1. Care sunt caracteristicile media dupa Ulrich Saxer?

• media în calitate de canale de transmitere (sisteme de transport a unor sisteme de semne); • media în calitate de organizaţii complexe (organizaţii care au ca şi scop producerea şi distribuţia unor conţinuturi media); • media în calitate de instituţii (în sensul conferit de Douglas North termenului de instituţie, acela de norme şi sisteme de regularizare care duc la stabilizarea societăţilor moderne) care influenţează profund practicile comunicaţionale ale societăţii

2. Clasificarea media dupa Pross Harry Pross distinge: media primare, media secundare şi media terţiare. • Media primare (umane) nu necesită un suport tehnic nici pentru emisia şi nici pentru transmiterea mesajului. Acestea sunt: gestica, mimica, dansul şi nu în ultimul rând exprimarea verbală. • Media secundare (tipografice) au nevoie de un suport tehnic doar la emisie. În această categorie distingem: scrisul, muzica prin intermediul instrumentelor, presa, cărţile. • Pentru cea de-a treia categorie media, media terţiare (audiovizuale) suportul tehnic este utilizat atât la emisie cât şi la recepţie. Ca şi exemple pot fi menţionate: telegraful, radioul, televiziunea, filmul, internetul şi multimedia. • În ultimii ani se vorbeşte despre o a patra categorie: media digitale care includ internetul şi noile media.

3. Care sunt alte stiinte care s-au ocupat de studierea media si a comunicarii? • • • • • persp persp persp persp persp filosofico-antropologica istorica lingvistica sociologica com-pedagogica

• • • • • •

pesp social-psihologica persp media rehnologica persp comun-politica stiintele economice drept etica

4.Descrieti in linii mari paradigma dominanta si paradigma alternativa Paradigma dominantă este cea funcţională-empirică care consideră că procesul de comunicare este esenţial pentru societate; se face uz de un set de metode şi tehnici de cercetare considerate a produce cele mai veridice răspunsuri. a.Paradigma dominanta - functionalista,ancorata in empiric - proc de com e esential pt societate - promoveaza o imagine a soc voluntara si auto-directionata - foloseste cercetarea pt a det cat mai concret sit evenimentelor si imprejurarilor sociale pe care le transmite - efectele sunt armonia sociala, promovarea val, pedepsirea celor ce nu respecta normele, evitarea conflictului Paradigma alternativă are la bază ideile Şcolii de la Frankfurt, mass media fiind privite ca manipulative şi opresive. Perspectiva asupra societăţii este una critică, media nu sunt neutre, iar punctul de vedere asupra tehnologiei este unul nondeterminist b. Paradigma alternativa - bazata pe ideile scolii de la frankfurt - mijl de com sunt privite ca manipulative, opresive - media nu e neutra, perspectiva ei e critica, tehnologia e privita din pct de vdr nondeterminist 5 Teoria publicistica - pe scurt Publicistică- comunicare publică Forme ale comunicării publice: • Jurnalismul • Relații Publice

• Publicitate Baza ontologica a ziarelor urmasa directa a realizarii ziarelo, aparuta in Germania Ziarele se caract prin: • periodicitate • universalitate • actualitate(relevanta si noutate) • publicitate 6 Teoria critica (plus 2 reprezentanti importanti) Mesajul media este considerat de către reprezentanţii şcolii de la Frankfurt, filosofii Horkheimer şi Adorno ca fiind un produs de consum. Critica a relatat despre consecinţele utilizării media care dăunează societăţii într-o manieră neintenţionată. Media este considerată a fi canal de manipulare aflat în mâinile capitaliştilor. Media au un rol special ca mecanism de convingere a indivizilor de a suspenda voluntar interesele lor adevărate. Această idee face parte dintr-un curent disfuncţional. 7. Scoala de la Frankfurt Școala de la Frankfurt este un grup de filosofi neo-marxiști format inițial la Insitutul de Studii Sociale de la Universitatea din Frankfurt în anii 1920 și continuat în SUA după instaurarea nazismului în Germania. Termenul Școala de la Frankfurt aplicat acestui grup este neoficial, ne-existând nici o instituție cu acest nume. În prezent termenul se folosește și pentru Insitutul de Studii Sociale, al cărui director este Axel Honneth. Horkheim – media produs de consum Adorno – industrie cultural 8. Teoria feminista Discursul feminist presupune o abordare emiţător-mesaj-receptor directă în care se consideră că media transmite mesaje despre gen publicului larg. Trei teme centrale sunt cel mai adesea vehiculate: stereotipurile despre gen, pornografia şi ideologia. Aceasta este una dintre cauzele

prezentării eronate a realităţii de către media vis-a-vis de problematica de gen. Media prezintă realitatea distorsionată, femeile fiind subreprezentate în conţinuturile făcute public, cu toate că femeile reprezintă mai mult de jumătate din populaţia globului. Însăşi definiţia feminităţii este luată în discuţie, calităţi precum spiritul docil, maleabilitatea sunt ridicate la rangul de virtuţi ale feminităţii de către media iar consumul este drumul sprea auto-împlinire. 9. Teoria normativa Teoria normativă are ca teză princială ideea conform căreia în sistemele democratice mass-media trebuie să ofere servicii în concordanţă cu aşteptările publicului, respectând totodată anumite reguli de ordin etic şi normativ. Liberatatea de exprimare este respectată ca urmare a unui compromis între instituţiile politice şi cele de presă. Este nevoie de implementarea unor politici publice adecvate pentru a asigura rolul televiziunii publice spre exemplu. 10. Constructivismul Sustine ca nu exista o realitate a priori si ca este doar construita de indivizi. La baza se afla afirmatia lui Watzalavick : necomunicarea este imposibila -mediul inconjurator e descoperit de indivizi, nu inventat de acestia CONSTRUCTIA SOCIALA= cunoastere -> comunicare -> media -> cultura Schmidt vede media ca: -instrumente semiotice ale com -materialele com -mijl de prod a continuturilor Org care prod si distributie continutul in sine Relatiile publice sunt un process intentionatr prin care se urmareste constructia unei realitati dorite -functia media nu mai e de mediere a realitatii, ci de impregnare a acesteia Critica: daca realitatea nu poate fi pervcepura, atunci cum putem sa ne dam seama ca nu poate fi perceputa 11.Teoria sistemelor Bertalanffy: un sist e un intreg constituit din partile sale component intre care exista relatii -sistemele se delimiteaza de mediul inconjurator, sunt autarhe

4 tipuri de sisteme: masinarii, organism, sist psihic, sist social (ultimele au caract autoreferential) In istorie au dominat pe rand un system sau altul, astazi nu exista asa ceva. Macinkovski introduce termenii de public/non-public -publicistica are rolul de a oferi indivizilor autoobservarea modului in care functioneaza -teorie poate fi aplicata la nivel micro, mezzo si macro 12. Care notiune este cunoscuta ca teoria lui Marshall Mc Luhan DETERMINISMUL TEHNOLOGIC: tehnologia com e fundamental pentru soc, isi pune amprenta asupra formei si continutului media ultilit tehno com infl trans sociala, rev com duce la rev soc studiaza impactul radical asupra spatiului si a timpului si a perceptiei umane mireasa mecanica (1951) -media electronic – manipulare si control -publ e criticata pentru ca produce distinctii sociale, masti ideologice si infl de cumparare the medium is the message -natura media primeaza continutului -formele tehnice infl perc asupra media (ex recontextualizarea rel soc dat lumii electrice) -media e det pentru efectele sale, nu pt continut Galaxia guttenberg (1962) -vb despre efectele culturii scrise asupra soc -tiparul favorizeaza individualismul, permite calcularea spatiului si a timpului Se face clasificarea in media reci/calde -lumea in care traim a dat uitare ierarhiilor cultural, a suferit un colaps, intorcand-se practice la soc orala 13. Trei titluri ale lui Marshall McLuhan mireasa mecanica (1951) -media electronic – manipulare si control -publ e criticata pentru ca produce distinctii sociale, masti ideologice si infl de cumparare the medium is the message -natura media primeaza continutului -formele tehnice infl perc asupra media (ex recontextualizarea rel soc dat lumii electrice)

-media e det pentru efectele sale, nu pt continut Galaxia guttenberg (1962) -vb despre efectele culturii scrise asupra soc -tiparul favorizeaza individualismul, permite calcularea spatiului si a timpului Se face clasificarea in media reci/calde -lumea in care traim a dat uitare ierarhiilor cultural, a suferit un colaps, intorcand-se practice la soc orala 14. Ce inseamna the medium is the message? the medium is the message -natura media primeaza continutului -formele tehnice infl perc asupra media (ex recontextualizarea rel soc dat lumii electrice) -media e det pentru efectele sale, nu pt continut 15. ce inseamna determinism tehnologic? DETERMINISMUL TEHNOLOGIC: tehnologia com e fundamental pentru soc, isi pune amprenta asupra formei si continutului media ultilit tehno com infl trans sociala, rev com duce la rev soc studiaza impactul radical asupra spatiului si a timpului si a perceptiei umane 16. Prin ce duce Derrick de Kerckhove teoria lui McLuhan mai departe? -traducatorul lui McLuhan -tematizeaza modul de intelegere si perceptia a media si felul in care retele de comunicare permit indivizilor sa fie mereu in stransa legatura unii cu ceilalti -trateaza infl media asupra proc de cunoastere, soc si decizie Informatia e trans experientei umane in sens. Comunicarea-proces voluntary de schimb implicit 17. Factori relevanti pentru selectia stirilor si sa descriem minim 4 Ostgaar: simplitate, identificarea, sensationalismul Galtung si Ruge: - frecventa valul de atentie

-

claritatea importanta consonanta continuitatea factorul surpriza variatia ref la natiuni-elita referirea la pers din elita personalizarea negativismul

18. teoriile despre efectele comunicarii

19. definiti efectul comunicarii Ef comunicarii este orice schimbare in comportamentul publicului cauzata de expunerea la un mesaj media (Berelson si Steiner) -sustin ca efectul se manifesta la niv comportamental prin atitudini 20. descrieti in linii mari cele 3 etape in care apare efectul comunicarii Etapa pre-comunicativa -pt ca efectele sa apara, e necesar ca individual sa utilizeze media -exista un set de motive care det consumul media Comunicarea efectica -depinde de gradul de atentie, selectivitate, perceptive si integrare a mesajului -e necesar ca mesajul sa fie credibil Etapa post-comunicativa -efectele se manifesta la nivel cognitive/comportamental si atitudinal 21. Definiti acordul Acordul- acceptarea conştientă a influenţei unui mesaj pornind de la constatarea că între opiniile pe care le are un individ şi valorile promovate de mesajul receptiv există o anumită convergenţă; individul aderă în chip raţional la conţinutul acestuia;

22. descrie cele 3 etape istorice ale efectelor – tabelul 1. Anii 30 – 40 - conceptia asupra soc:masa de oameni izolati -niv efectelor e la niv comportamental -efectele se realizaeaza prin manipulare si imitare -efectele massmedia sunt put -teoria stimul-raspuns 2. Anii 50-60 -conceptia asupra soc:grupuri mici aflate sub presiunea conformismului -efectele sunt la nivel atitudinal -efectele se realiz prin selectie negative consonanta -efectele mass media sunt slabe -teoria potrivita e stimul-organism-raspuns 3. Dupa anii 70 -indivizi active, diferentiati, cu nec diferite -nivelul efectelor e la motivatie si cognitive -procesul de realiz a efectelor e prin selectie poz si constructive active -efectele media sunt medii spre puternice si sunt differentiate -uses and gratifications, analiza receptarii 23. la teorii - aplicabilitate, limite, minim doua nume Teoria Stimul-raspuns (ac hypodermic, glont magic, curea de trans, ef de multiplicare) HANDLEY CANTRIL, ROBERT MERTON, MCDOUGALL, GUSTAV LEBON Cantril – Invasion from Mars -a avut efecte vizibile prin scrisori, telefoane -ef trebuie judecate in fct de contextual social si istoric: radioul se afla la apogee iar America tocmai iesise din criza economica -factori care au infl reactia recep: fricile preexistente, starea de nesiguranta, doza de incredere in sine, gradul de fatalism, educatia formala, starea celor apropiati, proximitatea pericolului Merton – marathon radiofonic cu caract patriotic de inrolare in armata OMNIPOTENTA MEDIA – pe baza continutului direct liniar, se poate obtine aceeasi reactive din partea tuturor receptorilor, media poate egaliza intreaga soc !!! Acest fenomen se refera la un process monocauzal, in care info nu sunt filtrate de vreun factor social sau cultural -se bazeaza pe contextual istoric al acelei perioade sip e psihologia instinctelor PSIHOLOGIA INSTINCTELOR – STIM -in procesul de industrializare indivzii au fost atomizati (manipulare) -teoria sta la baza cercetarilor ref la ef de persuasiune ale media

-acest gen de ef mai exista astazi doar in cazul dezordinii sociale sau a unor campanii put de info 24. teoria fluxului comunicarii in 2 pasi Persoanele nu trăiesc izolate, ele aparţin unor grupuri sociale; răspunsurile la mesajele media nu sunt directe ci mediate şi influenţate de reacţiile sociale. Au loc două procese: unul de receptare şi atenţie şi unul de răspuns. Indivizii nu sunt egali, ci îndeplinesc roluri diferite în procesele de comunicare. 25. liderul de opinie Liderii de opinie sunt caracterizaţi prin consum mediatic ridicat, interes pentru domeniul în care se manifestă ca lideri şi se bucură de recunoaştere din partea grupului. Liderii de opinie se găsesc în toate straturile sociale. Liderii de opinie se disting de liderii formali ai comunităţilor. -Funcţiile lor sunt: 1. multiplicarea informaţiei; 2. influenţare. 26. Retele de comunicare BARNES, MANUEL CASTELLS, GABRIEL WEIMANN -analiza ret soc presupune analiza structurilor de rel sociale din jurul unei personae dintr-un grup.organizatie -ret soc sunt repr de indivizi interconectati care sunt uniti printr-n flux de comunicare si se concentreaza pe conexiunea interpersonal create de shareuirea informatiei -se analizeaza mai multe aspect din interiorul organizatiilor: gradul de inegrare, de diversificare, de deschidere, de interconectare la alte retele -intreaga soc e structurata in retele de comunicare -noua perspective: liderul de opinie nu e det nici de el insusi, nici de altii, el poate fi identificat prin obs unui flux informational de la el la ceilalti membri ai retelei -persoanele cu o poz central in grup(central) difuzeaza informatia, iar persoanele de la periferia retelei(marginals) preiau info din exterior/alte retele

27 Teoria decalajelor informaţionale (knowledge gap) Creşterea volumului informaţional nu are ca şi consecinţă directă creşterea gradului de informare a populaţiei; diferenţele existente sunt, dimpotrivă, accentuate (Tichenor şi alţii). Comunicarea de masă poate avea consecinţe disfuncţionale pentru societate; Nu toate categoriile de populaţie profită în aceeaşi măsură de informaţiile media; Tichenor identifică cinci factori care influenţează apariţia decalajelor informaţionale: 1. competenţa comunicaţională: capacitatea de receptare şi, evident, de înţelegere a mesajelor receptate (chiar capacitatea de a citi sau de a utiliza tehnica media); aceasta este mai mare la receptori care au un grad de educaţie mai ridicat; 2. cunoştinţele anterioare: cunoştinţele anterioare cu privire la o temă sporesc atenţia asupra altor informaţii noi cu privire la această temă şi uşurează înţelegerea; 3. contactele sociale: cei cu un nivel de cunoştinţe ridicat vor avea mai multe contacte sociale, ceea ce înseamnă mai multe oportunităţi; reţelele sociale influenţează, la rândul lor, atitudinea şi comportamentul faţă de informaţie; 4. atitudinea selectivă faţă de informaţie: recepţia, acceptarea şi reţinerea informaţiilor sunt determinate de nivelul de educaţie. Preferinţa pentru anumite produse media (mediul media) este determinată de nivelul de educaţie. 5. sistemul media: prin tipologiile media pe care le dezvoltă, acesta influenţează decalaje informaţionale (ex. cei care citesc ziare vor fi mai bine informaţi decât cei care se uită doar la televizor etc.). 28. Teoria cultivarii G. Gerbener consideră că televizorul are o mare importanţă în socializare şi, deoarece este disponibil fără mari eforturi financiare sau intelectuale, este utilizat în exces. - Televizorul creează o cultură comună, independentă, în mare parte, de influenţe

demografice (comentariu: deşi aici, cel puţin factorul vârstă joacă un rol esenţial în mediul media!) - Diferenţierea se face între cei care utilizează televizorul cu moderaţie, aşa numiţii light viewers (până la 3,5 ore pe zi) şi cei care privesc mult (peste 3,5 ore pe zi), numiţi heavy viewers. - Ideea centrală este aceea că comportamentul este cu atât mai puternic influenţat de mesajele televizate, cu cât utilizarea acestui tip media este mai ridicată. - Ideea de realitate va fi confundată cu realitatea televizată. - Teoria este utilizată, în special, în explicarea comportamentului violent al consumatorilor excesivi de media cu conţinut violent. 29. light viewers/heavy viewers LIGH VIEWERS/HEAVY VIEWERS -comportamentul e cu atat mai influentat cu cat expunerea este mai mare -efectele sunt pe termen mediu si lung -efectele se obtin at cand parerea ligh viewers difera de cea a heavy viewers -aplicabila pt jocuri video violente -la heavy viewers, indifferent de nivelul de edu, efectele sunt similar Neajunsuri: pb metodologice, neclaritatea concept si a dom de aplicabilitate 30. efectul celei de-a treia persoane PHILIPS DAVIDSON, RICHARD PERLOFF -indivizii nu cun destule despre fiecare tema, astfel ca trebuie sa se orienteze asupra ceea ce pot afla de la alte personae pentru a-si forma o opinie -cu cat o pers considera ca este mai putin infl, cu atat crede ca ceilalti sunt Brosius si Engel fac un studio ref la ef publicitatii asupra indivizilor -majoritatea considera ca nu sunt infl, dar ii cred pe altii infl -este un ef reflexive si depinde de: teama, implicarea pers, sursa de informare, varsta, nivel de educatie, distant sociala 31. teoria agenda setting AGENDA SETTING= procesul prin care op publica si receptorii sunt infl in perceptia mental asupra plasarii si prezentarii anumitor evenimente din media AGENDA BUILDING=procesul prin care anumite teme de nat diferita sunt incluse in agenda si se bucura de atentie

INTER-MEDIA-AGENDA-SETTING=procesul prin care anumite teme de natura diferita sunt incluse in agenda si se bucura de atentie !!mofdelul agendei permite corelarea dintre realitatea obiectiva, realitatea media sic ea sociala Efectele agenda setting sun fie pe termen scurt cand tema e ft importanta, fie pe termen lung cand aceasta devine importanta in timp Modele de manifestare ale agenda setting AWARNESS – efectele se produc la nivelul perceptiei, al atentiei, interesul poate sa se dat faptului ca tema e prezentata in media SALIENCE- media creeaza un univers temativ si cu cat o tema e mai repetata, cu atat e considerate mai importanta PRIORITIES – importanta e perceputa in fct de ordinea de plasare in buletinele de stiri !!!media actioneaza intai prin atragerea atentiei si abia apoi prin furnizarea de informatii 32. teoria framingului KHANEMAN, TVERSKY, GOFFMAN -modul in care o stire e prezentata in media, infl felul in care publicul o recepteaza -aceeasi idée prezentata diferit poate infl deciziile, modul de evaluare a unei sit decizionale conexe -indivizii nu sunt in stare sa inteleaga luma in act sa si cauta sensuri pe care sa le atribuie experientei lor de viata FRAME=cadru interpretative sub forma unor structure cognitive din mintea jurnalistilor, care se refera la proc de selectie si prezentare a stirilor -el cognitive si emotionale pot da greutate temei -frameurile sunt metafore pt structurarea cognitive ce ajuta jurnalistii sa lucreze mai rapid si mai rutinat -are un character dynamic, instabil, det de mediul social -rolul frame-ului: to give a story a spin(Scheufle) Fiecare frame cuprinde elemntele unei argumantari precum: definirea problem, analiza cauzala, judecata morala, propunerea de remediere (Solutia) -avantajul e ca permite ident si analizarea modificarilor in prezentarea mediatica a unor evenimente -gurile rele zic ca e doar un demers paradigmatic, fara esenta Exista frame-rui: forma-stilistice si de continut sau episodice (pt evenimente singular) si tematice (pentru serii de evenimente) 33. Uses and gratification approach

BLUMER, KATZ, ROSENGREN -teoria pleaca de la nevoile pe care le au indivizii in diverse situatii sociale -doar anumite oferte conduc la gratificatii, iar felul in care gratif sunt percepute vor conduce la un anumit consum media Cele 5 afirmatii (Katz si Blumer) -consumul media are un scop précis, de a satisface o anumita nevoie -publicul stabileste legatura intre nevoie si oferta media care poate adduce gratificatia asteptata -consumul media e doar una din posibilitatile de satisfacere a nevoilor -receptorii sunt constienti de propriile nevoi si pot sa le descrie -aprecierile valorilor si semnificatiilot cultural nu au relevant pentru acest motiv TIPOLOGII DE NEVOI cognitive: nevoia de info, orientare, curiozitate affective: relaxare, odihna, empatie, escapism socio-integrative: interactionare parasociala cu actori, cautare de sub de conversatie, ident cu personajele habitual-integrative: siguranta, stabilitate, ritualizare 2 tipuri de gratificatii: 1. Gratifications Sought (cautate) -infl alegerile media -e infl de asteptari si aprecieri 2. Gratifications Obtained -se modifica pe baza feedbackului 34. Clasificarea sferei publice dupa Faulstich Antichitate – Polis ca forma a sferei publice -formele(exemple) discursuri in senat, in piete publice, in fata legiuitorilor -media: retori, actori, teatru -functia principal: stabilizarea democratiei, divertisment, cristalizarea de opinii Cultura crestina din perioada medieval -formele(exemple):predica, disputatia, serviciile religioase, procesele -media: preoti, predicatori, biserica, vitraliile -functia principal:orientare spiritual, cunoastere si memorare, propaganda, reprezentare, mentinerea puterii Cultura reformata -forme: prediza, dezbaterea, razboaiele religioase, procesele -media: predicatori, cantareti, carte, fluturasi -Functia principal:invatare, schimb de opinii, propaganda, agitatie, mobilizare Absolutism -forme: palate, parcuri, sarbatori, oprimare -media: dans, cantareti, teatru, strigatori

-functia principal:pastrarea puterii, reprezentare, conservare, pastrarea unor secrete Perioada de inceput a burgheziei (transformarea sferei publice) -forme: comert, productie, saloane literare, opera -media (exemple): ziar, carte, scrisoare, teatru -functia principal: schimb de informative, comunicare, divertisment, orientare, acumulare de capital Opinia publica de tip burghez din sec XVIII -forme: industriasi, intelectuali de tip burghez - media: reviste, carti, fluturasi -functia: comunicare, schimb de experienta, conducere, publicitate, crearea identitatilor soc si pol 35. Actorii importanti -sfera publica e un spatiu al comunicarii in care diferiti actori joaca diferit eroluri 3 mari roluri pentru cristalizarea opiniei publice: PURTATORI DE CUVANT -reoprezentanti zi unor grupuri si organizatii, avocati (care fara a detine puterea politica, vorbesc in numele unor organizatii), experti cu competente tehnico-stiintifice, intelectuali, comentatori, jurnalisti MIJLOCITOR -jurnalistii si echipele redactionale PUBLIC -eterogen, grad scazut de organizare -contine indivizii care nu au cunostinte conexe cu domeniul in care sunt formulate opiniile publice Sfera publica mediatica e alc din: Sfera publica mediatica reprezentata -cotidiane, emisiuni politice cu audienta mare, buletine de stiri) Sfera publica mediatica critica -publicatii care mereu se pozitioneaza critic fata de pctl dvdr Sfera publica mediatica larga -publicatii tabloid cu audienta larga Sfera publica mediatica locala/regional -publicatii si emisiuni locale 36 teoria spiralei tacerii
ELISABETH NOELLE-NEWMANN Ipoteze:

-societatea ii ameninta cu izolarea pe indivizii care au un comportament deviat -teama de izolare ii determina pe indivizi sa evalueze continuu climatul opiniei -rezultatul acestei comunicari afecteaza comportamentul public, in special expr sau trecerea sub tacere a opiniilor individuale (cine nu comunica nu are parte de rezonanta publica)

-individul se alatura opiniei majoritatii din cauza presiunii grupului -opinia exprimata prin media se mai numeste si climatul dublei opinii -paradoxal, indivizii evita sa-si exprime parerea proprie daca o opinie majoritara e nefavorabila, insa daca opinia lor e consonanta cu cea a majoritatii o exprima -in timp, procentul de opinie majoritara creste in detrimental sustinatorilor opiniei, formandu-se o SPIRALA A TACERII

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful