You are on page 1of 13

1.

Prezentarea potentialului turistic si a si a cereii turistice

1.1

Conditii naturale

Borsa este o localitate in nordul extrem al Romaniei (Judetul Maramures), in partea rasariteana a Depresiunii Maramuresului inchisa de Muntii Rodnei si Muntii Maramuresului (Carpatii Orientali), situata la 700-850 m altitudine, pe Valea Viseului, in apropierea Pasului Prislop (altitudine 1.414 m), care leaga Transilvania de Bucovina. Relieful zonei Borşa este muntos, foarte accidentat, cu pante repezi şi diferenţe mari de nivel. Înălţimile care se întâlnesc în zonă ţin de trei formaţiuni muntoase: Munţii Rodnei, Munţii Maramureşului şi Munţii Ţibău. Aceşti munţi înconjoară o depresiune şi sunt aşezaţi ca adevărate ziduri naturale de cetate, aici se poate aminti o ramură industrială importantă a regiuniii mineritul din zona Baia Borşa. Munţii Rodnei se intind pe o distanţă de 40 km de la est la vest şi au două vârfuri principale: Puzdrele (2188m) si Pietrosu (2303m fiind cel mai inalt din Carpaţii Orientali). Cel mai inalt vârf din Munţii Maramureşului, este vârful Toroiaga (1929,9 m) la poalele căruia este situat cartierul Băile Borşa (aparţinând oraşului). La sud, hotarul oraşului Borşa este mărginit de culmile Munţilor Rodnei, cu vf. Pietrosul, vf.Negoiescul Mare si vf. Repezii. Vf. Pietrosul (2303 m)

iar de comuna Moisei o desparte Izvorul lui Dragoş. dincolo de vf. de când regele Ludovic dăruieste Borşa lui Balc.desparte Borşa de judeţul Bistriţa Năsăud. Potentialul turistic Statiuninea dispune de numeroase atractii turistice ca cele enumerate mai jos. Este locul unde în 1717 au fost înfrânţi tătarii de către locuitorii maramureşeni conduşi de Popa Lupu Sandor. cu pădurile de conifere. mai precis cu judeţul Suceava. În 1774 Borşa era comună şi parohie. Toroiaga. Aproape la un secol distanţă (1895) a fost construita una noua. iar spre N-V hotar cu Vişeu de Sus despărţiţ de acesta prin Valea Vaserului . Rebra (2225m) şi Munţii Maramureşului (în nord). Formele spectaculoase de relief cum ar fi: abrupturi glaciare (Piatra Rea). In partea nordică. dar mai umanizat). Borşa are hotar cu Ucraina. din piatră. . creste semeţe (Turnu Roşu şi Piciorul Moşului) chei (Cheile Bistricioarei). 1.3. Peisajul montan deosebit de pitoresc. fiul lui Sas şi fratelui său. 1. Borşa are hotar cu Bucovina. păşuni şi fâneţe (peisaj mai puţin spectaculo. oferit de Munţii Rodnei (în sud) cu vârfurile Pietrosu (2303m). Biserica din localitate a fost arsă în aceasta incursiune şi refacută în anul 1800. prin râul Tibou.Valea Răului .In partea de răsărit se află Carpaţii Răsăriteni.2 Bogatia cultural-istorica Atestarea documentară a localităţii datează din 1365. existentă şi azi.

5°C. căprior. Domeniul schiabil potenţial de largă extindere către Poiana Ştiol (1550 m alti. care oferă o privelişte încântătoare asupra Ţării Maramureşului. în Râpa Piatra Rea. Factorii naturali de cură (pe Valea Fântânei. lipan) bogat Rezervaţiile naturale: Pietrosu (3300 ha. al surmenajului fizic şi intelectual. bioclimat tonic-stimulativ. pasul Rotunda (Rodna 1277 m). cu aeroionizare ridicată – de mare valoare şi eficienţă în tratamentul afecţiuni digestive. sodice. Pasurile alpine deosebit de pitoreşti. 4-5 luni). despădurite şi uşor amenajabile. care uşurează accesul prin zona montană şi înspre staţiune: Pasul Prislop (1416 m alti. parţial amenajat) şi sub Puzdrele (între 1500 şi 2000 m alti). ocrotite: guşa . la circa 1 km de staţiune). cocoş de munte capra neagră) şi piscicol (păstrăv. cu grosimea medie de 40-50 cm. cu o cădere de peste 80m).) ce face trecerea între bazinul Vişeului şi cel al Bistriţei Aurii. la nevrozelor astenice. incluzând o zonă ştiinţifică de protecţie absolută. pantele sunt orientate spre nord. Fondul cinegetic (urs. aflată în bazinul superior al pârâului Gersa. hipotone). circurile glaciare (Buhăiesc – care adăposteşte şi lacul glaciar cu acelaşi nume – Izvorul Cailor – cel mai pitoresc – Puzdrele). peşteri (între care cea mai cunoscută este Peştera de la Izvorul Tăuşoarelor. mistreţ. cascade (Cascada Cailor. asigurând persistenţa stratului de zăpadă de 3-4 luni pe an (în circul Puzdrele. bicarbonatate. care leagă Bucovina.5-4. Climatul submontan şi montan. carbogazoase. reumatismale. situat mai spre sud. umed şi răcoros. clorurate. cardiovasculare. cu temperaturi medii anuale de 5. ape minerale (feruginoase. lingi. considerat cea mai pitorească trecătoare înaltă din ţară. pasul Şetref (826 m alti. adăposteşte o multitudine de specii rare. lângă localitatea Rebrişoara).canioane. unde zăpada se menţine până în luna mai. venind dinspre Ţara Năsăudului. neurologice. cerb. metabolice.). Ţara Năsăudului şi Maramureş.

folclor bogat). râsul. Izvorul Albastru al Izei. cu elemente arhaice. Bisericile de lemn. reprezentând 13 siluete uriaşe de bărbaţi. Sărbătoarea folclorică „Hora de la Prisop”. simbol al rezistenţei românilor în faţa trupelor hitleriste. sub vf Ineu). Peştera de la Izvorul Tăuşoarelor (în partea sudică a Munţilor Rodnei). şopârliţa. sculptate în travertin de artistul renumit al locurilor. Vida Gheza. amintind de cea dacică. marmota. în apropierea localităţii Moisei (100 ha.5 km în subteran. Gospodăriile de tip rural montan. port popular păstrat de generaţii întregi şi purtat în fiecare duminică sau de sărbători religioase. floarea de colţ.porumbelului. sau ceramica roşie de Săcel. la 1040 m altit. . Bistriţa Năsăud şi Suceava. precum ursul. care etalează elementele de veche tradiţie maramureşeană (porţi sculptate în lemn. Bila-Lala (1000 ha. cu participarea populaţiei şi a ansamblului folcloric din Maramureş. care se desfăşoară anual în a doua duminică a lunii august. datând din sec. denumirea acestei rezervaţii geologice şi peisagitive provine de la nuanţa verzui-albăstrire a izvorului care ţâşneşte la suprafaţă. meşteşuguri diverse. cocoşul de mesteacăn etc. grupate în jurul staţiunii sau dispersate pe înălţimii. zâmbrul.. acvila de stâncă. cocoşul de munte. tisa. printr-un aven situat la 1270 m altit. cergi. ghintura. al XVII-lea în oraşul Borşa sau în localităţile din apropiere. covoare ţesute manual din lână.). Peisajele Vulcanice din Munţii Maramureşului şi ineditele peisaje de pe Valea Vaserului şi Valea Vişeului (străbătută de DN 18 şi calea ferată Borşa – Sighetu Marmaţiei). după ce parcurge o porţiune de 2. Monumentul de la Moisei. mierea ursului. în nord-estul Munţilor Rodnei.). capra neagră.

8 1. respectiv 1. Conform D.2 2. Mogoşa 23-25%). se înregistrează şi turişti unguri. turiştii străini au înregistrat ponderi reduse 5-6% la persoane cazate şi 4-5% la înnoptări. gradul de ocupare a fost în ultimii cinci ani de 30-33% în Borşa.04-1. cererea se manifestă mai ales din partea băimărenilor şi aceasta în week-end. persoane cazate Judeţ Borşa 240006 1820 238946 4365 245875 3231 253005 5674 257493 7410 % 0. durata medie a sejurului are valori scăzute. destul de scăzut.9 1.8 0.5 zile. dar. acesta este rezultatul slabei echipări a staţiunii.7 1.S Maramureş. Ocna Şutang 32%.5 0. dar superior celui obţinut în celelalte staţiuni ale judeţului (Izvoare 27-29%. . dar şi promovării reduse a acesteia. acest lucru este dovedit nu numai de valoarea modestă a echipamentului turistice construite. Astfel staţiunea este frecventată îndeosebi de turiştii veniţi la tratament.2 Se observă cu uşurinţă ponderea redusă a circulaţiei turistice din staţiune faţă de total judeţ. Cererea turistica Zona Borşa nu este valorificată pe măsura potenţialului său antropic şi natural. ci şi de circulaţia turistică înregistrată în ultimii ani.4. de asemenea. din punct de vedere cantitativ şi calitativ. de pe plan local sau regional.7 0.J.1.3 2. pentru practicarea sporturilor de iarnă. Din circulaţia turistică totală a staţiunii.8 Număr înoptări Judeţ Borşa 499012 2550 549576 4567 565512 4019 635512 6240 684523 8149 % 0. Evoluţia circulaţiei turistice în staţiunea Borşa Anul 2003 2004 2005 2006 2007 Nr. sporadic. exprimată cu ajutorul celor doi indicatori.

2. Faţă de Bucureşti e află la o distanţă de 540 km. de două ori pe zi. urmând pe DN 17C până la Moisei.Suceava).1 Infrastructura generala Staţiunea Borşa este situată în estul Depresiunii Maramureşului pe DN1 (Sighetu Marmaţiei – Iacobeni . Prezentarea infrastructurii generale si a infrastructurii turistice 2. pe şosea. pe DN 18. după care se intră pe DN 18 până în staţiune (în total 540 km). fie pe Valea Vişeului. care face legătura între Maramureş şi Bucovina. pe E 60 (Bucureşti – Braşov – Târgu Mureş) apoi pe DN 15 (Reghin) şi DN 15 (Bistriţa). 156 km de Baia Mare şi a circa 10 km de Pasul Prislop. tot pe DN 18 (în total 18 km). pe drum judeţean modernizat (în total 162 km). Accesul în staţiune se face astfel:  Pe calea rutieră: • Din Baia Mare. spre Sighetu Marmaţiei şi de aici. . există şi curse auto regulate care fac acest traseu. • Din Bucureşti. fie pe Valea Izei. la 91 km de Sighetu Marmaţiei.

cu vagoane de dormit şi cuşete). apoi pe DN 17 până la Iacobeni şi DN 18 prin Pasul Prislop. după care cu o cursă locală (11 km) până în staţiune. • Din punctul de frontieră Petea (dinspre Ungaria. până în staţiune (în total 178 km). de aici drumul în staţiune poate fi continuat cu o cursă auto locală.  Pe calea ferată: • Sighetu Marmaţiei – gară oraş Borşa (80 km). apoi pe DN 18 (în total 207 km) sau pe DN 16 până în Baia Mare. Polonia).• Dinspre Suceava. pe DN 19 (Satu Mare – Sighetu Marmaţiei). curse interne. apoi pe traseul descris mai sus. pe E 571 până la Câmpulung Moldovenesc. Stibina (76 locuri) şi Brădet (84 de locuri). apoi Vişeu de Sus – Borşa cu o cursă feroviară locală sau cu o cursă auto până în staţiune.2 Infrastructura turistica Statiunea dispune de o bază de cazare formată din 3 hoteluri de două stele – Cascada (100 locuri). de două ori pe săptămână.  Pe calea aerului: • Bucureşti – aeroport Baia Mare. 2. În . • Bucureşti – Braşov – Miercurea Ciuc – Topliţa – Beclean – Salva – Vişeu de Sus (tren direct.

de asemenea putem adăuga circa 100 locuri de cazare disponibile în pensiunile şi fermele agroturistice ale sătenilor. 20 100 440 Din totalul de 440 de locuri. cu o capacitate de 280 de locuri la mese. Moisei Total Denumire unitatea Hotel Cascada Hotel Sibiu Hotel Brădet Hotel Iezerul Cab. putem aminti cabana „Capra Neagră” din Moisei (la 20 km de staţiune). în staţiunea propriu-zisă funcţionează doar 260 . cu categoria de confort o stea şi o capacitate de 60 de locuri. Luând în calcul şi echipamentele din apropiere. ceea ce face mai dificilă coordonarea eforturilor şi strategiilor de dezvoltare a staţiunii. în staţiune funcţionează trei restaurante (în cadrul hotelurilor Cascada. 2 2 2 Nr. De asemenea pe Valea Fântânei. loc 100 76 84 1 60 Neclasif. care în prezent este scoasă din circuitul turistic). neclasificată cu 20 de locuri de cazare. a celor două hoteluri . cu 76 locuri.oraşul Borşa funcţionează încă un hotel – Iezer. Oferta de cazare Localitatea Staţiunea turistică Borşa Oraş Borşa Loc. în plus se observă nivelul scăzut de confort al acestei baze de cazare. Stibina şi Brădeţ). . Şi încă un aspect negativ ar fi cedarea. funcţiona o cabană („Puzdrele”. de categoria I şi trei baruri de zi (tot în cadrul hotelurilor). Capra Neagră Pensiunii Categ. în urmă cu câţiva ani. Pentru asigurarea serviciilor de masă. spre administrarea Ministerului Sănătăţii.

Sintetic situaţia echipamentelor de alimentaţie pentru turism în zona Borşa este prezentată în tabelul următor: Oferta de alimentaţie pentru turism în zona Borşa Localitate a Staţ. cu o diferenţă de nivel de 180 m. de categoria a II-a. cu circa 60 locuri la mese. mese şi cel al cabanei Capra Neagră din Moisei. minimă 1365 m (în zona Ştiol). diferenţă de nivel 495 m. lăţime 30 m. tenis). lăţime 30 m. cu 80 de locuri la. altitudine maximă 1545 m. debit max/optim: 360/270 pers/h.  Două instalaţii de transport pe cablu. bufete şi baruri private. în aceste două localităţi mai funcţionează o serie de restaurante. nemarcate. Borşa Oraş Borşa Moisei Total Tip unitate Nr. suprafaţă de 2. cărora li se adaugă altele. de mici dimensiuni. loc 365 656 300 1312 Restaurant 280 509 300 1089 Bufet 35 35 Bar 76 112 188 Categoria I 356 589 945 II 67 300 367 Agrementul în staţiune este reprezentat mai ales de dotările pentru practicarea sporturilor de iarnă: Două pârtii de dificultate medie:  Prima – cu o lungime de 2000 m.1 ha debit max/optim: 360/270 pers/h. În staţiune mai există un teren de sport (fotbal. minimă 880 m (coboară până în spatele hotelului Brădet).Acestora li se adaugă restaurantele hotelului Iezer din Borşa. suprafaţa 6 ha. altitudine maximă 1375 m.  A doua – cu o lungime de 700 m. care deservesc aceste pârtii. . de categoria a II-a. în aceeaşi direcţie sau în Munţii Maramureşului. De asemenea. Oferta de agrement este întregită de posibilităţile de drumeţie pe care le oferă cele 6 trasee turistice marcate care pornesc din staţiune sau din oraş în Munţii Rodnei.

Propuneri de amenajare turistica a zonei O mai buna amenajare a zonei este necesara deoarece nu este valorificat in totalitate potentialul turistic al acestei zone. • . bazine cu ape minerale pentru băi şi aero-helioterapie. mofete naturale. saună. masaj. săli de gimnastică medicală recuperatorie. 3. dotată cu instalaţii cu aerosoli. Printre propuneri se numara: • Amenajarea rezervelor de apa minerale si dioxid de carbon pentru utilizarea lor in tratamentul balnear. instalaţii pentru electroterapie. bazine pentru băi cu esenţe de plante sau cu sare de Bazna. laser-terapie. dotări împachetări cu parafină. cu 250 de locuri. Amenajarea unei zone de echitatie.Staţiunea dispune de o bază de tratament.

masaj. aducerea acestora la cerinţele impuse de federaţia • • • Modernizarea trambulinelor de sărituri cu schiurile şi internaţională de profil. saună. tuturor mijloacelor şi utilajelor pentru • întreţinerea pârtiilor. • Securitatea maximă pentru schiori şi asistenţă medicală adecvată şi rapidă. Amenajarea unor facilităţi pentru înot. UNIVERSITATEA TRANSILVANIA . astfel a unei oferte de schi pe timp de noapte. inclusiv pentru fabricarea zăpezii • Asigurarea iluminării pârtiilor şi crearea. Amenajarea unui patinoar.• Amenajarea unui complex de 4 stele in interiorul statiunii pentru o atragerea unei noi categorii de turisti. Asigurarea artificiale.

FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE Proiect Amenajarea Turistica a Teritoriului Amenajararea turistica a localitatii Borsa Student: Lemnaru Alexandra Grupa:8272 An: III .