catedra de istoria & teoria arhitecturii øi conservarea patrimoniului

ANUL II - 2005-2006:

ARHITECTURA – LOCUIRE – ORAS
Prof.dr.arh. Ana Maria Zahariade

NOTE DE CURS - COMPLETARI
In completarea celor de la 5-1-REALITATEA…

CRITICA MODELELOR SI A PROIECTARII DUPA MODELE
Se va referi la urmatoarele aspecte: - critica teoretica a ideologiei care sta la baza modelelor, - critica teoretica a diferitelor aspecte rezultate din practica proiectarii dupa modele, - proiectarea ”critica” (prin aceasta se va intelege atit refuzul “de plano” al modelelor ideologice si/sau formale, cit si acea practica de proiectare care, odata ce a asimilat “modelele”, face o permanenta judecata de valoare asupra lor, discerne in consecinta printre diversele lor aspecte si le prelucreaza ”sui-generis” pe cele pe care le considera nepotrivite). Critica modelelor si a proiectarii dupa modele se va prezenta dupa urmatorul plan: I. critica venita din afara profesiunii: 1. asezarea umana vazuta ca inradacinare spatio-temporala, a. Patrick Geddes b. Lewis Mumford c. noua atutudine fata de proiectarea urbana 2. punctul de vedere al igienei mentale, a. premise critice b. aspecte rezultate c. consecinte practice/teoretice d. exagerari periculoase 3. analiza structurala a perceptiei asupra orasului, a. punerea problemei morfologiei urbane in termeni de semnificatie b. specificitatea perceptiei orasului c. “imageability” - capacitatea de a crea imagini 4. perspectiva fenomenologica asupra locuirii. a. Martin Heidegger b. Gaston Bachelard c. Christian Norberg-Schulz II. critica din interiorul profesiunii, care presupune atit critica teoretica cit si “proiectare critica”: 1. technotopia, (documentatie: Choay, Frampton, Tafuri&Dal Co, reviste) 2. CIAM-urile, (doc: Frampton, Tafuri) 3. Team X, (doc: Frampton, Tafuri) post-modernismul si “moartea modernismului”, (doc: Frampton, Tafuri, Jencks, reviste) sau modernismul ca proiect neterminat: Rossi, Gregotti, Snozzi, (doc: Frampton, Rossi, Gregotti, reviste) a. recuperarea orasului b. recuperarea istoriei c. recuperarea comunitatii 4. asimilarea perspectivelor din afara profesiunii in pragmatismul noii problematici, (doc: curs, reviste)

1

ceea ce suprima recursul la modele: nu eista un oras tip al viitorului. In ultima instanta. psihologi. estetica. b. .incepe sa publice in 1904 (City Development). demografie. dar va lua avint abia dupa al doilea razboi mondial. Cipru. Adevarata planificare urbana este rezultanta si opera intregii civilizatii a unei comunitati si a unei epoci.) 2 .incepe sa se manifeste inca de la inceputul secolului XX. istorici. deci dupa o activitate urbanistica mai intensa. . de unde si o mare varietate a punctelor de vedere si a perspectivelor de abordare. fiind cea care caracterizeaza si individualizeaza asezarile umane. sociologul concretului. se pune in discutie o temporalitate concreta si creatoare. .. bazata pe o conceptie organica si evolutionista a asezarilor umane.biolog.19. Patrick Geddes (1854 . Fiecare oras devine un caz particular. . Lewis Mumford (1895 .este pionierul planificarii urbane moderne inteleasa ca stiinta interdisciplinara. rezultata din caracterul empiric al diverselor cercetari. afirma necesitatea absoluta a reintegrarii omului concret in demersul planificarii urbane. .este in general o critica umanista. . igienistul. Astfel. se incadreaza in conceptia mai vasta a timpului si istoriei ca creatie permanenta si continuitate.vizeaza in general arbitrariul principiilor acestui model si relativul sau dispret fata de realitatile concrete.dr.complexitatea sub care se prezinta este foarte mare.incearca sa defineasca contextul concret al asezarii umane cu ajutorul unui mare numar de sectoare posibile ale realitatii. Ana Maria Zahariade I. in locul timpului spatializat si abstract al culturalistilor. . integrarea trecutului in proiectul urbanistic este indispensabila organicitatii dezvoltarii urbane. dedicat studiilor urbanistice.1932) . geografie.catedra de istoria & teoria arhitecturii øi conservarea patrimoniului ANUL II .lucreaza in Anglia. etc.arh. opera unor sociologi. Astfel. sociolog. CRITICA DIN AFARA PROFESIUNII . economisti. juristi.reintegreaza problema locuirii urbane plecind de la informatiile date de antropologia descriptiva. • proiectul de creatie urbana nu poate sa scape abstractiei decit daca este precedat de anchete asupra ansamblului complex de factori concreti care fac apel la economie. proiectul se bazeaza si pe efortul de intuire a unei temporalitati concrete. filosofi din tarile anglo-saxone.se distinge de abordarea culturalista tocmai pentru ca recunoaste ireductibila originalitate a situatiei prezente: azi este dezvoltarea si transformarea trecutului si nu repetarea lui. Spre deosebire de schematismul utopistilor si de apriorismul reformatorilor progresisti. a. sociologie.) • ca urmare. Palestina si India. pe “simpatia activa pentru viata esentiala si caracteristica locului in cauza”. exista ipoteze de dezvoltare. care . Urbanistul este si geograful.2005-2006: ARHITECTURA – LOCUIRE – ORAS Prof. de matrice bergsoniana. . Asezarea umana ca inradacinare spatio-temporala: un urbanism al continuitatii . ceea ce face inutile modelele abstracte. • istoria joaca un rol foarte important. 1. aparuta in 1915. istoric englez.sint privite in dimensiunea lor istorica si . (Interpretarile sale asupra ciclurilor evolutive ale orasului. desfasurata mai ales dupa principiile modelului progresist.legate intre ele printr-o temporalitate concreta si creatoare. cea mai cunoscuta fiind cartea Cities in Evolution.

arh. 1961. The City in History) si tine pentru o lunga perioada cronica de arhitectura si urbanism in revista The New-Yorker.dr. c. a. a inceput sa ia nastere un imens corpus de informatii sociologice privitoare la oras: studiile urbane si metoda investigatiilor sociologice se impun ca o asigurare elementara fata de pericolul gindirii si proiectarii prin modele. publica o serie vasta de scrieri. • denaturalizarea zonelor rurale. considerind ca orasul pre-industrial este o forma mai bine adaptata dezvoltarii armonioase a aptitudinilor individuale si colective decit megalopolisul. • conceptia planurilor pentru uzajul maxim al automobilelor si pierderea in consecinta a dimensiunii umane.discipol al lui Geddes. noua atitudine fata de proiectarea urbana Geddes si Mumford au impus constiintei contemporane complexitatea amenajarii urbane si o situeaza sub semnul continuitatii istorice.orientarea a fost sugerata de cercetari de psihologie sociala facute imediat dupa razboi (in special asupra psihologiei copilului) si care au aratat ca: . ceea ce a dus la formule ca oras-regiune sau cartier autosuficient. cu un rol mult mai important decit in propunerile culturalistilor si mult mai articulata decit spatiul verde al progresistilor. profesor. The Culture of the Cities. cercetator si critic american al arhitecturii moderne. larga cultura de istoric si sociolog. • rigiditatea habitatului corbusian. Death and Life of Great American Cities. 1961). care reduc realitatea concreta fie numai la aspectul tehnologic. dar aceasta limita de factura culturalista a ideilor lui Mumford nu diminueaza valoarea si caracterul anticipativ al criticii sale. sociale psihologice si geografice. Punctul de vedere al igienei mentale .2005-2006: ARHITECTURA – LOCUIRE – ORAS Prof. . preconizind astfel un polinucleism urban. Ana Maria Zahariade .este sustinut de psihiatri. De aici rezulta ideea adaptarii acestei unitati culturale si de viata sociala la orasul modern. ceea ce subordoneaza organicitatii dezvoltarii culturii locale ideea de oras ca loc de integrare a tuturor activitatilor umane. . 2. 3 . considerate de referinta (1938. Noul oras este conceput ca un ansamblu de fragmente distantate si autonome. premisele critice: . Face apel la lectiile istoriei. cu corelativul sau regionalismul (“regionalismul apartine viitorului” si anticipeaza astfel o tendinta a geografiei economice actuale si a arhitecturii).catedra de istoria & teoria arhitecturii øi conservarea patrimoniului ANUL II . etologi. punindu-se in evidenta legatura dintre cauza si efect.este tendinta care studiaza aglomeratia urbana din perspectiva repercusiunilor asupra comportamentului uman. conceptul de oras autosuficient poate sa subziste numai acolo unde pentru cartier se poate vorbi de autonomie si integrare.este legat de o psihologie a comportamentului: se considera repercusiunile morfologiei urbane asupra comportamentului uman. dintre diferite aspecte morfologice si diferite aspecte comportamentale. propune o noua formula de integrare a naturii in mediul urban. fie numai la aspectul cultural.incepind din 1922. fiind centrata in jurul conceptului de igiena mentala. sociologi. . polemisti (Jane Jacobs. apoi si in altele.igiena mentala nu coincide cu igiena fizica si este adesea conditia acesteia (in vreme ce inversul se dovedeste fals).) In urma analizei orasului medieval (pe care o face remarcabil). (De fapt. Evidentiaza rolul mutilant si alienant al urbanismului progresist: • ruptura continuitatii culturale. Ca urmare. mai intii in tarile anglo-saxone.

a rezultat in urma unor constatari de tipul: .aplicarea principiilor CIAM poate avea rezultate foarte diferite in functie de tipul de populatie: ele se dovedeau foarte neviabile in cazul unor utilizatori cu puternice atasamente comunitare. in vreme ce spatiul explodat care a abolit strada constituie o sursa de disociere si dezintegrare mentala. 2. functionale si demografice) s-a degajat in urma unor constatari si cercetari diverse: . zoning-ul. doar prin ele insele. Ana Maria Zahariade . care din cauza solidaritatii de grup se structureaza foarte puternic. este pus la indoiala. sa asigure locuitorului climatul de securitate si de libertate. bogatia in alegerea activitatilor.2005-2006: ARHITECTURA – LOCUIRE – ORAS Prof.punctul de vedere al igienei mentale s-a dezvoltat mai ales in jurul anumitor probleme sociale foarte ascutite: delincventa juvenila. consecinte: 1. folosirea distractiilor.in mod analog. 4 . care sint percepute ca “spatii active”.de aici rezulta necesitatea de a face populatia sa participe la modelarea cadrului ei de viata. acestea au dus la constituirea unui lobby de profesionisti ostil constructiilor multietajate de locuinte. fiind percepute ca “vid”. iar punctul de vedere al igienei mentale a adus o importanta contributie la nivelul metodei.principiul de-densificarii.arh. unde nu mai are nici o posibilitate de interventie. slabesc psihic si traumatizeaza. de aici se degaja necesitatea diferentierii dupa tipuri de populatie.marile spatii libere verzi pot deveni sursa de angoasa. anonimatul care rezulta din metodele de proiectare.pentru o dezvoltare armonioasa a personalitatii si a sociabilitatii. b. influenteaza sanatatea fizica). Necesitatea implicarii populatiei: . recrudescenta maladiilor mentale la adulti. .catedra de istoria & teoria arhitecturii øi conservarea patrimoniului ANUL II . Alertarea opiniei publice fata de consecintele constructiei unor ansambluri: de exemplu Sarcelle. .unei puternice structurari a spatiului urban ii corespunde adesea si o puternica srtucturare psihica a locuitorilor. . suprimarea strazii in favoarea spatiului verde nediferentiat constituie factori de monotonie care pot duce la lipsa de stimulare psihica si la astenie. a modurilor de comportare. Astazi.constatarile paradoxale ale studiilor facute asupra cartierelor considerate insalubre si asupra cartierelor igieniste au constituit puncte de plecare ale unei critici sistematice ale realizarilor “urbanismului progresist”. .punerea populatiei in fata unui fapt implinit. a devenit imposibil de ignorat rolul unor anumite configuratii urbane in modelarea mentala a grupurilor si indivizilor. diferite aspecte rezultate: 1. principiu central al gindirii progresiste. evolutia celulei familiale. facute in special de psihologi si psihiatri. folosirea lor de catre copiii delincventi. . in Franta. 3. Necesitatea unei structurari mai puternice a spatiului locuirii decit o ofera urbanismul progresist. . 2. in opozitie cu alte tipuri traditionale de spatii. etc. . atita vreme cit studii diverse au aratat ca relatia de proximitate din spatiul urban continua sa joace un rol important in dezvoltatrea valorilor. Principiul heterogenitatii (arhitecturale. In timp.dr. s-a constatat ca integrarea comportamentului uman in mediul urban este dependenta de un anumit climat existential: o amenajare igienica si un decupaj rational al spatiului nu pot.semnalarea pericolului spatiilor prea mari si pustii. c. sau constructii inalte de locuinte in Anglia. impresia de viata si elementul de distractie care sint necesare sanatatii mentale (care. singurul aspect de neinlocuit este un anumit climat afectiv.standardizarea. la rindul ei. . relevind o dimensiune suplimentara a realului care trebuie integrata in proiectare. a carierelor.

care sint asemanatoare si reactioneaza in mod identic. estetism. tendinta nostalgica de a reveni la anumite forme ale orasului industrial. Analiza structurala a perceptiei urbane . igiena mentala singura nu poate constitui un obiectiv esential sau chiar un fundament pentru proiectarea urbana. tendinta de a face apologia neconditionata a asfaltului si a marelui oras metropolitan: . ca o alternativa la anonimatul proiectarii de arhitectura. c. Death and Life of Great American Cities) a dus la remodelarea in consecinta a unor centre urbane si la implicarea populatiei in procesul de planificare urbana: astfel. ca urmare. anumite sensuri ale gindirii sint comune tuturor oamenilor. nostalgia trecutului. .etc. s-a transformat in participationism.). .modelului ville-radieuse ii va fi opus un fel de mare casbah multiplicat. aspect care a fost neglijat prin focalizarea proiectarii asupra altor aspecte (randament. . Ori.dr. Structuralismul este o metoda analitica si obiectiva in intelegerea faptului 5 . rasunetul imens pe care publicatii care sustineau acest punct de vedere l-au avut (Jane Jacobs.din punct de vedere metodologic. prin relatii exterioare cauza efect intre mediu si reactie. exact asa cum culturalistii reveneau la cel pre-industrial. ajung la rezultate asemanatoare in activitatile creatoare si in rezolvarile problemelor. decurgind din cunoasterea punctului de vedere al locuitorului.prin intermediul psihologiei experimentale si al chestionarelor. si structurile spirituale sint asemanatoare. fara sa ia in considerare datele subiective ale vietii psihice interioare. avind ca scop transformarea si ameliorarea cadrului locuirii in urma cunoasterii preferintelor si aspiratiilor cetatenilor. in New York. 3. Structuralismul se bazeaza pe ideea ca.in SUA.asumarea acestui procedeu de catre profesionisti.critica se plaseaza in perspectiva constiintei si studiaza felul in care orasul. in mod special in arhitectura locuintei. se situeaza intrucitva la antipodul constructiei modelului: propunerii de amenajarea a priori obiectivata prin constructie ii este substituita proiectarea a posteriori.neluarea in consideratie a caracterului angoasant al anonimatului marelui oras.catedra de istoria & teoria arhitecturii øi conservarea patrimoniului ANUL II . ca entitate materiala. Astfel.. desi acest punct de vedere este imposibil de ignorat. pentru acest motiv. viata si istoria sint facute si din traumatisme si stressuri depasite si invinse.2005-2006: ARHITECTURA – LOCUIRE – ORAS Prof. . mai ales in jurul anilor ‘50. La conturarea acestui mod de punere a problemei au jucat un rol important: • dezvoltarea structuralismului. cind antropologul francez Claude Levy-Strauss a mentionat ca anumite fenomene din antropologia sociala ar fi mai bine intelese in functie de structurile conceptuale propuse de Ferdinand de Saussure in lingvistica. exagerari periculoase: 1. considerarea acestui punct de vedere ca obiectiv esential al amenajarii urbane si refuzul fara discernamint al tuturor formulelor spatiale propuse de urbanistii progresisti. locuitorul devine un interlocutor al proiectantului. a. nivelul e creativitate al civilizatiilor se masoara si prin puterea de a infrunta situatii noi. Ana Maria Zahariade 3. este perceput de constiintele celor care il locuiesc. 2.preferinta pentru jocul copiilor pe asfalt. acest punct de vedere sufera de limitarea generala a behaviorismului si anume ca priveste comportamentul uman numai din afara. Astfel de initiative s-au generalizat in timp. In plus. punerea problemei morfologiei urbane in termeni de semnificatie Completeaza aceasta abordare prin constientizarea faptului ca mediul construit in care omul se misca are calitatea specifica de a fi semnificant. care. in 1963 a fost creat Regional Plan Association. Implicarea populatiei in amenajarea mediului ei de viata: . intocmai ca organismele fizice umane. . 3.arh.

Astfel. se fac inca multe studii care sa fundamenteze proiectarea. De aici.din acest punct de vedere. “capacitatea de a crea imagini” .in consecinta. limitele. care devin vehicule ale reactiilor de participare si intra in procesul social de comunicare. perceptia se organizeaza in functie de o serie de legaturi existentiale. studiile asupra comportamentului in mediul construit au luat o mare amploare. Diferenta ireductibila de substanta dintre perceptia spatiului urban si perceptia estetica a dus la cercetari in acest sens (a se vedea Semnificatie si comportament in mediul construit). cercetari comparative ale perceptiei spatiului urban si a perceptiei estetice. nodurile. practice si afective care ii fac sa se ataseze. care se disting pe fondul mai putin structurat al domeniilor. sau ca spatiul estetic poate fi asumat de locuitor in masura in care are o anume capacitate simbolica. astfel incit sa se poata stabili legaturi de semnificatie intre acestia si mediul lor. Imageability va depinde de varietatea semnificantilor care participa la alcatuirea spatiului. este obligatoriu ca intentiile acestora sa fie descifrabile pentru locuitori. c. ca o totalitate . b.astfel. prin dinamismul unui oarecare numar de figuri semnificative. De aceea se stabileste o relatie de ordin rational cu cadrul construit. prin care un indivud devine constient de semnificatia propriului sau comportament in acel ambient. dezvoltarea semioticii (ramura a logicii simbolice.. Reiese ca perceptia spatiului urban se structureaza dupa alte criterii decit cele estetice care au ghidat proiectarea: de exemplu. Perspectiva fenomenologica asupra locuirii 6 . elementele unui tot de descriu nu luate in ele insele. Astfel.experienta demonstreaza ca imageability se structureaza in termeni de fond/forma. . 1963).care are un sens intrinsec si ale carui elemente nu au sens decit unele in raport cu altele si in raport cu intregul. Ana Maria Zahariade • uman ca o practica (si nu ca un obiect sau un concept). care se ocupa de studiul semnelor si cuprinzind semantica. introdus de Kevin Lynch (The Image of the City. populatie. dupa necesitatea gasirii casei. ci in legatura si ordinea lor de functionare (“seria” lor).dr. cel mai bun acces de la un punct la altul. parcursurile. Site Planning. care s-ar putea traduce si prin “citibilitate”. prin care se arata ca o asezare este satisfacatoare daca are aceasta capacitate. compozitia si interesele acesteia. nu in termeni de elemente: rolul formei il joaca timpii tari (opusi timpilor de odihna): reperele. 1960. . Membrii diferiti ai aceleiasi societati comunica unul cu altul prin semnificatii comune pe care le acorda acelorasi forme construite. datorita reactiilor comune trezite in altii. sintactica si pragmatica) a jucat un rol la fel de important ca si psihologia experimentala. cadrul construit se incarca cu semnificatii. un oras trebuie sa se structureze pe un fond neutru. oricare ar fi obiectivele proiectantilor si ideologia lor. care par sa dea o cheie pentru amenajarea mediului urban in general. . pe canavaua structurii (ansamblu de raporturi care definesc trairi globale si inconstiente) se dezvolta comportamentele individuale si conduitele sociale.concept complementar specificitatii perceptiei urbane.arh. 4.2005-2006: ARHITECTURA – LOCUIRE – ORAS Prof. Rolul semioticii ar fi sa furnizeze puntea de legatura dintre experienta umana asupra locurilor si stuctura fizica a acestora si sa gaseasca analogiile dintre cadrul fizic si experienta si asociatiile dintre aceste analogii. diferite elemente care distrag. etc.catedra de istoria & teoria arhitecturii øi conservarea patrimoniului ANUL II . o proiectare buna si cu adevarat rationala fiind de fapt o negociere a semnificatiei in mediul construit. specificitatea perceptiei orasului Cercetarile au aratat in primul rind ca orasul nu este perceput de locuitori in maniera unui tablou. care difera in functie de topografie. iar modul in care se stabilesc aceste legaturi nu poate fi dedus decit prin experienta perceptiei orasului. Astfel. .sau structura . Aplicarea semioticii din lingvistica in arhitectura a dus la intelegerea arhitecturii ca proces de comunicare.imageability .

Francoise – Urbanisme. Utopies et realites (studiul introductiv e tradus si in Paidea. Jean-Louis . restul din bibliografie! Bibliografie: 1. HALL. Orasele de miine.catedra de istoria & teoria arhitecturii øi conservarea patrimoniului ANUL II .arh. Peter.Istoria Urbanismului 3. Ana Maria Zahariade s-a discutat la seminarii.2005-2006: ARHITECTURA – LOCUIRE – ORAS Prof. (exista si extrase la biblioteca) 7 . CHOAY. HAROUEL.dr. Urbanism. Utopie si realitate) 2.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful