RODICA IOAN

ELEMENTE DE MATEMATICI FINANCIARE ŞI ACTUARIALE

© Editura Fundaţiei România de Mâine, 2007 Editură acreditată de Ministerul Educaţiei şi Cercetării prin Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice din Învăţământul Superior

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României IOAN, RODICA Elemente de matematici financiare şi actuariale. / Rodica Ioan. – Bucureşti, Editura Fundaţiei România de Mâine, 2007 Bibliogr. ISBN : 978-973-725-892-2 51-7:336 519.216:336

Reproducerea integrală sau fragmentară, prin orice formă şi prin orice mijloace tehnice, este strict interzisă şi se pedepseşte conform legii.

Răspunderea pentru conţinutul şi originalitatea textului revine exclusiv autorului/autorilor.

Redactor: Roxana ENE Tehnoredactare: Marcela OLARU Rodica IOAN Coperta: Cornelia PRODAN Bun de tipar: 31.07.2007; Coli tipar: 8 Format: 16/70×100 Editura Fundaţiei România de Mâine Bulevardul Timişoara nr.58, Bucureşti, Sector 6 Tel./Fax: 021/444.20.91; www.spiruharet.ro e-mail: contact@edituraromaniademaine.ro

UNIVERSITATEA SPIRU HARET
FACULTATEA DE MATEMATICĂ-INFORMATICĂ

RODICA IOAN

ELEMENTE DE MATEMATICI FINANCIARE ŞI ACTUARIALE

EDITURA FUNDAŢIEI ROMÂNIA DE MÂINE Bucureşti, 2007

.

..........5.. 1.....………………………………………….....Anuităţi posticipate temporare imediate ……..…… 2. Generalizarea dobânzii compuse ………………..............………………………………………………......3.......... 1.………………………………………………...3.1... 2. Anuităţi anticipate temporare imediate ……………………...1......... Echivalenţă în regim de dobândă simplă ……………………………..2. 2..........3..... 1..... Împrumuturi cu obligaţiuni .1...4. Inflaţie şi devalorizare ……………………...... Scontul compus .. DOBÂNDA COMPUSĂ.. 2..3.…………...... Anuităţi posticipate perpetue imediate ……..………………………………………… Test de autoevaluare rezolvat ....…………… Test de autoevaluare propus 1 …………………………………………………...…………………………… 1. Plăţi eşalonate ………….........……………… 2.………..... Test de autoevaluare propus 2 …………....... Operaţiuni echivalente în regim de dobândă compusă …......... PLĂŢI EŞALONATE.1........ 2.......... 1..2............. Dobânda simplă cu procente variabile ……………………….......2. 2...3.........1.......................…….......……… 1..................................1.....… 2..…………..... Test de autoevaluare propus 1 …………...2. Operaţiuni de scont ……………...... Rambursarea anuală în sistem clasic ....………………..............………….. Test de autoevaluare rezolvat …………………………………………………....1........... OPERAŢIUNI DE SCONT 1....1......3. Anuităţi anticipate temporare amânate ……………………………… 2..4..…………… 1......... 1..………....…………………. Anuităţi posticipate temporare amânate ……………...2......3.....………………………… 1.……………………........ Dobânda simplă …………………………………………………………….1.. Dobânda compusă ………………………. 1..........…………… 2......4. Echivalenţă prin valoarea actuală ………………………………….…….... 1... 1.......2...........…………............……….....CUPRINS Prefaţă ……………………………………………….. Împrumuturi ……………. Formule utilizate ………………………………………………………………..........6. 2. ÎMPRUMUTURI .1.. Test de autoevaluare propus 2 …………………………………………………..1..2.. 2.……………….……….. 7 9 9 13 15 17 20 22 29 31 33 33 34 35 40 42 44 45 47 47 48 51 54 55 56 58 60 61 62 71 76 78 80 82 5 ....... Elementele dobânzii simple ……………………………..……………………...2..1.... DOBÂNDA SIMPLĂ.……….3...... Scont simplu raţional ………….. Plăţi eşalonate continue ………….1..2.1.......…………...1....... Formule utilizate ………………….......1...1.................. Anuităţi posticipate perpetue amânate r ani ……………….......

...........................…………… Test de autoevaluare rezolvat........................ Anuităţi (pensii) viagere continue ................ Tabel – asigurări cu numere de comunicaţie......10. Concepte matematice utile în studiul matematicilor financiare ................3...…………………….. 3..... Asigurări mixte .. Asigurarea continuă în caz de deces .......15....…………........1...........1.......11..4..............................……….1.....………………. 3.…………………………… 3....………….....13............. Asigurări de viaţă …………………………............................................ Anuităţi viagere anticipate …………………….... Pensii viagere ………….2....1.. Funcţii biometrice ………………………………………………….....…………....…………....………… 3....... Anuităţi viagere posticipate ………………………………………………...........3.... 3... calculate cu procentul i = 10% Bibliografie ………………………………………………………………………. Funcţii biometrice continue ……………………………..... ELEMENTE DE MATEMATICI ACTUARIALE .9..……………… Anexa 3..... 3.3............……….... Tabele ale dobânzii ………………........ 3.... Probabilităţi de viaţă pentru grupuri de persoane …………………............ 3... 3....................... Asigurarea până la primul deces …………........4.................………….. Anuităţi viagere limitate la n ani şi anuităţi viagere amânate …………….........5..……......... Asigurarea de moarte până la primul deces ......................... Asigurarea în caz de deces pentru un grup de persoane – cazul continuu ..7...........14..... Anexe Anexa 1.………………………....... Rezerva matematică .......... 3...... Test de autoevaluare propus 1 ………….................... 3.... 3...........2.. Asigurarea în caz de deces pentru un grup de persoane.... 3.......... 3.............. 3...…………............. 85 86 86 88 90 91 93 94 95 96 98 99 101 102 103 104 106 106 107 107 109 111 113 115 119 122 125 127 6 ...... Asigurarea de deces amânată sau limitată la n ani ........... Anexa 2...………….................... Test de autoevaluare propus 2 …………....6......……………………..1.........…………............. Formule utilizate ……………………………………………………………….. 3............ 3............ Asigurări de deces .. Ecuaţia diferenţială a rezervelor matematice....……………………........... Anuităţi sau pensii viagere pentru grupuri de persoane... Asigurarea unei sume în caz de supravieţuire la împlinirea termenului de asigurare ……………………………………………....1...12.. 3.8......…………… 3..........…………………………….

Lucrarea se adresează studenţilor de la toate facultăţile economice. Autoarea 7 . tuturor celor care vor să studieze matematicile financiare şi actuariale. Problemele financiar-bancare şi de asigurări au o importanţă deosebită în contextul actual al economiei de piaţă şi constituie obiectul prezentului volum. Fiecare capitol se încheie cu un test de autoevaluare rezolvat şi cu teste de autoevaluare propuse. masteranzilor.PREFAŢĂ Fenomenele economice necesită cunoştinţe riguroase în vederea studierii acestora pe baze ştiinţifice. fie aleator. necesar abordării modelării matematice a fenomenelor economice care au fie un caracter determinist. Acest lucru este posibil prin intermediul unui aparat matematic adecvat.

8 .

iar suma mai mare obţinută după perioada de investire reprezintă valoare acumulată la momentul respectiv (valoare finală). DEFINIŢIA 1: Valoarea finală (suma totală) reprezintă suma de bani acumulată la momentul de timp t. cea mai simplă tranzacţie financiară este investirea (plasarea pentru fructificare) unei sume de bani pentru o perioadă de timp. scont compus. dobânda simplă. Dobânda simplă Notaţii: S0 = suma iniţială care a fost plasată sau investită. 9 . factor de fructificare. dobânda compusă. astfel că dobânda poate fi considerată o renumeraţie a acestui serviciu. scadenţa medie.m. în condiţiile unor resurse băneşti limitate. ∞ ) × [ 0. Suma investită iniţial o numim valoare iniţială sau capital principal. St = valoarea la momentul t a sumei iniţiale S0 . Atunci când S0 este cunoscut şi t este variabil. t ≥ 0 pentru suma iniţială S0 u. O cerere mai mare pentru credit. factor de actualizare. constituie cauza unor dobânzi ridicate. scont simplu. 1. OPERAŢIUNI DE SCONT Concepte-cheie: dobânda. valoarea nominală a unei poliţe. scadenţa comună.1.1. Deci. valoarea scontată a unei poliţe. Astfel. Împrumutul bănesc poate fi considerat ca fiind un serviciu făcut celui împrumutat. se va folosi notaţia: S ( S 0 . suma finală este funcţia de două variabile: S : [ 0. DOBÂNDA COMPUSĂ. Dobânda este suma de bani plătită de către debitor (cel care se împrumută) creditorului (cel care împrumută) pentru suma de bani împrumutată. DOBÂNDA SIMPLĂ. ∞ ) → R + . t ) = St . procent mediu înlocuitor. t = perioada de timp în care suma S0 a fost folosită.

ce depind de parametrul { f ( t . 4) funcţia valoare finală este o funcţie continuă. t ) = S ( S01 . Proprietatea 2 spune că dacă suma iniţială este 0 va rezulta o sumă finală nulă. f ( t ) reprezintă valoarea finală la momentul t a unui capital unitar investit la momentul de timp 0. 4. 4. ∀S01 . 2) S ( 0.Proprietăţi ale funcţiei valoare finală: 1) S ( S0 . Pentru i ∈ I . O familie de factori de fructificare i ∈ I (I mulţime finită). (1. ∂S ( S0 . 5) ∂S0 6) S ( S01 + S02 .1. atunci suma împrumutată este egală cu valoarea finală. indiferent de perioada de timp t. ∀S0 ≥ 0. i )} . t1 ) ≤ S ( S0 . S02 > 0 . t ) + S ( S02 .1.1) S0 = 1 . 2.1.1) Observaţii: 1. obţinem: S (1. 10 . t ) = S0 f ( t ) . se numeşte regim de capitalizare. Proprietatea 1 spune că dacă perioada de timp este 0. 3. i ) reprezintă legea de capitalizare aparţinând regimului de capitalizare { f ( t . ∞ ) → R şi are proprietăţile 2) f ( 0 ) = 1 . i )} . t ) . TEOREMĂ: Funcţiile ce satisfac proprietăţile 1-5 sunt de forma: S ( S0 . (1. 3. t2 ) . 3) dacă t1 < t2 ⇒ S ( S0 .2) astfel. Dacă în (1. t ) = 0 . 1) t1 < t2 ⇒ f ( t1 ) < f ( t2 ) . t ) >1. f ( t . fixat. ∀t ≥ 0. unde: f : [ 0. Proprietatea 5 este transcrierea matematică a faptului că valoarea finală este mai mare decât suma iniţial investită. Proprietatea 3 arată că valoarea finală este crescătoare în raport cu timpul. 2. t ) = f ( t ) . Observaţii: 1.0 ) = S0 . f ( t ) se numeşte factor de fructificare.

Definiţia matematică a dobânzii DEFINIŢIE: Dobânda corespunzătoare plasării unei sume de bani S0 pe o perioadă de timp t reprezintă diferenţa dintre valoarea finală S ( S0 . t ) − S0 . t ) = S0 ( f ( t ) − 1) (1.9) a ( t ) = i.3) (1.1) − 1 sau (1.5) i = S0 (1.7) 1 + i = f (1) = u unde u se numeşte factor de fructificare.t ] .1.1. t ≥ 0 şi f derivabilă. şi se notează cu i. Astfel (1. timp de un an de zile. ∞ ) Folosind relaţia (1.1.6) i = f (1) − 1 Din (1.1. D ( S0 .m. t ) şi cea iniţială S0. D : [ 0.8) p p = 100i ⇒ i = 100 DOBÂNDA SIMPLĂ Propoziţia 1: Dacă variaţia lui f(t) pe intervalul (t. Expresia f ( t ) − 1 = f ( t ) − f ( 0 ) reprezintă dobânda corespunzătoare unei DOBÂNDA ANUALĂ UNITARĂ Dobânda anuală unitară reprezintă suma de bani corespunzătoare plasării sumei de o unitate monetară. Procentul anual reprezintă dobânda plătită pentru 100 u.1.1.1.3). timp de un an de zile: (1.1. găsim: D ( S0 . ∞ ) → [ 0.1. t ) = S ( S0 . ∞ ) × [ 0.6) (1.4) unităţi monetare în intervalul de timp [ 0.1.10) 11 . t ≥ 0 (1. t+dt) este proporţională cu lungimea intervalului de timp cu un factor de proporţionalitate: (1. atunci: f ( t ) = 1 + it ..

1.1. f ( t ) = 1 + it . atunci suma finală la momentul t ≥ 0 va fi: S ( S0 . t ) = S ( S0 .15). se numeşte dobândă simplă.14) Observaţie: Alegerea lui a(t) constant este justificată de definiţia dobânzii anuale unitare. f ( t ) = 1 + it .1.13) Cum a ( s ) = i. (1. t ) = S0 (1 + it ) .16) Astfel. (1. atunci găsim: f ( t ) − 1 = it . fixat.1. putem da următoarea definiţie: DEFINIŢIE: Dobânda D ( S0 . calculată asupra aceleiaşi sume S0 pe toată durata [0. t ) − S0 = S0it . f ( t + dt ) − f ( t ) dt = a (t ) . t ≥ 0 . integrând. t ≥ 0.15) (1.12) dt →0 lim Adică f(t) va fi soluţia ecuaţiei f ( t ) = a ( t ) şi. atunci găsim relaţia (1. t ) = S0it . Propoziţia 2: Dacă suma iniţială folosită este S0. DEFINIŢIE: Pentru i ∈ I . t ≥ 0 defineşte regimul de dobândă simplă (regimul de capitalizare simplă). f ( 0 ) = 1 .1. (1. vom obţine: f ( t ) − f ( 0 ) = a ( s )ds . iar D ( S0 . iar factorul de fructificare este f ( t ) = 1 + it . ∫ 0 t (1. t] a folosirii ei.1. t ) = S0it . t ) = S0 f ( t ) . S0 ≥ 0 şi f ( t ) = 1 + it .Demonstraţie: Din ipoteză avem: f ( t + dt ) − f ( t ) = a ( t ) dt . t ≥ 0 Demonstraţie: Cum S ( S0 . 12 .11) (1. t ≥ 0 iar dobânda obţinută: D ( S0 .1.

t ) − S 0 S0 t = D ( S0 .Observaţie: Din (1. iar procentul anual este de 10%.16) se observă faptul că dobânda simplă este funcţie de suma iniţială S0 şi de durata de plasament t.1.. p= S ( S 0 . Astfel: S0 = St 1 1 = St = St 1 + it 1 + it f (t ) (1.19) EXEMPLUL 1: Un investitor plasează suma de 1000 u.1.m. f (t ) Procentul de plasare p şi dobânda unitară i sunt date de relaţiile: i= S ( S0 . atunci S = 1000(1 + 0.m. Elementele dobânzii simple În formulele găsite există interrelaţii. EXEMPLUL 2: Dacă dobânda corespunzătoare unui plasament iniţial de 2000 u... t ) − S0 S0 i = S ( S0 . Soluţie: Folosim relaţia S ( S0 .1. cu procentul anual de 10% în regim de dobândă simplă timp de 2 ani. Aflaţi suma finală corespunzătoare.1. 1. t ) S0 t 100 . în regim de dobândă simplă.1. t ) − S0 S0 p 100 (1.m. considerând că dobânda unitară anuală este constantă. p =10% . t ) = S0 (1 + it) .18) Durata de plasament t sau scadenţa operaţiunii este dată de relaţia: t= S ( S 0 .1.m. astfel cunoaşterea a oricăror trei dintre ele permit găsirea celui de al patrulea element. unde S0 = 1000u. t ) − S0 S0 t (1.m. t = 2ani. 13 .17) unde 1 este funcţia de actualizare pentru dobânda simplă. este de 400 u.1 ⋅ 2) = 1200u. aflaţi timpul de plasament.

1. k = 4.) Considerăm: k = 1. 30.1. anul are 360 zile. 1 an = 12 luni.m. p =10% înlocuim în relaţia: S − S0 D = t= t .20) Pentru fracţiunea de an „zi”. Observaţia 1: Am considerat anul financiar de 360 zile. respectiv 366 zile (anii bisecţi) (anul real).m. iar lunile de 28. anul bursier are 365. semestre etc. 29.21) 14 . iar lunile de 30 de zile egale între ele (procedura germană). 1 an = 1 an.Soluţie: Avem S0 = 2000u. vom găsi astfel: k tk . sau 360 1 D = S0t360 360 i (1. 1 an = 4 trimestre. k = 2. Vrem să introducem noţiuni necesare plasării unor sume de bani pe perioade de timp ce conţin fracţiuni de an. k = 12. anul are 365 zile. trimestre. 31 zile. Fie tk numărul de părţi ale anului împărţit în k diviziuni şi fie t de forma t= tk . 1 an = 360 zile. k t ⎞ ⎛ S = S0 ⎜ 1 + i k ⎟ k ⎠ ⎝ D = S0 i (1.. D = 400u. Observaţia 2: În procedura engleză. S0 i S0 i obţinem timpul de plasament t = 2 ani.. 29. k = 360. Observaţia 3: În general. iar lunile de 28. 1 an = 2 semestre. 30. formulele se scriu astfel: D = S0 i t360 . iar în procedura franceză. 31 zile. Fie k un număr de diviziuni egale ale anului (zile. luni.

Dobândă simplă cu procente variabile Uneori. produsul S0 t360 şi se numeşte „divizor fix” relativ la dobândă. Găsiţi suma finală corespunzătoare acestei operaţiuni. 1. i3 = 0. 08 ⋅ 3 = 12 D = 60 u.. operaţiunile financiare nu au loc cu acelaşi procent p în întregul interval de plasament [ 0. apoi 6 luni cu procentul anual de 10% şi timp de 3 luni cu procentul anual de 12%.m. t3 = 3 /12 ∑ 3 S0ik tk = S0 k =1 ∑ ik tk k =1 n D = 307. i EXEMPLU: Se depun 3000 u.22) D = unde: S0 = 3000 u. în regim de dobândă simplă.1. din diverse motive.m. t2 = 6 /12.12.m. 09.1. pentru un t dat.5 u.5 u. t ) . 15 . timp de 3 luni cu procentul de 9%. Calculaţi dobânda aferentă acestei operaţiuni.m.1.1. k =1 n (1. EXEMPLU: Se plasează suma de 3000 u. tk ) = k =1 ∑ n S0 ik tk = S0 k =1 ∑ ik tk . Soluţie: Ştim că S0 = 3000u. t = ∑ tk şi există n subintervale de timp cu k =1 n procentele pk = 100ik . n . t ) = ∑ n D ( S0 .t ) . timp de 3 luni cu procentul anual de 8%. t12 =3.22) Observaţie: Se observă că dobânda totală simplă se obţine ca aplicare succesivă a acesteia pe subintervalele de timp a întregului interval de timp [ 0. i1 = 0.m. i2 = 0. k =12. k = 1.. iar atunci dobânda totală va fi: D ( S0 .2. t1 = 3 /12.m. t=3luni. raportul 360 . S = 3307.m.DEFINIŢIE: Se numeşte „număr”. Soluţie: Folosim relaţia (1. p =8% D = S0 i t12 12 D = 3000 ⋅ 0.

dacă anul se împarte în h unităţi de timp. numărul de luni ale anului) putem p p p ih = i ( ) ⇔ i 1 = i( ) .1. h Pe de altă parte. procentul lunar este de 12% şi se investesc 3000 u.1. ce devine suma plasată la sfârşitul primului an? (1. relaţia (1. cu dobânda anuală unitară i.1.m.m. 12 12 Deci. iar suma finală corespunzătoare h h unei unităţi monetare va fi 1 + hi 1 . Adică.26) EXEMPLU: Dacă într-o tranzacţie financiară. ele sunt h2 echivalente în regim de dobândă simplă.24) Astfel. unde h nu este neapărat întreg. dacă o unitate monetară este plasată timp de un an. 01) = 3030 u.1. h2 (1. p ∈ Z (de exemplu. (1.25) DEFINIŢIE: Fie h1 . atunci vom introduce dobânzile unitare corespunzătoare fracţiunilor de an. Cum cele două valori finale trebuie să fie aceleaşi. h Observaţie: Dacă h = scrie: 1 . de lungime 1 h şi i 1 reprezintă dobândă totală anuală va fi hi 1 .23) i = hi 1 . vom obţine: (1.Am considerat până acum că unitatea de măsură pentru timp este anul. p (1. respectiv 1 1 h2 ale anului şi dobânzile unitare corespunzătoare i 1 h1 şi i 1 .1. h2 numărul de perioade de lungime 1 h .27) i( ) = 1% . p > 0. dacă valorile lor finale sunt egale: 1 + h1i 1 h1 = 1 + h2 i 1 h2 ⇔ h1i 1 h1 = h2 i 1 . Dar. 12 Soluţie: i1 = 12% ⇒ i = 16 .1. operaţiunile financiare se pot desfăşura şi pe unităţi de timp h > 0. la sfârşitul primului an vom avea S = 3000 (1 + 0. suma finală va fi 1 + i . la momentul iniţial.24) devine: p i( ) i= p .

1.29) 0 k ik t k Observaţie: În cazul în care două operaţiuni financiare sunt echivalente.... ptn şi pe perioadele de timp t1 ... Dacă Q substituie pe P.1.. Astfel.. S0 n ⎞ ⎟ t 2 . atunci ele sunt substituibile una celeilalte..n (R ) .... atunci elementele operaţiunii Q se numesc elemente înlocuitoare.. D ( P) = ∑ S0k it tk = ∑ k =1 k n n S0k ptk tk 100 k =1 . cu procentele anuale pt1 . S0n ⎞ ⎛ σ 01 ⎜ ⎟ .. ⎛ S01 ⎜ P = ⎜ t1 ⎜p ⎜ t ⎝ 1 S0 2 t2 pt2 .3. t2 . S02 . Echivalenţă în regim de dobândă simplă Spunem că avem o operaţiune financiară sau matricială dacă aceasta constă în plasarea unor sume iniţiale diferite S01 ..... t n ⎟.. (1. n (R ) Presupunem că avem următoarele două operaţiuni matriciale P ∈ M 3. se poate nota: ⎛ S0 ⎜ 1 P = ⎜ t1 ⎜ ⎜ pt ⎝ 1 S 0 2 .28) Q ∈ M 3. ⎟ pt 2 . pt n ⎟ ⎠ Operaţiunea financiară multiplă constă în n operaţiuni financiare simple...1.. Spunem că cele două ⎟ . 17 . Se notează: P ~ Q ⇔ D(P ) = D(Q ) D DS ⇔ ∑S k =1 n 0 k ik t k = ∑σ k =1 n (1.. formal. θ n ⎟ . σ 0n ⎞ ⎟ . pθ n ⎟ ⎠ operaţiuni sunt echivalente în regim de dobândă simplă în raport cu dobânda dacă conduc la aceeaşi dobândă simplă totală.. tn ⎟ şi Q = ⎜ θ1 ⎜p ⎜ θ ⎟ . iar dobânda simplă a unei operaţiuni financiare multiple constă din însumarea dobânzilor simple a celor n operaţiuni financiare simple..1.. n (R ) .. pt2 . P ∈ M 3.S0n . ptn ⎟ ⎝ 1 ⎠ σ 02 θ2 pθ 2 .tn ..

∑ ak = 1. atunci suma medie înlocuitoare S a fiecărei sume S0k . printr-un vector de componente egale cu t..S0n . a procentului mediu înlocuitor.. respectiv a scadenţei medii înlocuitoare. k = 1. t2 .31) k unde bk = S0 k ptk ∑ S0k pt k =1 n . k =1 n (1.. n din operaţiunea financiară P va fi: t= ∑ n k =1 n S0k itk tk = k =1 n ∑ S0k pt tk k n = ∑ S0k it k =1 k ∑ S0k pt k =1 n ∑ bk tk . n din operaţiunea financiară P va fi: S = k =1 ∑ n S0k itk tk ∑ it tk k =1 k n = k =1 ∑ S0k pt tk k n ∑ pt tk k =1 k n = ∑ ak S0k . în care se înlocuieşte prin echivalenţă în raport cu dobânda: a) numai vectorul sume de plată iniţiale S01 . k ∑ bk = 1.. ak > 0. printr-un vector de componente egale cu p. S02 .1..tn ) .Vom considera următoarele cazuri de operaţiuni financiare echivalente: 1. k =1 c) numai vectorul procente ( t1 . k =1 n b) numai vectorul scadenţe ( t1 . printr-un vector de ( ) componente egale cu S.30) unde ak = itk tk ∑ it tk k =1 k n .. Propoziţie: Fie operaţiunea financiară P ∈ M 3...tn ) . atunci procentul mediu înlocuitor p al fiecăruia dintre procentele ptk . bk > 0. Operaţiuni financiare de acelaşi ordin şi determinarea sumei medii înlocuitoare. k =1 n (1. atunci scadenţa medie înlocuitoare t a fiecărei perioade de timp tk . t2 . n din operaţiunea financiară P va fi: 18 .1.n (R ) . k = 1. k = 1..

000 u. 10...12 = 1.000 u.m.000 u. 12% având scadenţa (durata) de 36 zile.. Soluţie: D=S0it (regim de dobândă simplă) D1 =S01i1t1 . ∑ ck = 1. 3 luni. p3 = 12% ⇒ i3 = 0.12 ...09 + 5. sau t= D1 + D2 + D3 ∑ S0k ik k =1 3 . ∑ S0k ik = 2. p2 = 10% ⇒ i2 = 0.m.. k =1 k n (1. 5. k =1 EXEMPLU: Partenerul P1 urmează să efectueze către partenerul P2 plăţile următoare: 2.000 u. Aflaţi scadenţa medie înlocuitoare (în condiţii de echivalenţă în regim de dobândă simplă prin dobândă).000 ⋅ 0. t2=3 luni = 3 ani 12 D3 =S03i3t3 .1.1 + 10.880 k=1 3 19 ..000 u.000 u.p= ∑ n k =1 n S0k itk tk = ∑ S0k pt tk k =1 n k n = ∑ S0 k tk k =1 n ∑ S0 k tk k =1 ∑ ck pt . D 2 =125 u.1 .m.000 ⋅ 0. S03 = 10.32) unde ck = S0 k t k ∑ S0 k tk k =1 n . D3 =600 u.m. S01 = 2. cu procentele anuale de 9%. 10%.09 .m.000 ⋅ 0.m. S02 = 5. respectiv un semestru. t3=1 semestru = 1 ani 2 D1 =18 u.m.m. t1=36 zile = 36 ani 360 D 2 =S02i2t2 .m.. t= ∑ S0k ik tk k =1 3 3 ∑ S0k ik k =1 . D1 +D 2 +D3 = 743 u.m. p1 = 9% ⇒ i1 = 0. ck > 0.

n (R ) pn ⎟ ⎠ 20 .. 272 zile 2. scadenţa unică sau comună înlocuitoare t este: t= 1 S⋅p ∑ Sk ⋅ pk ⋅ tk = k =1 1 S ⋅i ∑ Sk ⋅ ik ⋅ tk . t 2 . pn . S0n pe duratele t1 . S2 .. Sn .. Pentru S şi p daţi. Admitem că sunt cunoscute sumele finale. Pentru S şi t daţi.880 t = 0.n (R ) se înlocuieşte cu operaţiunea unică B ∈ M 3.35) 1.34) c. sau i = S ⋅t ∑ Sk ⋅ ik ⋅ tk k =1 (1.. t2 .. Fie P o operaţiune multiplă sau matriceală: ⎛ S1 ⎜ P = ⎜ t1 ⎜p ⎝ 1 S 2 ..Astfel.. Propoziţie: Dacă operaţiunea multiplă P ∈ M 3. P ∈ M 3. S02 ... suma unică sau comună înlocuitoare S este: S= 1 p ⋅t ∑ n n Sk ⋅ pk ⋅ tk = k =1 1 i ⋅t ∑ Sk ⋅ ik ⋅ tk . p2 .1 (R ) echivalentă cu P în regim de dobândă simplă în raport cu dobânda. k =1 n n (1. Pentru p şi t daţi. Echivalenţă prin valoarea actuală Să presupunem că se plasează sumele S01 ... tn şi cu procentele p1 .1. respectiv a scadenţei comune. vom găsi scadenţa medie înlocuitoare: t = 743 = 0. Sn ⎞ ⎟ t n ⎟.. k =1 n (1.33) b.3952 ⋅ 360 = 142. obţinând sumele finale S1 . a procentului comun.1. procentul unic sau comun înlocuitor p este: 1 p= S ⋅t ∑ n k =1 1 Sk ⋅ pk ⋅ tk . atunci: a....4. p2 .1. procentele şi duratele plasamentelor....3952 ani 1. Înlocuirea unei operaţiuni financiare multiple cu o operaţiune financiară simplă şi determinarea sumei comune.1.

1.. Să notăm cu: A (P) = ∑ S0k = ∑ Sk ⋅ (1 + ik ⋅ tk )−1 k =1 k =1 n n (1.. cât şi comparaţia acestora au sens din punct de vedere practic.. atunci când atât valorile actuale totale A ( P ) şi A ( Q ) . Numai vectorul sume de plată finale (S1. în raport cu care sunt socotite duratele tk.... t. printr-un vector cu toate componentele egale (t. Numai vectorul scadenţe (t1.tn). din punct de vedere practic. luat ca bază de calcul. adică P ~ Q dacă A ( P ) = A ( Q ) . t2. însumarea are sens.36) valoarea actuală sau actualizată totală a celor n operaţiuni individuale la un moment dat. Sn). atunci scadenţa medie înlocuitoare a fiecărei scadenţe tk este soluţia ecuaţiei (de gradul n în t): ∑ n Sk ⋅ (1 + ik ⋅ tk ) −1 = k =1 ∑ Sk ⋅ (1 + ik ⋅ t )−1 k =1 n (1. .37) b. printr-un vector cu toate componentele egale (S. VA DS Considerând cazurile asemănătoare analizate la echivalenţa prin conceptul de dobândă.. atunci suma medie înlocuitoare S a fiecărei sume finale Sk este: S = k =1 ∑ Sk × (1 + ik × tk )−1 ∑ (1 + ik × tk )−1 k =1 n n (1.... deducem următoarele rezultate: Propoziţie: Dacă în operaţiunea P se înlocuieşte prin echivalenţă în raport cu valoarea actuală: a. t).cu semnificaţia de mai sus pentru sumele Sk şi Q o altă operaţiune matriceală de aceeaşi dimensiune cu P sau diferită de aceasta. ...38) 21 . S2.1. admiţând că. S. DEFINIŢIE: Spunem că operaţiunile matriceale P şi Q sunt echivalente în regim de dobândă simplă în raport cu valoarea actuală şi vom scrie P ~ Q dacă ele VA DS conduc la aceeaşi valoare actuală totală. S).1.

. p2.39) Analog. t – durata de plasament S 0 – sumă iniţială. scadenţă t şi procent anual p. . Observaţie: În cazul echivalenţei prin dobândă este vorba de sumele (capitalurile) iniţiale. atunci suma finală va fi: 22 . iar în cazul echivalenţei prin valori actuale este vorba de sumele (capitalurile) finale ale operaţiunilor considerate.2.... p – procentul. atunci procentul mediu înlocuitor p al fiecărui procent pk este soluţia ecuaţiei (de gradul n în i): ∑ n Sk ⋅ (1 + ik ⋅ tk ) −1 = k =1 ∑ Sk ⋅ (1 + i ⋅ tk )−1 k =1 n (1. atunci relaţia de echivalenţă are forma: ∑ Sk ⋅ (1 + ik ⋅ tk )−1 = S ⋅ (1 + i ⋅ t )−1 k =1 n (1. rezultă. printr-un vector cu toate componentele egale ( p. p. p )... Fie p dobânda unitară. pn). pentru diferite procente.. în mod unic.2.3. dobânda simplă a acestei perioade este adăugată la sumă pentru a produce la rândul ei dobândă în perioada următoare.c. la sfârşitul primei perioade.. Dobânda compusă O sumă de bani este plasată cu dobândă compusă (capitalizată) dacă.. pentru t = 1. t şi p sunt date sau fixate. Numai vectorul procente (p1. prin echivalenţă în regim de dobândă simplă prin valoare actuală. atunci: Anii 1 2 M t Suma plasată la începutul anului S0 S1 = S 0 (1 + i ) M Dobânda produsă în timpul anului S0i S1i = S 0 (1 + i )i M Suma obţinută la sfârşitul anului S1 = S 0 (1 + i ) S 2 = S 0 (1 + i ) 2 S t −1 = S 0 (1 + t ) t −1 S t −1i = S 0 (1 + i ) i t −1 S t = S 0 (1 + i ) M t Dacă 1 + i = u va fi un factor de fructificare.1. 1.. celălalt element înlocuitor.1. se deduce următoarea propoziţie: Propoziţie: Dacă operaţiunea matriceală P se înlocuieşte printr-o operaţiune unică Q de sumă finală S. găsit în tabele financiare.40) de unde. după cum două dintre elementele înlocuitoare S. i = 100 a sumei S 0 (număr întreg) şi S t – suma finală după t perioade.

.2. = tn = 1an .2..S t = S 0 (1 + i ) = S 0 u t . Dobânda compusă va fi pentru t întreg: t D = S 0 (1 + i ) − 1 = S 0 u t − 1 t (1.. k =1 n iar pe fiecare interval se aplică procentele anuale diferite p1 . Dacă t1 = t2 = .. ⎜ t = tk = n ani ⎟ . t2 . atunci St = S0 n ∏ ⎜1 + ik n ⎟ ⎝ ⎠ k =1 n ⎛ t⎞ n ⎛ ⎞ n 2. putem scrie: Suma plasată la începutul perioadei S0 S1 = S0 (1 + i1t1 ) Perioada Dobânda S0i1t1 S1i2t2 Suma obţinută la sfârşitul perioadei S1 = S0 (1 + i1t1 ) S2 = (1 + i1t1 )(1 + i2t2 ) t1 t2 M tn Sn −1 M Sn−1in tn M Sn = S0 (1 + i1t1 )(1 + i2t2 ) . valoarea finală este: S n = S0 ∏ (1 + ik tk ) k =1 n (1..2...3) unde 1 = v factor de actualizare. atunci dacă aplicăm regimul de dobândă compusă.. Presupunem că perioada t este împărţită în n intervale t1 . atunci St = S0 (1 + ik ) ⎜ ⎟ k =1 ⎝ ⎠ k =1 ∑ ∏ 23 .. 1+ i Timpul se poate obţine din (1.3) prin interpolare.4) Particularizări: 1.tn ∑ tk = t .2.1) (1. = tn = t . Dacă t1 = t2 = . p2 . pn ..2..2) [ ] ( ) Suma iniţială depusă va fi: S0 = St (1 + i ) 1 t = St vt (1. (1 + in tn ) M Deci..

704 u. vom găsi: S4 =20.4) şi putem scrie S4 =S0 (1 + i1 )(1 + i2 )(1 + i3 )(1 + i4 ) p1 =6% ⇒ i1 =0. ci este de forma t = n + h . Această sumă. valoarea finală obţinută pentru plasarea sumei iniţială S 0 va fi: n S n = S 0 (1 + i ) ..08 . în regim de dobândă compusă pe o perioadă de 4 ani cu procentele anuale de 6%. 7%. 9% ? Soluţie: Folosim relaţia (1.09 = = 20. k 24 .5) reprezentând soluţia raţională de calcul a sumei finale când se plasează o sumă h S 0 pe o durată t = n + în regim de dobândă compusă. Înlocuind.. în general.2. va aduce o abordare simplă.07 .000 ⋅ 1. 8%. Avem două soluţii pentru abordarea problemei: soluţia k raţională şi soluţia comercială. = in = i .m.06 ⋅ 1. Dacă durata de plasament a sumei S 0 nu este. atunci St = S0 ∏ (1 + i ) = S0 (1 + i ) k =1 n n EXEMPLU: Ce devine suma de 20. S n .. i1 = i2 = .08 ⋅ 1.2. Dacă t1 = t2 = . p3 = 8% ⇒ i3 = 0.09 .000 u. se obţine: k h⎞ n⎛ S t = S h = S 0 (1 + i ) ⎜1 + i ⎟ n+ k⎠ ⎝ k (1.2. p2 =7% ⇒ i2 =0.000 ⋅ 1.m.3.1) pentru partea întreagă de n ani. S n i . p4 = 9% ⇒ i4 = 0..3352 S4 =26. în timpul fracţiunii h a anului. cu dobândă k h unitară i. Astfel. Soluţia raţională porneşte de la forma (1. = tn = 1an . un număr întreg.07 ⋅ 1.06 .

2. i12 = dobânda unitară mensuală (lunară). sunt proporţionale dacă 1 = 1 . atunci dobânda unitară ik este echivalentă cu dobânda anuală unitară i. 1 u. i2 = 100 (1. corespunzătoare perioat p delor diferite t1 şi t2 .m. 25 .Procente proporţionale DEFINIŢIE: Spunem că două procente p1 şi p2 . plasată în regim de dobândă compusă cu dobânda anuală ia..m. i ⎞ i2 2 ⎛ devine după un an (1 + is ) = ⎜ 1 + a ⎟ = 1 + ia + a > 1 + ia . 2⎠ 4 ⎝ Procente echivalente 2 DEFINIŢIE: Spunem că două procente p1 şi p2 . i360 = dobânda unitară zilnică. . 1 2 Observaţii: 1 u. corespunzătoare perioadelor diferite t1 şi t2.m. Atunci i i ia şi is sunt proporţionale dacă s = a . i4 = dobânda unitară trimestrială. k (1.m. plasată în regim de dobândă compusă cu dobânda semestrială is. = (1 + ia ) u.2. sunt echivalente în regim de dobândă compusă dacă acestea conduc la aceeaşi valoare finală. t2 p2 EXEMPLU: Fie ia dobânda unitară anuală şi is dobândă unitară semestrială. devine după un an (1 + 2is ) u.7) (1.. plasată în regim de dobândă simplă cu dobânda semestrială is. dacă: 1 + i = (1 + ik ) ...m.6) Dacă împărţim anul în k părţi egale şi pentru fiecare fracţiune de an se ia dobânda unitară ik.m. devine după un an (1 + ia ) u. i1 = 100 . 1 u. EXEMPLU: i2 = dobânda unitară semestrială. p1 p2 (1 + i1 )t1 = (1 + i2 )t2 .8) sau ik = (1 + i ) 1/ k −1.2.

de unde.2.2. k i( ) = kik .18) dk = .2.16) DEFINIŢIE: Reducerea unitară nominală sau rata nominală a actualizării (reducerii) plătită de k ori pe an este: k (1. care se poate scrie: v =1− d = 1 =1− i ⇒ 1+ i 1+ i d= i .11) 1/ k k i( ) = k ⎡(1 + i ) − 1⎤ .9) DEFINIŢIE: Dobânda unitară nominală sau rata nominală a dobânzii plătită de k ori într-un an este produsul dintre k şi dobânda unitară efectivă k corespunzătoare fracţiunii 1/k a anului şi se notează i( ) .10) astfel. 1+ i vom obţine dobânda unitară i în funcţie de d. k 26 .12) reprezintă relaţia dintre dobânda unitară nominală şi dobânda unitară anuală i.2.13) (1.2.Pentru un an.2.14) (1. relaţia de echivalenţă se scrie: 1 + i = (1 + i2 ) = (1 + i4 ) = (1 + i12 ) 2 4 12 = (1 + i360 ) 360 . ⎢ ⎥ ⎣ ⎦ (1. pentru d < 1 1− d (1.2.2.2.2. adică: i = d .15) (1. DEFINIŢIE: Rata anuală de actualizare (reducere) efectivă este: d =1− v .2. (1. (1. rata efectivă a reducerii sau actualizării: k d( ) (1.17) d ( ) = kd k .12) Relaţia (1. din formula de echivalenţă avem: ⎛ i( k ) 1 + i = ⎜1 + ⎜ k ⎝ ⎞ ⎟ ⇒ ⎟ ⎠ k (1.

2.2. 2 n deci.m..Echivalenţa presupune egalităţile valorilor actuale plătite la începutul perioadei. (1.2.25) (1.2.26) găsim Dezvoltăm eδ i = eδ − 1 . (1. în baza relaţiei (1.20) Observaţia 1: 1/ k Aveam relaţia i( k ) = k ⎡(1 + i ) − 1⎤ în care vom trece la limită: ⎢ ⎥ ⎣ ⎦ ( k ) = lim k ⎡ 1 + i 1/ k − 1⎤ = lim i k →∞ = lim (1 + i ) k →∞ 1/ k ⎢( ⎣ ) ⎥ ⎦ −1 k →∞ 1/ k = ln (1 + i ) = δ .2. > δ . k (k ) ⎞ ⎛ v = 1 − d = ⎜1 − d ⎟ . (1. astfel încât să conducă la sfârşitul anului la 1 u.24) (1. am obţinut i > δ . Cu alte cuvinte.22) (1. Astfel. dacă i este dat..2.23) unde δ se numeşte procent nominal instantaneu.. 1 + i = eδ .23) trebuie să percepem dobânda δ = ln (1 + i ) în fiecare interval de timp ( t . în serie MacLaurin şi obţinem: 2 n i = δ + δ + .2.2.2. t + dt ) pentru a ajunge în timpul unui an la dobânda efectivă i.21) Adică. Observaţia 2: ln (1 + i ) = δ .27) 27 . ⎢ ⎥ ⎣ ⎦ ( ) (1. k k⎠ ⎝ (1. k ⎠ ⎝ (1. am obţinut: sau ln (1 + i ) = δ .2. n + ⎟ = S0 (1 + i ) (1 + ik ) . folosind procente echivalente putem obţine formula comercială h pentru suma S 0 plasată pe o perioadă t = n + : k h⎞ ⎛ n h S n+ h = S ⎜ S0 . + δ + .19) de unde 1/ k d ( k ) = k ⎡1 − (1 − d ) ⎤ = k 1 − v1/ k ..

cât şi fracţionare.12): i( k ) = k ⎡(1 + i ) − 1⎤ ⎢ ⎥ ⎣ ⎦ 1/12 12 i( ) = 12 ⎡ 1 + i − 1⎤ = 0.29) Cu alte cuvinte. iar soluţia comercială pentru cel ce plăteşte dobânda. de unde ⎟ ⎠ 4 28 . Dacă i = 0.2. vom avea: n h/k S n+ h = S0 (1 + i ) (1 + i ) k . 08 . deoarece factorul fructificare 1 + i = u este în tabele financiare atât pentru puteri întregi. Comparăm cele două soluţii. ( 4) ⎞ ⎛ ⎟ găsim 1 + i = ⎜1 + i ⎟ ⎜ 4 ⎠ ⎝ k ⎞ ⎟ . . diferă în funcţie de durata t.şi cum (1 + ik ) = (1 + i ) h h/k . 077208 ⎢( ⎣ ) ⎥ ⎦ Folosim relaţia: k d ( ) = k ⎡1 − 1 − d )1/ k ⎤ .2.2.. Dacă i( 4 ) = 0.5509% . k (1. 076225 d ) ⎥ ⎢ ( ) ⎥ ⎢ ( ⎣ ⎦ ⎣ ⎦ 2. 2. Valorile finale ale unei sume S 0 .125509 . depusă în regim de dobândă simplă sau în regim de dobândă compusă.11): 1 + i = ⎜1 + ⎜ k ⎝ i = 0. EXEMPLE: Soluţie: 1/ k Folosim relaţia (1. d ( ) . k i+ k ⎝k = 1+ 1! 2! (1 + i )h / k ≤ 1+ h i. calculaţi i.12 . putem spune că soluţia raţională este convenabilă pentru cel ce va încasa dobânda. Soluţia comercială este mai des utilizată. calculaţi i( ) . (1. 3. adică p = 12. Cele două soluţii. Soluţie: ⎛ i( k ) Folosim relaţia (1. raţională şi comercială..28) Observaţii: 1. nu sunt identice.2. atunci vom găsi: ⎢ ( ⎥ ⎣ ⎦ ( 4 ) = 4 ⎡1 − 1 − d 1/ 4 ⎤ = 4 ⎡1 − 1 + i −1/ 4 ⎤ = 0. Dezvoltăm în serie (1 + i ) h/k (1 + i ) atunci h/k h⎛h ⎞ h ⎜ − 1⎟ ⎠ i 2 + . 12 4 1.

2.0 ) = 1 . t ) sau δ (t ) = f '(t ) f (t ) . b>0). t + dt ) − S (1. t ) va reprezenta dobânda corespunzătoare sumei S (1. ci este o funcţie de timp. Generalizarea dobânzii compuse Presupunem că δ nu este constantă.2.m. a>0. t ) în intervalul ( t . t + dt ) valoarea la momentul t + dt. intensitatea instantanee a dobânzii: δ (t ) = S ' (1.1. Noţiunea de instantanee apare datorită existenţei unei derivate în definiţia ratei instantanee a dobânzii (forţa dobânzii). 4. t + dt ) dobânda δ ( t ) . b ) . Suma S (1. echivalează cu suma de 1 u. t ) S (1. 1 u. t ) dt va aduce în intervalul ( t . Integrând.30) Observaţii: 1. δ ( t ) . la momentul 0. iar cu S (1. S (1. Admitem că δ ( t ) > 0.31) reprezintă ritmul de variaţie în raport cu timpul a sumei finale. t ) δ ( t ) dt ∀ ( a.1. 3. ∀t ≥ 0 . Funcţia δ ( t ) se numeşte forţa dobânzii sau rata instantanee de dobândă. (1.m. t ) = δ ( u )du şi punem condiţia S (1. t ) ( S (1. găsim ∫ a t S (1. S (1. t ) = e 0 ∫ δ( u )du t . S (1. după trecerea timpului t. t ) = S (1. dată de (1. va aduce în intervalul ( t . t + dt ) dobânda S (1. t ) ⇒ S (1. vom obţine: ln S (1. t ) este funcţie crescătoare în raport cu timpul. t ) δ ( t ) dt S (1. t + dt ) − S (1. (1. t ) δ ( t ) dt S ´ (1. t ) derivabilă în raport cu t) ⇒ = δ ( t ) . t + dt ) . ( δ ( t ) integrabilă în raport cu t.30) la momentul t.2. t ) valoarea unei unităţi monetare depuse la momentul zero. t ) . 2. t ) = S (1. S (1.2. 29 . t + dt ) − S (1. Notăm cu S (1.

2. Dacă dobânda instantanee a fost δ ( t ) = 3t 2 + 1.000 u.m. atunci: S0 = St e St = S ( S0 . Soluţie: Avem S = S0 e 0 atunci S = 100.2. t ≥ 0 . calculaţi dobânda corespunzătoare acestei operaţiuni.35) (1.m. ∀t ∈ [ 0. (1 + i )t (1.33) Observaţia 1: Se observă din (1. Forţa dobânzii în regim de dobândă compusă În regim de dobândă compusă avem: S (1. t ) = (1 + i ) . t ≥ 0 ( t numărul de ani de la deschiderea depozitului).000et +t u. ∀t ∈ [ 0. EXEMPLU: O persoană depune într-un depozit bancar suma de 100. Observaţia 2: Dacă δ ( t ) = δ .2.2. (1. S0 = 100. 30 . timp de t ani. t ) = 1 + it . ∫ δ ( u )du t .000e 0 2 ∫ ( 3u +1)du t 3 = 100.EXEMPLE: 1.m.36) 1 = v (1) = e−δ 1+ i .2. atunci δ (t ) = i .34) atunci iar v= v ( t ) = e−δ t = vt = (1 − d ) .2.33) că forţa dobânzii este constantă în raport cu timpul. ∞ ) 1 + it (1. ∞ ) . t ) = S0 eδt ⇒ δt = St e −δ t . reprezentând dobânda unitară instantanee. δ ( t ) = 3t 2 + 1. Forţa dobânzii în regim de dobândă simplă În regim de dobândă simplă avem: S (1. t atunci d (1 + i )t dt δ (t ) = = ln (1 + i ) = δ .32) 2.000 u. t (1.

2. procentul anual sau periodic. DEFINIŢIE (economică): Inflaţia reprezintă fenomenul general de ajustare pe cale monetară a tensiunilor existente într-un ansamblu socio-economic. ⎯⎯⎯ ⎨ 1 + i ( i. putem da definiţiile economice ale inflaţiei.α ) ⎪ .2. diverse motive economice. fara devalorizare ⎪ 1 an → 1u. 0 ⎛ 1+ i ⎞ ⎪ S0 ⎜ ⎟ . ⎪ ⎝ 1+α ⎠ ⎩ t S ( S0 . modificându-se valoarea sa de schimb cu alte monede. acoperirea cheltuielilor. DEFINIŢIE (economică): Deprecierea reprezintă constatarea unei pierderi de valoare a unei monede afectată pe plan intern de inflaţie.α ) ⎧ S (1 + i )t . Putem scrie: ⎧ 1 + i. Astfel. cu devalorizare ⎩1 + α (1. politice. iar pe plan extern de deteriorarea termenilor de schimb în legătură cu un dezechilibru pronunţat şi de durată a balanţei de plăţi.1. respectiv.37) Astfel. t ) fara devalorizare (1. iar numărul 100 α se va numi procent anual mediu de devalorizare. valoarea finală S ( S0 . Un astfel de punct de vedere pare a fi cel ideal când se presupune stabilitatea economică generală şi a celor implicaţi în afaceri în particular. sociale.m.2. cunoscute sau necunoscute. şi. p2 .2. Astfel. interne sau externe. caracterizat prin creşterea nivelului general al preţurilor şi deprecierea monedei. Inflaţie şi devalorizare Fie p=100 i. se va diminua valoarea-aur a unităţii monetare.38) cu devalorizare 31 . devalorizării şi a deprecierii. dezvoltarea celui care face plasamentul. t ) va fi în cazul unei operaţiuni în regim de dobândă compusă: ⎪ ⎪ 1 an ⎯⎯⎯ ⎨ → ( i. Considerăm că o anumită monedă se devalorizează anual cu un coeficient anual unitar α . cu care se face un anumit plasament care are drept componente p1 . DEFINIŢIE (economică): Devalorizarea este modificarea voluntară a parităţii unei monede. pot conduce la deprecierea monedei sau devalorizarea acesteia. însă.

daca i > α S ( S0 .42) Relaţia (1.2. iar (1 + α ) se numeşte factor de compensare a devalorizării sau revalorizare.42) ne arată că atunci când rata anuală a devalorizării este mai mare decât rata anuală a dobânzii. iar 1 se numeşte factor de devalorizare.2.Observăm cu uşurinţă că: ⎛ 1+ i ⎞ t S0 (1 + i ) > S0 ⎜ ⎟ .40) Relaţia (1.39) iar S ( S0 . unde j se numeşte dobândă anuală aparentă.2. t ) = S0 . după o durată de plasament suficient de mare.41) 0 ≤τ ≤ t Se poate observa că: t →∞ α >i lim S ( S0 .44) şi j = i + α + iα 32 .2. i. α ) = 0 (1.2. cu sau (1. t ) < S0 .2.2. Avem relaţiile: 1 + j = (1 + i )(1 + α ) (1.40) se păstrează şi atunci când i. daca i < α (1. i (τ ) = α (τ ) i (τ ) < α (τ ) .2. α sunt variabile în timp. DEFINIŢIE: Când coeficientul α este cunoscut. atunci are loc o devalorizare controlată.43) (1. daca i = α S ( S0 . 1+ α În cazul devalorizării controlate se operează cu un procent anual aparent q = 100 j . ∀α > 0 ⎝ 1+ α ⎠ t (1. suma finală a operaţiunii va fi zero. dar au loc următoarele condiţii: i (τ ) > α (τ ) . t ) > S0 .

000 (1. în general. Operaţiuni de scont Notaţii şi denumiri Operaţiunea de scont este caracteristică. θ ≤ un an sau K = S0 (1 + i ) .000 (1.38) şi.000 u. în regim de dobândă compusă timp de 3 ani cu procentul anual de 10%. n . 3 c) St = 10. respectiv. respectiv p2j şi t2j.3.2. n . Aceasta este evaluată cu procentul de emisiune p = 100i şi este scadentă după momentul sau durata θ . p2 j . 1 2 unde S1k şi S2j sunt valori finale corespunzătoare procentelor şi scadenţelor p1k şi t1k.m.) Soluţie: Folosim relaţia (1. 3 3 1.1/1.1) = 13310 u.1) (1. b) St = 10. S0 = preţ de cumpărare. 03) = 12181 u.m. Q = ( S2 j . p1k . care cumpără înainte de scadenţă anumite poliţe cu scopul de a obţine o dobândă. băncilor comerciale. θ ≥ un an unde: K = valoarea nominală a poliţei.. reprezentând efectuarea a n1 şi.m. (valoare aparentă). (valoare reală). vom obţine: 3 a) St = 10.1) 33 . O poliţă se cumpără la un moment dat cu preţul sau suma S0. Operaţiuni echivalente în regim de dobândă compusă Vom considera operaţiunile multiple P şi Q. b) există devalorizare anuală de 3% neluată în seamă. deci P = ( S1k .3.2.EXEMPLU: Se plasează suma de 10. 03) = 14544 u.000 (1. c) există devalorizare anuală de 3% şi luată în considerare.2. θ (1.3. înlocuind. i = dobânda unitară anuală. t2 j ) j=1. (Se va rotunji la patru zecimale fiecare operaţie aritmetică. DEFINIŢIE: Spunem că operaţiunile P şi Q sunt echivalente în regim de dobândă compusă (notând P ~ Q ) dacă ele au aceleaşi valori actuale totale. n2 plăţi de valori finale.m.45) 1. t1k ) k =1. adică: DC ∑ n1 k =1 ⎡ S ⋅ (1 + i )−t1k ⎤ = 1k ⎢ 1k ⎥ ⎣ ⎦ ∑ ⎡ S2 j ⋅ (1 + i2 j ) ⎢ ⎣ j =1 n2 − t2 j ⎤ ⎥ ⎦ (1. Valoarea finală la scadenţă a poliţei K va fi: K = S0 (1 + iθ ) . Care este valoarea finală a operaţiunii dacă: a) nu există devalorizare sau este neglijabilă.

atunci poliţa va avea o valoare finală sau curs K1 = S0 (1 + iθ1 ) . poliţa poate fi vândută unei bănci comerciale.4) K = Ka + S şi (1.7) q t Kjt SSR = 100 sau SSR = . θ1 ≥ un an θ (1. corespunzătoare valorii scontate sau a sumei pe care o primeşte deţinătorul poliţei evaluată cu procentul de emisiune al poliţei sau cu un alt procent. Din (1. notat SSR. θ ≤ un an sau K1 = S0 (1 + i ) 1 . (1.8) 34 . Valoarea scontată a poliţei (valoarea actuală la momentul vânzării acesteia) la momentul θ1 = θ − t se notează cu Ka. Scontul simplu raţional Scontul simplu raţional. q 1 + jt 1+ t 100 K (1. 2. Deosebirea dintre scont şi dobândă este că dobânda se adaugă la capital. 1.3.3.3.3.3. cu dobânda unitară j: SSR = K a jt (1.2) unde: K1 = valoarea lui S0 la momentul θ1 .3.3) S = K − Ka Teoretic. scontul trebuie să reprezinte dobânda pe perioada până la scadenţă.1.3. notat S.3. Vom numi scont. obţinem cu uşurinţă următoarele relaţii: K a = K şi K = K a (1 + jt ) 1 + jt iar (1.3) obţinem: (1. iar scontul se scade din capital.5) Ka = K − S Astfel. Scontul este de aceeaşi natură ca şi dobânda. putem face următoarele observaţii: 1.3. va fi dobânda dată de Ka pe perioada t.6) Astfel. diferenţa dintre valoarea nominală K şi valoarea scontată Ka. adică la t = θ − θ1 până la scadenţă.Dacă la un moment dat θ1 < θ .

15) 35 .3.12) K a = K (1 − jt ) . Din (1.3.3. În practică.14) 1 + jt 1.13) sau SSR = SSC (1. va fi dobânda dată de valoarea nominală K pe perioada t. 1+ j (1. notat SSC.8) devine SS = Kjt (1.9) Orice scont ce aproximează scontul raţional se numeşte scont comercial. 1 − jt (1. astfel: 1 + jt ≅ 1 iar relaţia (1. Orice scont ce aproximează scontul compus raţional se numeşte scont compus comercial. t = durata scontării (măsurată în ani).10) şi (1.3. SCC.3.10) (1.8) avem: SSR = j .3. jt este mic şi se neglijează. pe perioada t (în regim de dobândă compusă) se obţine scontul compus raţional. cu dobânda unitară j: SSC = Kjt şi iar a K= K . Scontul simplu comercial nu se aplică pe perioade de timp mari. SCR. iar utilizarea scontului simplu comercial convine băncii. Scontul compus Scontul compus este cel în care calculele se fac în regim de dobândă compusă. j = dobânda unitară de scont.3. Observaţii: 1.3.3. adică utilizarea scontului simplu raţional convine deţinătorului poliţei.11) (1.8) obţinem: SSC = SSR (1 + jt ) (1.3.2. Dacă K=1 u.unde: q = 100 j procent de scont (procentul de scont poate fi egal sau diferit de procentul de emisiune al poliţei p=100i). SSR < SSC . atunci din (1. Dacă dobânda se aplică asupra valorii Ka cu dobânda unitară j.m.3. şi t=1 an. 2. Scontul simplu comercial.3.

(1 + j )t (1. atunci din (1.3.3.19): Ştiind că: (1 + j )t = 1 + jt + j 2 Kjt ⎡ ⎤ SCR = K ⎢1 − 1 ⎥ = ⎣ 1 + jt ⎦ 1 + jt (1. ⎢ ⎥ ⎣ ⎦ (1. d= 1+ j sau d =1− v .18) găsim: Ka = K .19) găsim că scontul compus comercial este: SCC = K a jt (1. SCC.3.3.17) (1. 1 factor de actualizare sau factor de scont.25) 36 .3.21) t ( t − 1) + . unde. vom avea: K = K a (1 + j ) t (1.18) şi. (1.3. în general. scontul compus raţional se numeşte scont compus comercial. (1.3.3.. vom avea în (1. ⎢ ⎥ ⎣ ⎦ ( ) (1. mică pe piaţa financiară).3. obţinem scontul compus raţional: t SCR = K a ⎡(1 + j ) − 1⎤ .DEFINIŢIE: Numim scont unitar sau unitate de scont: j .19) sau −t SCR = K ⎡1 − (1 + j ) ⎤ = K 1 − vt .3.24) 1 + jt şi K = K a (1 + jt ) .16) (1.23) unde Ka = K .3.22) iar. v = 1+ j În regim de dobândă compusă.3.3. neglijând termenii de grad mai mare sau egal cu doi (în ipoteza că dobânda unitară j este. aplicând definiţia scontului compus raţional.20) Din (1.. cum orice scont ce aproximează. 2 şi.

posesorul poliţei o prezintă la scontare cu 3 luni înainte de scadenţă.996 u. cât şi scontul simplu comercial. aplicând atât scontul simplu raţional.08 ⋅ 0. b) valoarea finală a poliţei la momentul scontării. 1 + 0. Dacă t = 1 an.8333 ani θ1 = 7 luni = 0.m.m. cu procentele q1 = 8%. Dacă t > 1 an.5833) = 126. EXEMPLUL 1: La data de 01.8333) = 129.Observaţii: 1. p = 10% ⇒ i = 0. 4.000(1 + 0. atunci: (1 + j)t > 1 + jt ⇒ SCR > SCC.25 ani 12 K = S0(1 + iθ) ⇒ K1 = 120.000 u.) Soluţie: S0 = 120.996 u.m.1 ⋅ 0. cu procentul anual de 10%.000 u.25 129.2007 a fost cumpărată o poliţă în valoare de 120. SCC = SSR < SSC .0588 u.1 ⋅ 0. atunci: (1 + j)t = 1 + jt ⇒ SCR = SCC. Dacă t < 1 an.996 = 126. Se cere: a) valoarea nominală a poliţei la scadenţă. c) valoarea scontată a poliţei.m. având scadenţa 10 luni mai târziu.000(1 + 0.825.m.08 1 + jt K1 = S0 (1 + iθ1 ) ⇒ K = 120.25 q2 = 10% ⇒ j2 = 0. 2.1 Ka = 37 .02. În cazul scontului simplu raţional: K a = K ⇒ q1 = 8% ⇒ j1 = 0. 1 + 0.996 = 127.m.1 θ = 10 luni = 0. (Se va rotunji la patru zecimale fiecare operaţie aritmetică. 3.447. atunci: (1 + j)t < 1 + jt ⇒ SCR < SCC. Din diverse motive.1 ⋅ 0. q2 = 10%.3659 u.5833 ani t= 3 = 0. Ka = 129..

• taxă pe comision fix 16.000 ⋅ Comision pe efect = 12. Fie q1 – procent real de scont. • se adaugă două zile de către bancă.000 ⋅ 100 360 Valoarea scontată K a = K − AGIO ⇒ K a = 15.5 = 2.08 K a = 129.000 − 455.m. 16.1 K a = 129.01% AGIO=15.m.m. aplicând un scont simplu comercial.25) = 127.6 84 ⋅ = 20.996(1 − 0. Taxă pe comision fix = 100 AGIO (TAXĂ DE SCONT TOTALĂ) = SSC + Comision de acceptare + Comision de acceptare + taxă pe comision fix = 455.6%.9 u. Se cere valoarea scontată. • comision pe efect 12. j=0. q1=100j1. 4 = 14.1u.000 u.9 u.m.996(1 − 0..m.746.În cazul scontului simplu comercial: K a = K (1 − jt ) ⇒ q1 = 8% ⇒ j1 = 0.03.000 ⋅ 0. 84 360 0.m. Soluţie: t = 22 + 29 + 31 = 82 zile tmodificat = 82 + 2 = 84 zile p=100j.08 u. Se au în vedere următoarele condiţii ale băncii comerciale: • procent de scont 12%. iar q2 – procent efectiv (sau de revenire) de scont.12 ⋅ SSC = 419.m.2007.544.12 SSC = Kjt = 15.2007 se aduce pentru scontare o poliţă de valoare nominală K=15.1 u.8%.1 ⋅ 0. 100 360 Comision de acceptare = 15.01.5 u.m. • comision de acceptare a emisiunii 0.m.4 u. 38 . q2=100j2.6 u.25) = 126. EXEMPLUL 2: La data de 10. q2 = 10% ⇒ j2 = 0.396.08 ⋅ 0.5 u. Procentul de scont simplu comercial modificat este dat prin: q 84 ⋅ ⇒ q=13.m. a cărei scadenţă este pe 31..8 ⋅ 12.

m.2597 K1 = 125.m. Atunci: • procentul real de scont: AGIO – Taxă pe comision fix=453.3 u. K = ⎪ ⎪ (1 + 0.7521 u. p = 8% ⇒ i = 0.m. se cere: a) valoarea nominală. Ka j2t = 453.930 u. ⎪ 1 + 0.m. b) cât va primi beneficiarul cu doi ani înainte de scadenţă? (Se va rotunji la patru zecimale fiecare operaţie aritmetică. AGIO – Taxă pe comision fix = Ka j2t.08 ⋅ 2 = 126..08 j2=0.441.m. în regim de scont compus.08)3 = 100.m.) Soluţie: S0 = 100.1)2 ⎩ Scont compus comercial: 146.930 ⎧ a ⎪ K = 1 + 0.m.000 u.3 ⇒ q2 = 13.930 1 + jt ⎪ Ka = = 122. şi este scadentă peste 5 ani cu procentul de 8%.m.970 u.6667 u.1 ⋅ 2 ⎩ 39 . Scont compus raţional: Ka = K (1 + j )t θ θ 146.08 θ = 5 ani j1=0.930 ⎧ a = 125.3 u. K j1t = 453.9% • procent efectiv (sau de revenire) de scont: AGIO – Taxă pe comision fix = 453.000 · 1. ⎪ Ka = K ⇒ ⎨ 146.m.930 ⎪ Ka = = 121.968.1 K = S0 (1 + i ) ⇒ K = 146.000 u.663. ⎪ (1 + 0.000(1+0.7931 u. Dacă scontarea se face cu procentul q1=8% sau q2=10%.Avem relaţiile: AGIO – Taxă pe comision fix = K j1t..429.3 ⇒ q1=12.3% EXEMPLUL 3: O poliţă are valoarea de emisie de 100. K1 = S0 (1 + i ) 1 ⇒ K1=100.m.08)2 ⇒⎨ 146.7929 u.

să se poată ridica 58.m.m. p = 10% ⇒ i = 0.08 . b) 22.m.? Rezolvare: Sf =20. Suma de 20.m.1) S0 = 40. 45 ⇒ D = 200 u. 100 360 Sf =S0 +D . cu procentul anual de 8%.. t = 45 zile = 45 ani 360 D = 20. S0 = 58.. pentru ca peste 4 ani.564 u.. Ce sumă trebuie depusă astăzi. Răspuns corect: S0 = 40. Sf =S0 (1+it ) . S4 =58.000 u.m.m.564 ⋅ (1+0.m.000 u. Care va fi suma finală corespunzătoare acestei operaţiuni? (în regim de dobândă simplă.m.m. 3.1 .000 u. cu procentul anual 5% (utilizaţi soluţia raţională). Să se calculeze valoarea finală a sumei de 10. Sn =S0 (1+i ) ⇒ S0 = Sn (1+i ) n -n n = 4 ani.000 u.TEST DE AUTOEVALUARE REZOLVAT 1.m. cu procentul anual de 10%.m.200 u.m.. Rezolvare: D=S0it .564 u. 8+ 12 5 12 -4 b) S 8+ = 23082 u. 1 an = 360 zile) a) 200 u.. (regim de dobândă simplă) S0 = 20. Sf =S0 +S0it . 40 .200 u..000 u.) a) S 5 = 15082 u. în regim de dobândă compusă. (Se va rotunji la patru zecimale fiecare operaţie aritmetică. Răspuns corect: c) 2. p = 8% ⇒ i = 0.200 u.m.m.000 8 . d) 22. plasate timp de 8 ani şi 5 luni.000 u.m. c) 20.. se plasează timp de 45 zile.

8+ 12 5 12 b) S c) S 8+ = 15078 u.. 05 ) ⋅ ⎜1 + 0.m.05. aplicăm soluţia comercială.m. Scontul simplu raţional. 058 ⋅1. 5.m. cu dobânda unitară j. reprezintă dobânda dată de Ka pe perioada t. notat SSR. = 13508 u. (Se va rotunji la patru zecimale fiecare operaţie aritmetică. Kjt c) SSR = .c) S 8+ 5 12 5 12 = 65083 u.m. = 18077 = 25077 8+ 5 12 5 12 u. i = 0.. adică: a) SSR = K a jt . 05 ⎟ = 10000 ⋅1. Răspuns corect: a) 41 . 05 8+ 12 8+ 5 u. Soluţia raţională: S 5 8+ 12 5⎞ 8 ⎛ = 10000 ⋅ (1 + 0. b) SSR = Kjt .) a) S 5 = 15045 u.. d) S 8+ Rezolvare: Avem p = 5%... d) S 8+ Rezolvare: Avem p = 5%. cu procentul anual 5% (utilizaţi soluţia comercială).000 u. i = 0. aplicăm soluţia raţională.m.05. Soluţia comercială: S Răspuns corect: b) 12 = 15078 5 = 10000 ⋅1.m. 1 − jt d) alt răspuns. plasate timp de 8 ani şi 5 luni. u. 0208 = 15082 u.m. 12 ⎠ ⎝ Răspuns corect: a) 4.m.m. Să se calculeze valoarea finală a sumei de 10.

Dobânda unitară este suma dată de o unitate monetară pe timp de un an care se notează cu i. Răspuns corect: c) 42 . ⎣ ⎦ d) D = S0 ⎡(1 + i )t − 1⎤ . dobânda corespunzătoare plasării unei sume iniţiale S0 pe perioada t cu dobândă unitară i va fi: a) D = S0 + S0it = S0 (1 + it ) . (1 + i )−t . Suma iniţială. Răspuns corect: Adevărat 2. c) D = S0it . depusă în regim de dobândă compusă pe o perioadă de timp t cu dobânda unitară i. În regim de dobândă simplă. după trecerea timpului t. ∀t ≥ 0 va fi: a) S ( t ) = e 0 ∫ −δ( u )du t t . b) D = S0 − S0it = S0 (1 − it ) . ⎢ ⎥ Răspuns corect: c) 3. va fi: (1 + i )t b) S0 = St (1 + i )t . d) alt răspuns. b) S ( t ) = S0 e 0 t ∫ δ( u )du ∫ δ( u )du c) S ( t ) = e 0 . d) alt răspuns. Valoarea finală S ( t ) reprezintă valoarea unei unităţi monetare depuse la momentul zero. c) S0 = St 1 a) S0 = St 1 . . când δ ( t ) > 0.TEST DE AUTOEVALUARE PROPUS 1 1. Răspuns corect: a) 4.

θ Răspuns corect: Adevărat 43 . O poliţă se cumpără la un moment dat cu preţul sau suma S0.5. θ ≥ un an . Valoarea finală la scadenţă a poliţei K va fi: K = S0 (1 + iθ ) . θ ≤ un an sau K = S0 (1 + i ) . Aceasta este evaluată cu procentul mediu de emisiune p = 100i şi este scadentă după momentul sau durata θ .

000 3. ⎢ ⎥ ⎣ ⎦ Răspuns corect: Fals 44 . Câţi ani trec ca investiţia să se dubleze n ≥ . (1 − d )2 1 − v Răspuns corect: a) 4. stabiliţi care din relaţiile următoare este adevărată: 3 (i − d ) a) d 2 = .000 u. Dacă v = 1 − d . Suma finală..m..12 t 5. cu procentul anual de 5% timp de 1 trimestru va fi … u. (regim de dobândă simplă. va fi … u. timp de 3 ani..m.m.m.331. cu procentul anual de 10%. Fie un depozit în valoare de 1. la începutul anului 2005. b) (1 − d )2 1 − v 2 c) d 3 = (i − d ) . cu procentul anual de 12%. Dobânda corespunzătoare plasării sumei de 10. 1− v (1 − d ) 2 d 2 = (i − d ) . 1 an = 360 zile).000. (regim de dobândă compusă. ? Răspuns corect: n ≥ ln 2 ln1. 1 an = 360 zile) Răspuns corect: 1.TEST DE AUTOEVALUARE PROPUS 2 1. corespunzătoare plasării sumei de 1.000. Răspuns corect: 125 2.000 u. Scontul compus raţional este dat de relaţia: SCR = K a ⎡(1 + j ) + 1⎤ .000 u.m.

t= ∑ S0k it tk k =1 n k n . 1 1 = v. D = S 0 (1 + i ) − 1 = S 0 u t − 1 . ⎜1 + ik n ⎟ . t 1+ i (1 + i ) [ ] ( ) St = S0 ∏ t⎞ ⎛ (1 + ik ) . S0 = St = St vt . t ≥ 0 S= ∑ S0k it tk k =1 n k n . fara devalorizare ⎪ 0 ⎪ 1 an t → . t ≥ 0 . k =1 n Dobânda compusă t t S t = S 0 (1 + i ) = S 0 u t . t ) = S0it . p= ∑ S0k it tk k =1 n k n ∑ it tk k =1 k ∑ S0k it k =1 k ∑ S 0 k tk k =1 S= 1 p ⋅t ∑ ∑ ∑ n n n Sk ⋅ pk ⋅ tk = k =1 1 i ⋅t ∑ Sk ⋅ ik ⋅ tk . S ( S0 . St = S0 (1 + i ) = S0 (1 + i )n . k =1 n n 1 t= S⋅p 1 p= S ⋅t k =1 1 Sk ⋅ pk ⋅ tk = S ⋅i ∑ Sk ⋅ ik ⋅ tk . i = S ⋅t ∑ Sk ⋅ ik ⋅ tk . k =1 k =1 1 Sk ⋅ pk ⋅ tk . D ( S0 . St = S0 ⎝ ⎠ k =1 k =1 k =1 n ∏ n ∏ n ⎧ S (1 + i )t .α ) ⎪ S ⎛ 1 + i ⎞ .FORMULE UTILIZATE Dobânda simplă S ( S0 . t ) = S0 (1 + it ) . cu devalorizare 0⎜ ⎟ ⎪ ⎝ 1+α ⎠ ⎩ 45 . t ) ⎯⎯⎯ ⎨ ( i.

1 + jt 1 − jt SSC = SSR (1 + jt ) . SSR = a Kjt . ⎢ ⎥ ⎢ ⎥ ⎣ ⎦ ⎣ ⎦ Kjt ⎡ ⎤ . K a = K t . 1 + jt 46 . SSR = K a jt şi K = K a (1 + jt ) . SCR = K ⎡1 − (1 + j ) ⎤ = K 1 − vt . K = K a (1 + jt ) . K = K . 1 + jt t −t SCR = K a ⎡(1 + j ) − 1⎤ . SCC = K a jt . SSR = SSC . Ka = K − S . K a = K (1 − jt ) .Scont S = K − Ka . SSC = Kjt . SCR = K ⎢1 − 1 ⎥ = 1 + jt ⎦ 1 + jt ⎣ (1 + j ) ( ) K a = K . K = Ka + S .

Plăţile pot fi: − temporare. Plăţile pot fi: − variabile. anuităţi anticipate. dacă plata se face la începutul fiecărei perioade. − viagere – pe viaţă. − anticipate. amortizare. dacă perioada este semestrul. PLĂŢI EŞALONATE.1. dacă sumele plătite sunt variabile. anuităţi posticipate. 2. plăţile se numesc anuităţi. Plăţile pot fi cu dobândă constantă sau variabilă. amortismente. − perpetue. dacă numărul plăţilor este nelimitat. plăţile se numesc mensualităţi. plăţile se numesc semestrialităţi. 3. Plăţi eşalonate Plăţile eşalonate sunt plăţile care se fac la anumite perioade de timp. rentă (plată) continuă constantă. valoarea finală a unui şir de n anuităţi posticipate. având drept scop crearea unui fond bănesc sau restituirea unei datorii. 4. − constante. dacă perioada este trimestrul. iar dacă perioada este luna. plată eşalonată continuă de prim ordin. anuităţi posticipate. ÎMPRUMUTURI Concepte-cheie: anuităţi. Intervalul de timp între două plăţi reprezintă o perioadă. anuităţi anticipate. dacă plata se face la sfârşitul fiecărei perioade.2. Tipuri de plăţi 1. plăţile se numesc trimestrialităţi. Dacă perioada este anul. valoarea actuală a unui şir de n anuităţi posticipate. dacă numărul de plăţi este finit (stabilit în contract). Plăţile pot fi: − posticipate. 2. 47 . dacă sumele plătite sunt constante.

(1 + i1 )−1 ... DEFINIŢIA 1: Numim anuităţi posticipate temporare imediate.1) sau SP = n ∑ n −1 ⎡ n ⎤ ⎢T j ⋅ ⎥ (1 + ik )⎥ + Tn . d) imediat ce a fost fixat începutul plăţilor. (1 + in ) + . e) cu procente anuale diferite sau constante. i2 . S P .Tn = anuităţiile.1.in = dobânzile unitare pe fiecare perioadă.. b) prin sume (anuităţi) constante sau diferite de la un an la altul. Avem următoarea schemă de plăţi: 0 AP n i1 T1 1 i2 T2 2 Tn-1 n-1 in Tn n SP n Propoziţie: Dacă plăţile eşalonate se efectuează în regim de dobândă compusă. c) un număr de ani bine precizaţi. Notaţii: S P = valoarea finală unui şir de n anuităţi posticipate..3) sau 48 . operaţiunile de plată ce sunt efectuate în condiţiile următoare: a) anual...2) iar valoarea actuală a tuturor plăţilor evaluată la începutul primului an de plată va fi: AP = T1 (1 + i1 ) + T2 (1 + i2 ) n −1 −1 (1 + i1 )−1 + Tn (1 + in )−1 (1 + in−1 )−1 ...1. + Tn −1 (1 + in ) + Tn n .(1 + in ) + T2 (1 + i3 )(1 + i4 ) ... n este: S P = T1 (1 + i2 )(1 + i3 ) .1. (2. n AP n = valoarea actuală unui şir de n anuităţi posticipate... T1 . T2 ..1. dacă prima plată se face în primul an şi sunt amânate. + . i1 . la sfârşit de an. atunci valoarea finală a tuturor plăţilor.. în condiţiile de mai sus. dacă plata se face după un număr r de ani. ⎢ j =1 ⎣ k = j +1 ⎦ ∏ (2..1. (2.. Anuităţi posticipate temporare imediate Anuităţile sunt imediate.2.

Anuităţi variabile şi dobânzi constante Dacă procentele anuale sunt constante. suma T2 . devine după n ani devine T2 (1 + i3 )(1 + i4 ) .AP = n ∑ ⎜ T j ⋅ ∏ 1 + ir ⎟ = ∑ ⎜ T j ⋅ ∏ vr ⎟ . 1 + ir Demonstraţie: S P se compune din suma valorilor finale a fiecărei anuităţi la momentul n n şi.1. (1 + ik ) ( j ⎛ 1 ⎜Tj ⋅ ⎜ 1 + ir j =1 ⎝ r =1 n ∏ (1 + i )−1 r =1 r k 1 însumând... ⎢ ⎥ j =1 ⎣ k = j +1 ⎦ ∏ Analog.. însumând. ţinând cont de faptul că operaţiunea se desfăşoară în regim de dobândă compusă. depusă la sfârşitul celui de-al doilea an. (2.. vom găsi: AP = n ∑ ∏ ⎞ ⎟= ⎟ ⎠ ∑ j ⎞ ⎛ ⎜Tj ⋅ vr ⎟ .6) −n şi.....1. + Tn −1 (1 + i ) + Tn . obţinem că: Suma T1 . avem: S P = T1 (1 + i ) n n −1 + T2 (1 + i ) n n−2 + . vom ∑ n −1 ⎡ n ⎤ ⎢T j ⋅ (1 + ik )⎥ + Tn ..1.5) sau SP = n ∑ ⎡T j (1 + i )n− j ⎤ ⎢ ⎥ ⎣ ⎦ j =1 −2 (2.1. respectiv AP = T1 (1 + i ) n −1 + T2 (1 + i ) + .. valoarea actuală la momentul începerii plăţilor a sumei la sfârşitul anului k va fi: S0 k Tk = = Tk 1 + i1 )(1 + i2 ) . ⎜ ⎟ ⎜ ⎟ j =1 ⎝ r =1 n ⎛ j 1 ⎞ ⎠ n ⎛ j ⎞ ⎠ (2. obţine: SP = n T1 (1 + i2 )(1 + i3 ) . depusă la sfârşitul primului an. ⎟ ⎜ j =1 ⎝ r =1 ⎠ n ∏ Cazuri particulare 1. + Tn (1 + i ) .7) 49 .. Atunci. n .. r = 1. (1 + in ) şi aşa mai departe.. (1 + in ) . (2. adică i1 = i2 = K = in = i.4) j =1 ⎝ r =1 unde vr = 1 .

13) deci (1 + i )n − 1 .9) ⎢ ⎥ ∑ ⎢T ⋅ ∏ (1 + ik )⎥ + T = j =1 ⎣ k = j +1 n −1 ⎡ n ⎤ ⎦ ⎧ n −1 ⎡ n ⎤ ⎫ ⎪ = T ⎨ ⎢T ⋅ (1 + ik )⎥ + 1⎪ ⎬ ⎥ ⎪ ⎪ ⎢ ⎦ ⎭ ⎩ j =1 ⎣ k = j +1 ..1.15) Calculând.11) sau AP n ∑∏ n ⎞ ⎟. (2... ⎟ ⎠ 3..(1 + in ) + T (1 + i3 )(1 + i4 ) .12) Calculând.8) 2. (2..1.(1 + in ) + .. vom obţine: SP =T n (1 + i )n − 1 (1 + i )n − 1 u n − 1 =T =T . ⎛ j 1 ⎜ =T ⎜ 1 + ir j =1 ⎝ r =1 (2.. (2. + T (1 + in ) + T sau SP = n n . Anuităţi constante şi dobânzi variabile S P = T (1 + i2 )(1 + i3 ) .1. i .1.. i i (1 + i ) − 1 SP n (2.14) −n iar AP = T (1 + i ) n −1 + .(1+ i1 )−1 .1.10) ∑ ∏ iar AP = T1 (1 + i1 ) + T2 (1 + i2 ) n −1 −1 (1+ i1 )−1 + Tn (1+ in )−1 (1+ in−1 )−1 . + T (1 + i ) 1 − vn ...1. Anuităţi constante şi dobânzi constante S P = T (1 + i ) n n −1 + T (1 + i ) n−2 + .1.1.. + T (1 + i ) + T .1. (2. =T i + T (1 + i ) −n −2 (2. + . vom obţine: AP = T n 1 − (1 + i ) i =T (2...sau AP = n ∑ ⎡T j (1 + i )− j ⎤ ⎢ ⎥ ⎣ ⎦ j =1 n (2..16) 50 .

m.21) iar P P P P Sn = Tsn şi An = Tan . valoarea actuală va fi: n (2. şi cu dobânda anuală unitară i: P an 1 − (1 + i ) = i −n = 1− v .1. Similar. Anuităţi posticipate temporare amânate Considerăm următoarea schemă de plăţi: Sr +1 i1 0 AP nr Sr + 2 ir+2 Sn −1 Sn in i2 1 2 r ir+1 ↓ r+1 ↓ r+2 ↓ n-1 ↓ n = r+(n-r) SP nr 51 . găsim P sn (1 + i )n − 1 .1. găsim valoarea actuală a unui şir de n anuităţi posticipate egale cu 1 u. (2.18) valoarea finală a unui şir de n anuităţi posticipate unitare. cu dobânda anuală unitară i.1.19) Putem scrie P P P P an = sn v n şi sn = an u n .1. ∞ i i n →∞ 2.sau AP n Observaţii: 1 − (1 + i ) =T i −n .22) AP = lim T 1 − v = T ..20) (2.m. Dacă numărul de plăţi este nelimitat n → ∞ .1. (2.1. Dacă T = 1 u.2.17) 1. i n (2. 2.1. = i (2.

... a tuturor plăţilor. i1 . AP . deci.DEFINIŢIA 2: Numim anuităţi posticipate temporare amânate. evaluată la începutul primului an de nr plată.1. va fi: AP = nr k ⎛ 1 ⎜T ⋅ ⎜ k 1+ i j k = r +1 ⎝ j =1 ∑ n ∏ ⎞ ⎟.. atunci valoarea finală a tuturor plăţilor. ⎟ ⎠ (2. efectiv sunt n-r plăţi (evident r < n). Acum n reprezintă numărul de ani care limitează plăţile. nr evaluată la sfârşitul ultimului an de plată.. În acest caz. Notaţii: S P = valoarea finală unui şir de n anuităţi posticipate temporare amânate r nr ani. e) cu procente anuale diferite sau constante. 52 . AP = valoarea actuală unui şir de n anuităţi posticipate temporare nr amânate r ani. ( ⎢ ⎥ j = r +1 ⎣ k = j +1 ⎦ ∑ n −1 ∏ (2.1. b) prin sume (anuităţi) constante sau diferite de la un an la altul. la sfârşit de an. S P . suma finală a tuturor plăţilor este: Propoziţie: Dacă operaţiunea de plăţi eşalonate este în regim de dobândă compusă.24) Demonstraţie: Similar cu demonstraţia propoziţiei anterioare. T1 . iar r este numărul de ani după care încep plăţile. d) cu o anumită întârziere în raport cu momentul fixat al începutului plăţilor. va fi: SP = nr n ⎡ ⎤ ⎢T j ⋅ 1 + ik ) ⎥ + Tn .23) iar valoarea actuală.. T2 . în condiţiile de mai sus.in = dobânzile unitare pe fiecare perioadă. i2 . c) un număr de ani bine precizaţi.Tn = anuităţiile. operaţiunile de plată ce sunt efectuate în condiţiile următoare: a) anual.

1.000 u.876 u. 3 2.m. la fiecare sfârşit de an. 8%.m. adică i1 = i2 = K = in = i. 7. care este valoarea actuală a fondului acumulat? (Se va rotunji la patru zecimale fiecare operaţie aritmetică. care este valoarea finală a fondului acumulat? Soluţie: Folosind relaţia (2.m. Anuităţi constante şi dobânzi constante SP =T nr k = r +1 −k ∑ (1 + i ) n = Ts P n−r = SP n−r (2. Dacă 3 ani consecutiv.1.. la fiecare sfârşit de an.m. 5.. avem: SP = nr j = r +1 n ∑ ⎡T j (1 + i )n− j ⎤ = SnP−r ⎢ ⎥ ⎣ ⎦ n (2.) 53 .000 u.. se plasează sumele de 2.000 u.28) şi AP = T nr k = r +1 ∑ (1 + i ) n = T (1 + i ) −r aP n−r = (1 + i ) −r AP .1) + 5000 (1 + 0. obţinem: S P = 2000 (1 + 0.m. 7..000 u.Cazuri particulare 1. cu procentele anuale de 7%.1) + 7000 = 14.26) 2.000 u.1).25) şi.08 )(1 + 0.1. 10%.27) şi AP = T nr ⎛ k 1 ⎜ ⎜ 1+ i j k = r +1 ⎝ j =1 ∑ ∏ n−k n ⎞ ⎟.m.1. 8%.1. Anuităţi constante şi dobânzi variabile SP = nr ∑ n −1 ∏ (2. n−r (2..29) EXEMPLE: 1. ⎢ ⎥ ⎣ ⎦ n ⎡ ⎤ ⎢T ⋅ ⎥ (1 + ik )⎥ + T ⎢ j = r +1 ⎣ k = j +1 ⎦ (2. Anuităţi variabile şi dobânzi constante Dacă procentele anuale sunt constante. ⎟ ⎠ 3.1. respectiv AP = nr j = r +1 ∑ ⎡T j (1 + i )− j ⎤ = (1 + i )−r AnP−r . 10%. 5. cu procentele anuale de 7%. se plasează sumele de 2. Dacă 3 ani consecutiv.000 u.m..

iar numărul de plăţi este nelimitat n → ∞ .07 ⋅ 1.m.1) + 5000 (1 + 0. la sfârşitul fiecărui an. 1.) S P = .1 1.1−10 = 1229000 u.1 2. respectiv (2. Care este valoarea finală.920 u. va fi: ∞ 54 . dar cu n → ∞ ..m..3.1.12 1.000 = 3. 5..1. 1. atunci valoarea lor actuală.m.187. 2 3 Valoarea actuală: P A3 = 2000 5000 7000 + + = 11209. notată cu AP . Se plasează timp de 10 ani.m.000 u.m. 10 0.08 ⋅ 1.1.1) + 7000 = 14.1. cu procentul anual de 10%. AP .5235 u.1 3. 0.1 AP = 200. P A3 = 2000 5000 7000 + + = 11702. şi găsim: 1.m..Soluţie: Valoarea actuală se obţine înlocuind datele problemei în relaţia (2...000 u. se plasează sumele de 2.m.13 4.m.13).400 u. în regim de dobândă compusă. suma de 200. Aceasta face ca valoarea finală a acestor plăţi să fie infinită şi deci prezintă interes valoarea actuală a lor. AP = .16).) Soluţie: S P = 2000 (1 + 0.000 10 1 − 1.000 u.07 ⋅ 1.3). respectiv valoarea actuală a acestei operaţiuni? (Se va rotunji la patru zecimale fiecare operaţie aritmetică.m.08 1. Dacă 3 ani consecutiv. ∞ Propoziţie: Dacă operaţiunea de plăţi eşalonate se desfăşoară în condiţiile definiţiei 1.07 1. în regim de dobândă compusă cu procentul anual de 10%. la fiecare sfârşit de an.6168 u. 7. care este valoarea finală a fondului acumulat? (Se va rotunji la patru zecimale fiecare operaţie aritmetică... Anuităţi posticipate perpetue imediate Reprezintă cazul anuităţilor posticipate imediate temporare. 10 10 Soluţie Folosim relaţiile (2.110 − 1 S P = 200.000 u.

care.1. vom obţine: j j ∞ ⎛ n ⎛ 1 ⎞= 1 ⎞ AP = lim AP = lim ⎜Tj ⋅ ⎟ ⎜Tj ⋅ ⎟ (2. Anuităţi posticipate perpetue amânate r ani Urmând acelaşi raţionament ca şi în cazul anuităţilor posticipate perpetue imediate. ⎟ ⎠ conform criteriului raportului. i −r (2. ∞ i i n →∞ (2. va fi: ∞ n AP = lim T 1 − v = T .31) Dacă anuităţile sunt egale.1.30) Observaţie: ∑ j ⎛ 1 ⎜Tj ⋅ ⎜ 1 + ir j =1 ⎝ r =1 ∞ ∏ ⎞ ⎟ reprezintă o serie numerică cu termeni pozitivi.33) ∞r ⎜ ⎜ 1 + ir ⎟ 1 + ir ⎟ n →∞ n r n →∞ j = r +1 ⎝ r =1 r =1 ⎠ j = r +1 ⎝ ⎠ şi.1.1.4. în regim de dobândă compusă. este convergentă dacă: j →∞ T lim j (1 + i j +1 ) ir T j +1 <1. Propoziţie: Dacă operaţiunea de plăţi eşalonate se desfăşoară în condiţiile definiţiei 1. ⎟ ⎠ (2. (2. atunci valoarea lor actuală. iar plăţile sunt efectuate cu procente egale şi cu anuităţi egale. respectiv ∑ ∏ ∑ ∏ AP = T lim ∞r ∑ (1 + i ) n →∞ j = r +1 n −j = T (1 + i ) . AP . atunci condiţia de convergenţă este îndeplinită indiferent dacă plăţile sunt efectuate cu procente egale sau diferite de la un an la altul.1. iar numărul de plăţi este nelimitat n → ∞ .32) 2.1.34) 55 .AP ∞ = lim AP n →∞ n j ⎛ 1 = lim ⎜Tj ⋅ ⎜ 1 + ir n →∞ j =1 ⎝ r =1 ∑ n ∏ ⎞ ⎟= ⎟ ⎠ ∑ j ⎛ 1 ⎜Tj ⋅ ⎜ 1 + ir j =1 ⎝ r =1 ∞ ∏ ⎞ ⎟.

n evaluată la sfârşitul ultimului an de plată. Propoziţie: Dacă operaţiunea de plăţi eşalonate este în regim de dobândă compusă. b) prin sume (anuităţi) constante sau diferite de la un an la altul.. Anuităţi anticipate temporare imediate Avem următoarea schemă de plăţi: T1 T2 Tn i1 ↓ 0 1 ↓ 2 ↓ n-1 ↓ n DEFINIŢIA 3: Numim anuităţi anticipate temporare imediate. A A . ⎜ ⎟ j =1 n ⎛ k −1 1 ⎞ ⎠ (2. i2 . Notaţii: S A = valoarea finală unui şir de n anuităţi anticipate.2. la început de an... S A .1. T2 ...1.36) 56 .. n T1 .Tn = anuităţile. ⎥ ⎦ (2. i1 .5. operaţiunile de plată ce sunt efectuate în condiţiile următoare: a) anual. n A A = valoarea actuală unui şir de n anuităţi anticipate. d) imediat ce a fost fixat începutul plăţilor.35) iar valoarea actuală. a tuturor plăţilor. va fi: A A = T1 + n k =2 ⎝ ∑ ⎜ Tk ⋅ ∏ 1 + i j ⎟ . atunci valoarea finală a tuturor plăţilor. e) cu procente anuale diferite sau constante. evaluată la începutul primului an de n plată. c) un număr de ani bine precizaţi. va fi: SA = n ∑ n ⎡ ⎢Tk ⋅ 1+ i j ⎢ k =1 ⎣ j =k n ∏( ) ⎤ ⎥.in = dobânzile unitare pe fiecare perioadă.1. în condiţiile de mai sus.

m.1.43) 2. este: sA n = (1 + i )n − 1 i (1 + i ) = u un −1 .Cazuri particulare 1.41) Calculând.1. Valoarea actuală a unui şir de anuităţi constante anticipate imediate de 1 u. respectiv AA = n ∑ ⎡T j (1 + i )1− j ⎤ .1. ⎢ ⎥ ⎣ ⎦ j =1 n (2. Anuităţi constante şi dobânzi constante S A = T (1 + i ) n (1 + i )n − 1 = Tu u n − 1 = Ts A . ⎟⎥ ⎠⎥ ⎦ (2.38) 2.1. i i n (2.m.44) 57 . n i (2. i (2. Anuităţi variabile şi dobânzi constante Dacă procentele anuale sunt constante. Valoarea finală a unui şir de anuităţi constante anticipate imediate de 1 u. avem: SA = n ∑ ⎡T j (1 + i )n−( j −1) ⎤ ⎢ ⎥ ⎣ ⎦ j =1 n (2.1.40) 3. adică i1 = i2 = K = in = i. Anuităţi constante şi dobânzi variabile SA =T ⋅ n ∑ ∏( ⎡ n ⎢ 1+ i j ⎢ k =1 ⎣ j = k n ) ⎤ ⎥ ⎥ ⎦ ⎞⎤ ⎟⎥ .37) şi. i (2. vom obţine: A A = T (1 + i ) n 1 − (1 + i ) i −n = Tu 1 − vn = Ta A .1. va fi: aA = u n 1 − vn .39) iar ⎡ n ⎛ k −1 1 ⎜ A A = T ⎢1 + n ⎢ ⎜ 1+ i j ⎢ ⎣ k = 2 ⎝ j =1 ∑∏ (2.1.42) Observaţii: 1.1.

.. i1 . b) prin sume (anuităţi) constante sau diferite de la un an la altul.6. Anuităţi anticipate temporare amânate Schema acestor plăţi amânate r ani este: Sr +1 i 1 i2 ↓ 0 1 2 r AA nr ir+1 Sr + 2 Sr + 3 ir+2 ↓ r+3 Sn ↓ r+1 ↓ n-1 in n SA nr Definiţia 4: Numim anuităţi anticipate temporare amânate.1. operaţiunile de plată ce sunt efectuate în condiţiile următoare: a) anual. d) cu o anumită întârziere în raport cu momentul fixat pentru începerea plăţilor. 58 .1. T2 .46) 2. e) cu procente anuale diferite sau constante de la un an la altul.Tn = anuităţile.3. la început de an.1. Se observă că au loc relaţiile s A = sP n n +1 − 1 = us P .. nr T1 . i2 . c) un număr de ani bine precizaţi. n (2. nr A A = valoarea actuală unui şir de n anuităţi anticipate temporare amânate r ani.45) respectiv a A = aP n n −1 − 1 = ua P ..in = dobânzile unitare pe fiecare perioadă. Notaţii: S A = valoarea finală unui şir de n anuităţi anticipate temporare amânate r ani.. n (2..

1.51) şi AA = T nr ⎛ k −1 1 ⎜ ⎜ 1+ i j k = r +1 ⎝ j =1 (2. va fi: n ⎡ ⎤ ⎢T j ⋅ (1 + ik )⎥ = SnA−r . ⎟ ⎠ ⎤ (2. ⎢ ⎥ ⎣ ⎦ ⎡ n ⎢ 1+ i j ⎢ k = r +1 ⎣ j = k (2.1. evaluată la începutul primului an de nr n plată. S A . A A . avem: SA = nr k = r +1 n ∑ ⎡Tk (1 + i )n−( k −1) ⎤ = SnA−r ⎢ ⎥ ⎣ ⎦ n (2.1. va fi: AA = nr k −1 ⎛ 1 ⎜T ⋅ k ⎜ 1+ i j k = r +1 ⎝ j =1 ∑ ∏ ⎞ ⎟= ⎟ ⎠ ∏ 1 + i j AnA−r .1.1.49) şi. adică i1 = i2 = K = in = i.47) iar valoarea actuală. respectiv AA = nr k = r +1 ∑ ⎡Tk (1 + i )−( k −1) ⎤ = (1 + i )−r AnA−r . atunci valoarea finală a tuturor plăţilor. ⎢ ⎥ j = r +1 ⎣ k= j ⎦ SA = nr ∑ n ∏ (2.52) 59 .1. a tuturor plăţilor. Anuităţi variabile şi dobânzi constante Dacă procentele anuale sunt constante.50) 2.48) Demonstraţie: Similar cu demonstraţia propoziţiei anterioare. în condiţiile de mai sus.Propoziţie: Dacă operaţiunea de plăţi eşalonate este în regim de dobândă compusă. Anuităţi constante şi dobânzi variabile SA =T nr ∑ ∏( ∑ ∏ n n )⎥ ⎥ ⎦ ⎞ ⎟. Cazuri particulare 1. nr evaluată la sfârşitul ultimului an de plată. j =1 r 1 (2.

09 15 5 1. suma de 2.53) şi AA = T nr k =r +1 ∑ (1 + i ) ( n = Tu 1 − v i n−r v r = T (1 + i ) a A −r n−r = (1 + i ) −r AA .2. Anuităţi constante şi dobânzi constante SA =T nr k = r +1 ∑ (1 + i ) − k −1) n n −( k −1) = Tu u n− r i − 1 = Ts A n−r = SA n−r (2. Se presupune că o anumită datorie a fost eşalonată pe 10 ani cu începere peste 5 ani.1 10 1. Atunci valoarea actuală a rentei va fi: ∫ R ( t ) e−δt dt . plătind la începutul fiecărui an. n). 4 u.m.m.1 2. 0.3. atunci la momentul t valoarea sumei va fi S0 eδt . 60 .09 2. la începutul fiecărui an.7 u.m.000 u. 0. iar valoarea actuală va fi S0 e −δt . t + dt ) dobânda δ ( t ) .2.1. în regim de dobândă compusă cu procentul anual de 9%. Care este valoarea finală a acestei operaţiuni? (Se va rotunji la patru zecimale fiecare operaţie aritmetică) Soluţie: S A = 2000 ⋅ 1. n−r (2. atunci valoarea actuală a acestei rate este de R ( t ) e −δt dt . Fie R ( t ) dt rata plătită la momentul t.0910 − 1 = 33121.m.) Soluţie: S P = 1000 ⋅ 1.1) unde R ( t ) este integrabilă în (0. Plăţi eşalonate continue Ştim că 1 u.m. în regim de dobândă compusă cu procentul anual de 10%.000 u.1. suma de 1. Dacă la momentul iniţial avem suma S0.54) EXEMPLE 1. Se plasează timp de 10 ani. va aduce în intervalul ( t .110 − 1 = 17530. Care este valoarea finală a acestei operaţiuni? (Se va rotunji la patru zecimale fiecare operaţie aritmetică. plata fiind limitată în timp până la momentul de timp n. 0 n (2.

Împrumuturi Se numeşte împrumut o operaţiune financiară prin care un partener. Operaţiunea financiară de împrumut are două componente: creditarea şi rambursarea.2. Dacă R ( t ) = a + bt . 61 . Operaţiunea prin care P2 restituie lui P1 suma de care a beneficiat se numeşte rambursare sau amortizare a împrumutului. δ δ2 această plată se numeşte plată eşalonată continuă de prim ordin. P1 . numit creditor) plasează o sumă de bani. Dacă R ( t ) = R . în funcţie de care se poate face o clasificare a împrumuturilor. numit debitor). (individual sau grupat. k = 1. Un împrumut care nu se mai înapoiază se numeşte împrumut nerambursabil. se numesc amortismente. δ această plată se numeşte rentă (plată) continuă constantă. R = ct . n . atunci valoarea actuală a rentei va fi: A = a 1 − e −δn − nδe −δn + b 1 − e −δn . (2. P2 (individual sau grupat.Dacă avem cazul rentelor continue n → ∞ . pe o perioadă de timp. unui alt partener. t = perioada de timp pe care se efectuează rambursarea. atunci valoarea actuală a rentei va fi: A = R 1 − e −δn .. ( ) (2. Qn = amortismentele succesive conţinute în prima. care au rolul de a amortiza treptat suma împrumutată. atunci valoarea actuală a unei rente perpetue va fi: ∞ 0 ∫ R ( t ) e−δt dt .2) Cazuri particulare 1. Sumele rambursate anual. cu egalitatea evidentă ∑ tk = t k =1 n Q1 ..4) 2. în anumite condiţii. 2.. tk = perioada de timp dintre două plăţi consecutive. Notaţii: V0 = suma împrumutată la momentul iniţial..2.3.3) ( ) ( ) (2. a doua şi a n anuitate.2.

Vk = Qk . n . d) imediat ce a fost fixată începerea rambursării.2) Rk = valoarea achitată. la sfârşit de an sau început de an. operaţiunea de rambursare a unui împrumut este o plată eşalonată. n . la intervale de timp egale sau diferite. Aşadar. k = 1. stabilită în funcţie de valorile Qk . d k = dobânda aferentă sumei rămase nerambursate la un anumit moment tk . Rambursarea anuală în sistem clasic Prin rambursarea sau amortizarea unui împrumut în sistem clasic înţelegem plata unor sume egale sau diferite. k =1 n (2.1) pk = procentul anual corespunzător fracţiunii tk . calculată cu procente egale sau diferite de la o perioadă la alta. la care se adaugă dobânda corespunzătoare părţii din datoria rămasă la începutul perioadei la care se face plata. b) prin sume (anuităţi) constante sau diferite de la un an la altul.3. 62 . Rambursarea prin anuităţi temporare imediate DEFINIŢIE: Rambursarea unui împrumut se efectuează prin anuităţi temporare imediate. n . k = 1. n Vk = V0 − suma rămasă nerambursată după achitarea amortismentului ∑ Qn .3) 2. n . d k . k = 1. j =1 k (2.3. compuse din părţi egale sau diferite din suma împrumutată.∑ Qk = V0 . c) un număr de ani bine precizaţi. din împrumutul după plata din perioada tk . n Rk = ∑ Qn .3. k = 1. j =1 k (2.1. e) cu procente anuale diferite sau constante. Sk = suma plătită efectiv la un moment dat din tk .3. k = 1. dacă plăţile ce se efectuează se fac în următoarele condiţii: a) anual. k = 1. pk = 100ik .

evaluat la începutul primului an de plată. dk dn . evaluat la sfârşitul ultimului an de plată.. k =1 n n ∑ A ( dk ) .6) Astfel. tk tn .3. numit tablou de amortizare. tk t1 Vk −1 V0 Qk Q1 dk d1 Sk S1 = Q1 + d1 Rk Rk Vk V1 = V0 − R1 . Procedeul de amortizare a unui împrumut poate fi sintetizat sub forma unui tabel (ordinea coloanelor în tabel neavând importanţă). Rk Rn = V0 . k =1 (2.. Avem relaţiile: S ( D) = A( D) = Vom nota cu S ( d k ) valoarea finală a dobânzii d k ...3....4) actuală a dobânzii d k .. respectiv A ( D ) costul împrumutului suportat de debitor.. cu A ( d k ) valoarea ∑ S ( dk ) .. iar cu S ( D ) costul împrumutului suportat de debitor. Vk = V0 − Rk Vn = V0 − Rn = 0 Qn Sn = Qn + d n 63 . (2..3.5) (2..Observăm că are loc relaţia: Sk = Qk + d k şi că Vn = 0.. din relaţiile de mai sus putem afirma următoarele: costul unui împrumut la un moment dat este egal cu suma tuturor dobânzilor actualizate la momentul respectiv. Sk = Qk + d k . Vn −1 = Qn . Vk −1 Vn −1 .. Qk .

cu: 1.. (2. k = 1... Anuităţi egale Sk = S .. (1 + i )n+1 − ( n + 1) i − 1 A ( D ) = ∑ A ( dk ) = V0 .8) V0i ⎡(1 + i ) − (1 + i ) ⎢ ⎣ dk = (1 + i )n − 1 ⎥ ⎦ . n i ( n − k + 1) n n +1 V0 .12) Qk = dk = V0 . n Sk = V0 i ( n − k + 1) + 1 n (2.3.11) (2. (2. (2.Rambursarea prin anuităţi temporare imediate posticipate Dacă rambursarea împrumutului se face în condiţiile definiţiei anterioare prin plăţi posticipate.14) V0 ..10) . (2.3. cu acelaşi procent anual. ∑ A ( dk ) = k =1 n +1 − ( n + 1)(1 + i ) i + 1 ni (1 + i ) n (2. k = 1. Amortismente egale Qk = Q . cu dobândă posticipată.3..3.7) Qk = V0i (1 + i ) k −1 (1 + i )n − 1 n .3.9) iar S ( D) = ∑ S ( dk ) = k =1 n n (1 + i )n−1 ⎡(1 + i )n+1 − ( n + 1) i − 1⎤ ⎢ ⎥ ⎣ ⎦ (1 + i )n − 1 V0 .13) n iar S ( D) = A( D) = ∑ S ( dk ) = k =1 n n n (1 + i ) n (1 + i ) − ( n + 1)(1 + i ) + 1 ni n V0 . k −1 ⎤ (2. (1 + i ) ⎡(1 + i )n − 1⎤ k =1 ⎢ ⎥ ⎣ ⎦ 2.3..3. 64 . atunci pentru orice an k avem: Sk = V0i (1 + i ) n (1 + i )n − 1 ..3. n .

21) Qk +1 − Qk + i (Vk − Vk −1 ) = 0 . atunci Sk = Qk + iVk −1 .3.16) (2... Scăzând ultimele două relaţii şi ţinând cont că: Sk = S ..3. 2.19). cum Vn = 0.3.23) obţinem: (1 + i )n − 1 .18) (2. găsim: Qk +1 = Qk (1 + i ) .3.15) (2. n .3. Cum: V0 = ∑ Qk = Q1 (1 + u + u 2 + .3. 2. sau Qk = Q1 (1 + i ) k −1 (2.24) (1 + i )n − 1 .Demonstraţie: 1.3. am obţinut că amortismentele formează o progresie geometrică crescătoare cu raţia 1 + i. (2.25) 65 .. putem scrie următoarele relaţii: d k = Vk −1ik . i (2. Adică.3.3.20) (2.. u = 1+ i .3. În ipotezele propoziţiei. Vn −1 = Qn ... iar Vk − Vk −1 = −Qk .. iar Sk = Qk + ikVk −1 .17) (2. Sk +1 = Qk +1 + iVk .17) în (2.3. k = 1.22) . V0 = Q1 (1 + i ) − 1 sau Q1 = V0 i (2.19) obţinem: (2.n . k = 1...n .3. (2.3.u n ) = Q1 k =1 n un −1 . Folosind relaţia (2. k = 1... obţinem: Sn = Qn (1 + in ) şi p = 100i = pk .

n Sk +1 = Qk +1 + d k +1 + Qk − Qk = = Sk + Qk +1 − Qk + d k +1 − d k = = Sk + Qk +1 − Qk − iQk . din (2.3.27) deci dk = V0i ⎡(1 + i ) − (1 + i ) ⎢ ⎣ k −1 ⎤ (1 + i ) n −1 ⎥ ⎦.3. (2.27) relaţia (2.3.atunci vom găsi: Qk = V0i (1 + i ) k −1 (1 + i )n − 1 k −1 j =1 .3.21) şi (2.24).3.. (2. k = 1. n 66 . n respectiv Vi d k +1 = d k − 0 .26) şi vom obţine: V0 ⎡(1 + i ) − (1 + i ) ⎢ = ⎣ n k −1 ⎤ Vk −1 (1 + i ) n n −1 ⎥ ⎦. atunci relaţia de mai sus devine: Vi Sk +1 = Sk − 0 .. atunci. = Sk + Qk +1 − Qk + i (Vk − Vk −1 ) = adică Cum Qk = V0 n Sk +1 = Sk + Qk +1 − (1 + i ) Qk .3. (2.3. (2.3.19) găsim: Sk = V0i (1 + i ) n (1 + i )n − 1 .3. ... (2.28) Atunci. înlocuim în (2. Dacă amortismentele sunt egale Qk = Q .26) Ştim că: Vk −1 = V0 − ∑Qj .29) 2.

am găsit că termenii generali ai celor două progresii aritmetice descrescătoare sunt: Sk = V0 i ( n − k + 1) + 1 n .000 u.. (2.. va fi: tk t1 Vk −1 V0 Qk Q1 dk Sk S1 = Q1 + d1 Rk R1 Vk V1 = V0 − R1 d 1 = V0 i . găsim Q1 = 2285... Sk = Qk + d k .. d k = Vk −1i . cu: a) anuităţi egale.. Tabloul de amortizare. Folosind relaţia d k = Vk −1ik .30) respectiv dk = i ( n − k + 1) n V0 . calculăm d1 = V0i = 600 .Aşadar. pe care urmează să o ramburseze în 4 ani cu procentul de 6% prin anuităţi posticipate cu dobânda posticipată. Qk . Rk Rn = V0 ..000 u.m. 67 .. cu ajutorul relaţiei (2.. Vk −1 Vn −1 . tk tn . Soluţie: a) avem V0 = 10. Vk = V0 − Rk Vn = V0 − Rn = 0 Qn d n = Vn −1i Sn = Qn + d n EXEMPLU: O persoană a împrumutat suma de 10.m.91 u. 06 .91 .. i = 0. Întocmiţi tabloul de amortizare (pentru fiecare caz în parte). în cazul rambursării prin anuităţi temporare imediate... b) amortismente egale.3.. găsim că anuitatea corespunzătoare primului an va fi S1 = S = 2885. n = 4 şi ţinem cont de relaţia Q1 = V0 i (1 + i )n − 1 .31) iar celelalte relaţii sunt imediate.3.. apoi.3. (2. Raţionăm similar pentru fiecare an şi determinăm elementele tabloului de amortizare de mai jos..16).m. posticipate.

09 5291. pentru orice an k. avem: Sk = Qk = V0 i 1 − (1 − i ) n .16). .Perioada 1 2 3 4 Vk −1 dk Qk Sk Vk 10000 7714.34) iar S ( D) = ∑ n S ( dk ) = i (1 + i ) + 1 − i 2 ( ) n − (1 + i ) k =1 1 − (1 − i ) n V0 1+ i .3.56 600 462.3.. folosind relaţia (2.3.3.02 2722. cu: 1. atunci Q = n 4 Înlocuind în relaţia d k = Vk −1ik ..3. stabilim anuităţile corespunzătoare fiecărui an. Anuităţi egale Sk = S .91 2423.56 0 b) amortismente egale: Qk = V0 10000 = 2500 ..91 7714. atunci. (2.07 2568.91 2885.32) (2. ⎥ ⎦ (2. Tabloul de amortizare va fi: Perioada 1 2 3 4 Vk −1 dk Qk Sk Vk 10000 7500 5000 2500 600 450 300 150 2500 2500 2500 2500 3100 2950 2800 2650 7500 5000 2500 0 Rambursarea prin anuităţi temporare imediate anticipate Dacă rambursarea împrumutului se face în condiţiile definiţiei anterioare prin plăţi anticipate.46 163. n .33) V0i (1 − i ) n−k n 1 − (1 − i ) dk = V0i ⎡1 − (1 − i ) ⎢ ⎣ 1 − (1 − i ) n n−k ⎤ n .35) 68 ..91 2885. k = 1.35 2285. cu acelaşi procent anual.45 2722.91 2885. calculăm dobânzile corespunzătoare fiecărui an şi.85 317.02 2722. cu dobândă anticipată. i (2.09 5291.56 2885.

3.40) (2. iar Sk = Qk + ikVk . În ipotezele propoziţiei putem scrie următoarele relaţii: d k = Vk ik .. n .3. k = 1..36) (2. n Sk = V0 i (n − k ) +1 n V0 n .3. Sn = Qn .. atunci Sk +1 = Sk + Qk +1 − Qk + d k +1 − d k .45) 69 .3.38) iar S ( D) = ∑ n S ( d k ) =V0 n (1 + i )2 ⎡ ni k =1 1+ i) ⎢( ⎣ n ( n − 1) − n (1 + i )n−1 + 1⎤ .3. (2. (2.vom obţine: Qk +1 (1 − i ) = Qk .3...37) Qk = . Qk +1 = Qk (1 − i )−1 . A ( D ) = ∑ A ( d k ) = V0 n−2 ni (1 + i ) k =1 Demonstraţie: 1.3.3.43) (2.39) ( n − 1)(1 + i )n+1 − n (1 + i )n−1 + 1 . k = 1. ⎥ ⎦ (2.A( D) = ∑ A ( dk ) = k =1 n i + (1 − i ) − (1 + i ) n 1− n 1 − (1 − i ) n V0 1+ i ..44) care se rescrie cu uşurinţă Sk +1 = Sk + Qk +1 (1 − i ) − Qk .41) (2...3. Şi cum avem anuităţi egale Sk = S . atunci d n = 0. V0 respectiv dk = i (n − k ) n (2.3. Şi p = 100i = pk .42) (2. (2. i 2. Amortismente egale Qk = Q .

2. Soluţie: a) avem V0 = 10. ţinând cont de relaţia Sk = V0 i 1 − (1 − i ) n . având termenul general: Qk = V0i (1 − i ) n−k n 1 − (1 − i ) .ceea ce înseamnă că amortismentele formează o progresie geometrică crescătoare. n dk = iar celelalte relaţii sunt imediate.m. b) amortismente egale. Dacă amortismentele sunt egale Qk = Q . i (n − k ) V0 . k = 1.. n = 4 şi. Celelalte relaţii sunt imediate. pe care urmează să o ramburseze în 4 ani cu procentul de 6% prin anuităţi anticipate cu dobânda anticipată.000 u.. n Sk +1 = Sk + Qk +1 − Qk − iQk adică Cum Qk = V0 n Sk +1 = Sk + Qk +1 − (1 + i ) Qk . am găsit că termenii generali ai celor două progresii aritmetice descrescătoare sunt: S k = V0 respectiv i (n − k ) + 1 .000 u. găsim S = 2737 u. . 06 . n respectiv d k +1 = d k − Aşadar..m. n V0 i . i = 0. atunci relaţia de mai sus devine: Sk +1 = Sk − V0 i ..m.. n EXEMPLU: O persoană a împrumutat suma de 10. 70 . cu: a) anuităţi egale. cu raţia (1 − i )−1 . Întocmiţi tabloul de amortizare.

tabloul de amortizare.16). alte clauze. calculăm amortismentele Qk . k = 1. Rambursarea împrumutului se face prin tragere la sorţi sau alte metode. atunci Q = n 4 i (n − k ) Înlocuind în relaţia d k = V0 . C = valoarea de emisie a obligaţiunii. V0 = valoarea nominală a împrumutului. 2. 71 . W0 = valoarea totală de rambursare a împrumutului. stabilim anuităţile corespunzătoare fiecărui an. 4 şi apoi dobânzile d k . În acest caz. iar cel ce emite obligaţiuni se numeşte emitent.3. Pentru fiecare obligaţiune sunt menţionate regulile împrumutului cu drepturile şi îndatoririle partenerilor. k = 1. Calcule sunt sistematizate în tabloul de amortizare de mai jos: Perioada 1 2 3 4 Vk −1 dk Qk Sk Vk 10000 7727 5309 2737 464 319 165 0 2273 2418 2572 2737 2737 2737 2737 2737 7727 5309 2737 0 b) amortismente egale: V0 10000 = 2500 .7). numite obligaţiuni. înscriindu-se obligatoriu: numărul obligaţiunii. procentul anual. calculăm dobânzile corespunzătoare n Qk = fiecărui an şi.3. Notaţii: C0 = valoarea de emisie a împrumutului. Tabloul de amortizare va fi: Perioada 1 2 3 4 Vk −1 dk Qk Sk Vk 10000 7500 5000 2500 450 300 150 0 2500 2500 2500 2500 2950 2800 2650 2500 7500 5000 2500 0 2. 4 . valoarea nominală a obligaţiunii. condiţii.Folosind relaţia (2. Cei care cumpără aceste titluri se numesc subscriptori sau obligatari.4. Împrumuturi cu obligaţiuni Împrumuturile cu obligaţiuni se realizează în cazurile în care suma de împrumut este foarte mare. cuponul obligaţiunii. 2. de rambursare. V = valoarea nominală a obligaţiunii.3.3. folosind relaţia (2. statul sau cel care are nevoie de acel împrumut emite un număr de titluri de valoare.

dacă C > V (foarte rar). dk = dobânda plătită în anul k.4. Rk = suma rambursată după k plăţi. • al pari (la paritate). + Qn = Sk = Qk + d k ..4. dacă C = V. W0 = WN.4.2) (2. Nk = numărul de obligaţiuni rambursate în anul k. Rambursarea este: • sub pari (sub paritate).. dacă W = V. dacă W > V (foarte rar)..4) ∑ Qk . k =1 (2. • supra pari (peste paritate). N(Rk) = numărul de obligaţiuni rambursate după k plăţi. Prima rambursare în sens contabil = W-C. Avem următoarele relaţii: V0 = VN. Qk = amortismentul din anul k.4.4.4.7) 72 .8) (2. (2. + N n = V0 = Q1 + Q2 + . dacă C < V.W = valoare de rambursare a obligaţiunii.. Emisiunea este: • sub pari (sub paritate).6) (2. • al pari (la paritate).4. N(Vk) = numărul de obligaţiuni rămase de rambursat după k plăţi. N = N1 + N 2 + .4.10) n (2.5) (2. Sk = anuitatea din anul k. Prima emisiune în sens juridic = V-C.4. Vk = suma rămasă de plătit după k plăţi. • supra pari (peste paritate). C0 = CN. dacă W < V (foarte rar). N = numărul total de obligaţiunii.4. n = durata împrumutului (în ani). Cupon unitar de dobândă = Vi.9) (2.3) ∑ Nk .1) (2. Prima rambursare în sens strict = W-V. k =1 n (2.

nu poate fi rambursat prin fracţiuni de titlu.Dacă rambursarea este al pari.16) n dk = dobânda plătită în anul k: d k = n .14) Qk = 0 = N kV . (2. n N(Vk-1) = numărul de obligaţiuni aflate în circulaţie la începutul anului k: N (Vk -1 ) = n . (2.4.20) n 73 . b) în final sau ÎN FINE. Pot exista.. (2.4. (2.4. = Qn = Q ) . (2. atunci avem: Nk = numărul de obligaţiuni rambursate în anul k: Nk = N .k ⋅ V0 = N (Vk ) ⋅ V .k + 1) i + 1 ⋅ V = Q + d .4. (2.4.19) n N(Vk) = numărul de obligaţiuni rămase de rambursat după k plăţi: N (Vk ) = n .4.k + 1 ⋅ N . Dacă rambursarea este supra pari..4.18) Sk = 0 k k n Vk = suma rămasă de plătit după k plăţi: Vk = n . prin plăţi posticipate şi cu: a) amortismente egale ( Q1 = Q2 = .11) (2.k + 1 ⋅ i ⋅ V0 = i ⋅ Vk -1 .k ⋅ N .17) n Sk = anuitatea din anul k: ( n . amortizând în fiecare an un număr de obligaţiuni.15) n Vk-1 = valoarea datoriei la începutul anului k: Vk -1 = n .k + 1 ⋅ V0 = N (Vk -1 ) ⋅ V . Rambursare al pari Dacă rambursarea este anuală.4. atunci: Qk = N k + V . (2. amortizând toate obligaţiunile la sfârşitul perioadei împrumutului.4. prin urmare.4. atunci: Qk = N k + W . (2.12) Obligaţiunea este un titlu indivizibil şi. de obicei două posibilităţi de rambursare: a) anuală.13) n Qk = amortismentul din anul k: V (2.

Sk = (1 + i )n -1 (2. Vk -1 = (1 + i )n -1 dk = dobânda plătită în anul k: (2. Vk = (1 + i )n -1 N(Vk) = numărul de obligaţiuni rămase de rambursat după k plăţi: N (Vk ) = (2. (2.25) Sk = anuitatea din anul k: (2.4.4.4.28) 74 .4. atunci avem: Nk = numărul de obligaţiuni rambursate în anul k: (1 + i )k -1 Nk = ⋅i ⋅ N .23) (1 + i )n − (1 + i )k -1 ⋅ V0 = N (Vk -1 ) ⋅ V .. (1 + i )n -1 Qk = amortismentul din anul k: (2..4.4. (1 + i )n -1 Vk-1 = valoarea datoriei la începutul anului k: (2.24) dk = (1 + i )n − (1 + i )k −1 ⋅ i ⋅ V = i ⋅ V .26) Vk = suma rămasă de plătit după k plăţi: (1 + i )n − (1 + i )k ⋅ V0 = N (Vk ) ⋅ V .22) N(Vk-1) = numărul de obligaţiuni aflate în circulaţie la începutul anului k: (1 + i )n − (1 + i )k -1 N (Vk -1 ) = ⋅N .4.b) anuităţi egale ( S1 = S2 = .21) (1 + i )k -1 ⋅ i ⋅ V0 = N k ⋅ V .27) (1 + i )n − (1 + i )k (1 + i )n -1 ⋅N .4. = Sn = S ) . 0 k −1 (1 + i )n − 1 (1 + i )n ⋅ i ⋅ V0 = Qk + d k . Qk = (1 + i )n -1 (2.

243.000 2.000.000 120..000 800.000 983.505.000 120.771 255.000.488 518.362.000.000.000.000.000.011 408.342 155.000.362.138.895 408.338 117.000.200.105 596. cu procentul operaţiunii de p = 15%.000.243. care se rambursează în 5 ani.989 102.000.000.895 596.983.105 300.948.000 360.000 120.631.EXEMPLU: Un împrumut obligatar.000 Tabloul 2 – Rambursarea împrumutului cu anuităţi egale Nr.000 TOTAL 120.000 2.469 451.000.643 296.000.948.488 518.703. plăţile fiind anuale posticipate (a) cu amortismente egale.492.105 596.000 900.m.900.000.124 596.448 596.000.294.821.525 75 .105 1.000 341.000. de obligaţiuni Valoarea în circulaţie datorată la la început început de an de an Vk-1=N(Vk-1) N(Vk-1) k Numărul de obligaţiuni amortizate anual Nk Amortisment anual Qk =NkV Numărul de Dobânda Valoarea obligaţiuni în Anuitatea sau anuală pe datoriei la sfârşit circulaţie la rata anuală datoria rămasă de an sfârşit de an Sk=Qk+dk dk=iVk-1 Vk=N(Vk)V N(Vk) 1 2 3 4 5 600.000 / 800.000 0 480.000 360.000 520.000 1.600.000.336.000 1.000 400.688 135.000.636 204. în valoare nominală de V0 = 2.155.000.000 400.000 240.673 1.000.000 1. Soluţie: Folosind formulele anterioare.809.000.673 290.105 / 969.000 0 / 600.985 155.631.643 0 / 600.000 460.000 2.000 580.000.000.000 480.000 400.000 400.000 60.000 u.368.000 240.525 2.631.000.000 2.000.000 obligaţiuni.105 1.000.000.000.000 2.124 290.656 TOTAL 88.000. găsim tablourile de amortizare corespunzătoare de mai jos (tabloul 1 – pentru amortismente egale şi tabloul 2 – pentru anuităţi egale): Tabloul 1 – Rambursarea împrumutului cu amortismente egale Nr.832 145.809.985 155.000.000 300.000 180.000 400.000 700.000.000 511.656 77.809.334 392.631.000.125.200.000.000 120.643 969.368.703.011 1.000 240.000.656 0 511.000 120.000 1. b) cu anuităţi egale).000.000 400.631.000 640.600. de Valoarea obligaţiuni în circulaţie datorată la la început început de an de an Vk-1=N(Vk-1) N(Vk-1) k Numărul de obligaţiuni amortizate anual Nk Amortisment anual Qk =NkV Dobânda anuală pe datoria rămasă dk=iVk-1 Numărul de Valoarea Anuitatea sau obligaţiuni în datoriei la sfârşit circulaţie la rata anuală de an sfârşit de an Sk=Qk+dk Vk=N(Vk)V N(Vk) 1 2 3 4 5 600.631.000 120.273 518.000 400.155.000 120. Se cer elementele tabloului de amortizare. constă în N = 600.

) a) 23.5) 3.m.08 ⋅ 1. Rezolvare: S P = 7000 (1 + 0.12 76 .231 u. Rezolvare: Valoarea actuală: P A3 = 7000 7000 7000 + + = 18106.07 ⋅ 1. cu procentele anuale de 7%.1) + 7000 (1 + 0.2933 u. b) 25. Rezolvare: d1 = V0 i = 10000 ⋅ 0. 10%.12 sau Q1 = T − d1 = 2320. c) 32.08 1.m. c) 18. la fiecare sfârşit de an.1.m.m. 8%..m.1) + 7000 = 23016 u.106. 10%..016 u. Dacă 3 ani consecutiv.000 u. se plasează suma de 7. Care este primul amortisment? Q1 = .1 Răspuns corect: c) Vezi relaţia (2.07 ⋅ 1. 1. Care este valoarea actuală a fondului acumulat? (Se va rotunji la patru zecimale fiecare operaţie aritmetică..000 u.. se plasează suma de 7. 8%..016 u.05 = 500 Primul amortisment Q1 = V0 (1 + i )n − 1 i = 2320.TEST DE AUTOEVALUARE REZOLVAT 1.016 u.m. la fiecare sfârşit de an.231.231.m.m. cu procentele anuale de 7%.m.m.000 u.231 u. Un împrumut de 10.3233 u. d) 35.07 1..1233 u..08 )(1 + 0. Dacă 3 ani consecutiv.. urmează a fi rambursat în 4 ani prin rate (anuităţi) constante posticipate cu procentul anual de 5%.m.1233 u. b) 25. d) 35. 3 Răspuns corect: a) 2.m.m. Care este valoarea finală a fondului acumulat? a) 23.

. atunci Q = n 4 S1 = Q1 + d1 S1 = 3720 u.m.m. egale. Un împrumut de 12.000 u. b) N2 ≈ 2501 u. Rezolvare: d1 = V0i = 12000 ⋅ 0.000. Răspuns corect: a) 77 . a) N2 ≈ 2397.000 obligaţiuni care se rambursează în 4 ani. 5. Procentul operaţiunii este 8%. 06 = 720 u.4. urmează a fi rambursat în 4 ani posticipat cu dobândă posticipată cu procentul anual de 6%. Un împrumut obligatar de valoare nominală totală V0 = 1.. cu amortismente egale..m. ştiind că plăţile sunt anuale posticipate.m. d) N2 ≈ 2588.000 u.m. Se cere numărul de obligaţiuni amortizate în anul al doilea. c) N2 ≈ 2796.m. Care este anuitatea corespunzătoare primului an? S1 = . Qk = V0 12000 = 3000 u. constă din N = 10..

..TEST DE AUTOEVALUARE PROPUS 1 1. + v p .m.459.m. Se rambursează un împrumut în valoare de 10. R = ct .2 u. cu procentul anual de 5%..m.m. în 4 ani cu procentul anual de 5% şi plăţi anticipate cu dobândă anticipată. Dacă an = v p + v p + .236.459.. cu plată anuală anticipată câte 10. Răspuns corect: a) 1 1 1 4. Dacă rambursarea se face cu amortismente egale. d) 41.m. c) 625 u.000 u.7 u. atunci: p p p n 1− v a) an = 1 ⎡ ⎤ p ⎢(1 + i ) p − 1⎥ ⎣ ⎦ n b) an = 1 − u ..6 u. a) 750 u. i b) A = R 1 − e −δn . c) 48. atunci valoarea actuală a unei rentei continue constante va fi: a) A = R 1 − e −δn .m.. δ R 1 − eδn .000 u.m. d) 375 u.5 u.m.. b) 55. Dacă R ( t ) = R . c) A = δ ( ( ( ) ) ) Răspuns corect: b) 2.. b) 400 u. Care este valoarea actuală a datoriei? a) 45. Răspuns corect: a) 3. ⎡ 1 ⎤ p ⎢v p − 1⎥ ⎢ ⎥ ⎣ ⎦ 1 2 np 78 .m. calculaţi suma dobânzilor corespunzătoare celor 4 ani.232. Presupunem că achitarea unor datorii a fost stabilită pentru cinci ani.m.

Răspuns corect: b) 79 . (1 + i )n -1 (1 + i )k Nk = ⋅i ⋅ N . Răspuns corect: a) 5. (1 + i )n -1 d) alt răspuns. prin plăţi posticipate anuităţi egale ( S1 = S2 = .c) an = 1 − vn 1 − ⎡ ⎤ p ⎢(1 + i ) p + 1⎥ ⎣ ⎦ . (1 + i )k -1 (1 + i )k -1 Nk = ⋅i ⋅ N . Dacă rambursarea unui împrumut obligatar este anuală... atunci avem Nk numărul de obligaţiuni rambursate în anul k: a) b) c) (1 + i )n-1 Nk = ⋅i ⋅ N . = Sn = S ) .

Răspuns corect: a) 80 . Un împrumut în valoare de 10. Dacă rambursarea unui împrumut obligatar este anuală.m. c) Q k = n 1+i ) -1 ( d) alt răspuns. atunci valoarea actuală a plăţii eşalonate continue de prim ordin va fi: a) A = a 1 − e −δn − nδe−δn + b 1 − e−δn . δ δ2 b) A = a 1 − e−δn − δe−δn + b 1 − e−δn . Dacă R ( t ) = a + bt . c) 1125 u. va fi rambursat în 4 ani cu procentul anual de 5% şi plăţi posticipate cu dobândă posticipată. δ δ a 1 − e −δn − δe −δn + b 1 − e − δ . prin plăţi posticipate anuităţi egale ( S1 =S2 =. d) 625 u.m.=Sn =S) .m. a) Q k = (1+i )n -1 (1+i )n-1 b) Q k = ⋅ i ⋅ V0 =N k ⋅ V . b) 750 u.000 u. atunci avem Qk = amortismentul din anul k: (1+i )k ⋅ i ⋅ V0 ... Dacă rambursarea se face cu amortismente egale.m. (1+i )k -1 (1+i )k-1 ⋅ i ⋅ V0 .. care este suma dobânzilor corespunzătoare celor 4 ani? a) 1250 u.m.. c) A = 2 δ δ ( ) ( ) ( ) ( ( ) ( ) ) Răspuns corect: a) 2.TEST DE AUTOEVALUARE PROPUS 2 1. Răspuns corect: c) 3.

700. Dacă R ( t ) = R .4. a) Q3 ≈ 258.000 obligaţiuni care se rambursează în 4 ani. δ ( ( ( ) ) ) Răspuns corect: b) 5. egale.000. R = ct . c) Q3 ≈ 228. Un împrumut obligatar de valoare nominală totală V0 = 1. Răspuns corect: a) 81 .089. Se cere valoarea celui de-al treilea amortisment. Procentul operaţiunii este 8%. i R 1 − e −δn . b) A = δ c) A = R 1 − eδn .m. constă din N = 10. b) Q3 ≈ 279.800. atunci valoarea actuală a unei rentei continue constante va fi: a) A = R 1 − e −δn .000 u. ştiind că plăţile sunt anuale posticipate. d) Q3 ≈ 360.800.

⎥ j =k n ⎤ ⎦ A A = T1 + n k −1 ⎛ 1 ⎜T ⋅ k ⎜ 1+ i j k =2 ⎝ j =1 ∑ n ∏ ⎞ ⎟. ⎟ ⎠ SA n = T (1 + i ) (1 + i )n − 1 = Tu u n − 1 = Ts A . An r = ⎜ k ⎢ ⎥ k = r +1 ⎝ j = r +1 ⎣ k = j +1 ⎦ ∑ n −1 ∏ ∑ ∏ ⎞ 1 ⎟ . AnAr = ∑ ⎜ Tk ⋅ ∏ 1 + i j ⎟ = ∏ 1 + i j AnA−r . i i n −n A A = T (1 + i ) n 1 − (1 + i ) i n = Tu ⎤ ⎦ 1 − vn = Ta A . n−r AP = T nr k = r +1 ∑ (1 + i ) −k = T (1 + i ) −r aP n−r = (1 + i ) −r AP .FORMULE UTILIZATE Anuităţi posticipate SP = n ∑ n −1 ⎡ n ⎤ ⎢T j ⋅ 1 + ik ) ⎥ + Tn . i SP = nr n n ⎛ ⎡ ⎤ P ⎜T ⋅ ⎢T j ⋅ (1 + ik )⎥ + Tn . n i n SA = nr j = r +1 ⎣ n ∑ ⎢T j ⋅ ∏ (1 + ik )⎥ = SnA−r . n−r 82 . AP = ( n ⎢ ⎥ j =1 ⎣ k = j +1 ⎦ ∏ ∑ j ⎛ 1 ⎜Tj ⋅ ⎜ 1 + ir j =1 ⎝ r =1 n ∏ ⎞ ⎟= ⎟ ⎠ ∑ j ⎛ ⎞ ⎜Tj ⋅ vr ⎟ . ⎜ ⎟ ⎢ ⎥ k= j k = r +1 ⎝ j =1 n ⎡ ⎛ k −1 1 ⎞ ⎠ r 1 j =1 SA =T nr k = r +1 ∑ (1 + i ) n −( k −1) = Tu u n− r i − 1 = Ts A n−r = SA . 1+ i j ⎟ j =1 ⎠ k SP =T nr k = r +1 n ∑ (1 + i ) n n−k = Ts P n−r = SP . ⎜ ⎟ j =1 ⎝ r =1 ⎠ n ∏ SP n (1 + i )n − 1 =T i AP = T n 1 − (1 + i ) i −n =T 1 − vn . n−r Anuităţi anticipate SA = n ∑ ⎡ ⎢Tk ⋅ ⎢ k =1 ⎣ n ∏ (1 + i j )⎥ .

. 83 .. W0 = WN. dk = ⎥ ⎦ n . Sk = Qk + dk k =1 k =1 n n Cupon unitar de dobândă = Vi.. Anuităţi egale Sk = S . k = 1. i (n − k ) +1 n 2. k = 1. dk = i (n − k ) n V0 . .. n ... n Sk = V0 Qk = V0 n i ( n − k + 1) + 1 n .... V0 .AA = T nr ∞ k = r +1 ∑ (1 + i ) ( n − k −1) = Tu 1 − v i n−r v r = T (1 + i ) −r aA n−r = (1 + i ) −r AA . C0 = CN. k = 1. Anuităţi egale Sk = S .. n−r ∫ R ( t ) e−δt dt . + N n = ∑ Nk . dk = i ( n − k + 1) n Rambursarea prin anuităţi temporare imediate anticipate 1.. 2.. Amortismente egale Qk = Q . + Qn = ∑ Qk .. dk = V0i ⎡(1 + i ) − (1 + i ) ⎢ ⎣ n k −1 ⎤ ⎥ ⎦ (1 + i ) n −1 .. Amortismente egale Qk = Q . V0 = Q1 + Q2 + . d k +1 = d k − V0 i .. Qk = V0i (1 − i ) n−k n 1 − (1 − i ) . N = N1 + N 2 + . 0 A = R 1 − e −δn .. n Împrumuturi cu obligaţiuni V0 = VN.... n . k = 1. Qk = V0i (1 + i ) k −1 (1 + i ) n −1 .. Sk = V0i ⎡1 − (1 − i ) ⎢ ⎣ 1 − (1 − i ) n−k ⎤ V0 i 1 − (1 − i ) n . n Sk = V0 Qk = V0 n . Sk = V0i (1 + i ) n (1 + i ) n −1 .. Qk +1 = Qk (1 − i )−1 . δ ( ) Rambursarea prin anuităţi temporare imediate posticipate 1.

(1 + i )n -1 (1 + i )n -1 84 .k + 1 ⋅ i ⋅ V0 = i ⋅ Vk -1 . N k = N . prin plăţi posticipate şi cu: V a) amortismente egale ( Q1 = Q2 = .k + 1) i + 1 ⋅ V = Q + d . N (Vk -1 ) = ⋅N . (1 + i )n -1 (1 + i )n -1 (1 + i )n − (1 + i )k (1 + i )n − (1 + i )k Vk = ⋅ V0 = N (Vk ) ⋅ V . Sk = ⋅ i ⋅ V0 = Qk + d k . Sk = 0 k k n n Vk = n . n n b) anuităţi egale ( S1 = S2 = . = Qn = Q ) . d k = n . (1 + i )n -1 (1 + i )n − (1 + i )k -1 (1 + i )n dk = ⋅ i ⋅ V0 = i ⋅ Vk -1 . n n N (Vk -1 ) = n . Qk = ⋅ i ⋅ V0 = N k ⋅ V . N (Vk ) = n ...k + 1 ⋅ N . (1 + i )n -1 (1 + i )n -1 (1 + i )n − (1 + i )k -1 Vk -1 = ⋅ V0 = N (Vk -1 ) ⋅ V . Vk -1 = n . Qk = 0 = N kV . = Sn = S ) (1 + i )k -1 (1 + i )k -1 Nk = ⋅ i ⋅ N .k ⋅ V0 = N (Vk ) ⋅ V .k ⋅ N .Rambursare al pari Dacă rambursarea este anuală. n n ( n . N (Vk ) = ⋅N ...k + 1 ⋅ V0 = N (Vk -1 ) ⋅ V . (1 + i )n -1 (1 + i )n -1 (1 + i )n − (1 + i )k -1 (1 + i )k -1 Qk = ⋅ i ⋅ V0 = N k ⋅ V .

. Dacă primele nete unice plătite pentru aceasta sunt P. asigurarea de deces amânată sau limitată la n ani. care plăteşte o sumă de bani pentru a beneficia la momentul respectiv de asigurare). asigurările (obligatorii sau facultative) pot fi: asigurări de persoane sau asigurări de bunuri. care creează un fond de asigurare din sumele depuse de asiguraţi) şi asiguratul (persoană sau instituţie. pensii viagere limitate sau amânate... atunci P= ∑ Pk . utilizând teoria probabilităţilor şi a statisticii matematice. . . A2. în care intervin următorii factori: juridic (asigură legalitate creării asigurării). asigurarea în caz de deces pentru un grup de persoane. asigurarea de moarte pentru primul deces. asigurarea în caz de deces pentru un grup de persoane – cazul continuu. Asigurarea este o metodă de creare a unui fond de asigurare. Teorema compunerii contractelor Presupunem că o asigurare A este formată din n asigurări parţiale A1. Noţiunea de actuariat reprezintă totalitatea operaţiilor financiare şi a normelor pe baza cărora se fac calculele de asigurări. P2. An. k =1 n 85 . Contractul de asigurare sau legea pe baza cărei se încheie asigurarea implică două părţi: asiguratorul (instituţie. anuităţi viagere limitate la n ani şi anuităţi viagere amânate. Pn... Echitabilitatea procesului de asigurare este dat de teorema compunerii contractelor. rezerva de prime matematică sau teoretică. anuităţi (pensii) viagere continue anuităţi sau pensii viagere pentru grupuri de persoane. anticipate.3. prin anticipaţie în prezent) şi tehnic (asigură echitabilitatea procesului de asigurare). După natura lor. asigurarea până la primul deces.. respectiv P1. asigurare de deces. asigurări mixte. asigurarea continuă în caz de deces. ELEMENTE DE MATEMATICI ACTUARIALE Concepte-cheie: anuităţi viagere posticipate. economic (asigură acoperirea necesităţilor în viitor ale asiguratului.

3.1. Asigurări de viaţă 3.1.1. Funcţii biometrice
Funcţiile biometrice măsoară mortalitatea unui grup de indivizi. Mortalitatea indivizilor este influenţată de mai mulţi factori: vârsta, sexul, gradul de civilizaţie, clima. S-au întocmit tabele de mortalitate pe vârstă şi sex, pornindu-se de la un număr de 100.000 nou-născuţi. Aceste tabele se reactualizează prin metode statistice. Probabilitatea de viaţă şi de moarte Notaţii: px = p ( x, x + 1) probabilitatea ca o persoană în vârstă de x ani să fie în viaţă la x + 1 ani; qx = q ( x, x + 1) probabilitatea ca o persoană în vârstă de x ani să nu mai fie în viaţă la x + 1 ani; p ( x, y ) probabilitatea ca o persoană în vârstă de x ani să fie în viaţă la y ani;

q ( x, y ) probabilitatea ca o persoană în vârstă de x ani să nu mai fie în viaţă la y ani. Avem:

px + qx = 1 , p ( x , y ) + q ( x, y ) = 1 . Fie z o vârstă intermediară între x şi y, atunci: p ( x, y ) = p ( x, z ) p ( z , y ) .
Funcţia de supravieţuire

(3.1.1) (3.1.2)

(3.1.3)

Fie o populaţie formată din indivizi în vârstă de a ani. Numim funcţie de supravieţuire, numărul mediu de persoane din acea colectivitate ce ajung să împlinească x ani. Având în vedere că persoanele trăiesc în aceleaşi condiţii, au aceleaşi şanse să împlinească aceeaşi ani, utilizăm o variabilă aleatoare binomială:
x ⎛ ⎞ X : ⎜ x x n − x ⎟ x ∈ {0,1,..., n} ; p + q = 1 , p = p ( a, x ) . ⎝ Cn p q ⎠ (3.1.4)

86

Observaţii: 1) p = p ( a, x ) probabilitatea ca o persoană în vârstă de a ani să fie în viaţă

la x ani; 2) n = la numărul de persoane din colectivitate; 3) numărul mediu de persoane ce ajung să trăiască x ani va fi M ( X ) = l x (media sau momentul iniţial de ordinul întâi al variabilei X). Ţinând cont că X este o variabilă aleatoare binomială, avem: M ( X ) = l x = np ( a, x ) pentru a < x < y ,

l y = np ( a, y ) , p ( x, y ) = ly , lx

(3.1.5)

vom obţine: (3.1.6)

lx − l y q ( x, y ) = . lx şi, similar
px = p ( x, x + 1) = qx = q ( x, x + 1) = l x +1 , lx

l x − l x +1 d x = . lx lx

(3.1.7)

unde: d x = lx − l x +1 reprezintă numărul mediu de persoane din colectivitatea respectivă care moare între x şi x + 1 ani. Notăm: n p x = p ( x, x + n ) probabilitatea ca o persoană în vârstă de x ani să mai trăiască n ani; n q x = q ( x, x + n ) probabilitatea ca o persoană în vârstă de x ani să nu mai trăiască n ani; m / n q x = q ( x + m, x + n ) probabilitatea ca o persoană în vârstă de x ani să decedeze între x + m şi x + n ani. Astfel, vom obţine: lx+ n , n px = lx
n qx m / n qx

= =

lx − lx+ n , lx lx +m − lx +n . lx

(3.1.8)

87

Viaţa medie

Valoarea medie a numărului de ani pe care are să-i mai trăiască o persoană în vârstă de x ani se numeşte viaţa medie (ex). Considerăm variabila aleatoare următoare: ⎛1/ 2 1 + 1/ 2 ... n + 1/ 2 ⎞ X :⎜ ⎟ ; ex = M ( X ) ⎝ qx 1/ 2 qx ... n / n +1 qx ⎠ unde
ω− x

(3.1.9)

ex = 1 + 2

∑ lx+n
n =1

lx

.

(3.1.10)

EXEMPLU: Care este probabilitatea ca o persoană, în vârstă de 40 ani, să fie în viaţă peste 15 ani? ( l40 = 84855, l55 = 77603 ) 15 p40 = ... Soluţie: Ştiind că
15

n

px =

lx+ n şi folosind tabele de mortalitate, avem: lx

p40 =

l55 77.603 = ≅ 0,91 l40 84.855

3.1.2. Funcţii biometrice continue
Rolul de bază în studiul continuu al mortalităţii este jucat de probabilitatea μ ( x ) dx ca asiguratul, în vârstă de x ani, să moară la o vârstă cuprinsă între x şi x+dx ani. μ ( x ) se numeşte intensitate de mortalitate. Presupunem că μ ( x ) funcţie continuă, admiţând derivate de ordinul întâi, iar l(x) funcţia de supravieţuire în domeniul continuu. Din definiţia lui μ ( x ) dx , avem: q ( x + dx ) = μ ( x ) dx , iar
q ( x + dx ) = 1 −
88

l ( x + dx ) , l ( x)

Presupunem că l(x) funcţie derivabilă, obţinem: l ( x ) − l ( x + dx ) = μ( x) , dx →0 l ( x ) dx lim adică μ( x) = − l´ ( x ) , l ( x) (3.1.11)

Integrând relaţia anterioară, obţinem: l ( x) = e
− ∫ μ( t ) dt
a x

k,

(3.1.12)

Pentru x = a, l ( a ) = k , atunci găsim cu uşurinţă că: p ( a, x ) = e sau p ( x, y ) = e sau
x+n

− ∫ μ( t ) dt
a

x

,

(3.1.13)

− ∫ μ( t ) dt
x

y

,

(3.1.14)

n px = e

∫ μ( t )dt
x

.

(3.1.15)

EXEMPLU: Pentru o persoană în vârstă de 37 ani, μ ( t ) = 1 , calculaţi t probabilitatea ca persoana să mai fie în viaţă peste 15 ani. 15 p37 = ...
Soluţie: Folosim relaţia (3.1.15):
15 p37
15 p37

=e = 37 52

− ∫ 1 dt t 37

52

=e

ln 37 52

89

x2.16) Obţinem cu uşurinţă probabilitate ca cel puţin o persoană din cele n ce compun grupul să fie decedată până la sfârşitul anului: l l l q x1 . l x1 l x2 ... x2 + m.. . x2 . (3. Astfel.1....1. x2.t p xn = l x1 lx2 l xn şi t q x1 ..3... xn = m px1 x2 .. (3.. xn probabilitatea că toate cele n persoane ale unui grup cu vârstele x1. x2 .....l xn (3. xn = 1 − x +1 x + 2 .1. Vom admite că moartea unei persoane din grup nu atrage după sine moartea altei persoane din grup şi nu are legătură cu restul vieţii sale. obţinem că: px1 . x2 . pxn ... l x1 l x2 l xn (3. x2 . p2 .18) t p x1 ... x + n . xn =t q x1 qx2 .21) EXEMPLU: Se dă un grup format din trei persoane.. Notăm cu px1 . xn qx1 + m. .. datorită independenţei fenomenelor considerate putem aplica teorema probabilităţilor compuse. p3 .l xn + m − l x1 + m +1l x2 + m +1.1.19) iar probabilitatea ca grupul să dispară după între anii m şi m+1: m m +1 q x1 x2 ..... xn = l x +1 l x + 2 l x + n ..... xn să fie în viaţă după trecerea unui an.. ..... xn = l x1 + m l x2 + m . .17) l x1 l x2 l xn Calculăm similar probabilitatea ca întreg grupul să fie în viaţă în t ani..lxn + m +1 . .. având probabilităţile de supravieţuire peste n ani p1 .1.1. Avem n evenimente independente.1. l x1 l x2 l xn (3. atunci avem: px1 ..t q xn = 1 − t l x +t l x +t l x +t . Probabilităţi de viaţă pentru grupuri de persoane Funcţiile biometrice studiate permit analiza mortalităţii grupurilor de persoane... xn =t p x1 t p x2 .3.. Care este probabilitatea ca numai două persoane să fie în viaţă peste n ani? 90 .. x2. (3.20) astfel m m +1 q x1 x2 . respectiv ca tot grupul să dispară după t ani: l x +t l x +t l x +t .......... xn = px1 px2 . xn + m ... .

000 u.24) EXEMPLU: Care este prima netă pe care o persoană în vârstă de 40 ani trebuie să o plătească în momentul semnării contractului de asigurare pentru a încasa.053 91 .1.24). Prima netă unică (prin primă netă unică înţelegând suma de bani pe care trebuie să o plătească în prezent pentru a se bucura în viitor de toate avantajele).? ( D40 = 12053.) Soluţie: Dx + n (3. D40 12.3 = 10.000 D55 5. Notăm Dx = v x l x – număr de comutaţie.23) n Ex = Dx Dacă suma asigurată este S.1.22) ⎟ . prima netă va fi: D P = Sn E x = S x + n . obţinem: Dx Din relaţia P = S P = 10. atunci: Dx + n .802. n Ex = M ( X ) = v n n px = v n lx+n .. Dx (3. suma de 10.3 ) (Se va rotunji la patru zecimale fiecare operaţie aritmetică.000 = 4814100 u.4. ce se găseşte în tabele actuariale pentru toate vârstele şi procentele uzuale. n Ex .m. lx unde n Ex = factor de actualizare viager. în caz de supravieţuire.000.1.000.000. dacă este în viaţă. care i se va plăti.m.1.Soluţie: Notăm cu A evenimentul căutat. (3. este valoarea medie a variabilei aleatoare următoare: ⎛ vn 0 ⎞ X :⎜ (3.m. atunci: P ( A ) = p1 p2 q3 + p1q2 p3 + q1 p2 p3 = = p1 p2 (1 − p3 ) + p1 (1 − p2 ) p3 + (1 − p1 ) p2 p3 = = p1 p2 + p1 p3 + p2 p3 − 3 p1 p2 p3 3. D55 = 5802. ⎝ n px n qx ⎠ unde vn = factor de actualizare. Asigurarea unei sume în caz de supravieţuire la împlinirea termenului de asigurare O persoană în vârstă de x ani contractează o asigurare în valoare de 1 u. la împlinirea vârstei de 55 ani.1. peste n ani.

_ − ∫ μ( s )ds − ∫ δ( s )ds a 0 .1. x (3.1.30) După calcule.27) atunci factorul de actualizare viager pentru cazul continuu va fi: _ n Ex = l ( x + n) n v . găsim: n M (X ) = v l´ ( x + t ) dt l ( x) ∞ ∫ n (3. găsim că expresia sumei amânate continue va fi: =e 0 Introducem numărul de comutaţie: t Ex x − ∫ δ( s ) ds t _ − ∫ ⎡μ( x + s ) +δ( s ) ⎤ds ⎣ ⎦ t .25) Astfel.Cazul continuu Ştim că media unei variabile aleatoare continue este dată de formula: M (X ) = ∞ −∞ ∫ xf ( x )dx .1. găsim media variabilei continue ca fiind: n ∞ ⎛ l(x + t) ⎞ l(x + t) M ( X ) = 0 ⎜1 − μ ( x + t ) dt .1. ⎟dt + v n ⎜ ⎟ l ( x) ⎠ l ( x) ⎝ ∫ 0 (3.1.1.28).26) Ţinând cont de relaţia (3.31) 92 . δ = δ ( t ) . Presupunem că procentul instantaneu de dobândă este funcţie de timp.1.29) Dx = l ( x)vx = l (a)e unde a este vârsta iniţială. l ( x) (3. folosind relaţia (3.28) ţinând cont că l∞ = 0 . v = 1 = e −δ ⇒ vt = e −δt şi că pentru cazul considerat avem 1+ i vt = e 0 şi. obţinem relaţia: D x +t = e _ Dx _ − ∫ ⎡μ( s ) +δ( s ) ⎤ds ⎣ ⎦ x x +t .11). ∫ n (3.1. (3. Reamintim că: 1 + i = eδ . (3.1.

0 ≤ t ≤ 50. 04 ⎜ − ⎟ = 10. astfel încât să primească.2. atunci 50 0 −∞ ∫ f ( x ) dx = 1 . Deci. N x = Dx + Dx +1 + .m. la sfârşitul fiecărui an. 03a ⎜1 − 50 ⎟ dt = 1 . ⎝ 50 ⎠ ∫ 0 2500 ⎞ 4 ⎛ =1⇒ a = . ⎝ ⎠ 50 ⎛ t ⎞ t ⎞ ⎛ a0.EXEMPLU: Durata de viaţă rămasă a unei persoane de 30 de ani este o variabilă aleatoare. + Dω număr de comutaţie ( ω vârsta limită a persoanei asigurate).2. 04 ⎜1 − 50 ⎟dt = ⎝ ⎠ ⎛ t ⎞ 3.m. ⎝ ⎛ t ⎞ . ∫ 0.) toată viaţa. (3. (S u. 03 ⎜1 − ⎟dt = 1 . ( ω = 100 ani ) . Notăm această sumă ax: N ax = x +1 .. 03a ⎜1 − Determinaţi viaţa medie M(X) = M (T30 ) = . 03 ⎜ 50 − 100 ⎟ 3 ⎝ ⎠ Atunci viaţa medie: M ( X ) = M (T30 ) = 30 ⎛ t 2 1 t3 ⎞ = 0.1) Dx unde: Dx = v x l x număr de comutaţie (se află în tabele de mortalitate). câte 1 u. având densitatea de repartiţie f ( t ) = 0.. Anuităţi viagere posticipate Vrem să determinăm prima unică ce trebuie plătită de o persoană în vârstă de x ani.. a0. 93 . 50 ⎟ ⎠ Soluţie: ∞ Ştim că f = densitate de repartiţie.8 ⎜ 2 50 3 ⎟ ⎝ ⎠0 0 30 ∫ t 0..

000 u. în momentul contractării asigurării? ( D40 = 12053.m. 94 . (3.3.3. (S u.) P=.m.m.000 = 15. trebuie să o plătească în momentul semnării contractului de asigurare pentru a primi câte 1.053 3.000. astfel încât să primească câte 1 u..m.) Soluţie: Folosind relaţia P = Sax = S N x +1 . obţinem: Dx P=S N 41 181.3. la începutul fiecărui an.700 u. = D40 12. tot restul vieţii..2) Nx . N 40 193.869 Răspuns corect: P = 4354 u.3.000 40 = 70.m. Dacă suma asigurată este S u..000. Anuităţi viagere anticipate Notăm ax prima unică ce trebuie plătită de o persoană în vârstă de x ani în momentul semnării contractului.m.m.EXEMPLU: Care este prima netă pe care o persoană.) tot restul vieţii. la începutul fiecărui an. Dx (3.3) EXEMPLU: Ce sumă de bani urmează să primească un individ în vârstă de 40 ani.000 ≈ 4354 u. în schimbul primei nete unice de 70. la sfârşitul fiecărui an? (Se va rotunji la patru zecimale fiecare operaţie aritmetică. prima netă unică va fi: P=Sa x . plătite Societăţii de Asigurări.1) (3.. în vârstă de 40 ani. de unde S = P D 1 =P x ⇒ Nx ax D 12053 S = 70. ax = Observăm că: a x = 1 + ax . N 40 = 193869 ) (Se va rotunji la patru zecimale fiecare operaţie aritmetică.816 1. Soluţie: Folosind relaţia P=Sa x .084.m.000 u.

Anuităţi viagere limitate la n ani şi anuităţi viagere amânate Notaţii: / n a x = prima netă unică pe care trebuie să o plătească asiguratul în momentul semnării contractului.. n / a x = prima netă unică pe care trebuie să o plătească asiguratul în momentul semnării contractului. 95 . (3. (3.2) Obţinem: N x +1 − N x + n +1 .4. după n ani.3) / n ax = Dx iar N x + n +1 . respectiv S n / a x . (3. d) alt răspuns. n / a x ? a) a x + / n a x = n / a x .m.4.. timp de n ani (limitat). Avem: ax = / n ax + n / ax ..1) şi a x =/ n a x +n / a x .m. / n a x = prima netă unică pe care trebuie să o plătească asiguratul în momentul semnării contractului.4. la începutul fiecărui an. timp de n ani (limitat)..5) /nax = Dx şi N x+n .4.4.4. pentru a primi 1 u.3. S / n a x . pentru a primi 1 u.4. S n / ax . (3.6) n/ ax = Dx Dacă suma asigurată este de S u. / na x .. (3. tot restul vieţii (amânată). c) a x = / n a x + n / a x . după n ani. EXEMPLU: Care din relaţiile de mai jos exprimă legătura între a x .m.m. la sfârşitul fiecărui an. la sfârşitul fiecărui an.4) n / ax = Dx Similar: N x − N x+n . la începutul fiecărui an. b) / n a x = a x + n / a x . (3.m. tot restul vieţii (amânată). n / a x = prima netă unică pe care trebuie să o plătească asiguratul în momentul semnării contractului. pentru a primi 1 u. atunci primele nete unice vor fi S / n ax . pentru a primi 1 u.

Dx /nax = N x − N x+n . /τ a x = v l ( x) ∫ 0 (3.1) Similar.Soluţie: Cum n/ ax n / ax = N x + n +1 . pensia viageră continuă amânată: ω− x __ l(x + t) dt . ax = e 0 t E x dt ⇔ a x = ∫ 0 ∫ 0 96 . atunci găsim: Dx /nax = a x − n / a x .5. 0<t < ω− x l ( x) __ ω− x ax = ∫ 0 vt l(x + t) dt . atunci expresia pensiei viagere continue este: t ω− x __ ω− x − ⎡μ( x + s ) +δ( s ) ⎤ __ __ ∫⎣ ⎦ (3. care.4) Dacă considerăm procentul instantaneu de dobândă δ = δ ( t ) .5.5.5.4.4.4.5. ia valoarea vt dt cu probabilitatea: l(x + t) .6). l ( x) (3.5. relaţia (3. Răspuns corect: c) 3. găsim expresiile pentru pensia viageră continuă limitată.5) dt .2) respectiv. Dx = N x+n . τ __ l x + t) t ( dt . ax = vt τ/ l ( x) ∫ τ (3. __ __ (3. Anuităţi (pensii) viagere continue Valoarea exactă a unei pensii viagere continue este dată de valoarea medie a variabilei continue. relaţia (3. relaţia (3. la momentul t.5). adică a x = / n a x + n / a x .3) Avem relaţia: __ ax = / τ ax + τ/ ax .4).

10) iar __ τ/ ax = N x +τ Dx ___ _____ . (3.5. ( x )ax dx Demonstraţie: __ ____ ___ __ __ (3. respectiv amânată.5.12) 2. τ/ a x = ax +τ τ E x nu are loc dacă δ = δ ( t ) şi este adevărată 97 .11) Observaţie: 1.5. continue limitate. pentru pensia viageră continuă limitată. Pensia viageră continuă a x verifică ecuaţia diferenţială de ordinul întâi: d a x = μ + δ __ − 1 . (3. N x = Dt dt = ∫ x ∫ 0 (3. (3.5. avem: __ /τ ax = e 0 ∫ τ − ⎡μ( x + s ) +δ( s ) ⎤ ∫⎣ ⎦ 0 t dt (3.5.9) şi __ /τ ax = N x − N x +τ Dx ___ ___ _____ .6) şi __ τ/ ax = ω− x − ⎡μ( x + s ) +δ( s ) ⎤ ∫⎣ ⎦ t ∫ τ e 0 dt .8) atunci putem scrie expresiile pensiilor viagere continue.5.5.7) Introducem numărul de comutaţie: ω __ ω− x _____ __ Dx + t dt .Atunci. respectiv amânate sub forma: __ ax = Nx Dx ___ ___ . (3. Egalitatea pentru δ = δ ( s ) .

xm + t ) e t − ∫ δ( s ) ds 0 t . x2 + n.. xm + n ..5) = Dx1 + n.+μ( xm + s ) ⎤ ds ⎣ ⎦ 0 . astfel încât cele două persoane să primească 1 u.. Asigurarea până la primul deces Presupunem că avem un grup format din două persoane de vârste x.. xm = l x1 l x2 .6.6... xm (3..l xm v respectiv n E x1 x2 ...m. y + n .3.6....2) n E xy = lx l y Introducem numărul de comutaţie: Dxy = lx l y v x+ y 2 ..6. Vrem să determinăm prima unică a unei asigurări. (3. xm Dx1 x2 .8) . Dxy (3..4) Generalizare Pentru un grup de m persoane de vârste x1 .. x2 + t ..+ xm m .. xm + t ) = e 98 − ∫ ⎡μ( x1 + s ) +μ( x2 + s ) +... x2 .6) Cazul continuu Dacă δ = δ ( t ) Suma amânată pentru un grup de m persoane până la primul deces: n E x1 x2 . ⎜ lx l y 1 − lx l y ⎟ ⎝ ⎠ atunci valoarea medie va fi: lx+ n l y +n n v .. (3.1) lx+ n l y +n ⎟ ..6. Variabila aleatoare corespunzătoare va fi: ⎛ vn ⎞ 0 ⎜ ⎟ X : ⎜ lx + n l y + n (3. (3.6. x2 + t .. xm x1 + x2 +... xm _ = p ( x1 + t . dacă ele sunt în viaţă peste n ani... (3.... (3.6. Dx1 x2 . y.6.3) şi putem scrie: n E xy = Dx + n.6..7) dar p ( x1 + t . Anuităţi sau pensii viagere pentru grupuri de persoane.

.4) (3.atunci n E x1 x2 .7. ...2) Introducem: N xy = Dxy + Dx +1...3) (3.7. La primul deces ce are loc. pensia încetează. găsim axy = respectiv a xy = N xy .. avem: axy =1 E xy + 2 Exy + . Folosind teorema compunerii contractelor...9) (3. . + n −1 E xy + .7. xm _ =e − ∫ ⎡μ( x1 + s ) +μ( x2 + s ) +. =1 E xy + 2 E xy + .10) şi / n a xy respectiv n / a xy iar n / a xy =n +1 E xy + n + 2 E xy + n +3 E xy + . y +1 .. y + n + . (3.. y +1 + . 99 . .5) Avem relaţia evidentă: a xy = 1 + axy .. respectiv a xy =0 E xy +1 E xy + . = n Exy + n +1 Exy + n + 2 E xy + .6.7) (3..7.+μ( xm + s ) +δ( s ) ⎤ ds ⎣ ⎦ 0 t . Dxy (3. .7.. (3... respectiv anticipate viagere până la deces. y.6) =0 Exy +1 E xy + .. Pensii viagere Vrem să determinăm valoarea actuală a unei pensii viagere unitare pe care o plătim atâta timp cât cele două persoane de vârste x. + n E xy + . + n E xy + . Pensii viagere limitate sau amânate: / n a xy (3.7.7... (3.. corespunzătoare grupului de persoane de vârste x. Fie axy ..9) 3. + n −1 E xy + . .7. + Dx + n......7. .7.. y sunt în viaţă.8) (3..1) (3.7.. .a xy pensiile posticipate. Dxy N x +1.

7. putem rescrie expresiile anterioare astfel: N x +1. cu ajutorul relaţiei (3.4. y + n +1 (3.7.+μ( x + s ) +δ( s ) ⎤ ds m 2 ∫⎣ 1 ⎦ 0 t dt .15) care. y + n +1 .. corespunzătoare unui grup de m persoane: /τaxx _ 1 2 . xm = _ ∞ _ 0 ∫ t E x x .Folosind notaţia (3...13) şi / n a xy = N xy − N x + n.7.. y + n .. xm = e 0 ∫ τ − ⎡μ( x + s )+μ( x + s ) +. (3. (3..5.16) Putem scrie expresiile pensiilor limitate sau amânate pentru cazul continuu. y +1 − N x + n +1. (3.17) şi τ/ a x x _ 1 2 .x 1 2 m dt .7. y + n Dxy (3. xm = e τ ∞ − ⎡μ( x + s ) +μ( x + s )+... se scrie: a x1x2 . (3.7.7. Dxy (3. Dxy = N x + n.11) / n a xy = Dxy şi n / a xy = N x + n+1.7. Cazul continuu Pensia viageră continuă pentru un grup de m persoane va avea următoarea expresie: a x1x2 . xm = e 0 _ ∞ − ⎡μ( x + s ) +μ( x + s ) +.7....9)..+μ( x + s ) +δ( s ) ⎤ ds m 2 ∫⎣ 1 ⎦ t ∫ 0 dt .12) iar n / a xy (3..14) Formulele anterioare se pot generaliza cu uşurinţă pentru un grup de m persoane..18) 100 .+μ( x + s ) +δ( s ) ⎤ ds m 2 ∫⎣ 1 ⎦ t ∫ 0 dt .3)...

în momentul decesului său.21) D x1x2 . Se presupune că decesele sunt uniform distribuite în cursul anului....8. xm 3...x2 +t .1. pensiilor limitate sau amânate pentru cazul continuu astfel a x1x2 .. xm +τ __ ...x2 +τ.. 101 .x2 +τ. 0 ∞ __ ∫ (3.m. xm _ __ = N x1+τ . (3.8. Asigurări de deces Notăm Ax – prima netă unică pe care o plăteşte o persoană în vârstă de x ani.7.1).xm +t dt .... l −l l −l ⎛ l ⎞ Ax = ⎜ 1 − x +1 ⎟ v1 2 + x +1 x + 2 v1 2+1 + . xm D x1x2 ..7. ceea ce înseamnă că putem face presupunerea că data morţii asiguratului va fi la mijlocul anului...... xm _ __ _ __ __ N x1x2 ..22) D x1x2 . C x = v x +1/ 2 ( l x − lx+1 ) simbol de comutaţie. xm iar τ / a x1x2 .. pentru ca urmaşii să primească 1 u. xm − N x1+τ .. numerele de comutaţie introduse anterior... (3..7.. xm = D x1+t . xm __ __ N x1x2 .8... + Cω număr de comutaţie.7.20) = N x1x2 .1) Dx unde: M x = C x + C x +1 + . găsim relaţia (3. + x + n x + n +1 v1 2+ n .. la semnarea contractului. (3. xm +τ __ .. xm = şi / τ a x1x2 . Atunci: M Ax = x . xm __ (3.2) lx ⎠ lx lx ⎝ şi.. (3..Caz particular δ = δ ( s ) Se introduce numărul de comutaţie N x1 x2 .. utilizând.19) Vom putea rescrie pensiile viagere.

9. în cazul în care decesul său a survenit după n ani. Dx (3. M Folosim relaţia Ax = x .3) (3. Asigurarea de deces amânată sau limitată la n ani Notaţii: / n Ax = prima netă unică pe care o plăteşte o persoană în vârstă de x ani.2) şi n/ Ax = (3.8. în momentul decesului. suma de 100.1) Vom obţine: /n Ax = M x − M x+n .5) EXEMPLU: Care este prima netă pe care urmează să o plătească o persoană în vârstă de 37 de ani. D38 = 13374.9. (3.000 u.? (Se va rotunji la patru zecimale fiecare operaţie aritmetică.m. la semnarea contractului. (3. pentru ca urmaşii să primească 1 u. (3.8. Dx 3.) ( D37 = 14083. M 37 = 2935.m.m. ( vN x − N x+1 ) .m.m..3) 102 . în cazul în care decesul său a survenit până în n ani... n / Ax = prima netă unică pe care o plăteşte o persoană în vârstă de x ani.Dacă suma asigurată este de S u.9.8. Dx M x+n .9. atunci prima netă unică va fi S Ax. găsim P = 20840 u. la semnarea contractului.4) iar că relaţia între asigurarea în caz de moarte şi pensia viageră este: Ax = v1/ 2 (1 − iax ) . M 38 = 2896 ) P=. Se poate arăta cu uşurinţă că: C x = (1 + i ) şi M x = (1 + i ) 1/ 2 1/ 2 ( vDx − Dx +1 ) . în momentul contractării asigurării pentru ca urmaşii să primească. Avem: Ax = / n Ax + n / Ax . pentru ca urmaşii să primească 1 u.

3. v m +( n −1)+1 2 ⎜ X :⎜ l l x + m +( n −1) − l x + m + n x + m − l x + m +1 l x + m +1 − l x + m + 2 . vom obţine valoarea actuală a unei asigurări. (în acel moment).m. ⎜ lx lx lx ⎝ atunci: m / n Ax = ⎞ ⎟ ⎟..m.. ⎛ v m +1 2 v( m +1)+1 2 .7) Observaţii: În cazul particular m = 0. În cazul particular m = 0.9. Dx (3. (3.m..Dacă suma asigurată este de S u. Să considerăm asigurarea în caz de deces ce prevede plata sumei de 1 u. atunci primeşte 1 u. iar pentru n = ω − x obţinem valoarea actuală a unei asigurări în caz de moarte amânată pe m ani. Asigurări mixte În practică se obişnuieşte să se facă o asigurare mixtă. limitată pe n ani. iar dacă decedează până în n ani. atunci primele nete unice vor fi S / n Ax .9.10..1) 103 .10. dacă moartea asiguratului survine între anii m şi n. adică dacă o persoană în vârstă de x ani este în viaţă peste n ani. ⎟ ⎠ (3. în caz de deces. Dx Dx (3. urmaşii primesc 1 u.5) k =1 adică m / n Ax = ∑ n C x + m +( k −1) Dx .m. respectiv S n / Ax .9..6) k =1 sau m/n Ax = M x + m − M x + m+ n . n ∑ lx + m +( k −1) − l x + m + k lx v m +( k −1)+1/ 2 . (3. Prima netă pe care o plăteşte asiguratul este: P = n E x + / n Ax = Dx + n M x − M x + n + . n = ω − x .. găsim valoarea actuală a asigurării în caz de moarte.4) Valoarea medie a variabilei X reprezintă valoarea actuală a asigurării.9.

11.11. Dx Dx Dx M − M x+n + x . Soluţie: Vezi (3.11.m. (în acel moment). Prima netă pe care o plăteşte asiguratul este: a) P = n E x − / n Ax = b) P = n E x + / n Ax = c) P = n E x + / n Ax = d) alt răspuns. __ (3.m. Dx + n Dx + n Dx + n M x − M x + n + .3) 104 .2) EXEMPLU: Fie o asigurare mixtă. (3. lx (3. iar dacă decedează până în n ani. __ ω− x __ Ax = ∫ 0 l x +t μ ( x + t ) vt dt . găsim că: A x = 1 − δa x . adică dacă o persoană în vârstă de x ani este în viaţă peste n ani. Dx (3. se obţine uşor că: __ A x = 1 + a x ln v . urmaşii primesc 1 u.9.Dacă suma asigurată este de S u.1) Calculând.2) Reamintind că 1 + i = eδ şi că ln v = −δ . Asigurarea continuă în caz de deces Notăm cu A x valoarea medie a unei asigurări în caz de deces.. atunci primeşte 1 u.1) Răspuns corect: c) Dx + n M x − M x + n − .10.11. în caz continuu.m. atunci: P=S Dx + n + M x − M x + n . Dx Dx 3.

Dacă δ = δ ( t ) , atunci, ştiind că:
__

C x = −v x dlx = −e

− ∫ δ( s ) ds
0

x

⎛ − x μ( s )ds ⎞ ∫ ⎟, d ⎜ la e a ⎜ ⎟ ⎜ ⎟ ⎝ ⎠

(3.11.4)

şi că
__

A x = C x + t dt , __ 0 Dx

∞ __

(3.11.5)

obţinem:
__

A x = 1 − D x +t δ ( x + t ) dt . __ 0 Dx

∞ __

(3.11.6)

Dacă δ = ct , regăsim relaţia (3.11.3). Din relaţia (3.4.5) vom avea că:
__

Ax = M x , __ Dx
∞ __

__

(3.11.7)

ţinând cont că:
M x = C x +t dt ,
0 __

(3.11.8)

Putem găsi că pensia continuă de deces verifică următoarea ecuaţie diferenţială:
__ d A x = − C x + A ⎡μ x + δ x ⎤ . ( )⎦ x⎣ ( ) __ dx Dx __ __

(3.11.9)

EXEMPLU: Fie A20 = 0, 06528 , ştiind că i = 0, 05 , calculaţi A20 = ... .

Răspuns corect: A x =

i ⋅ Ax , A20 = 0, 0668987 . δ

EXEMPLU: Fie A20 = 0, 0668987 , ştiind că i = 0, 05 , calculaţi a 20 = ... .

Răspuns corect: a 20 = 19,1248 . Folosim relaţia A x = 1 − δa x , vom găsi a 20 = 19,1248 .
105

3.12. Asigurarea în caz de deces pentru un grup de persoane. Asigurarea de moarte până la primul deces
Presupunem că decesele au loc uniform şi că se produc în medie la jumătatea anului. Vom considera că la moartea primei persoane din grup se va plăti 1 u.m. Atunci, vom avea: l x + n l y + n − l x + n +1l y + n +1 1 2+ n ⎛ l l y +1 ⎞ 1 2 Axy = ⎜1 − x +1 , v (3.12.1) ⎟ v + ... + lx l y ⎠ lx l y ⎝ şi iar atunci
Axy = M xy , Dxy
Dxy = l x l y v( x + y ) 2 ,

(3.12.2)
2 +1/ 2

C xy = l x l y − lx +1l y +1 v( x + y )

(

)

,

(3.12.3)

(3.12.4) (3.12.5)

unde
M xy = C xy + C x +1 y +1 + ...

3.13. Asigurarea în caz de deces pentru un grup de persoane – cazul continuu
Introducem:
( x1+x2+...+xm) / m

__ Cx1x2...xm

=−v( x1+x2+...+xm) / mdlx1x2...xm =−e


0

δ( s)ds

xm x2 ⎡x1 ⎤⎞ ⎛ ⎜ m −⎢∫μ( s)ds+∫ μ( s)ds+... ∫ μ( s)ds⎥ ⎟ ⎥ a a ⎣ ⎦ , d⎜( la ) e ⎢a ⎟ ⎜ ⎟ ⎝ ⎠

(3.13.1)

şi atunci
__ ∞ __

A x1x2 ... xm =


0

C x1 +t , x2 +t ,..., xm +t
___

dt ,

(3.13.2)

D x1 x2 ... xm

Efectuând calculele, vom avea:
__ ∞ __

A x1x2 ... xm = 1 −


0

D x1 +t , x2 +t ,..., xm +t
___

δ ( ( x1 + x2 + ... + xm ) / m + t )dt .

(3.13.3)

D x1 x2 ... xm

106

Dacă δ ( ( x1 + x2 + ... + xm ) / m + t ) = ct , atunci găsim că:
__

A x1x2 ... xm = 1 − δ a x1x2 ... xm .

_

(3.13.4)

3.14. Rezerva matematică
Primele de asigurare, plătite de un asigurat într-un an, sunt mai mari decât obligaţiile acestuia în anul respectiv, surplusul fiind acea parte, din primele plătite, destinată acoperiri angajamentelor viitoare ale asiguratului. Totalul acestor surplusuri anuale, în care includem şi procentul de rentabilitate reprezintă rezerva de prime matematică sau teoretică. Vom face notaţiile următoare: D´ = datoria instituţiei de asigurare; D´´ = datoria asiguratului; ´ D0 = datoria instituţiei de asigurare la momentul zero;
´´ D0 = datoria asiguratului la momentul zero;

Dt´ = datoria instituţiei de asigurare la momentul t; Dt´´ = datoria asiguratului la momentul t.

Prin metoda prospectivă, rezerva matematică la momentul de timp t va fi: Rt = Dt´ − Dt´´ . (3.14.1) Prin metoda retrospectivă, rezerva matematică la momentul de timp t va fi: D ˝ − D´ Rt = / t 0 / t 0 . (3.14.2) t E0 unde am notat: ´ / t D0 = sumele pe care ar fi putut să le plătească instituţia de asigurare până la momentul t; ´´ / t D0 = sumele pe care ar fi putut să le plătească asiguratul până la momentul t. Se arată cu uşurinţă că ( 3.13.1) ⇔ ( 3.13.2 ) .

3.15. Ecuaţia diferenţială a rezervelor matematice
Facem următoarele presupuneri: 1. Dacă asiguratul moare la momentul de timp t instituţia de asigurare va plăti α ( t ) u.m., iar dacă acesta este în viaţă în intervalul de timp ( t , t + dt ) , instituţia de asigurare îi va plăti β ( t ) dt u.m. 2. În intervalul de timp ( t , t + dt ) , asiguratul va plăti prima P ( t ) dt u.m. Astfel, având în vedere cele două presupuneri, asiguratul va plăti de fapt suma de ⎡ P ( t ) − β ( t ) ⎤ dt . ⎣ ⎦
107

5) care reprezintă definiţia prospectivă a rezervei matematice.4) care reprezintă definiţia retrospectivă a rezervei matematice.Notăm cu Rx ( t ) rezerva matematică corespunzătoare momentului de timp t. găsim: ⎧∞ ___ ⎫ ⎪ 1 ⎪ Rx ( t ) = ___ ⎨ u E x ⎡ P ( u ) − μ ( x + u ) α ( u ) ⎤ du ⎬ . găsim ecuaţia diferenţială liniară de prim ordin verificată de rezerva matematică.2) ce are soluţia Rx = e ∫ ⎡δ( u )+μ( x +u )⎤du ⎪ t ∫ ⎡δ( u )+μ( x +u )⎤du ⎣ ⎦ ⎣ ⎦ 0 t ⎧ t ⎨ e ⎪0 ⎩ ∫ 0 ⎫ ⎪ ⎡ P ( u ) − μ ( x + u ) α ( u ) ⎤ du ⎬ . Dacă t = 0 ⇒ Rx ( 0 ) = 0 . Instituţia de asigurare încasează în intervalul de timp ( t . ⎦ dx ⎣ [1 + μ( x + t )dt ] ( Rx + dRx ) . ⎣ ⎦ ⎪ ⎭ (3. 1 + δ ( t ) dt Rx ( t + dt ) în serie Taylor. (3. (unde δ ( t ) procent instantaneu de dobândă).15. ⎣ ⎦ ⎪0 ⎪ ⎭ t Ex ⎩ ∫ (3. 2) obligaţia Rx ( t + dt ) . Având în vedere cele de mai sus. pentru asiguratul care a încheiat asigurarea la vârsta x ani. t + dt ) suma de Rx ( t ) + P ( t ) dt cu care va trebui să satisfacă următoarele: 1) obligaţia de plată μ ( x + t ) α ( t ) dt în cazul morţii asiguratului. numită ecuaţia Thiele: dRx = ⎡ δ ( t ) + μ ( x + t ) ⎤ Rx + P ( t ) − μ ( x + t ) α ( t ) . ⎣ ⎦ ⎪0 ⎪ ⎭ t Ex ⎩ ∫ (3. putem scrie: Rx (t ) + P (t )dt = μ( x + t )α ( t ) dt + unde am dezvoltat în membrul drept Efectuând calculele. dacă asiguratul este în viaţă la momentul de timp t + dt . 108 .15.15.15.1) (3. adică valoarea rezervei matematice evaluată la Rx ( t + dt ) 1 + δ (t ) momentul t.15.3) Dacă t = 0 ⇒ Rx ( 0 ) = S = 0 şi cum suma amânată continuă este: __ t Ex =e − ∫ ⎡δ( u ) +μ( x +u ) ⎤du ⎣ ⎦ 0 t atunci ⎧ t ___ ⎫ ⎪ 1 ⎪ Rx ( t ) = ___ ⎨ u E x ⎡ P ( u ) − μ ( x + u ) α ( u ) ⎤ du ⎬ .

atunci: a) t px = Rezolvare: t 1− l(x + t) x ω = ω − x−t şi l ( x ) = 1 − . unde mx = qx ∫ n px dn 0 1 . Dacă μ x + n = μ . pentru a primi tot restul vieţii câte 30.. ω−x ω − x −t . Rezolvare: P = Sax = S S = 30.) ( D36 = 14827.m.000 = 473508 u. 2. D37 = 14083 ) P=. la sfârşitul fiecărui an? (Se va rotunji la patru zecimale fiecare operaţie aritmetică.1) .000 N x +1 ⇒ Dx N37 234023 = 30. stabiliţi mx – rata centrală a morţii. c) t px = ω−x d) alt răspuns. D36 14827 Răspuns corect: P = 473. atunci t px = px = x ω−x ω l ( x) 1− ω x+t Răspuns corect: a) 3.000 u. Ştiind că l ( x ) = 1 − ω − x −t . Care este prima netă unică pe care trebuie să o plătească o persoană în vârstă de 36 ani.m..m.. n ∈ [0. N37 = 234023. 0 < x < ω .508 u. x ω . b) t px = ω+x ω − x+t . 109 .TEST DE AUTOEVALUARE REZOLVAT 1. în momentul contractării asigurării.

000 110 .a) mx = 1 μ .3) şi obţinem: M − M 60 P = 10. în momentul decesului.93 5.416 . d) alt răspuns. qx μ Răspuns corect: c) 4. Rezolvare: a x = 1 + vpx a x +1 ⇒ px = a x −1 1 şi v = . Ştiind că a 73 = 7. Rezolvare: 1 b) mx = − ∫ 0 1 n p x dn = ∫ ( px ) 0 1 n dn = e 0 ∫ 1 −μn dn = e− μ n μ = 0 1 − e− μ μ = qx μ .m.000 50 = 782. 1+ i va x +1 Răspuns corect: p73 = 0. μ c) mx = μ . calculaţi px .2.. 1 .a 74 = 7.000. atunci p73 ≈ 0.863 .m. urmaşii săi să primească 10. pentru ca. M 60 = 1.000 u. 03 ..) P=. 44 şi i = 0.93 .. dacă decesul are loc până la împlinirea vârstei de 60 ani? ( M 50 = 2. 73. Rezolvare: Folosim relaţia (3.000. D50 = 7070.000 u. Care este prima netă pe care o persoană în vârstă de 50 ani trebuie să o plătească în momentul semnării contractului de asigurare. 2 ) (Se va rotunji la patru zecimale fiecare operaţie aritmetică.. atunci mx = qx =μ.. D50 Răspuns corect: P = 782.

Ştiind că l ( x ) = 1 − a) μ x = b) μ x = c) μ x = ω . atunci ω − x−t 1 . Calculaţi a) b) c) ∂a x = ∂v ∂a x = ∂v ∂a x = ∂v ∞ ∂a x ∂v k =0 ∞ ∑ kvk −1k px . . ⎜ 50 ⎟ ⎝ ⎠ 2 ⎞ ⎛ t c) F ( t ) = 0. k =0 ∑ vk ln vk px . d) alt răspuns. k =0 ∞ ∑ kvk k px . Răspuns corect: a) 3. Răspuns corect: a) 2.TEST DE AUTOEVALUARE PROPUS 1 1. 04 ⎜ t − ⎟ . ⎜ 100 ⎟ ⎝ ⎠ ⎛ t2 ⎞ b) F ( t ) = 0. 0 ≤ t ≤ 50. 04a ⎜1 − ⎟ . ω − x−t d) alt răspuns. Răspuns corect: c) 111 . 04 ⎜1 − ⎟. Durata de viaţă rămasă a unei persoane de 30 de ani este o variabilă aleatoare. ω−x x x ω . 04 ⎜ t − d) alt răspuns. 50 ⎠ ⎝ Determinaţi funcţia de repartiţie F ( t ) . având densitatea de repartiţie t ⎞ ⎛ f ( t ) = 0. ⎜ 100 ⎟ ⎝ ⎠ a) F ( t ) = 0. 0 < x < ω . ⎛ t2 ⎞ ⎟.

Ştiind că a 73 = 7.4. Dx N x − N x+k . M x+k − M x M x − M x+n . Un individ în vârstă de x ani încheie o asigurare prin care urmaşii săi să încaseze. Prima netă aferentă va fi: a) Pan = S b) Pan = S c) Pan = S d) Pan = S Răspuns corect: d) M x − M x+n . calculaţi a73 . 73 5. timp de k ani. 73 . în urma decesului său.. suma S. Pentru această asigurare achită prima netă aferentă asigurării la începutul fiecărui an. dacă decesul său survine până la împlinirea vârstei de x + n ani. N x − N x+k 112 . Răspuns corect: a73 = 6. Dx + k − Dx N x − M x+k ..

Pentru presupunerea lui Balducci: 1 t = 1 + calculaţi t px . px + t1qx 1 t1 px . Răspuns corect: a) 1 ( a) a (xm ) = a xm ) + . unde m este fracţiunea de an m +1 m . atunci avem: corespunzătoare a ( ) = a + x x 2m m 1 ( b) a (xm ) = axm ) − . Dacă intensitatea de mortalitate este μ x +t = 2t . a) t px = e −t .TEST DE AUTOEVALUARE PROPUS 2 1. 113 . t ≥ 0 . 2 c) t p x = e −t Răspuns corect: b) 2 /2 . calculaţi t px . 3. (1 − t )1 px + 1 1 −1 px . m m +1 ( . l ( x + t ) l ( x ) l ( x + 1) a) t px = b) t px = c) t px = 1 px . t (1 −t px ) Răspuns corect: a) 2. c) a (xm ) = axm ) + m d) alt răspuns. b) t px = e −t . Ştiind relaţia între pensia viageră anuală posticipată şi cea fracţionată m −1 m a( ) = ax + şi relaţia între pensia viageră anuală şi cea fracţionată plătibilă x 2m anticipat la începutul fiecărei subperioade m.

8 ) (Se va rotunji la patru zecimale fiecare operaţie aritmetică. Răspuns corect: c) 114 . N 60 = 42455.? (M50 = 2.000. începând cu vârsta de 60 ani.m..000 u.. tot restul vieţii.m.416.340 u.5 .000 u.m. pentru ca.m.) a) P = 4.170. Care este prima netă pe care o persoană.. urmaşii săi să primească 10. b) P = 3. D50 = 7.m.168.417. Care este prima netă unică pe care trebuie să o plătească o persoană în vârstă de 37 ani în momentul contractării asigurării pentru a primi la sfârşitul fiecărui an. c) P = 220156 u. d) P = 4.m. trebuie să o plătească în momentul semnării contractului de asigurare.m.4.) a) P = 234726 u. în momentul decesului.2) (Se va rotunji la patru zecimale fiecare operaţie aritmetică.m.000 u.162. Răspuns corect: b) 5.. c) P = 3.070.100 u.m. câte 50.123 u.? ( D37 = 14083. b) P = 136725 u. în vârstă de 50 ani. N 61 = 38509.

xn =t q x1 qx2 . q ( x. 115 .. y ) = 1 .l xn + m − l x1 + m +1l x2 + m +1. Dx n / ax = N x + n +1 .FORMULE UTILIZATE Asigurări de viaţă p x + q x = 1 .. + Dω . / τ a x = vt dt ... τ / a x = l ( x) __ __ /τ ∫ τ vt __ l(x + t) l(x + t) dt .. ax = e 0 ∫ τ − ⎡μ( x + s ) +δ( s ) ⎤ ∫⎣ ⎦ 0 t dt . p ( x. __ τ/ ax = ω− x − ⎡μ( x + s ) +δ( s ) ⎤ ∫⎣ ⎦ t ∫ τ e 0 dt . l ( x) l ( x) ∫ 0 __ ax = / τ ax + τ/ ax __ . Dx ω− x /nax = N x − N x+n ..lxn + m +1 . / n ax = N x +1 − N x + n +1 .. lx lx l x +t l x +t l x +t .. y ) + q ( x. N x = Dx + Dx +1 + . Dx Anuităţi viagere limitate la n ani şi anuităţi viagere amânate ax = / n ax + n / ax . p ( x . t q x1 . y ) = x+n ly lx − l y . l x1 l x2 .. Dx τ n/ ax = N x+n . __ /τ ax = N x − N x +τ Dx ___ ___ _____ . E =e Dx t x . y ) = . Anuităţi viagere posticipate ax = Anuităţi viagere anticipate a x = N x +1 . a x = 1 + ax .. xn = l x1 + m l x2 + m . Dx Nx .. Dx Anuităţi (pensii) viagere continue __ ω− x ax = ∫ 0 vt __ l(x + t) dt . x2 .. l x1 l x2 l xn n px = e − ∫ μ( t )dt x .. .. __ N x = Dt dt = x ω __ ∫ ω− x _____ ∫ 0 Dx + t dt . __ τ/ ax = N x +τ Dx ___ _____ .l xn _ − ∫ ⎡μ( x + s ) +δ( s ) ⎤ds ⎣ ⎦ 0 t n Ex = Dx + n . a x = __ Nx Dx ___ ___ .. a x = / n a x + n / a x .t q xn = 1 − t m m +1 q x1 x2 ....

. y + n . xm +τ __ __ .. D x1x2 . Dxy N xy − N x + n. Dxy n / a xy = N x + n.........xm +t dt . Dxy Dxy a xy = 1 + axy .Anuităţi sau pensii viagere pentru grupuri de persoane..... xm +τ __ . xm _ =e . Dx1 x2 .. xm + n .. Asigurarea până la primul deces Dxy = lx l y v n E x1 x2 . xm = D x1+t .. xm = _ __ N x1x2 .+μ( x + s ) +δ( s ) ⎤ ds 2 m ∫⎣ 1 ⎦ t ∫ 0 dt ... Pensii viagere limitate sau amânate / n a xy = = N x +1. τ / a x1x2 ... Pensii viagere N xy = Dxy + Dx +1.+μ( x + s ) +δ( s ) ⎤ ds 2 m ∫⎣ 1 ⎦ 0 t dt __ ∞ __ τ/ a x x 1 2 .x2 +τ. y +1 + .... Dx1 x2 .l xm v . xm x+ y 2 . y + n + ..+μ( x + s ) +δ( s ) ⎤ ds 2 m ∫⎣ 1 ⎦ t ∫ 0 dt /τaxx _ 1 2 . y + n .. xm = l x1 l x2 .x2 +τ. xm = e __ __ ∞ − ⎡μ( x + s ) +μ( x + s )+. xm = e 0 _ _ ∞ − ⎡μ( x + s ) +μ( x + s ) +. N x1x2 . + Dx + n. axy = N x +1....x2 +t . xm = _ N x1x2 ..... xm D x1x2 .. xm − N x1+τ ...... x2 + n. xm D x1x2 .... xm = _ N x1+τ . y +1 N xy . Dxy n / a xy = N x + n+1....+μ( xm + s ) +δ( s ) ⎤ ds ⎣ ⎦ 0 t n E x1 x2 . xm − ∫ ⎡μ( x1 + s ) +μ( x2 + s ) +..... y +1 − N x + n +1.. y + n +1 . y + n +1 .+ xm lx+ n l y +n n m v . xm = e 0 ∫ τ τ − ⎡μ( x + s )+μ( x + s ) +. Dxy / n a xy a x1x2 . 0 __ ∫ a x1x2 . xm .. lx l y = Dx1 + n. xm 116 ..... a xy = ..... / τ a x1x2 . n Exy = x1 + x2 +...

Dx ∑ n C x + m +( k −1) Dx . Dx 1/ 2 C x = v x +1/ 2 ( l x − lx +1 ) . ( vN x − N x+1 ) . A = C x + t dt . C x = −v x dlx = −e __ __ ∞ __ __ ⎛ − x μ( s )ds ⎞ __ ∞ __ ⎜l e ∫ ⎟ .. C x = (1 + i ) M x = (1 + i ) 1/ 2 ( vDx − Dx +1 ) . M x = C x +t dt . __ 0 Dx ∫ 117 . Dx n/ Ax = M x+n . Asigurarea de deces amânată sau limitată la n ani Ax = / n Ax + n / Ax . m / n Ax = /n Ax = M x − M x+n . Ax = v1/ 2 (1 − iax ) . Dx Asigurări mixte P = n E x + / n Ax = Dx + n M x − M x + n + . M x = C x + C x +1 + .Asigurări de deces Ax = Mx . k =1 m/n Ax = M x + m − M x + m+ n .. d⎜ a a x __ ⎟ ⎜ ⎟ 0 Dx ⎝ ⎠ ∫ __ A x = M x . + Cω . Dx Dx Asigurarea continuă în caz de deces __ ω− x Ax = ∫ 0 l x +t μ ( x + t ) vt dt lx __ − ∫ δ( s ) ds 0 x __ A x = 1 + a x ln v .

Dxy ∞ __ A x1x2 .Asigurarea în caz de deces pentru un grup de persoane Axy = __ M xy M xy = C xy + C x +1 y +1 + . xm = 1 − δ a x1x2 ... xm = ∫ 0 C x1 +t . . Rt = ˝ / t D0 ´ − / t D0 . xm ... x2 +t . xm +t ___ dt A x1x2 ... xm Rezerva matematică Rt = Dt´ − Dt´´ . __ _ D x1 x2 ...... ⎣ ⎦ ⎪0 ⎪ ⎭ t Ex ⎩ ∫ 118 .... t E0 dRx = ⎡ δ ( t ) + μ ( x + t ) ⎤ Rx + P ( t ) − μ ( x + t ) α ( t ) . ⎦ dx ⎣ ⎧ t ___ ⎫ ⎪ 1 ⎪ Rx ( t ) = ___ ⎨ u E x ⎡ P ( u ) − μ ( x + u ) α ( u ) ⎤ du ⎬ .

mai exact... ..1) 119 .. = x .ANEXE Anexa 1 CONCEPTE MATEMATICE UTILE STUDIULUI MATEMATICILOR FINANCIARE 1. q ∈ R + − { } n-1 bn=aq Suma a n termeni ai progresiei geometrice: Sn = a 1 − qn qn − 1 =a 1− q q −1 dacă q > 1 dacă q < 1 .. + n 2 x n + . + aq n + ... b2:.. + nx n + .. – seria geometrică (serie de funcţii... atunci seria geometrică este divergentă. PROGRESIA GEOMETRICĂ ŞI SERIA GEOMETRICĂ Progresia geometrică: b1..... Alte serii deduse prin derivare termen cu termen: ∑ nx n =0 ∞ n =0 ∞ n = x + 2 x 2 + . unde: b1=a b2=aq 1 ..1) Dacă q ≥ 1 . = a 1− q şi pentru ∀a ∈ R ∗ dacă q ∈ ( −1. bn... = 1 1− x convergentă dacă x ∈ ( −1.. Seria geometrică: – seria geometrică numerică: a + aq + aq 2 + .. a ∈ R + . serie de puteri) ∑x n =0 ∞ n = 1 + x + x 2 + ..... dacă x ∈ ( −1.1) . = (1 − x )3 ... + x n + . dacă x ∈ ( −1..1) (1 − x )2 x (1 + x ) ∑n x 2 n = 12 x + 22 x 2 + ..

. Dacă ψ ( y ) ≠ 0. + + . (1 + x )k = 1 + 1! x + 2! x 2 + . Q : I → R.. unde P : I → R.. n! 1! 2! 2 n – seria exponenţială: x x2 xn e =1+ + + .. b. y ) cu f : I × J → R.. k ∈ Q )....2... Ecuaţii diferenţiale cu variabile separabile: y´ = f ( x. cu ϕ : I → R. atunci: y′ = ϕ(x ) ⋅ ψ( y ) ⇔ dy dy = ϕ( x )dx ⇒ ∫ = ϕ( x )dx + C ψ( y ) ψ( y ) ∫ unde C ∈ R este o constantă arbitrară. f ( x ) = f ( a ) + x − a f ´( a ) + ( ) ( ) 1! 2! n! 2 n f ( x ) = f ( 0 ) + x f ´( 0 ) + x f ´´( 0 ) + .. x ∈ R 1! 2! n! x – seria logaritmică: 2 3 4 n −1 n ln (1 + x ) = x − x + x − x + . ψ : I → R funcţiile φ şi ψ fiind funcţii continue. DEZVOLTĂRI ÎN SERII TAYLOR ŞI MAC LAURIN ( x − a ) f ´´ a + . SERII DE FUNCŢII. 120 .. Ecuaţia diferenţială de ordinul I: y´ + P ( x ) y = Q ( x ) . 3. y = y (x ) unde: f ( x... + ( −1) x + .. ( ∀ ) y ∈ J . intervalul de convergenţă depinde de k. + x f ( n ) ( 0 ) + . + ( x − a ) f ( n ) a + . y ) = ϕ ( x ) ⋅ ψ ( y ) ..1) n 1 2 3 4 – seria binomială: k ( k − 1) k ( k − 1) .. I ⊂ R şi funcţiile P şi Q sunt continue....( k − n + 1) n k x + . dacă x ∈ ( −1... ECUAŢII DIFERENŢIALE DE ORDINUL ÎNTÂI a... + n! cu k ∈ R (în caz particular.

. xi . a2 .... y ) − f ( a. b ) = lim x→a x−a ∂x f ( a. b ) = lim <∞ y →b y −b ∂y 0 0 b) f : D → R. unde: − P ( x ) dx y ( x ) = Ce ∫ (dedusă ca ecuaţia diferenţială cu variabile separabile) − P ( x )dx P ( x )dx ⎡ ⎤ − P ( x )dx y 0 (x ) = C (x )e ∫ = ⎢ Q(x )e ∫ dx ⎥ e ∫ ⎣ ⎦ ∫ (metoda „variaţiei” constantelor) 4. b ) ∂f ´ f y ( a. D ⊂ R 2 şi (a.. ... ai0−1 .. b ) ∂f <∞ ( a. b ) ∈ D (punct interior domeniului) f x ( a.. an ∈ D f x′i (a0 ) = lim0 xi → a i ( f ( x ) − f (a ) <∞ i i i 0 i ) o xi − ai folosind funcţia parţială: 0 0 0 fi ( xi ) = f ( a1 . ai0+1 .Soluţia generală este: P ( x )dx ⎡ ⎤ − P ( x )dx y (x ) = ⎢ Q(x )e ∫ dx + C ⎥ e ∫ ⎣ ⎦ ∫ sau y ( x ) = y ( x ) + y0 ( x ) . an ) . 121 . a2 . b ) − f ( a . D ⊂ R n şi a = a10 . DERIVATE PARŢIALE ALE FUNCŢIILOR DE DOUĂ SAU MAI MULTE VARIABILE REALE a) f : D → R. b ) = ´ o f ( x. ( ∀ ) x ∈ I ) şi y0 ( x ) = 0 o soluţie particulară a ecuaţiei neomogene. unde y ( x ) = soluţia generală a ecuaţiei omogene (pentru care Q ( x ) ≡ 0... b ) = ( a.

98501 9.23138 0.10250 1.50507 0.19036 0.14205 0.82270 0.22036 0.52695 2.32194 4.78353 0.08141 6.88565 1.39199 7.92133 11.70475 7.62889 1.19987 0.31007 0.55567 3.74622 0.73346 3.09156 0.18129 0.048790 n 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 vn 0.10600 0.05000 1.00319 5.40127 10.03999 7.10095 0.049089 0.58468 0.92902 2.32557 0.79182 6.90703 0.76159 8.17266 0.97993 2.15763 1.40710 1.35894 0.43426 9.07893 2.11130 0.43630 0.71034 1.26785 0.14967 8.048889 0.90597 10.18287 2.40662 2.86384 0.27628 1.51602 5.08720 un 1.34185 0.55684 0.21551 1.15661 0.45811 0.38548 6.Anexa 2 TABELE ALE DOBÂNZII Tabel al dobânzii la 5% Funcţia i i(2) i(4) i(12) δ Constante Valoare 0.41552 0.61391 0.53032 0.79586 1.050000 0.78596 2.92013 4.29530 0.049390 0.24295 0.12270 0.71068 0.47746 1.16444 0.11614 4.76494 5.25509 0.95238 0.13528 0.65330 2.11686 0.09614 0.34010 1.37689 0.64461 0.38635 3.28124 0.92526 3.53804 4.48102 0.07152 3.55133 1.14915 0.55715 8.22510 3.20987 0.46740 122 .12884 0.67684 0.25335 5.39573 0.

864880 0.06915 0.02255 0.08955 0.02921 0.17843 0.71712 5.25787 7.087113 0.77218 0.53862 1.01742 0.23107 0.99256 2.41765 62.62308 9.01466 0.81266 3.02680 0.04899 0.35553 0.18203 18.64248 3.06580 3.16714 12.05820 0.58043 2.04123 0.42241 0.21199 0.40942 34.81598 31.090000 0.67674 57.880610 0.65860 7.67611 44.01598 0.03470 0.70842 0.05339 0.29925 0.03184 0.18810 1.59427 0.02069 0.34173 3.27454 0.01898 0.54703 0.29503 1.02458 0.086178 n 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 vn 0.41397 22.10639 0.11597 0.17189 2.06344 0.01345 un 1.14166 5.19449 0.33696 48.23627 37.16370 0.46177 15.31753 40.97031 4.08215 0.91108 8.64993 0.26768 14.82804 1.46043 0.32763 4.24508 11.35752 123 .60441 6.09000 1.43668 28.13778 0.41158 1.07537 0.Tabel al dobânzii la 9% Funcţia i i(2) i(4) i(12) δ Constante Valoare 0.12640 0.58524 68.25187 0.58524 52.21791 74.15018 0.84168 0.25123 24.04494 0.25384 26.76333 17.50187 0.03783 0.72841 20.17218 13.39916 10.36736 2.32618 0.10881 6.91734 0.38753 0.09761 0.67710 1.

25926 49.01509 0.02673 0.10153 0.76370 60.12285 0.01134 0.94872 2.02210 0.01031 0.01660 0.38554 0.01372 0.46410 1.55992 6.45227 3.06304 0.59497 5.24007 66.26333 0.13843 3.17986 0.05731 0.02009 0.91268 34.17953 88.78518 54.14027 8.08391 0.85312 3.71896 117.04736 0.90909 0.095690 0.35795 2.79750 4.14359 2.17725 4.62092 0.09230 0.16351 0.23939 0.42410 0.05447 5.82645 0.39085 124 .89048 80.68301 0.05210 0.14478 45.097618 0.46651 0.03914 0.14864 0.00852 un 1.11378 23.35049 0.01247 0.19749 97.26408 72.77156 1.72750 7.56447 0.06934 0.59374 2.75139 0.10000 1.11168 0.86309 17.02941 0.00395 37.100000 0.31863 0.03235 0.51316 0.22515 25.13513 0.02430 0.096455 0.10999 14.01826 0.10244 30.03558 0.61051 1.83471 11.95430 9.00937 0.54767 28.07628 0.28966 0.11591 6.40025 8.21000 1.44940 19.33100 1.84973 10.40434 41.19434 21.095310 n 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 vn 0.42099 15.04306 0.01723 106.91818 13.21763 0.Tabel al dobânzii la 10% Funcţia i i(2) i(4) i(12) δ Constante Valoare 0.19785 0.

091.728 15.654.Anexa 3 TABEL – ASIGURĂRI CU NUMERE DE COMUTAŢIE.0184 245.35221 13.0213 475.7043 266.372 184.067 92.1978447 0.16656 16.970 83.4762 143.822.16629 10.99122 17.066 84.6697 593.94593 10.896.0391425 0.210.717.814 94.936 21.797 79.27964 4.194 17.299 7.10998 462.086 93.703.0043714 Dx= lx·vx 37.68536 369.87519 14.115 19.7294 397.458 96.332 247.108 83.091 10.850 68.754 85.24482 14.962 85.896.03927 16.680.4749 504.1015256 0.9227 411.61154 9.0103074 0.0473624 0.026 611.347.0124720 0.20749 9.1035 204.57481 1.0166002 0.98421 7.0294093 0.743 92.2845 186.1486436 0.961 37.61593 10.706.4691 460.987.92039 2.378 95.45894 15.32223 8.777.10456 14.0573086 0.48114 10.914 300.3186308 0.77934 7.037.258 96.75686 4.0093704 0.13462 16.979 331.9173 361.46661 1.773 95.063.485.330 272.008 91.066.2300 297.216 3.0137192 0.013.39766 8.31554 9.62632 7. CALCULATE CU PROCENTUL i = 10% Vârsta X 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 Funcţia de supravieţuire lx 96.16040 2.311.191 96.16707 6.080.966 95.397 137.407 96.37277 10.397.250 6.365 93.19237 6.0839055 0.98399 11.373.052 151.917.310 27.58423 27.16231 7.232 203.385.836.0693433 0.188.639.147 50.309 4.47831 643.9195 126.49400 7.0243044 0.106 3.21385 2.0064001 0.54073 3.5128 125 .69700 Nx= Σ Dk k=x ω Cx=vx+1·(1x-1x+1) 17.0520987 0.0200863 0.3855433 0.85964 19.110 41.593 224.7853 550.967.0630394 0.073.6358 104.795 55.8755 427.658 61.460.14913 4.6187 534.361 96.0077441 0.436 11.883 88.1375 563.73988 23.52013 7.5795 518.877 95.37313 10.2633313 0.16367 10.158.36062 20.00706 1.790.0267349 0.644.625 112.077 81.2235 308.213.0101 444.198 87.001.150 24.1116782 0.0070401 0.3645 225.0756 339.926.9619 159.676.972 80.351 124.768.0048085 0.317.65564 14.396 92.16077 7.1798588 0.0762777 0.17237 6.63349 886.585 91.669.0182603 0.0803 134.488 86.04619 12.027.0355841 0.211 76.344 75.16350 8.661 95.191.467 14.341.8170 167.2393920 0.168 3.355.483 2.236.370 92.643 94.55221 15.5390 318.473.39948 8.6811 287.62131 6.0323492 0.063 89.4735 97.2672 215.562.82128 2.32863 15.19333 13.393.892 12.86263 5.04876 797.284 94.39588 8.039.734.9333 350.932 8.8960 195.381 167.85771 10.8204 385.670.15129 983.232.0836 372.72555 11.875 93.459.308 96.64813 5.0430568 0.1560 111.155.0220949 0.300.009 101.484 88.523 95.28077 10.99348 10.4850 328.2176291 0.09738 10.665.669 5.0150911 0.955.26053 1.225.241 95.820.572.103 94.73685 12.368.99708 25.06537 30.2301 490.0922960 0.0052894 0.958 94.6397 151.446.65702 15.045 95.622 90.93768 413.60406 10.0058183 0.3083 276.475.867 45.697.777.194.422 Vx=(1+i)-x 0.117 96.0085186 0.420.6852 84.475 94.2896644 0.73461 33.3504939 0.518.651.10299 716.365.031.630 93.20884 14.35971 577.54891 10.128 90.901.260.59062 10.2231 256.9353 119.566 78.943.06977 9.40484 3.63933 9.6453 235.34519 1.340.480.073.147 5.540.70569 3.714 365.45646 1.016 30.1228460 0.403.0113382 0.556 33.90901 12.3065 90.834 75.2147 176.070.85513 8.536.1635080 0.01659 Mx= Σ Ck k=x ω 402.1351306 0.418.95274 16.7945 579.20470 10.09313 517.45630 329.000.656.347.083 9.

464 102.496 0.0039740 0.222 191.71814 34.570 16.50774 3.8768 44.850 1.10496 11.312 15.9828 2.249 29.278 65.0000726 293.0032843 0.7430 2.92172 0.65687 0.51405 142.1457 11.42115 2.730 82.0001711 0.296 0.519 11.039 67.527 59.8803 29.31371 1.38581 0.2196 48.0011511 0.000 5.34282 24.237 761.6071 17.3243 27.942 1.758 39.935 18.7230 4.69989 17.826 6.792 279.266 23.00000 78.65043 1.55602 1.0000966 0.0027143 0.239 4.696 398.0002505 0.65385 2.191.0001882 0.0004438 0.8279 67.19987 1.01536 0.0010465 0.628 6.7154 53.7176 0.732 69.990 1.579.882 45.94198 1.44066 0.377 47.520 61.34284 4.66832 5.0007862 0.00543 0.0015321 0.61086 161.00931 0.367.11487 63.4956 57.0004035 0.12976 182.283 1.9305 37.30955 0.0001556 0.063 26.6647 3.415 979 657 428 269 163 95 0 0.73331 20.170 0.0020393 0.958 22.0007148 0.0370 0.0016853 0.17165 1.03763 0.6821 22.812.3259 1.50200 1.034 470.77984 4.766 651.06427 3.575 20.2876 15.0022432 0.45322 40.0001169 0.799 13.0216 0.31953 2.15690 0.0613 0.04547 0.05827 0.0005907 0.08131 0.3154 33.3437 0.329 2.239 1.05605 0.0012662 0.30301 206.98509 0.321 34.00690 0.11777 47.288 55.33798 72.5541 24.0005370 0.78879 55.3506 0.54149 0.328 2.8946 5.0877 13.77019 2.0002756 0.0009513 0.46626 0.43505 4.5075 0.048 0.373.0001414 0.581 334.801 40.857 29.38815 5.2363 0.0001286 0.05479 4.0123 0.584 555.029.79478 4.0003031 0.88204 3.68549 0.621 1.980 1.00758 0.272 0.70796 261.5501 62.0036127 0.0001062 0.47038 110.76024 0.Anexa 3 (continuare) 58 59 60 61 62 63 64 65 66 67 68 69 70 71 72 73 74 75 76 77 78 79 80 81 82 83 84 85 86 87 88 89 90 91 92 93 94 95 96 97 98 99 100 73.0008649 0.758 3.339 70.085 4.27474 0.12585 0.0283 19.07678 0.0990 0.957 1.0002070 0.91094 1.00000 2.0013929 0.0029857 0.008 0.093 0.1550 0.675 232.387 7.046 51.35141 0.11433 0.48811 125.0003334 0.433 57.0002277 0.0004882 0.21005 0.58676 1.022 0.44108 2.725 1.119 37.2084 6.863 50.0024675 0.0069 0.02599 0.0000878 0.806 127.725 887.61508 3.908 72.073.55033 84.9923 0.20010 0.806 0.503 156.456 63.49582 4.69696 29.0018539 0.27782 5.4962 72.16766 14.8125 40.78493 1.29106 7.0006498 0.02433 0.3608 9.50898 9.267 8.775 12.33891 232.775 50.642 2.352 9.346 42.01431 0.0000798 0.18194 96.7104 8.604 31.0000 126 .7844 1.0003668 0.87204 2.030 64.

Matematici pentru economişti.. Mihăilă N... Bucureşti. Mihoc Gheorghe. Trandafir Rodica.. 2000. Paris. Bucureşti. U. Elemente de matematici economice. Baciu Aurora. 1970.. Niculescu R. Bucureşti. Bucureşti. Cuculescu I... Springer. USA. 2nd expanded edition. Lito ASE. Bucureşti. Ioan Rodica. 2004... 127 . Editura Economică. Bucureşti. Asigurări de bunuri şi de persoane. with exercises contributed by Samuel H. Bucureşti. Lito ASE. Armeanu D.. Editura Fundaţiei România de Mâine. Mathematiques financieres. Life Insurance Mathematics. Socoll C. Popescu O. Matematici speciale aplicate în economie. Beganu G... Editura Tehnică. Algebră şi analiză matematică. Kellison S. Lito ASE. Duda I. Donciu N. Buhlmann H. Trandafir Rodica. Craiu I.. 1971. Springer-Verlag Berlin Heidelberg. 1972... Burlacu V. Editura Teora. Ioan Rodica. Editura Didactică şi Pedagogică... Swiss Association of Actuaries Zurich.. Culegere de probleme. The Theory of Interest (second edition). Teoria probabilităţilor. 1985. Baciu A. 1995.. Bonneau I. vol. G. 1998.BIBLIOGRAFIE Alexandru F. Matematică financiară. Flondor D. Bucureşti. Bădin V. Editura Fundaţiei România de Mâine. Cox. New York. Hoţulete S. Cenuşă Gheorghe. Berlin.. Curs de matematici aplicate în economie. Gerber H. Editura Ştiinţifică. Matematici speciale aplicate în economie. Richard Irwin Inc. Bucureşti. Bucureşti. Bazele matematice ale asigurărilor. D. Raischi C. Allen R.. Editura Fundaţiei România de Mâine. 1978. III. 2003. Editura Didactică şi Pedagogică. 1986. 2000. 2003. 1978. Matematici financiare şi actuariale.. Bucureşti.. Duda I.... Woinaroschi S. Baciu Aurora.. Lito ASE. Analiză matematică pentru economişti. Matematici aplicate în economie şi finanţe. Mihăilă N. Bucureşti. 1976. Meteor Press. Craiu Virgil. Bucureşti. Mihăilă N. Mathematical Methods in Risk Theory. 2005. Matematici speciale aplicate în economie. 1991. Editura ALL. 1991.. 1971. Bucureşti. Dunod. Bucureşti. Matematici pentru economişti. Popescu O.

Mircea I. Săcuiu I. Bucureşti. Matematici financiare. Editura Didactică şi Pedagogică. Editura Expert. 1984. 2004. Lito ASE. Stănăşilă O. Matematici pentru economişti. Bădin V.. Ioan R. 2006. Ghica M. Economica. 1985. Matematici financiare şi actuariale. Thimonier C. 1996. Matematici speciale aplicate în economie. Teoria probabilităţilor şi statistică matematică. Institutul de Statistică şi Actuariat. Săcuiu I.. 2007. Bucureşti. Bucureşti.. 1970.. Editura Academiei. Tehnici de calcul valutar.. Probabilites et Mathematique Financieres. Editura Tehnică. Bucureşti. Marcus S. Matematici aplicate în economie. Bucureşti. vol. Matematică şi asigurări financiare. Editura Universităţii Bucureşti. Bucureşti. Purcaru I. Manual de analiză matematică. Bucureşti. Lito ASE. Tratat de statistică matematică. Teoria matematică în operaţiuni financiare. 128 . Statiques.... Bucureşti... Craiu V.. 1959.. Asigurări şi reasigurări. 2000. Bercea F. Trandafir R. 1971.. 1988. Matematici speciale aplicate în economie. Editura Economică. I şi II. Nicolescu M. Zbaganu Gh.. Editura Didactică şi Pedagogică.. 1993. Negruş M. Mihoc Gh.. Editura Corint....financiar.. vol.. Mihoc Gh. Dinculeanu N. şi colab. Bucureşti. 1963..1981. I şi II.. Editura Didactică şi Pedagogică. Informaţie şi corelaţie. Analiză matematică. şi colab.. 1976. Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică. Toma M. Mathematiques Economiques. Bucureşti.. 1992. Bucureşti. Bucureşti. Purcaru I. Bucureşti. Teoria probabilităţilor. Editura Militară.. 1981. Popescu O. Bucureşti. Bucureşti. 1993. Editura Economică. Editura Fundaţiei România de Mâine. Văcărel I. Mihoc Gh. Editura Didactică şi Pedagogică. şi colab. Purcaru I.Mihoc Gh. Metode matematice în teoria riscului şi actuariat. Bucureşti.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful