S'.R'EP HEN W, HAWKThJG S-il nASOlt .pt:. B imuarie 1942, exact III ,ZiUOlI, calld se implitl&1.U U'@l sure de am die 1<1. mo.a.

dea lui Galilee· Gamel. Dupa studii la Oxford ~i un doctorat 511SjIDut la Cambridge, Hawking devine tituland catedrei de D;tal'efiI.tl.Ucli de Ia Cambridge, ca.tedrl'i ill fruntea dreia s-a aflat, cu trei seeole in urrna,. Isaac Newton.

]mprnUrtit cu Roger Penrose a elaborat reoria asnpra gaur.ilo.rneg:f<e $i a. demonstrat ca, tn confermitate cu relativita.tea g,ene.rall; :5pa~.uJ. ~i timpultrebuie s~ fi avut un inc-eput'in marea ~xplo~j]e (big bang) . In eiuda unel boli care Ega !intuit in carudnrul cu ronle, H.:n'llikin.g sl-a con'ooua.t ·ce·tcelAri]e, afliindu-se in primalmie a fizlcierdlorcare caut'J oteorie willie-aware ee M e'xp]ka mlree,ouJ univers, Pe de altl parte" a publicat hlccm destinate 'pu~ bliculni lars {Scurtif isforie a' Urnpului. 'Visullui Ei:'1;sJe.i;,%), in carea Q,fe:rit (I imagine mtlditi 'J~ asupra cercdiIri].oil de viff din fizica fundamentela .. Esre, prcbabtl, eel mal cunoseut fizidan de [a: Emstein meoace,

STEPHEN W., HAWKING

'VISUL LUI EINSTEIN ~I ALTE ESEURI

Tradtrcere din eng~ezi .~[ cuvant fuainte de GHEORGHE STRATAN

Control ~,tiirlp.fic al tradncerii de MIHAl VI~INESCU

•. ~

. .

HUMANTTAS

HUCURES'i"l

CQPI;:!;'t ..

IONUT BRo;l,TIANU

CUV ANT INAI'NTE

S'fEPHEN HAWIONG

BLACK HOLES AND BABY UNIVERSES AND .orHER ESSAYS

e "1993 'by S~ephen. Hawking

©HUMANITJ\S,l997, 1.oos, penfro prezenta Vlersiune romib:1!easdi" :EDIlUAA. HUMANITA:S

~~ Presel Lihere'1. OiJiOll Bwell!re:.jiti, Rotl1i1LI1IW iil- (1,21 nIl' HI ]:9, fID: O(l1 /317 HI 24 www.blUllillrut"s..!ro

Com.eJilzl. CARTE PRIN ~.k teet 02.ll/lU n 30 .• {ax 0011-313: 50 35, C.P.C.E.- CP 14, l3u(lLut'ilI'ti e--m:Hii!: G:pP®htUl:l;]1"'Iifas,.m W"Ww.llJtJ.tlll.ifl.ehl.l1nti:iiiltii$.tQ

intr-uu .inte.rvd relanv SCOO,. Editura Humanaaa a publicatmai multe cMti consacrajeunei feme de mare .interes.

. "'I"d" ' ~ ...

pentru c.ategoru argt ae clti..ton .= engmea ~l evolup.a

unlversului ~I scrise fie din. perspectivJ. is.tonel (Arthur Koestler r Lunaticf:i1 colec~a Isteria :lideilor. 1995.).1' fie in lumina ~tiill:tei acfuale Holm D. Barrow" Originea uniVer= ,s-uluij 1994, raul Davies, Ultimele trd minute, -199'4 ~ ambele m. colectia Science-Masters·~ ~i Step-hen Hawking, Scurtil i'8.torie a .tJrltpuJui, 1994).

Dintre aceste lucrari se deta$eazl Scurtif istorie tj. :tim-· pului ... urn bestseller mondialcare deb'oneaza cele:hr.a. carte a fukianului american Steven Wclnberg"iaw:eatal Pre-

- .... ~, "N' 'Il.. 'nl p" 1 ". . 1 < I "(Ed' P H

mIWltu .. ' ,cue.J[; ... rtme e i:.rel mmute 'be U7t!veTSUiU . .. ..... Uu:.-

tid, Idel contemporiu~e" 1984) de pe Iocul dirpi ~tiin.Pfice eea mai brine "Vmd,ut~ din Iume, Cum est.e ~i Brese,. toate aceste lucrlriau .mm.te puncte comuns, obliga:kldi. pentru complentumneiSl1e'xpunerili unui atare subiect, Ele diferi msa nu. numai. prin deUmihlrile hnpuse de titluri1 ci :~ = mal ales _. pnn modalitarea concreta de a prezenta publiculw prcbleme $.flin.t.ilioe extrem de rompu.rnl\re .• Om acest uUirn punct de vedera, Scurta i~toTie: a timpului a.1U!i Hawking se aprop'ie' plio claritate ;?l acO!Sibiliitate de Pri.mele trei m:inute a lui. Weinberg, fata de' cu-e acre a"imtajul relu~rli. subieetuln! dnpa peogresele recente me eosmolopei, datorate inclusi:v automlui eaglez.

Ce loc ocupa 'ins3 aetuala carte a lui Hawkingfaja de luc:.rmile rna] :susaminfite? Visu:lluJ Einstein constttuie 0

De.srne'~aJ aI" a 'BtbH(i~edi NaJ:i(lllialle a Romi!niei HAWKING, STEPHI5N W.

Vj~u:! 1m Einstein ~iaUe eseuri . ./ Stephun W: H<iiwk.EllI.g; !:;ra;:!!-., poef..: G.Reor;g[toe Sln.fi'li1lL - Buru~li: Hll.m.ll1lila$, ::l{lW

]S,UN ws-m ... 5(l.17Sl·1

L Sl:r~J·Ili.n.,. G~leo~ghc (tl'mdl.;p:ref.} 524,8

530.11

5

lucrare legat~ genetic de SCl,~rbI istorie. a timp~lui. Ha~king reia tremele ma:jore din prima carte" Ia ca~ adauga cateva capitole cu caracter autobi~g.rafic~~enite' sa "r~~pu:'da .interestuuimarlifes.tnt de public fa t~. de autor dupa suc~esull urias al Scurfe'i rstorii. Dar cartea de fat~ nu este Bermel in umb;a bests.eUeru~ui precedent, 'eaneitiud rezulta tul exdustv al "retetei de sucre-s din prima carte. Cele dlou~ d3.rti se completeaz:ireclpr?c. VtsuJ lui ~'i.rtsteill ~~rnrn~ o carte de sine sti\1:HRoa1"eJ :m multe pnvm~ chiar mar .reu",ita decat punctul ei de .. plecare.

"r H ki .'

in. pofida lnfirmita·tu sale. despre (are aw m~ sene

en realism si detasare, descoperlm in pM'teaJ ,autoblOgrafidi "a CM1UWl om plin deverva :in~eleduaUI"F poses-owl nrnu umor ... 'britanlc, ,extms petoam gamar de la (auto)ironie, la sarca$1Tl.preQCupat de probleme1e socta~e. d~~l\Ogresul oIDerUr.ii. de ·c~~tea.~i :ed~c~_e~ c~~ill.or_~l,~ ~a ~i de comunicarea cu studenpl ~" eolegii, m fme, un ..... OIIL ll\ ~devaratU1 sens al cuvantului. di.ruia nu i~ail1fost candva st:r~hle nici delasarea (panlla len~), nlcl plictisui \1britank ~i al) s.1: nid experil!!I1LJa ·alc~olu1ui. . _ .

AutopoItretu~ m.odest pe care :;;i,-l.face "in c~~b~ lasa sll se in trevadEil t(ltu~l adevarata statur,a morala ;;1 mte.iectualaa erotl~ui; Bawidng esteun adevar,at emu ~l timpulul nostru. Opl'iejudecaUi di.sp~dita JLle: fa.:.e .~A·i caut~m},e: eroi doar printre reHre~ntantii profes:i.w:;ti.lor roman ~~~ sau "dureN:exploratadl pilop. deincerCaI-e" as.tronau~, oameni ai armelor etc. Tot: aJat deeroice, d~ll cualte mJJ-

loace .• potfi "insa~ profesmni 91· aceea ,~e fizici~ m.edic sau filolog. Esterelevant slevocam ,£lui cazull,:" PIerre. si Nlarie Curiel' fizide:ni de 191" inceputlll secolului nestru, ~ar:elcon~lien~ de riscullacare se supuneau, au pfi@lucrat tone de. minerale radioactive penuu ex.rnagerea poloni.1Il1ui §oLradiU1ui. Fizidanul :romM Horia "Hulube.~. avea oasele mrunuor decalcifiate de razeie X cu care efectua EXperimenter medicnl Albert SchweH:zer. i~ .. ingrije~.pe lepm?ll din Africa. mc~imn:i1~,ea desropern.u remediUm

6

care acum stopeazu boala, iar Perpessiclus, ell veclererl! tQrm.am s):abi, cerceta cu Iupa manuscrlsele lui Eminescu, cu riseul otbiril. complete. Eroismul lui Hawking' este de aeeeasi natur,a;: el trebuie sa"1l}tmvingit ziWe propriainfirmitate ~i sj dud 0 lupit.1f. contra cronometru .cu 0 lbooUi necm~lloarel Impob:iva ,careia flecare zi In plus, este SIDll!ill&i Ctl incardarea tu turor fQr},e.101' morale tli mice. eel: de-al doilea front pecare ,oomib.at.e savantul britanfceste necunoscutul, reprezentet alia de procesele care stauIa origineauniversuled r pe calea llinu,1J:'.irti. carera ulti:mli ami au adus .progrese. :m8emnate~, Hawking ,S€: ,ana in ',a.vaupostul acestei Iupte ell tainele naturli. J urnalul ambelor bontwi se d:te;;®e cu rasuf1larea ~iata.

Traduce-rea cirfii lui Hawking pune cateva prob1eme in plus fat~ de lucruileobil}nuite de popularlzare a stiin,~ei. Parcurgaad pa'gi,nile capitolelor au:tt>biogrC!:fice; cititozul va aiI.a eli pentra a ,intra :in oomlUlica"p,€ ell semenii Scilj1 Ha wking se iolose;i:te' de tID. cakw.ator spedalll PIl?'grpmat. Cbiar $i a~a, autorul trebw,€ 5.:1 tacA clo·rturi COn~ .sfdenlbile., pe c~e Incearca sa, le evite printr-o maxhNi eoonomie de Illlijloace de expresie; Dupll cum sestie, limba en:gleza I'm evita r,epeiti]iile sau stereotlpunle, pe care le folose~te de obicei chlar anmci cind. lLmba roman"a ]e evitit Auroral englez acamtueaza de nevoie a~ta caraote.nstidt fie de aU! parte" se mti1nasc deshde fontmlctri e.mipUc,~(:are ,mgmtmeazi.!i i:n~ielegeiea ~i traducer:ea unor FNlsaie. Aceste diHculta'ti au lost abordate in. mod dlferenpat. :tn, partea autobiograffcl ,a c5r~U" traducato.rnl a iu-. cereal respectarea cat mai fidel~ a origma1l.uh:d.; foJosirtd pentru diversiflcarea expresiei un minimum de' sinonirne reman~ti.ln partea ~:tiill.pficrl s-a urmarit redarea cat.mal trnl1sparenta a textului, intervenind modificari fa~l!i, de

stilul eIiptic dill original .

Cosmologia CQfi~empora:nA .Ieprezmtl un domerti~ "eX'lrem de dlnamic a] ~tiintei; ea. inglobea_zi rezultatele ·oo[e mal non din matem:at-Ica, .. fizica si ,astro110tID@ :ihtr~o

7

ad...eva:raW sinteza a cunostinteics despre na:tttr~ acumulate in ultimele decenii. Teorme ccsmologice au abordat cu,indraZ[!iolllailli ._ ~i(11 real sucoes ~ prebleme considlera,te pfula de 'curarui deapanajul exdus[v al teologie:i san filo~'Ofiei; ~fiijnta. bate Ia portile Creat~ ~i ,scru.tea~ Apocalipsul, Oda.t~ cu ,aparatW. matematlc al teormor, se elaboreazl noile concepte de ·ba.zli. ale cosmologiei ~ patrund i:n. .llinbaju1.~,tihlr~c ~i profan nofiuni no! desemnate prin cuvinte noi:

Refllectind 00 realitate a lumii contemporane, majori~at~a. noilor termeni provirt din.Umba. englwr lin. care .sun,t

• "1:~ .:I;~ ... 1!:: . ',- ." _'I"x de: ialit .......

sense artiooJel-ey".@i.JI!deratura.!n,lemaJi011.ma .c e. speciaurate.

Ch~ar a·frtmd candl termenfi au 0 alta etimologie, scrierea si (sau) pronuntarea lor sunt mfiu.enta,te de aaeast~ limb~ .. Deoarece §iwn_fil. are un caracteruniveraal r existii (I adeva-

!II: • (. "Ji.::';. ~. ." -. Ii') din ... 04

ratn. presluneexeI'Clta.1!.d consnent .8aU mstmc " v" . -- . p<Q.& ~ea

__ -,"_;"~1 '.< o..!C • al . d ,- t ..

~\,:IJI...l.JJ~r, ~tilJ'l'~icena.tion .. e pentruad optaroa rermmo-

:nogici ~temationale iinlimba propria, Sursa ·termm..6Iogiel . intema:tioo,rue JIll'U conslii numai din, liter,atura. de specialito. te, ~deapar~ermen.ffii deJ:aco~5~cra!i. orl pe cale de consacrare. IT-ermenli cei mai noi provin din grupnril.e mu1tma~ional@din care sunt formate marne centre de

I- _. - '_

eereetare, adeVM,atul ereuzet at c,en:eta.rii. Adoppa termenilor strami nu €sre Jnsatotdeall.U."la rerkita. ori strict necesara; aproape merna apar proble-me peatru solutionarea elfie.ra nu ajunge CQlmpet,en,~~ celot. care,:n vehi,eu1eazill .• lin

,::1I...l: '._~:J!. t ....... ...l • •

cercurue oe SpeCl!:U.I,La,e se poareauzr ceseon lID )atgon

hibr,kL: siupkh1!d auzul ca gr,amatka Iui Mldirescu. pusa de" Ian Creanga in. gwra ~uiTr~snea.

In fa.~a, unei asutel de s.ttua~msti.,wPile academioe din diferite~rut au reacprnrlat in modurl divezse. Veghmd lao puritatea.Iimbii .fran:ceze •. Academia din Hexagon a reusit sa .iIDpi.Inli 00 lege privirtd Iimitarea felosirii neelcgismeler de extracde eng·Ilez~/.reg]ement.ue care, prin strld$a ei, a stilrnit ~, proteste,nunumni ironii .. Reactia. Academiei ,Romine nu a urmat idiosrncrazia .&ancezi1i.". fiind mai. ••

8

academica. pozjpit illingv~ti.lor ~i tradludtarilor mmiru faJ~ d.e acest fenomen a. fost exprima·ta recent printr-un cieln de c:onferinteP:r"uute sub ,cupola Academiei, Dr, Mioara Avrama prezentat fenomenul tmhogilltir.H vocabularului pe seama ·Uuporfu1w. de euvinte din e:ngJezii" iar Prof, Mircea Flonta." prohlemeletnadncerii fJi].o,wfiei gern:ume 'iJn..:ro.m.h~ .. Asemenaa expunerl au 101ul important de .a .. ]n:fluenta. opinia s.peciaH~tilot;, ca 91 pe aceea a pliliblicului., dar nu pot ~ 1?i nici nu si-au :propus - sl!! se sUlbsti fiuie unorrle~ementar.ica[e sa orienteze absorbtia cuvintel(ll' noli. de origine s.lrifuta, venire dinspre ~,wnte sau filozofie, 'Pin! lao apadjia. unei metodalogii -unUare sa\u.~ m cazul In care aceasta .nu este posi!biUi", pana 181 anallizarea termen cutermen a. vocabullaruJlui ~Wn.pfic in curs de formare, prolifereaza ~ertnen.i dificil de Ineadrat in reguililce gramaticale sau de-a dreptul stranii. ]E>dst~. :multe ,eazurUn. cam cnmoditatea sau f~j) absents simJului 1limbii due lao adoptar'E!a unor termeni straini peni!:ru care exista tenneni .rorruln.e§ti perfect valabili .

Lipsa de co:iaborue a rmgvi~tilor eu oamenii de ~Wn~ din demeniile plUducatOa!ie de termenl noli are drept con- 5edr[~ alterarea limbajului. ¥r pi! termen lwi:g_" poaJ~e· avea ,efecte ireparablle, termenii gre~ifi sau improprli a u,alj>~ cllup·a, cum remarea Dr. ~Q:ua.Av.r-am la cunferlnta aminrita, 0 vitalitate ie~U! din comun.

'Din nefericire, asHen de procese de definitivare a. slruapilar' anormale au. avut 10e :;;1 fu trecut' ~i continua ~ in ziua·de as.~~zL Exemple gasim in multe luc:r.i:iJl'i de ~1lln11i ;;i fiJiozone" dar :;;i mdicti'onare .. In versinnea ro:rn.l.na a cefeib:rci Iucrari a Lui Thomas S. Kuhn, Tensiunea ,esen-tiaJif (Ed., $mntifj.cfi :;;i ,Endc]opedic.i'I' 1982), P: 99',. g~snn. de

:1~':.: _.~,. ·1~ G' 1.~:1'" .J ~- ., r ] ,f--.~_' ..

P·llU4( ur.wm~oar:e~: n' catwEll a descopent ~ ... _ rreearea rn

miljiCa:reapendllllei.M Termenul adecvat este 'msa lJ·pendlul", folosit in fizic~. penku clispoziUvui respecdv (un COI'p' :gn!,u,. ,a.tirnat de un punet fix en aju:uQml unui, fir Inextensibil, Pendula este orologtal cu un pendul rigid.

,kjadar se scriecerectfcf, Dictionarului Encidopedic. Roman) ,,1,egHependl"U[ului# ~ nu ,Jegilependulei"'. Dicponarulgsneral al.limbii romAn@ alIul Vasile Brebannu face '~l ?~nc~~ mtrn rI.pendul" ~i ",penduHf'" pe care le,ro~-, sld~a smernme, Cuviintul din origmalulenglezesc este peudrilmn prov,enit din latina, prill, care se inte1egeinsa

n . ' d" itiv 1 f' , . ~H

. lumal.· . .___tspnzt . vu '1Z:1C o$~ant, nu ceasul {vezi Diede-

narul ~ebsf~rf 1968)_,'Canfuzm pendul-pendula provins psobabil de la faptul cainlimba.latmii cuvanNl este un adjectiv (atarnat) care are toate.trei genurile' [vez! Dic~onarn:d Latin-Roman allui G. Gu~u. Ed. $tiinPfidi ~i Encldopedlic-a" 1983), englez~i prerermd ,rorina neutra, foiositli pentru acest dlspozifiv in,C'~ in illucrarile scolastiee,

Cazul pendulului este unul vechi .. in care' oar fi €xistat·

destul tlmp nentru '""" C)"fi _.- ientare C- . tele . ..' d . '"

, . __ ', j:'_ I ... _ ' ' .... .gll;lll1eIl _ . ' .• , . UVUlL'i;; . mal nOI ,. ecat

acesta din urma, datand. din secolul nostru, din ultimele decenift i?l in special cele mai recente, se afili. intr"o situaH r 'D ..

• _,_,11_...:.c; n_. ..~

mar neoara, .l...ld.e-~ untermen curn este adj'ecTI:vw. "ruant[('l •.

f~losIt In . ~'1!ta~m~. "meca:n1~al' cuantica ". a fost premua't ~.II. franc.eza (mecamque quantilJue)" aproaps ,~a cum sunii m aooasta limb!.' (~i nu'din ,englez3,; m care termenul este Quantum M'ec.fltudcs:), dar cu. '0 tr,an&cr.iptie adecvatalimhii rornjma.care parmite flexi.trnea cu\",antului, cu totnl .a1tnl este sta tutu!. substantivul ui care nil englez:t Sf' scrie quark (termen inv,entat ill deceniu! aJ§'aJselea de .fi.zicienii ame:r~ca:ni. pentru a denumi Q categorie de particule subnueleare), Forma, f,qUarcJ:I, adoptah"i. de Michaela Ciodaru in 'traduc;erea pr~denteic!rti a illui Hawking, se aila: la jumata.ea drumului intre' preluarea dll-ecta (ne.modiJicab"i.) a rer.menuluiengtez~ prezentli 1:n multe' lucrm ro:ma~ ~~ti de 'populadzall@ sao. in cursurile: de spacialitate in. ~ba :ro.maJ1~.f :,?;i forma. adoptata in, traducerea noastra" Forma nemodilicatli ltidica prebleme greu de solutionat; cum trebuie oate'sa se formeze pluralulc un quark .. dol quarki; ~ori.W1 c:]lUIJ'kl dou:1i qllMkwi? DinJtre rormm"quark, qt.U.lI'C~l ,cu.arc1ru.ci s-'a opwtpentru ultima, {ded un cuarc,

In

doi euarei), pr-opusa de' traduca.ror intr-o serle de articole de popularlzar,e inca acum doua deceNi ,~ fo:h}~ita consecvent in cateva tradnceri inaugurate cu cartea citata a luiWe:mberg. in alegen;!'a acestei variante, am pornitda lao moduli« care a fo:st adoptar termerml de mecanica cuantica" unde qua ~ CU£'i.; iarque == ca,

p.entrutennenii eel mal rocenp, ca .f;li pentru m!eiegerea

unor problema delicate de .gl!'avita.~e cuantica, traduca,toru] a. prlmit ajutorul competent al Dlui Dr, Mihal Vi~inescl.~ eercetator principal gr. I la lllStitutUl de Plzica Atomica, unul dintre pupmi teoreHcieni ilO~ni eu lucrari m acest domeniu. De multe uri r atunci cfu1.d setraduoe,Q carts cum 'e.9t,e'cea de. faf~1 nu ajii.mge ,calificarea, pe domeniul general de care tine probl'l:!·maUca lucrarii/.fllnd necesar apelul lao ,s:peciafu~,ti care cunosc dID lPtupda lor activ"itarte subiedele abordate. Aceasta imprejurare demonslreaza IDC~ 0 dat~. Importanta, $;1 din acest punet de' vede:r-e .. ,SI. cerretArii ~tiinfUke ... .farl de care est,e'DrnposibH5 pan~. ~itraducerea cored~ a unei carp adresate unui public Iarg, OlW este ca:rt€'a lui Stephen Ha wking.

GHEO~GHE SH~.A'TAN 4, mOil 1997

PREFATA

Acest velum contine 0 coiecti'€ de eseuri peeare le-arn scris m perloada 197~1992. Sub]edeie lor v.aria.z:H de Ia schi~@bi()grafke, lat filozo.fia ~tiin~ ~i: lain.cer'(:~.d de a imp~ artasi cititorllora:tl:actia. 'pe .. ' eare 0 resimt fafr~, de !;tiintl

.~ r . ~ ':f' .r.

~i univers, Vo.hunul se il:tcheie cu 0 Itranscriere a. emis1i~i

intitulate DisCl~ri pee insuUt pustle:. in care am atparut. Acest program e.ste unul tipic brltame, in: cereinvitatul (sau lnvitala) este rugat(a) s~~ Jmaginezeca se ana departe pe o rnsu~. pustie si .i Be cere sa~~i aleaga opt discuri eu care ar dori sl1 rrun§n! pana Ia salvare. Om. ferielre, n-am aJvut .preS! mrut de: a~~eptat 'pa..fl_j~, sam~ reintorc fa. clvlli.za~[e..

Deoarece a:rticoifi[e din carte au foot scrise de-a IWlgw 'unei perloade de saisprezeceani, ele l'e,flectli. starea de atuncl a cU'no~tin~elor-meiler care, ~ cum sperJ au. apo!fit m.tIe timp, Din ,acest motiv" am, datat eseurlle siam men= p.onat ocazia eucare au fast scrise. Cum fiecare dmtre ele we-bttiaJ siri fie de sine s~bltQi'" ~t,~ Mlu_r.m,te: repe:titiL Am, mcefcat .M! le reduc, dar unele lo,t mal rlmrn.

C§.teva piese din aeest velum au fast deslinate e'xp'U~ :rterli. orale, Vcicea mea era :noclara1astiel c:~ a trebuiiF s~

" l.~_ +. + . '. ••.•. ,~1: ' l!I d bicei .1

fllt.u;,cJj!i ~! semmaru pnntr-o dJutl persoanu,. eo lee uma

dintre stud€fijii crute lucrau, ell m.me.~ care m~. mte1egeau. sa,u eare pttJ~eau em un 'eex~' scris de mine. In 19'85r imsa,. run su~erit 0 ·oper,ap~ care m-a .lasat complet fara voce. Am ramasWl timp fitril. vreua leI de mijlDC de comumcare+

ip~c'i~ .J,~',_ . w ,~-- echi . . j.,.;.~ ..'

m, 'cere 'run. UI1Il!!a" am ,~<t . ~ . pat cu tMi: Si$~J,~ enmputerizet

13

~ ell un smtelizatQrI'de voce rema:rrnbiill. Spre surprlzamea, am descoperit eEl! pot f] un. vorbi tor cu. succes la. public, avand. acces 1<). 0 l~r-ga iltlcli@olli. [m:i place 81 explic probleme de ~tiinta ~i s~ raspt.md la inu-ebari. Bunt srgur eli am mea. mult demvalat ca .sa iasii totul mal bine, dar sper dJ sunt in progres.Pute~i sa decide~ singuri da.cli. .a~a este,. cltlnd p.1lJghdle dh'tiL

Nu sunt de aeord cu punctul de vedere c,~ universul .. este unmister, despreeare am putea avea numai intuiji], .fara .. a-l puma m~ analiza sau inlei~8'e vmodat~ fn in.tregjIne .. CJ1€ld ca a.reas~ opinie nedre.,t~~re revolutia stiinpfic~. pormtaJ cu paml Elute de ani [no urma de Caltlei ~[. desav~r~it~ de ~ewfO.n. Ei au arAtat ,co\. m eelputin dtb:va regiuni, universu! nu se comporta in. JUOO k1rbHrar, ci este ,g~ve'Olae de leg~ matematke p.rndse. De ahrnci; dLIP~ an[ ;~J. ~riil ~lOiill11 ,¢xllinS'opera lui GaJiil€.i. ~1.Newton la.apreape fiecare parte a universului .. Avemacumlegl matematice .care: gu.~em~a.zH toil: ceea o~ ciI1nooS'tem it) mod oblsn uit o rnitsur~a. succesulnl nostru esee rap tul di ,acnm cheltulm mlllarde de dolaripentru conSi!I'tlll'ea unnrmasini gi'gantice cu c~e aoc~ler~ pa:rttcule la energli .aJ.t~U die mari focal nici nu ~tirnt ce se va mtampAa eu ele d~ndse vor cloenl. Aceste P ertlcule de energii foarte inalte nu ~

j.. . -, - -' _.. -

produc m. sitU~l~i 1l00fma[e pe :panilmt,,?I:sUelca alocarea

WWJm~ sumepentru a le stJj~ ~ pu~a.sJ1 p~ 0 t1;eaba

d -'. - ._JI -. ·.x ":" - .• ,n:.l D" ' . . .. ~ t' _. - ... .

ex, nsiV acau.em.l!:;:.a. ~t mutua, - .. ' ar in uruversni lwpurlu

aeeste partieule au existat, as~fel eeL daea Vr:eID sil1i mtelegem. cUffi·.a apkut nniversulsl cum am nparnt.noi ~ine. trebuie sl. aflilmce se in~ampl(i lao astiel de energii,

'.l\(a:Lexis~:illca 0 mw]pme, dle lueruri despre univers .pe care nn Ie ~·tUn saupe c-are n.u.minte1eg€m.. Dar pmgrese:]e remarcabile rnadiizate mat ales lI1l nltlmii o su ta de ani trebuie~ .. ne irls·ufle tnerederea c:~. 0 in~]egere CQmple~a nu poate sa fie mai presus de puterile noastre. Nu putemfi condamnatt s~ orbecaim pentnl to~de8!lma.m.i:ntUl1.erk ..

14

"Vom .d.i.z]!:mle ~i vom fOffiiula 0 teorie c(lmpietii a univezsului, .1m acest caz, vom fi cu adevarat StApAridi lui,

Articolele :?timtmce' dinacest velum au toststt!se cu. convlngerea ca universul €steguvern.a:t cleo ordine pe care 0 putem percepe part,ial.;u~um si pecare 0 Yom. putea tnteTI.eg.e pe deplin intr-un viitor l1U. pre-a fudepa.r~at.. S~a.r putea ca aceasta speranta sa nu fie dlec8it un mixaJ; s-ar putea ca 0 f·eo.rie flnala niel sil nu ex]ste~i" chlar dac~ ar existavreuna, s-ar putea.sa n-o g~s,[m,. Dar este cu slgurant.i maibine sa. ne zbatempentru o]n~e1egere complle1tll decat.~ aba:ndcnam disperarii spirltuRomenesc"

STEPHEN HAVllKlNG 31 m~rtie 199:3

1 .COPILARIA'"

M-run naseut 1a 8.ianuarie 1I.942,]a exact ·treill. sute de ani. de 1a moartea 1m Gali1et>tof

Toht~ estini'ez ca m aceeasi z.:i. s-au mal nascut inc:i doua sute de mii de copii, Nu ~tiu daca vreunul dintre ace§>tia S~ ocupat mai tar,ziu de astronnmie, DeS! pfuintii m,ei Ioc~u laLondra, ell. m~a111 n~scut 1a O;do~d. A fust 51 fie asa, deoarece la Oxford era bins sit te na~ti 'intimpul

tr •. - ;r

eelui de-tit doilea razboi mondial: nemtii obpnusera, 0 m1;ele,gere conform Care1.ri, daeanu 'YOI' bombarda ,o'ra~ele Oxford ~i Cambridge, englezii nu v,orbo~arda Heidelbergul $I Gottingenul. P,~cat d1 modul acesta dvmza t de inJElegere nu aputut fi extins lao mal multe.erase,

TaW meu era din Yorkshire. Bunicul lul -str,Nbu:nirul meu - a fest un fermierbogar, EI 1"1. 'cum;p~ra!thls~ prea multe ferme ~.~.~ pe vremea crizet agrlcnlturii d€ la im;:'e'pu,tul aeestui secol, a dat faliment. Evenimentuli-a ni~a t 'nI\!! jp'!rmti[ ta t~lu.j meu m,T;r:..o slhta:tie diiidHt .. dar ei all

~-~ r ~ y

re}Im~~ sa-,~i rrimi~ fiulla O:dO~dT uncle a ,s:hidiat medicine. DupA studil, tata s-a 'OCllpat ell oereetarea ill.. domenlul

II, Acest eseu ,~jl1l'll!1llldrHl SWit bazate pe .0. ronfur.mta. pntita Ja Sotietatea· inte.ma!i(lnal~ de boli- neuro-:moti1lrii ~ .. ZO:_dch III sepl:embrle' 19,87' ~ a fast cemblnat cu un material scrls in august' 1991"

'liil Se 5pewle a z~ rnult pe tema unor oIl5tfe] de colaeidente, GaIi~ lelwll§i s-a n.1scut cu: ci.t~v~ zite lllrunrea,morjiilwMJc:i1l{dan,gelo .. 1lJnul dlntre elevil 111.li Gaililei a in.cercat sa falslfica data M:;;~erli !lInesti'ulllJ] s~,u" pentru ,[1 face :sa COillddJIi oole dou.a daje, Apoi., N~wW:n s-a. nillsc:ut li'L im!ld mortH lui Galilei. etc, (N. L)

17

medicinei tropicale :;>] a plecat In 1937 in Africa de Est Atunci cand a.inceput razbciul, el a lnlr·eprins 0 (;fi~lo.rie de-a latnJr.Af:ricii~ :reIdr'll a Ina un vapor spre Anglla, unde s-a tnscrts voluntar in armata. I S--2I!. spus ms~ caeste mal valoros penhu cercetarea medicala,

:Ma:I!I:131.S-Sl na5cut [a Glasgow, [n Scofla .. flind. a doua in familia unul doctor cu sapte cepil. Familia ei s,..a. mutat En sud, la Devon, rand marna avea deisprezsce ani. en .~i fantille[ taH.iluimeuj" nici lot nu le mergea pre·a bine. Totusi, ei au reusit siEU 0 tr.im:iHi. fie· mama la Oxford" Dlllp~ studiile de 181.. Orlord"ea a avutmai mulee ocupatii, dintre care aceea de inspector at impozltelor, cam nu.i-a pljicut A p~lf~sit aeest serviclu ca s~. dev.m~. secretara .. A~a l-a

mUi!nU pe tata in primiiamai razbaiulltli. .

Locuiam m~:ighga:h;-, tn nordul Londrei, Sora mea Mary s-,a nliscut la optsprezecehmi du~a mine .. Mi s-a. SpU8 di n-am p~imit 'c~ bucurle venlrea ei pe lume. in tot ampul copiUidci aexistat intre noi 0 incordare, allment':lta de mica difureutii de varsHt Tot~[; moo tfuLiu,rn viaja adLl.H2Ir~en.sh.1.li!eaa. disphut, iar nol am apucat pe em diferite, Ea adevenit medic, eeea ce i-a pHicut tatei .. Sotantea maimica, Philippa, s-a nasrul c;.fuld eu.aveam cmci ani. ~i dind eram capabll sa mte1eg ce ~eintamp],il. tnu amintesc cUfll asteptam sa vina pe fume, astfel i:qcat ~afun trei copli la joaca, Hac era 0 feHttl. foarte oonsi,bHli sicu un caractsr deschis .. l-am respectat totdeauna judecajile ~i parerile, Fratele meu ~~ward ~HI. nascut mult mal ~arz[u,. cr.nd en ave-an" paisprezeee ant, ~tfd cii. de-abia flI. pab'uns in copilaria. mea. Erafoerte diler.ilde ceilalf trei copii.fiind departe de eadem academka. sau inteleetuala, Asta,.a foot, pmbabiL· bine pentru noi, Era un copil.difieil, dar nu puleai

sa nu-l iube~t~. -

Cea rna] timpuria amintire a m.e2l! da.'teaztl de la- cresa de 111 Casa By.ro~ din Higl:tg~te/cand plfu1Lg1:mn. ca ie~:i.t din mh'l~L In jurulrn.elu..~oU copili s€: juc.au cu ceeaJ. ce .m.TI.. se p~re:a ell sunt nf~te jucadi .millunate. Dorearn. sa. rna jot:

18

eu el, dar aveam doi ani ~i jU_ln~.tare ~i era penbu 'p:rima dlaUi. cand fusesem lasil'tt ell. cameni pe care nu-i Clm~~eam. Cred d1pMm.til. all ram~s sru.pr.in~ dereaetia mea .. deoareeeeram primullor copilsiei dtliSera m. manualele de dezvoltare iru£;mUil~. c@ire1a:t.i_ile socialeale ropiiIol' weep de la dOl ani.Asa cam-au Iuataeasa dupa clirrtiCteata aeeea

". . ..... ltoaresi .... . .. " " .. ~ Cass s···· . i d

rngroZJ. 'Dare ~1 num-aumai tllmlS 101 ... asa .yron . ·ocat

drtpa. un an sijumatate,

Pe atunci, in, timpul d.zhoiruuiL~i imediat dupa acesta, Highga te era 0 .zunlt ill care traia.un 11.tu:n..ll de' oamsni din medlul :;;liintHic .~ acadenac.Intr-o alm, fa!'a, ace~t]a ar xl bt eonsiderajiintelectnall, dar engremnu au .aJehrus.nidodat.a c~. ar fi avut vreun kl de intruectua1L To~i parmtli i$i trimiteau copiii Ja scoala de ilia Casa Byron, foarte 'pro~ gresis~~ pentru acea vreme, trill amintesc cum. rna plfu-t~ geam parh'~ilo.rca nu ma llT.v:a~a nimic, Dar ei nuaveau hlcredere In ceea ce era. pe atpmd metoda. acc!Bptata de a·,j tumacuiva ~tiinja Jill!. cap" In loeul @l, S~ presupunea <!1i trebuie sa Inver slicUe\llH f&! ca .. macar sa=~i dai seama -cl,~tLimlii tat s.a (I .:fud .. lID eele din urma, am IDva ~a t totut?'i s! cib?cSc. dar-nu mamtea frumoasei vnrsre de opt ani. Sora ll1ea .•. Plillippa, a fost mvltfatfi. $:1i. citeasca prln metode mati oonv,enp:onalie ~ cltea de .18.. patruani. Daratunci ea.era fm1 mod dar mat istea~li decitt mine,

Locuiamintr-ocesa vidQj['.i~ inaltaJ ~ mgustJ,pe cam plril'ljii meiau cumpa:rat-Q inart·e ieftm in tlmpul r~zbo~ iw~ cand to~i credeau c@. ·Lo.'El.d.ra va fl facutflilma. cu pa~ :minhtl de bombe. Def~ptt 0 racheta V2 ,aJ. cazut Ia ciUeva eaSfi d@·aJ. noast:I;a. Eram ·plecat cu. mama ~ sora, dar tala I.'lm ~¢tIs;ltDin fErll:he ... n-a fost ranit_. iar casa n-a fast series nva:ri~ta. Ani de zile dtlpaaceea~.S! mal. pi4:strat 0 gm:apa mm, jus pe strada, unda m~jucam de obicei cu prieterrul meu ... Howard, cars mocuia. trei case mal sus. Howard era h'(utlru 1l1iineo·revela~e1 deoarece p'Min.fllltLi .. nuerau inte- 1'~tu~lf cato!ipar~ltii ce.lD:dEll~ copii pe care ii CIDHlg;temn..

1il'ill m·· ·"g;r:f!':Pa la ~al'" ·""om- 1",;,""1,;;; II·· ··'·1· 1"" 'C"'''!<'l· B· y. "'0'" "1' "'ti~· ...

g~ '!ii.!=<'C'''' - ~ . ,. 'Y"""_' - -y ""-, - II.Y,IU .. ~ 'ii~" ,IL .:J.:, ' .. ·~iLJ~ _ ' . .Jl.'" .Il..lj' '9' ' 9 I .G.

]9

o groaza de Iucrurl despre fotbal ~i box, spo:rturi pecare parin}ilor mel nid nu le rreeea prineap sa le urm,~asca"

Oalla. amintire ti.mpmie este primirea primultn t:ren de' jucarle, in timpul r~zbohdul nu S~ fabrica.tt JUclrii .. cel plilr,in. nu pentru piatamterpa. Eu. eram insapasio,nat de modelele de trenurl, Ta~'la.mc-e-«a~ $a.-oo construtasca un tren de Iemn, dar aeesta fin:nlZ $a'~acea.~, deoarece eu voiam unul care sa me ruga sin,glllr;.~a d tam[.meua glsit un tren C11 arc, de ocazie, l-e reparat cu clocanel de lipU ,;;i mi l-a daruitde Craclun, cfuld aveam p.alm ani, Trenul nu mergea ~ prea hine, Imediat dupa razbcd, tatlll meu a cil~torit in America, iar cfuld s=a furors de aeolo cu nava Queen Mary, i-a adu .. s mamei ciorapi de nylon, care nu se :g~seau pe atune l'll. Man~a. B.riWl1e. Sumdi male, M·ru-y. i-a adus 0' p,l!;nusii care mcmdea. ,ocl'ili. cind ,0 culcai. 1M

r ,il

mJe mi-a adus un tren american, comple-tat de iUIlII: cura-

litiJir de illinie ~1 de I{) .linie m fO:nl1k~ de opt.1miadu.c bine aminte s[ acum emotia ell 'CClle am deschis eutia,

TiI';en~e cuarc erau bune, dar ceea ce doream eu ,cn adevarat era un trenelectric .. Obisnuiam s~ petrec ore ifntrngi privind un.model detrenulej la un dub ~ Ct~,tt~ End, de Janga Highgate. Visam la un tren electric In sf~t, oda~" pe ,caJ1_d am.artdoi pMin~ €fau plecad, m-am fukrsi.t de ocazle ca :s;l scot de la banca onciulw. ·p~tal b)a:tii. SUIW!! modesta de barnJ primitl de la ,d:h~,ersepersomie cu_ ecazii . speciale, cum Sir fi de pillda bot~ul, Am rolosit b~ ea s-llJ cmnpir" un tmnrue~ electric, dar, spre dezamagirea mea .. acesta nu I\nergeabme. As'tazi ~tiin blne care sunt ~~ furile cumparatorului, Ai fi trebuit sa restitui tFenu1eJ;ul

si sa cer magazlnulul SZI.U producatorulu! sa· mi-l. Wocuiasca" dar peatuncl prevala atitudineai c~ a cumpara eeva este 1ill.'II.p.rivilegiill ~i ca.m cazul in. care ceva nu merge' este ghintonul tau.~a c.a am p]atH pentrureparatii, dar tre-

n ti!l,etulnu amers prea bine nidoda:~.

Mai Hirziu" du.p.i virsta de hi@ispr·ez€ce ani, am construit aeromodele ;]i .navomode1e. N-,am. f'ost niciodata

20

foa.rte ffidenlanatic,; dar lucram imp.muna cu prieten ul meu de lao $(:oaJa .• John .McC~en,a:hanJ care Be descurea mult mal bms si al cami ·tata avea un atelier acasa. Telul meu a lost totdea.una sa construiesc modele care sa funcdoneze ~ pe care sa le dirljez. Nu rna Interesa cnm ar:at:i1. Oed! eli era yorba de aeeeasi pasiune care ill'"'a hnphls s~ mventez fmpre~ caun alt prieten, lIL~.'ogel!" Femeyhcugh, 00 sene de jocuri foarte complicate. Era U.D. joe cu fabrid.. cu unita"ti dtterit,eo1om.te,f cu drumuri.~ C'Mier,ate.pe cam erau trans= porim:te produsele ;?1 cu 0 bu:rBa de valori. Mai era ~ un joe de .. a razbolul, desf~urat pe 0 plan~'ta ell patru mii de plltrit.ele,. ~i chiar unjoc' £euda! in 'care fiecare ju~ton'epr: zeatao mf:11ea.gi'i. dinastie, cu. arbnrele genealogic al raID1- liei. Cred cl aeeste jocuri, Ia tel ca si trenuletele, vapcrasele ;ii avtoaaele, veneau din nevoia de a ~tt cum funejl'ioneaz!;! lucru;r.ile ~i cum trebme d:m.jat.e. De c.and mi-am ineeput re.za de doceorat, aceasUi nevoiemi-a fast impllinittl. de ceroetarea.cosntologjca. Dadi ~tii cum mnq:ionea:za universul, i1 conb'Q]eci mtr-un feL

- in 1n9'50 tata! rneu s=a mutat ell lucrul de la Hampstead, ;flat l§n,ga. Highgate, la now. Ins.tUut Na!iooal de· Ceocetari Medicale de la Mill HUl .. la marginea nordic;\'i. a Londrel. In.lcc sa c:ila:toreascl de la Highgate, p~rea mai convenab:i1.si se mute in afara Londrei ~.i sa facio naveta in. ozas. Pm-Jn~.ii au. cumpir,at deci 0 casa JlI\ ·ora~lu~ St.Albans, ~~ta €pisco!paila,.la c.irca zece mile de NIill Hill ~ la dou.azed de nille Ia nord de Londra, Era 0 ~ victorians

f n· ,... •

~pamare, eleg,anta ~j cu Ultl anume armec .. iC armpi met

IlU elan prea bogati dmd au cumparat-o ;Ji au avut multe deflcut ca ~.se'poa"\'l mula acolo.Dupa aceasta, tara! meu, Ci unul nascut ill Yorks.hi~!a refuzat sil ma~pl~.teasca pefl:tru. Vteollejpuw,a'p,e •. In sehimb, a ,f.>;i .. cut totul c~ siliJ ,co.n.-, tilnue cu. repar,a'h.d ;;i z;ug.ritvitul de unul singur r dar e'ta o ,cad. ma_rel iar e111U. era mdemana:tiic la assmenea treburi, Casa ,eraa~a de bine c"Onstruita, ca <1 .. rezistat Sicestor negli-· jen~. PMin~i mei au vindut-om. 1985.1 cAnd taUU m.@u

2:1

era .fbart,e bolnav (i1vea sa moaram 1.986) .. Am revaz;ut recent casa ... N"U!1l p~rea 5;a,mai fi lucratdneva lot ea -r .dar

arata. ,apro2lp€ la fel, .

Casa fusese de,stin[lUi unei famJIJ1i cu servitori, iar in olldu e;:dsta un pupitru mdjcand de unde suna elopotelul, Desigur ciii no] ~Ul,~ aveam servimri, far pri:m.u1. m~u' dormitor a fosto c,~m~rl!.t~ mJormif de L~ care fusese probabil camera bonei, Am eerut-c la sfatul verlsoarel.mele, Sarah, cam !~rn ceva mai mare decal: mme sipe care 0 admiram mult.Mi-a spus.di. 0 sa.ne ilistr.1mgrozav aoo]o, Una dintre akac~e crunetci era ,ca puteal mea de pe rereastr!l pe- amperisul sub care sti1teau bkicletele ~, deaiel, pu.teai:c:obofi In curte,

Sarah era. fata luj Ja.nd, sora cea mal mare a mamei.Ea I!1rn;'l!itSe medicina !},i era ID~_ritat~ cu uI1Lpsilial1aUst. Locuiau ¥ntr-o Ca$~a8em@inatoare lla.HaI'pend.e]1,uEl. sat aflat la elnei mile ma[ la nord. Acesta €:nt unul Qli:ntre motivele penteu raTe ne mutasem Ia St. Albans. Pentrumina e-..ra tm. avtlnt<lj gro!ZelV Sa flu apmape de Sa:r,ah ~i Iuam deseox:i autobu~.spre Harpenden, St. .. Albans se afla.lmgl :mm~le v:ochiului Ver~Jamium.l'" carafnsese ce~ mal impOf"ltm~ oras rom",)] din Bri~~mia. dillpo1. Londra.Jn Evul Medin, acelo fuses:e cea mal bogaJta .manasUre din. Bdt:ania,cQnsl:rmta Lilng;~ capela Sifu:itttdui Alban" un centurion reman despre care se zicea ca. ill' .fi. fos.tprima pe.rsoana din 'B,rita.n:La executa·tit pentru oredinta sa ,~fula. 'Tot ce rfunasese dln aba~e era. biserlca, mare sicam uraf:;r., ~i vechea cUt dire. de la lntrare, acnm parte compon en ffi·a, ~olii dID. St Albans, 'pe care am. frecventet-o mai rarziu,

Comparat cuH1ghgate sau cu. Harpeaden, St. Albans era un Ioc 'pillicticos ~i conservator, Parintlir.nei nu si-au pre.a fac:u,[ prieteni acole. in parte €'.l',a. vu;,a lor, d@~~oe' eraufoerte ret.ra:!?L· mai ales tam .. Dar aceasta :n?fl.eda .. si faptul t::a erau deosebip. de ceila~!-j locuirori; co. siguran~r niciunul dintre pMm~i colegilor mei de la ~o~l<l din :St A]baus rtu putea .6 deserts Cal inte]edua[.

22

La! Highgate. familia noast:m. pru:ttse·d.estuill de normala, dar ilia. St, Albans.eram f5:ra diseutie prl:viiti en niste eX~"il-

~. , " " .'

trim" Arnastfi. perceptbie era in.mota de eompnrtareatatalui

meu" dinJ!iil niLl-i-:pas;a deloc de convenlente, Qjaca .. astfel pu·tea eecnomisi oeva bani, 1Il1Iillnere~e. familia lui. fuses€: foa.life~:racti, i~r~oo~sta sUuatie a ]asat urme durahile asu:p.r:i.-L E! nu supolrtai.sa chell)w~5C~bani pentru propnh;d slill'coniort" c!h&ar,attmci c§:ndJdI1!,l:p~ .. multi ani, ar flavut de. uncle. .Tata a refuzet 8~ m.trodudl. :in.c.1!l.]zi:re eentrala, dhiar'Ciu_IAd suferea 'ldu de frig. Pu:rta]n schimb mai muHe pulovere ;oi U!iJ. halat dedasli. de'asup.r~.imbrli£amiIilreblO'r~ male, Eratorusi foarte gene'ro15 fat,~ de reilaJl~("

In.Mii "50', el a conslderat ell! Ott poate s~.-~i.iPerm[t~ 0 fi1tl~ma nOlla, a~a ca a cumpirat urrtaxi dinaintea riizboiub:ti: ~i a' COJ'Isb'uit un adapost mihtar tip Nissen drept gara:], Veci.nii s-an judignat/.dmi' 'nu I'H3-alLl :pntll~ 'oprL en mai to~. bru.e!tlij' eu simream -nevota si11nc~'i,colUQ'nnez .: ~ eram incomcdat de pmn~. Dernu i~amsuparat :mirioda.ti:!i ..

La SOSWe:aJa St. Mbans" am fost trimie.la gimnazinl defet€:, C8m".ln pofida numelui, primea bl.ie~.pW la v;ihsta de ,~ece anilAm urmatacclo WiL tdmestru, APOE, mlUfi men a pleolfi.rTi::r=1.ma dio;viz;iiere :s2ili~ anuale in Africa, de data a~to! pen:tr1!l ? pedo~da mai IlLlIlga, de plllm luni. Marna :U'"Ia dorlt sa .r~bnanasb.JgUfa, .~t€lit~ V~Ine ~i ne-a JII,.1fi t:p~ tQ~i tvei,.pe ce~edOilla surori ~,pe mine, ca S~ vizitezepe Beryl, Icm.:llega ei de ~ldoa]1i, care era marita tA en poetul Robert 'G!l'iul'es~EL locuiau mtr-un satruumitDeyatpe insula spa=' niola.Malkrr:aa .. l'rncijjjjSoera numal cinci am. de Ia .raibol, iar dh:laltornl Spmtiei, FrmuistoFr.am.oo" fos:ttilaihlial hil.Hltier ~i Mtlssolb,li, era. inca la put~e" (Avea sa mai. ra:l1lB.na .lla pru:tere 'lllC~ diouc1 decend.) $i tD'h:]~L! mama, care Iusese 'fmJdhte .d@ razbo.lL memhra a Ligii tineretului oomWiilst,.a 'P~flcilt spm Mallo!\ca. imp.reil.:l:lIill. C1!l. trei copll mid. cutrenui ~l C"U v,aporul. Am fu:u~hiriat 0- casa in. Deyasi am petr-ecut neola z!.le mk:IiUU;;!l"t;e. Aveam acelasi mecilittl!tof eu Willia_m, flu l lul Robert. Medita.to.rul 'era, p;oteJ,,:tuJ lui r{cobert~ se

23

preoeupa maimult de scrierea unei piese ,Pentm festivalul deIa Edinburg, decaf de lecJii. Prfn urmare, el ne punea sa citim un: capitol din Biblje pe zi $I sA scriern 0 eompunere pejema locturii.ldeea era sa ne famili~j"izeze cu fru-,

.::~- -" '.. l ,"',. d '" . .. ".

,muse~utr lillian engieze, Inainte. ,e r:e!mtoa.J'cere, am ~t

,5~ parcurgem toat~ Ceneza ~i .0 parte din Exod, Unul dintre lu.cru:d1e eele maiimportante pe care le-arn mv~tat cu a(5t prile] a"fost8~, mi incep,o ,frazlcu~. Am.remarcat en aproape ~oab~: fra.zele din Biblie incep cu ¢I' dar mi S:-,aI, spus ell' de la regele James .. ,engleza s-a .schimbat., Ahmci, am, Intrebat eu, de ce ne pune.sd dtim Bibli:.a? Dar a lost in, zadar; Pe vremea aossa, Robert Graves era pasionat de simbolismul t;ii misticismttl Bibll,ci.,

La intoarcerea din Mallorca, am fost trimis pentru un an la aHa ~oa:[a .. dupa care am, sustinut examenul cMe' se chema ",tlI1lsprezec;e pius". Era v,ot~ despre 'UR :tes.t de intsI· ..... enta.la, ,GJie erau sup' ' .• ~i toH OJ9W care doreau sa. urmeze

uo " ~. " ~

'90oli de stat. Proba a foot acum ~tbQli'tl. in special deoaeece

x_ d"· .:1,:_ cl de "1 iI-.o.r;. '.

un numar ..... e ,copu cnn ciasa .'.' nuJ DC fin (I u·,';:ceau §l erau

trinu~:i Iascoli speciale .. Carl de obicei, eu ,ma, pnr'l;entam. mw.t mali bin€! la test~ ,~i Ja examene dedt la cuesud, astfel ca am luat ,vu11sprezece phisul" ~i run ohl;i;nut unIocla scoala Iocala din St. Albans,

'La . .' . :>:.~ ;':' la~ ... l",

. .' tre'1Bpr-e:ze.ce ,a:ru:, bta a, vrut Sam:~ Samtru .. ' y...:.,....:.......J

Westminster, una dlatre eele mai nnportante ~col!i N pu~ blioa" _, adic'a p.ri.vate. Bxista fie atunci .0 diviziune foa~te marcata mtre diversele categorii de mVlfltmint 'latal meu avea impresia di lipsa unei po~1ii :;;li a relatiilor it 'dezavan't~ja:se m f,aV'OMi!H 11Ii.Ora cu mat putine w.B'ite1 dar' cu 0 pIezen-~~ mai bine cOltall :in societate, Deoarece parmpi. mel nu arau bog:aP,rlt:rebula. sa obtm 0' 'burs!l. Eram ,s~hi[ de atatea examene ~i pe acesla nu l~am lnat.Am ramas deci

13. ,scoalla din St. Albans. Am inv~ta~ a.colo IDa lfel de mu:lte

. '

lucturll dacii. nu mai .multel' decaf a!.i fl.. invdtat la West-

winstet. Nu. am socotit ,mciodam clilipsa abili~J~r Bociale ar fi c-onstitujt vreun handicap pentru :mine.

inv,~l;amantul enzlez era. foarte Ierarhizat pe atu_nd.

-I lT' '

Nu numal c:i scoltle emu imparp,te'in eele academice .~

eele neacademiee, dar pW,~ ~colile acade.mrli.oo ,et,au divizate mccntinuare in setlipatalele:: AI B t;li c. 'Iblul eram, ordirie pentru cei dirt seria A, dar Iucrurile nu ,~tarea:u asa de bine pentru eei din seria 'B~i 'era diu peatnl eel run. seria C, car>€! sa simteau descurajati. Pe baza rezultatelor de Ia examenu] l:funsprezece plus", eu am fast pus in seria A.. Dait,. in fieca.:re an, to~ eei care se clasificau. matjos de eel de-aldouazecilea din dasa erau retrograda.1;iin seria 'B. Era. 0 lPrab~]re aJla:t de- teribillli ifn .lllcrederea lor' fa~ de ei in~~i; mca't nu-si mal reveneau nielodata. In primele mele doua trimestre de la Sjt" Albans.m-em dau5jficafal.

d •• _,.1 • l' d .'. il d A 1 ,oruazea. ~lp:atiiuea ~i a '.' ouazeel ~ trei ea, '· •. ar in ce

de-al treUea trimestru, am. aJUJilS at optsprezeceJ.'ea ~j, astfel

~_x 1 limi"t:>:

am. ~pat ,a. "-, <1 .•

N-am lost niciodata mai sus de jumat~tea clasei, (Era o cl.asI straludta.) 'Iemele melede aeasa ar~Ua'U mane nelngriji,te'rscrisul meuera disperarea profesonlor, dar colegii ~rh1u porecUt.EmsteinJ dovada ca ei·vOOeauprObabi.~ de m~,bine. Cand aveam doisprezece ani .. unul dintra pri~ tell~ a. pari at cu a1tul p~ QP1.1flg:i, ell d ulcluri dii. nu va ie;d mm.k din. mine .. Nu ~tiu dadli, parlul a fest duspAnii Ia cap:it".iiar dad. da, nu ~,tiu cme ,~'"il ca~;tiga.t.

Am avut ~ase, sau ~apte prleteru, iar cu majoritatea am. rlma:sin ,COE'!tact. Aveam de .m1ll1t€i eri discu iii md.e1 un-

I.'te ~ dispute despre orlce r de Ia modelele teleghidate p8inlla religie ~i de 1.1 parapsihologie la fizid. Un subiect dediscu}[e era originea universul ui ~ dacaacesta a avut neV'o,ie' de un Dumnezeu care 51-l creeze si sa-l p: 'UfI~ in

,. ,

mL~are .. A uzisem ca. himlne de :taJ. gaiaxiiEe mdeplda.re

. _ dep]asead spre eaparul r~u al spectr:ruui i?i c5,3.ceasta

il .' d' " .. d . . . 1"· (0

O!:(ltrea 0 ID~ lcape pnvm ,expanSlunea 'unrv'et'Su lil. I.

d p,]asm:e' spre violet a.r fi indica't 0 contraql,e.)Ernm insl ilttr 011 l:rebui.a. sa existe. (I alta ,e,xl'lica,pe peI1ltru aba.tereat pr - r-o$u. POel'te di lumina obose~m ~i d.evine mal. ro.~i:e

25

1m drum spre noi, Ununivers esen~ neschimbat ,~i ve~mc pamEl! sa fie mnltmai natural. Numaf dup~ doiani de cmcetMi :in cadrul docl:ur.atuJui aminteles ,~ n-aveam dreptnt:e.

Ajunga_l1d ill. ultlmil doli am de scoala, am dodt sl m;\'l speciallzez in matematlea ~ifizic~ .. Aveam un profesor de IIlJlltemaUC':iplin.· de Inspiratle, dl 'lahta, iar' ~C'Oil]fl toomali eonstruise 0' daJM nona dema;te:uwlidi, pe care r gmpu[, de ma.ttlrnatldetli 00 luase in srnp5_n_ITe. Dar t~,t~il meu a" los.t categor.icim,potriva •. E[ credea e.1l mstemattcienli nu V('!I avea alt debuseu decaJ invaitam§ntul. Lui i-ar .6 pJ!Ctl:t sj urmez medicine, dM p~,.mkte rru rna intsresa .ae]Ocbi,n~ogia,caLre-mi .pihea prea deSiCriptiva~i nuindeajuns de fundamentala. Mal avea §ii un statut nu pre.a favorabil Un. ~co.aUi . Btietil rei mai. strMuciJi urmau matematicasi fizica" iar eel mai modesti -. bkdogia. Tatfil meu stia eft nu V'ui urma b.i.ologLa; m-afacut sJ. urmez chirnia ~i numai hl micoil masura.metematiea.El credea 01 m. aces'fr .feli imi vapa_stra. deschise ,o'pti unHe, Acum sunt ,PJ'"QreSOf de H1~~emattidt. dar n-arn p1rimitnid un .fel de teem sistematice de matematidiJ de ('Find am absolvit ~cO;;l]a dm., St Albans; la vMsta de ~a:p~esprezec:e am. A trebui t s!!i dob:§:uci.esc singur pe drum t031tEi:roarel1W[ica pe'c.ure c ~tiu:., Obil}tlwam sa supervizez ~,'tud~n~li de la. Cambridge ,~i mviitam cursurile en 0' s2iptama1i!a Inaintea lor.

'Tat~l meu se ocapa cu os:rr:-eta.rea ill domeniul holilor troplcale ~i avea oblcelul sa. rna Ia.eu elinllabora.borulluj de la Mill Hil], .Nlie'imi pH'i.cea acola, ~imai ales 'S~mili uit fa microscop .. W mai ducea ~1 in 'camera .inseetelor, unde ~1.ea"~n~~rii il1fecl;a·ticu bolt tro.pkrue.1rn1 era. mel. deoarece mi se parea mereu c~ impreiur zboara Cil.~iya tan.trn'i Iibsri. 'Iata luera fomtba mu·~t·~i ell ~.bne.g,atie,.·Era nec~jU simtind dial!ii; care I1U erau a~a de buniea el, dS!1." care ~v~'ilu. ,aHii. ojl"'i!'!m.e::lSi :rela:tii. ID21i bune .. i-o luaseramainte,

~ ~ ~ . - ~ .

De: obicei mill aveniaa im:potti:va·u.no.rasU:el de persoane, Bu ered ms~ c~ flzlca este oarecum dUe.ritii de medicina.

26

No (]onteaz~ de lEI ce :sapElla vii SO!.Il ell erne estiruda, Con-

teSizH. C€ faJc·i.· "

p

.M~~ ll1te".!:"esat niereu eumfunctioneaze-lucrurile si obis-

nulam sa desfac totul m p~ile CJQ'mpollmreca sa. ariuc~ merg, dar ltl'U. eramirt :5tare sa le montez laloc .. Aptitudinile mele pradioo UiU se ridicau niciodata pin~ la nivelul .. interogatiilor mela '!:e~)retice. TatM meu. mi-a mcu_Ml!fart Interestrl pe.ntru ~tiin~a" ba chiar IlHI indrmnat in m:tl.te.:n~:ti.J:'a~lii.b funp cat i-au permis cunostintele, Cu aceasta poogalir:e.f ~~~~nd seama de profesia tatlfulul" mi s--a p!rut flresc sli int1'il. in 'Cietce'tarea ~tjjntifidi. Atunci dind.erammai we, .[!JU .f.l:OOa!m distincPe in~re, unJ~de ~tiin;~ ~i iill.tuL Dal;"r la ~arsta-detre:iisp1ie:zece saupaisprezece ani, ~:Ham d~j'a ca <d!)~s.c sa fac eereetarein fizic~. deoarece era. stlinta funaameJ1lta1a prin excelenta, :$il aesasta m. pofida f~ptuIui. cl- fiP14 atat .de usoara ~i de]j3. sine in~e1eas€i/ .. fiz-ka era Qb~~.l eel mal plictisitcr din ~coaJa. Chlrrua. era .. mult ·maru. distr.l(:tiva/.·dat,or.i.t~ lU,c'I;'llrilor iilea~te-pit.@lteca.re se intamplaum~u, rum.~r,fi explozllle, Darflzica s.iaStron~ Jl"iiaofere .. lJ,1 speranja de' a mtE;leg.;: de Jup.de venim ~i de .ce s~;te.ri) aid. VOE.<ln1 $03. sondez adiIDdmj_1,~ universului, Bo~de cii ,~111 reu,,?U intr-o mica m£'isud'l dar mal Blrrntindi fI,~,lt d.e (tm:Jtoe lncrurl pe care vreau s.a le stiu,

.1

2

'O'XFORD S1 CAMBR:lDG.E

. -'"

,I

TatZH.meu dorea cuardoare ca eu s:i intru la Oxforrlsau In C~mbddge'. El 'irJ.$M~·sfuWase 180 UniversHy College de Ia Oxfordr astfel d se gindea. sa :ma inscrin aeolo, deoarece ~ fi avut ~UW5e mai mati de intrare, Peatund, University College nu avea studeup m matematka r ceea ce aconsti-

, .,. 1 A ... ~ , .ilI: _it.J~~' fl'

~lLlllt pentru ~~ .. :IR~1!ID moitlv .ca S;a, urmez cmnua, asa asr

putut ineerca obtinerea unei burse in stiinte ale naturii, mai degl!'ab! dec~U in .. maternatica .. R,es-tid f~mJHel. fusese in India. pentru un an r dar eu a.·trebllit.;~" ri~.m aeNf pen.-

. . t.cl'.l_ . • I'W A .. I!-.,; l' ' ,~ te n::...: • 1.,.,.1

au. a O:u ~ieD.tve.~ ... 1 • • ~l.a. tnu.a. ." u.n_lvermj~Il.· : .. LlJI.l'.I,gm".be

"d . ....lo! . .. ; . . A. I' .t""\...~~_ d

meu COllSI" era eaeram prea WlC pentru.a.moerca lIa. 'vMuf ','

dar 'in martle 1959 am mers acolo pentru, examenul de bursa impr-e:una cu. dol colegi mai marl cu un an decat mine. Era.m convlns d1 m-am prezentat diu ~:i. eramfoarte deprimaf: m_nd" in timpul examenului de lucr,ari practicer Ieetorii 1!l.mversitari veneau si!! dlisc:ute ell altii" dar nu $i cu. mine. Apo], dup.~citeva zile de la 'intomcerteil de 1a Oxford, am primit 0 telegramacere mi an.unp elt am ebtinut bursa.

Aveam saptesprezece ani, iar eei mai multi dinere studentii din anul meu aveau servlciul .militar :[;atisiitcut .I!:!}

, ~

erau m'ult mai virslnid. fu primul ant ca ~ jjntr-Q' parte. din eel de-.a! doilea, m-am simtit singur .. De-abia mc,el de-al treilea an am fosteu ade.v~rat f€1'idt .. AtiJtudinea predominan~i die ilia. Oxford! era atund romplet nemvorabllai.mundj. tie presupunea sau di ~ti srralucift Jfru-a efort, sau 00 trebuie

28

sa"'P ac-rrep1i .mt.i:telle. ,~i sl ob#ii noteie cyores.punzaloore nivelo1ui patru. Dadilncral din greu ca .sa ·ob:tli caliHC&tiv~ mal b .,.. "t . . ] ':!( •• ..:ll':'~ ._ une, erar prrvr , C.1 un om cenustu, cei mal r au eplltet u.i.t,

vaeabularul de Ia Oxford.

Inacea vreme.carsul de .6.zica, de l,a: Oxtord era. astfel .rind.uit mca.t s.~ fie deosebit de ~oarl evitarea eforb.l~ :filor. Am dat lID examenIa intrare r apoi am. tacut' trei ani (!u'num~ un singur examen fina~ macaparullor:, Am. cal-

.·.·11' . ...l, tll: !II: ",' •.• ,._ ·~·t .f:.... I ;I t

Glw.a~' 0 oara ca, an CeJ trei arn cat am lI:OSI, aco Or am Iucrat

,0, m1e de ore, adidi 0 medie de numai 0 o,r,~ .. pe D .. Nu sunt

_,;"!a; ... .;:il.-"l .• .It • ....._; • ..... 00 D '. ." ~., ....I'!_

Ji_,lWLII.~U:ru UI.e ,aoeasi~iiii. ma~ui.Vhd: . . ••. ESCflU numa~. <,!!YJrnUj,U.ea

mea deatuncl, Thnp'ad,a~tli de cei mal multi,dlntre ,oolegili mei;: o~:titudine de' plicds total. ~i simtamanw]. dt nimic nu merlta vreune.oort. Unrezultat ru bolii meleafostschimba:rea 1.ntregii situaj;ii; a tuna cand e~ti confruntat cu per:,. speetiv.a lmei mort! premature, realizezi ·dl vita fa merH~ al. fie ttiita. ~i. d vrel !5~.£ad I) muJ~ime de treburi,

.1"'1::....' Ii' .. d . . 1" • . •

~.ii~ cauza .' ' psel ." e antrenament am P' .!ntut ~ J.aU exa-

m.mw final flcand. prebleme de·fizica teoretic!~i evitbd

I,l' 1......'1 • d t .'1 N'

UJIi},w'ocles.e CM,e :pretin .. eau cuncasterea .(apte~o:[. ' .. -art:Ii

~Uflt sfi, dorm. in noaptea dinamtea exameaului, .astfeI d nn m~am, prezen~at' foarte bin€: .. Bram .pe .muchieintre rimui:j.i eel. de-al doilea nivel de apreciere ~. 'k~bllia sa

., &:!. _'L.~ ., de . . . ..lI_...:_' E"

mm.,flU cnestienarc examma·toti pen.u;u 0 ~le ... im-au

, IJ;ebat ~i de5pl'e planurlle mele de villar. Le-am raspuns d~am s~ fac cereetare, Dac:a mi91F da primu] rdvel, a,

~I il'secla Cambridge·. Da.(;a l~:,? ob~e numai.pe eel de-al ~ oUea~ .al;r r!m.be Ia Oxford. Atttnd. lei ml-au dat primul {'v',eI,

Inre1egeam.dj, exlstau doml dQm1enii pos,ibhle de .fizka I ~ ~icl.fundam,erdal~ in ~ a~ fi putut face cercetari,

nul er,a eesmologta, studhil universului m, mare, Cela.i It r fizic,a p2llrtkuEelor elementare, studiul univetsului mle, Am. oOliBid.erat di parrnculele elementareerau pre-a

I~'· _ j. .. Jt!fl'.l!Ii,1I; d desi •.. d" "'''. t" x ... ~~

III rili. al."Td~1~oare/,~eoarOO@,,·· ~iJ. oamenuc e,(jitilin"H gaseau

-~!Umti~ de fJarti:cudenol, nuexista mci 0 teorie,ad.ocv.at~,

29

Tot ce se putea face era, ara_njarea partieulelor in farnjliir Cal m botanica, fie de alta parte, i1tQoomoto,gie~ exlsta 0 teorie bine defmlta.r teorii"a :relativim~ genera~e a Iui Einstein.

La Oxford nu .1uO':a. nimelu in cosmologie, dar iii. Cam= bridge era F~ed Hoyle; eel mal dJ:S'tins astronem briranlc 811 vremii. Am cerut assdar si1-mi. fac doctoratui. cu Fred. Hoyle. Cererea .m~i\ de' a efectua C'et;cetiri Ia Cambridge a foot ,acceprnta" datfiind d ob~in.us'em prunul nivel, dar, spr'€' nep.M.c-e.rea mea, conducatorul meu era nuHoyle, ci o persoana pe nume Denis Sciama., de care nuauzisem. 'La sf~t, inrnmphrrea: &iI. dovedit foarte favO'~~" Hoyle c1il~torea. foarte mUlt pestegTaW.tili, astfel di"nu p!-ea a,;l,li avut parte· de ,el~P·e de ,al~ parte:.. Sciama era. acolosi era totdeauna foarte mcurajator s~ discu~ ell el, chiar daca dessorl nu eram de' acord C'U. ideile sale,

CilID ,I1U fiirusem mui~ .m8Jtematica la~'Coali1 ~.nSl Oxford, amgMit la inc'eputtooria. reiativitJ1tU gen~ralereIativ dificlla ~i nu ;poogresam prea repede. Am ebservat In timpul primului meu an IaOxlord ea devin greoi in ~c~ri. Curli.nd d~pa, venirea III Ca:mbridge"mi s-a pus'. d~agilos'linu de SLA~ s.cl.eroza laremJi'i runiotrofica'j BaU maladia neuronilor moton, cum est€' cunoscuta: tn Angfia. (in Statele Unite, aceastaeste denumHa, de asemenea boala lui Lou Gehdg.) Mrolcii.nu pot oferi nlci remedii, nici asli.g1Jr,~ri

tit boala nn va merge mal r~JJ.. _.

l..a·mreput;maladla pirirea sa prog.ress7.€' det?tul de rapid ..

Nu avea prea mult sens s:! lucrez Ia tetna mea de'. cercetare, deoareee au speram sa tr!iesc destul ca. sa.~mi termin doc'tnmtut Dar. eu treeerea timpwni. boala plrea sil5! se tempereze, Am :incepuf toto data 6li in~eleg t'eoria rela:tlvitapI generale ~ s~ fac progrese cu luerarea. Dar faptul cu m,tul deoseeitera cit rna logodisem ell ofata pe care 0 chema Jane Wilde,. pe care am ihfaJnii..,o pe cba. fusesem diagnosticat bolnav de SLA. Acest. fapt imJ oferea un-motiv Cal $~ tra.iesc.

Dadl ne cas~:t:ore,j)l:m, .rrebttia. sa-mi gasese un servl-

ciiUoj .Jar ca: slt-mi gasesc un servi.ciu" trebuia. sa",mi temun

30

doctoratul, Am mceput doo. ~ muncescpentru prima datil in via~a. Spre sarpnza mee, run vazu:t ea~mi place. 'Poa;t@ c.11i' flU €ste cerect ,s~ numesc astamunca. Odata eineva a. spus cit oa:men:fi de ~Umra ,~i p.rostituatele primese bani pentru ca ~ fad •. tTteibttri care Ie plac,

Am £leur. ,ce.rere pentru 0 bursa de cercetsre Ia Cole-grill Gooville .. l?i Ca.ius (sepronun~ KmJs). Sper,am.cIJane:imj va ba.tecererea in masina, darcand a veru.ttn vizifu ~a·:mine in Cambridge .• avea hratu1in ghips, 'Irebuie sA recunosc

',lC' ..:.!...- • .• d .... . I'·

CR. am compg:timtt~o mat pupn .' oca t ar f tirebillt'.~i rup-

\Sese totu~ aooI .mlina stanga.. asilel ea arel:t:{>it .sa imi scrie cererea dupa dictare, Iar ell. am gasU pe altdneva s~.m:i-{) bItt!. hI' ,ma~iflli.

Trebui.a sa mentiones ill cerere numelea doua p.' ~e

~ .

C'nte putea.u da referi:n~@ despre lucr~dle mele, Conduca-

torul men mi-a sugerat sa=l nog. pe Hermann Boudi sa fie UI1,W d!intre·refer-eIl~i Bondi era profeser de mate'ma.tica ~1:1 'K1ngs KoUege de .laLondra, flindun ,expert m .. relaUvi~ l- tea g:eneraia .. ,n mta1nisem de eate-va orr, ~ar el a snpus disc:u!l1ei ,0' hzcrare pe care 0 scrisesem pentru an. publicatiJ

n P~i~>s af the' &tpl Saciety.l-am cerut acestlucru dupli, u] Jc~epe care' a pnut-o la Cambrid,g~, i~ elipri\tin.du~mJ. trn.t, mi-a spus ca, desigur, o va.faee, Designr cd: ml si-a ru Dlmir!.tit de mine; deoarece~ atunci ~d Coieglul I s-a "t _ tpenhill referin~ cl a raspuns ca. nu auztse die' rome. t J~i exis~ atilt demru:p_ so]idtanti pentru burse de cerI ., ", tl'I.ciMi dac! unul dUi!.lfl"e referenpj candida'tWui serie nUl"lcun~te" ~nsele lui·dere~i~.sunt zero. Dar a.tuild ll, 'udll\!' ,er.aJu mal :~tire'. ColegiuJi. rni-a anun~at rAspun=

,I 'r''Icom,od ,af .refere.ntuI.ui" .conducatorul meu g-.a dus ~ 111 -U " i-·a reamm.tit cazul, Atund. Bondi ,a scriB un reI' ~t ,C II' . eJ!a probabil mult mai bun dec.§it meritarn, Am ,Jh1ut 'l])Ol'h1il flaanciar f.iiaUl rama:s.m Colegiw Caiu$ ~I n .in1omel1 ttll de fa t~L

. - k1" _ mna c~ Jatne ~ ,Cll mine ptlteam ,M .r.ue' ctis~.tcr ~_:- nm ~l fitcut in .hlllie 1965. N~ampetrecu~ htna

31

de miere 'fu. Su:ffoj~ siingurw Joe pe care m.-l puteam permli.tE!.Am.mers apoila o~coa1a de v.ara derelativitate gene:ral~. '~a UniversHateo1. Cornell din. statcl. New Yor.k. . .A fest O,erMl'e. Am. stat intr-un d.ormifot plirn de .. p~oo copii ga1~gi.o~i.. ceea. ce a. produs otensiune :in cuplliul nostru, MIl alte pnvinte. seeala d.e var,~ mi.-a fast tom~i de iotas" deca.rece' aminHilnit:mulp. .Uderi dind.omeni:w in care Iueram,

Fana in anul 1'9'7Dt eu studiasem cosmnlng~ar care se ocupl. deuniversul pe searl mare. Lurrarea mea eeamai irptport:anJt~ dm.llceastti. peri·oadti ,el'adeSpr.e~singultlriUiti. Observatille eieduateasupra ga]axiik:l!f mdepartate indica faptUl a acestea se depirl:eaz!. de noi: umve:rsul se extlnde. Deci g.alaxille trebule :s,l fi £ost mal aproape una de alta in trecut, Apere ahmd 0 problema; a existat vreun moment m.care foote gplrudi],eerau unapssle alta, cu.densitataa um~· versulul.inHn:itii? Satta existat ,0, faza . preliminarade conh'acpe,mca:re g.alaxiile all! evU.at $a se ciocneElsc~ una de alta?Poate cl autrecuruaape langllaHa slapei s-au deprMat:din:nou, Pentru a raspundela aoeasti!. i:ltrebareterali111. necesare nol.ttehnidmaJitematioe. me au footdezvoUate.m.tre 19\65 §i 1970/cltprecJ.dere de Roger Penrose '9'i de mine. Penroseera atund.la Coleginl Birkbek de ilia Londrar acum este la Oxford .. No.i run folosit aceste tehnici pentru a .ar,Ua Cat da~iteoria re1atillvit~i!ll generals ·est€! oqrect!.atunci. m trecuttrebuie sl fi existat 0 stare ell densitat'El intmiUl.

Acea_sta stare' cu densita te in1mi~ este d.ailuIDita 3Wgu= laritatea big bang (marea explozie), Dadi teoria relarivit.litn generale este ·corec::t~ .. m8eamn~ cl1 ~illnta nu poate prevedea cummcepe universal, T~~ .. lucrarlle melemat recente aratli. ca ,~steposibhl5a se p:revada cum inrepe universul daca se ia in co,nsidler<U'e mor.it.1ruanti(:3!, Ja sCua rea maimka a uatversnlui.

Re~aUvitatea.generaJaprezf,ce col stelele masive colepse.aza atuncl c.md. [9'i epuizeaz~ comibw;tiJbilul nuclear, Lucrarea pe .ca1'€ Penrose ~:i. eu fustmli am SCii'1!s-O arata ca. stelele to].1'pseaza pant! ce 50 atinge 00 .singu],(lJlitate eu

32

,!il~tatea. infinita, Aceasta smgularitate ar fi s~Uul' tlmpJuJ:w" eel pLi~pentru stea ,~ipentru otic€: :s~ar afla pe eClJ. 1€J~gravita;ponal.al singuImi~1ii arfi alat depuremic, in:fJ;~luini.:fla n-ar mai.putea sca~ dID.vegjunel fiind ~Tasa 'mapgi decampul grav.itapottill: Reg) unea diD, care t:tu! Be mai pooft~ sC~p:8! de at:r'1;u::fi'Ei se'i1u:me~te'g:a!ura:nengI'i, iar Umita sa esse l1umitaorizont. Orlee sau oricine nlmereste in interiorol orizon tului, ajun,ge la sfar~Uu:1lti:IDpWui~ la singularHate.

:mtr-o naapte a anrillci 'I 97Q,.]a putin mnp dupa nesterea fficei mele Lucy; .rna g~ndeam Ia g~urile negre pe cand ma dueeara Ia tulCE'I11'€. Bruse, am m~le.s; C'a m,U[le dmtre t~:die d.ezvoi.tate de Penrose ~i de mine pentru a d~oJ1Btra sin.gu1arit~tille puteau. n aplkare ,gaurilor negre, In mod PS!rUclula:r, suprafara orizontului ... granita g~u_rH negre r nu puma. descreste cu tiimpul. Iar atunei c.1nddcWi g:.luri negre se clocnesc si se contopesc pentru a forma (I sm,gu_rii. gaJur1i._ n.e~gr~ .. aria. orjzontuhti gauril. finale va fi mai' mare decat soma arillo:r g<:"l.uru.orn.egre ini}iaie. Aoest £apt pun€: O.l:imim im.po:rtanta c'a:ntlUi},ii de e:neJrgie care ar putea n ~m:isa m 1;l:l'ma docnirii .. Brarn asa deexdtat, can-am re~it sa donn

px;etlJmwt~. aeea noapte. ..."

Dln 1970 ~i pana in. ]97·4,. am lucral malales ill domemulWiurilorn .. , DaJ'~ m 1974., arm ~cut prub"bilc.ea mat :swprmzit _ _ erire. Caudle ti.~gre.flU sunteomplet negre! Atunci cand se La m considerare ,oompot"MrM mate.:tieli Ia scara midi., particulele sirediajia se pot scuFg·e m Mara g~urll. negre, 0 ga:Ul".~ ne~gra paale emite radiatie

ea ~ rand. ar :fi un corp fierbinte, _

Din 1974'r am cornbinat relativttatea geoer,al~. ~i mecamea cuantiea mbt-o teorle consistern.ta. Unul dintre rezultate a fostpropunerea fA·cutai :in anul ]983 'tmpr,eUI_1lli. CU Jim Hartle, de la Universita tea din. California de la Santa BMbara,. d\ ~i 'mnptill, ~ll spa~w au Q extensie finiUl, dar nu au mel. 00 wamta. sau margine. 'Ete' ar fi ca suprafata pamfuit,.tulU~, dar eu ,~o~~ ~ID~nsiuni in p~~ .. 5upra~a.tapim§;n.~ hUm are 0 ane iuutPi, dar nuarerucr 0 InargIne. Inteate

~liUi~odi.le mele, n-am :reu§U sacad dincolo de margmea, lumii, Daca·p.:resupunerea. noastr~ este c-orecta, amnci[l.=a;r mal ,exista singularim~ iar legile stlintei sr .6. vaJabile pest€! tot, inclusiv la u'loepuilld universnlui, Modul incarea inceput un.LV1erSW .ar fi determinat HStfeI de-Iegile ~Uin~eL ~, fi ~:reu~, ,'t astfel :sa,-mi reelizez ,ambitia de adie.soorp' eri cum s-a, Th~ut unlversul, Dar mea nu ~tiu de ce 8'"<f.1 naseut,

3

BOLNAVDE SCLEROZA LATERALAA,MIOTROPICA*

Bunt deseori tntreba t c€ slmt eu mh~g~UlU'a ell faptul ei,cam SlA? RasptmSttl meu este ('a nu simt prsa multe. In,CETC sll, due oviata pe cAtpasibil normals ~J. sa mr rna S~Iildesc la situatla mea sau slt~i.injiesc dupa, lucrru:U€ pe care boala ,~ impiedk~ ~~ lefac ~i care nu sunt chiar n,a de mulee.

Am aYI!l~un soc foID"~e!puternic cand am d,escoper~t d sl,ifii/ dem:aiE!di((;!, neuro-motorie, :ttt eopilarie, n-am £ost: mcioo.a~, prefl bine ,ooo:rdona~ f~zic. Nu eram bun la joeurile' en mingea ~ peate di ~~~&~.~ttZa rm ma p~,o~' Cl!:fam de spnrt sau de actiVht.l~ile flzlce, Dar lUCflU'.tl€l p'h~«u ,m se schlmba atunci cand am 808n 18] Oxford Am. f;neeput ~a v§.sl'esc :;lJ s~ fac pe c.arrn.aduL Nu. eram destul de bUD flentru nivelul Regatei~ darl-am atins peacela a1

kttoocerii dintre ,colegii. .

~In rem. de-at treilea an.la Oxford, am. observat totU$ ca dl!vm. o~curii..mal ·n~dem.anaitic sf am cazut (I data":S.JJLi, de de:ltIl·ori~a'VreUl1.moti~ apare~t.DarID1umru'm ~ul url!l'l:ttor~ c£nd am_a~uns la CamJb.ddge,ma:rp.a a obs~-vat fft,ml ~~, m-a dus la ;doctoml de famiUe. :m, m-a trimis Ia un Bp.aciiilist ~[~ Ia scurt tlmp d.upfll. impMti:ea. vl'irste:i. de rJIJiIJAzeci;d, 1!UlU, de',ani s : aniiost:w:ternat,in s'pUalpen~n1. d1npostk, Am ramas aeolo dau~sAptlmSnLtimr,'mcare Ri'II, f~cuhnrule,aruillze, Mi-au luat 0 proba de muschi dill

II D~c::m:s ros,tH la Aoocia.ji'l Britarurn de' boli neuro-motoeii, ]a Lrml;_ll~hatn, In ,i;lctombrne 1981.

35

brat. mi-eu mtrodi!!ts ,nist€ electrozi mi-au n° '1 ,i .... ·c'''' a · I' un

• • p' - _l.l.:-V -1!<'1 ·" ... u Q._", ~I!Ii; ,,,,:1., IW,IL

Iichid opac Ia radi.aj:li"in mJia.uva spinarH ~i l-au observat cu raze X cum se depiaseeza ill sus ~i in jcs rnnd basculau .P~tuJ.o Dupa 'tOQl,te aeestea, ,ei_ nu mi-au spus ce am, d doar ca. nu evorba de sderoea nuiimp]a ~ ca sunt 'W'! caz atiplc . Am dedus di Be astepta N, s~-mi mearga ,tot mai r~n .5;1 cil nUl era nimic de f~,cut .. cu excepjia tr,a'famenlului cu~la~, min~,.rv1i~am dar searna ca nu se asteptau ca vitaminele s~ ailhi:1J, mare efect, Nu eram dispus sa cer si alta detalii, deoarece acestea hnie:rau desigur 1iLef:2l!vorab:ile,

~, fast un soc Sa Urn)pel,eg: ca am 0 bOilJlll ,mc1!ll'abilii care mill putea ucid€ in ca~va ani. Cum de ,mil s-a putu,tm;ffiID~ f1a, asa eeva tocm.a.li ,mie'? De ce trebuia sl fiu ~:rn'~ ,astfel? 1bttlJ?t Intimp ce eramin spltal, amvazu! un baiat pecare :n cunosteam vagmurmd de Ieucsmie 'UI patul opus mie, Nu a fo.s:t un spectacol pl~01.t. Era, evident·ca; se aRau aid ~li eameniin situatll mal grave dedit mine. eel pupn en nu :ma simjeam bolna,vo 01"[ de cat'e' (in .ml slmt mel!in'at di~ autncompiiJirrnrel'imtj amintesc de bliaM, acela,

, '. Ne~tlindl CB.~ va,fu~~m:pla cu mine .. sau dJ die rope-de va pro~re9il boala, nu ~tlaJlil ee ~ fac: Doctodi mill-au spus sA ~,l.!Ji fntorc la Cambridgesf sa-mi continui cer.ceta~d}.e d.e-.,abia InOOpU ie' 'in domecdul relanvUafU g .. enarala ""l COS~

'~ .. ",0 D" , or

mOiLog1@.I" .. areu nu progresasem pfea mult, deoarece nu

aveem ,desluJa pregi1tire matematica ~:i.1' orlcum .. s-ar fl putut sa nu trm,ese destul pma 121. obtinere'a doctoratului Mil. ,~~,tea-:rn,ca un perscna] HagIc. M-a~m apuca:tslaoculf muZ!~ de Wagrter., dar reporl:aJe1e deprin reviste dupa care :m~~~ ft ~pucat sa. ~u v,arti.?s sunt exagerate. Necazul este Cat od,a~a ce mk-o ~vista se ,SpW1e~ eeva, atunci si aUe i)Iti~ cole Q}pi.:'12:a ,~tireaf deoarece astfel povesteae m~l ~,ttmdi. Iar tOlt ce a ap~u. t tip,M,il dlem~i multe or! trebuie sa: fie

adev,@!rat. '

... .-

V~surile~: erau putemic perturbate. iMlnte de diagnosucarea bolii, eram foarte plictisit de v lata. Nimic rra p'~refJ. sa merite VIeun e£ort.Dat:, C1!lfmd. dupa, ie~trea, dim,

36

spi"bSllll'atn visat,~ urmeaza :sa fill executat, Am fu~,eles dinu...odlatfici exiSt! o mnltime de Iucruri care menta s~ fle £~cute, ~~ pi:! care le-as pntea face dadi a~·fi fost piisuit. IntN.m.alt v,~spe care n.....aJIt avut de ,d.teva orl, se flt ce a, 'c~ roo sacrmc via:~a Cal s:~~i salves pe aljii, La urma urmei, dad, tot aveam sa mar" barem sii fi :facut un bine.

DCIII' n-am murit, De fapt ... desi vil:to:rul era sumbru, am des-cop edt ca sU1pr,iza eli In, acel momen t rna bucnram de via .. ~ mai mult dedit inainte, Am ~inceput sa fac progeese'in cereetare m-am logoilit ~,m-am. c~s~torit ~i am ~b1inut 0 bum de eercetare la Colegiul Cains de la Cam-

brld.g,e. '

Bursa de Ia Cains mi-a rezolvat imediat problema 10- 'cuhn de munca, Am avut nome ss-ml aleg mica teore'tica dlrept domeniu, deearece era unul dm"t~ eels ciileva in care conditia .. mea .RU ecastituia un handicap series. Am ,foot ~ot.odaUi norocos 'c~ reputatia mea ~timtifid, erain ,cr~,te!e. jpe m~sllu~ ce ,aondi'fia mea fizica Sle;inralu;Hi~ea" Ac;eas;ta'~a di. oamenii erau pregiUip sa"mi ·olrer-e 0 ~e de posturi m,car.e aveam de tndeplinlt numai 0 activita fe' de oercetare,fk},ra sa, tin lectU 0

Am avut nome ;,;01 cu locliinta .. C§n.dne.-am dsatori t.

J~Il'e era. inc! studentii la Colsgiul Westfield de la Londra, astiel ca. tr~buia,s~ mearga acclo m,tnnpul s!ptrunamii. Aceastamsemna ca. h",ebuia ,gas.ita .0 locumt! in care sa rna pot descurca si:ngur r ,a~ezacti1cenl;r,i3JI .. deoarece nu puteam merge mult, Am cerut sprijin Iacolegiu, dar. €omlOmul mi-a spus cit ~ffiu.Jorulin problema caselor nu figura :pdnhie' obligatiile H-mtitu:ti'ei., Ne-am :i!nscris ded pe lista de incltideri pentru un gr.U,P' de' apartamenje care. se con-

IH.. '" .~:;: (D· ;(, 'I'· • ..:I-~

smnau III p,J.a~,a.. .UP~ mal muJl,:t.i am" am deseoperit d!i.

aIpadamentele erau proprletatea colegiuhu, darnu mi 8 .. a, spas acestlucru.) LamJtoarcerea.ia Cambridge, d:~pa, V,Ma pet:recu:tl in America, am descoperit d~. a.p:art~men,biEe nu erau. gam. Ca omare.m:vooIer. ~.omul.i[lJ.e--a. oElto ca~merii, in ci.lThinul pen,lInt absolvenJii prlmullli dciu. E.l ne-a spus.:,

37

38

m-am imbolnivit .de pneumonie. A trebul t sa supo:rt <0 opera'fie die tzahentomie, Iar de' atunei inccaee amavut nevole dein,grijire medicala douazeei ~i patru de ore din dou~z'ed !;1i patru, ceea ce a fost posibil cu ajutoIu] .mai multor fundatli,

'" , , d' . d' A

lhainte de opera tie, VO~1l mea ". ,e:v,e:ruse t; tn ce ,~n ee

mai confuza" astfel cA numai cei care m,l cunostean hine m,~ puteau intelege. Dar puteam eel putin sacomnnic, Saiam lucrlri ~tiID1ifice diclfuld. secretarei :;;Ituieam. seminaril printr-un Interpret care"J'mi repeta, cuvlntele mal dar. 'Iraheotomia mi-a anihilia.t complet vocea, Untimp, sln,gura mea posibilUate de'comunicarea .flim.as scrierea cuVintelorlite:di, ell li~edl prin ridiearea sprino:nelor atunci din.d cineva kffi indica litera corect~. pe un carton eli alla&tUl. 'Este fbme difjdJ sa conversezi astfeL ooru:nites3. mal ~ scrii ,0 lucrare ~tiin~ifica .. Totusi, un expert in computere din Calliornia, Walt WoUosz" mi-a al!zit pasul, El rm-a m.rnis un 'p.rogram, de calcalator numit Equalizer, Programul imi permuea sa selectez ,cillvinb~' dintr-o serie de: meniurl care apereau pe' ecran .. prm apasareape un contact jffinut in mifl~L Pr.ogr,amul putea ii. eontrolat ~i prim mi1;:d\rj aie capului sau ochilor, Dup~ ce compuneam ce doresc sa spun.. puteam trimi'te mesajul sintetiza torului de vorbire,

La 'in.ceput~ am ru]at prograrnul numai.pe uncomputer de birou, Apol, David. Mason de 12'1 Adaptive Communications din Cambridge a. ada.ptat Ia carudorul meu un

alsi - d .. bi A

mic computer person $1 un smtetJZa tor cevor ure. .'. _cest

sistam mu.pennire til eornunic multmal bine dec..i:t IDam;re. Pot forma clndsprezece cuvinte pe mmut, Pot rosti ce am scris sau salva pe disc. Pot apoi 5i Itip<Mesc textul sau sa~l rostesc:£razii cu fr.a.:z1L Foloslnd aeest sistem, arnscris dou4 cliqi ~i un numrir; de lucrari ~,lii.n}ifiJCe" Am tinut de asemenea dUeva romtmicirlri ~um.'pike ~ ,ronfer.iin)~ depopularfzare, Aeestea au lost bine primite, Cred d'i succesul este in mare parte datorat calitif.n.i.sinteUzatondu] fabrieat de' compania Speech Plu.s. Voooa est,!;!· ceva foarte important.

39

Daca a:Lo voce ned.eslu~H-!r oamenii te trateaziiJ ca pe 1iJl'IJ deficient minU!l.Aoos!' sin:te:t:izator care de depane eel mal. bun cl:i:r:!t.r(e cat,e: cnnosc, deQal"eC'e are mai mul te mtonajli ;;1.011. vorb~te caln desenele animate'. Sh).gw-uJ. necaz e ea imi d4 un accent american .. Totu~i~ acum m?li identilk cu voce-a lui. N u ~ sclu.mba-o rrid. dliaif cM.e! mi s-ar otfed o voce ' care at" SW1a britanic .. M-~ slm!] ca.·till cand ,a~ ,fA devenl t I) al Hi persoans ..

Am suferit de maladia neu~o-motorie practic to.at! via~ mea deadult. Totu~i" a~estfajptnum-~ impie.dica.tsl am o familiefoarte atrttg·{.itoare ~] ~~reptuiez sueces In proleaie. Am. re'U~it muJ!tumitA a:juinrubd primit de Ia sOfie ~i copii~l dela un mare' numar de' aite perscane ~ oirgia;w:--

,"" A' . f . b _.'1_.

z~~u', 1l'!_ '. ost Jfi.orooos cli •.. Q~ mea ~ prog~S;at mult mal

¥rucet dedit este cazul de obkei ... eeea cearata <cit nu trebuie nicioda.w· si!i ne pierdem speran:ta.

4 ATJTUDINI PUB LICE FATA DE ~TIINrA*

·emat' daca ne plaoasau nu, lumea s-a sclUmba.t mult in ultimii 0' Su.Ui. de ani :;i se pare dt se va schimba .~ m.al mudt· in urm~Unm 00 ~urn. de am. UnU oamenl ar ,dOE.~ sa OPIeaEcirl. aceste ,sdUimba.ri ~i sa" revin31n,a.~~. Ia c,ee:.~ eil considera niste vrernurl melcurate ~ mat. simple, DaI~ a.~i;H:um .. ne arat~.ist:oriElI trecnJtulnu a fo.sta·~at de ~~'Unat. E~ era ceva mai bun dear pentru '0 mmorr.tate privile,giata, de.~ ~i acestiatrebuiausase oocuroeJha m:.e~Cina de azt far nasterlle erau foBiJrle riscante pentru femet. Dar

. . .' . " - . _'1 ,+' •. 1'", •. .. .. .. ,i..lII

~tru marea maJ,ontatea. jp0pl.ua}te1,r viata era rea, urara

!1ll scurta.

.. Qricum, cbiar dad s-ar dori,. Masulll.u maipoate .fi dat

l:naipo:i la 0- epoc'~ trecuut. <;tm,a.,tmte],e;~ teh._nologille nu pot fi pm ¢.·slmplu uitate. Ni~ progresellie vbto.are~u ~m. fi evita t,e. Chiar dadi 'w'p banii pentru <FJ'Ceta.re aJ' .ftWa jll (Uti: guvle·~.ul actual face ,t,~t ce poa~te in_ ~:~:t sell~},,"forp:. eoncurentei tot ar conduce Ia dezveltarea tehnologa.eJ. .. Mm mult, esb~iimpo.sibil sa opIel?ti spiritul oercetlilor al carnenilor s~ gandeaoca despre ~tiin!a fundamentals, in~erel'bt' dac! a.oo~fia SURt' pHUlifi sau nu pentru a~a eeva, S.m.gur'a cale 'pentru a stopa orlce dezvoltare vii~oare a~fi~n ~~t totaliter grnobal care ar suprima tot 00 estenou, dar llUpativasi in.geniozi,t.a~ea omului ari1.npiedka reusita unei

I

'It Cuvant.a(e :f:inuta Ja Oviedio, in.Sp:a.E1lia., la p.rimJr-eaprem.iuJ:w Frrnrj:uhH de hmriat,Amronie~i iht6kgere,:m. oerembrie 19H9.A foot adnsa 101. 2.1

41

asfE'l de mcercAd. 'lot os s-ar re21Uia ar fi doar inceoom;a" schimbsril,

Dad~ .acrept~m faptul·di' nuputem irnpie(U~ ~rtiinja. ~i tehnologia sa schimbe Iumsa :noastr~f parem incer·ca siii ne ,j$i:gnram eel pu }mca schimbarila fa .. cute merg intr .. o directl@buffit Intr--o societare demorn'ltica" a.ceasra" ~ c~ p~b:l:icu.l trebuie sa m~e·]eag<l elementela ~liintei!a8tkI meat s~ pOilU!: Iua deciziJ. pe baza de infarma.t.li. ~i ~a nu lelase dear pe mana @xp~rF]or. tn momenrul de fa~afpu~ blicul nuare 0 atitudine univoca .fa~.,de ~tiint~. E[ se a:~,.. ~ea.ptal ca ~i pm! arum" ca nivelul SaM de\v.ia~· s~ Cli€a$ca itt moo sus~ut ope seama prngr~elo[ 'Ullfl ~tiinf~ ::;;1 tehnologie. fie de' allI.M. parte.publicul nu are mcredere'ul ~tim~ili, deoarec@'rJiu () intelege. Aoeastlt" n€J!ncmdem 'Elsie! evld!entA, de exem_pl1!1, fu benzlle desenare ·W'lide savantul ~.;ni:t Ju;c.re.tliz~ in laberator pentru a p.roduJCC un Fra:nk€nSh~in. .. NemCil1;ldm~a in ·.~;tii:ntJ. constituie ~jl un element important de sprijin penfrr'DAL partidele verzilor .. Dar publiculeste totodata .. {oar-te ·mh~.r"€i5il.t de ~tiintli\f mad ales de astronomie, asacum 13' anlltli;m;ar-€H au.cl:iienjti. aunor .:se.f.ml@-d.e t~levl~ ziune r cum ar if COS11lOSOi- san cele ~tiill.p.f.h:::o"='farIJJast:i.ce,

Ce po.am .6 fficuf peIlI.trlJ a eapta acest .mteres ~. a-i. da publkw!w. a.c"@1e·O¥LO$tin}e de bazli de cere arenev?]epen.= trualua deci:z.:il fUllldamen:tate m p.roblemeca. p~oile acidH. efectul d@ $:er~! armele nucleare ~imgjneri~ genetim? Este dar d.t aC@'srn Gtin~tin~ de bazA trehuie sa se spr.iJine pe eeea ce se [n.v:ala m :;;€oaM .. Dar acolo .~,t.i.m"t<l. este 'prezen~ t3lta desecrl sec ~[ nem~eres.[j_I~nt. Coplli 0 inva~~ p~ de rest ea satreaca. ,e:x:amenel€ ~i mi .mtuie.sc relevanta ei pentro!. lumea care ii lrlJ:ollJoarllJ. k1ru.. mult, ~t:ijn~i:lJ. este! deseorl preda.tl!.1n termeni de ecua jilL Oe~~ eruapile eonstituie 0 cale ooncis(i. :;;ioor~cUit de deserlere a kieilor matematiee r ele fi specie pe cei mal multi. Recent1 ccandrun serills Q~arte de :p!opl.darlzare r am foot mV]Z3i!t c@iJ. flecare ecuatie inclusa ~mi

"C~fl:OSCU~ la n{)i sub numd.e: de Cttliftorie il'l ~~n.{verll. se't.iatu.l ]1 aJlI'E .ea .. atth,r pe a5twoAl.mtllame'r.kan Carl Sag1W ... (N. t.)

42

va mff!llmata:·~i. v,iln.ztririle, Am Introdus o swg~j'a ecua·~·e! £. = tnc2', F~_Ifi·aJc'fa~ta ec~,ul:~Je ... probatJil c~" ,a~ fi dublat vfu;l;~ ~Ir.ile:

Oamenii de ~tiIDl!~ ~m inglnerli tlind sli i~i e'xp:rime Jdeile lin J{)rm~ de ·eci!j,a~.U.l deoarece au nevoie s~ ~t~e valorile eX\ai.etefille cantUi!i.tno.r~ Dar, pentru ()ei~alti dinere-aol r este suilitie:ti.ta 0 percepere calita.tiva a (oncept:elor ~tilliil~jfi~~ iar areaS~il. poote fi. transmisa prin C~lVin:te si diagrame,

f~rra Jo,lo&irea. ,ecua.jill.or. . .. .

$UmrE:l. invaJatlf ill' ;;c~ pail t,e uf"e:ri cadrul de baia.

Dru- progresul :;;,mnJei .@8~ alit d€ r~.~id" ~inc~tap~ .~~,~ lil!oidemoHar! 'de la. t-rannil:tM~a ~ooln sia.ttm:UversItai!hl. Bu ~:~m :Inv3~aJt .nidoda:ra Ia ~eoal~ despr-e biologitimolocu.laril, sau despre ·tralrdst;od~· dSJr' h~e~ g~et:icA .~ 'Qomjpulterele sunt dou~4mlTed~zvoH~ile cele. ~ s1Uscept1bile' si! me sehimbe modul de vwa~a ln, viitpr .. C~;r~ile de pope ..

. -. ." '.'. .." ' .. : ,_' .. ''' 'I~l:!<,-

larizere §1 artieolele de ~ru:nfli din reviste pOIt aJluta .1li.1. ,;;uuu.-

. . - ····..::t . - . l rr1_.,1"· . ,~l'

rtl~a .no·utl~.or:. dar pha .1}i. CM~u@' de P.Dpu.wt.IJzare cu cei

rmil n1.<l.r€: $QOceS.sun~ citite door de 0 mica lPIQPQ:r1i~ a popu.[llpeL Numai ~~l~iziune\1lpMlte <lMge cu a~kat Q'a;udjjoo~ de·masil"i .. Ex]sf-~ ~i cEit-evn pm.@"a:me ~te· ~ec d!e,:~ti.mt·a lil.~evi:ziurie, dar ~celela!~e p~zm.ta.~~ulIDllle ;-tiin!;ei ca pe niste magii, i.ar:i, sa le ex~licer.. S~US~ arate cum se le.ag~ aeestea ih .c!ilJdrU111d.eUol.~ttin~ifiQe, PJ;odudi~oril program:elor de ~tiin·~. deIa telievizi.une trebuie sil m·tcleag~ J~ptu[ ri:i au ~espo.n~abni.tatea s~ !?lieduqe publieul.nunumai .sa-l dis,f,f:f;ze. .. .

Ca~ sunt probiemele legate de ~Umtii m. c~pii)blkru va.l:rebm.sa.fui decizBmvil.tornJ apropiClJ~?:In mod clan.eea .mal urgenf~ este siitua~a arrnelor nudeare. Alteprobl~e: gloha[:e" cum. ar fi aeeea allmentara ori efecml de ~erl, adtio-neaZl"i rr:elativ lent, dMil.l!rl.t:'.~zbah1t.u.clear ar putea lnsemna si~Uul vllie!;il tuturor oamenilor de p@ pE!iminl fu c-§.tev.a zi[e. Rel~x;Elirea "~ensiwUlor Est·-Vest adusa de sfar~]ml r!zbolu[lw rece a provocat dispari1ia fricilfa:ta de razboiu~ nue]e-M din cm;u;;mnta 'pu'biicwul. Da.r .perico:lul ma'i. persista

43

a!mmHm.p di,t.lIImi e::dslii.destuille'1Ihne l'l'Ulcie;lle'(!a!,sa udcM: de mai 'multe ad 1ncrea,ga JPopu1ap.e a glebului. In. fostele state so.vietic>@ ,~i m America, armete' sunt :mca dlmc~te pentru a lovi principalele orase din emlsfera nordic~ ... ArB Suiicienia 10 eroare de ca[.cu]a.tor,;. sau omvoim ,!.'Ii ,celof'. CilJ:1e

, d,' •• · .. j ",,"e,,", :>;: 'L -'

~puleaza armele ncdeare .. pentru a, ;..........;.,~oo razeoi

g19bal. ~i mali nclm.f~ti.toI' este fapml ca. unele puteri mid d.obina.esc ~ru.m arme nueleare . .'I\imar.il.@' putted a-au 'com= portatin modi. destul de rezona bil,da,r on se peateavea incredere inpu·~rim.iq ca Libia sau.Irak, PaJ.kisf.oo,. san ehiar )\z:erbaiq:jan. Pericolu] nu cunst-a. ~ta~ in cantitatea dearms de caoov(lr'~pun,e'm,'curand a,cesre puteri, ~e mai curand rurumen~/ dqii avand capadtatea. de a 'Ucide mca milioane de oameni, P,ericolul ,co.nstfi mal degraba m. ~tTage.-eam~ililor puteri, ell arsenalullor imsns, in. razboiul nUdear dintre doua puteri mid.

. , . .' .. ',. I''''' 1~ , '0 'l1 •• 1

Bste foarte inJpQrtant '(:~p'Ublicul s~.iI1te'1~aga, penconu

~i~! exeKi~ ~~,e-s~IDli.~~up;r·a tlltur.~lr guvernelor pent~~ iii. aceepta reducen. masrve ale armelor. Peate 'c~ nu este practic sl ~ ~ture' mate armale .~ucleare .. dar pericolul po'ate flniic.,o.rat pria .reduce~e-a num~ului .a.cestora... 'rkdl: .~ sa. evitam razboiul nu9lear" mai exillsta mel

alte pericole Care ne pot distruge pe toti, 0 ~uma proas~~ zi.ce ,CA motivul pentru care nu a.m f05too.h~cta~ de 0 dvf·~·

~~~. '. '.' ' ··tt:>:: "....,. , ... a! - fill·· ... ,j,~' d ,;0,: " • ' .1. "cli" c·

.JlU,.3!tie ,extr,nteres, do e811011:' ca ClVw.za-j-a. t;:: un·" sa .. se autoc ~~

trug,N arunci dind ating stElldJul ncstru, Am ins~ d€~tuJj Incredere in bunul-sim] aJ!. publicu1ui ~i cred Cd putem dovedi falsitatea acestei afumatiJ.

!5

SCURTA. ISTORJE A SCURTEI ISTO'Rll~

5' n ..... :;"""' ... :;: "':w·IMi"I ....... j"'· d l .... primirea cbtii. mele ScurM G'tor,fe

l~,JL..a.iI.,,'1;.;G k'-I_ rL . .I.I..~ . 1;- ·-· .. Y&YJi. '.o'

a fimp~iui., CM~. s=a anal limp deweized ~·~.pt\~' d-e si1p"" tiUn~ pe li3ta bes.tseller-urilor din T~,e' Ne:;n' Y()~k' Times~i limnp· de·doll.azeci .~i opt de s~pt~pe' .bs~din s;~( Times din. Londra, (hi Mar,ea Brleanie, eartea afost pnbili . ,cartam~tarzlu dooif In Statele Umte.) A.fost tr,adus! p.~i acum m douazecl delimbi (U;1. douazed ~. una, data sOCO= lim americana doosebit!i .. de ,s:nglez5). Aoea~ta,este mulr mai mul.t de·cat m-am aJ§iteptat eu in 1982, cam am~vut pentru pr,funa. oar-a. idleea sa ~cr[UIO ~~"de'~op~a:mz~ despre tmivers, In'ten~ mea ~a.s~. ~ ~l?~gm}~ ~,ru:u pen~ tr1!1, ,3 pI~titlJxe[e ~1.a:re ale Iuoel mele, (.in, realltbtel a1tuIlCi

card aapm-u~' cartes, ea 'era ~ uldmul am ~e: ~~~~nL) Dar principalul metiv afost dorinja mea sit ex~~~ c~.t .. ~ d~: p.a_rt;e simrJerun m s-a mers cu iIl't~leger,ea ,~mv'~~!il:11]ru.. .~ect cAt·dle aproapeputem 6:~' ~srnl'a uneJl~e~ru c~~[ete care ar deserle uNv,ersui ~i. ~ot· ceea CE!A8()(1$:Ui m umvers,

D.a.c.a ~Oit aveam sa cheHillesc: timp ~ si de,plme.fo~t penku scrierea unei crlrti .. 0 doream ajun.si Ia Ul1 public

'* Ac~st'eoou il.fusbpu.blk:atma:ifutru.~ ~'eo;mb'ri:' 1~8B~ artko]. in T.he buu.pendent. SCUf,U/ ;is'lar.ie: i1 iimpubu ~ r~l~ ~.J)S,~, de ~t:seUer"].,]ri il lui.New Yod::. nm~s 'timp ~e ~'c~o., ~L lNll dBsa~ta-· maJli., 1M m~re'o1 B:r1-taruef p,aru!, hl .februarie.~ 99~" :-~~ ~[ pe llsta Inl Sunday Tihies din Londra timp de 205.~ptillfl<lm. (ln cea de-a 0 sp'~'o:ptz:eei::;.i ,;ao:aSi!iptimtini1~"a intra:tm ~r!en G1mme:s 11 r.~dufilar penibru cele ma] nu.tl~ ap~ri~ p~ acte!ll_stit lis.U'I.), Num.a~ ruE de traducen eSh:! Oleum. de'I:!t'e~Cl ~~ 'tool.

dU mai num~os. C~r~e mele de specialUate precedents fusesera publicate in Cambridge Untve£sily Press. Edit-ma fNeuse e t_re,8J~bu:na; da..r eunueredeam c;¥:i aceasfaera" cu ,rldev~rat PQ!tr~v.ita ~]pu]_ui d,e pia~BJ pe care doream 5-0 ~uceresc. Am contEl.ctat:prin. urmereun agent Ii te,r'iU';, Ai. Zuck,er.m:oo" care mi-a lost pr-e,z:entat ell fiind cumnatlLl.l 'Ul1U~ c.oleg, I~amd.at oscm.ta,a primului capUo1 §cl i-arn ' explleat ci1li doream s~ fie 0 astfel de caf't€ care sa se yanda in i5t;~,nduril.e de ,cih'ti dirt aeropo:rt. Elmi-a ,risptms c~ nu ~unt ~anS€pen;tru asaceva. Cartea se va vlnde probabil i:n.mBd.iiJle a,cade!!lli:c~~ studente~tL dar-e Ciixte ca:aooasta nu va'p~itrunde.m f1efid lui Jeffrey Armer.1i

. I~atm. daJt illu[Zucke'rmau D' prima versiune 2lJc'irpi in 1:984. E. a trimJs-o maio multor edl tun si rni-a recomanda} s1i accept 0 o.€@rli, de 11:'lJ. Norton" o:mma americana destul de ~:t:IS &ruatap~ pj,a~. Dai,eu am decis kt sdumb 5~ accept O. ,oifurtl :de In Bantam BOOkS"~ 0 ed:i:tu:r~. !Qrientata.i1I].aJi bm.€l spre: .piQj~ popular~ .. Dewi Bantam Boob n u e specializat:t mvMl:zarea. ,cjr!;iJ.or dle~,~:ta, em-tile acestel ~rnru:ri s@'g~.sese din ~ug mSWid!tLri],e din ,aeroporturLllli au aceepta·t eartea mea i!?J'Ooobil da.toritainte:resu:ill.ui m_an[fusmt de 1bLl1utd.intre~ edit~rl, Peter Guzzardli. Aeesta ,~~li!Jal misiu .. nea foarte 'in series ~i rn-a B1cu t sa .rescri~. !cartea ca s-o facmt~gilinit_ pentru persoane din. data ~liin;~ei. ,aJ!lia ca el, !JIB' fleeare data drnd ntrimitemu un capftol rescris, el mu_ retrlmitea ,0: 1~~.,Hstil de obiec~:i~int.rebadpe care dorea ~ le c]aJ'if~c. ThAi sepirea ci procesul acesta :nu., se va :S~i nidoda,ti .. D:ar Guzzerdi a avut dreptate: a. rezultat nca:de .InuJt'mai bunlL

La fioCUl"t timp dupa ceam . .acQeptat oferta IniBantam .. m~~:~fto~~~iL~ ds ~.l1e'Umonie. A ~bu[t sfisuport" o opera pe de traheotunnecam· rrr-a redus lao mUi@rue .. Un

'~f a~ o~,m~caot door p1fu ridicarea ;sp~or,c~nd cmeva mdi-;:;~ [it€'~ pe un c-arlou, $tr,:Ilf-ost aprMpe impo= sibil sl le'r;lluH carteaJarj.progt<;lmu]l dec~klJla:tD.m' fU~' cm

46

l-am prlmit, Era destul de len.tf dar a<tu:nciam lnceput §il Ijn~esc mce~" Ceea ce llni venaa bme. CI1J! aeest program a.m'r,escr[s .BI!proape: complet prima versiune ca I'llspuns.la. so1id'~lri[e["ui Guzzardi. Pen.truEUceasta revizinre a c~rtii am pnmttajutorul unui student-de-al meu, Brian W.hltt

M:9.a impreslonat serialul detelevoo1m€ allui:Jacob Bro.ili~lAsam8iunea ol1'!lllui. XUn a8!U'e.ill. de itillJtl!. ~x:isif nu .L'1If :mai fi. perrnis .aJstAzL) ttl trensmitea mkudria pentru rtu::e,.· .rhite rasei u.mane in. d@zV'OrntamfulL de lao s.\!UbEl:ticii primi-

Ioi' , d ' a • +, d . 1 'd+" nvrce acum nllDlaIl cmeisprezece nul '.'1;: aru, a si(:a'"~u'i

~trU actual. Doream :sJ!. transmit un sentiment similar 1h P rivinta P .. m~<o:;~'nui caitr€: mteleQ"€rea oomji'"l~Et'i. a le;::;-ilor

I ~. • ,0 .. ·............ ". tl .iL ,e·"'"

care guverneaza universul, Eram sigur ca ap.roope· fi~i'i:Jt'e

este' interesa t.s~ afle cum. ail.loe procesele In univers, dar ooru ruEul mi1lH. oam£Iu nu pot urmarl ,ec1!:D"aJ;iile ma.temaUce.

N.i.c.-.imie'~m .. ,.::s.um.:."'1.' nu-~p .• rlea._ ... p. -aSl. d .. e ... ec. u~tjj:.Ac.ea. sm.:.'.,t ... ···.-.· de 0 parte', deoarece mueste 'greu s~ le scrm, larpe .. e

,aHa _. ~i acest moUv este eel mal impo,rt~l. ,dl@OM€~

. , ~.. ,", .•. :~}l ·li·U .. Ineb "'"" ~

nu am. () perc:ep~le mnnrrva a ecua!'..- uor .. ina .. senra ,~~"

."",- Ie·' .'" ·g-,;;""'·d. """' ~- 'l!ll1'i - ·,,,,p-jnii '8· ·r.""f''''''''·:;'''·r- ""00. nL,I' --".-,. "i!'"",h.

" !it.. · RL I. ...." J..ll.~ . «.o-.~. ". '" "U""'.:I .''''' . "" . .!r:-' UI! . m,,..tI.. ,~

sl deserlu h1.carteaJ.cestei:iriagbti. mentale ~n 1cbvmm;~ arffiuforulan,a].ogiHo.r :fa.mUiaire ~i ,d cab:ni:Va. dffiagra:me. Am sperat cain aeest fBK ~€i mai 'Multi orun@n[. VOl' putea sa

" .,.; '" '" ... isf . . d ,j' ].,. ::1

unparfiiooa$ca emotia :51 sabs: actta pro -. lIS€! ue!l'OO!Ll.zarJ,!,ii,e

dm' Hzl~a lllitim..:iIot'd;~azoci~i ciiEid de: ant

Chiar daca se evHi matematica.unele idei ~.runm nefam.ffiare ~i S1:W;t dilidJ. de' explicat. lProbliema era 'Lll"mibJarea:: t:rebuie ~ leexpllcsl si:1 rlscnedumerlrea publktilm, sau trebuie sit sar peste dlficru.t1l!ji? Cfitev:n conoop1!e ne£a.nu~ lial1e, c~.m:HU'fi.a,celacl observatoricare $~d~p:]~se)a~ cu viteze difudt-e· masoar.~. in:tervaJe diferite detlmp mtre a()eea~!, pereche de evenimente, li'Ue~a:u e;sentia1e pentru tabloul pe care doream sa-l schi~z+ FEin mm.are, srml}emn ca ~buie D'lunai :J~Oe men~lo:nez~ dar J1U. ~ sa Ie aprobund.ez,. A]te idei drndle ,erlan t:nsa furu¢la:m.erutale !l?eR,EtU ·cee~l ce voiam.sa p,'ID~Zimt fu mod[ deQsebj_t~. $ffitil:earn ~cattebwe~

. - .

47

s~ m:lrodllll}::: d!Ju~ concepts. Unulli 'era. asa-maaita :Stl!rna. a mto.rii[lot, ailid: idee-a. c:~ universul nu are numai 0 smgm'il isto.ri@.E~ta. m: schimb 0 colec]ie formata ,din.boate is terille pos.ibil.e al€l imii.versul]l~ far ~oate aceste istothl."· $tm.t la wI de reale fOliO€!' ar inseIllWla ele), Ceala~.tii, ide€ care esie :~eoesm pentru a expliea sensul maternatic al sumel istoriilor este ntimpuI ilima:gmaru,. ell! Im.inl:ea. mea de acum .• ered ,cllbt'ebuia Sa dep'w,_ m.ai mult efurt pentru a explica ,aJce.sfec<mC€pre ~il itlspedal Om,pu~ imaginan not1tmea din carte. cu: C3.1',e ciititom aJU a.Vttfr cele mal m:l!.lll!te necazurf, Tot1ll1~,i .. ttilLle$te cu. aoevru:a.t neces<ilr' ,sa se .m.teJeag:t ee es~~ timpu.liInaginar, ci.nwrrali. c~. aoesta 'Est'£! dleasebU deceea ee rrumim limp real,

Ahm.6 cand eartea seaprepia de publlcare, un om de :;;tiinta dirma:i. SE'!tr:i:mi:seseilm. ex-emplOlr de proba pentru gtre~zat.i?xev]~taNatu.~e. ~ ~t:ihgroe;ii: ~o~indl=o p'IfuJi de erorr,.cH.tctografll ~l dlagrame plasate ~l!iUoltate E[a sunat la eel.de:.rna. 'Ballbm r care 8J1.!J: £os~~i ~~mg['QF . aJHJ-de,cis 8a~tra,g\a m ~ceea~j. ,z-i in:treguR o/a~,~ s~d re bop it. EdUcwra a ,ciueHuit trei $~ptrun,a:ni de Iucru C!Il. saJ,ool.'ecteze :;;1 sa vermes :in:I:re'i3!glS! .carteta:;;a. cl !p 8J]prili@"la. data fixa~ eartea a tost,Wlta ~ adlISa In l.i!bririii Ir~J:re timp, .re-vjsta Time mi-a publteatun p~ij.L Datcmar §~,:a~; editorii au foot [;u~;!l prln surprmdere de cerere:. Cartila este la a §ajpb~Sp'i'¢~~c,eaeditie mAmerka.~.la. a. zaeea

m.Mm:e,a 'BdtaJlliie.of' . ,.

Deee atilt d€,:mu.l~ au cumpw:at ,ear~ea?imi este f;ryl~ll, de~~f s~ .fju obfu:cti\j asa ca ma vol Iua dura. ee :spun al~i De§-i s1!l,Uil!tfavor,~bilet:§a~~c eele mal multe reeenzil mai degraba neconcludente.Ele tfu,d $a adopte formula, Stephen 'Hawkh:ilg are; lboolalJUi Lou' Gehrig (m recenzllle

.) ~_..J~_ .. • ("" ,:,:1 brl

a:m,enClille I 59-V: maJl<:ilWd..neuro-motorreml'ece.RZ)jJue .. rD:.-

t,;mJice) .. El ,e~te ~~.wt futr'"'Wm c:irtldot, ~« poate v(~!bL. ~~!.

P'Utl"€ misca rnnmaJ x degere (mu.ie x p~ sa. varieze de ]<1 unu la trei, in f1!:m.C~,e de care dmtreartlcolele [lw1ifom""!ate despJ1e mine iii. Insplrase pe recenzent), Totu_§li eli a SC[w mJ~easita ,caJrte despre rea maimare dlintre jntrebdri: de! unde vtmi:m< ~ :mrotro, m~em.? RilJspLl.l'lSul propus de Hawking est~ ca universul nu est€: niei.creat .. nlci wstrus;;'el pnrsi simpl:u ·exisl1t. Pentru a .totfi1ula .. aJ.ces~ raspuns, Ha.wkmg ~Iilttodu.ce COlloopml"de limp' :im~ginM. pe' care eu (re_ren-~ ~nrul) il gisesc earn greu. de fu.,~,e.[es .. Totn?i, dacBii. Hawking ar-e:·m-eptatet iar nol gisim reoriaco,me..let IWl.l1fh.Jata, vom ,fiti cu. adev~r.a~ plam.ullttl Dumnezeu, (In sh1.di!m corectu,.1101', eu eram pI;! pl..rnckd de a $ooate ~ltimakilza fl c,OO"tli" unde scria ca vom pt!:'te'a 'CUIl.o~~~~ g5indullui Dumnezeu. Th.d!i. l.I1fJ .n. fku'tc--01 v,wbUiie ar fi pumrscsdeala j'I..Lm~aate'.}

IC€VOl mal .:reoeptiva foot (rID s=a po'frllll mie) un ardcol d:m.. z]arnl1on.cl!onez The Independent • care afir,ma 'C~ :p'8na ~.9' carte i?rrinjilfcal ~e:r.[oa5~ ,CaJ Scurti1 irstorie a #mpubd ar pLl!:h~21 deveni ocarte de cult, Sajia mea s-a hltg-n::iIzit, dar ell am fost .mOO degrab[i_:S.a:if:Elit :sa mise compare cartes cu . Zen ~i tJ.r.ta fu.rre#ne:rii motaddetel. Sper cilt, lEI. leI Col. m. cazul lui Ze'n, carteSimea msp:]ra dtitotu.iLui santimentul ¢.apUlblicul nutrebutejinut d.epart.e de marne· prohlenle .mlelec-

] l fll . fl" tUB: e si r 'OZO ce.

Filir! fudoiaUic!i pcvestea de Interes omenesc d.espre bun. run. re~.it" 1lriL. pofida .. mvaliditltli mele, :sli devm _fizJ,dall teo:.r-etld.m a favonzat succesul. Dar eelcare au cumparat ~~a. dinm!t~~u1 pur uman poa.b3 dl. au fast d€z8!D'l1igi.ji" deoareee au gasit JilillIDai ca~!!V a rilf.eriri la starea mea, Cartea at fost gandi:ta ca oistorie allltiv,e.r:sului!!l11 ,c~ p.!l'Opr.ia mea ,lsrod~:, Aceasta nna impiedicat acuza tiih~ ca BS!"M~m ar fi exploatat f~r.1i. rusine bcala mea I~-OO eu Z!i~ fi cooperat la isp.ra:vii pruntitmdu-.le ediitoril.DraJpari1:ia foIDw.mei mele pe ~oPett5.In ~,8Jlimt€., rontr,a.ctLU' nu b pe.r:rmiteal1Q1iltrolul <lSlllpra copertei .. Am reusit tom~i. sa-i conving sa foloseasea penuw. edi~ia britanic,a ofotogr.ru'i,e mai re~Ua dec&tpozat mizerabila sl veche din edijia americana.

49

s~ sugerat totodam ~deea c'a oamenii aucumparat cartea deoarece i-eu citit recenzfile, sau pentru d .. figura! pe lista de bestSeIDer-uri,. dmdi.n-8Ju dtit-o; el.doar 0 tineau in biblio-tec~ sau pe ml5U~ pentru cafes, rib~a_ndas;tfel creditul dec a Q poseda, raJ:$I, a depune ,eforkd de a ('I citi, Sunt sEgur'cai sa infam:plli ~i asa .. dar ,[lU, :;;tti,u d8J,cl :m eazul de ,fail, fenomenul acesta este mai freevent .decat cu aUe cir~i.se:rioase, illciusiv mblia~o,peoole lui Shakespeare. Pe de aIm parte" stiu dil eel putln undi trebule 8-0 H dUtl decarece prlmesc zilnic un teanc de scl'1so.ri despre cartea mea, ,mull'! ptman,du-miintrebi!irl san raciind comentarii detaliate care demonstreaza di, EIU citit c~:rb;!a! chiar da,c& n-a Ji]"m~ele$ cl'rui.artotuL Stoo,t oprit p~ stradit de: necunoscu,p: careimi spurt ,riU de mult le-a plaeut, Deslgur c~ SUJi\ t mal usor de identifica t scm de distins [chiar data nu sunt I) psrsnana distinsa) dec§. t (lei mai m,ulpantoI:i. Dar freeven ~acLicare prlmesc 0 astfel de I,eC'WJI.oa~l'ere publica (spre dlsperareafiuluimeu de'iil9ua ani} ,palie sa indios cill ae~ pni}iIIlL 0 parte din rei CiU'@ cumpara cartea 0 citesc en ,a.devlrat.

'Oamenn rna 'in"tmabi acum eeam de g'.md sa fac tn viHor .. Cred eli .1l1U voi scrle 0 urmare la Scurta isbirie'a tinl~ puhti'. Ce tit!u sa-idau? 0 is-tone mai hm.gif a ffrnpuiui? D.incolo de ,sflt:r~Uul timp:u:luJ:? F'iul tirnpu:bd? Agentul meu mi-a sugerat sa acceptun film dupa via~a mea. Oarnid eu ~li

• , • ,t_~zl! . . . ,. . . t f t" d

111-0 ranunamsa nu vorn mat avea vreun respec . a. a , •. e

noi In~:ine dacane-am ]~sa interpretap de acterl. Acela;;i IUroII" s-ar f'u'. ",'Io"""""""'l~. ru ..... ur-o mai m . ~ .. ~ m ;ic:urai 51' daea a': ,f]

,! '" ,' .... "" ... ,'~';'J""'I"" Q", ,~.,- = _U _ .......... _, ._"" _- __ I ';. _-- __ ... --";' .. _

~,'Qepmt ~i~jtrtat.Fe cineva sa-rni ~ie hlogntiia., Desigur di nu po~ ,a'pri rm nimeni s~,"":mi descrie via~ai atata, tim.p cat biografla nu este def.llmAtoare, dar m.cen: saA descuraJez pe amatori,. spunand ell amih v,eder.e sa .00-.0 scrlu singur, lPo.de ci ,0' VOl face, Dar nu rna grN!besc. Mai am. de fl\,cut'mwte '111. ~tUn~~ mai mtaL

6 PQZIT,]AM.EA ..

, ,

fu artie,c.,nul de fata un voiscie dadi e~ ered saunu m Dumnezeu, Voi discuta in schimlq despremodul m,e-ate .abordea eu problema inJelegeri;li universului: care este stare, a de fapl ~i ;m,teleg€rea teoriei marii unifidm .. a .I.it,eo= l"~ei despretot" , Aidavem de-a face euo problema reala. Qmnenii ears artrebui sastnrlieze' ~ sa d:isOl,te aceste: probleme - filoznffi - moole mai multe cazuri no. au destu.Ja

- .• I

preg~tire matemat.ic~ pen tTu a tine pasul cu .aezvolli.titrUe moderne din flzica teoretica. Exis~i;!i.o subspeele numita .filo\ljo·fi ai fJitiin }ei care <11", trebui sa. fie maibine ec:hipa~a. O.arr,mill1i dintreei sunt Hzidenic~ au: ~tiJail:;; ~i au. g~t c~ eprea dificil ~.~ invent€;Zi teorii noisi s-au epucat ill sehimb sit sene despre filooofia fizkli. 'Ei..~ mai cearUi 'inel pe temele teorillor ~tiin~ce d!in pllhnli ani ali S_€ool.li;lllui, t:u.m ar fi relativitatea si mecanica cuantica .. Ei nu se afia

i . ' •

~ .conract eu t'Ionfierele actuale ale .fizicil

Peate ca surnt preaaspirucu filo-zoiH, dar nicl ein-au jll)S~ foarte amabili CIt mine, Demersul meu afoot descris caprl€n:muv: ~ p:rea simptist. M~au numit in .Feluri:te med~: nominalist, ins trumentalisl, po?iti:vjjst:.. It'il]i~$t:. folosind ~ multe alte isme, '";fehnic:a P.:lI1@' si fie acsea it respingerii :Elm d~~are'I?a.cil,,;i.po~lipio,€ti~€l:l,~eul~ meu, DU. mar a:.t .neV01€ 81 spun ce IE! gre~l1t acolo, ,DOM HecaTe ~'tie cu siguranlAwe sunt erorile ratale ale tuturoracestor ~sme.

.51

Cei ~'imapruiesc realmente progresele dinfizlcateoreticA nu gfmde$c in categorlile pe care fllosofii si istoricii ~~tei l~ invenieaz§ " p.osteriori. SunesLgur c~ 1w, 'Em~~e.m." Heisenberg:jli.Dirar: nu ~€pisa dnCH ,er2lJllreali~'li san rnstn~~~itla~tL Ei erau preccupatipursi simplu de fitpmill cit ~eorrue existente nu se potriveau intre ele, Cautarea. coos~sten!ei loglce :ll1lJlTinseci fu flzica teuretieaa fost tot-

de' . ." " it "X . --.]~--.- "

a.'wlia.n:uu nnpOI anfLi:lJ.penlru realizarea progreselor d.ed:t

r~zu1l8Jtele experhnentale. Twrn de' dtfel elie,grulue ~ estetire aufnst ~pinse .. deoareee nu concordau cit observatia, dar nu c~oScpici oteone care 51 "if fast aVmilMtti d~ar

~'~~~! ~,e~~~.iil7Fe~!ia a V~j~~~~oo!'primat '1e~md lllfa~a. d:£n:donnta de aavea un model ma·te'ma'fi.c

elegant ~.i consistent .. T~a face apai predlc}ilii care pm fi ".~are E~m obgerv~~,e" Daoo·O:BSeiVilfille oonrumil ~d1ic~, ~ile:. teorla .r.lI!U este vlilIdarta,:; dar $tipravietllll~t-e ,oo~ ~ fac.l El.lte predj'ctiL earesunt confruntate ,run nOll Oil observada, D~r ~~iLp~rva~lile .[jIU ,oonoo~tl pro~llillief Jedda @8te abcu~dQn;ata.

Darmai -degraba~~a se p·resilpunecc~ sei:nffimpUi" ]in practica insa.tonmenii sunt .wSJrte retkell'~i' ~ renunte la o teorfe Irlt'care au investit niiuU'limp ~i eforturi. Of. Ei. :lhcep de ebicei'prina pune :]t!Jmdoia~! acurateteaobsereatlilor; Da,ca 'e~ueazl;. eiihaea:tlri Sea mOdi:fice ~dhoc tebtk, in eele ~ .. urma, teoria devme"~ edffidu uriH:~mS(fu~e·," Apoi cineva . .s.u.gereaza 0 teone nou§. ... 'llh cars toa:t€! observamle ~oo:mode suntexpllcate m.tr~,tm.: mod€legant- ~ nab:irai Unexentplu de aeestfel a. JoS~"€:xp€'rim'€Rt1!l1l'dichEllsonMadey;. efeetuatin ·:n$S7,,: carea ar~ta.t di'viteza luminiieste totdeauna aceeasi .. iiuiiferent data sursa orl observatorul se~. Acestfapt p~arlrliQ01. mInoa. Slgur; clneva.care se aepl8Jsea:zamtTe smsa fuOOb"ule sii· constate 0 vUezit mai mare a lliuminii .aociifcinevElJ care se deplaseaza il;l. a.re.ea~~

_. • ~ ,,1m F,,(1~~ a titudIDli. sale, f;a~ de ffiIDricili ~~Jiei.. Haw:kmg~ume 1U.c.!. OOIltCep!]L fmu:t'e aprnp]ate' defrocia.lill Thomas S" Kl)]hn; vllZi cartea aeestina 'StruC!;I/.f1I; r.wo~utiil(Jf~nir#ifir:e; (N.1I:.)

52

direqie eulumina, ~i toh.l$i/; ·s'xperimen.bi!d ·a. ~ta,t, d amandoi.observatorii ~a.e,xact aceeil$i vitezl. m~!tl)m ~:ptsprezec13 anru" oameni ea HendrikLorentz *] George· FitzgmI4 aumcerca~'s~.llnpaoo aceasta ohservapein li.ffi[.~ t€lejdelor acceptate despre spatJ,u ~i ·limp. Ei.· au ,muoous postulateadhoc; eumarfl p~upunerea w:obledeled!evm. .mai sc1l11€ atunei clnd se.deplaseaza cu viteze marl. :fu~ ~gul,ca'~affi~cii a dev~~rnlB~gaci~~ dizgr.a~O$,. ApQi, ill 1905,f Ell1I6~-elll a sugerat un punctde vedere mull mai a'b:i1giUor.. m ca:~ timpul nu era ptiLv.H complet :ilepar.at iii de sine statatrn'. In.loc de aceasta, el era eombinar cu.spa;tiu1 llinb:.;tm.obiect cvadlidnnensiooaL numit spaP!l!J)-timp. iEiim~ stein a .foot condusoofure aceas;m. idee nlU.afit de m2:1uJ!.tatele experimentale, cat de dorinja de a face:·oo dou~par:ti ale teoriei sli. se potriveasca reciproc futr;"UD~et consistent. Cele douit phfi erau legllecare guverneaza c!3JmpUl.ile~ electrice si.megnefice ¢ legile care ,guvemeazll ~lt[Ue rorp·· ur·:li-r·

~).;_ UU~LlJ

J

Nu aOO di Einstein, ~u oJicine·,a$tciaev~, Jieruizain 1905 cali: de~pUi ~i de ~gan:ttiera noua.teorie a. rela.tivitlitti. Teoria revolujiona colnplet· no!iun~lenQastre de f;p~~~U ~ide tiplp. Aeest exempb,]!lj,bJs:treaz1'idJine dificul~atea.de a· ftrealist ill £110'20& ilJ:mntei, :mtr.)!l,cat' eeea ce noi'~{)Jl:Sid~ rmn drept l'ealitate este wru:li1Jjonat deteoria la care ~dexam.. :Sm1'it slgur co1 Lorentasl Fitzgerald se oonslderau. ,~li~lt at-unci candinterpr@tau experimentul YrrI termenU. i~eilpj;' newteniene de spa:p.u ~ timp absclute .. Acestenotiunl de ,spa:tiu :~ ti:nnup' pmau. 51. oo.respundabtm.nluj-s.~~.$i reaumtfi.. TOhl~~ ceicarefn .zi],e]e noastre s~t famili:arlzaH cu. teor:ia.~ativi~tii. ~ care a]Cat"":Mesc ~: ~~rit~t.e m~'i d[e",anjant de n~t~ au" un p1l:.l1ll.ct de vedere toml Wferit .. Noib:ebWe-,d~ci sii.lee:pJlicam~oam&ri.ilDr mit@1~su.l ,rE].oderb::...ill.. Wlor ooo.cef1e .debaza~rum: sunitt gn~fiULf8i

it;;;:.p ... ' ,., 1'1 • .- -.-.-~ -.~~ ~~::::r.__,,___._.-~

1Ji,-JI.:.L~!I. ·jW~, I I

'_...,._....". ..._.._........ .

. Da.c.l tot eeeace eenslderam nm. ca fiinfii -real deplnde Qle team adopta'fa;, cum purem fa.a!, din realitare baza

58

,ffilazoi['ei Iloa:stm? N; spune ,ca SUEt ,rea,list"in sensulurma-

d x, " ,u • 1~, l .k~""'d' ~:>:: ft· '"

'tOil: ere (,,;I, eXiiSta un uruvers acoio, a~ -E-:P1a.illi. 5<.11, ' e, mves-

t~gat, ~i iI1teles. Consider pozi!ia 50lips,ista .. d.u,P~ care totul esteereada i:maginatiei noastre ... 0 piemere de tlmp •. Nirneni, :ttiL!1l acti~eaz~ pe a~asm hazEL Dar t1!U putem di~,tinge (':€ea ce estereal in tmivers ,far,a 0' 'leone. Am. adeptat prin urmare punetul de vedere care a, fest eonsiderat nalvsau prea simplist~ cii oteone mid este un model. matematic Fe careil folosim pentru a'descrie rewll:an:elle observatfilnn 0 teorle este biJJJ:W daca. esteun model elegaut" dadlJ, desene '0 clasa largil de ob:servaP1 :}i,dad prezice rezu.ltatelenoilor observatii. Din 001 0 de aeeasta, nu am sens ,M ne intrebihn dac,~, 'le6ri.a corsspunde rea1i,~jiij<' deoareoe nu ~fun Independent de- teorie 00 ,este realltatea. Acest tabIou al b3or::illor $llinp= flee ,mA poo'te face msuwn,entalist sau poririvist --- si, a~a cum. am rnentionat mal stl'S,am fust censiderat ~i una, ~

aI', C' "I n-acataaorishuozlti ',,' afi" ,,.. ..

ta ... ·e 'care' m-a ca egot'lSl- POZltivlst a .;, rmat in eonh-

nuweci\ asa dupl cum toata hnnea stie, pozitivismul nu ,mai e In moda"Wl alt caz d,e :rospinge.re prln denlgrare. Poa.tedi; intr-adevAr, ,pozitlvi.smuI nu mat. este la moda 'in eeea ce'pri:v~temofturile in.te.llecmale de 'ieri.dar pozl'~__a pozitivism pe care am sehitat-o pare unica posibiUi pentru dneva care r~uta noilegi ~i noi 'cai'penb'n descrierea urn", versului, Nu es,te de: nlci un folos apelulla maJi;tate, deoarece nu avera U.Il concept de realitate independent &;11 de model;

~,,- .';.. '. d" ._x....a...,_···.·', . .~~~'

m·oplJ.ru3 me'a/ere ~_mta neJlli.li1.iI,.WlS1it~ mtr .. o reii.ubai,t,e

independeniUl demodel este cauza fundamentals a d.i#cuU,itilor inta.mp .. inate de filozofi m. domeniul mecanicii

~ . ' -

cuantioe ~li al prindpiulut de ineertitudine. Exis,tA unfaimos experiment mID.tal ctmoscut S1Jl~r manelede piska lui Schr6dmgrer. '0 piska. este pla:satl~i Irrtr-o cutie mcbjs~L. 0 a_nn~,!:in~te' pisica ~i va tmg£! dadt un nucleu radioactiv se va dezmtegra. Probabilitatea unui astfel de eveniment este de cindzeci 1<1 8U'~. (Astazi nimeni fill.·Viil indr,a.zm, s!!l

-:..: lor 1...l .... 1 " '. ~x___· ....... 1-

prcpunaun asue_ ~U(:til1, nea macar ca expenment mmtai,

54

darin tirnpul lui Schr'Odinge,r nu se aueise IDca, de protecIi,a ardmalelcr.)-

Dacasedeschide entia, VOID g~si p~ca&vie:, fie~.

Dar .. 'malnte.de' de.sch:i.dere; starea cuantica a pisiclii va Ii un amestec :mlre sterea de p~ica moarta ~, starea de p'isic.~ vie: Acest tableu esteconsiderat dleffiozO'fli ~tilnfei foarte g:ftI:u de accepta t. Pisica ~u peats .6. jum.l~ate Impu1jl.caUi !?li jumatate ,neUnpu~ta;, prelind e]" a~, cum run e .. femele nu poate f.i pe jnmatate ,gravida. Dificultatea 10,r ,aparn deoarece ei £olosesc,implidt conceptul clasic de realitate in care fiecare obiect are 0 trnlicfi. is~ol!re definiNL S~~ificu], meca.rdcii cuannoe este o~ti€ a realtatll. In aooastl1J coneepjie, un obiect nu are door 0 s.mguraistorie.l ci ute istoriile posibileIn cele mai multe eazuri, p,wbabilltatea de a avea 00 anu:miti Istone va anula p:m'ba,bilitatea de <1 avea 0 :illston€ usor diferita, dM,; m anumife cazuri, probabmt~Uile' js,toriilor vedne se intiresC' reeiproc. Una dlntre

, . ,

aeeste istorii hi Win.te esb~:cea pe care '0 observam ca isto:rie

a obiectului, ~,

_in eazul pisidi lui Schrodin,g;er, sunt doua istorn care se int.ue:se, Intr-una, pi~ica este tmp~caMii! in mn:p ce In alta" plsicaramane vie" In. teOr1!1!J cuantidi ambele :po~]bilitafipot exlsta tmp.re'U!lli\,. Dar anumili filozofi se impotmoiese aid deoarece presupun imp:l!icit ca pisica poate avea numai 100 singur,ji, istorie,

Natura timpului constltuie un all!: exemplu de domeDiu. in care ~eoriUe noastre dID, .fiziidJ, defer-mini coneepnsl nostru derealltate, Se l:onside-.ra. firesc eatimpul sa £i curs permanent, indiferef!1t de ceea ce se mt"mpIa, dar. !~9'r.ia r:~!ativiil\~lli a combmat sF',a,tiu]'.co tim._ ul ' ,.i a a£~at;c~ a;mandou.a pot fl, risudt,e sa u. rustorsionat'e de' rna'tena si mergia din univera .. In acest :f.elli .. modul nestru de a perrepe natum IimpiLllurs:a ~&inibat de ]a md:ependoo!a aeestula panaJa fasonarea lui de catre.univers. 'Este acum de- conceput di, tim~~p~t~a sa [lu.:fie. definJ! ma~l!:~~ uaui ~mitJE...un_£t; pe mAsuril ce se merge mapa! in timp, se

poate ajunge Ia 0 bariera mSICmnonta.biU." [a.,~)srng:u:aaritat'~,'t dmeolc de care nu se poate trece, Daca ,;a,ceasta,.este situal1at atLmici nu all" avea sens Sa mfre:'bant ce sau elne acauzat san erea t bIg;bang-ul .. Avorbl d@'sprecauza san ereatie presupune 1m"mdd implicit ,existenta 'Hmpului 'ina~ mtea s:ingularita!ii 'bIg 'bang-ultii ~tIllm. de ,~oulizeci ~i dna deanr despre prezieerea lI:eorleige:nerale arelativ:i:tl~,. con,form c~a ~p-".Y!,l M@L~ in9E:P-'uml-1!ltr~aril~te de auun~md~.!~~miliarde de am: 'DMfilozo~ s-au 1inpacat cuideea aC€~ii:Ei,~ infl!~OCYp~ m.d de fundamentareamecanidtcuantke care aavut lac aeum ~, siclnd de ani. Ei nu au m:te1esca fwntierele fizicll s-au $chim;b~t

,$i:mai rill'lll s~au l~cruril€ru coneeptul matematic altimpulw j;ma:ginar~in leg-a tur~ cu CaJl'e Jim Hartle ~i C1!1 mine am a~[mat, ca universul ,s-.areutear ,sa n.u aibrt[llici un fu~ ~f!ut, 1):i~\_ un $fa~~An1 foot ahu:at 'in med s<1lbatiCde '~,fiWmf ,aJ.~illntei peritru ea am vo,rbit despre tin1puJ! imagmar:. Eli a.spus: Cepoate avea de-a faesun true matematit cum este~ timpul Imaginar en universal real? Cred ,ca filozofulRl:cea confuzie mtre, tennen:fii mat@m~,nd de'nt;m;Uir reali ~i hnagmar ~i modul In. cam mal-ill ~i i:magmarul sunt fOtosip in llmbajul de fiecare zi, AcesHap~ iillustreaza :rn,~ barea, mea ,preoedenLl:cu:mpUltem ~ti cEH~srereaI,.IDdepen= dent de teoria sau.m,od.eh.ill. ell. CtU'ie!',facemin:terpI€'tarea?

Pentru a ilWistr~ problemelecucare suntem cenfruntati atuncicsnd dodm sEi.:m~gem, ullhl'emuL· am folosjt~pIe.<lin mecanlca ,cua:.nl:ici, ~i lrun relanvitaJe. Nu are .impor-' tanta dao~ rtu m,elege~,rela.tivita!tea ssu meca.nicaL ,c:ttatllidi, sau chiar' dadt aceste teorii sunt.incoreete, Ceea cesper 'dJ am demonsteateste ~,a ·tm anume .feli de demers po!Zitiv.ist;. ill care 0 teo'f:ie es~e' dvi"Ui. caunmodel, :r~~lllzffinHt ralea unica delliiDtd.e~' aU!l:dv~p·!utin ~tru un mi.'';

~- ~__.,~~~~ . " .,' r. -;, , '-

clan teo-relicioo, Sper d vomigilsi un model OO~:~$tie;nt €a_re s:i. deserie ~otru fu univers, Dae! 0' vom l8!CE,. va ,fi un adevlrr,Slt trinmfalrasei umane,

56

'7

BE lMTREVEDE SFARSITUL

~

FIZrCn TEOREllCE?>t-

,in. aceste f!i1gin;i r dlopesc saaduc'in dJ.scu}ie' floolbWtatea, ell soop1,ll :fizt~ teorence sll fie ":t.ms mtr-!uu'fiUor .IiI!1!lJ prea 11;tdepana:t r, sa spu:mem",p3:nA Ja ~~~tul secolulul, Prln ,a..ce~[a m!e1e,g ca., ant, put€£l avea ,0, tecrie cornpleta, consistenta ~~ta.a mteraqi~(}r flrl·re,care ar descrie toate ;o~lVaJJiil<eposrnbile. Desigur dt ,trebuie s~fim foarte pre· 9BJ.~1i.:J;m, a face asem~ea; predictii. In trecut .. <&m crezu reel puffn, de" doua.orl di suntern.In pragul smtezeifinale. La i:q.ce;puttl!l.s~olwtti~ s-a crezut ,ea se.poate intelege to[41 pe baza ~ec~Oi ronOOlll]lWulu.t Tot ce trebuia ,5.1 se m~"" . soar'€: era un ~tI~f n~~~r' de cqei1cienti d.e elastieltate, vascoz~tate:"lcon~uc~v~ta;te: etc, Aeeast~, s,pel"an,:t~ 'a fast zdrundnats de descoperirea strudurli atomtcesia meca-

_ .II I , • '", , ., -=r .. . .

rum cuan~~ lal'~~L m. arnil, 119201, Max Bom a: decla:rat until

.lP"up de ~~ de ~tijn!a:c~ vizitau GoUingenul ca I1fi= zica asa cum o~tim .... va fl. gata peste ~5e Inni" + Aceasta se tn~amp];a. la scert limp dup! descoperlrea decitre Patil Dka\:, preeedentul titular al -catedrel tueas1a ,~u.atiei, Dirac.

\. .. I • I. . ,_.... . - ---J.;.....,_;..=::;;;.,.

c~~vemeazi!i comp.m:~~re9i. electmnului, S~~~,e.QJ, 'c~, e ecuatie similar.'i S!lv,eme.a2;! !?i wmpnrtarea probYl'l'1!J.luj, sm,gura parilicu.l! p,resupu~".- elementara CrulOSCUt!' m. aeel limp" ill afara electronulul. Tqm!?i, desccperlrea neutromrlni ~i a. for~elo,r nuclearea ~PIJ1be~ai ~ceastj sperant!.

• .. ~. "II. t

. *', Pedata de';29 ,ap.l'ilie 1980, ~m rostmjrniitpmi.eW,da ~~telr,a

LIllO":!; de la Cambr:kige. Accest ese1l" 'car;e' 'Ci."IDSti,tuie: lec!;ia!J.'m@ ma:u~ gu:raJj, a~ost dtit de U1nul diitll:il7estuden"j:ll. mel.

Stirn acum d.i1 de fap~:. I1lki nautronul ~i nics pro tonul nu sunt elementari, ci sunt alcatuiti din partiictil~ mal mici, 'Ibtissi, run Hkut mul~'pro~s€i m arlill rece!1ll~ si, asa cum voi ar,l'ita, ex~~ta 'anumilletemeiuri pentru un optimism pmd~nJ privind aparifia uElei teorli (jo'mp~ete In timp~l YiE!i~ ciltnN<1J din'ITe 'cei ce dtesc .aceste pagini",

Daw' chiar daca vom ajUfilge fa I;) teode .complet unifi= catt, nu VOlD Ii capa biB. sa faeem predic~n. detaliate decat m cele mal simple dintre slruatli. Nol stlm, de exemplu, IDegil€ fizieii ~<]!I1€' gtllvemeaJzfi tetcsea ce mtillninl, ill viata de tOtIJ{:e' zilele, ~a c~[rr,a remarcet 'Ok,a,c" 'ecua.pa lui este baza Nce:le~ mal marl. p~rti dlli fizica ~~i a nltregll cbinili"'. 'Jbtu~il nol am fost capab,ili:sA, rezolvam ecuajla :lu~'Dir.a.c numai p€U'I,tru eelmal simplu dintre sistsms, ~·arnrun€l·a,tomild d~hldrog@n .. care ronsta dink-un proton ~i un electron, Pentru atomii mai complicati, OJ man multi ,~I.ocirom~ ca Si11tnu: mai vorbhn despre-mOlecil,e'" ell mai ~ult decal

'I r....,..b' ii " t, l' " I Ii + " ,1;.1 Ii

un nuc eu, ~~o;;:lne~ :ELrecu:rgem a a"p:wxml,a',_'~ ~t g~yce ..

futuhive ell validt tare dubioSJslt Pentru sistemele macroscopice .. care C-Q11StaU din zece 1\ puterea douazeel ~itrei de paJ1ic:u],e" saru mal m'U~t trebuie s~ folosim metode statlstlee ~:i. sA abandonam ode€: pr-€!~e~jie de a rezolva exact ecnatlile. Desi .. in prlncipie, hoi stim care soot ecuatiile care guverneaza 'i'ntreaga biologi€t studinl.comportsri! 'U,m.me nu. S~ poa~@' reduce IDa 0 :ra:ni.u:r,aa matematicUo,r ~ptiCat~,. '

Ce .in:~elegem printr-oteorie c(Ycwpl,e'Ni ~i, 'Wlifi~1'ta ~ flZ[Cll? lnce.rcarUe noastre de' a modela realitatea ,fii.id1 cOrlliJ~a4_ In mod normal din douit lPoh~i:

l._~n set de :~egi locale-care sunt respecla,te.ae diferitele ,cantififi flziee, Aceg,tel"l. ,run, mma stlnl'fmmtdate de bbke] m t.er~eru de eCil.Iafuii dlferenUale.

i' IF- ~ I

2. :5etDri de' condipi' Ia Ilimi~ CMe ne desoiu stama Ufior

'reg;iu.niJ. a[e~!liversul~i l.a tm an~mHmoment ~i ,00 efiecte

> '

se pot propaga u1b~rior din. restul ,unive.rsUim in act1slte

r1@gi1W!ril.

58

Mul~i oameni ar putea pretinde di rolul ,(ji'wnfe[ esse li1nJ], .. lat-la, p,riinul dinbe aJeeste-puncle ~i ca fizica ttaoretllc.ai$i 'Va Ii indepHrM misiunea anmei ,card va fi obtinu~ uri set '~omple~ de, ]e_g1.fi..Zire, ~oca!le. Hi ar putea prlv.i problema oond~·1iibr' imp,aJe ale unlversulul ca}inarid de' domenhrl ill.etafizkii S1IiU ~alreligi.@j. :intr-'uo tel; aooasUi aJlfudineeste '.aJsemi'hl~toi:tJtetu a aeelera care.cu secolemai 'ilnrunre.i des,cu.raja u demersol ~tim~fic/· spuftLand ca too te fenomenele

natura1~ repmzmta Iucrarea lui Drunnez,eu"crure HU tre-

'I!... e . . ..!<! E .. d ~. ~!~!'I-· .. ·_'1 _1 ..• '

,am@ cercetata, lIhu ere ca SlCQ[lm~ initiale ,m€: uruvsr-

;" "';,. -

snlui :sunt p··otrivite ea subieet al studiului sUintifk si a1.

. .. ;r "

teorme.i;, bJit ~a tum stint legile f.ii:ke locale. Nu '\i',o'm avea

oteoO€ oomple~ paCi1~ cind. on vcm pu~@a f.E.UJE' ml1)l ~mU.n docat s,l spunem c.i,Jucruriille sunt ,a~ Ctml sunt, deoarece au <fOs,t asa cumau foot'l.

Problema. W1i::lcifatiicond11iilor initiia.i@ ,este sb~ leg~t~ a~ arbitrarullegiler fiziteglobale: 0 reo:rie nn poateflcensidera.ta ,co,mp]eta ilnCazldin care contiaeun Illumar de ,arametri ajustabiU·cum 8UWJL~ masele sau constsntele de GUplaj/ carora :sa Ii se paa ta da once valoare se doreste. ·th. reaJibtte,..se :pa:r~ cli nici coru:l!i[:ili].e :m1!iru;e. run valorila fiat:ametrUor dtn teorie nu sunt arbitrare, ci sunt alese sau :liIxate"CI!l muita, griJa. [)a~al' de exem:plu" diteren~ dintre masa protonuJ.u1 ~'a neutronului n-ar fi. eproximativ ,egaJi cu de dona ori ~ e!ociiUnulw,JIlu s~.fffi. obpnu:t.cei circa a~ sute de nuelizl slalbi:llii, care fu:r.meaza ,dementele chi:mice eonstituind baza chimiel ~ a biologiel, Analog. dam masa pw,tobutw art fifo5t semnifi.catJiv .diferlta fa~ de eea

t 1101: L::: ·'''t~lin ft' d'""lI: f

jail!: naRII,; n-ar iii, eXUiliaJ. S'le e . ,care aC€9· nu . ].Z1.:sa se ,or-

." d' x • • ;. 'all(· ". ului ~ .l~~

meze, zar uaca ex!partSl:Wlea mlljl· a a 1!Ull'V'€TS . UJ1 ar ..ILl.. tost

ceva mai micll, san C.ev~ maimare, a~,Inci u:rtive)i'su]~t fi colapsatlnalnte ca stel,e!~ Sa fi putut evolua, sau s-ar fi ,exti:rnal'it de: iepede:.mca.tste]eJe _!l''Ill. s-ar fl putnt form.a. ,rincundensare ,gra'v:i'ta~onal~, .1

r De ·and. umi berretail:od ·au. m~rS aUn d~, de-pa:rte, meat ridie~ aceste restriqu ale oond~@or~~tiale si ale parame~llor la ra~guj de pI:indpiu'~ ]2rinciph.d',Mloupic ~ ce .'________

59

poste Ii perafrazatprin afirmatia ...... lucrurille S1!:j:nl~=?a rum.

sun. I! deoareee ..... .hl ."v.:""iI':>::i"""".J.r .r~_fo...... m 'un-' ..;. ve 'r!<"".f., ..... ··a ·n ........ ''''_~ . "'-A-U'I.,.:'Lr,!IW,.I.,u...J:.L ~I~.I,II!. • \....UI-u,-V-.I,,· .. , L,J, ,,'t.:..~:iJl'U.J.,U. I r,.i..!J!:J.!.tI..-

dp.iuhl'Llex.i$ta llnnumAr deuniversuri ,diferite, sepaJra~e, 01 valorl .diferUe ale par~Qtil{)r fi:z~<;j ,~i Cut cQndltiiiW.~ paille diferif~, Cele mai mulse dintre aeeste universuri rru vor men rondi.1ii· propice petltiru dezvu'ltarea sl:ru~fmilor complicate necesare vmfli, inteilligente. Numai m pujine ,caZuri,.,Clt~!;ii ~iparam.e~i~tor~ qJ, eel 'Wn ~,versul nostru .. ""a, fi posibil ca viata in~gent.\i~ se dez ... 'volte ~ sa se formuleze m.rr;ebatea: uDe ce €sm 'mUversul asa cum itobser¥aJnnoi?" Rlspunsm,eslt~, desigm:.~ da~

,.~ fost ~;1:.I!.ct~l .: - ·fi" ' .... ~. • '.' •. , .... .. '... 1.\..~~.~

aI ;u- J.o..{.:! . d.[IIJ.t: , n-arn e.xlStat nsmeru Cat'l€ sa ·p:u:m.a.mue~.t"d..

Princlpful mtr.op.ic oferulW f-ell, de expU.cat1e, p~tru n:tulte runb'e rela jrue numeriee remarcablle care sunt I~servate 1l1t'fe parame'trii fizici. TOl:u;lii .. principiul n.u este

rnmp'/"'t·· ·1oi··f,:.t:<"O:iI('''"-'''I'·' - 1-.1 .!ii· = c": I' . 't' " .'. ldee ;Ii; e , ~

_" .~,..._ S~I,.J.8. ~,~u ... r r nu .111.@ po~ .up a ell iceea ca e.x:!:st,~

o explicape mai aiiiWd .. lmoaata,. explicap,a.nu tme;8.€am~. detoate regitm:ile ur.riv,erouJ.w.l).e exemp]UI' sistemul nostm solar este .. derug!!:Q', 0 eondijie prealaJbn[j, pentru exiatenta

!<! • d ~.1"'t'· . , .

flJ);lst.rQl .• ca ~1..' e dJueli, prezenta unei gm€ra~ mal vechl

~e $te~.e vecinie,.fu careelementele grele s,a_ se:H format prill smtez! nudeara: Este pPSibiil siii .. fi fqst neoosar.~. §Uj. 'hltreaga. noastra gal,axie. In ~,~ nu paxe ~ ,ft fmt,d€moc neoesare alJe galaxii. darr~t~ milioanele de milioan~ de gala~.pe caee le vedem distribttit;e ap100pe uniform ihmtiversul observ,~bjl.Aceasti!l, cmogenitate la seara mare ,a.1miverswui ia,Cf' fo.art€·~u d,e 'crezu~' '~sQ."u.ctura sa poa.(;e fi determinatl deeeva at,it de pe;nUer1C cum suntniste structuTI moleeulere compli~~te depe 0 planets minor& care pr.bltea~a in jurul unei stele i11:ijW~ oareeare, afilatli.fu suburbia mdeparta:ta a unci galaxli spirale tipic:e.

Dd. nu facem apel.la prineipiul ~tJ"()Pic7 avem :nevoie de eteorie unln.catoare:p€liIiITUa expliGJj conruJille: W!irue ate umv~J'Suhrl. ~i va[oril~ diferiplor parametri firieL Este dificil. t~i .s~.co!.lJl!c'6p'i dm.tI:~.oda.ta lo·bllmie despre' OI.l.ce (dcS$i aceasta Oij: :pare s;i:~i descJurajeze pemli;Jin fiecare~p= ~mnEini1i' prim·esc pm p~W dOlla. sa:u trei teori..ilmificate)~

60

1m locul acesteia, diutant tEoriipartiale. descriin.d slwam in cue arrumite mk;'racpj, pol f1 ignor,ate sau aproximate intr-un mod $implu.Maiinltii.,.Uupk~ roEi!I~;uduJ material al uraversului Ih doul PM~!parti!Ctdele ,~malmiale". £Wu, ar ,6 cuarciif electrona, mlJU.oM etc. '9,i Ijin.ter,ac~jjle# ca gtavitap.a. 'eloctmmagne'l::istnU!l etc. 'Parti,c1!llLele de materle sunt descrise de. camnttr.l CI.lsp,jnw se:illllntrep". - si se 'sup'-ti.fi. prmgpiul.m de exd~Wle al·1ui Paullcare fu.ierzioe'·~·o s"<.tare sa He ocnpata ~tlel decat de, I) ~in:g1!lr~. particilTh.de ~ f'§L A&Sta este motivul pentrucare.putem avea ~uri oolide C~.[lU cnl.apseaza pmm,la dimensiuni punc,. hlaie ~i nu se impr~§l<ti@ la. infinit, PartiCl.JjeIe mater.lilkl se impart m:9:0u.l jPJpur1u1adJ:ronm cam sunt compusi din

. "1'-·· .... ...., .. d[1 tul d . ul

cuarct, ~~-..£ptOlllip care. CUpn!l ' resnu. e particule,

futeraCi~,e sunt ,d..iyizatefenome.uologic m. patru 'CS4t€,.. g-cirii .. in o.rdkiea, mtensH~fii r aeestea sunt; fort.elenuclea~ bUl, care:wteraqionea.za numai cu ha:dr.o.Wl; eleclromagne .. tismal, care in.t,eraction€aJzifi. cu hadronii ,~. cu leptonfi fuc;:llia;ti; fm1ele nucleare slabe ... 'can; inter,a.c.poneazli curo~~ badronii ~i tep'tonD si r lll f.illnaI~ de .d.epartecea mai slaoa.

dintre ~Oi3!t~ gr ..... IDll'ta' ti.'a careinte .. "'''''~~'eaz:.:i ..."..~""" 'i'r~"",

_. _ _ __ '._.~$' ~'='._" __ ~--v'l;.I;,..Y.,""" ~~.~"",,,t,&,l,I" .. _~ ~ U~"lIL'!.A..:jo!,Kl~

acfille sun.toopre-zenta fe de campudcusp]~ intregr care ~ se supun fl,lindpiului deexduziune allui Pauli, Aceasta ~eaI£lllI.c.\ile",e ];JCd: av,ea mai multe palttkuI~'i:n'acee<i!:;;ffi ~. In, oazulelectroraagnetismuhit si gravita~eifmferac~e s.unt,·m plus, de ]urig~ dista,Jl~rCeea ce mseamna di, E'rin aglomerarea de pl.i!1'tku][e,; campnl prodas Elsie aditiv ~. poate da :El;¢l$te:re unui dlmp deteetabil la scara maClUiSCO= Pica. Dill aceste 111I,01:[ve. cele drotlarnmptirl au 'fast primele aes~::d.sel m reom. dezvoltate deNe:wkm ih seoohcl.,aJ. XV11-ID~

,.J hu . if,.",,.::.... •. dill .1'_[1 " ] ]_'1 'V'IV ]

pen ,_ ",' graVl~~ ~I' __ e ~v~XV\i"e!!ll, i.!tl seconu !;U AiA~ ea pentru

idecllromagnetlsm, Totusl, aceste loom 'frau. ftuida:inenta] lncompatibile ~ eceasta deoereceteorla.Iul Newton este inV'man.Ui da.ca inirega;il ~rilSteHI. 00 deplaseaz.a C1!i (I vit-e:m. 'unifunn~" tritimp cetooria lui MaX'W'ell defines[€: 0 vIte-~ I:referen~~~ =. ~ite:7A bumwi. :En cele din 'urrni teoria .gra= vim!iei a lui Newton ·Ei. trebuit :55 fie .modWcaUi. pentru. ~. i()

'-.,. /

f> .c".'< ,C,- oatibilacu p-r· eprie 4'::':i .. ;:I~: de' . m'j, VM1·'llnta ale teoriel

. ace compa.. .lLWI ..... , .... , .. OJ, . .~!;!i.,JJII;;: . __ ~ _ ..... r :': _ _ __

lui ,~e11. Acest dezide;r,at a fast infiiptuit de.:teom relatlvitJPl ~nerale a lui Emstew1 care a ,f'OSt ,formulail:m, 191;5.

'Ieorla ,1Ie~athd:ta~li. generale Ca, grCl!vitajiei) ~teOria electrodinamlcii a lui M'ax\N,eJj] sent team ~""zis· clasiret adid

~e._,.· ~]kj.I'~'"' m~.·-.· (~cale." ..... potv.at:. .. la con.w;u.:.,:,. ~.[I..·."cam.-.-.+':'f.OO,·~u~pu~.·

'. - .-, ._".. 'c' ~ ·--0' tfimasurate ,"'U , 'po """'''''1'7'1,.", "" .... ,,_·~1Ta!F.~ . illnsa

mpnnuplU", ,p. ) . Jll .1..II.1n", ........ .' ..... ,. .. ................ ' ... .!.I;J"'_~ ,._ , .• _ f

atunel cand. s .. atnoercat si.\ se foloseasoo. astfet de, bearii pentru construirea unuimodel al aitom~m .. '8. ap<h"ut o pW"" bIDem!. Se d~iPffise faptW di~ atemnl este formatdintr-un nucleu micf :m.dircal pozitiv ~i tnoonJur:a.t de un .nOt' de eledro:_ni.mclitea:p negativ. S-at presupus m mod fir,esc ci electronii olbire~2!a -m; ju.nd nueleului, asa cu:m.pimaJlful nrbiteaz1:1. m [urul soarelui .. Dar tebna. dasic~." prezirea ·cil. clectronii tm'bui€ sa radleze unde elle;:tm_magnelice. Undele ar trebul s~.poo:rte cu ele energle .. din ca~ C1!.~ electrenii ,£]1: di&aJ d.up~ 'a. traiect:orie Rpim-all! pe nucleu, provocand colapsuffi ,[)Jtomtdui

A t':;;:·· -t..1 - - x- f ..... ·'" d .... n!li:<'i''''~ "'J'·.,'to·r··R1"" .... "",0"', i"'IO

ceo-as ~ prDvl.E;!mn a ":V;:>!b • "'·Fd·:;>l,!.d ...: u '..... . . WI.", ..; ... "",;;,J oe

c1J.nstinde far~. indoiaIa. cea mal mare cacerlre afizici_j teoretire ,dID acest seem: deSooperirea ~riei cuaatice .. PoseulaM fundamental al aeesteia este pt.i:ficlpiul incerti.m~inii <.'I"~ lui Heisenberg, d u.pa care anumita peredD de m.irimi, cum atn po~!ia ~iimpw§;w uneipamaPe ... nill.pot: fimasurate simultan en 0 preelzle arbitrara. :tn. cazul atomului, aoe~sta J:nsea.rntJn~. dt in. starea de energie mL.1im.~·l'elect:ro-· nul nn.poate ,fiio rep~us innlldeu,d.eoarecef m. acesrcez, pObipa saar fi d'eWllta exact (illnude.u) ,~ v~f.i~za sa ar n deasemenea defu;tj;ta (egaJacu zero) .J;Je. f~p'tJ .=?i po.zi.tia, ~ivit~2:a electronulul ar trebul sa fie im;p.r.a~tiate eu ,0· anu.rnita~tri.bu!ie de pmbabilitate In j1;JlTul ,nudenlui. in aC€a5!Ui, stal'ie .... electrcinuTh nu, a:r pu~a radia eRergie,: su.b forma de unde electro.'rna~tio;:"deOf:.irece.n~mai e;dsta :ni4 0 stare de ene:rgie mai ,joa.sa pecare.sa tre:ad:t

In anii douolzeci\;i:i.treruzeci" ·m.ecank:.a. ,cuantira. a fost aplica;Uicu ma.Ile SUC(:eS ilia sisteme '00 a·tomii $i moIoculei.e,

62

care au numai un n.umb' .finit de grade de.Iibertate, Au ap.~ut :r(](tu_~i ditl.culUJl!:i a tunci dnd· fizid.eniiau incerca:~ s-o ,i:'iJpli.ce campui.ui 'e}.@CITUU1Cl.gnetic, care are un. numfu" m.fin.i.t de ~a:dede libe·rlah:, grosse modo ·,ca.b~ dom,,in fiecare punctdin s.Pdl*iul~ti_mp+ ·Putem privi aceste ·gr,ade de libertate ca pe:ni$te osc:ilato:rL fiecare at propria sapozi-

....::'" si p';I'Ionn' .",.~; -:< ., . r .•. ~1, ... o. -."';::~',.I''i"' ,. ,- " ',. - j:, f' ,~ ,...' ~-, ,~.lI; y....F . UJI.. sau W1pw:.'¥), " .. ~lla!.!IUm nu pOI.._l ,~n~l .Il!I.1

ft!paus~ deoarece ahmci ar avea potzi~ ~i impulsurl exad definite. In <loc de aeeasta, oseilatorii trebuie sit aibao cantitate din. mea cese num~'lefluctuaJje de 2len)~i oener.gie! difedt:l de zero, 1Mter,gia, numareilui mfffiit de grade de' l1berta:fe ar face ca masa :P serdna apa.renk! ale electro-

Dului sa dlev.ma infinite. .

·Poot;ru a dep~ aceste cli.ficu1Mj'~, la. sf~~tul am:Iorn: pa.~

flTI""~ ·a ~r fo ·1 .... f'~ p: '.' p .. ' .. , .. d.,.:>1 - ··t'"' c" --., ,-.' ..p . "

'-"""'I . 1.v.:.'~. .......bE.l.O, roc:e , lJr",ll.unua mnonnare., 1"&

(:;ooa1a c::unst'i fu scadereacatecum i.u:bitr,M'ar ·,tiJ.ru1u:nrib;]rf cantitafj_ Infinite .. penITu a obtine resturi finite., In cazul electrodlriarnidi .. aJU fmt neeesare doun. astfe~ de suhsb"acJ::li., 'UIMr perttru'.m.a_sa" (leWa].~.pentru.·sarcllirta ,elli€dronului.Pr,(r cedura rna renerrnare nU'3 ·foBt pusa nidodaUi pe e ba2a mahm'laiica: situ. concepmalli f.ern.1Ji'i .... dar a funcporutf foarrte b~m pra,cru::.li, ~rele sau suceesa fost prezicerea unei

~. d '1 ~,:>;:-'.. '!Ii: d .]~. , \'1'. ~. 'I!.. •..• ,.

lc.LI!!IO .·,'ep.ta~l! numttac ~p:w:sama ~mt)f aI . .an.Umlitor .bl1J1

dinspedtul hidmgenulm .a~omic& 'Iotu9,it a_,ooa$Ni procedUf~:nUeSreprea sa,tisii\1.c-atol:tre din punctul de vedere al ~cercMnor de a construi 0 teorle ·co'mp~eta.f deoareee nu 'fare niei o JlI·edicfie asupra valorilorreSw_ri!or finite dupa

"'~'...L. .... ,... ,:1,. ... :[... ~a. !~.l.:_,~",", -':1. ~b· . d·· .. ~.!It :!i! ,;]~~~ !;::'l~LUa.rea su~:l.!-a"":Jwor IIUinILl'I;:',. v·a'y.~w aeei ~ ~r;:I~

in p,.rinoniuJl antropic ~t'ltru a PxJn~~'""- de' ,.,.,.,.. .... ~ "'l ]--~~ ........ ul

r- 'r·-· ' __ "-' . '·r....,.,' .. · ,-,. -' ..... -.;r'~u -_ ," "IIi..:L,".U,L'l:.~·ILI.VJ.:I._ ..

fuasa .. ~i sarcina-pe ~ i.e ·are. . I I

in periaadaanilee '5'0 ~i ! 60/. se eredea lIn gen.er.tl d. for:tete nU(,j.eru:e slabe ,~i 'ta~ri nu sunt renormabj]e~ ceea·c-e m~ d1 el@.n~ffi 'unn~infi:rutd.e StiOOtlaCjfi infmitt! p.mf1'u fl! Ie faoe finite. S~a:r .fi oh}illnut u,n m.um!k inrinit de re.s~ .finil'eccare.n-ar.6 £0$[ determin~~ de toorie .. 0 astfel ,etete.o.F.le n~ fj avu t Pll]Jiere de predk~e', deQ.a"rece n u se

63

poote masura niciodata un numar infinit de parametrl, Totu.~].i' in 1971, Gerardl,tHooft a U'atat 'c~ un model 'uW~ fi.caJ alinteractiilor aleetroma Itmetid, sf slabi care' fusese

r. 1::j""....

pro-pus: mai inam:t.e de Abdus Sruam ~ SteveXI,W;e,mberg era,itdT'iid.evar renormahilcu doar un.n.llma['nmt desubsb:aaiu infinite., !tn teeria Weinberg-SaIDa.m. fotonul (pam= eula de ~,pin_l c.ttem.ed]az~ m,rera.cpa, electro.magnetici) este asociat CU, alit! irei pa.rteneri: de spin 1, nU11'l:i],p W\ W'~i zo,. La energii foarte marl, se prezice ,c.a aceste patrupartic,me Be ,eo,mp0:l'tl1l1n .mod similar. La, ener.gii· joase ins!., pe.nuu a explica de ce fo~onill. are masa 2le'ID1 intimp ea W*,. W- si z~ sunt particule CU. masa, SI:: inv~, un Ee-n.omen numit ruperea spontana de simetrie. Predictiile la. joaslt, energleale acestei teorii au foot In acord remarcabd eu experlenta, ceea ce a determinat Academi,a Suedezl s! acorde premiul.Nobel pentru fizidi in 1Il9'791ui Salam" Weinberg ~i Sheldon Giashowr care a. u construft teorli tmifica.t,e slmilare .. Glashow ins~i a l"e'marcat di, membra comitetulut Nobel au mizat mai.mullt pe noroc, deom'OC€! nu~a'vem. indil i3.coete·rato:ri de partieule de ,en_ergie destul de'inaih'l ea sa·tes.tJln teoria;m domenasl de energii in. care' am' Jloc efectivWlificarea forjelor electromagnetice, me~te' de fotonl, ell for~ele slabe ... mediate de W+~ W· ,~i 'e. In

" . ., '" 1 ,. , .. .. iorit t

oapva am .. VOl" extsta acee eratnn puterfllO!f~ar ntiiil]Ofi a~a.

fizicien.i!.lrn"consideri. ci teorla Wemberg"'Salam v a fi ronfirma.Ht *

Sueeasul teoriei We.inbe.r,g-Salam a stimulat cli.uta.rea unei teo'ru :ret1'PI:mabile similare pentru in~Ia.cP.ile t~ri,. Cu destultlmp mamte, se- reallzase col protonul ~i alp hadronl, ca mezonul pi" nu lI"otfi parti_pIle cu adevarilE elementare ~i 01 ele trebuie .sii fie siMi ,!legate ale alter

========~_ •

" Particulele W,~t Z au :{Ps.t· observete ill ,Lab-o.rat-care.le de Ia CERN lin 19'83, Jar In ]984 a .fost. acnrdat un altpremiu Nobellw. Carlo Rubbi,a i'/i siID.nn van der Meefe, cond'lld:toriiechipei care: a facut desroperirea. Persoanacare Hpse:I$-te. de-pe lisfa premlului

este 't H-:OOfl:". '

641

partlcale, numite cuarci, A~tia dinUInla par sa al"b~ 0 proprietats ciuda~:' desi 00 nri~ libedn inter,[orui, hadronului, pare sol. fie imposihil si!i se ob~a .un CU>!'lJl"C deumsl smgur; euarciiapartotdeauna fie ditetre-i {ca in cazul probln.ului ~.i neuteanulul), fi,e: In perechi allcatuit,e dintr-un euarc ~ un antlcuarc (ca in cazulmezonului pi). Pentru ,a €xpUca. a.C6asm particularitate ... caaedi 'au fus;t'mzestrall eu un atribut nwilit culoare. 'Irebuie subliniatcanu e-.xistJi nimic eomun mIre <teea-stl notiune 9,1 pe:rcepJia 'umana normals a cullorilor; cuardi sunt prea mid pentruafi zarfu~~ hi, lumina viaibila. Bste mai m,uU un rurma eonvenabil, Ideea este ca fiecarecuarcpoate apareaavsnd una din, eulorile rosu, verde ~ albastru, dar Heca:r€ stare legata lli.u.a'ta- separat, cum este hadronul, trebuie sa fie incolora, ncHdi sa fie -ari '0 comhinajie de JiTI'$U" verde ~ albastru, ca protonul, ori un amestec de mlj'll. !?i antirosu, verde ~ ,an.Uverde ... san albastru si antialbastru, 'CEI! mezonul pi.

Se presup-u:ne ciinterac:Pile t.ari ,S:W1t media t@ de niste pa.rfiru.lecu spinul unu, numite gluoni.analogil particnIdM caremedlaza mrer;eu:.j:in slahi. Gluoni1 poaI~ de asemenea cullori*; hupIleun.a eu cuarcil, el sunt desc-ri~ii de 0 teo,de renon:ru.lbilli numifl cro.modillanlica cuantidi, preR SCU.1tat~ OCD. "", 0 c'Onsecm:t:i·.a proeed urii de renormare e$b.~ dl3pend..en~a,·const<mtelde ctl.f'laj efeetiv a. teorlei de energiala care se fare mas:ura toarea, Constanta de cuplaj desereste spore zero la energii marl. Acestfenomen ,est..e nurnit Iibertate asimptotic.i\; Semnifka}ia dsnumirli este comportarea apl'oa:pe 'u,berri 'a cuarcihar dintr-un hadron la ciocnirile de laenergii foarte mari, astfel di perturbatllle lor po,~.fi. tratate CU5,UCceS deteoria peliuJrbapilO1r. Prezice~Ue teorlel .per'turbapilor sunt in:1tr~un acord cantitativ re,zo:nabll cu (ibsen/apile.r dar nu putem mc~ p:retinde ell. adevMalt cit b~o:rja a £ost.:ve'rifirnw' €xperilnenh1l. La m.ergii joase, C'O'I1lstanta efecliv,~ dle cupla] d.evinefoa:rte. mare si

'* Numai sase dintre ,et;a. opt glu.o.m.poor~ culoare. (N. t.)

,- T"i... ,K " . , II A, .• , ,I. ~.Q . ,0. , ...... , c ... _""""·- ..... y·na ; (.N.·.' .~ \

Ul.-lp..tn,ttme'l(!!.ln e-.ng1~:7.a.,,·~,u.anL ... .u..ru:uJJ .• ILUU. I.I, "'.~". ~.-}'

65

teorla perturba ~.illolr esueazs. Se spera cii aceas:ta .~c]avie iJ;tfr~ie':'~ vaexpllca de ce cuarcd sunt totdeauna confi.naJi, in ,s<t:a:r.i legCJJte ,inwlorer dart pa.J1a aCUJD_,. nimeni n-a

I: "....... ,L..w "'"d.' , ~iIO

tostin Sla.OO :S~ Jitl'ca ,m, me '.' .wnvmgal~o'C.

ada,til, ebtinuteo teorie mnorm,abila, pentru interaetiile ~ari.~ alta, pmt:ruinterac~ile slabe !1l[ e~@'C:tromagneti,c:e, era firese sa. se caute e teorie care s!Jeoombin@p@ acestea

d - :;;:, ,.. ~~~'"" "jo".,...: "11. ' .J:;(, ,., • .,...~~.' ,,' .' . ,'" . t d. "" "man' ' ......... "" .

_'OO~"l"l}..~I"""1 ~ruJ1 se II,..b:;lnWlII.t::iI.e,e:xagera ' . J"" '" " . leu ....

uru.ilcate"1' sau cur' ", Este ~!t, deoarecs aeeste 't€lor,illi nu suntniel asa de mart. ,Did eompler unificate si.nici complebe" In sensul cJt posedaun nu~ de parametrf de re- 11I0l"m~re l1ed1ete:rmina~ cnm ar f1 constantele de cupla] si masele, TotUl?~a,ce5.tea, pot fiun pas S€.mn.i.£icatiiv fuahl te c;!;i;tre (I teorle completuniflcatl. Ideea debaza este l,IJrm~,~o,area: constanta ,efectivi1 de cuplaJ a mteractuloc. tMj~, cOU'€:e~te111are la !.';lIThergii 000/, des(re~telTept~t la 'energii man" datorllti 1iherrnp..E astlnpt-obce. Pe de alta p~rte, constaata efectiv~. de cupla] 'a, teoriei Wein.berg-8alam, care este .mlca la energil ~OO~El. ~te trsptat.la etl@fgn in.aJUe~ deoarece teor.ia" nu este Hber.l asimptotic, DarA. se extrapo].eaza rata de: crestere ~i de descrestere a C-iJ:l."ilsta11ltelor de. 'cup:~ de ']1) ~. joase la euergiimaiite, se vede di/1ae.nergia dB drca lO]~ Ge\!1 consta.mdelie devln e'gale" _(Un GeV esteun millard de electron-volti, Este aproximativ enErgID pe carear elibera-o lU1 atom, d€ hidrogen daca ar ,~ total, oon:vertU rn energie. Pentru comperatie.energia e.i]Jbera.la de reacdile chimlce -. ·cum (U' it arderea -. . este de ordinul un w electron-volt per atlJlm,) Teoriile presupan cit, deasupraaoestei energil, ,mterac~ille tarl sunt unifleate cl:l ~ter'" ac~ille slabe ,~Ii electrcmagnetlee, dar c~, la en,ergUjoase" are loc 0' ruper'e' spori.tal1j de simetr.i.e"

Erie:rgia de lOg~ GeV'este mult m afara pos.ibilita~ilor oric.riruii echipamenf .de laiborabJr; geraera}ia ·actua:~a de'

't Aluzie la £aph.tl(',~ razele mfr, a ~jj se aiUi, dinoolo de limifa

joo:sa, a spedrruul optie" (N. i.,) _ . . _

"'it' Dtipa nume1e k'~.'r'in"e]lgk-L~ Grand UnifiedTh~~1.'r:ies. {IN . .f.J

66

aeeeleratort poate prod ~,ce energii de aproximntiv 10. G€ V irroeatrul de ma~a_,.. tar generatia ~toam v a.ajtmg€ b. vreo 100 Ge V~. Acea~w;, en~rgie' va fi S~f:i.ciftttlltl pentru a. explora domerdnllnease, wnfOrm ,teQriei WeitnOOrg~ :f6q,ele e~.ec:tromagnetkt!trebuie·sa set .. mific,e cu fo.r~el@ slabe, dar nu ~l pentru a-l testa :pe, ce~ al energiilor enOml.@" ,kiA~ate se pseziceunificareadintre for~le slaee ~i el~crtro:m.a,g:net[ce eu fortele tan. Pentru ];in-Uta, energillerjoaseale ieoriilolt m,arii unUicarn pot fi'ficute to.tu~predi~~ilresta:~ biile in Iabora tOl:~ 'De7€x,emp].u"t.eorine'prev~d ca. protonul

, . - '.;j,.....~. ~,:w: ,;(,: .. ' . " '1' t ' ....... L,;'I· .L-...J\_~.~ .. ~.:r; .. ;!_...:t ..... ,bngn;:.ze nu tmvLU€,~ n€ ,romp e SI.a17.u...C1 lR:!Dw.e,~ se ~ U'I;,tl"'-- e

tu un timp de vJa~~ de ordinul a lG3'1 de ani. Limita mi- 1'linl!5 experimenWi3J penmt 'funpl1~.:de viaJ~ este In prezent: de ,dn:~ 1030 aI'llll dar este posibil en arearsta Vl'l:I.OM€ sit fie imbuMtlpt~.

Alta preilicpe o'bserv,abU:t prlveste raportul dinl:m numantI. de barioni ~ £otom din um.vets~ Legile fbJcii pat $a fie acel~li ~i pentru partirule" ~i pentru antipar-li~e.lv!ai, ,e'~dt legiler,~rnAn ,ifljMe:~:I'd.ac~ particulele sunt inlocuite eu anti.partlicitIe, da,ca, particulele "de: mfuta sting':l/~' se

. '. .. "'. ....::1_ .' , .. >to .. ' • .1, __ :>: • "1 ",",,,

mlocuiesc cucele ",de mana. U,[~apt.a, ~l Y<.1.Lt1. vlleze e m-

tutor particulelor l~i schitnba :semnuL Aceasta efirmatie est€: c:urioocuta sub numele de 'tro~ma CPT; ea 'Bsm' conse,€iota, unor presllpotd~il care trebu]e Sa r~mam-1i, V'alaJbHeItt :O,rire teorle rezonabll:a. ~i 'tOltu~i, p:am~j]b.dl ba chiar mfreg sffiste.mul solar, au in cDmpozipa lor-numai protoni ~.':nei1rnxd.fara vreUfi antlproton sau antinea ttOJl. Acest ekcedent de partieule ,fa.~a, de antiparticule este, desigur,

" .. ', •.... f . .-" .. '" ' .• "" .. ' - ..:I .... - .. '~r II:

·irldo oondi~ apri'oncEli a tOOStm.tru noastre, aeoarece, (lJi1.C"",

slstemul nostru solar ax Iff fosteompus runi:r-tm amestec

. I

''''E-nei-gUJe obtinute in p',re?£ril:t'suo] de'.aliP.roape 0 stdili de ori mal malt'ili. (_N.. 1:.)

~ Dad!. spinm unel particule eslemJ\'elP'retat Ci1;mzultam.] rota1iel a~teia, aroliid~ p.riv'ill,dm hmguL furnject~iei)!it sensul de deiPiasare al paiticulci~UIlel.eparticule 5~ ""vi!d" :f:(JitfudlL~;spJie dt-eapfa..I:'iLtele spre :5ffim.ga~ d.e lU1Ide ,~i ~iasi£iGarea !!lIIninti.t1ii ill texL 0;1/., t.}

67

egat de. paxti.cu1e~l an~iparticulie.;ac.esteaJ s-ar .ft anihdat reciptoc~ 1~5fuKlllumai Iamatii. Dart din fa.ptut ci1 ebserv,atpile· on arl"e$Ui e:>ci:s:tenfa radja:~iei dIe anlhilare, putem dedace eli gala::da. noastra. e'~'te compusa in 'miregim,e dID. partlculesizru run Mlil]]'li:rijc~le,. Nu B-v,em dovezi dlreete despre ce1!elaffite gallrodi" dar 00 p<lE'e ,~, ~. ele sunt eompuse din :particwe. la ret. ca. furreg ·tmIVe:f.9ul,. in care ,ex.is:ti ~tm exces de, parnauillefa!;.l. de anti.parti!cu1'e::ne ~ ,("pai~ lata ,de 10~fotoni;~ Be' peats inoorca justifka~il a.e-~sl:Qi

.1: -.. ~_~_ . ..:I • • ''' •.• :1 boo ... • d b,.,."'-...:~:i,.,. •••• _~.t:.

Jarp~' U1V'OOru.iu pf:ll"lOpililiilll aInliJIup~c ... < lifll·u..~J.i.'~ maru urun-

clriliorer:il un meeanism perttir,UJ Elxplicarea 'd!i:sd'~·pa~t:ei., 1D~i toate mtru"a>c~:i:Ue'pM sa f~invarian~ W ~~are~ 1m C ,(Wlocuirea .pamade1.or prin antipartio..tle), co P (SQhlm7 barea pa:rticrueiO!f de mana. drea.pUjjc cu p~rlic:ule de maniOlJ, s.tangl)~(u T (invsrsarea ~ruui 'funpmuj.}~_'exffista in~ aetii care 'lUll sunt invariante numai.la acititmea luI'T:.m mri.v~s.ul ij:mpu:rii.u,.,tn care, d·at0:rHit ~XP~I~t slg~afa timpwui eraputernic ~rca.UJ, aeeste interactii puteau pr,o(]luceroaj multe flal'Ucu1e: d~c§.t aptipa:rtic:u18:._ 'Iq,t:u~ numarul de F,aJrticu1e m exees depinde foarte ~;u!U de modd Mtfe1 ~a acord:mt:eo:d~i cu ~xperimentul rtu.poa~e

.•. • . . .~,(!~. ·rill····· .. , .. __ .!.t.l ~ri

m,:mtJ~:Dll 0 C-O:ii-~ijfl,aim a teO,-·1 .or roam .UI;,I;1nc';""r

PaM acum, efortul.cal ma] .~ a f"(lst mAI~ta't.ca;ue

,- -- p _"_ ~!l;;iiY; ~ .. J

m:micarea primelolf' .ke~.categorii de m~.raqii. a fpt~'l~r nuclease tad '7i slabe !?i a e~ectm.nm,gn.eijsml.dui~ Cea de-a patra §i ulmna. int:er.,ac~eJ' gravillhtpa; a fost oe,glijaijL Sltq.ana. se poate justmea, deoarece gra.vih1!w.este ami de .b~t, ~cit efeetele gr.:avita t.kirtaJ:e: cuan~~ s~t',fmari numal ~ ~ne;rgii mult, rum, ,ma1~,e' decat:o:ri~are dintre ;rn::le.obtjn~fe ilia aecelemtorl. Alta J"usUfI~ vine de]a caracterul ne~e-

, ., .

normabilal gravna:~ie.i;pentru a. obtine di.spunsuri finite,

51;'; pare ,ea trebuie .faCU~1 un n;[l~r inf.tmf". de s.Qbstracpii..

... 'Cu,alte· wvinte,plmtru; fiooouepartkuia·d;m w:uivet's exi.3t.'::i cat-e Uf'!d~ami rezu]Jlatidlli.anilinare,a.~oi~~pariicWi p,rezentl:!: ]ait'uiepu,t T"ofr tWversrn. aetualn-ar :6.. deci .dEcl:.t'll'l:SM rnItmformfit '~mp!'i:ttkulde cm-'~ "Il.U ~i",au. g:isit pe:reebea", (,N, tT)

68

job~d unnumIlI>(Jo:resprmn:zaror" ira:llml, d_e·wsmri tmiiJte; nedeterminate, Sf tQtlll_~'~!pentrll (,btinerea. :mle~ teoru toRll 'unilicatte1gravttat[a trebuie mdu$~L lv[aj.~ molt, teoria elask~ a. relatW,vit~tli.ge:n.eral'e' p'rezioo ,~tentatmorsingulaijjti:~ 8papo--temporale m care campul gnlvimll,oual ar d.€!Vemi infirrilt die intens Aeeste :sin.gula.ritip ar fi m.rer~ ~t in tmcut .hl. inreputul pre~rei expa_mhmru a :umJVef= juhii (big hmg) ~i in v.iUor, ]a: colapsul gra:vita~b::ma~ aJ. ste1elor~ ca ~~,. ea I) :posmbiiirnite.l~ colapsnl.universului 1hsn.?J1 Ifb.ig cruneh], Prezieerea smgwaritaplor indica. pr.;ababill dteoriaclasic~nu va mal fi totd.ea.una, valaibilJl. Nu par 'kltu~f.s.a ex:W[~ ratiuni poo.h1l ea:reternia Clarudrsl.IiLu mai fie coretta ll'tamte d.e cre~~~ooa. i(,Mtptdtd gravitational[ paniJ.~a valoarea de'Iaeare efedelegravitaJiei roantloo.~ d~'ilinti, ~hnpor~imte. A~adar/te(}:d:a cuantld a g'Cliv.i:ta~i esite ,esenpalolt dacl!J d.ocnn, s~ descrlem universal timptuin ~] sa damapoi expUcai~ pentru i.Jooditille .inipale, :waWt~

de a .face apel.Ia p.rillndpinl antroplc, .

o astfel deteorle f'sre 11Iecesad. de. asemenea ill cazu!J in care dorim :sa. rasptmde-m la ilnfrebare:a daeAtimpul are eu adevira:tUll mOOput~.i,. pesibil, 1.Ul sf~t" a~at cum prezice teo.ria ,c'~;asid a!'e~ativi!t~tll gener,ale:. MM" dad. sm.gu- 1larJ!.tJi,~ile de' la~bjg' bang ~i big crunch suntsterse eurnva de €fecte OU.ID.tire? ESt.? 0 treaM I(lMte dificia sa· dai 0 semnmca.ti@ bme definUA. acestel chestiuni, cand'·ehirur strue~mrile $p~fin1ui .~timptdui surtt s.upu,se pl'm,dpi'ulu.~ de incertiJudline'. Cred cli. singulbriUifiille sunt prebabil BlC{i ~pre~en~e ;>1 ca tin¥pul 'cO.n.milA intr-tm anumesens mate.Ina..UC':§oi d.upi e1e,Tom~,orireroncept $tlJbiectiv de timp, legat de ,coru~tiln~i15a!U' de iOO.p~cita'tea>d~ a efiecltu·amasu.ra1pri" 'Ii' a dispitrea.

- J(:aJI\e S'tm![ pe:rspediveh'il', d€ a obtine o teorle euantica a gta!vi!~I!iei ~i de aeuniflca tmpre~ cu eelelalrerrel care= )g·orll. d.einterOl}cpri'?,Gea. liTIla1 :IDaOO ,5per-an~a se spdj:i.n~.pe t'I ,exlinde:re. it re]Jalivi~fligene'F,aJe l1Qn:1rltli supergra.viita!!ie,. farti.cu1a cu spillu12~ gr,avjitonuJ,. care mediaza' interac~a

69

gr,3.vitaponaia,. este ~e,gat! in, eadrul aeestei ~eotii de un .numlr de alte cflmpwi eu spin mai mic printr-o transformare nl!1mit~ supersimetrie. Teoeia de aceB[ ~1 we marele .meritci ihllwrave,chea dihotomie dm:~ "maiMe", r~ zentata. 'de particulele rCI!) spinsemiintreg; ~ f!in~erac~@~~ .. lIeprez.entafi de particulele ell spin in tre g., Ea are de asemenea marele avanta] rC!i. mu1~imile de hWnHiip. care a.par in teoria cuantid se anru.rea.za .reciproe. N 1Jl se stie mca d.accl. aceastaanulareara drept rezui!tat oteorle finitl;!i, fara vreun ·W] de subskactli, Se spera aoest Iueru, deoarece.se poaJf:e ,arata~ teorill€: care includ ;gl"ra'vUaj::ia sunt orifu1dki .• orine·rertOm-.abile::,da.cli wbuie ~f.€lctu.a~. vreo substracne infiruta, a~d. kebu~e efectuat un numar inflnit de substrac:lii r cuunnumar ,corespunz.ator :Utfinit de restttd. nedeterm.ihat.e: A~da~, dacl. toa~ infudturl1e·dinsupergr-a.vita1ie awung sllJ se anuleze unul pe celAlBdt, am :pUl@rl avea 0 teorie CMlIe'l1I.JU numai ci. unifid pe deplin 'mate pMticwele matedale :~i toate interaqillB:, dar mai, este ~ compreta, .in .. sensul din'll mai pooeda nici un parametru de renermare nede-

terminat, I,

N OJ avem inca I) teen.e cuantica a .gravUa~ei ·ade.c.\~ataJ ca. sa.nu mai vorbim de.o teorie care Sa. 0 unifice C'U eelelalte ill~eraqii fizioe, Avem insa o idee deapre,~.teva dlntre 'fras~.turUe pe care trebuie sa le pesede .. Unadintre raceS~j;; trisilturi este legatA de faph.d di gravitapa atocteazl structura cauzalA a spatinlui-timp; ;gr,avitatia determina care ,Bvenimtmte potfi corelate cauzal :inbe ele. Un ,exem:plill. de acest fsidin teoria claskli arf1atlivi~t.ii generele este (lIe.it de gaw:a neagra. regiunea din spa.pu in care campw grav~miironal.e-5,te¢l!tatlde putemic:..ih.cit oriee rei de l~a sau oricealt semnal este uas mapoi in regiunesi nu pnate saiIpa in lumea exterloara, campulgravita. panal intens de ··lang-a gauraneagra este cauza pro9[uo(!rli pereehilor de particl[.de ~i antiparticule, ell una dintre eomponentele fiecarei peredii prabu~u-:oo in gaura. neagra, Jar oealalta ev,adbd lao ,infmtt. Particula revada Ui apar~ cat re'ln~s~ de

70

g,aura neagra. Un observator aflat [a dishmla de gaura lleagri poate masura.numai parficulela emergente ~i nu le poate corelacu acelea care' cad in gaura neil.grii .• deoarece nu le poate observa .. Aeeasta insaamna. ea particulele emergente aJ.llWl grad de hazard sau deimpravizlbil in. pius .fa~i, de acela asocia t de obieei cu. principiul inr~titudinii. In, si.tu~p,ne normale, prind.p'i~d de ineertitudine afirnna ca se poa te prezice e~d fie PO'zi~, fie viteza .unei particille.,lie 0. combinatie a po.ziti.ei si vitezei .. VmibJind grosso modo, capaeltatea eulva de a f,ae,@' predtctii este i1nju:mlt.~ti.ta. Dar, in cazul partlcnlelor emise de g,HUJrUe negre.. faptul ca IlU se pO~l.fe observe ce se petreee in ilnte .. riorul g~.urii inseemnacanu se pot preziee nici vitezele nici pori'pile particulelor emise, Tot ere sapoate obtine este doar probabfllratea ea particulele sana entise'in anumite modurl.

Chiar da:ca. YOm ,gasi 0 teorie unlfka.t~,. nu vern putea face deci d.ec:at predklii statistice .. Va trebui, totodata, sa abandonam coneeptia potrivil ca~eia ex]s~un singur umvel'S observat, .in locul ei .. va 'tteb:d .adoptat! 0 ima:gme m ~a.re~ se am. .. toateuniversurileposfblle cu 0 anumita dls.mbu~ie de probabllitate. Aoest tablou poate explica de ceuniversul a debutatprmbig bang la echilfbru termic aproape perfect: deoarece le.chjl~brulteJ'mic corespunde celui mai mare numar de rorufigurajii mkroscoplce ~], deci celel mai mari pr,obabHi'ti!;i. Pentru a-I parafrazape P,angJOSSr, filozoful mui Voltai..re, putem. aflrme o~ "ITaim ill. caamai proba<biUi. dintre toate huni1~ posihfle",

Care suntperspectivele 00 .3. gllsi 0 tenrie cranplet unifkata. intr-un vlitor nu prea ·ind.epElrta fl' De' fieeare data tfuld ne-am exfins observatiile :]a sOlri.m.'li mid de Iungime ~Ha energilrn.aiimllm,. run deseoperit noi straturi de $'IrUCrurl. La incepurul secolului, deseoperirea lri~~~riili brownlene'" cu. <0 energie tip.idi de 3 x 10.2 e V, a ar,atat ca ma~e·ri.a.

• :0:. •. . alca .k .• ~.j.~ d" ton ,. -La iIo to

nu. este continua, 0. este . eannrac e a. orm.. . scurr. amp,

s-a de.scopeJi-t c~ acesti atomi .. presup~Lin,div[zibUt sunt

71

maslnl €norme side multi.band oentrua efectua un ex-

;' r J" lr"

periment al carMi rezultat nu-I pU:f~m preziee, acesta este

bibutul.pe~ care i1 p1tlDn pentru 'w mnajtun5 ,am~ de departe'.

Bxperienta nOilstr'il de, ]pauli acum 'ne poat,e S'u,gera ,c~ la energlidin ce hi oe maiinalte exist! 0 secv,en!i mfinit~ de straturi de strucltUri.. 0 astfel de imagine a regresiunii infinite de ,cuti_~ in cutii a fo·sf dogma-oida~a ill, China sub Banda celor patru. Totusi, gravitatia pare sa impunll, (I lim.im, dar mnnei lao scara de ~,ungime ioart.elmic.!i de 10.;33 em r ,ecmvalentacu energiafoarte malta de :Jl~' e V. La disfanle mal. mid deca~ aceasta, se 89\teflpfa. ca spatiul-timp si!i. inceteze de a se ,romporlaJ ca uncrmtinuu E!Jet.ed, dohM1t:d:ind 00' structura.ca de spuma,ctin mum fluctuadilor cuanlice ale' camp-DIm gravUa p,onat

lilntm limita noas1tra experiment-ala actuala .. de circa 10tO eV" ~,i hariera de 1~ eV exista o regi1i,l.ne~ neexplorara foarte mere. Pare naiv sa presupunem, a~ cum se face 11'1. ieoriJJI,emi;trii, uJ'rlf~J:;aJrt. t~ in acest intervalenorm s-ar . aJla 1r.1[~_mai uaul S1;Ul dou~ straturide s~ .. Eml'il·~. temeiurri pentru optimism. eel pU'~ pentru moment se

Par€ c! aravitatia peats fi unificata cu C€~,e~arnM-·inreracm

,tj.L ~, ~

fizioe numai printr-o teorie de sUp€fgrav.itape., S-a demonstrat eli e:;cist,a, doar un ][][lm,ar finit de astf'21 de teQ,rij. :In particular, existll 0 teorie, cea mal cuprinz~toi'l!rel, asa-numira supergt.2IvUape ,ex:till$~ cu N ~ 8. Ea. contlne tin gra,viton, optparticule de'spin 3/2,.,nlUmlte gravitino, douazed ~.i opt de pUtioW.!8: cu spinul ]r dndzeci ~.~nse diepariirule cu spinul 1/2 !1li saptezeci de perticule cu ~pinw zero, Oriciilt deman at lPirea aces:te numere .. ele !rniU sunt destul de mari ca sa :~...na cant de ~oa·te particulele pe care le observmn in interac}iile s~abe ~ tari. De exemplu, teoria cuN =-,8

72

are douazed ~i opt de:partkru!le cu spmul 1. Ace.stea sunt ,$ufident:e :pe:nku reprezentarea ,gluonilo.r' cali€: mediaz~ . . inte.r,acpil'e 'tad ~i a dow· dintre eele .patru partiollle care

- _]! x· dill" 1 b .J_,. •. 1 lal d !!i:. A

meU;l!Jaz~ mterac] ' .. es a: .8', U£.Ir nu'~ a ceior ' teo.. QU<:iJ. -t

'~bm ~~ deducem ,m multe, seu tete mai m:urn.~,dinb':e'pa.r--· 'tieule~e observate, cum arfi;g~uonii saucuatcii,.nu. ~I!l!lt cu adev:lrat elementare, asa cum apar pentru ml)mU~.l!)t, ci constituiede Japt ni~te start. leg,a.te ale particulelor fundarmenh11.e eu N,~ 8, Dacl pn~m seama de perspectivele bazate petendinjele economiee curente r nu este de crezut

", te ..... .. 'I' • " bit' . _ii...:

Cd 'Yom pu: ea a!vea.Ui. vutorul p:reVIZl .:. I' on. cmar vre-

odati" accelerated destul de puternki pentru venfiearea scestor structuri compuse, :$1 ttotu~jit £aprol ,ca aceste .sUd. legate· apar din teoria precisa cu N ::: 8 ar trebui 5~ ne per.ooJi1 efeduairea unui-n.tl!In..airde predi,c~i ce ar putea fi testare Wa. energii ,Slooosmi.le·ln present sau m.'il'utorul apro .. plat. SUualia ar pttl;ea Ii ?I!;:mdar as:emhlttoam cuaesea din teoria Weinberg·Saiwn 'care' 'unif!idi electInmagnetiSmul ~i interac~,e''shibe. Predlcpile pentru €Ilergll joase me teorrei Weiriberg-Sala:m:se afll1 mtl'-un acord atat de bun cu experimentul .. indlt teorta lest€: acum general. ,acceptatl, chiar dadi nu am .atins energia la Ca!I1e' ar trebui sa aiba.

1!· if' •

J:OC un: ncarea .

O teorie care descd€ umVefiiW trebuie $~ a/ib~ anumae caracteristici distinctive. Dm ce modv se lia~te' 8JC€Siji- fel de teorie anume, in funp 00 alte ~,eorii rlmm numai 10 minPle Inventatosilor lor? Teoria supergravitatiei ,CU N=8 are anumite pretenpii justific:a'fe de a fi. Wl.EI! speciaHi .. Ea

pa.lIe Sa tie singura care .

1. este in patru dimensluni .2.m'colJtporeazjJ gravi.tapa

,3." este BnHi_!S. U.ri vmo, substractie wIDiUL

Am- bll~--,~-t del ... -, .

:s.UW;1J.aJ I, ·e.J3 ca ,11l! 'Ui(!].a propnetate este neeesara

da,di. dorlm sa ,obtffiern {I teorie eompleta farl pa!famem, Este dificll totu~i sa se ji:nA seama de proprie'tiitile-l ~i 21 Eara a-face apel laprincipiul antropic, ,Exista".se pare, 0

kl€lr~e ooosist-enl1i, care satlsface ,conaipjle' l:?i 3~ dar care nu include gra.viiatl,a., fub;~un astfel deunivers, fOj['~le' de atraqj,e nu v,or £i,probaJbll s'llfidente pemru a aduna mate-

•• . .. • ',.J'~. I-

na :m.,ag;reg.a.,~ J1l8n, cere SU.D!Jt necesare pentru dezvoltarea

SttUcturi]or complicat,e .. Inue:barea. din ce cauza spa'tinl:.~ ltimp are patru dimensiuni este de obioei ,consid,er,il'ta Crt :ffie$ind dincadrul .fizicii,·Exist~ ·to,tu~ un ,argumellltsolid bazat pe principiulantropic ~ pentra acsasta. 'Irei. dimeashmi spa·p.o.-·temporale .. adic~ dou~ pen rru spatiu :;;i WlA pentrutimp, suntinmod dar insuticiente pentru vrenn Organism complicat. Pe de ,alta parte, daca ar exista mal

1 d· .' ,. 1- d ,.., . L._"'_" ~ ~I~.~ - ... i

mn Je ~'Imen51'UnI S'pa~l,a ,e .' ecat trel, Q'I"tulIibilt:: ptanetetor

m jurul scarelui sau ale electronilor in jurul nucleului at fii-ins.tahHe ~i ar duc€! fa o dJdere tn _spirala spt€! centru, Ma.~ r.lmane'posibilitat,ea, de a avaa.mai mult decat e.dimensinne temporala, dar eu, ai pl1lpnj 'imi Imaginez cu greu unastfal de univers,

Pani1l acum am presupus cl exis.hl. 0 teorieultima, Dar

. .. S·' 1 ~.' ~'. ~n...'li.;.;Xt"'

asa esteoare? 'U!l!Cle' putrn Lid pOrulJl~tl).!

1. Exisbl. o toori.e oomp~e~' tmificEIl.ta.

2 .. Nuexisti. o teorie unifica;t~ .. dar 'e·xisfi'Jj".1in schimb, 0 secv:ell~~, infinita de teorii, astfel di orice categorie pardcWar,1 de observatli pOi3Jte fl prezlsa fO'105Wd 0 teorle sufldent-de av ansa t~. din seeventa,

3. Nu ,exis,t,a teorie, Dmcol0 de un anumitpunct, observatiilerm potfi descrise sauprezisa,

C€l-de-ru treilea caz it toot avansat ca ,a.rgUHle:Ut impobi.va,~ savantilor: din sscoleleal XVll~lea ~i al XVIII-lea; Cum, pot ei tormub.legi. care sA-i mgtWieOl!S('a fuui Dumnezen hl,.-\edatea, de a se r.azgandi? 61 totusi .. sav,an~iil au mers Mlainte. tn.lim.pur.hle modeme, noi am e.UnW:tat eleetlv ca-

.·n 3' '"' ... d 1- - _,t. .' '-'>.... . ,. ti ".

ZlL!L' i moorporan u-i soaemes noasu"e: mecaruca euan ca

e5,te In fond! 0 reorle· despre ce:nUll7tini ~iee nu pUtie'm. prezice. Posibilitatea nr, :2 s-ar coneretizaprintr-e :secv,enta infmit·a, de.structuri laene:rgiitotmaiiru!1be', . .A~ cumanl spus malinainte, aceasaapare neverosimila, deoarece ne

74

~tept.am.l~. 0 t;}ietura],a energia Planck de ']0211, ev' R~m_anem deei cu c;tzuI],. In ~omentul de:.fatit teoria supergravUatiei cu. N·= g, este smgurill buldi.da~vizibi1.>I' iExista. un numru- de calcule crucialece VOI 1i !erectuate in t.U'i1II.aitorii ca.pv a ani $,i care au posibilitatea.sa an~te daca teorla nu este buna, Daca {Isoria. supravietnieste aCES~or tes:te,. vor mai trece ca~liva ani fnainte ca Slat dezvoltam metoda de calcnlcare ne YO([" permite s~ faeem predictii ~J m.a1nte Cit ~. justificlUn wndifille ini~ale ~i Iegtle .fizice globale. Acestea vor fi pllohlfl'mele de vaxf ale fizicienilor teO.fi3ticieni In. u.rm~UoIjj dou~z@ci de' a,inii.: Dar, penen a mciteia,intr-o nota. ~ ala.t.rnista" .ei nu VOl' ,put~a avea ~a·diSpoziJJie mai nrult d,ec~U douii decerdi. in prezent, C01npiljrterele,col1Sti~ hue ~oar un auxililU"~:cerc:etarer dar eletrebuie diil'ijat-e de mmtea omep.e,asci. Dacii se exkapo]eazN ritmul lac actualde .4e:zv.IO!la:re,~ apare ca fO@rt€: 'p~~bila. preluazea fwzidi,t,eoreUce de cake cakulatoare. Astfel .. seitUrevede plf.;oba~il sfilriiitul. fizieienilor teoffiticleai, daca nu duar

al .fizi,cii ~oretioo.. I

s I --

.. ,

."'~ Sl!::Ipergravilatia pare sa:;fie sling,ura teor],e del pa'rficule: CB!~: satJsfaoo.;c-q.ndi~ It 2 ~~ 3·, dlar,: de qind a .f~t scri:s 3_Ces,t·a:rticol. s-a ~anif:es.ta:t Wl.lntere5 sPffiiit pe11:trti a~.~mjmi:ta. i:eo-rie a·super"C?rzi1?~: ~~l?, oo,iect,ul ~u~~en~ DU sunl" pa1!ictllele ptmc~a!~? CJ. ,e.l1.ti.fAji ex~ .. OJ. ,mJ,ccl:~ bucle dEl'ro:r.ri. Idee" este ca particu-

~le nu su~t· de tajpt d~at~ib.ratii ale.oo.r,mQI1 La limita. energillor roaBi1!1 te'?·ru1.supemltl;JiIor· pare sase reduCe' la sUipeli:'gravil:atn~~ dar" pW aeum, ni.i,$Fi3. maTI]testat muill.t sueees in g.1s:nre,a uaor predk~.

tes1abUe· experimental pentru teoria supe1Jeorzilor. .

75

8

II .'

VIS1JL LUI EINSTEIN:~

In primii ani, ai seeelului; al :XX.-I'ea d~oui tenrii noi au sch.in.ibat complet modul m~~~ gan.dimt despre spa~iu ,~1 ti.mp ~i despre realita:f~a i'ns~l. Dupa peste ~ap'te2ed'~ cincl de ani'inc! mai suntem ooruJ"u_nia:fj <til E"on$ecin~le a'Cesior'reorli ~i 'inc~sa.:He romibinhl rntr-Ol teO:rie care va descrie totultn univers, cele dou~t,eQt~i 'sunt 'teorla

1· .. .:it... . - " '. • • '1r!.' .'- " •

re atiVltd.Pi generaie ~\I. mecanieacaantica . .Jleona relattvi-

ta.pJ generale sa ocupa de spafitll :;;itimp s,i de mooUl iIn. care acestea sunt curbate sau r:iisucHe.la. ,scar.1. mare de materia ~ energla din univers, fie de ,ahA parte, mecenica cuantica se mamifesta lao semi fmute mica, I'nmecani<;a

1-: .... 111: ....... cl . mmitul . ~." d . . "

cuannca este me us asa-nnmr _._ .PrtnCipiU .. ~ ~ _!nc-e.rtitu~

dine, conform caruiaau se poate mAsura smui~tan .ru.d[oo,atat in mod precis pozl p.a §f"viteza - iiiie'rparlicule:' cu cat mai precis. Oeste m"lUura ta""uila dln.tm aceste mTrimi .. ,CU, at~lt mai puj:in precis [esb;l mlsura.t!. eealalta, Exista totdeauna un element de incertltudlne sau de hazard care afedead funda~metl:il:a.lc()filpor.tareaJ materiei la scm. micit Emst,einesb~. autorw- in rea. mal ma:re:·misud. de unul singur -·01 teoriei 'relativifl~ .. el jucmd un rol.important

"" ~i 'If!.,;o,·.......· • ,., -+ (").k.;i ..... ,iH ~·III- ••

!?1 m ule.Zvo~tu.·o;;;oa mecarueu cuantxe, -fi..~-e sale prrvl-

'. I

ware la aceasra din urm11 suntrezumate bii:..plOp':ClJZi.~~'

. 'I' .' J '<i..M

.n.. .• ~~ - _. :." ..... - . '"II n·~. ' . . d·' "";:1 l..~ ~~.

"ullLu.lllllleze:.ti .i'lU. joacazarun .. bnIIl toate c ovezue pmeeaza

01 L'"''''''"~'''' ·t·!nU···x II" 'p",_.J~1n1I'II c~"",·' ~ --·...:e' -NIT-' 'D.L..

.,.:,.._.,~. . i><I .. h.. .... ... ~:.,o~ •• Je .... 1on a ";~'r~,m~ 1 ": . ·iald.

Co:mmrlJmcation Syst.em.s~. L1 Toky"o,,'iln hilie 1991. '

16

caDmnnezeu [eSb;! un jll1ciUOI" Inveterat ~tca 131 anmca

:;1 l d .... Ii'. •

zarurne on ~ e cate Oti are ocazia.

lIoi meeJ;ca. :in eseul d€ lata sa deiv'~hll.ideile de bazl ale acestor doua'noi. reod:i\ ~i sa explic de ce era Einstei'iJ. ata,t denemulhnnlt de' mecanlca cUanti.clL ;VOL descrie de asemensa ci:teva dintre lucntti1e lI\em,arcab.ile care se .tn~

'la .. Ja atu ... -: ... ~_ .. ..l ,,0:> i'n.-.o -x- .~_1,..~_._~ .. O[""""""'!i, ...... .JI __ ...

c __ mp_, ' ~U!nli.!U.';:'.dIl.Ui,,"'" .... ".;; ... .;:u. -u 0 1;,.'U!ll.L.I.Ull.Iiu:~ ...... ..........,Ioor UlUUa

noi teorii. iRez!!1lm.tul ar.ata. ('1 timpul insU!?i a avut Ull,mceput acum circa eincisprezece miliarde deani 9i ,ea ar putea avea Ui1. ~§r~it candva in v.m[or. ~ito~l m.tf-un

._'1 .;:;"1. -1",1:.:...... ". • ... r 'U~.~II; 'Pol te.l:."·

rut.l.e.!,: ae 'U-L;Ii.~p, UI!Iii1::vers;m nu are ,lJ..l.J..W(e. m-poo.·. u-ma aeat:,

mel distrus, EI pur ~ simplu e'xistl ..

:Voi mcep,e [cU·tooriarelativiti+H• Legi lle nationalesunt

·-I·-b·:1. ' .. ~~ • • ..... ~ + =1"i ..:I~.:-iio';'Tli·' c_' ..

~!IUQ!iLe :nu_mat J.ll mteno:.: ii.'t!J.. uner ,,","""" um: JJ..;,~e I.U.1m sunt

aoelealjil in Mare-a, Brif;a:ni[0~ Sta.tele· Unite ,~i [aponia, Ele surtt de' asemenea aceleasi !l?Eh~ ... (arle si :irq~:2lJlaxia. Andre-

..l_ D . $;'~t L gil' . . II; ~_·11 __ ·_" ''' . .J:r t

meoa .. _' ar nu numai atat, 'e, ' .... e sunr aC~li.m,,~w;e:ren,

,. '

de vitrif!za .: cu C~ v41 de:plasap.1£gile sunt acelea~tmtr..un trea rapid sau lntr~lun avion;,iW ~cti.e .. ea ,si pentru eineva ~: 5~~'P~' 10'-'::. in reiPit.ate\l desigu.;.ic{,~etVa~(}rul!ca.R [este nemiscat pe pbtint sa d.epl~eazl eu v[ite.za de·1B,6

mil ('In d kilol .. ") d-··· ..... "· .• ~.1 ~_~:I ' C~~,~l

.. e;.\~ '.~'. e mew pe. SOCJiIfi_ ,il. in ji~ ursoarenu, ~ ,*,..il

se .~. ~i 'el CUt cat-eva sute d~-kiJ0'metri pe ~ecwui",ln jW'ul ,g;a~xici ~ .a.m.d, 1h~i;; ~cest'e~ri. ;I;i,u;nt ~d.if.erente pentru legile fizjdi; de·=sunt -aceleasi pentru ·to~.ob-

servateril. .

Indlependenta, f~!i de y.it~ slstemului, a fest descoperita pentru prima data de G~~ei, .care _a..formulat'l.egile.

,.....;"m...;~ 11'''''''''''' obi 1'· ............. · C"" Pffi"O·;""",iLc,:'I.,,'I·e C,",,·. 'Di!·l~.~",~.e..l,,", * A.a...: ... ",,~ JIj,&.~Qd,M' ~~'V'.Ij, _-,,', ~l'~ Y, ·&I~~IW'\w,_:.w "~'~'Li:"'~'~~'~~" ' .... U.ll.llL...a.

cand, s .. a incercat extinderea acestei independente fa.!! de viteza cu care se ~. ohservatorulla legile care guvee-

_~~ . .....x 'd 1 "'",......... 'I' ••• ~-",. t' h ",,' . ..:l! l! - .1t·;,:ti

IU!CaL4· . ,ep~m .ILlllillIInill" s ... a:u . .I.I.ILtanlpma'_ ·1~O:I,.~ll;.ll.lIgil.a.[ '.

77

in seooluLal >OrI~ndeat$-a descoperltca lun.rin<1. nu a:jlllfigle instantaneu de [a .sursa la ebservator" .. ci d. 'viteza ~€i esse finJ:ta, de"cioca 186 OO[) de-mile (300 (1(l] de.km) pe secunda, Dar f'~!i de" c.e repc'f se anasura aceastti v:illteza' rehi.tiva? Se p~rea ca 'exjst~ tin' mediu lti.rspa tilll prine-are: ·cIDato.rea, lumina. Aaest.medin. s..a .. numit eter, Se.-p:re:supunea .. c5.:undele luminease ,00 depThaseazit prin.eter cu..SOO 000 km/:s~·ce.ea, ce mseamn.a ca un observ a tor aflat in repaus .fa:~:de eifr;er M; ml\ts1,lva 0 viteza de ao(} 000 km/s, in timp ee un 00s~va·to,r caress ~a, prm, eter arob~,a.,uvitez~\".maLm:ffidi: sau 'mad' mare. inrnbd special, 6e'c~dea.,ca~vit€z.a Imni:nil b"ebuie Sa 00 schimbe din cauza ~rii pamiintu:luiprm eteEm jUnll somlttL Dar, In, 18871 un exp'erinlentm:int.1bjilios €fec~uat de Nfiche'Ison ~i.MIDdey a ;arratat,c~, vitezaIuminii eramereu ac~e8!$i.Indife:nmt de v;i,tez3. ell ,carre Se ~ observsterul, el ~ama toMea:un.a viteza~dej300 000 km.l~,

Ctunpoo'reti 'adevirnt ~~.f.'i cevzt'£ Cum pot obsetvaJ.torii care ~e' deplaseaza ·co. v.kteZe .difedte rnasura to,ti· a'ceea~ vitezi a.luminiH ruispunslid e.ste ci] .. ~a. ceva esteimpooiliil d~.iZ'l. illdeUe ·ri!Qastre·ru)firtale dlespre, .spa~ u, !ii timp 'snnt aaevMate. knttr-otllD;Ciram trumoo.sa-publi~ fa m.' alluJ.l'905, 'm.nstein ,a M~ta~ c~ t[;l,~. ohse:rvato:tii dearest tel pot ID6tSma a,cooa~i' v]te:d acHllimm dad~sinlbmd!l:neazi!i, ide-eafiimpilltrlunivefsal. in locill. 3eesmia.1 ei ar ,avea-fiecare tiHEpul pro-priu.; ~a cum este. masurat de ooasu.]! 'per care il pooxta ell sme. Ttmpul mru,un'lt de ,ooasttrile fiec~ruia, dintreei a..frfi·~proape ~*atct atela~li dEiJC~ dh'ls€'l!'v',alorii s~',,~ lneet rum f:a:l1i de ,ooll.a1,p - 'in scWinlb r masul'ltome ,fi1rute c'Lu~easurieaJres-ar~::a. urielefa~a d:e altele-cu vUez€: marl ar cli£eri ~. mQa s'elmlificatliv"JAoostaed' afoot ver'l~ fica~prm 'oomp~ra:mea'1lnm ·ooas 'd~: la sal en altuleflat

____ ~~~=- , J

:of Faptul cit ]m:ni.na ate viteza fmitl a .fostpresupl;Isiru;a.ae.Ga-: ltlei, EI a. propittlu:'hia!r;o metoda pentr,~·det.eml.:inill'ea <:Ioositci.a (in Diillognri de6pre·~tifl1lilel1ai~ lapa:ruta m.163:S). r~lITi..o1. dete[!n$'IiIlrtil! a vilJeZ€i:~~. es,te d,dora:ti ~u[ Roe'mel" ~i'a' avut t(lC' m.l,616. Vezii Scurtii is.wtie .. ". p. 33. ,(N •. M

78

mtl'~'llu:1I: avion de lmie <Jo.mercli;l:lJ; eeasnl'din avion merge eeva mal it:'tcet dec'Hitc.€Mulsta!;i,onar. Tohl~;i\l' pentru vite-

__ 'I_!: ~!- H~" ,'·.JIu: "i'~l -1:_ ':,_-3. fill

~ nonna~e de ctiliitone..,; UuiereIll!6e dintre indica] " e cea.~

, ..

slll'ilor-sunt.roarte miciJ. Pentru a""~ ada.uga 0 secunda de

..L1;l ,:II! _s::-t 11' - """''''b~· '1- . ul ~.~, .x..Ji~·

vista, peman t l~ . .d -me OCO it cuaviom .ce 0 suta nenu-

lioane de. ori: darviaja ~. ae va searta eu mult rnai mult din causa tuwIIor meselorservite loa bord.

Din ce CSiuzili exisrenfa timpului propriu ~1 unor observ,[)t()d 'CS!n" se deplaseaza 00 ·vifeze. dift!ri'te face ea viteza ~.um:i!nii sl!j. ,aib~ acsleasi valori pelltl't'ltto~l a~tia.? Yitem umri puis hlIl:liJIo$e6te e,gaJ~i cu dtstanta p_e>CJ[[€ acesta 0 rravmseEli71i mitre dou~ evenimente Win'" -liM la '~-terv.m.ul

__ ~ __ __ __ _". " , .. 1. '.' .raT, ' a ill _ "

temporal dmtreele tin acest S€nS,tm evl3Diment este oeva care are: loC':mtr..;un.singurpun.ctm spatiuf Iaun pund specifkal ~ tlmp.jPersoanele care se deplaseazaeu vi feze

..rcrJ:~~:~"" 'nu v''''r c~d-~'" ~- ,~,L -~ .- ' .n ' ' .J.': .......... I~i..;l~~I:..v-.~d', .,li ~~ .. ' v. ,"EI. ~ 'l:<". (]E aeom asupra W.S~QJl.iJY"-'-' YlLl.l!.llIG. Oua.

evenimente, Daca, de ex.emphli, eu maser deplasarea unui a.nromabilil pe .au.to.stl'rad~, eu pot sli ersd di ati~-omdbil,uI a pareurs unkilometru, ,dar pentru dneva de pe seare, v,em= tnluill $-arnum.t cucbca 1: BOO d€Jdkm~.deoarece·.pa.man1'· brl s-a miscat ellnsu~~. in timp.ce avea Joe deplasareape '8ln:~ostr,ada. Deoerece obs8tva torii cru:e se dlepla_s.eaz~ en \'riteze dUe:rite m~roar,~. 'rustMi~e dif-eriJt-e mtre evenimenta m trebuie sii mi1sqru:e de asemenea Intervale .dHedte Ide ti.mPt d;ac~l vo:rB<lic~d~. de·eJicaro. asupra.vitezel lumlntl,

Trona wJ:iaTIli'i ahai Einstein despre zelativitate r pm rare apropue-c'intr-c Itl~ [p1[];bJicat! m.l20~; ;est€ ceea. cenumim ,9Jstazi. h;!oria rcla:livitatirestranse. :!Ea d~cri'e (,run se nU~dJi 6biectek! mspathl. ,~:i timp.. Ea mai arat:i catimpul rill este 0' a;mtitate universals-care sa aiba 0 e.xisteiiLjt;l.indl!il,.. pendenta, separata de spatiu.,Vil:toml ~i treeutul suntma;]. deg.raba .n~t€ di:mc~.cum ar fi. in SullB. ~Hn. jos, M :5timg~

• 1 ~-- t e, , e . t ' .. ,. A j... ~.J ,.~ ··t

'~ a wt:ap,a, main ,e ,~. mapot, mrr-un meenu numr spa-

~Wl-timp.fuIimPI se poate mergennmni spre viitor, dar se pmte merge ~ sub ununghi fa~a de aces'~. fulii de'(ie mn~ pulpoate trece.m ritmuridifilrif~.

79

Teoria .relativit~Pi l'estranse~ a conlbinat timpul eu spa= pul .. dar spatial '9i funpul erau, mdi .Wl cadru fix 'in C3_r'!;l se petreeeau evenimentele .. Pute.airuege diiierite 'drumiui pentru a te mh}ca in spa.·li·w-tLmp, dar nu puteaiface nimic pen:cru a sdlim.tla cadrul.msusr aJ,'sp'3:pUiui ~i tirapwlui, Acesttablou s-a sclti:mbat to~ in mlregime in 19:]lSj.c:and Einstesn a formulae reoda re1ativjta~i generale. HI aavu.t

"d' . . "] I'"l ........ "t· . d L...-..

l' em revo ,U:;--O'flBfl!J. ca gravl a~ n.lll,"e5te '., oar rorta care:

a·c~oneazlt in cadrulfix aJ spapului-timp" Dupa Einstein"

'17lii'"".''-'''~ ste di t' .' r..: 1 . ,,' d x.;!l"" er.·'~"h.il~a . es . (II •. zs orslm'~e·a Spa!i-l-:"U ul"'·I.[mp~ pro .US~. cie

masasienergta ~P€' care acesta l,e' contine., Obiecte ca prolectiW,cle ~i planetele htcearcl ,st semiste Dl linie dreapti, in spa.p·ru-timpt.dar1 deoare.ce spa1iul~timp este cu:rb~t ~i 1'1- sueit ~ nu plat .. traiectoriilelor. pM s~. fie indoi.le. PamooM i:rJ.cearca sa se ~te m linie dreaplli prin spapul-timp, dar curbrna p'rnd.usi:1 de masa soarelui iill .ob.lig.6 sit se miste

..l •• -'- x . - -- ... • •.. __ '1 te··'· In~ od _~_ . .'ii!:"":II:;!. ~ _.

~Pd un cen:: m Jmu& as unn. I' ,m ·i:t6erimiml~or .. rumina

mCi3aJc.a sa SEl miste In Iinde dreapta, dar cuebusa spatiuill1llicfimp d_e Ianga !iOiHe obliga lumina dela stelele mdepru-~· tate· sl\ fie deviata atundiCind.·trece pe .Ian_ga soare. in mod o~wt .HIll. p·u.tem vedea stelele de pe eer care aunt vecine cu direc.pa. searelui, Totll$1_.ill timpu1unoei eclipse.atunci cfindcea mai.mare p.arte' 3!. h.tm:inii solare este obtura:ta. de l!wAj]umina verdnd de Ia aceste stele peste £i ebservata. lEiinslEin ~-a elabora:Uooriare1ativita!jlii generale iri timpul prlmutui jr,lzboi mondial, cand conditiile nu.erau propice 'e!xperlmenfelor ~~ce/.dar ,[media,. dupH rlzbOi oeclip! britanicA. a.observateclipse din 19'19 ~i.a confirm,at"predic~ tii1e relativ.i'la~ gener,aie: spatiul-tlmp nu estepJat, d este

'bild[1 ,.. ., 1·

C1Ui all', _ e materia ~ en.e..rgm pe· care ,Ie. ecnjme.

Aeesta a fast eel mad: marejriumf al lui Ei:ru;ltem., Deseoperirealui ,3. schimbat completmadul in care: 'gandimn de-

_ _ _ ~ . '~- E'l' , ti" .J _ .• '1 ...

sprespatre; ~1 W.l.lp~ •. e nu moo c.a,m .tID€: eaw ru pasiv m.

lc-are,'a,u Ioc evenimentele. Nu. mai pD'tem mncepe spa.pul ~ifunpru ca .pe ni~:re ·en.'Ii.t1lp v~J' neaiocta.t@ d€ ,ceea oe:

_, "'. !Il""_ 1)(';'" A ............. _"I: d'O ·O-.X:ti..l·:~·

,S€: in/Lamp a In ,lUUV'eI5. ~u,.W-i. elie evm cantina, . lLLiLii.i:amICe.

80

care :influen~,e.a~ ~i sunt infl.u.enf,ate larandul lor de evenimentele care se peereo in spa:pul-tim.p.

o propnetate importm~ a masei ~i a energlei este vail.oa:I'M. lor' pnzitivl. Din acestmotiv; gravitapa atrage corpurile Imul caffi:re·ceiillalt. De eXlemplu, ,gravna'~a, pam~ntruui ne atrage spre sol ehiar lao antipoZi, astfel ci1 oamenii din Australia.flu cad de pe'pimant. fa mod ase:mlnltor~ gravlta'tia soarelui 1m:€: planeteie.pe m:bita m. j:urul sA.u. !?i. ilnp~e .. dldi .pimantui sa. fm azvirlit'in inrunecimilespapu,lui. interstelar, Conform relativitajii generalefapml d ntasa este totdeauna po.ziUvi1 inse,arm.na ca spa,ti.ul.-timp este curb at totdeauna tnspre el WU$l" ca suprafa~a pim,an r tului, Dad!i~sa.ar.fi. fost negati~, spaJiul arfi fost curbat altfel, ea suprafa~unei sei, Aceasta cuitllll"a pozitivi a spapwui-tiJnp, care refieda. laprnl di gravita~a este atraotilla" a fostperceputa 'de Einstein, ca o.mare pr;(lblema. Atunei se credea m. gene:ralcl universal este static, iar daca spa:p.ut :(?i.in particular timpul, e curbet Inspre in teriOl" ,a.tnnd cum porum Cotll;tm:ua, universul sa r.funilnii pen'Inl; to,tdeaUl"lai·m.al.multsau maip·utinin aoeeasrstare ca

~ ~

acum?

, Ecua.~irrilia1e' ale. relattvitJ~i generalea lui Einstein prezicean fie expansiunea, fie.rouka(:j;ia universului, Einsbein a ad;lillIgat ins' mel! un termen eClla~mQ.r sale care legau masa :ji lfnergiadm. univers de curbura sp~:tiru:duilimp. Acest no'lJl termen,n1.Ml:it termenul cosmolegic, ,are un efed: gra.v.iita~ooa] repulsiv. Era ,as1:£i:iliposibU sSi se corapenseze atractia materiei au respingarea dato:raUltenpenu .. lui ecsmologic, Cu alte cuvinte"cuibura neg,ativii p.rodusI, de termenul wsmoRo.gj_c putea anulacurbura pozUivl pNldu:s~ de masa ~i lenergia din: unlvers, in acest fem sa putea obtine .un 'model al nn1ver.sului vesnic sta tionar Dac''''

_'ii' - '" ..•. , , • ~.- ._.,' , . -' ., .. , [,. ~ ',~-.I."-' ~" ,"'r U

"C~ _ .• d." Co; x~ Ia till', ale m. _.'1 ' _...:m E' .

mnstein ar n ramas ia ecua., ' e 8- @' u:nP·ru€:1 cele JIlari ter-

menul eosmologic, el ar fi, putut p.r;ezi.ce ca untversul ori se: Qootracta..ro'li se9-ilaut., ~a cum oofrezer:ttau .nurnuriJe, nimeni nu qede-a ca tUUVIEFSW se schimba in timp •. pHna

81

in 1929, cand Edwin Hubble a descoperit ca galaxiile depru'late se m.d.epartmza de .nut Universal se dlilatl.8nstelll si-a numit termenulcosmologic ",c,ea mai mare gre~~nI.a a view mele",

" . D~ .. cu sau fan'!. termenul cosmologic, faptul ea materia produce curb urn. spaplllui-tfrnp spre sine dman.ea o'Pro= blema .. desinu era. geaeral.reeunoscuta.ca atare, Senuillicatia.feno~'!u~"tll.:11ui era ea materia d.l putea curba atat de m~lt oregiune, mcit aceaata s-ar putea izola efecnv de restul universului, Regiuneaardevenl ma.cest caz <0 asa-numita gaurs Ile~.gra,. ,rn gaura neagr:a ar putea caclea obiecte, dar: (nimic :nu ar mal putea ~ de: ac,oro., Paafru a evada, obisctele ar trebut saafba 0 viteza,m.ai mare deca;t Iumina, ceea ce esteInterzis de: taoria rela:tivitatii. Ast€e'l, materia din interiorul,gatlrIli negre 'ar fi captatl~.i ar eolapsa pani Ia 0 starenecunoscuta de' densitate foarte mare.

Binstein.a £0$,1 profund tulburat de implica.ji:ileaoeswL colaps sia :r'efuzat sa cre'ad~. ,cii 'el ar putea avea Icc, Dar, m 1'9'39t,Robert Oppenheimer a demonstratca 0 seea nu

. de . ....1' d . ." . _1' 1 li:

ma:i mare __cat u,e' oua on masa ,9OO.·~m co iapseaza

lnevitabil dupa ce r~i epuizeaza combns tihi] ul nuclear.A intervenlt apoilritzboiul" Oppenheimer a foot implicat In proieetul. bombei atomiee ,~ ~~a pi.erdut tnreresul pentru colapsul gJ'avitat;ionaL Ceil.a.l'poamenide ,~tlintle:rau preocupa~ mai mult.ds tinea pe care 01 puteau studia pe p~~

• ~~..1'" __ ..l!'-.o..::::d d . .," . tin deril -~

mant. Einlll,a.venu,mu,~eremplt'Ult'p!lle. 'espm:m:~b_. erne

universului mdepolrta:t, deoarece ~es,tar~a, lur' HU parea po-

. ::~:.:; . b ,.' T " ...... - '··l(l~f'I . I'or. .. ,.. . , , :!.Jj'

SJbi:w prm.o servatn. .LO,~ in ann, !,~,~ Cl"ej!.CI.<t;a-c01"l:BruE.'-'

rabi1~:a -dis,tantei ~ calil'alH ohservap,ilo!l" astronomice a dus.la sporirea Intaresului fat! de colapsul gravUa,po,nal si de universul timpuriu, Ce anilme'prevedea exact tsoria ~-1ativiUlpi generalea lui Eirnte:inpentru a,ceste cazuri a. ....:.i ...... ","," neC[\BI!T.:' p." aM oe Rf'lP'ef Pell1:nS€ S[ C11 mine am demon .. ,

,:I"ru:l.la;:i - -·-I - '~D' •

$ITaJcatey,g; teereme .. Ele au arii:tatfaplwci.din curbarea spatiului-timp in abl€ insl~i r,e'zuItA aparida unor singuliarit:iti:,. a unor ]ocuri unde spat! ul . -timp Mil' un mceput

82

SaU lID sfaqiit.Incilpurul ar fi fost acum dncisprezece miUaTde de ani - big mng-i.il-" iar sf~Utdilr surveni pentru O'ri~ stea 'care rolapsea:zii" sau pentru mire ebieet care' cads in gaura neagra .ramasa dupa colapsul stelei,

Faptul ca teoriarelativit.a~ generale a lui Emstem prevede ,e'xisten~a'singutU'Ui:i,tilQr a provo cat 0 cri.z~ m f:iizk~. EcUa.'Jille rel8ltivHti'W. generall,e. care leagti. carbura spa:llulul de disuibut,ia de .miml ~i' erergie, 11U pot fi definite ca singll1larit~,ti Aoeasta lnseamnJi eli re1aHv~t~,~ gener~lt1 nu ponte pr:I!ZIce l!EizuJtal:ul unei sin,s:ul,anblp. In par~ctda:rr .nclauvimtea generala IlU pcateprezice CWll,'lEIlpar.e universul la big bang. Relatlvltatea gene~aUI_ 1IL u este deci 0 ~rie completa. Ea neces-itll. un ingredient pentru a det€r.mm~ cum poote fumpl!' universu] ~~ ee sa intfunphl atunci dind materia ,c.olapseaza sub propria, ,gravlltl1lJ.pe.

'mgr.edianhil suphmentar necesar pam sa fie mecanica cuautidli. tn acelasi an in care ~1~ publkat Iucrareaconsecr,a,tl relati:vita}ii'speciale (1905) ... Einstein a scrls despre 1U.liL. fenomen numit efectul fotoelectric, Efectul' COllStii 111 emisla de partleule mdircate a tmld, ,dind ~.umina cadepe anumlte metale, Lucru ulmitor: dadl. intensltatea luminii sereducs r numarul particnlelor emlse seade, dar viteza p,tU't:icuJietor ramfttl!i~' aceeasi, Einstein a presup'l.ls ca acest fapt se poats explka dad!i, lumina. ar SOB~. nu In, cantita'ti ,con'linue/ a~ cumoonsiderau to~ .. ei in,porlii de anumite dimenslum. Idleea luminii care se pr,opaga numai In pacihetel numite wants, fusese introd.usll cu ca~iva, ani mal 1r1ainte de' ,fizicianw germ.an Max Planck. E ca. §ii 'cand! ai spune ell pop cumpill'a de Ia au~o~ervir€_ ~ar hl,c~fit~p n'elimitate/ dar numaitn pungi de un .kilogram, Planck a' foldS~t aceasta idee -pentru a explk~ de ee 0 bucata de .metal'nllcinsa.]a ro.!?'U nu emiteo ,cantitat'€! ,mflnita de c~ndur,a .. HI pd vea msa cuanta ca pe un sitnp.lu true t,ebretic~ fara vreun corespondent-irrrealjtatea fizidi, Lucrarea lU1 Einstein demonstra c,l est€ posibila ooservarea cuantei in-

, 'I' ~ 1 ~. . ." .1-· , - W' - • c '.- . . = d - . "'oi- .• ,"' .... te

dividuale. ~1ecare parl::iCLu.Eli snusa CQrBSptllll . e UIl ..... , 'CLU::.u_,L . _-

83

d.e~umin~ care loves te metalnl. Aceasta lucrare a lost recunoseuta ca fUnd '0 contribuJie foarte i.mportanti a lui Einstein Ia teodacuanticil !1i I-a adus in 1927.pre:mjpJ Nobel. (EI ar ft tr:ebuit silli, ob-pna premiul Nobel pentru relativita tea generala ... dar ideea cd spatiulsi timpul Still tcurbate era. mclprivUi ca prea speculativ a ~i contmversa~" ,astlhl. ,dJ.I mn sehimb, I .l-au ambuit pentru efectul fotoel,ech:icr care merits separat un premiu.)

1m Ii' ~:~11,_ 1· ~'I ~~~....L,"I '. fotoe . + &""''''t __p ~'ca~ romp ere rue iliLai!!.l!!.m ' .,.Lue.lectncn=a'UiIl~·.

mtelese panA in )925, cand '!Nem.€r Heisenberg a demonstrat cA din cauza acesnda este imposibil sa se masoare exact pozitia unei particule, Pentru a vedeaundese ail.li o p.articuJa,trebute sl ,0 luminezi, Dar Einstein a ,demon:skat ca nu se poate {-olosi 0 cantitate o.r.ic:at d.e mk(l de 1~; trebuie· .fotosit eel pupn un pachet, 0 roanR" Aeest paehet va dlsturba particula ~i (;Ii va face S!. Be ~~e: cu vrutezi m.tf~o anwnitA dlrectie,. Cu ,cat vom dori sil :m~sl!1-

)'t'" ,~al'; P'"""~; p p- 0i"J'; i"ia ..... Ii" ;31' particu 1,,,,, . ell a tit mai mare

,r ....... ,.~........ .. ..... -..L'" ""l,,..... I........... , "" !,;!! ,. "'I _., . .. , '

va hleblli sa .fie energia paehetului sl ell- a t~U mai mult va fi perlllrba:ta particula, on de care orl se Va! mcel1Ca :m..lisu-

. , .... - '. 'I ·ti"",·l.",.; in 'ce""'~tu'"' ..l~t:"iCI'" 1i"IO,<,~'t;0i; 1;';;II11~ m:' ''''''''ulh'tll en

rarea!pM (,;UJc.... .,~, '1.11... Ul!U, r . '"""'" .......... """",!,!;;;, ".". •. -.' .,-

" tic ·ih.A,: ........ , ,'''''- ,. "'.,.- fi , "',;: in""''''''' de .... t;:;t o· a''''' "I ""' •• ,10)1, .'.""

mce:r ·U.I;~~a. Vll.1~Z ill~ 'va, i. u.· · •. u.i e ·.·· car ' .... ~.~""I~"', .... =

loaee minbni.

Aeest principIn de inoeetitudine al lut H:eiserbeIg a ara~ 'tat di. no. se poate m~Si:i.raexactsw>Ba unut sistem, as~fel ,c1nu :Be pnate preziee exact cum va evolua aces:~ 1n. viitor, Tot osea oe sepoate face es'teprez.ii.cerea pr,oibabiliHi:~or diferitelGrposib:i.lita~+ 'Iocmai aeest eleJlu~nt de hazard r de iDtamplare .. l-a exasperat atiUa pe Einstein. El a·r"efuzat·.sa

da . legil fiz . .. b ,. A fa a redi Pi- d " n

• .' ,_ .: -, - • -,' '-:- - -, • ,'- • - ,-- - : _. " '1', • -." -. I" "' .. _" ["-' • u,> -~ F

crea ca .. ;_le, ··tCe n.u mail. tre.me sa .. c p .... c .. e

,nite::~ Upsite. d~ anili~g:W.ta.te' p8n~ eeea ce se va mtfunpla. Dar .. 'Ol'icum a:r ,ft expr,iima.te, toate dovezi.ill.e a![,ata ca~e';nC)mentd cuanUc ~i pdncipiul de mcertitudine suntmev£'t.abile~.i rei ale ,au iac 1ln :fiecare domerou al fl:dcii.

Re"la'tivi'tatea .generall a mill Einste.m este cee·a_ ce se: nu:me:,te 0 tooeie dasici'i" deoairece nU'incorporeazil prindpiuJ

84

inCertitudm_ij. Trebuie prin urmare ga:sita. 0 ieode DOlla. care sa com'bive relatmvila tea generaJ.a ell principiul de mcerIHudm.e. rn cele maimulte situatii, di:feren ta dintra

- ------ -- - - --- -- -_ .. - -,-- _. ,r

aeeasta nom teorie ;>1 reffianv.imtea generala clasKa ar fi fiOaIte mica, Alceasta din eauzA Icj.f.~ cum am afirmat mat fuainre;.. in cerntudine a. prezisl de· reona cuaIlticAa_qion.eaza numai Ja 0 SCal,a foarte micAJ• in timp ceo relativitatea generoliilli are de-a face cU. sttuctura spatiului-tirrrp la :scm~. foarte ~re .. 'totu$ru~ loorerntelh~!, de .sin~tate,~pe 'cam Rogm' Penrose'si cu mine Ie-am demenstrat ,arata cli :spalpul=timp va deveni foarte eurbat Ea scarl foarte mid. Efectete prindpiului, de incertitudine'vor de¥€fli. atunci ,£'oru1e .importmlte; ele par sa Indicecatev oil rezultate remarcabile,

O;parte dintre pn:ibIDemeIe puss de Emstein.m legatura. ell mecanica ·cuant.icA ,~ Cl!.1 prindpiul. de .1l"lCetbludin'e· au. aparut.am faptul ci el wlosea najilooea db~nuita"m. ssnsul comun, de istorie a unu:i. sistEm fizic. 0 particulii este on tnfr-un loc .. on futr-altUJ.. Ea nu poate fi jumatate iintr~un. I,QC ~i jU:mitate n:ntr-altuL in mod' ~e.mW tqf, aselenizarea 3stronau~or on a avut Ioc .. orin-a avut, Eat n-a putut avea loc p'e" ~u1!'Lat:a te. Tot ·a~.a nu pop fi un pic mort- sau un pic' gravida,. Ori ~ti,.'ori nu ~ti. Dar dacli un sistem Me." wticli istoclede'furi~, prirld,pilllino~fijtu~ duce !.1. o ~rie de paradoxuri, cum M .~] particu]el,e, afl,~te s,jmult.m m. dona locurl diferite, sau astronautli a.&·!;i jum.a:t:are· pe lup.~.

Un mod. elegant de a ocoli aeeste paradoxurl a fost ela .. borat de ,fizicia:nul american Richard Feynman, Feynman a dev.enit'CWl~t:in 194.9 penlru luerarea lw,despre teoria cuantiea.a luminiLEla ptlimit premiul Nobel in 1965 m-· prei.JIlA ell 1m, alit american, JulianS(;hwmger, ~i cu .. fi2idanuljaponez Shinichiro Tomonaga, Dar Feynman a. loot· un flzidan ,d,eosebit,. in acoo'a~ natUtie cu Eins~ein. m ura tM.tu.[.ia.i~rusita'rea si a d.emis~rmat din.A('ad,emia..N:a~orw],;l

~.r )-iI'

de <C:mnJte" d.BO~ a desrop' ,edt eli membrii ei illsi clteltuia:u

~ ~ ~ • I ...

maJuri\tatea tUnpului ell. sa decida ce alp ,oameni de ~tiinta

t:rebuie·a~i m Academie'. Feynmao,·carea.muritm 1988;.

80'

este recunoscut penb"u Inmte· COJiluibll.1~ in. fizlca troretic!. Una dintre aeestsa este.meroda dia:grameior care ii poa:rt-a. numele, alcatuiind baza pentru aproape taate calcw,ele din fiziea particu.leJ.o:r. Dar -0 ,eon:b.ibujie ~.·mai important.! e.sie,oou<leptuLsau de suma a. istoriiler, Idees.lui este c~ un sistem n-a avut numai 0 istorte in spatlul~tjmp", asacum se pr-esupune fOOlrte. flresc in moria elasica non-cuannca. Unsistem.a avutmai degraba once' istoriep()sibil~+ S,l consldezam, de pUdi .• .0 particula care se afla in PWlct,u1 ~Ja un moment dat, In modnarmal, YOm considera eli particula se va deplasa in Iinie dreapta plecanddln .A. Jb~~i, in con~ordantki '11. suma istoriilor; particula 00 poate misca duplt orlee drurn care porneste din. A, ~teca atunei cane! fad (I pata decemeala pe 0 ~uga~va. P~cWele ~ oen:t:e~ se r.~spandesc pe hartm. sugativa ~upa toate d;rum~ile posibile. Chiar dacl SI.'! _ blocheaz! li~a dr~apti.\ d_,_mtfe dO!1J~.puncte cu ajutorw ~Iei ta\ietup ... cemeala va trece

pe .d~pa colt.

Cu- fiecare drum sau isturie se asodaza un n.uma.r· care

dep'IDd~ de ·forma.pSb~~ui.Prob~~ta~ ~ o· parli~ sa.se deplaseze de' la Ala fi aste obtmu:ta prm a~nnarea tuturor n-u.unerelor asociate cu drumurile pe care Ie poa te h~a particula de In Ala B .. Pentru cele mal inullte drumuri, numerele asociate cu drumurile respective se VOl" ~nu1~ Cit numerele drumuriler apropiate. Astle'[" ele voravea 0 c-ontrilbuji@mici!Ia probabilitatea de it aj1.l11Se din: A in. U. Dar numerele asodate drumuriler drepte se vor aduna cu. nnmerele dela drumurlle aproape d1epte. Prill. _urma:re,

- r •• d 1 .:I._.~ • ...::-1· ...1.t"CIII9o!i..n

contribupa rea mai mare va proveru e ia .l.!)J,.UJ,li.1U~e·,wo;;;l:"'~0;:

sau .aproape drepte, D~ acestmotiv, urma l~sa t!. ~.e 0 r.ar- tkul~ mcamer,a ell bule arat~ a:proape dreaptSt. Dar daca vep- pune tn calea particulei un peretecu o.£m'lHi,; d.rwnume particulei se POit dispanrli din()o:kl de f~ut E.~istA 0 PJU: babiHtat.@ma.re·(i.e' a gasi particula departe de lima dreapta

cam' trece direct prin taierudi.

In 1973, am ih.ceput sa cetootez care at fi ~tectulprindp~1.t1!li de inCiertimdine nsu.pra unei: pam.cu1e In 5'pa~ul-timp'

86

curbat.din apropiereaunei g~uri m::gr-e. Am, g!sU c~ ga.um neagri n-ar fi camplet neagrA, rezu1td dastul de iel?it dm comun. Principiul dI.e. incertltudine arperrnite particulelcr $i radiatiei s~ 00 scu:rg~ din gaura neagr~. intr-un rltm susJUl'll f. Rezultatul a. aparut ca. .0 surpraz~ total~r nu. n umai mie.ci tnturor ~ a .f\ostmtrunpinat ell 0 nemmderegenerali1. Dar, acurn, post factum" sec poate spune col a fost firesc Gaura neagra este regiunea dinspatiu din. care este impnsibil de sdtpat d.ad'i deplasarea are loc ell <0 vitez.~·'mai ffii,cA decat viteza lnminii, Dar suma istor.illo:r a lui Feynman spune d\ partie .. de~e pot 1 ua odoo drum prln spapull:IJm~p, Astfel, 0 particula se'poate deplasa mai repede dedit lu~ mID.!. Probabilitatea de a se deplasa pe 0 dista_n~~ mar_~ PI o viteza mal mare deca·t vlteza luminii este midi, dar par~j.cula·5-e'.poote de-pIasa cuo asHei de yiteidl exact ~fata.

"- .l!i: ,': !!<·d·· . '. ... I •

cat ~Q laSi1 ' _ m ,ganra neagra, ca apOl sa mearga mall in.ret

dec.atlumina. tn acest fel, principiul de illc-ertltudifie per.~ ~ne parffculei s~ scap e din ceca ce se pie.sup .. ·. uriaa cli ai

_ , •• ' . .' ~ r" ..... '

~il:i.dlls~rea fin1i1~.: gau:r~ nea.gra, P.mbabilif~1 tea. ca 0 par-

tt"'Culasa $Cape dintr-o .gatml nea.gra ell. masa egala cu masa soarelui ar fi foarte mica ... deoarece particula ar trebui s§ se deplaseze mai repede dec.at runtina pe 0 disttmta de c~'tiva kilometri .. Dar pot exlsta sl gaurinegre mult mai rnici, formate in universul timpuriu. Aceste gaurmegre

. pnmordtale pot-fi mali mici dec.U dimensltmlle.unui nucleu atomic ~w totu~_ masa lor ar putea i1 de un m.iliard de tone, ciit nUll'1lteleFuji .. Ele ar putea emile Ia fel de: Dl.ulta enere;ie cat 0 mare eentrals electrlca. De-am putea'gi:si 0' astfel de ,ga~.neagra pentru a ... i (fljpta ~ener:giaJ.Dm nefe.r~! nupar s~fie IDu}-re, .I.i·rin.·preajm.i in univers,

Prezlcerea ra4ia~ici provenind de Ia gaunle negte a

f· 1' •...•.•. ] ult t . 1' ... ' ·_'1 al . bi loii .•• , ,~jl •• - .....

OSl. -pnmu I rezu rat nen W1iL!J' commnaru r-e.ra.b.vmtaJ:ii:.

generate a luj Einstein cu principiuleuantic .. Colapsu~ gravUa!:iloo_a1 nu e5,te deci to .fundaJ;:uri asa cum .. se parea, Istoria parlkulelc::H" din gaura neagr.!nu trebuje sa aibiri. un sfar§ittn sin.gularitate. Be pot:sa ocape din g.aura neagr.a.

~ sa-~oonwue istoriaafara, Peate ca principial cuantie ar tnsemna di pOrt.ft evita'le· Sl, Dlsto~if[e' care. au 00. mmput m timpIntr-unpunct al crea~ in mo.mentullbig-bang .. ~ui.

Aeeasta este a p.robJ'e~. multmai diflcll de solutionat, deoarece impiica aplicarea mecanlcil cuantiee IS! i'ru;~i structura spatiului ~ limpw.ill ~i nu doar la drumarile.parneulel intr-1;U1 cadra dat al spa~ului-funp. Av,~m nevcie de un mod die 11 face. suma istoriilor nn n~ peneu p~r--. ticule .. d ~i. pentru intreaga ~.~ a s~'pu1iUM ~i. tbnpu1lui .. Nu ~tim, mc~. m. ce mod sa, facem corect suma, dar ~tim. anumite ,llSpectle pe cat€ trebule ,sa . Ie :pfezIDlte.lns~a .. Unul dintre ele estewgat de fa:pitlJ.rcl este mai usor sl SIS! e~eze ;!ium~ .. daca avem de-a face cu istoril ID; asa-zisul timp Imaginar, in .10c de timpul obi~uit, real, Bste greu de conosput timpul ~agi:uar ~ pro:babH caacesta este ~i una dintre cauzele eelor rnai mari dificu1t!~. 'rntampin,a.te de cititorii dJrtH melle., Am .. fast, deasemenea, cdticat cu v.iolen~~.d.e ,fillozo.fi pentru foloslrea Hmpului Imaginar, CeiPoate avea tim:pu.t imaginar ,d'e-il face cu 'urdv;~'rslil. veal? Cred cil aCejti .ruoz~li. nu au UIvat.a t" leqli1e. lstorl.ei. OdiniO'a:r,~ see considera firesc ca plmantul! est.e plat ~l ca soarele se invati:e in jurul :pammtul ui. ~i to~i.f de],a Copernic ~~, Calile.t.:m.coace',3. ·kebui.t sI adoptam Ideaa c1 pim!iFtlM €st.e rotund ~i se rQot~fe m. [urul soarelui, in mod analog, U"luita vreme a io.st'evidentcli timpul decurge la fel pentru oriee obse:rva'to'~i dar, de la Ein.srem.,atrebu:U s~ accepffim ideea dt timpulse scurge in :ritmuri diferite pentru dlfe:rlJii observatori .. Parea de asemenea Brese ca. universul 61 albA 0 istorie lU'lica, dar, de la mecandca cUiU1ti~ .. a i:fe.. buit $1 consideram ci universal are toate .mtoriile postbile. Doresc sll sugerez acum ca ~i funpul bnaginar <€ste 0 idee pe· care: v.a'ttebui ,131 00 a.cceptim~ Es!e un ,sal[t intelectual de ,a.c,ela~ O):oclin cu adopta.rea ideii 'c~ pfUnfultul esue' rO-b.:md. 'Cred ci!i :l1Iojiunea de 'funp :b:nagirulr va ajunge Sa. H'e candva la. leI ,de.naturail tea ideeapi'hnintului rotund in zilele noastre., ~ hnnea cel'ot CiJIi !?tilnt~. d!ecarte n~au n.lit'l!i rlimas, multi ,adepti. ai 'pam€intLdui ·pla..t.

88

v;a. pute1i reprezenta tintpul. obi;;nmt, real" eel pe (I full€: 'orizontal~'l m.e-rg§nd de Ia stanga, la dreapta. Dar putep eonsidera, de asemenea, 0 ,aiM direcll'e' a timpwui, de sus :in jos pe pagin~L Aresta este timpul i..magjnar/ana~·la un wg'hl drept fa:ti\ Q,~, c@~ real. Carre' este motivul m.t.roduooru timpului imaginar? Dece nu ram.anew fixa~ de "timpill ob.i~:n.wt .. eel real, pe earn ninV~egem.?' Mo,tivul·este dr.~a cum. s.-,a me.nti.ona,t anterior, materia s.i energia find sat

~~ ~'".:1 .', '" . i'_~11'~~~-ti' .,' .... :1· _'1,

euroeze spapw:-ti:mp ITlSpN sine. IDtlitEc~~ a timprutU re.ru"

aeest fapt duce inevi"tabU~a singula.rifa,p,,' mocuri. in care

" 1 -. f··..· ., fI~ • gul- .... , . "I fi' •• •.

spap m -ttmp se ,s_ca.~e~te., m SUI _ u ant\P.r ecuatii e I~~~d:t

nu pot fi definite}' asa c~. nu se poate'preziee eeea eese va ·m:t~mpla. Dar dlrectia timpului imagjnar este perpendiculari pe tirnpul real, Aceasta in.seamna eli timpul Imaginar se comporhl in mod sim:il..u fa.f~ de' cele trei directii care M'prez.m:tami$c,u;ea in spapu. Cutbura spatiului-timp cauzata de materia din univers poate face ca cele treidi-

til ':'a1' I'i,_, __ 1' • .,0;,:( '" t,:::'l~ ~ .... j;(" io.n

:r"€C., spaps e· ,911.u.~ ~pU!1 imagmar sa se in M~e~m. spate

dupa 0. buda.. Elever forma 0 suprafu.Ji iinchisi,ca supra=

e ,"", i"'>~ ... ....1 • 'C' 1 .......... ,: ..::11.: __ . ,. ~'=i'l' Ii'! •• '1 •

)!llYJ P .... mantunn. " .e e rrei !..IiU·I!i::il:Pl :spa~ ..... e §\l. '_ ·mpm.1ma-

glli.f.I:r ar forma un spatiu-timp inchis in sine, tara limite sau .m,argini. N'u ar exlsta nici un pund' cam-€ s~. poam fi demamit irLceput sau s.f.a~it. a~ cum nici suprafa~aplmanffi:u.lui nu are nicl inceput, nici sfar¢t.

'm 1983" [im Hartley !,?i en.mine am propos ca snma istortiloruniversulul ,sa nu fleefectuata 1b.sumfuld. istorlile din timpul real, In :],oc de aceasta, suma trebuie erectuaUi

. 'to "'1 ..l~_ . .jJl_ I .. t ~.... in ~

cu is .. nne ,u...i..tl. nmpui unagmar ... care sun' CUJ,V2l.LE! I ese

insele.f ca SUprahl~apam,anhllui, Deeareee aceste ist,orli. nu au avut niel 0 singularitate, mid lnceput sau sIar~.it tot ceea ce s~ m~amp1ata.oolo ar fi determinat de IDegife fizicii. Tot ceea ce s-a "in·tamplat m tim pul :im.aginar ar pu tea fi ded ca1cu~at $i daea. se :~tie i.sturia.mU!versului In ti'mpul .. at .l .:lC I:" ~" , 1 imagmM, se poore c· CUEli. cum. se compo!rt« e.im timpu

real. In. ac.est .fel,. se poa.te spera ob1inereaune.i tendi oomplet unificate .. 0 ~orie carre at pr-ez:ice totul in Wliver,$.

89

.Einstein.$i-,a p'etrecut uUinui' am de via~a caldand,o astfel derearie.:ru n-a.,~slt--o/.doo~ce nu avea tncredere in. me-

• ..:......x ''On

caruca C1LUUlw..;Q.. cl nu em ~:me.g~tU sa. admi.tii.ca universul

.ar.pu~a. avea masmulte isforil al.fet:nal:lv,e;. ca m problema s.1J.mel-isforHIor,.Nu.~fim mel stiefuc~run·it1·:qlOd corect suma pentru univers, dar putem fj, destul d.e mguri. ci aceasta va impli€ll tlimpul im.a,gmar .~i idem spa:tiului-timp 111c]]is i~ cl.msu~. Elm. cred, c~aC$['e' ('o~p'te' VOl aj Wlge 81 fie [a fell de naturale .pentru gener~ji:.i1e urmatoare, ca

. ideea Col palll_an~ este rotund, :riIl.1I?ulima~r.esre deja. un Joe comun peutlu Iiteranira ~tiinPfico~l:antaJ8tidi.Du' timpu] . , aein '.' ste ,.'. ,. ult ds ""II'. ii!j;,". ',' ,~ . ""

... 1HI gmar.este mai muu €Cal H[eratUf.a. sau Hue

matematic. ~ .: este.ceva '(Me da forme l4llv,erS'Li[ui in care

t.r~lnn. .,

• J

9

.

ORIGIN'EA UNIV~ERSULU[ ~

I I

J I

:Rr.:oblem.a .orig .. inil uni versnlui este a;semlinA,toor;e,' en

f . . ~. .. .

vechea mtrebare' ceo a fest mal. Intai,. oul sau, .g·~ma l' Cu

.at:te '~UVinte.1 ce fa,clt'o,r a creat 'UluY,efSu] ~i ce a creat acest :fu:ctOt?' Or} p.: o~t~.ea universul san iac,' ·tor.UJ,cr~ator ,a.llreJ<;istat

- - l .I PI''' •

vesnic si n-a fost nevoie sa, fie creati. ,pa.na de eurand,

lqa:~enii, de ~tiiu~ au :inrerca t s1i. se :fereasca de .i:)Sifel de mtreblb:i,. Qonsi.de·rind ca ele tin, de m.etafu:~~ ~i de religte, si maio pu~ de ~llinta. ifi ultlmii ani 1nsltu reile9it cllegUe ~tiln~ p~t: e·vel!1.tu~l·fi 'v,alabile.c:hla~' pentrn 'ineep~tUll '~v~m~uL:k acestcaz, ~njversul ar pute~1i.'a'Uita'c;OOsis:-, t~t 9~ complet determinat :de l~gile ~tiin~,~i.

Dezbaterea desp~ momentul sl rnodul apadti:e~i 'W1.iyersul~ s-=a desfa~~.at de-a lu~gy!)~O'p;;egii ist?ril scrise. In esen~~, au existat d.ouii ~G9U de, g,a.udir~; Multe tradi~ti vechl, dar. ~i ~e1.i:gille ,ev.reja5,~/.cle;>tiJ.l.q ~ .wlatllica,. 511lSipn ci universula lost creat mtt:-un trecut destul de recent, (k s!Pcolitu ·~n::cu.t~ episc9puf USher a. calculat anul ,4q0'4 t Cr, drept data creajiei universului, la care a ~j1l.W.S. insumand l.unghnea' vie_ti,lql oamenilor din Vecl~ul T:esta~l<Emt..) Un agw_nent folosiUn~.vO<liN:>a. ,?rig~ recente a universului :es'te Ie,gat de constatarea di rasaumana evolueaza evident Tlt,m. clilEtu.d ~i tehnolog de. M,emtoria ro]ec:tiva re~_cine a

ir'. " . I I I .

mcreplin.it un anumlt dezlderat sau a dezvoltat 10 anumita

* Lect.ie.fj.mu.tii La rome~\a ~,Troi.~le,a.e arci de:/gtavilai!;ie"., D-rn.brid:ge, in h..!!lic: 1987.1a eea de-a t!:lei suta anfversare a ]'-tiblid:r.ii. Principii/or .lui Newto!ll.

91

'fehmci. Totu~i,.con.tinu~ argumentul, noinu existam de prea mult 'limp; altfel, am .fi progresat mal.mullit. De fapt, data bi!blica pentru ,c:re.:aJ]e·ml esse prea departs de' sf~j[tul ultimei glacia~ un]", Cilld se pal\'e cii ar fiaparut oamenii modernl ..

Pe de a:ID.td parte, au existat unii oamem., asemanea filozofului pee Aristotel, carora nu le pUiDea :ideea di universul a avut UIli:nc:eput lEi irt~legeau cliastfel devine necesara mrervenJia di.vinatEi pre.ferau s~ ·cmad! c! univer:sul aedstat ;~ va ,exista pentru totdeauna, Ceva etem are un gt~dl de per£oc~une mai mare dedl:t ceva care' trebuieereat, Tot ei aveauun di_spUllS Ia argumentul de mai mainte in leglhtdi till progresul omenirli: m~,nd.a til. perlodice sau alte dezastre naturale au. readusrasa Umana ilia. tnceputmi1e~ sale.

I ,Am§ndotl~ ~c,b-I:ile· de g3noo'e' sustineau di univer~,ul nu _S€:'sclUmba fumod,esen!ialfu lUmP .. Fie a foot creat direct: in forma sa prezenb1; f~e a fast vesnicasa, Acestea er.a!u eredints· ~li~ 1ieoarece v:m.ata umana-« m.tli isforia.;coosbnnal"! - este atat de scurta f!"tcat" pe durata elf universulnu .s-.a scldwba.t semnllica:qv. Intr-un univers static, neschim'bl!jt1?~, futi'ebarea. daci!i. aoota a existat to,tQeaunasa;ufl" foot deat'mtT-'un'moment' Snit dID treetit este cu adevllrat ob:i.ectu.]~etafiZicii s~u .r-,@]J_gici;~)rice. t~orie poate explica un astfel de univers, rntr~devaI,. in 1781, filozoful Imma:nuellCall't a scris 0 Iucrare monumentaia: ¢ inane oosau,A, Critica 'rr#iunii puret'~ lcare a !;luridllis c{1 exisUtu .a'rg1Wrl.eliLi~ egal vaht1bi1e'~i pentru universul care a. avut un tnceput, $i pentru ,uniV~5ul. c~ lUI a av~t un inc,~pu~ .. A~a ·CUm o 'su;gereaziSi tiitltd,. rondmille sale eraubazate ~'r pie rapttne;: en alta cuv:in~e., acestea nu fineau seam! de ',ruci o obse,tvatle a universului La. urma nrmelor, C€ era de db-

oorv;i,t llinU'"Uilrl univers ftlr!. schlnibltri?' '

. :in secolul ,arl XIX~lea au .inc,eput tot~i sa 00 tlCUlti,uleze doveziJ. :pomvit dir()ra pammtul ~ resrul u!1Liv'e:mwui se sd;r]mbau de f:apUntimp. Geologji a:u 'inteles c! .&urma:rea.

92

rocilor:~a fosileIor.mnroci a necesitatsutesau mn de millcane de am. AOO'ilStI durata eramwt mali.mare ded.t VMst'a

- - - -

pam€ii.nrului ealculata de:creap!~:f:i 0 dovadi suplimentar:! a foot adlu.~ili de asa-rusmita a dona le~ a '~ermoWna-

• .•.•. ,~~ .1 .. :.:, .J, ... c: ... ul '" Lud ,. ~-jlt

mien, luu-li;IU_.lia;~ ~ nzictan .german . _- WillS iViJ.:I.ztrumn.

Legea a£mrml!i. Ci dezordinee rotal4 din univers (mhur.atl de ,cantUa.tea numjt.~ entropie) cre~te mereu cuttmpul. Ac·est Iucru.Ia fel ca Mgu_._me:n.tul pdvJlnd. progresulomenhii, sugereaza ~. unlveesul ar fi putut avea numai 0 c,xis,.· tetl~l:IJ fkdtJ in mnp,. Mtfe:~, el ar ,fi deg'enerat 'intr-o stare de dezordirteeompleta, fu care roml ar fi la acee~,i tem~ratu:di.

° ,alta. dificulta.i€'pentru,idooa ~versului sta1icp:mvine din legea .n.ew~(JnianA. a graviitaJiei::- Conform. 8eeste_l.a, ne:care stea din univers trnbu.i@ atrasA de to~.te celelalte stele. Dacli este asa, atunci Cum potstelele ra1i'lAn.e nemJ~c~te~ h. .distante constante Willa fa~. de alta l' N-~ cadea unele :sp-'re altele? Newton era constienr de ac:eastl-p,.roblentli ..

[,~~~ r. . .~._. ... . .

mtr~o scrisoa.re cltre ·Ri.chani 'Bentley~. unnl dlntre :filA?2ofii.

,...11. L..._~i..=;.. .•• ~ ,_:!It ' •.• I+1In'I £';_!J.;.c d

Y,eiJ[li.J.r.l~ ai vremu, eia reC:unOSC11i ca 0- mumme J.u.:IJ,-!.4 te

. r . . -

stele n-ar :pulea. ram_me nemiscate, ci ar cadea ~fI.r;e'Una

di.tre~ un anumitpunet central. To~i- a argurnentat el, dd st,~I,ele sunt in numar mfinit, ele nu yo:r cadea impreun,l .. deoarece nu va exista .. nid un 'If"ImlCt central'm cam ~ cad!.

,!". j _r, .. : I.

~cest argum~,t~ta un exemplu de 'cap~ inCM!e

'putem didea atunci cand! este verba despre sistemele infi,nite. Folosmd eli dHeJr.Hef:1eI1lJintt. it Insumaforjele en care

'.-' . F . ..JJ.. .

, '~~~~~~I. .... , ' de: I " £:~-II:- ....... ~1 ' ..,I~-.'

aenoneaza 0 ,i..i: I.:i.JmI!ll.diU@ " e: ste_e'a.S:t:l!1flra,.!li!~it:::l ::;l~e UJJ. i. tun-

~:~ .... T J .

... lli· !>::' ",.J:~,l·· - 1 '" treb d-'x" 'I' le

VleTS,,·O"'SlIll I'ri'!,Spun.sUl'J1 WI,ente a ll1!!-1oc::-wea. RCa stele "

~t r~ la .. wSmnT_~' Ite oons~mre unele £alii, _ . de rallele. Stirn

.r~'. I" ,I 01'

aeum ca procedura 'corec;:ta leSE considerarea cazului unell

!~giuni CI.1 un numar' finit. destele, Ia care se ada~g~, al ie

.&-...1 •• U ... ~,~iIk '.""", d ---~£: ~ __ il.' •••

~l·~e,.U:QlblirruUh:c gresse mo ::0' ururerm .u.t arara regmnu

considerate. Omultime fini~ de s.tele.seva. prib~iin;sine· fusA~i.. 1M, dupa legea. ,Lm New~onr adalilga_rea de stele tn ahra r-egj,tmii nu. v,a opd colaps'UlI. A~adar/ 0 muJ!iro.e

i:iirrr.iniw de stele DU poate .s,~- ramooil. nenElJica~. 9a.di stelele nu 8@.miscaune]",L'",:liC:;:,d"':>c .. ILL,:,1 .... la ·~I·I'" m om .... ·_,.t·· ,A. t··

.,. _ , _. ""'"' i!, ... ~ _... R~ U::J", . ... '''''-1IL,I. ,'.l.ll""D. U.a ,

abac~ia.Ie VSi. face s~ cada 'unele spze aJ:tele".Ca o alter[HtUVa~. stelele se-pot .mifca~rndIaPMtfut{iU-5_erecip,IDc! ell gr~v~ta.1iJa mo€t:in:rn.du~~e mj~'a_fea. de recesiune,

'r.. ofld .. . .l.:.c_"l ... ",," -A • . deid .

m pWl·. aacestor ;uit.il:wtiitJi mwnplllate .. , lueea UIllVef-

SJ.tluil_atlilJ'lJi~ ~i imlt~bH, m.secolde sl XVlI-1lea.,)alXVIII~le2l, al XI}(=~ea ~ft llTh. pr~ma p~rte a $e~Qluhll al XX-i,:-~, nimeni fill§,l."a .imaginatdli universul ar putea evolua In timp, $i. N€~ton~ .Einstein. au scapat ocazi~ de.a preziee -ca uni-viet'rSl'Lli trebuia 9.ri.S~ se contracte, ori~. se dilat'e.A(i.rma,~a lUI. sepoate sustine eu adevar,s!'t m ceeace-I p.ri~~~b~ pe::New:tQIJI, deoarece el a triUcu d.Otii1i sure cineizeci de arulmrint~ade,';l~periril prln observatle a e.xpanshmii. universului. 'Dar Einstein ar Ii.plll tul" 5<-1) fal.':it 'Ieoria relativiHijll gef"l!E'.ra1e, p~ care el aformulat .. o rn_' 19l~" ~ p~zis col universul se extinde. nar Ehls.tem. era ati't de convins di ~ivef,s;HI este static" lncit a, a~at1.gait \In e.]~nu=~tt;~ri€:i srueC-aJ, sa ,0 reconcilieze eu teorria lui Newton ~ Sa contrabalanseze gra:vim~ra.

m~aFerire.a de c~tre Bdwin Hubb[e in 192;9 a 'expan-

• •• H. . , .. ,·m· schi b '_1 . 1 .lI~'~.~ .. ,., d ,.

Sllun~ umver.srurua- .. um _at c~mp e~·~ei.,pa .. · '~pre (;'i'n,=

gineal~kestu:D.a" Daca se jpomeste de la actuala situatie ,a, g·a1axillo.r :§i]S'e ~er~Je~tirnlpul fuapol,. mztilt~ ca t~a~t,e galaxiile au trebuit ·sol!. se afRernnlin 'locuna peste aHa Itt tID. moment run.tteal~/-8JCum. Z€C€j -pfina Ia dou~2ieci de mlli= arde de ani. ]!no nt-eJ. .m.·Ottlentca1reCo(lmi~tm~ BingMan:atea :riLiIDjt~ 'big Inllng,'~en51tatea .~ curbu~,Si. universului ar f1 :f08tfu;Ullriit~. :r:n astfel de conditii, toate leg:ile' eunoseute ale fizidl.n.4lT n fost valabile. Acesta·este·wl dezastru pentru ,~tifu~~. :ru Rt'Senm:a o~ ~mnm nu poote pre-;iioe smgura. nun. a rnc~put lilliV,etsut Tot ee arputeaafirma ;;tij.ll'ti ar 'fi c-li universul es~e <l$,taz] a$a cum.este ... deoa~e ,itlJ.tuTld :E! lost a~a- cam a fast Dar ~tUnta nu ar putea exphca -de ce a lost el 'a{la cum a fost hnecliat dupa big ba!I1g.!

Nu .. i d€ mirare di .. mu[ti oamsi de·sffinta,.n.us~a1Li'hnlp~cat"Cu. oastfe~ @ OOfId~;z;ie, Au foot ~a:te~a mrurcar.li de

94'

a evilita .necesita.teaexiste.n~eLs:.ingu1arlt~~U ~ ~ b~g baagullin! --~. decl aunui mceput. Unadlnae ele a fust,a!;;a~nu~ mtitattfoI:'ie a stirU sta}itlnare. Ideea era eel", pe m-isurii ere gal!.axille 'Se' departeazal.tl"la de alta .. :in spa;~jjle' intergalacti:ce,se . .formeazanoi gamxii cI!ln ma;ieriecreata m mod.eon~in'uu. Universul a existat si ar continua s~ existe vesnic, :mai mult SaU mai pu,~ in aceeasi stare .ca ast~zi.

. Pentru caunrversul s~. oouthil.:u.e sa se~ e.xtin.da si sa se d"e!!'lz-e materie ':noul, model ul st~rH. s'tatiCil"illa:rE! .hnptmea. 10 modificara a rela t:i.vi~.tii generale. Dar rltmul deereare ·ttebum sa fie iQarte scazut; de cfu:'iCSJ .0 particula ,p~ kilometru cub pe an, ceeace n-ar fi contrazis obsentaJ:ille .. 'Teo'ria prevedeatotodata ca densitatea .m~die·agalaxEi.illo:r ~ft a alter obiecte asemanatosre artrebul.sa fie ~o.ns:tanta ~i m SpapLl" $l.i:nl::imp~ 0 cercetare a surselos .mdio din afara galaxiei.l1!oastre, e'fed:u.a!ta de Martin Kyle =?~ colaoora;tm:ii 5~i de la eain;l,hrid,ge" ,i3J ariitta.t ~'Otu~i Iciiexist~pl~.·.muht ~:all multe S:W'8e slabe decat smOO pnte1nic:e. Ra.m.mi:au: ,doua pbs~bili.:W1li~ .fi.e:cil1. nOl ne afli1m.mtr~o·,re,gi.Wie ,21. LuUv-:ersi:i1m m-cit:ffl· sursele p1!lrermo;( s1mt·mai:pU.'P119 d.ec5.t media acesto'ra •. n€: eli densitatea surselor-a f05;t mal mare In treout" ,~~d Iumina emisa de sursele deparrate si-ainoepnt cM;l"" to.ria SpI~ Q.Oi ... Nid una dintrepoo.ibililA,p nu este cc-omp a tibUa: cn. pI1ezilJerue. starn . .sotaj:ii0nare, dup~ care densitatea surselor bebwe·sa ,fie COI"l!Stantit "in. spap-u. ~i limp. Lovitura fmaHt indreptata impotriva aoeste:i. t~orill arvenit in ant!!ili.1964,/ de la Amo P;aWas·~ Rdlberi Wdson,. aire aru desc:G!-pedt radia flit de fond de mierounde v'eruta de dep'Mt-e;. run afara gM.a::def,.n.oasrre. Fo.ndul noa deseoperit are spectrul.&tr.aderistk <lll :iradl!a.pe~ emise deun corp fierbint~r de;l.i m'8icest' caz .tenns!I.1.llill dle fierbinta.nu este prea .po:trivU, deotu·oc€ tempesatura corpalui este dermrnai 2;7 grade deasupra.Iui zero ,absp:liut. Urtiversttl este un 100 r009' ~.m;t!:;lfI.ecat!1n teoria st.!i:ri::i stap_oruu:e nu. ex.ijs·ta nJd uri .me.ca~ :nis:m, rezonabH. care. si'i generf:l21@ .1l.1icrounde cu 1ilt:Ii1. astfcl. die: spectru. 1ie.oria. a ,tre.buit, decl. abancl.ona.tli, I

95

~, ""I~, 1···.:1=', ,'1"" "'r fi evitat sin g ... ·i ... ritat ds h .. b ~i~ ]..-:-~

U ""Il~,g. !U.~ '... . . ""'''. ·K a .'- !UJl...._~. :all,.. " '" [n .... 1;0 ,u,ang

a ,fos~S11'.P' . 'eratA :de doi ,filzkiem rusj~ EVQ"heni:L.~if&. :"t 8:1 Isaac

~ P' 1:Ji' ~ ,p'",

Halamffikov1 in, 19163. Hi, au' aflrmat eli o-stare de densltate

jnfmi~li poate sarveni door dacra.galax.ii.1e"ss· Il"liJcl4 direct una dlb'e cealalta san se dleprute<'.iJz~,in aceilil~, let Nutr'l.ai asa Sf' "ur 'm~aJm 'ele m vlltor fufr..ttrIJ. singttt· punct, san numai.asas-a putut"pe~ ,aO.;ist f~pitm ttocut. GaIaJdije hebuie s~ fl. avut t~i viteze~ si du.p~ direcp.i transversale, eeea ce ar fi filcut'posibilli, orfitzit de ,contraqrn]a tmc:ut, [D care :sa1axille~ s-au apmpiatJoat'fe mull una de ,c.ealaJltl .... dar au evi,tan CUmv.;3J eiocnizile dintre ele. Umvers,ul ar fi w:r!:tm.u~t pdn -i3J se exrinde, fru:,~ s:i fi~ut· deci mp~

labilerl . d d . . f . ~

I:: '-,I '1-' ',-"111=-'1 ',_:'!' 1-' ';- '-', ':-" ". !',J: ." ,- ','JI:>:

a . ,! pnntr-o stare .. e . ensttate .mImi.!.

Pe vremea ('and Lll~il~i Halatniiknv,?i-au emis ipoteza, eu eram doctorand ~i ca.tltam un $ubioct penlITu aJ~i.m. ter~ mine teza, Eram Interesat de problema ¢ri$t.en~ smguIa~ rita!illa big bang', de(l~e aceasta era ctucialla pentru mte1legerea odgillrnii universulut, tmpreun~ eu Roger Penrose- am dezvolrar un set detehnicl matematice pentru a h,ata astfel de probleme, Noi.. am. arata~lCJJ .. dam. relaUvitait,ea. generala este cnrec:tJi,,·:a:tl.md mice model.rezonabil at unlversedul trebuii_e,:sl iil.ceapa co o smgullmiJi:a:te,:A:ooit fapt wea:n:mJJ d. ~tHnta poa~e prezh~e existenf;a unui m~' ooput al universului, dar :n1lll]potllte prezice cumi:rebuie"univ,ersu1sa inceapii., F-en.tru m~e!pu:turjr trebuia ~a apclam. la Dumnezeu.

Al:rist mte.resmtsi.consta.tlm schimbarea (!tima~wui de, crpinie. p.dv.md singublrUa~iile. C§rtd. €lam abscivent,

... .. .. ,.' '~Il"'''' ... e . A" ". .

apmape mmeru nu Je . ua in S€r:1O.S. ..' cum ... ca. urmare a,

teoremelor de siRgularitat-e. aproa.pe top cred ca UJ[1-Ev-ersul a. m('ep~lt cu (I, 'su.,gulanLtate" la €are legUe fiz[di 1il=,aiUi. mai.foo~ valabde . Acumen ered cal' de§i atunci a Just ,0 s~nguw:ri~a.te, leglle fizid.:i. mc~ mai pot determlna cuma mceput unlversul.

'Ieoria rel~tivi!tiI!ll genef~le est-:e oteorie ~:""zis:dasica., Aceestatnseamna ('li~eQda nu '~me seama de faptul .~~

96

pa!rncule1e nu au po.zi,tJ,i ~i v]teze bme' de:ternrinatel man= milefund lfllnpr~liateJJm,fr-.,o mica:regiune.ajIl cauza prindpiulw dedneertlnidine din mecaaica cwmtlca., Prirtcipiul dE'Jnce:rlimdmenu,perm:rulte roM,mare-a sim.u.lWrta aJ pozitre~ .~ virezei unei particme.ln si;hmtii nrn:maJhe:, nede~a OtHlntiicli. nu ,ccinre_az~1 din cauzit. cit raza de cm:bma a s,paijmm~mnpl este fo.me mare m rompara~e ru.llincemmdinea p ozi ftLei,tmei partkul~. '17otu~m, teoremele de singularltate arata ci1 sf.'a~ul-timp' va . fi puternic perturbat, arv i\md o ra:z~ de cJ-lrbud.foarte 'mica ma 'lb.ceputul actualei faze de expansiune a uru'VefS,u].ut In. rl.C€<lst!:\ sl.tWl!~iei prin:l~.iill de inoorlti:m.d:ine'e'S~~ foari-e lm!portant A~aJd~t, pre-z~e,alldl singW!.adtN.tue, teoria relativltJ:~ili~i ,alrage .du.P~ sine propria :pie~: Pentru a dlscuta inOii,puturlIeunive:rsulw1 ai"em nevr(lre de o toorie care sa 'imbine' relativi:mtea, g~.eraHi 01

I • . ...... i .. -ntl·~k I

m'.ecrunca "_U."'--'-.L '1U;Ii .•

Aceiasm teor.~,e este gIav:i~~tia. cuanfica. N;u ~ti'm im:a ce fol1!I1A 'va'hla exactteorla COrEctli a. gra,vitap_ei cuantice, eel :maibun candidat pe care n aVefl:f~ . moment este teoria ~uperCO!zil_o.r" dar mai,ramiUte UfLh1tU!Mar de pr<r bleme nere1ioi!.vakl. Tom~:I. nea~tt;p!taim ca anum,toe aspecte sifie p,~zenbil :in o.rlc:e teorie 'vi,,:b:il~. U fi~l dintreaspecte este :ldeea'lu:i.IEms,teh~ ,ea efeetele gr.;1lvitapetpot fi mpr,ezefi~.te de lUI s_pa:~~u-t:i:rnr rurba,t s~u d_ist-O~Bio~a't de' rnaterM ~lene'r~ pr-e21ente acpia.. Obiectele find sitw:meze ttaied!aria cea mai. apropiata de 0 .Uni~ dre{lp,tl\ lin acest sp.;ttiu curbat, Tr~ecto:rille apar mdoib.~, din ca;uza curburii spa~u]ui ca sub iufJ!uen:ja 'ciimpulm, gravitatioo.al

Un alt elemenrpe care n. presupunemprezent in teorla &a11 este propunere,a b:~_i Richard ,Feynmrn. ,~a ~eoria ClI.Mtti~a slt fie formulata ea · ... ~s~.,a istorillori~ . hi, cea mai ~.impHl t.or~U!lare, idees sHpulea_zi1 ci fiecare parlicillliare fie~~re drum po~biLt sau istorier :in spa1i1iJ.l~rnnp. Piecare drLmt s~iU.istmie are opmbalbilitare eare.depinde de forma sa. Pentru a prule: in ,apUcM1e ideea"lr-eDui€ considerate istor,mecare iU! Ioc tn .tim:p hnaginar ~i rtu lin timpul rem

97

m. care ne percepem 'c~ tr~i;m noi ~m.e. Tuupu] ima.gmar pare sees din romanele ~li]ntif.]co .. fa:nmstire.f dar el este de faptun C()t1ILO€lpt mat~ati.~ blue dlef~I1IJit·.intr-··1ffi f@l r el poate fi conceput Cit 0 dlreclie' a timpuliui·perperu:licu]arl pe! timptwE real.. Se instirrH~aza. probab.ilitllipI,e.tutUIQ([" isto-

..... iilor '.'-7'-9f~~l ... lorci <i ·,."i"if':'~ ..... ,PJt'f"'I'.f'l o1i,"":It" .. \~. i'"!'I"'n']'I. at" "ri ~a

lLllL!l....., p~u ILllCl..:U1I.t::'l"J. ll,C;a.~r '~~ .,..., ,' _y.s!!I . __

lor pninpuncte d.efinite,:In anumite mum.eate'. Pe urma rezultatul trebuieextrapolat w~po~~ la spa~ul-timp 'real m care triiw. Procedura expusa on este cea mal fcnniJ!iara pentrumecanki1lJ Clmnti('a, Jlar .ea dii aoeleasi r~~~lta te ca siaJi:iB metode,

>' in,-cazui ,g~avit.a.tlei cuantice, ideEl.;l lui Feynman cu suma istor~or ar impliea suma diverselnr istorii posipi]Je .ru.e univarsului, arucll suma dlverselor spatil-tlmp Cl.llfbab~'. E]e ar reprezenta Istorla unjversului ~i .21 tot 003aJ" ~ s€ aflit Inwrl.ver:;,. Trehllie Sfecificat ce clas~ d~.u;ruv~uri curbate estenecesar ~ fie indus! ill SWRaJ istormQr:, Ai.egerea. clasei de spil.~ii de:tenni.na in ea st.aIDe se,~ univefi;iu.1Dac.l elasa s:papik:rr curbate care dLe:fme~te stsrea universul ill inchsde ~pSJtjjj cu singulad;12tj., pr;ohElbilit~ tea acestor spa,lli, nu va fli dete:rn:tinaif:,~, de teorie, Probabili.lta~e vortrebulasignate mk~tm.mo& oarecare, ,arip;i~rar. Aceasta 1ITn:serunna c~~ti.irt:fa ,·1 '.,-.- .. 1" •. -:r -ed,ce"'p· .~b- ·",I1~·m'I'·'tlC"·1!9;1"''''o.·r "'·"'~el d·'6i~.,,'tL'"l'~li:dn~

11}l P05l-L'e p" o:::V -' ,u .,·Y :~[), . i.'ttJ-L.........~ """ ~~!~.!!. -_ ... ':'"' ...... 7,'

g111are pentruspatiul-tirnp, ~adar! ea nu :pmrte preZLce comportareaunlversului, Este pos:i~)U, totusi ca universul sa fleintr-o stare dleffniUi de 0 suma care include nurrtai spatH curbate ,nesiqgula~. Inacest caz, legile ~tifufei ar detemunacomplee tmi1.versul; nu V'o;w avea de taootapd 13 vreunfaclor extern univeesului ~pe![biLQ. a aflaeum a in""' cep'l.lt aOO5ta .. ·1rttr-un fel, preSl\ptmerea cit stareaunivesului ar fi det@rmlnatl desumarea dear a istodilor me&in,gulare este ca gluma w bejivul 'care 'i~i. ctrn~~, chela 'sub felmar~ s-ar p1.1!'t~ ca el ,sa 11~O' .fl. p.Lerrlut tocmai aook:l/dar 3:ce~a ,es~@ sn\t;gurul1.oc llIlliLd.e '0 poete (l~uta" hI mod ,aJ5Eitrdini:Uuf, 'IUi!Ili!ffi.versUl s-ar putea .sa n.ufie m~, st.<1fe d€fimt~ de sruna :lstoriilor n.esinguiarn:, dar areasm. esl~ singw:~ sl:a~rem. c~re' sitiiin~a, poati:e p. re,z]ce cu:mtrebuje :s:i. fi...e lJUlliversul

.I' ,r,

98

in ]983" Iirn Hartle sl cu mine. am. p.rI€8Up1!:1S cliJ starea mUvefsw.td trebule da:ti1. die 0 sumlJ a. unei anumite clase de ilisboriii Acellst~ clasa consta din spat[i eurbate ftir~ g,ingulari~.p, care erau ·ttruite ca .mirim.e" dar nu ave-au gra:.~ nrnte sa umargini, me ar fi ca. supra£arta pillmAntulm, dar cu incli doua dimenaams, Suprafatapifutifuntului are 0 'aria fiiniUl, d~r nu. are nici 0 singwaritate;i graniit! S~Mj, ,lil1Litli. Am,ve'Ii.fiJ::a"t ~Qest' Iucru prin, experiment Am, dmUedt 'm 'jiar.ul pi!ln.k!·tulu]~ dar 'n-am di~ut de pe el.

Propunerea'noastra poate .6 para:f.razatl cam. asa: ~-

cli-·· ] lz~!'.f,X .. ' _,.:11' 1- ... '"'~~ .~1 .. . . • • N

.wa. 8. illu.i.~1f.I. ,8 uruvarsunueste 1L.<.l!. u nu M"El mareuu, .: ru-

O! .- ,0 ....... '·

mai dad! umversul se' af]~ macea:s't~ Stat'6' nem.atgiliniUI,. Jegile :;;tiin~ei determina eleinsele ,probabilitareafie.cMcl :is.torii poslbtle. Decl numai In acestcaz legile cunoseute vor determina cum ifrr@bme s~ .re-rom.'f:"l. orte universul, Daca

. .F

urdversul s€ affilti. in altli siam .. clasa de spa.'ti~. curbete din

• '··1· • ·1- .,;]1. • • • ill-·""'· p'

suma Istorfi or- V.El!. me nUt€: spapt en s:mg·anta~ entru

d,-:i;- , .•.... ,c .. 1f-.~r:,ili·:iI',);!,~.:m '-'. -'1 ~.-~a:.,_l,;!1·- '--:1;-. -'." .. ' ~·I -.

a __ ererrruna PWILkliU_ .ILi::lip.l!e 1.Ul0!' DSut::::l. ue.15!1lo:nL SUlgUl,aJ.'le,

trebuie mvocat lID alr pxb1dpiu decat [egillie~.te.ale ~tiID'f~. ACit"st p.rfu,dpiu, ar n 'C-eV<1JJ·din. afara urdversulni nestru .. Pe de' alta parte, dad. universal seatll: intr-e stare Brili.grani j:t:; nol am ·putea". in, principiu, determina.com:pl~t cumtrebule :sl se eomporte universul, in,tfe Umi.tele Impuse de p.dndp!iiw de moenUu.dine'i

I:tesigntr cl. <U' fi ttumos pentru ~llinta dacauniversal :S4Ir 'af]a -in st~a far~ granite, dar cum. put,em spttrte dOl.di aceasta este situa:~a?Risf1.WlSmleSteld'i ipotez;a fara guunjte perooite'emiterea depredictli definiteprlvind cumportarea urdversulul. Daca .aceste p.redicjiinu eoneorda ICU ebservatihle .. atunei putem c~.'I'ilcn.[de {'~tmi.versu~nu se aill.in starea :far.ij gr-ani~" Astfel, ipoteza universului fara, grani~e ,es·te 0 feorie ~rumlliicli buna in sensnhiefinH de fHoziOful

_' i!'

l(a.d Popper: J~'Il:ea$ta p\Q,a~e if. respinsa ·saU falsilicaUi de

-'1'.., .. foi'

,o,~serva,t .. 'l." ,

Va.col :tIbservaltille nu concord~ ell- pred.£cpil.e. vom ~ti 'c~ 'in dasa istoriilor poo]bj]~ t:r~hWie s;!i fie ~ingillJaritati .

99

A~as.t.a ,e'ste .tot: oeea ceo putem cuaceste, Nu vomputea calcala pIiobabilitBlJil@ iistorillm slngulare: asadar, nu vom fi aapablli s~, calcul.iii'n. cum se va oomporta rn1Ilffivwsul. S-ar pu.rea·med,e"cii impooihilitatea deaprevedea mersul €V,e.mmentelor n-ar avea prea mars Irnportanta-daca acaasta se referli, numal ilia' ,big bangrla, urma urmei, acesta s-a petrecutcu zeeesan oouilliZied de rnilierde de anLin ufthlt bar~ daca':po.sibllitarea predicj~ei a.devenir-mtla ill .Q:mpurile gra\llt.a!ionru.e foode intense de b.b.ig bang\!' a hw.ci B'""a putut mtampla Ia fal ad de care',Qria. colapsatvreo stea .. $j numal 1in g'alaxia noastra mlapseacu di~teva stele pe siptam§na. Pmdicfille nDi'3!sh\e lLr' ft. deed precare diatr ~i dupa smndrurlulprognntelot metearologice,

Desigur, am pli . rtea .rlhn§nein.diferen!i f,,:~a de, faptul c~, nu putem prevedea comportarea unei s:tete' deplrtate. 'H::dll~l'mtooria cJlllmtidl~ kit 00 ll'U este ell adsvaratinterzis poats s~ se intampThe ,~ chiar se va mtampla .. Astfet daci!l. d.asajsto.rillorposibileindudespa~m sklgwari.iaP, a~te singu].a:riffi;~~ po,t:.si apar~ orlundef ITU numal [a 'big biWJg $i ilia stelele cam· mlapsea:d,. Aceasm 'illseamn~ di nu :putem pre:~ioerdm.k:. 5i .r-€ciprocl faptul ca. pu~~mp.rezke evenimente rep.rezi:n.t~. 0 dovada experiDl~[l!~al.a impotr.liv,aJ singularita'tilu,[~i in. favoarea jip(lte~ei D~mar-gm±r.ii.

Asadar, ce preziee Ipoeeza nemargjIDrli·cu privire la univers? In·p.ldm;uJ ~fuldf trebuie mentionilt Cft.".datorHd!i exi:€nsieifinite a.tut~ fuSitoriil.or'posib:ile" mrtpul. va avea a valoare maxima ~:i.'J.J valoareminima, ($:lce cannrn.b.:tam.

;1;""'1......."...--' I1.Pn ........ j·".-" .,,_'ii ,"",:"";M:,,,ur" '" U. ,w'·v·,"'~· .. 1,"':!"~iV··6,,;: ,.:l,.".....j un m~p·.·u:t

.I,.uJ.,~ '. F,.;""",.:, .. U.I[4ILu.,£.n~,. Q+ -. I_·'·~~ • .;;:!w,cu,,~. ~,U'_·~ ~".

~i' U~~$ffjjI"$iL MIl cazul ·timpului real, inceputul ar n cl1~. slngularitaiea de la bigbrulg .. ln Ca2iuJ fimpului .imagmar,. ll1cepu:tul:nu, .at'fi 0 ,srnguladtat,e:, el am: ,5e~a: earecum eu Polul Nord el :pAmintuh.wl. Daca alegem In caJi~i3!te de analog al timpului ~~de1e delatirudine de pe supratfa.:J.ll paman.t:ultti~ se poate afirma ·ca. $upJ,afata aeesmia lru:'epe Ia Polul Now .. Tott~li,; PolulN ord este un punct absolut ob~nui t de pe pihnant. Elinn are. ninlic deooebit,.-iar legile

1[00

nat~rii ·acti"oneaza acol'(l ~a f~J- ca.' 'in relel~U,e' ~;ocuri de pe pB,rMnt. In mod asemiin.ator,.putem a'~ege penhu ""mooputlilltmive.rs.ttlui in 'tim.p :~magmar'~ un ptm.ct ,,~b.i~uU din :spati.ul"'timp~ Ia relli. debineca O]'~CaJr:e' alt punct, Legile ~tUn!:el ar fi valablle ~i Ia lnL:eput·, am orlee a_ill<ta ptlJfOO.

Pomlnd de la ~_naWogi,a) C~ sup.f.af~'ta pamafl'h:d'U~~ ne putem a~tept!lll ca ,sf.aIl~.tul unlversululsa fie . asem.aflIat(lJ' inceputl!:lJluID~ asa cum Polul N ord seaman! eu 1901111. Sud,

D P Iii·, N' d . S" d . d Si_ . L .• m·· "._t:Ck .'. 1 . ar 0 '1' 01\· . ~l.'UOorespun HIC€PUJinlJi.ru '~iI. &.1~tu in

istoriei wUve:rsu.lui dQer']:n tfunpul imaginar ~ nu In timpul real.tn care tr.,liim. DacA see%:tra.poleaz1fre'z~ltatEile sumei ]$foooof' din. timpul ima:gmu Ia eel real, segl8€9.t€c~l: rm timpulreal, lncepuf:td mtffiv'€1'SU]UipdaM fi. foarte diferit

...J. . ..fA. • ,,"_ .• 1nl •. ue :s",-m:~;~'1llu !I.W.

Jonathan Halli.well ~i CIl. mine am. "f"licu.t un. ealeul aproximativ despre Un!plioo'pi]e oondijiei absen~i.Iml:rgmno.r. Noi a:rnrb:'a.tat universul cape unfnnd periect.neted ~luni= Eonn'in care exlstau mid. fluduatll de densltate. llintimpul real.universul arfi descris ca'1ncep§ndlu~~i expanslunea de la 0 mz~ extrem de micl. La :ihc.ePIIl.t .. €'Xflamls:hm,eaar av,e'a eaea oe numim ca:r<lC~ inflationist, adi~l universal sl-ar dlub[a d:iJnensil1Lnile la .fiecaoo &,1:lc~:h;me wilma. de secu~da -r exada~a Ci.UU se d.ubleaziripreturile lin. fiecate an lnan.umite 't·m. R.ecord.u~ mondial de mflatie economic-a

"--~ --,_ _.' - -- .. . - - ,,. - - - - -

este detlnut probabil de G~a de ,dupa p,rin\uJ rbboi mondial, can.d p.retul. unei piiini a miCat de la maiputin de omarea.la ,cateva .milirian.e m.,eatev'a lum, 101M nimic ms poo~e' .ft eemparat cu infl!;aJ~ care pare s!:li. ,f! avut loe

.,.,.- . - - .... ~-- sul ~""""-p-c-n···'· "" ......... "' .......... .,. ''''m ·..J,-.-""' .... siuni .. cu. ' •. , .... m UTIl" e.rn:'S . !ULJ. 1 II.: . U -:,),.:: 'ul ""."";:,'U:;,,,"; . "" nnn·.;,. .. lla ..... . "",. ,.:u: .•

fac~()r:t' de eel p'~uUn un million de miliGilll€i de milioanede

. . .

milioane de milioana de inilloane de o:rimrr:.{) .minwtillii

fraqiunBde,S€Cundl. Desi.gur c~ fapruli s~a consumat inam~a~.ct1.mhdui guvem"

Lrufla:tfu afost un Iucru ben, ~ sensul clJ. aprodnsua

. . .. .' - - ted ,. . ni£' . .. .. .'. .. .. '1' . . . . •. . ~

·,_· ... "':1.-· :~. 1"1"-, ',",'~I--,l-"';- --(~~-:"I" 'II"I'","~

urnvers care era . .IIle _< ~1 U ann pc: scare mll.r~ ~l CIUi

se: di1ata ell. e'xa.ct· vi'teza critka "II!eces~r! pentru a ',evil-:!

recaderea l'n eolaps, fufla~iaa, mai foot favorabila si pzin aceea di ,atprocl,usmt ,oontPtutw. universului ,=, apI,oape literal- din nimJc, ,Atm!ld, 'dind·'UmV'ersul era" un ,punct fzolat, ca Pohrl Nord.,·e1,nUdJOn~mea nimic Acnm e;dsm ad putin zsce Ia .puterea optZled departieule in partea de: univers .pe care e-putem.observa.De unde au,p,rovenit a,caste particuille? RaspttnSul este ca relatlvltatea ,::?i mecamea, Cual],oc:l :perrodt crea.rei3J maferiei din energle, sub forma deperechl de padJicul~1 antip.ElrlicnMl:. ~[;de unde ~, provenit energiacars a,creata~~,maJerie? Raspu_nsu'rn este caenergia at fos,t]mprumutat.ri de Ia €llergm. gravita= '~ollali1 amUversWlui.: Universul are de p1atit o imensa dato .. rle die energie gravita'~ionaHi neg.aJti:v~ oare-este edtilliilira~ exact de energia po.zitiV',!ria. materiei :ill'n Umpulperioadei, infla!im'l!iste. univezsul a devenit dater vindue energ~ei griIvH~lional.a pentrua.finanja crearea unei cantita~i mai marl de'ma:terie. Re,zultabll a fost un tri.tam::f.pentru economia key:nesii.anili::Wi univers .. vigu:ros in ~ililI!S:iJ.meF plin ell obiecte materia:ille, Datorla oonb'adat.1 de 101 energia gravi~, ta.tionaHtnu va a. pHnUa p~:oa Ia sfa~lihl.l universulni,

Universul timpuriu nuputea fi romple,t, omogen~i uniform,. dooa:mce eceasta ar fi violat prmcipiul de mcertimC" cline' almecanicli euantice. ht Ioc de aoeasta.ar ii trebuit ,Sa existe a]OOIIeri de Iii, densltatea uniform It Ipotezadnexfs.. tentei margi .... ~';l_orihsea.nm.a,c~ acestedUenm'te de densirate

_,' ~,f:J~~. .0-

ar debuta 'm starealor :hmdamentaUL BI,e arfi foot died atilt

de'mici pe cat le-apermts-c principiul de iru::;ertirudln~:. :in timpul expansiunli infla:tioWste" to~~ d!iferenteJe ar fi fostampliflcate, DupiImc'h,eierea. perloadei infla:~rust~, a..rami3J~H.m univers care se dllata eeva mai rapid 'in unele P~l'i docat:in. a1tele. m re..giunile cu () expansiunemai lenfa, aeeasta ar dfust ~ .. mal .wuU1ncetm±h1 de ahactia,gravita ... · ponal~. in eeledia urma, regb:mile :respective ~:-ar.fi. inoota,t dilatarea ~,SrM fi eontractat pentru.a forma gali'lxii ~:i sie.ille. &,tfe1l., iporeza inexisten feigrarui,j'elor poate 'exp.lica. toa.t~ structura conlplica;t~c~re ne incon10'ar,~,., 'IOhl"[~. acsastit

102

ipot.eza nu duce Is. 0 predictie.uniea pentruunlvezs, ei.la a tntreagli. familie de istorii pooBbilet flecare eu pcr:opria SOl probabilitare, Arputea exista 0 istorie m care partidul laburist s~ £i invins la ultimele alegerl din M~:rea fk~tan~,e" dar pasemne probabilUatea e:venimentu[uiar fi.foarte mica.

Ipoteza universului nemarginit are impl~~!tii profunde prlvlnd ralulIui Dumnezeu m a1a,c~rill.e uni versului, Paptu~ 91 universul evolueaza dup5J, legl blne definite este acum larg acceptat . .Aoos,te legI au putut £i decretate de Dt..lmne'zeuJ dar se pare dli El nu intervine in, universpen"'- ~-~Xl'··· _ l c,.rril", p. I';:~~. die" ~""'~-d·· ",<> ..,-~...:I~~ ca aceste Ieai uu,a, u:~ ca JJ.El:c ..... "" .. , I iin.KI, ..... ;"""·dJl. '"- ._:_!;~ ._' I. <- __ -_'., . co~

lU15unJt apbbile mceputULui mUvers!euui. .AI .ftfoot Ia voia. Domnului s~.mtoarca~ICLIl 'care plU1€l in ~-are'm,eccu,w'= mul unlversuluisi s~,=1 orienteze dupa odce·dll!ec~e ar fi dorit EJ. As.adar,;,,s,tarea acw_a~;!1 a ~ve:r:sulliwa:rfi fostrezulwruJK alegeril condlp.uot .miJia1~ mlreprin!Se deDcmrezeu.

Totu~it situatia at fi Ioarte difedtar~adl '0 ipoha-ZH de

~' ul - _ "-,-- .... ~'I- _, n"'m:!(·r,crln~t'''''''''fi- ...,.....t'~ ,~_ aeest ""17 1",""':;1""

up- .umversunu er l,i;II 'o~,;_·..... .;,.v _h. W __ 0,:..::1. ''""''=, il,,;,OU";'

:fi..z]~;' ar fl valahile ehiar si.1aincepu.tul~vergu]w asHel

. IC[[!. '. _, _ _ . __ " ." _ . _ " '. .. ,. <

ca. Dumnezeu n-ar fi avut Uberlah~a s~fixeze conditiile initillle. D~sigurf El~'.n avut mca libertatea sill aleag~ leg;ile ciir~,n:l unlversnl trelnria sa U se s1!lpuna. Totu~i, nu era Q alegere p,reilmare. Poa te exlsta ;nJUmaiuIi. rfIi.umm- mic de Iegl se]kollsistente/_, care s~. d~ca pin~ la flinje oor.npUcate canoi m;dnet cap~bile s~ puna Intrebarea care eSlte natura Iui Dumnezeu,

J ~ chiar d.ac~ eJlds.ta un set unic de legl posibile, acesta ~t~ ((lp~ti~uru.t doar dintr-un ,numllir de ,~ua~ni. C~ anume leinsufla acestora foe ~i faee special pe!btm ale un.univer}"

_ _ -,_ .. ~. ~"I- _ ., .'. '.. .. ' '7 ii=", .". ". _ _.~ ,i'i 'fin" "',ix ",t' .~.i""' de I .... up ... in-

pe care sa II glllveme.z,e:, .11::11",:6, ~'EO:f'll,u '" f:Il ..... , 0.1.'~ UiJ - "';.. . ..• , _,-

zii~Dar€ cfn sol deasocoteala de propria SaJ, eX~5tenta'?De~i ~.tfulta J1oa:re r,aspunde ,la.fittrebarlea ~um p. Inceputuniv,en;uj, ~. nu poare~spunde ~aiTh~barea! de ee ~ ~tendt el sa ex:ist,e? Nlcl ell nu ,~tiu r?Spll;mSU~,

1.0 ,

.MECA,NICA CUANT[C.A, A 'GAURILiOR NEGRE>f'

Primi treizeci de ~_nj ai aces[w secol au fast martorli aparip,ei ~?r treireor:ii care all. sclilinbat radicalronoopp.a despre fi:lJd ~ despre realitatea insili.~. Fizidenil mcearca m~ ~,i. acum sa explice impl1lca'fi:ile ac·~tora.-~i si le pgtlili laotllalUt Cele trei too,rii sunrteona Ielativit~¥i restranse (1905)/' teoria rela·tivUAjiigenerale (191S)~i mecanlca.caantj.c~. (cca 1926). Autorul p:r.indpal al priraeiteerli .• unicnl a.lljtur a1ceIeill de-a dow ~ funport.ant ,contdbutOr la dezvolta're~ ~ei ~,e-a treiaa .fost Albert EinsteIn.' El n-a acceptat iru,l.:n.~.c1l.OdaUi, mecaniea cuantici dill c.auza elemerit:ului sau de hazard ~ de inceI1titudine~ J'!fe.ri]e saJe au f~trezuma~ In a~~~[pa sa des citaHi: ,..-Dumnezeu nn joac~ zanU'l.:u'.MaJQt~tat,ea flzicienior a ,a.ccepta.ttotu~i die llndata ,atiU rela:tivita,tea, 'spedeli1, cit .~i mecanica ruantica" droarece a~tea descria~ efoclu:e' care puteau fi direct observate, Pe de alta parte, mla'f:i.:vitatea generals em m mare patte igmtl!J= r'atilil~ deoarece parea preacompllcata matematic, nu era te8tabil~~ laborator:tii era 0 teorie pUl",dasidi, apa~t incompa:tibila cu mecardca cmll'ltidi. Ca urmare, re1ativ:iitar~M g,e~er,al~ a dorml'tat vreme de .ap~pe cincized de ani.

Ma_rele ~yant a] Qb5erV,a'~_Hor astronomice care s-a. deda~atin ~~. '60 a dus Ia oiiefunoir@ a·mt'erfistiIw. pentru teo'MIl c~SJ:C~Ul mlativiti1ltil generale~ deoarece se pil!J~ac1i multe dintre fenomenele noi care fusesera deoooperlte, cum M' B cuasarli, pulsarll ~ SUISele compacta de raze K .. Indicau

104

prezenta uno.rc~mpwi grav&tationale ioarte PtIJtemlce·~c-~~twi care:putea~.n descrise nWl'lJai de 1OOlativi8tatea gencerala., GU!lsam suntobiecte asemiootoam s~elelDil"j' care mebuie' sa fie de' multe ()d ma! str&udtoam aec§it galaxd :mJ:r.egI~. in cazu'll 'In care r ~a' cum se cons.idera~-ele· sunt intr...a.devar amt de dep.arte pe cit 0 indica deplasarsa s:pre m~~ a spectrelor emise, Puls;arii sunt rlma~ite ale €'xploziilor de' supernOVE! .. sulb forma de ste~ neutronioe £G<H~e dense; e.il clipeso cu. fm:v,en,Je m~ri., Suraele compacte de raze X" revelate de insteumentele prezente Ia bordul vehieulelor spapale.r lPo~·fi, de asemeneastele neuoopice., sau pot fi ni~t.e. obiec~ ipotetice en d.ens1!tate ~ mal mare, ~i

anume g~'llli negra. .

Una dintre problemele 011. care au rost confruntatl fwdenii doritori :saaplire·:re~ati.vifab;~a generalala studiul cbiectelor non descoperite san ipotedeea fus~ eompatlbiIltatea dintre relaHvitate :;;i m,e,canica ruanUca..m uLtimii c§.~va am; au avut lee evolu ~ii care ne dau speranta ,calf nu :peste miUltll. vrenu~1V'om avea 0 teorie complet.!!1i eonsistenta. Si gravU.afiei euantice, oteorie care sl. CDnCQWe en reJativitat€a gene:ral~penfnloorpuriki:m~opice. Neua ~eorie ar tmbui s~ nu conpni lnfinituxile ma:tem.8!tiee' care au. in.fluen~at neiast 0 lunga. vreme alte ,teoriil cu.antioe: ale campulw. 'Evolutille ~tl.te airde-a face cu anumite·efecre C'U~tke descoperiee recent, asodate oCU gaulile negre, HIe s.tabi1~' 0 legaw:d~J remarca:billaintre gaurile negre ~i~egil~ ·termodinamlci_j~

lPermiteti~ sa dettcrhl pe scur.r cum poate sA apa:di, ,0 gaura n.eagrit :hna:gina.ji",vii 0 stea ca masa de circa zece orl maimere dec.a.t masa soarelui, De-a lut'tg,ul eelel mai mad pM!;i a vie~.srue.1 de circaun millard d,e ani" stea nil va gen.era, clld.ura.m eentrul S~U, 'priri conversia hldrogenuhri in :he:]lu .. Energia ci€gatjatJi va crea s!Ullficienhlpresiune' pentru a. mentine Q(m,Stanta srealulinnpomva proprielsale gJ:"a'll~tafli, dfmdnastereunui ,obiect CI;l raza de' circa ,dna on mail mare decaf raza soarelui. V[i-e-za. de evadare de pe

105

suprafuta, unei aslfeJ: de·:s:te:l1ear fi de ciroao mie de: kilometri pesecunda. Este lUll. :reI de, a spllne ,CR:Wfi: Clbfoct proieetat vertlcal tn sus CU 0 vi'~ezaJllai :ml.cA deesto .mie.de.kn.o~ meh'i pe ~d~. va Ii tras "lnapQ.~ de ctifitpnill. gravita:tiona1 al.stelei.$i.:seva:reiDtoarre pe slilprilfata"in mnp ee un.obiect eu viteza mai mare dec~t 1 000 .km./:s va 'continua. ~ se depll~ la infin:it.

Dupa oes,teaua.~_[ va epn mza· comoustmUul nudear~ ItU va mai xam1mB nimiepenfEru a m:enpn€'prnshmea ori£n.mta spre ext~riO.r, iar~st·eaua v,a mcepe $.~tcol~pse:ze·ldm cauza pIll'pdei' gravitaf.i:L lPe ~Sttta. cesteauase i(;lontrad:l.,. cam:pul .el..graV:i~a!~~.:&1, suprala~~.~5e int~ns'ificli., far VJteZfl de evadare ~i~. In. m.OmeI!·[ril fu care ram stelei seadala treized d!e<kill.·o:ffiem, viteza de evadare ~[e la .. 3O{) Q-OCIkmls, adid'i la viteza·iun,-.:IDii'. DMpa aeest m.oment; oriee fel de Iuznina I~w_isa de stea nu va mill ·fi capaJb:Ui1 si1 scape Ia infiliit" ci va fitrasit fuapo.t d.e ic.impul gr.a.vJta.ponal. in eonformitate CUi teoria re1aHvi t\1tl1 res.trW€, nimic .DU' se paa.te. d!epbs:a Cl'lJ: (I vite.zl! mal mare decal viteza lu_mmii; astfel, daea lumina nn-mai poate- scape, nimic rru J"llai poore sc-.ipa de pe ·s:t-ea~.

Rez1:11ta!hll procesului vafi ogarna n~gra.= oregiune ii: spa~u.1ui-mnp din eare este llnprO$ibila evadarea .~amfi_nit.Gr.ani~ gaaru lleg~e este n1.irIDlta orizon tm, evealmenfe~or.,Ea co:respun.de.·tmui £t\or~l de wlcLi ellumtrui care ra~eazc1 de pu·~ e:rliJ;d8:(ea Ia .infmitt ritminfuld, sa .. Se rereas:oo pe un cere cu raaa Schwartzsddld: 2·GM!Vc, unde G1esre COI1$tania .gJ~vita'e.l .. hu Newron.. M ,este mass stclel., Iar c. este viteza luminli. Penmu 0 stea de circa' zece ori mill marr.-e· dect1J searele, raza Srhw.artz.sdilld este de elrcatrei.zed· de .kiI.ometri.·.

in momentul de ftita'exisffi,dov€zl ·~rvat[QI"Ial'e care w.di·c~ preli€[lUt:am10r'g~ud negre de .'a~~sta. ilim~Rsiuine m.w-illll.sisOOm stelar duhlu, m S .. ursa de raze X ennoscuta sub fIlU!ITi.eie.de Cygnus X·-I .. A:rmai putea exlsta un ntllnar: d~ g~uri negre en mtrltmai .mici,,·raspanditeprin trnivers"

£tu:mllte'llJU'prm eolapsul unor stele, ci prin eolapsul unor regiuEili f-oart-e .comprimate din mediul .fierbinte :pi dens despre care se.erede d at! fi pred(lmmatia scurr timp dup~ big: ba;rns .. explozilil care a produs .universul. Aces! fel de gaud negr-e ·",p.ri:mordi.ale'" Slli1.t de cel. mai ~aoom:teres pentru efectelecuantlce pe,cru:e le vol deserts aiel. 0 gau.rfi. ne~grii. dln:~r.ind un mlliard de tone (.ap.roxiInaliv cat masa untti mtmt~) ar .~va't.:raza de ~ 10-1.3 CJ~l;~Jime.tr.~ (dimensiunile unui neutron sau proton), Ea. ar pUb3U orbita in jruw -soarelul s~u ~ jurul rnntrtduil galaxlei,

Prima .indlca,ji~ di ar putea exlsta 0< Jleg~turli il"I!trie g!lurile negro ~i ~rmodinamica,itl aplmt ill 19701 odala. ·OJ· demons;tr.m marematidfa faptuI!m cA ·.rna suprafe1m crizontului ~veni--m.en:teloI (ada lirnitel gauU negre) cre.]~,e tut'deaulul clindin gauraneagracade .materie <ldlti.on~]a 5<lU radiatie, Mal .m.ultl daca.doua gibu'i negre se ciocnesc '91 se unesc for.mli!n.d 0 singudigaurlineagra,r aria onZionhIiui eveni .. · mentelor g~ urn negre rezultate dind~· este mal mare ~ec~t sumaarijlor erizon turilor celor douagri1!.l.ri IiI,egre iniJiaile. Aceste prop.det~:ti sugerl@az.~ exiStmt~ unu r a~m mfuiA:t1"mtre .:;uta. b;rlwnrului ev:euhnent·elor $:i coneeptul de entrople dintermodinarrdca. Entropla pcatefi p.rivillfa ca Q. :masuJ'a .a dezordinli unui s~s~e~. sau, eeea eeeste eehivelent, .8. necunoasterii .sHirii sa;lle: predse.Paimoass lege a doua a. termodiuami,di. $pune 'c~ entropia creste totdeeuna eu timput

Analogi.a dmtreproprletatile g.~ul'i"]or negre' ~i legile rer.modin.ami.cii a f'O.?t extinSa de'Iames M .. Bardeen de Ia Universi hl.tea. din Wilshington" de Brafldon Carte~f care esteacam la Observatorul din. Mendon, ~i de mine, prnrw. lege a~!Jd.mtamUdj spurtem. 0 millci schlmbare kit entrepia unui s~stem esrernso]U~. de oschimbare propol1iooaJlA in en:erg;ia sistBmu[~. Facto~l de p.rop@rjional~tate e~te rnnmt temperatura 8fSi€rnWU1 .. BMdeeiilr Carter ~i (i~LIltifie am g~s:i.t, 0 lege: simHarl legand 0- 5chimbat:e de .ma8~ ,a, ~ilUli negre·cu 0 sihim'bare,1h ada orlzontului evenimentelor, Aici factorul de.proportion3!litare·J.mp1i~ 0 ca.ntitate

107

ruumi:ta,~vitati;<l! de ,sup.: rafa:tai" care estt!! masura intenai-

o-"'-~, _ i" "

tiitii cibnp .. ul.ui, g-ravi~a:lio'nali la erizontul eV'erumenh:d,Qr.

. ...: - ~ ,,"'

Dacase .a.cceprn ideea ,ci aria i(ni.zontuluIeV'!9niInenteJor

este analoga entropmi .. atunci s-ar p~ di gm'a(vitap.a de 5U~ ptafa~ este ana1Qga terllpe:ratudi. i\se~'e5te aeeenwati de ta,ptul dl 'g_Tavitaua de: sup, ,rua,m se doved~~e

• ._ <F. ,i" "

,iderru,tJ!ci in teste pUIlcte]e de pe orizonruli evenffim.enteLo:r,

ex:ad asa cum temperatuea est€: aeeeasi peste '~ot mtr-iun corpaflar in echilibru termic.

Desi ,exis~.'o asemi[lfl.i\e clarli'miXe oo;tri.lpie ~ aria orizontului ev'emmenternur, nu ite era. clar cum poate fl, iden~cataaria eu ,entropia unei ga,uri neg,re. Ce s€rnni.fi~lie

P··w..", "":":"""blt entropla unei .tylli:u:",; TOi'ePT,"O 0"· .iII·p·i"i~,,,,l!;: i"'I"U ~,~C<'-'I, '="l't lU_ :,·a, M,LU,'U .-. ,H.~, II.U I, -.J!, O!l1.·1 . ",-.iI/. :.ll~,. 0 ........ '. ., '. .' - iU ll.'clJ:JtI. U'. ,-

;..,· .... lx "" f ...... '- .,.·v .. ..,..,,' .. i'" tri, 1 fl72 d· - ,.; ill" ",.0".,.,;4 '0' Bekensteln "".5 '''''

...... OUll u., udL .. , n.1 ..:>"'LilII, :U,., ,:; '.' ,., '0:0 J' "' u -, ,.' ~~ ~In.:.,

eli.a. pe atunci aspirant Ia UniveI$itat,ea Prin.;e~l)n~i care

~fl " 1- U· ,. ,. - N ..:I,~- 11;" 1- 'L ~_,._.:l

se .Eli ~. ,a,cum,. a .. , IruveTS:!:ta tea ... , e!D1 .. av' UliLt~ $rae •. Ucrw'.i.Ie

~. .

se petrec cam a~: atWlci cand o gauri neagra ~te cre:atri

prln colaps gra~t~tional, ea ,ajunge rapid intr-c stare s~a~ "tiolila:dt .. caraderiza.tJ. d€ b€i parametri: masa, momenrru:ll elnetic .~i sarcina electridli. In aiar,~ acestor !rei. propdeta.PJ gl.il.ITa neagrfl nu mal :pis.l:r€'azi!l, nicl W1. detaliu .,:I. obieehilum CMe ,~, colap sa 1. Aceast~, condusie, cunoo(:tl~~, sub

. - '., .._

numele de teorema ;.g-,a:ura :p_eagr,a nu am ~par'" a .t1ost de-

m.()rui,rrata in lucdbile combinate ale lui Caftar s Werner Israe~ de' la U:niv~lSitatea din Albe.rta~ DEli.yid C .. ,RQbirl§on de [a Kings CoUeg~ din Londrac~.i dec DUne.

Teerema J:j.filli. piflr>f are drept co:!JSIecim;it pieedereaunei mari p£lrtidin info.rmajie in w.ma colapsu~ujgravtta~tipnal, Starea flnala a giiurU negm est·€: irn;iepelldent~T .de e'x:en;tplu .. de faptul rn ebiectul care a 'Q)·lapsat ,8. lost com-

- .. dir .. - . t ... ~ _ .. din'" . 'M· - . t· ." - . - - f' - t ~'- ., _.

i -,- . ',. I ' , -I Ii· . . , ,-. -' - I' ~. 'I ~ r I _. j ,- - " ": , >, - I' , ,'. -' - ,', I -'. ,- I"

pus_,n rna ene sau« . annl~ener sau a JOS . _enc r on.

a, .avu.t 0 suprafa.ja fua:rt·e· neregru'at[, Cu alte cuvinte., 0 gaura J[l.'eagrifl. ell mm, mo:rnen.t dneti,c i~,isarc:ina. cle:ctr.i.d dat1i!o51-3r "ft. paltut' forma. prin colapsul oridlror dbiecfe mntr-un numar mare de .comfi.O'1. ~I,r.a"tii posihUe .. in~a.deva:r"

tJ~ ,r

dad $.-,ar n~glija efectel~ (;tl.Mlti.oo, n~ml deconfigura9i

]08

,9_I' d'ev~. Wi_lnit, deoaeece gam-a uea,gr,~ s-ar D pumt fi>mla p1'.ffin eolapsul unui.nor ,coll1wand W1 nwnu nedefini~ de p~_rticuJ:e,[U, 0 mad, nedefln.i:t de ,nUciL.

P-rlncipiw de ineeretudine dlin mecanka cuanlica. irnpikA totu;d ca 0 paIticula cn.masa 'In sa se comporte ca 0 und! ell lungimea dee: unda egala cu. hlmc/tmde' h este constar.tta~uiP[and:. (unl1llmlAr£oarte' mic, anume 6/62 x l(fZl erg x s)" iar c €'Sfm v:ilteza luminii, P·enill'ucaun nor de partieule sa colapsezs foiman.d 0 gaur~. nei3Jgr~" trebwe ca aceasta Iunglme de uncia .sa fie mai nticii1 dec~,t dimensiu-

.... a'''' Ct':!lil"~rn'~ ·ne!PTiP'."",....." seformeazaastfel S't:>'··p·"''I'e· prln ,.~ . ..,=

.... ,~'bl;.ll" ~'~ .... - OJA.'!LlI! .... '-IJI.'Ii.r ~ .IV: ... , !!.r.1I.I_t:iG. UA;:iI'U,,-,· + '.!!-' '!i4.ol'.',- ,_~'. ' .. ~

m""~ , .... :!o! fl" "l"""")( ~~,;, ............ ,;:,:(!ii. '.' ... atill ..... 'r ""1m'· ,.,,,,,,,",,,,,.,,,,, poate fnrma u_J. ...... ,t ,-a. - UJl.t:Lru, IW "-V,~U.liO'I.-U It-I;,~- _ -- v, ·U -; "-.iHJ.,"w. ~ ',- ,.,u,u;;~: . ,;l.L~,R-li

o gllur~ neagra de mas~ m, avan.d momentul cinetic ~1 sarona. etectridi date, d~~ foerte mare; pOI1~e £i toru~L ,finitBekens~E'iu asugerat s~, se in~~Mteze logarHmnll ac:esrui num~r drapt entr'opie' <3J. gamii n·e~" Logaribnul ui!lma.-rului .de configuraf:li SJr eonstitui 0 maBurii ,8. canti'~ifil de: mronna!ie iremediabil pierdutl mmnpul. colapsuluipmtillcwelor absorbiit:€ prin ('U'lzonlui evenimentelar cand a fast crea.til. gaura. neagra.

Aperenta erQM'€l fata~ ,dID. ra pooam,ootullw, Beken.stem, eraca, da.('ao ga,ura m;lagri .are '0 entropie prop-orri.onala cu . aria orizontului ev@nim.entfllor. ea trebuie s!

of- '_' • - '- _" , '- ,- '_ _. - ·f '-

ajb[\ ~. 0 tsmpera tillrafinit~t CM@' trebuie slfieproporponaIl· ell] .gr~rvit:a~a sa de- ~upnlfa:t~t De aid se dedu,~ cit o g;aura ne~_gra arputea fi w stare del echWUbnlf enri:find ,~a_d.i_a~ termicli Ia 'oanumita tewpeI!abJIil diferita de zero. fns!:li,~ oonto:rm!c.onceptelm:da.sice .. >~Wlastfel de ecbiJ..i]iJx'll. nu. este p08:fbil~ deoareee gauraneagra trebnie 5~ absoarb]i, afire jf,adiape termirn. indden~ pe :s,t:t,praiata·eit in.ti:mJp ce, prio, defmi~.e'l'nu poate emite nimic m, schimb,

Paradoxw S~ men~ut pfula la. 'incepu tul lui 1974,. ,and elll stu!d.iam ~um s--ar ·comporla" in Conform.ita te ell mecanica.manlicA" marena in vedrultlteaurueig~uri neg1e. Spre mareamea. srulrp:riz.a" am. de.sooperit clJ. g,airra lleagrAt pilffl'sa emitli constant prutic:ru.e'. Ca. toa.ta lrnnea pe vmmm

109

aceea.acceptam ~i eu axioma ca 0 :gaJ.Ixi'I :1.1.eagra nu poate emitenimic, Am. depus asadar 'etorturi susjlinul:e pentru asciipa de acest efech"!:Bd.'o.n~jCum e~ecb.d Iil1!l se dadea dus, a 'lrebuit m~il accept, C~ ceo .m~~ eonvlns ~ este vorba de unproces fizic re~l.. a FQS~ spectral partleulelor emer .. g,en:te;. careesta (:U' predzJe 1!Ul'W termic: gam,a ,11Ieagra creeaza ~ emite p~rticllje ca ~ dind ar fli un C1Jrp .llegr~ obi$nuit, aviil1d 'temperatura pmpori[;i.oI1lalii 00. gr,a.vftafla die supr~faJa ~i invers pwo:pcfrponatUlJ' cu masa, AC6't €apt valida iporeza lID Bekenstein confnrm carela:gama neagra

P· o:ate fi. In eehilihru 'IDl"mic·l'" 0·" temperatu ..... ~1 Pi ':1':>0:(:1"" ." .. , . _. """. ''=J.U ",", """I..u.ta Jl.Jl1i~lt<::l!r El!tU

decSl zero. '

De ,a,t:w1d" demonstr,apamatemaoica a f~ptului ,clij g,a,u,rile ne,gre pot avea emisiete:rmidi a fest oonfirma~ demal ,mu]p eercetatori prin dne:ri~e aJ.te procedee, 0 mEldaHta'~' de a m~ege emisia es~ rea care urmeaza, Mecanic,1: cusn'Ucl.impUcA 1lirnl. $P"'liu umpl~t in rutregjm.e cu pereehi de partici1t.tle ~ian,tipaJ:'licule .... virtuale", care se matarializeaza constant in pe:rechi, sesep'al'a",apoi ,s:£! :retm,eoc §it se a~llii= l€a.zii..I1eciproc. Aceste partleule se numesc virtuaie, deoarece .• Spire deoseblre de particulela ,~realeP,. elena se pot observa. direct cu un detector de parlJi."euJe. Efectullocpoate fi ·masurat totll~ffi. ,incli:rec~~ iar e:xis:ten~ lora fast conflrmaUi de 0 mic~ deplasare ("depl as are a, Lamb~') produsa in spectrul lurrdnil efi1isEi deatemii de hldroaen excitati,

• . ,o~· •

In prezenta unei gaud negre, un membru al pefiecmi de

particule virtuale poate cad~a.1n _gaur,a .. neag:;ri.i!,lasafldu~I pe ~t mernhru far,it partenerul cu -cafe .~ se :aJJlJhJ ... ]eze'. Partieula sau antiparticula abandona.Hi.p00 te el1!dea m ,g~rura, neagr,Ei, dupapartenend ei, darmal poate ~i sa scape sp.re infinit,'un~apa_re caradlatia emisa de: g:aura niawit.

o ana modaljta te de, a mterpreta procesul este d.e ,8 .... 1 e,o:Midiera pe aeel membru al pereehdi ('are cad,e in gaura neagra. ~·s~zicem, ,~tipadicula, = ca flindl 0 ,p~mGuHi. real~ care' se deplaJSlea.za m. SellS invers, in, timp., :tn· a'Qe~~

11.0

.leJi;r antipm-tkulacare eade m ga,ura nea,grl poatE' fi privit! Qa! o pS!rticuila'~ind din gaura·neagrl(, dolt ('~LUorind in ... vers m timp, Atunci rand pertieula atinge'puncitultn care s,.,a materlalizat la mwput pereehea paliliC'llll~ anti,par~i~

lli t difu m de ~ U[' "iali .'~ U; I " "

CU'r ea 'es:e~_i_za:.1 ' .. ,camp., gr~vf,lolla_~ aSi.,:e_lnca:t

ciiJ.atores:te jnam'l:a in ·limp.

Mecaru,ca ruanrlica pernute ~ad.ar nnel p.a;rIlcu1e s1i evadeze dhl .. j.nterio[)uli :gaitj,di negre",!ilp,tcare nu este-permis ~,~cani~ dillil.ica. Ex:i$t:a, desigur, multa ,611 i,e silua~ m

fizicaato ..... "":..: c',' ''''''· .... ~:e.,·r),( ~ """['e sunt-pre .. .,. ... ·"'''', a.. .. '·r·~.,.·r.,.

. ~'Id~. ~G " .. .I:.I.u'\;.:li!i 9-1 . .JII.~ILiLb~I.· iQ_ ~ ~ 'U.Ll Ln .",-, 1'i3. '* " ,IL . -,,~, _'. ~lll.!r:: Lta· . .II.'[:i: ,'!L;

de un <anumit' felt ,pe care paItkulele ,~.u ~e;ppt penetra in,

, ··ill cia" d 1 la

vp:tu~~ Plr~~R!. -f]r~·· . ,~[~~,,~, .ar .~~ ,c?lre .:e .P9t tUlle' ; I J?e

baza principiilor. mec~Cll,c:uan,tice.

Gros.hnoo barterer din J" urul unei ""~urj_ neereeste nro-

...J _ • Dr. O'} ~ .. '

Por~uuaLIa cu ~ll.l1lle '':'~uPi nel7tP'.Attastamsea~

I~~' .. l' ~..~.... . ......

ca dinlr~; MurJ.:neaQ'ramiasi'i" asa cum.se crede d. ar exista

.:..'EJ~. ~ Q 'L .1',' .'" __ ' J - , j.J , ..

in ~ygnU5,Xj,n"PIJ't sdipadecatp'r1jm~'partkule; parn~

culele ,:got ~C~pi'lJm~ .. ~ tQnr~·ra.pia din.g,aurile ne,gre mai mld, Caleulele detallaee araHI. cl pm.iaUel~.em:iSe au ~pec~ !;t'w [1;lrmic curespLUlzat(n;, unei t~pera:luri. care cre~te rapid ~pem~sur~ ce masa g~ 1imr~ .negre d<escry~t'Y. P,enku o g~urii :D,e~g,r~ cu 'm . asa ,~t a soarel ui ... ,temperatu.ra este CD numai circa 0 zecime de mJiliQn1m:e de gt~d de~sllpra lui zero absd[.ut. Radia,pa te.rmic~ emlsa de 0 gs:1Ul'~ neagdl a v~d: ac'b?sta temperatura ~a. fi coJ!tplet. ~90peri~:l'i d.e fondul general. de radiatle al amye:rsulut Pede'alt~ parte, o gallJ:a, nmg~if cu masa de ch~ UU1'rru_liatd de tone, 'adid o.g:am~', ooagriii priin.ordia11(; cu dim.e:nsiUrille ,apr,oximt!tiv con aleprotonulul,ar avea temperatura de VJ€O 120 de Dt]Ua:rde de grade 'Kelvin ... dare corespunde unei etu~rgH de aproape z€£e milloatre de,€l.@ctron-vdltLLa.o'astielde

, ~ ~

remp'erablr~t 0< gl~nlr.lt neagrli va f.ffi. c~~pahna sa produca

pereehi de electron-pozitron si pa:rti,cme' de ma:.S:i zero, ea £otonilj neutrinii ~i gravltorruii '(presupu~ii ,purtatori ei energiei gravUa.p.onale) , 10 ga:udi neagrs ,primorruaHi ar e:miteenel'giec~ pnterea 'de 6 000 de m,eg;SJwa.tb, ,edtiva,= le:E1l:m Cil1 aceea, a. saSE' centrale 11ucl.eare marl..

,. .

111

Fe !filsura ce~gauro neagra emile particule, masa ~li dimensiunile sale descrescconnnuu e , Acest fapt face mal u~ar~ mrnela:rea particulelor, aslf;elli ca 'ernis]a,lor va' continua OJ; UTI ritm, mereu mal mare;" p&na ciind, in eele din lIU"nl1a.,. gaura neagra 51;; epuizeazA prin·radia1ie, Pe ~e[mm Iung, toate :g'a:urUer negre' se vor evapora 'm aeest fel. FentEU ga'urilre megre marl" 1impul de viat14 este,thtr-adevi.r martem.are:; 0 gaur-a.n~ag,rli citmasat$damlui:v,a tram circa 111.0 ani. 'Pe de. alta. par-tell' (I, garn'-an'e'agra primordilla.illa ~ buie sa se epui2ieze aproapecomplet 'in cele zece ,nliliarde de ani care :a.ti trecue dela big hang'~de la:ihce:putul iI.U1.iversului, ,a~a cum ii1 ctmoa~~e'm,".Asl1el de gauI;,.ne'gre ar trebui stt emi,ua. raze gam.a.rOl 0' ehergi.e de cika, 10) de' milioane: de ~eClron-vOl!i rcaJcxUcle efecruale de Don N. Pagel' allat at,unci la Caltech; ,i de mlne, Wlza.te 'pem,ftsu~torUe !oud.ruui cosmic de radiatie gama ctb,mriu:te de sateUtul SAS!'1 atam di densitatea mewe a g~UrUOI ~egre primor-

.:I::_} -1:'- '. ""b'" "fl' " '" d d" .. "

'Wji e um. um.vrers tre ·U1.e sl 'e mat .. mtca ·eca! r nul sut@'

p€ un ,an-lumi:na cub: Densitatea. locaIa din gaJla.xm noastt,~ er putea fi de'un inilioil de ad. mal mam de.Cat',a,cest

I ,~... J .. -, _ ' .. r . :: ;:-

nltmar .. d.a~a ga tlrii1~ nBgtte' priffi&.cUale ar fl. concenfrate'

!" h' I' _ _;V,' 'm . ill" ''::::1 • bti r, , "

m. II : a rO'W. ga1iax,',' or ~ act:a nOr subjire qe stele care Sf!

~di ,t,apid, ill c~e este iinersala fiecare 'g~i'Jaxre - in loe

_ .' -_',. r_l !i,' .. ~ _ '~. - ~ I .' ii! • ~. f. !I" • '.'.' .. .J - .... • -,

~a ,Qre, tmiform"dllSUwulte m umvers, Ace.a.sta Ulseamn~

> " . J I. _ .f. I' I __ ';, I!" J

d. ga,uta neagracea mai a:P:t;~pial~~. 9-~prunant se ,afl~ pm---

babil ceil pu.pu la distanta planetei Phston. .

• ' .• " ... j" • .,., " • " ., . •. .,.d,

Stadilll. flnal.al ev.ap:lrMi unei gl1ll!t1.:!1eg~ se va derula

.atjt de ranid, fuc,ii:t se 'va:m~sm ca 0, e:~~!;""zie in~~i~

'I' -. W ... I -- ~-t"'r;~ --, ."+-'I,,,I!'.iI;i.

toitIte'. Pub::rea. ei ~a ,drepin~.de,c¥tde multe BiP~ dlfente de particnle elemwmre exu,It.a. Dacal' ,a~a cum seconsidera aC'~/.tpate' pMti'qule~e S'un~"co~puse din ~ase va;rietlJi ,dlferUe de,£umti~ atunci ~p.lotzia.:finala va.avea 0 ,eRergie iecltivalenta ~ circa zece m.ruo~~~ de' boinb€ Cit hidroaen

. • . "'.- Itj; .......

de QmegaitOfia .. Be' de altA ]pwie, o teo,ri.e aUernaJ,tivoi elabo.-

:r·ata de' &', Hagedorn de la CERN, Centrul Buropean de Ceroetari Nucleare de ilia, Genevat sus~ m exmt~ un

112

nurnar Inflnit de partlcnleelementare cu masa tot mai mare'.. Pe maSur4 ce 0 gaurn neagri dEWme:maimid'i si.mai ftieI:bmt€-. ea. va emite ,un numar mal mare ~;i ntaiHl.ml€ de specii:4e 'partlcu[e d1ferire ~i va produce 0 explQ:zie poate die 100 OOO'de' ori"mal mare dedit aceea ealcul at ii pe haza ipotezei cuarcilor; Prin urmare, observarea exploziel unei gliw'i negre ar putea furnlza 0 informatie fcarte impor-' tan-tit despre fizic~ particnlelor .elementare, Jnformatle care n-ar Ii a,c:ces.lbila altfel..

,Explozia unel ,g4ud negre ar produce 0 ,emisie' masiv,il, de. raze g.am~l' de energie maJta. De$-i ele ar putea fi ebservate de'deted,orii'cie raze ~gama .ffinst:a.I.a.p. pe sateUp ~i pe; baleane.ar fi destul de difieil 51 settirnitlt un detector stiici.enf de mare pennu aavea '0 ~l rezonab!la.sa intercepteze ua nwnir semnmca'tLv defofoni· gam,a. provenind de la 0 ,e~lo~e. 0 posibili hrte u fi foloslrea unei navete spatiale pentru eonstruirea !!un:ti de,~ector mare de'ra.ze ~ m. orblta. 0 aite:ma.tivll tnai ~'oarli ~ mult mali ieftina ar fi Sa fie M.sataa.tmosfera sol joace IIQhd de detector, 0 r:azi gama de ,ener.gI,e' mare care pllonje~:di in atmosfera Q'lC.eazl 0 plio ale, de pereehi de electrnn-pozi UOIl ... care la inceput, vor.zbura prin atmosfera mai repede dedit lumina. (Lumina este incefinitii de interac~i.unjle cu moleculele-ds a'er.) Astfel, electronii ~ poz.itrQnii 'YO[ da na~tere la un Ie] de. undl·su.pe:rs.umoo" sau de unda de socin campul electromagnetic Oastfel de unda.de ~oc, numita radiap,a Cerenkov; peate .fi deteetata de [a solca 0- sdlpire de Imntn.~ vizibila,

Unexperhnent prelintirtarr efectuat de Neil A. Porter ~1 Ue:vor C, Weekes, de Ia Uni,V'ersHy College de la Dublin aLa.ta' ca da,c,a, o gaudt neag,ra explodeaza a!?SJ cum ,arati teo.dw lui Ha;goo,om.,arunci au lac mai papn'dee-at do;ua explozhl de g~url negre pe an~li'Um.ina (lib intr-un seeol in 'i'eghmea .noastraa galaxiei, ceea ce hnplic.a.. '0 densitate a gfiurilor negee primordia1e mal mica. de:dit: 100 de' milioane pe a~-luminB wibie,. Bre posibil ,sa Sf: :mareasca fuarte

]13

mnlt sensibili tatea acastul fe] de observatii, Chiar. dad ele nu vor revela nicl un mel de.dov ad~ pozUivii aJ. existentei gaurilor ·negtle primordiale, observatiile vor f1 foarte valoroase. Stabilffid 00 valoere maximA a d1ens~t~Pi unor astfel de gltui negne'f obse'IVapJIe· vor indica £ap:WJ1 ca universul timpuriu trebuie sa fi~ost £oa:rte neted si 'Retur-

bulent.· .

Bilig beng-al ~eam:h'[i:1 cu 0 exploziede .g.aura. neSlgr,i!ij dar la 0 scar,a Incamparabtl mai'~Uns~t Se spera dedlclJ. i:n:j:eleger,-ea modutui in -care sunt create pertieulele de glur-lie negre va ducela inte1eg,erea.,modului In care big bang-ul a creal totul tn univers, Intr-o gauf,a.ne'agra materia colapseaza ~j, este pierduta pentru totdeauna .. dar :m loculei este creata al Wi materia. S-,ar putea ca,:m treeut ~lt mai fM existat 0 £a:za a unlv,eisu~.u:i;m. deCLtrBtjJlicamia. ma~eda a colapsat; pentru ~.fi recreara prin big bang ..

Dacamateria care colapseaza 'peatru a fOmlaJ 0 gaura neagra are 0, sarcina ele~tricanetl., gaura neagra ce-re rezuUa va' avea aeeeasl sarcinA .. Aeeasta inSerunna ,~ ga ura neagra va tinde sa attaga acelecomponente ale peredulor viduttle. pa..rtic1!lJa:,-,antipar.ti.c:u11 care au sarcinil. opusa ~i sa]e. Ie5pinga pe acelea cam au Sarcina de acela~ Eel. Geura nea,gra vaemlee prln urmare mmod'p~tial particule eu sarcina de"a€ela9·h semn cu sarcina propde, pierzlhldu~ astfel rapid sarcina wpait. in mod a_SelllAhl t'Of" dad materia care colapseaza are un moment emetic total, gauJ'u .r,ezultati Be va roti ;;i va emile 'particule care :VO.r p.ur;ta momantul ei cinetic, Mntivul pentru caregaura nea.giE'.a ,,~~ alnin~te"l sarcina ,electrical mementul.cinetic ~i masa materi,ei care a colaps sat si uita'~' orice altoeva este.d a. torat

• " _ _ _ . >0;-..... . _ ....... ",.~ . . \L ...

cup]ajuluiace.stor trei.madniicll ciimpuri cu.rad mats de a.qlWle: cimpul electrwn..'1gnetlc hl cazul.sardmi ~ dlmpUlJ gravita.pnnal In cazul mo,m'Sl1tUllui clnetic ~j]_ almasei.

Expf:rimentele 'eleCrna~ de Robert H. Dicke de Ia U.m~ versitatea din Princeton ei de Vladimir Braghlllskidela Unlversitatea de Stat din Moscova au aratat d\ particulele

114

care au proprletaeea denumita .nr:l.!lmi·r·hariomcnu poseda camp ell raza. mare· de ac~i nne. (&rionii aleatuiesc 0 das~ de paJ:ticull;c~re include neutronul ~-protonuL) Deci, 0 gaud, neagra formaM' prin' colapsul unei mulpmj" -de barionnt;l,iJ·"ra, uita numand berionicsi va radiaurmumar eghl de berlonl ~il a_ntib2llrioni. Prin urmare, a tunci caliLd o gaurt'lneagra dispa:re; ea mcakli ·lUla dintre cele mal.indWagUe legi ale :fillZicii ·padicu1elot; Iegea" wnseT:1l<lrii numa-

.·1·'1_.~'· _.1 T' ,

rLu.ul·~I'i,oniC.' I .

Dei}i ipoteza luitBe:kensie-in privind entropia fLnJta a g,aurUo:t negre imp~me-pentru COl1Srst!!rita ei ca glS:urile .negfti' Sa emitl[i·adja~:i.e termica, la prima vooeI1e' pa~e un adevaratmiraccl ell, a-~ cum arata calculele detaliate de mecanica cuantica, generMea de partieule dLWE' la oemisie cu speetru term.ic~Explica~;:jJ ~ afHi in modul de nmelare;

Il "."' d +-- ---ll!_·· -- -- - -"'?i7~ parttcula paraseste c

al~uncl ca.fl' . :[ese ULLl gaura m'-''''fi.-'''' .. \to . ';';W. .. (:I", ';i;L se \i<~ ..

regiune despre.eare obsarvatorul extern . nu are info.rma·til d.edi.t cu pri vire la m.asai" moment emetic ~:i. sarcina electriCEb .. Aeeasta Inse~ ,ci toate oombinatiile san c,onfign.ra~]le particulelor emise care au aceea~ieIller,gie, moment cinenc ~ $M:cin~ electrica sunt egal probabile. fnJtr-adevarj, este posibil cagauni neagra .. Memita.Lm televizor, sau operele lui Proustin ZGCe volumelegateIn plele, dar numarul 'Qonfigll.l·a jillor de particllJll€ ce cerespuedecestor pesibil!it!:1ti exotiee este ~gnifian~'d€ mic, De departe, eel mai mare numar de configu:.ruliie,or,esptmde emisiel cu un sp~ctru apropiat de eel termic.

Emisia provenit~ de la glur.ile negre.a adaug.at un grad de inoertitudinesau de Imprevizibil in plus lata de cazul normal, asocial mecanidl cuaneice. Inmecanica clasica sepot prezice rezulta te~e masu:rMiK sim ultane a pozi tiei ~i vitezel unel particule. :rn .mecanica cuantica .• prindpiul d€- incertitudme ara~i!i ,ca nurnai una dintre aceste doua m.3;Slll"amri poete fi .prezm~ observatorul peate prezice rezultatul masurarii ori a pozltiei .. orl a vitezei, dar nu Ie poate masura eX2I!ct pe amandoua. Asadar, capadtatea

lIS

observatorului de a ef€dua predictii definite ,este infapt, inJumatil,1i'Ut Cu gaurile neg ret situa~ia este ,c:hiar mai rea.

, Daoarece parnculele emise de ,gama neagra vin dintr-o reglune despre care observatoml are canostlnte foarts Hmita.te, acesta nupeate preziee in nici un leI p02!itia·o.r.i viteza particulelor ::;;i wei un fel. de co~binaJtie a acestor doutt, mtuimi; tQ,t 00 poatg p.l:'e'zice',est,e 'prop~biU,ta:tea, cu care vor fi emise anumite particu1'fl'. ]ffinsiem 'i1l'g,re;;U de doua, ori, se pare, atund cand a aftrmer d, "pumneze']J nu joa,c!, zaruri". A~a cum, ne ,s:uge;reazl examinaree emisiei de particule din ga mile negre, Dumnezeu DU, numal cl ffioaclt zarurt, dar le ~ ,MUfllcl uneori In Jocuri :lllUde au Ie ID.aJi putem.vedea,

11 GAURlLENEGRE

S':, UNIVERSU'RILE-COpn*

.~

Gad<e're~ ID'tr4) gaur! neagr,1l: a devenituaa diintre 0.1'0- rile' filme1o.r SlE De £'lpt", pntem spune ci acum glur.ile ne~,s,~t.,~ai mult obiecte de studin ale, ~tilil~,ei dada suolecte de SF! ~ cum vQiar,ilta rnaijos, exista tem.eiud serioase pentru aprezke,existen[ta gaJurilor negre. .. .iar dovezile experlmentale mdica :p~€:lThta unui numar de gluur.ii negre m,ga1axia 'noaski~ ca :?i a unui UJumar .mai mare in.

1- ~j ••

i;Lt;e' g~axu"

Desigur, momentul adevarulw este aceta in care' scri-

., ," ~II . iCJe . . .".-1.,..,.,.. . .•. .... •. :liimrn 1 !it: . '"',...... • _~ .... ..:!I " ;",

ttom ,y,e ,;!lJf' SOlU aespre ce se m_~'~rli:1 anmcrcana ca:z~ m

gluRa neagr.li .. Un loc comun este oo/m cazul 'in Ca:re gaura

•. - :1(- ,- t-'D~""" -- .... ti .... .l!Cd·Bi·"'pr~ .... ·lOr1.n.'.,..,,';..J;:: -g.a,· .. -liI: d!inl' . "'pa

neagr",sero,,""i'·b<;>,r.pu', ,.:.i.1.' ""*,, I,' ,,gt~~~~ .. ,.t..'L,,:a. ':, ' .... HI. . "'}. ','e'

pu']-um.p ~i ~ii.in"tr-.o a]ta :regitme 3J universalui, Acea~;la ar oferi mari poo.jbilit~,ti pentru c~l:itorille m spa.'~u. mtr~devar~ vom avea nevoiede asaeeva d.ac.li vmaJulo~tre, altestele .. dl_s~nu mai vorbim de alte galaxii,'y,!iIJ deveni 0(} p.ropu.nere lucrativ~. m viitor, AUfelttlltimd seama de' fapM ~, nimk nu poate c~Jatori mai repede d!eca.t lumina"

... ~ ,'.-'" -:II:, X _' dru m d. ' •• e._~w..~, la ,.,<>; T'If' ai apropiata stea

mseamna Ca, Ult u, _ .. 1.iI!.:I. 'U.llU..... , - .. ",.,., - -'~r-

va neeesita ~l pupn ,opt ani. Atat de mulf pentru un repalls' de srar:;ii[ de s'~:ptarnfut~ pEl Alfa Centaurll 'Pe,~de altl parte, dac~ s-ar putea '~e p.dn.tr-o gaur::i neagrn" ie~a ar putea avea loc nn,unde'"in univers, Nu este clar cum se

1lf loc{ie Hi~du~ock ?niUtiii, Jci Umversltatca Ca1ifOffitm. de b,l~,erke1ey:, in ap,rilie 19',88.

117

po.'1b~ alege destinajia:re POt! !1:ndrepm fit v2Icanta $J?ID€' cons~e].a!ia Fedoo.ooi ~ii ~J1.mge'in~Nebw.loo~s;· Crabului.

Imt pa:r~ rau s.\1-·:} d€zam~geOC peipore:tidi 'tu;ri~n ga~a.c-~ tid! dar ace.st scenariu nu. ,:hmqioneaZi: dad~ sari m[r"'Q g~urii ne~:grli!vei fl.sfMimat:~i strivitmortal, Totu~.i exi_sta ceva real in afirmatia ca particulele care formeazi1l corpul vorfitransportate ~tr-Url' alt univers. Dar nu sdu dae:i_ vrecunul dintre noi s-ar ceasola 2I!.f];aIlld ta, dura ce vafi IraJIDLSI'" format in, spaghetti de 0. gaur! neagra,pru"~icw~l'e sale <'JjT'

PCiJJ. t,ea SMp.·,ra vietni.

. ~'. I

In pofidatouulu] ll$or friv.ol ~ care l .. am·adopta:tJ acest

eseu este baza t pe' ~tirnta serioasn: 'Gele~mulf€ lucrurl afirmatel~id ,S'lUl,tfac>c'epta,te de~tenaltl:Oilmel!1li de'$timta cam~ucff'az.li in, ac.eSt dorneniu, de~l censeosula surv,erni't

. ',".' 'I'd" ,,6~'] d c.- - .,j, T';.~]'i,.l_" .,.""...., "1··' ..... ~ .... b 9::3''':;': ,r:l1UlllEl!1 .. esu.'C ,. Ell .:oo'Glt!fh .. U1',IlU.lutl p~,=:a .. eset!! ru es,~,e !;l"",1;.O;I:

wW$i Fe oluCMre :foortereomt .. tasupra ~ia nu :S'-'a. c:azu,t inca de aeord, Dar aceasta lucraretrezeste £oi:lr~ ~mult m,reressi aten jfe,

[ De~i coruJepruj a ceea.ee noi rrumimastazi ga,ttt~,mi€'agra are 0 veclitime depestedoua sure de ani,:.l1,'IU;mele de. gau['a neagr~, a fo st I introdus numai in 1967' Ide ll7iicjauul aml~-' riCa1.,-JoJnp·WheeJer, A ,fos,t: 0 l@vitur~~de' g~ll: aCEl$tnpme i-a asigurat obient;Wm, r~t=ip.octiv~trawa.,l11. mit-ologia S)" t,lumele:a stimulat eercetarea ~tIinti&~,:o!te:rin.dl 0 de;purn.i.re oon~tapen"tn,lj ceva c~c~~~u ~a;YIJ_se5e un !itlu pot·rivit. Nu ~re!:,uie, delli.uc subesllil)"a.H1.. importanta unui nume bun m. ~tUIlta.

::r )J ~.,.. ...

I D~p··· 'l cate ~t~'U, eu, ·prima nP[,SQan,i1i carea-discutat pro-

1,,- -- I .. r::: '. J. ..._

-b:l- "'m" (Joi'''!: ".,ti'~'1 -- "'egre·· '" f......,t 1101 ..... , " iI' ~ .... !lL.e··n . .JI.~ l ~C· . "".......;l'..,,.:dg· ...

-_ IE i -.a ,dP.,'W._,UUT.~Jl:'L' :,,_,".,_ ii;;iL" 'I!d~' 1\', ·t'.I!l...J',VU~lI.. __ ·t!J. ~ ,l¢~, ',_ j[:I;J.JJ.l~1L~.I.,_.' __ ,I~,

care a. ~cris 0 l~crare, ~pre el~. m. i783. Ide ea. lui~ a Eost. urmatoarea: ?~ p~-es.ul?jt~nept c!~age~ eu h;m;w v~n~aA in sus de la sunraf.affi.' . P an1fultutlui. P€ masu.n]. oe nroiectllul

~,. I" - .. - Je""""--,. - e : 1 - • I ,r.

merge in sus" aCE$tava .fltnoopnit .de graJvitatia le'~estr,a.

.... -" I _,', _ '_" I ,",'.. )I

Incele dlriurma, proteetllul se va opn ~ va cfide-a,mapo!

pe p,illn.1inJ, Dar da~l. ~1 va pcnrd ell 0 vi ~ez~, maimare decfit ,~;) anU:Olitli. v2dOilm C'rifi.d!, atIDiLd nu se: va utai opri

118

din mj~areil aseendenta ,~va' cQ!ll.i:linua Sa se indeparteze, ,AooasW v~:teza ait:i.ca se;numeste vit:e.za de evadar'i!. Ea esfe de dtca~apoo: nW.e' pe ooctmdl:i, pwtntpanm:ntt ~ de circa 0 suM de milepe secunda pentru. soaro.~~vUeze·$lffit mal marl. dec~.t ~iteza ,1lUlIui PfDiectil de artilerie, dar sunt mult .ma:imici.,ilecatviteza: lumina, care ,masoara :U36 000 de mile pesecunda, Aceasta inseamna ·cagravitaJpa .. :mIU. are mare ~foct asupra rnummi1; lumina, poate sci1pa::fflrl.i dilicuillta~ depe pmnantsilu deps ;soa:m:1'otu~:i,.Nfich.~Jla.dedus

)( fl·- 'Il-~~ .~. ,. - . '" ufici f d

Co.1, at" "POS~vll!. sa, extste nstea cu o.masa-s __ "':lu:en J ie m1ilre

~ destul de mkll indimensluni ea viteza deevadare sl.fie mai mare dee.n, viteza Iuminii, 'Nol nn vom putea vedea aoeasta stea, dooarece Iumina 'emJs~.dle,guprafa:ta el nu va mal alunge p'a:na,j;a ;noi,.1]ind 'lrasa·lnapoi decampul g,ravitajiofl'al aJ srelel. 'lam fj ln5~ catpabHi sa ae'ooctam prezenta sterel prin efectul p:e care i~ produce campul sSJu gr.a:v'.uatioaal ilsupn. materiel dln apropiere.

Nu este in t-o~aH_taifre corect si( trat1fm Iumina 'ca.peun pwiedil. tConf.orm unui experiro.ent @i€lctuatrn 189:7, luinma se ~. totd@.atma crt acesasi viit:ezl CDnil'5tanJt~J:" Cum

- - .. .. ~

poore deci: gtavitana 'mcetini .~.umm6i,? 0 teo.ri€l cor-OClii de-

'scr.iind :mDdu.l1n 'C'a~-gtav:ita:tia ar:ed~az:a .Iumina nu a. apliru:tdeoo:t in aJnu.lli.19~5,~Einrl Eins'llem a formulat teoria re]ati!vitJ!ii generate. Cliriru: ~ilElJ~,implicapne ,a.cest'~ TItsorn pentru seelele batrane ~i pentru alte:"corptiri 'masi.v:el'lu ,6. U

1':"... .. t "mil'"" 1"'5'" 1 .... ~I.".r'" ~ p~,_:IC 'i:"_ ,,",,",,'" 1'6··'0 I{J\~; ~ ,~~J...:;.; -,~ ,1.1,l ~'~'" J,~\ .QJ.' "W m. ,U l ~11Lu.. ' -.- 'T

Conform leonei generale ,!:'Irelativitl~if spajjui ~ timpul im.p:re:una,po~ fi. ptivi~!~tca formand un.spatlu cvadridimensional numit spap.w·4Imp'.,Ac,es.t spatiu nu est€" plat; ci distorsionat, curbat de 'ma:teria ~i energia pe care.lecoa~me. Putem observa ,aceas:t.a ciI!l!Ibuw,a, masurand devierea undslor de lumma. sau radio caretrecpe langii1: scare In, drhm,spre nol, rn·caztllh.xm:inH care trece pe lMilgi scare, devierea ests foarta mica. Dar daca soarele s-ar.contracta pin~ la un d.ruamelru de cai:-evOl :miile,cmbama lummu. all' Ii ,alit de lllaLre incilt IU.mina cate p~r.1!se~te soarele ar fj

119

trasi i:napniLde campuL gravitational solar. Commm teoriel relalivitit;ii... ninde nu pilate d'ilatori ID~i mp~de: docat lumina" astfel d,"Va exista '0 regiune din care nimiennmai poate sdpa In afa_f~~ Ac,ea"sIUi regiune este dettumiWJ g;aud, m.ea,gIit Grarutelie,:sale fbrmsazA ,~a, ... numitul orizont aI,eve,lllin;€!n:t,elor. Acesta este formatde lumina. care I,a'teaz,l de aprnape ie~ea ,~ gaura neagrl s : dar care r4mane latindu-se Ia supraJa!1,.

Ideea ca soarele s-ar putea contracts la dimensiuni de cUeva nUle pare ridicoJa.,Se poate',cred,e ,ci m.atetianu e.sbe Qo'mprima.biUl ,afat de mult, 'Oaf' 00, dovedeste ci';'i, da,

Soa:ml.e are dimenslunila pe careIe stim deoarece este fierbinte. HI., ardle ,hidrogenttJj~k<lMf:m.mindu-ll in hellu .. ell 01 bomb! H controla.'~a. ,Cildura. degaja fa in, aeest pr-oo:es genereazil 0 pre&i:Wl,e:,du"e permite soare:luisa,reziste alrae~ei propriel gravitaJ1ii1 care tinde ,sa, 0. fad, mai mica.

L, cele din urma, saarele • va epuiza ,tot~ c<lmibusti ee bilu1 nuclear. Acest eveniment nu va avea loc'inainte de

.~ ........... .....; ... ~ mili ". arde de ....... ,~ de "', ............. ~"" ........ 1' - .. t: 1 .-.II; ..:I ~,~ ---~

1f ~~u ~I,~ _ I, a.. . ~. ~ [' .. ~. UJ!.lI!J.. I ~. n~\"!lA..L.I!.l...IiI!.jL\"""L1.l.(}.1 asue l."A ~I.'"

data nn e gntb~J mare Sa vAiJ JleZ€!1Va1i biletul poo!mt iborul spre ,aJl,a sh~a; Dar ,aUestele mai maridecat soarels il?i VOl rude' co~bus!tlbilul muIt-maiM"eped~"La 'termmarea combnstibilului, .eIe! vow' mQepe sn .. ~,] pil.'lJr-da dHdura ~~, sti S~ ccntracte, Daci :5U!O.t mai mid deciit d.uJblul masei. solare, ele se vor opd 'in cere din urma din c'lJntra,c~ie ~i se vor stabmza. 0 ,astfel de' starese numeste pitica alba, Pltieele albe audlametrul de ca,tt;vSJ mii de mi1e,~ densi.titi, de. sute de 'tone pe tolul rub" 0 ,alWi stare de acest .. fel es~ steaua neutron.1ca, avand circa. zeee.mile diamatru '9i densitatsa de milioana.de ~on.e pe·!-olul. cub.

S.J,au,obseIvatnu.lueroase s.tele·pitice albe in imediata noastra vednstate, tn galaxianoastr,!. St'e:1e,le neutraniee n-au fast observaje i'nsil"pin~ in 1967', can.d Joc-e'j,yn Bell ~i Anlmay Hewffihde la Cmnbndgeau desooperi.tnJi:?te miette llU.m.i~ pulsa.ri,care emit puillstiri regulate deunde radio. La iuceput~ ei :Htum'lrEibat daca n..au sblbllit cumva.Iegatura

120

CUJJ civilizafie ,extrate,res~,d':: 'Ink-adev;ar1lmi amintesc dt salade semlnar 'in care :lji .. au, a:n'tU1~t deseoperirea era.d€C()r ra;li cu siluete de "omulep verzj[" .La s.f~t to~~ ei~i to#! ceUalp auajuns la 0 concluzie mal putinromarrtlea: era. vorba despt:e sre1e neutronlee rotitoare, Eta Q, ~ p~,ijj pentru sc.riilmU de western.uri' spauale, Wn" (I veste bunlf

pe'D'-' pu' tinii din" ...........,n·· ........ ..",...,. .... red ........... " .... g.X" • ...:t.l"'" n'eulP m"l .

. ~ !Ui, U . I .'_, II eJ •.•• - Y!I;i:' U,&, ~Q:Ii!IW .,.,._..~ .. !l::GIUI/.'&.1L "II I, . UIIlJ . .I]U?W - ! - r:F.l~

acel.mo't:nent. Daca, unele stele se pot restr,ange la dimeasium de elrea z@c€: sau dOll!!zeci. de mileca sa dev:i:ria, stele neutronice, ne putem a;~,tepta ca alte stele sil. se contrach~' chiarmai mult, ca. ,sa devina gawi negre.

o stea cu masa de ,circa doul ori mai. maredecAta, soarelui nu.poate deveni (I pUici alba sau sreaneuk1omclt. In amnmte cazuri, steaua poate exploda ~ expulza desttdi materia .. pentru a-si aduce masa sub acea.stA :l!imiUi,.: D~' faptul n.u. sepetrece :in '~oa te caztilme, Unell€; stele vor deverU,at,ii.t d€ midf indJ.i' c!.Unpul]or gravi ta'p'o:nal va devia lumina pani lare:mtoarcerea ei carre stea. ,Ni~i oraza de lumin,l!1 n_irllicaltceva nu mai poateseapa. Astfel, steaua va B deve.~t 0 giBJ,ura, neagra.

I.egile fizicii sunt simetrice in timp. Astfel, cktc~ ie'xis~ obiecte numitegiuri,negre,m care. cad .lucruri care rua mai pot, iesi :in .afara .. kebu~,e si exh;te' mre ooiocte dliu care Ies l'uC1'ULIi care nu mai pot cidea inlunb.'u. ILe putem denumi. .ga:uri albe, Pueem.specula '~a, intrand wtr--o ,gaura, l1.eagri intr"'lUlloc;. ar £ii.pos,ibll.s! ~m printr-o garur~ alba mtr·un

altlec A" ....... ,,; .. .a.... "'","' r.; ..";,,o-L._..,:I .. ,j:d· .... ""1il:i '~tru ". ..... :c'I~'""'...Jij ]" ' ..... ,""..;; ill. NA~':":_'.~~'la!l.l:.l,".li,.I:l!i,~l"~'~"'~r-~'" n, Qt.,;:dJl. I.,U...I..III. R . .I:!:~I~~

distante, asa cum, am, rru:nl'~ionat :mam inainte. Tot eeea ee trebtde- este sa ,gasim ,gaura neagra din aprQpiere.

· La prima vedere, aceasta fotma de dUiUode spa~all parea posibila, 'J:eor.ii.a relativitl1fi g.enerailie a lui Emstem are solutii care araritil c3,este pooibil ~ ca~ .. inU'-o ,gaura nea,gr,f( ~. s~ ietiil printr-o gaur~ alba. b~Oilri mal .mcente ru:a'Ui di aceste solum s,unt Eoarte1:ru;mibile:: rea mai mid pemu=, ba:tie .. ~cum ar' fi pliezenta nn€l,nave spa~el at diistruge· ,"igaura 'vi,ermelui'" fwvrmho.le),. sau trece.rea care duce de

121.

la ,gaura.ne,agr~ la tea, albs: Nava spa!i.aia ar ,6 sfiramatA m buca,ji,de fort,e~infinjt deputerni:ce,;']JoM"aJ"' fi ea ~ rea cascade! Nmgara 'mtr-tm bu,tor.

DUp'a'toate acestea, situa!k'l p~a: fara speran~,. G~u:r.ile aegrepareau bunepentru a scitpa de gunoaie" sau-chiar deunii jprieiE'II.i. Dar gamiill.e negra rimArueau ",tli.r~muri Hid .. de m.toarce.nl';. Tot eeea 00 Mn,afi.rmatpani1,·a:cum a: ,fast bazat numai pecalCiW,e' folosind trona.' reIativit1Pi gene-rale a bM Hi.fiStcirt Ace,asfatoorie conc(}~·ID, modo(~xcclent cu observatille efectuate. na.f noi ~ ',ca ea .]11] poate n corecta pan! la '€a,pAt, deoarece nu inglobeaza p.rmdphd incer~~t:udinii ...:I':~I ;i['I"~arn' nlea ""Ua:n, " . ~,~:>!ii ;r~"";-""':p"l·'·~'·.11 .,,..,'"t"',.l,I-,\h.=

.. -_"",~., UlIJlL!ll.llLl.U:;",=_ rw, ...... ,·, U~" .J.--.l:n-I~,I!, ' UJ. .I..lL,LU~J.I...I1.~U,

dillnii ai.irma, t!! parti(;uJele, nu pot avea siimuHan 00 pozitI,e blne deMit! ~i 10 vi:te:i~ bine'·definiHLCu ,cat maSQirimai

P~~"' p'nz' . ~i1-i"" lun' ;:,..; '1'"o."I1't;I-,,·ii,e' ''"'!I' ""tl::;·t· . al 'pul'l ... -,- .......... 1., ~~ P'o''''; "' .. ~" . . "JL<:Il .. ,o,d y ...... """au. " ......... "'-.il, "Ill. ~I,~lll p,..~ 11 " ". '!-I'

m~s1Jl'.a vieeza, si vleeversa.

. ,

in 1973· .am ~n.ct:!put sa studiez ce m.odmc,ilri ar aduce giW·UOT' neg.r-e! plincipiul Incertitudirm, Spre marea mea surptiza~ ~ spore surpriza mturorl am descopsrit d,:,glurile negre nu santcomplet negre, Ele ar emLte rad~a~ie :~i paiticUJ.€?f lO:tr'-un- ritm constant, RezuJtat-e1e male au fost mUlmpinate cu. (I neineredere generrua.a·tund cand Ie-am anuntatla 0 oon:ferlnta i§nga· Oxford. Co-nduditorul ·c,cinf€rin~@i II afirmat: ca spusele mele erau ,up-site -de sens ~i a . serls (J luerare cu, aprecieri negative. lhtu~. atuacl cancl ~lpi mi-au repetat calculele, au gasit aoelea~i rezultate, In cele'dm wma.., poo,Ei ill rondMdUorw conferintei.a recunoscur ci am avut dreptate,

Cum poate srapa ;r,a.diapa, din. cimpill, g~avit.aponal al ,g'alllrU negre?L E;dsUi, mal ,finIte ,eM pentru a m~'lege cum. ~,i pair' dli£11E!'ri:b~·;. aoests cai sunt :in reali ta:l:e ,echiv"d.ente, Una dintl1e ele este"'m~celeg~llE!'afa,pmhu ca prlncipiul de .mncertitulmne permita f'a.rticule~or 51 se deplaseze :pe distante scurte cu '0 vU,ez! mai mare 'dediJ vitezaluminll, Astfe1,. pmticulele ~i radiatia pot penetra ,prio orizontuleve.mm.euteror ~I potsclpa, din gaura .neagrA. ~~~ldart iUcrurile

122

P0t ie~i din ,gaunt neag;r.~. Ceea ce iese din gaura neagrit este mtu$i dftferit de ceee ce cade in ea. Nuniai energia va fi aeeeasi,

Pe .masuri ce gaura, neagra emite particule ;.?i mdliatlE, ea pierde mas-ilt" Diu acest ;motivl' ga:ura neagrase miesoreaza ~i e·xlP~i1lzi particule b:It' m:aJ. repede, In Dele din unn1./. ea atlnge masazero ~ dlisp,a_re:,oompiet Ce sem'tampl.a. a$:\lllri cu ·obiedel€ .. mclusiv cu. eventualele nave sp~:= ~aJ.e cam au dl~UJt hl gawra neagdi?· G:Onform unei liUcrarri pe.care am ~abQr.a't=o recent, ,~ceSte· obiecte ajWlg itdr=Jn] mic univers proprfu, Un 1nlivern:900piHmb!lu"1i~) autosuficient.se ramific4~i se de5parm de :reg.i.unea iloastra a . universului, Aeestunivers-copil se poate reuni ia[ili~ii. cu reglunea .noastrade spap'u-itmlp. Daell acest fenomen are loc, atunci e.I: ne .apare' ca 0 31M. gauri rieag.r:!i, care s-a IOIr~ mat ~.i arpoi s=.a, evaperat, Partleulele care-au cJizut intr=o gama.l1ea.gra, vor reaparea ca pardcule' em.ise de aUa ga'lU'l neagrA ~ viceversa,

Acest seenarin arnJta ,exacta~,qum 'll'e~uie pentru a pe:r~ mite clWJ:t()riil~ spa!iale:prln gam ne.g;re,N-ai dedit~. pllot:e~d nava spre gaura neagra 'Q~'s,punzl~oMe~ E mai hine sA fie una desrul d.e mare, altfel vel fl Iaminatin ferma de sp(\ghetu "inamte de a ,patnmde maruntru.:Trebuie sa sped a.poi cD. vel: 'ie~i 'p]'mtr~o altl gaura" desl {iii:], vel fi capahil .

s~. alegiunde. .

Dar mal este un ob~taco,l:in calea acestei scheme de

""""' • ""''"' ~l~ • U'" ·-~~'II . .

IL~ anspcre ml!.~g~ct:i.c~ !_::'fUvefi1u.1-..:... ..... y...1. care pri!n.a particn-

leie ,dtzum' mgaum nea,gr.a seproduee in ru;ta-nlllmim.[ 'funp Imagmar .. ln -timpul real, ,as:lrooautul eare cade in ,gauril neagra~i afl~ un s£i.r-?it penibil. El va . fi £~cut.budl.telede. difer:enta dintre .fq.rfa de ;gr,8Jv:ita.p.e ,de la cap ~i esa de .la picioare: Nidmacar pa,M..culele din. care est€: aJditllit nu vor-supra,vietui. Is-rorille Ior din· timpui real sa VO.f sffir~,i intr-o ,singularitare. Dar istorfile lor din timpul Imaginar VOl continua, Ele vor 't.rec€l in UWv.eTSuJl~copn $i'v,or ie;;:i din, nOuca. parHcule: enrise' d.e 0 altl g,tu])r.i ne'a.grtL Astfel"

1.23

mtt~un. anume S@ll81 astronaub.~ va fi 'tr~portat intr.-o aLtJ

. , lversul . d "'.~."'" 1 I fl reeml

regiunea umversuuu, uarparucu e e carever.n reemase

nu vor mai semana p.eea mult co un astronaut Nu e prea mare consnlars pentru ,81 ,sil ~:tie cii,. 'ociUata, prabu~it mtr-o singularit:af@ m. timpul real s particulele sale vor supravieJui.futimpul imaginar, MoHollllcelui care cade mtr:.o gaur-a :nJ€agr~. trebuie ~ fie: 'I"Gande;,>te.mwginar~ "!'

C··I: .. ' ..11_. + X '[. __ ... 1 . ... • ••.. ,. ".,.,1_:1 "'N

e raetor u.t:termJ!llla, OCW rea.p.8Irrpel p.a.m.c ~or:r " '.' u-

maruI particulelor din universul-copil va fi egaill OO,Il'umaruI de pm:tiru.1,@ care au cazl1lllm,gaur,a, neagm/"plus numAnd de particule pe care gaura neagra Ie emite de-a lungul pro-' cesuluisau de evaporare, Aeeasta 1nseamn~ ca pilrliculele care cad intr-c g~ur~ neagri!l, vor .i~i dintr-alta garna de circa aQeea~:i mas.l,. Asadar, ss po.a-te ince:rca selectarea.Iocului unde ies partiC1.iilllele ~ I) g,aura.neagrl de aceeasi ,mas! cu aceeain care aU Intrat par:tk:·u}.ele. TotU~f gauJ',a neagrs va putea.la Eel de bine emile orice altsetde pm'iIirule avand aceeasi energie totaIA, Chlar da,cl gau:ra n~,gr" va emite tipul coreet de panicule.nu se poate spune datla ele sun:t aeeleasl careaucazut mcealal:tl g,3ura. _P'articllllela.nu poana acte de ide.n6tate; ~oa:te particulele de' un anume Eel aratl identic,

TOa:k~"acestea ~ cj, ~.:printr-o gaJma nea:gr~ nu pare ~ se dovedeesca 0 nmtodapopW!w:~ ~i sigu!1 de dillltorre spatial~.inainte de toate, ·~u trebul:sa ajungeti 810010 ,dla torindlm funp imaginer ,~"sI nu v~ pese ,cl,is~oria dunmeavo'iJstra in thnp real se termin! mill,. iln at doilea r.OO, nUl va putep alege 'C!JU adevarat destinatia .. M fi ca zborul cu anumite companiiaerlenepecare le-as putea even h aal mentlona

",,,'. 1;" ,. "';'l",~ ......

Cu. toate al universurile-copii s-ar putea sa nu fie 'de prea.mnltfolos pentru d~to:da spapaB; ele au hnplicapi lmportante penku ineercarea noasti',l!!. de a glsi. 0. teoria complet un.mcatil care ,si1 descrie eomplet tmiversul. ''1'ecr riilenoastre actu.ale contin o sene de,cantIDiti .. ,curnar fi 00-

I ~ _

rimea sardnii electrke .a mi.ei .anwnite particule. VaIorfie

124

acestor cantild·p. nu 'pot fi ,prezise de teoriile noastre. B.€ trebuie alese astfel inca.t sil corespunda eu expedmentul . Cei mal multi oameni de ~tiin;~ cred totu~ c~ e'xis~. la bazi 0 teorie unlli('af,i care va prezice valorile tuturor acestcr mariml ..

S-ar. .putea Wa:r.tebm.e ca. 0 astfel de ~eorie ascunsa si ,tlDaste .. Candidatul oem mal.puternic din momentul.de .fala se numeste sapercoarda heterotica. Idee,a de ba:d.slipullieaz§'di spa'tlul-"timp eS'b~ umplut cu mici bucllej. ca niste budi~ de coarda .. Ceca ee consideram no! particule elementare sunbde rapt aeeste bude vibr§nd In.diferite feluri .. Aceasta teone nu confine nlci un fel de numere ale clror valorl sa. fieajustate, Be ~te.apta. prin urmare ca ace:asta teorie.umif:i.ca,tI:sitfie capabilJ. sa prezid took: vruome:mari .. milor,l: cum. M"fi. :sarcina eIecmca a tmeiparncwe .. rim.asa nedei;enninaJa m teoriile noastre achtue. Desl pan! ,arum noi nu am ~u~it $1 prezieem nlci una dmtre aceste valori dirt 'f-eo'lia supercotzHor .. multi ceroet~tori ered ca pH:nli 18.

_,i'!: • 'b" ill'

U&,u,!a v-om, lZ.,an '.1' •

I~i tohllli, daca tabloul de fat! al unlversuriior-cepii este

.................. ,.".. "'''''P''''''''';~'''''''''''',-!" n, ·o·""",~x de it oreziee a .","'~ - -, .. : tl"·t·;;:;~ :'.'

~o;.o;..':1''''''' """",.,~ ... ,~,",,,, ..... aUA '. r , .. 1,,-.·,· ~l,1I::: Cm1I!. 4,... va

fli. redusa iar-aceesta deoareoe nu pu~em determinacat de mnlte universuri-copli exist!. 'in·afar~, a.~reptand sa se alipeascl r:egtunii noastre de univers.Pot exiis~:a universuri-copii care co.l1Ii~ numai cUev,a particume. Be slil1l~ ,atilt d@micimcatnulevomsesiza.ahmd.,candse desprind sau se alipesc .. La. alipire; ele vor altera valorile aparente ale

marimiler de " ..... Iul sa .. ~:n':i ~14 triee.Pnn . ".'""i',:"'·ra··-· -en,"

.... 11.~ __ .. ""...,.,..· ...... ,I;:JI"" U.l. ..... ,..... ., .......... ,."' ....... ".,nu V"-"ffi

fi ,capabiJi .sa determinam care suntvalorile reale ale acestor marimi,. deoareee nu. ~tiim c§:~€ universuri-eopii a,~tearptl acolo, afariL Arputea fi chiar (I explozi.e demogra.fici de

. . ····s ,,]11 'b" d 1

unlV'e!rS1..U1,-COPU .. ~.pre ,Ueo:re .. u,e ae cazu uman, pentru

elf: nu pErl s1:kexiste facto.d .limitathri" cum. ar f:i. resursele alimentare sae; sfafiul locativ, Unlversurile-copii ~ta :ih p:Iop.riullom:' tbtram, Problema, e.ste asemin!toare ell m.trebarea, ca~ iIlgeri, hlcap pe· un vad de -ale ..

125

1 . ul '" '11 .... k.

Pentru ce emai mr te cantiHifi" unrversun e-copmrnro-

due 0 anuml t:t, nedeterminaee ~. valorilor JUE'ziss'. destal Ole mica, dar.finitt.. Estetoru~i posibil d se dea o explicaflliepen:tru valoarea unei m~trimifuarte importante~ ~a-nu:mila ,constanta cosmologica, 'Ea. ,ss,te UIl termendin ecustiile reJ.a.tivit.1yllii generale care ,oonfer3 spa~tt1ui-funp tendinta intrinseca de a. se extlnci.e sau de-a se eontraeta. Einstein a propus u valoarefoarte midi pentruaceasta constants, insperatlJa de a oontrabalansa ten.Wn}a mate:riei -de a contracta universul. Aceas~ m()tiv.a~,e a.di&pmut anmd c~d :1;r:a descoperit cli universul se 'e'xtmde. Dar constanta COS~ molog icA n-a fost usor'de inllturat. Se crede 01, datorit~

,

fiuctua,tiHor dID. mecanica ruantici .. v:alo.aiI"e.'a constantei

eosmclogice-trebuie .sa.' fie foarte ~a:re. lnsa din obsersatille efectuate rump· ra v.arialtruei in timp a exp ·ansiunii uni-

,. -rT.

versulni, :rf!!zuiHi () va],o!;!re foa.rfe' .mki. pentru oanstanta

eosmologica, Pana·acum nu .exista 0 explicatie satisiacatoare dece valoaree.observata bebuiesf!l fie alit d.e.mica .. Desprinderea universurilor-copii :?ireaUpkea. lor a:fedeaz~. valoarea aparenti a. constantei eosmclogice.Deoareee nu ~fun cate uruversnri-copii ,emtl.. pentru eonstanta cosmolo.gka. VO~ fl mai muUe valori posibile. OvaIoare.~apropiaHi de- zero va fi de dep.art@ csa mat prob:abiIa. Est€: un caz lericiit;, deoareoe llUlILaT. 0 valoare midi. a eonstantei cosmolegice are drept consecinfiJ. un univers compatibil ell.

,. [ flinte .

'exlSten~-aunor . - - :'. c:a nm.

- I In rezumat, se pare ,c.l_pinticulele pot cadea ihtr~ gaura .neagrA care. se ,srvapor,aJ, disp,ib"ind! din regiuI1@a. noastra de ~vem, Parti,culeleajung'inni~teunivers1!ll_:_ri-«pii care se rarrufidll5iiise despart de'urdvezsul nostru. A-ces,te universuri-copii potapoi re:\'en1sa:se- alipeasc§ in aI·til parte .. Ble D'U ne pot 6.. de fob pentru ·ca]i;i:tQrii :spapaie. Prezenta lermseamna cl. vom fi capabUi'sa. p,mvooe'm maipu!Jn decA.t ne asteptam ... ehiar d.ad!. vom gi:i5i 0 teoria complet unificaJt:U ... Fe de. ruta parter vom puma fr~pab:ill ,sa oti~. explicatii pentru valorile masuralre ale unor mArimi cum

126

ar n constanta cosmologica, fn~Hnnii c~:p.va anJ, multi 00-

mend . . ... ,.'. -. ,,I.. _:>: 1 .. ". . .. ... 'b' -.1_~._· ... ...

. .: ""-lILt au.incepursa _.~:Ill pro. !D.I;:1.!!.lii::i. UIUv,e.rsuri]O:r=COP!!J,

Nu cred c.a vreunnl dintreacestia !?i-ar face 0 avere bre:~~~.du~l: ca pe.nists mijloace pentru c~l!~o.rn s:pa~ale,

U .... ....:·1 ". . titui - .....l " __ , ....

ruv'ru:'8u:nlJ~puc.ill'l!S attne rot~l un ctomenm l1JdrJ[€: afr-a-

gat,orpentnl cercerare,

J

• !

l I. J,

12

ESTlE TO'TU~ PREDETERMINAT?'*'

lml. JPiesa, Jui ius Cezn.r .. Castes Ii spune lui DIU.tuB: ",Ca.teodata, oamenii sun! st!pinii propriului destin," Dar SlU\= tern noi ell adevarat stll p.ini destinului nostru? Sau tot ceea ce £a.cem este predeterminat, ho!irit dinainte? Argumentul folosit m. fa voarea predeterminarfi era d1 Dumnezeu este a totputernic ~i situ.a~· in afar-a. timpului, astfel ·incl.t Dumnezeu ~.tie totdeauna (;13 se va tn tampla. Dar" 'In acest caz, cum putem avea 0 voint~ Jibera 7' far daca. nu ('I "aveml c~pu:tem, Ii fiicup r~jpW1zlUori. psntru ,i1tct]U~ nile no'astre? _Nu POlit,€: fl vmovat cineva care a fast predestin at ,sa jefuiad 0 banca, Asadar, cum poate ii acesta pedepsit psntru fapta sa?

in vremurile.noastra.argumentul deserminlsmulu! s-a bezat pe ~tiinta. ·Se par,e ca exllsUt legi, bine definite care guverneaza modul in. careuniversul §\i tot ceea ce contine el evolueazain funp .. Desl nu am ,g·a.Su .mdi. forma ex~ctl a tuturor legilo,t" noi !ilWn. deja destUlcit $' detersninam ce se J:nM:mpUi in. toate cazurile ... ell eJ(jooppa celor mai extreme sUuatll. Da,e! vo.m g~si in viitcrul apropia t legile ramase pml acum necunoscute, aceasta este 0 chestl ane de opinie. Eu sunt un optimist; credo ca exist! o·~..;msa de cincizecl la .sutli slle g:.sim in 'Ilrmltorii douazed de ani, dar, chiar dac~ nu le gasim ... ,arglinli.entele n U. se schlmba, Argumentul principal este cal. trebuie sN existe un set de

or, Lcctle ~itliu.ta 1:'4. seminarul C.ltlblJj'loi Sigm:!i.de ]~ UF.I!iver:s:i.ttiie;:]i. dJi:n G.:unb:r~dgc" in apri.lie 1990.

]128

legi care determma complet evolutia universuhri pomind de la stareasa ini.paDL Areste Iegl a!1!lios't ordonate de Dum;" nezeu, Se paJ'B' ca El (sa 111 Ea) nu intervina mun"livern ca

sl mcaloe: Ie-gHe·. I

C ........ ..:.; "':. .,,;:; 'n,!!( • ul c

. '. onngnrapa inu;pa~ia a univers '. ui a pu:tu:t J.1 ori a1easi

de Dumnezeu .. ori rieltemrl:flali de m~i legile ~liintei. in ambele cazuri, :s~-pare}a rn totul in univers arfi determinet de: ev',O:IU"~ia couformii eu IlegUe"~Wntei'l astfel e~ 'e dificil de 'ya.zu.t cum putem fi'stapinii soartei' noastre. _

d "'

I, rea, existentei unei marl tenTli unificate care deter-

mina totul muruvers In~am.pini1 mad dlificuUJiJi. htainte de tcuUe:, mama ,teorieunificaUi este, ca idee; oo~pacta ~i 'eleganta mtermenl matematict. Teoda despre orice b'ebule .sa .fie cava deesebit §i in ace[a;;i limp fame simpl u, :~ tow~il cum se poate ell un anumir numar de ecuart,ii, sl desene toot-i complexitatea ~i detaJliile-bam~e!preze:I'lit.e m. [urul nostru.? Fsfe de' crezut cu adevarat eli marea ioori.e uniftc:a:Uia. de-terminal pana ~ ordtnea hlntlni din s~.ptA~:IU~ aceasta, cu S~ead O'CoI'lmarpe locul umi, S.~U f;tlJpbod o'i Madonna. va fi,gur.a 'pe roperta.revis,tei C(}Stnopo!i1tJn?

A dona p.robJ!ema lega,ta-de:ideea precieteImina.riituru,,:, ror Iucruriloe de '0. mare teotie·Ul.1ilicatai. ar fi d orice illiir,mam noi ,esf.e., de asemenea, _pred,etermin.a~ de aceeasi t.e ori e, Dar de ,00 trebuie ea neap~at det,e:l'l'ninat~ astkl in.cat sa, fie· comet!? Nu este oare mai. ~b.il ca. teoria sa fie gre~ita ... deoa:rece, pentru flecare din tre a£mn.a·Jnle co= recre"existli mat mill&e <IDfirmaj~iiin.coredi£l pos.ib.iile·?; fu fiecare aiptlmaruip.rimeocp·rin p09tJi un numar de teorii pe care mi Ie t:rinUt oamerdi, ToamSllI'll diferiteintre ele ~ reci~ proe incompadhile, $1 totu~~., C~ ipoteza, marea.teorie uniBeata.f~ determm.at. pe autori sa ,creadlt. el au dreptate, At:nnd de cear 'trebul sa fie mai.sproape de adevar afirma-

:":::'1· _~1· N' ~ .. ~1i

;.we .u it:Je?:' . -au ,.bS.t~i ,rue determinatetot de marea teorle

unifica:ttt?

A treiaproblema liega'ta de' ideea p:vedeterrrtln.lrii totale este '00 nai simtim e:dstertta libemlui arbitru-« a liberiam

-' --, .

129

die a mege dad slfacem, sau fin un a_nummt lurru, Dar dadi tUhd, esfe' predetermlnat de leglle ~tiintet a:rund.libertatea de: a alegetrebuie sir! fie 0 Iluzie, iar dad! n u. avem .libertatea alegerii, atuncipe ce se bazeaza respensabilieatea ac!;iunilor noastre? 'Bolnavii ~tal nu SW1t pedepsi1i :pen,= tru crimele lor, deoareoa S;=<l, decis c~ .ei nu Sli1lt capahili,

.l_ "",1",, "" D ,', ..,1i- .>:: 01·" ,,,", "tem" n"i"~.,.;i"",~ ......... ,::~"".j.! de ID'''"''I'''''''

LU:: Cl!.J.t::gere;. ,H UILi:I,Cru ' ;;;tun" , i",~,!t:U ..... y;aUUJ.,~ .. ,~:Il 'Ii:: , ,u..:. ......

'~eovie u[1:]jfi,cala .. nimeninu estecapabil sa, aJeagi:'iil,,;a!?adar; de ce u'trebuK faro fdneva responsabilpentru ceea ce fare?

Aceste probleme ale pnl!~dei:~arU au lost discutate de secure. Diseutia afost lo~i: oerecum academlca, deoarece ne aflam departe de cunoasterea completa a Iegilor 17tiin~.ii !?il no. ~tiam nicicum au. fostdeterminate conwJiile mi~'ale ale umversului. Problema a, devenit mult maiurgenti ileum" deoarece e'xis.t.a, posibilltatea ca sa, g~sffim 0 teorie ,oon1p.le~ unmcatl·m urma~cu~:jj dO'lt~2}ed de ani. ~i RlteieQre-m d\ starea KnitiaJ.!1 a. P ut~t fl-ea ms~sl fixa.ta de

,. 0' " ..

.1e~.e '~'tiintei. Cme oe urmeazereprezinta $nQercwea mea

personala de a rezolva aeeste probleme: Nu prel:ind ca a~, fifoarte originalsau :p:rohmd, dar aQes~ este lu.cr.ul ail mal bun pe care il pot face pe moment.

Ca sa -incep ell: 'prima problema, voipune .lntrebarea:

Cumpoale 0' teorie .17tdati.v s:impUi, ~i compacta sa dea nastere W'I.:W mVE'1S a'la"t de. oomplex ea aceta pe care ![ vedem SI,Sttizi" cu toate:detaJille s.d,e~banale ~i llpsire de. importm~,? Chela problemei este prindphrl de incertitndine din.mecamea cuantidi .. d upi care nn se pot masura simultan, ell mare p;n~dzie,'pozi~a ~i vhe'za unei particule, Cu cat mai precis semasoarapozitia, cuatit:mili putin.precis sepoate masura viteza si :viceversa. Aceas~ Incertitudine nu este

.. . ~

atat de funpo:rfranta ill momental actual, c&;td Iucrurlle SWlt dleparf:e' unele de! utete, asl1el meat o mj-cl1inc.erti,tudine kit :poziltie nu introduce <O.Dl.a!m difereIl,ta. Dar in universul £o~de t.impuriu.r totul era foarte straus, partiaiIA lkrg~ partfficula; astfel exlsta 0 foarte mare incertitudine si deci 'era un aaumit numar de stir.i posibile pantru univers, diferite

130

mae ele, Aceste :stAlrLtimpurii po 8ibll€ , ale universului au evoluat l11tr,-g mttea,g~ iam.ille de istorii diferi~e ale.universului. Cele mai •. multe istorii ar fi.destul de asemanatoare in privinja caracteristicilor lor la "scarit mare. Istoriile corespund untO univers CMe .afost uniform, neted ~i In pr.oces de expansiunel 'fG}m~ij' aceste is~orii VOf"cl:i.t}enJnlm'@ ele 'piD',m, detalii JCUm. ar: fi distrib utia stelelor, ~.i chiar mai mult, prin copertele rnv.r5tet.or. (irn cazul ill. wreJst()l;lllLe conpn,' rev-:is.e.} A~adar. complexjlat,ea unlversulul dm jurul nosbu ,~i detaliile sale provin din principiul de mcertitadine din. stadille inilPal@. A-c'@st fapt d~n~tere unci :irttn~gifamllii deis~oriii -posibID.le <de, universul uj. AI exi__sf.a tli 0 mtorie'in care nazif}'m, au, W:VW5 in ,eel de-al doilea razboi mondial, desi probabUltatea este mi~. Noi se i:ntim:\,'U1 $I trrum mtr~o is'~orie"il1 care alia,Jii au c,§~tigat f.lZOO.lU] .~ In care-Madonna se: afli! ,pe coperta 0:Jsn:o;p,ol'it{luului..

Ajung 'ac.um, la cea de-a doua pmble.mlb Daca tot oeea ce facem este determinat de 0' 't@orie amarii iI.lrIllic,firi_" de ee teoria detetmina ca :noi sa tragem mar degraba· condum corecte despre univers decaf eoncluzii ,false? De ce trebuie ea spusele noastrs sa aibl vreurs .re~, de. vaJ.oa~?' R~unsUll meu se hazeaza pe' ideea seleetiel na turale QJ. 1m n~. Adnll,t'ca p6'pamm~t a ,apa_rut in mod! spentan (I j;o:r,map,rimdtivi, de, viata diner-o eombinatle m,tim.pl~toare de atomi. Aceasla fo:rm! fimpurie de viall a .:foBt pmbabil 0 ,mo.~ecuU mare. Probabil da.ooasffi. mcleculs n-a fost I11si. un :AVN, deoareos sansele amciltuiriiunei. molecule inb'egi. de ADN prin 'Combm.a~i intam'pl~roare sunt mid ..

FOiTI1<l! primitiva de vm,~ a Ilrebuit sa se :re!p~ud.. Pdncipiul d.e mcertitudine §i mlscarile termiee fuJeampllto8i1\E' ale atomilor au da t ,na~t-e'rle unui numar de erori In . .rieproducerei Cele maimulte erorl au fostfatale pmlru organismels respective: ,e1e'fie n-au supra:v.ielUi~ fte mr s-au PLlru.t reproduce. AsHe1 de erori nu au putut fi transmlse generajiilor urmiUoare,f ci au.disp~rut. Din pur,it\ mtamp]are~

13.J

c:ateva erorl au fos,tliJeneficze. Organismele 'plUrtiltoare ale aces.~or ercnirau.fost favoriza~ie supra.v.ffi,etu;ind ~i.reprQdu-' candu~e" .Astfel",ele,a.o:a.vut tendl:in~. de a i'nlocu11 ,lJIg~5'"

mele ini~a!e rufmib~.tAtite. .

Dezvoltartea strudurii dublai elld a,ADM-muii poate fi '0 astfel de fulbunat:i'tire dinfazelefimpm:ii. Aeeasta a, rep[ezentat~ probab[L, un asemenea prog:res inelt s-a. pro= dus :inklatlmarururor- formeler anterioate de' via!i!. orieare au putut fi de" Tre.ptilt~ pe masura eontlnuarii evolutieir s·-a ajuns la dezvo]'tarea sistenu:dui nerves central, Cre~'tu~ rile arm mGW.'!ln~t,eau,'ih-moo cored WOrmatiiile din datiele objinute· de mgande lor de sllnl~ ~;i care aJc.~(l~nall m ·.mod adecvatcau avut mai multe sanse sol! sup[aviepiiiasci ~i sl. se reproduce. Rasa 'umana a rldieat evolntia pe 0 nona treapta, Noi seri.llam foarl"e .muU cu :maimufele superioare' ~ m. ceea ee priveste cerpurlle .. ,~,Lince.ea.,ce prive~'te ADN-ul, dar o mica schLniba_re in ADN·,ul nootru ne-a permis sa dezvoltam UmbajuL Aceasta mseamna d. not ',am putut'rrammite informa;pi'rue :;?i:'experie;1~a, acu_mm,a!a din. genter,a.ti@ :kit .gmera.1ie~ in formit or,aJa si, o;!Jr(l~·ln formi S~ .. In._£~e preeedente, rezultatele ,experim~-ei putea1ll ,n transnuse numai ~rifi. nrocesul.lenr de'codificarem ,II DN·. .

C" p.l.IIi....A....-~i:J1L.I..I. - . - :l:'1:._' -"

pdn intermeditd emra6-.r intimplltouedin tep.I,oducere:·. Efedu! a fost 0 aceelerare dr.,am.;a.ndJ a:evolllI,t.iei. :P,entnl C~. evolu~ sa ajunga.la rasa. umana, au. 'iNbuiittrel miliarde de ani. lit cursul wtimilo.r zece nili de.am, noi am dezvoltat limbajul scris ... Acest fapt ne-a permis S;1'lI:l1ugri!sim de la fazatrogillodiUl.la.pW:Clulln care ne putem mtreba despre teoria £inaja a universului,

In ultinUi.zece mii de ani nu s,~ produs nid '~l eV'oJutie bifilogid semi1ifkativa san 'Vl@O medificare ,a,ADN-ll~'ui uman, ~dM:r inrellgenta noasb,a·r,'C3pacita:b~a. noostrii de a. 'f:ra.ge conclueh eoreete din informatll1e.ol€rite de organele noastre de' simt trebule si:'l date~ lJ::u:a ddn timpw .. m. c,are se Ioeuia In caverne, sau chiarde mai inainte. Selocil:ia a avut loe pe baza ca.paciHitii neastre de a udde anU!~:te

132

animale pentru .firma ~.ii de a evUa, s! run, U:li:i~l de al tele. Este rema1Cabllca~e'mmtale seleetate pentru aceste seopur] ne-au £os~de tot,a!t.it folossi in,ciKUW5~:fe i-UaJrle ~e.rite.f ea acelea dim ziJeie noastre, Nu ,exisil!'l~, probabi\, pn~:a multeavantaje dec~H8af pentru supravietuire din descoperirea mri teor.ii unifieate, sau din lI~bspWlSul]a mtil'e:birri1e legate de derenrrlnism. $i tot~i :m.t,eli.g~ta pe ca.re~am dezvoltar-o pentru aBe scopuri poatefoarte bine a~lgura ·bb~@ma '!LID.or dJ8punswi. corecee Ia aceste pr-o-

bleme, .

Amajuns acum.Ia coo de-aITeia prdblemA.: aceea a liberu~uiarbifru si a m:'311noo&abilitAHifata d~ TIrop' wIDe a.~uni,

_ V-.lr." r~" r 'JU.}".w.

Noi simtim in mod subiectiv cl illVeillt::apadbfea de a alege ce suntem ~i cefacem .. Dar aeeasta poate U doar 0 ilu:zie. Dnii cred d sunt Isus C.rlistos, sau Napcleon, dat nn pot'avea tot.! d __ repta,t.e. Avem nevolede lW."toes't 6biectiv, la care putem apela dln afara penb'iIl. a ,distmge daca un organism are v·riinfA proprie. Sa pre6upwu:m",d!e exemplu, ci suntanlL vi~ta!i de un I,:omule't verde" de pe alt.1 stea, Cum putem decide da,d, el are tiber. arbitrn san .a_am este un sirnph:t. robot, programa t sar.asptm.dla dlI. ~i cind ar fi

,ase'mana,t,()t.C1i noll? .

Testul obiectiv.IDi:n.aJ. a~ liberului arbijrn~:at putea fi bazat pe fntrebar:ea.da.cA. se poate prezice compertarea orgm:ti.smu:ill.ui~ Dacii raspWlsui,esi'€ afirmattv, este clar ca scesta nu are voin,~4 proprle, ci este predeterminat. Fe de alta :p~ dadl nul se prude .proved.ea comportarea, aeest fapt ar c~titui 0 definipe opera~ c~ orgMUs:mm.are liber

"Ir"b""-~ R .. , ... ~.,~~.

fie poole ohiecta impotriva. acestei definipi.a Iiberahti ,rubitru pomhld de la faptal d .. -oda:ti. ce vom gasio teor1.e complet ·Ul1Iificatl,. vom fi capabili sa prez~,tem ce vor faoe: eamenii. Creierul. uman. este: tahu;ii SUp1!lS prineipiului inoertitudinii. Exj8tilSJ.a~adar un ellement de impre.vizibi1 in eomportarea unllmi .• asoeiat cu mecanica icuanticl. Dar energide Jmpllcate de procesele ,run ereler sunt joase, astfel

133

cit mcertltudmea. de -natura ell.mild!.. produce, numai UJl erect foarte mic, Motivu~.rea] pentrucare ma putmlp.rezice eomportarea w:tt:tan:i este.earaeterul.et foarte complicat, Pur si simplu este ,~u de far:tl~i asa ceva, Noi €~Ul/o~~b~!ID deja legile fizioe de bazA care ,guv[em@axa"adiv.itateaJ creiel'wui siacestea sunt relativ simple. E£ifi'e'ID schimb !oode[ dificil de rezolvat.ecua~e in care 6Wlt implicate mai .mJll:dte partieule. Chlar ~ pentru teo'ri.~l mai si:mpUi a, gr,avimpei'.new"tomen;e" pill tern. ,Mzolva exact eeua tille numal peatru eazul a dona particule. Pentru trei sau patru particule, trebuie

.......,.,.11 I; 1,_ ,...'., dlfi' '. ~"liib.:;t":~~ , • ...l1 d ,j(

<it'",,",al,i.'i::!, aprOXlmatll; lIar.,' ','LW,l .... pl!.e cresc rap.1.u 0 ala cu

numarul 'd' Ie par, 'ti', __ ii,,,,, ,11"'"""""":;;;:,rw P""'l"''''n ........ 1'r'+-~1"I"" 'UTI' , -num" ',!I:~

, WJ,_;~& ,'. ' "W~. \"",3,l:~~ _ '~~ 'I[I,.'U'.I011,"~'-b1 . ,1'1..1:

de circa lO2C ,de, :partiCWe .. a die! un numb.de o;sut§ [de milioan€ 00' miliarde de' miliarde.Ele sunt mult preamulte ~IT~ a rezolva vreodata .ectlnpile ~i a'pHizWe modul 'in care va r~actiofla creleIuL,·po~minddE la starea sa.lnip.a]ll1 si dela datele·nervilorcare sunbraeordati la aeesta. inrea'~'

,. ,

lihlrte~ I1.oi·n:ici:nupulem masura starea initial!, deoarece, penrru aceasta, M'il:'ebni sadesfacem oreierul in, ccmponentele sale. Chiar dad.. am fi. _P'tegi1ti!i sa facem asa ,000'va,': ar flprea.multepartilQtie· de inregistrat. De ,~eaicmi,erul este probabil foartesensibil fafA de slama sa inipaUi ._, ormii.cA schimbarefn aeeasta ,putand sl. produdiJO' schimbare foa:rte m,w€: m. comportarea sa ulferioari;. D.e~ CI,l-

n{'U!!il ............. ~1"',I.!H, .. iC.. _ _.;G ,..,....,!<._"I~ ..,,"' . ...,. ml""em' ~ - -)I, .... """': ......... 1 ~,IfCJU.L ~~~~ I. .. U~LUam~..:~·'Uw.c.w er":_ ¥l _' ea~ creier Y.It

stmliem complet fncapeblli s~: Ie folesim pentru a-p..rezire

eomportarea !Um.Wl'tElI r

"AceasUi iSitua:~fl ,a.pareJID .~·ti:in'ta 'cd de .ca·te' od· avem de-a face cu un sistem macroscopic, deoarece .nu.1n.irulli particulelor ~t,e totdeauna prea marepentru ca Sa avem vreo ~a~ de a rezolva ecuetiile fundamentale, Ge faeern

.... m· . ,1r;,.~·1 11l"''C'' _l·V.'!l, .. U·· e"'~'''':'': ""P _b:_ 11'" j;.&J .... ·'"i,~ Gt..~~v·e· ,iI .................. ~

. _~U1,..!l, .... ~. CU' .. all~.i:5.A [.I, " .~'l1LI.ll . .!IJ.u il;.~YI ~:J.I:,"\.;U .". ",~~"ca

sunt ap:roxima·tii In 'care numlnUfoo:de mare de p.uHcu1e se inloc1!.I!ie!?·te ell ca:wva can'tifa:!i;. Un exemplu. este :mrea,aica flwdelor. Un lichid ca a pit este ak:itw.t din miliarde de mili.af1ide de'm,olecu1e ·~are~ la randu.llor •. sunJ alcaf:n.Ue

134

din electroni, protonisi rteutrorti, Tranu'e'~ apei ca pe. u_n mediu eontinuu, caraeterizat numaiprin vitezij" densita Ie

.,.,; tempe .. ·a'''''··'''':;,;' ........... oo~+- • .;.,. :I[, .... ,k"I"'j; 0 L.[U· -n~ a···p' i'" .... v~ ...... "'I'~"" Pre-

9.J! l,.~.lll, I!W,IL,I .. ,~a, ,-,.'!i,.J'.I,IQUiILU~ IIl.V·U,.LlJ9-L. - [},' ".ct... .·.w,'N,.Ih~.I!~,~ !-l~LIi • _ .l.I!.'Ii;;

zieerile oferite de moria ·13foctiva a macanieii iluidelor nu sunt 'exacte _. este sufieient In acest sew; .s~i.,ascultilm bule.tJineJ.e meteorologice _, dar sunt destul debWle pentru proiec~rea vapoo~lor sau.a (OndJllc;telof de p.ertroi,

A~ dod sii sugerez d1 :oo~unea de liber uvitrll ~ de responsabilitate mor,alilpentru actl unile noastre constitute 'pm-ti ale uneiadevarate mom eiecHv'e ill·sensul mecanieti nUideJor. S=.ll" put.eaca tot ceea ce facern sa .fie determina.t de 0 mare temie unificata. Dadi 0 astfel de, teorie it stabilit ea vom.,m.uriiSpinzura~" atunelnune vom ineca. Dar va ,tJrebui.s§. fjl~ teribil de s~gut ca. sunteti destmat ~tmangn1ui pmbu a va aventura. peru,am cuo bb(u~ pe fimp de furtuns. Am cbservat ,ca. pru:ta ~i oamenii care prelindJ~1i totuJl ·este predsstinat ~i C'a nu putem .face rdmic pentru a ne sehimha searta S9' uita bme inaUtte de a trece strada, Poaleclli Iuceunle stau clliar asa pentru cl o~i:·care nu soot atenji cand tree strada nusupravtenuescpennu aJ~[:8pWl1e povestea, Comportamenrul cuiva nu sepeatebazape ideea drtotui a fost :p.redeterminat, dooitr€ce nu se l}tie eeanume a fogt prede£€rmJnat.fu toe de acaasta, trehuie adopl1lhl. tem:ia eiectiv.it,eit existii Jibei' aJm:itru l1i cl . fiecare '138~e rssponsabilpentra ,acpunil.e proprii, Aceas:ta~eorie ·lOU ,<eS'te foi'l!~ hUlla fJentru a prezice: comporlam.entul uman, dar o adoptw deoareee rtuavem ~rume isa.rezolvam. ecuatiile care rezu1t~. dmJegile fundamentale, ~M'aieste ~i un '[non" darwinian pentru care eredem in Uberul arbitru.,Societatea in care indtv.izii .. se simt ~f.t~sponsab.m pentru aqitmlie·lor personala est.e' mal receptiivAt.1a activitlpJe eomunesi poate mal. b]ne sa sap:ravietuiasd'l' r~_spa]]dinduili .astfel valorille. Desigur r $i furnicije lucreaza. bine impreuni. Dar' '0 astfel de s0cie~ate este ·staticA. Ea. nu peate raspunde Ia evenimentele neQbi~nuHe' :Ili rod. nu poate folosi ocaziiIDe .nOll apar.u teo Un, grop de mdi,vizi Ube.1'i. care im.p'arrn~e9C

135

oserle de: intiilJ'ie~ reciproce poate colabera In vederea o.,blective~,or comune ~i poate avea wlll$i de:sfula.fl.exibri~

•. • •. " ~ . &"':111 + .. , . ..,

lita t-epenlITu .iinnvatti. In acest :.!!~~'f. o sodetate prospera mal

usor ~i ~i raspande!1te sistemul de valori,

Coneeptul de Ifber arbitru apW"fme 'unui alrdomeni u dedit ace'llia 'allegikir fundamentale ale ,;;,li:inteil. Da.e'i Sf' :inoe.a.fCa dedtloorea. cemportarif umane din legi1e ~[liin1€i. sscade In paradoxul sistemelor autodlefinite:! Da'ci ceea ce faceun mdfvid poa teo ij dedusdin h~gil~ fundamentals, atund £:al]?'l:ul ms~li de a face pJiewcfia. va pu tea mediflca ceea ce se va.·irrmmp1.a. Acestea sunt problemelecucare

-~-~ •. -. ..:I __ :.c:' lul ~ ... t:: 'Lil-

se poate l.;.U1i1lU unta aneva U;E:I)!,:d voml '. In vntor ar ri-.pO$l!u r

ceea ce eu nu ered dt se .va mtimpl.a vreodati.Daca ai sti eifEl se va mta.m:pla invlitorl ai putea schimba evenirnente.le. D.a,ca ai ~ti c€ cal va ai:;;l:iga Marele Premi u, ai pu-tea fa ce a.ve·re pariil:1iid p'e f]lv,mga.to.r~ Oar a.censtaa.'c~tme ar schtmba 'CU!fSU~ pariurilor, Pentru a in!;elege ee prebleme pot sit apar~, trebuie V'aLzU.t JIllmullnapoi spr:e viitor· ..

,. Aces! paradox despre eapadtatea de a preelee ac:~uni1e ·cmva este st.rkt legat de problema men~liolla:ta a;n~e·do:r: determina teoda finaUipana !?] bpt':'d cA' noi vom aju.nge Ia concluziicnrecte privmd t;eoria &aHi? in aeest caz am argumMtat cli id.eea lui Darwin privind selectia 'llatur,~l~ ne- va cendace 181. un dispUllS corect, P'oat€ ci:li raspul1suli cored 'nu es'it,e deserierea adev arata" dar selliecpa :naturali\ ne va QQrnduce.c,el putin la un set de Iegi mlic.e care fune'pone~:za destul. d@ bine, Nu putem.aplica t,oltu~i legile .flzke "la deduQerea compcrtamentuhri uman :f}i aoeasta

.J' doua' . M···· ... " .... , ~'. Iva .,in ....

'urn .' . DU,a. motive ...•. at rntil11,nJU putem rezo va eeuenue ..

Ap 01 chiar da:c!! le-arn P U""""'I rezolva faptul de a efectua

. ' . ", ":f" ... " . " - --_~ ._' ~,!l!,~ _ T" _'.' L , ,-", ' ••

. ptedictiltl: 1lr. :pe.rwrba sistemul, !In 10<: detoal<e:, aeestea .. selecpa n~.turaIa·p\iU:'1!! sl,ne rondu,cl!;'sp:re adoptarea un,e.I.. tem:ii efiedive aJiberului arb]tru., Da,c! Sf' aJo'Oepli!J. ('~ per-· soruta ~ poate.alege JiJber.·.aejiunile,.a.hmdn.u putem argru-' menta cii. in anumite cazl1.ri ea. poate fi .deteF111ffiata de: f:orte exterioare:.Conc:ep'tul de ~.voin'Ui ,a,p.liOap.·e Uber~'''' nu

,. ,I!"f I' (.

136

o '". . d ~,!(, ~.'-._;ll e: ....'1 .~)( . I"

are sens .t, amenn tin.· •. ;].;;:I eor U unae ~'p~Y.!. ease poote g~l1CI

care eomportare este mai probabil sa fie areas! de' 1m .indi~ vld, cu ideea .~ alegerea lui nu.este libera .. Eu· prrevad ,c~ ceimaj mulfi dintre dumneavoastra YO! manca ih·a.ce'a:5·ti searlj dar d umneavoastra ;sullteti liberi sl alegeti fill :vi ducetila culcare cu stomaeul got Un exempl u;, de astfel

..:i. . ~Jt. •. ~~.~ .Jl~"'_';._ bill' .':!I! •• ·n:·,_.: ~..l~~~.

ne OO.i.1l:IiUZilt: este 'UlOCUlULll.a..Ie5ponsa . ,t«1ii un I!Jltate~· ioeea

c! persoanele care au ,CQMJi$. acta aIrlLtisodale sub 0 stare de stres I1Ii.U. trebuie pedepsite pantru actiunile lor. &te posibU ea elneva s! fie mai suscep tibil de a comite nn ad antisocial sub.imperlnl stresului. Dar asta nu in.se,amna ca, prill mk~r,aIiea pedepsei, artrebul sl facem jn·cl.·mal pr6bahiIa ,co:mi~er.ea actnlui antisocial ..

In ... leeil s. •. _-1_ taleale stil .... diul

vesngarea eg .... ou: runaamen tate aie ~t:iht~ .~ stuc _.

oomportamentuJ.ui uman trebule llsate 'in oompa;rtimenre separate, Dln.motive pe' care Ie-am explicat, legile lunda.mental€! rtu pot fl €olooite pentru a. deduc-e oompmtamenrul f,)runemb'):r. Putem sp~ra :in schimb sit folosim. ~i Inteligenta,.~ puterea g'andlirii lcgios ,pe c-H:e ni Ie-am dezvoltat de=a hm.,gWl selec~ei naturale. Din nefedcire .. seleetia na.hl.raja a dezvoUtil.t ~i ast.f-el de caraderistici eft agresivltateaJ.

A·,· . .~., . ....c· . .

_gteSJ.vlta'tea, a pU.'l'u't oren un avan'la31 penb"iu S.~PtaV:U9·~

i'rrtimpulloc:uirii in pesteri, san maiinainte de a~asm" ~i a fostastf'e.~ favoriza_~,i. de selectia nalura·~a .. Cres~~i[~a. teri-

ii' .r. - -

bill.~ a puterll . no a stre distructive, pr.odusa de. ~tiinta siteh-

.11~~ . .:1.::.... tim' .... ~'I mod" tr &.' • ,. ,

n.Q ....... l;T"" UlIJ.l. .. '.p iLu:ue . i'· . eme.atranstormet aJgresLVl,taltea:

....... ... . f' .~.,.!!!! .• ilIi •

IDu--O insusrre oarte pencuicasa care amerunra supravie-

·tuJrea intr,egii rase umane. Necazul '*ite ,ca agresivttatea pare mscrisa'in ADN"ul 'nostru. ADN-'w se schimba prin

1 . bi I .~:>;: • 1 x :F1-rn'n--'n r ..:1. _,~1!

eva upe '.10 ogi~. numat a 0 seara a ; .... -".y'tiliU:I. (:.I.e li:n!.i.Li()ance

de ,ant dar putereanoastra de distrugere cre~re la 0 ,sca..r~

.l • d"'" d' :Ii'" ::-.£ • " 'x • d

u.e 'um·p·· '-.a ti. " lIE! <€!v.Q].utma .J!jii{llDl.artie~", care es.te astQ,z.J-.e'

.' ~ . .. ....'.. ". d· '" R' . . !Ii:

numai u:OliaZ€Cl aaU. ~cw.. e am. asa ~man", 1l:uprrea

are <;::anse de'5up·~ravi.etuire .. d.aca nU.ne folosimJnteliOF;r.I!m

~ .~ ~ . rlj ......... '\.

pentru a;' jine agres.iunea sub eon kat Dac-a vom r.;eu~l SEll

:supraviefU:im in. urm3.tom 0< 5Ula de,a.ni,. nev.O.Dl fitaspanrlit

137

pe h:ile planete ~i"poslbiL:.PEl rute stele. Asdel va fi .ma:i.pt;lipn posibilca mtwea:ga~,asa rwnana sa. fie djSttU8~. de 0 cammita.teca ri:z'boim nuclear,

sa recapltulsmc Am .. discutat aid despre cif~V'a 1'1'0-' bleme caresepun daca se eonsidera ca toim m univers este pri!de~,e~<'!Jt Nu ,~ praamare :i.mportanlli daca acest determinism ,este da.toratunui DumnazeuatotputemJcr saulegilor ~:tililte:i. bttl'-a£ieV,!liTr SI:! poate afirma tot~· deauaa ,~,tegUe ~tfu1~ei sunt expresia voinjei Damanhu,

Am iU.at iin conslderaee trelproblesne, Prima: Cum pot II detem:tlna.re complex!Jta:rea u.m.ver5ulW.;oi toate detaliile banale de un simplu set de ecuap,i? Col 00 altemativa,r ]Jurem erede ell adevarat d Dumnezeua ales to ate amanuntele marunte cum, ar fi contlnatul copertel CasmopoUtantdu:fl Raspemsul.para ~ fie dEIlt deprincipiul incer.ti.itudinij. run meeanica ru.m.l1id\!i .. LLci.n;l!.:i. mter.pretru:e. arata ca nu poom exista (I singura:isto:rie ~. universului, ci ()mtroaga fa.milie de um.ven:iud posibile. AC8Ste ist,odffi poUiasemin~~Uoare la"(::rscata foarte mare, dar ele ·dife.di mult lascarancrmala, . zihl.id\o Sem,tfimpla ,sa trMm.lintrt-G is~o.ri:e·parUcularl;.. care are anumite proprie·ta,p§ii detalii. Dar ,f'xisHt .flint.e! .mteli~

~_ ~_X_1>! •. .!Ii:~ ~._ • . .,

g.'efll.'re lI..urute asemanatoarecu n01", caeetraiescm .lStom care

difer,i pFitn. detalii eum ar.ft cinea ,r~t[gat ritzbolilll si cine

,~...;I. . & . ..,.'1 •.• ,. . . .Ii..~ d ..:li~t~m.~·~ b'· ~~; ~ ].

OOlJUUce In. toput mnzicu.pop .. ~a,~f. I,..IlI;;;d!!ILi..iJLe!·, enare rue

universului nosrru apar dator.Ua. faptului eli Iegilefundementale IDooIlPoIeaJz1i. m.ecmrl·.ca cuantica iEnp.teUi:l..<1. cu. elemen tE~·e em. de IncertimrlIDe ~'i cu mracie:r aleal!W.

A dona mbebare afost Daca tonil este plledetermIDa.t de 0 aillumltl teod.efunda;mentalol..t atunei ~i ceea ee am.mam.nrn despreeeeasta teone trebu.ie &t fie prede:~t de teoria.~-,~i de 00 care lucrurile sunt 2l!1mjaJ~ asUeI im.c5;tatim1a j:jjle noastre sa·fie corecte ~i nu total incorecte sau mrelevan't-e., :R~$p'Ulnsu'ill·m.eu.:;Jj apela t: latenria seleejiei naturale a.lnl.Darwln, Numai>indiv,i;zi] tCa,r.e1tcag' cOl1dwU ,oorecf,e despre lumea din jurui.lorstmt M.pab.ill si'.i supravietuta~ S1 sa: 5e re:p]loduclt

... !"

138

A treia ill trebare: Daca totulesee pre de t'e:rmina·tJ, c€ se mlamp1a cu Iibarul nostru arbitru si ,cu responsabhlitarea

. - ~ '+. -.' r· J 1 ,]]."..!.o "' •. • ,. .,. •• d

pe.l:l~ru[lc!lumle ",0 a stI,e? SLuguru-"" tes~ 'ODlJieCUV PrJ vrn ..

liberrul arbitru a] unui organ~m esm $tabj_[i~~masuril mcere comportarea sa este previzibila. in cazul fiintelor ll .. rmane, suntem incepabili sale prevedem comportarea folosind [egile·fundm:nentale,. iaraceasta dID dc)U~ motive. .Mat in t{U, nu pnternrezolv a ecua ~jje atund cand ele Imp]icliu.n num~r mare de particule, Apoi'l ehlar dad am

_~_~'I' •• L ~._"'...:!II. .L... ~ .. ·_.-lIZ j!J;

rezorva a;cesoo: ecuajii .... li:1p·[JLJ..l u:e a e'u~cma 0 pl~iC~e arper~

turba -, S'~$~m ~i a:rp,royoca@ a~t de.Z(I,(damful't~adar, cum, .nu~ putem prezlce .comportarea oamenilor, ,pru~~m adopta loarte bine ~nda ~fe.cti1l]"A potrivi)t cire[~ 04m~i sent llib,eri .sa":'$i.al~g~ ~~ffiu_~ .. Se,palfe ~ ~xtSt~ ,avan.taJe damne.ntru. s.unr,av-ieWire. oferite de, credinta in Iiberul

;r; I _ r"j . - r ~ - . I I. ;r . • J

o;trbHru.o;.i in resnl Onsabj].itateanPn~ru P mp' rfileactiuru.

r-r _i:-J~ -r, ;~'-'P .1'""-; '" ,'I, ,,"~

Aceasta mseilnfu@ica mcr·ederea to valorile amfulite: ,este

~ t ~ I rf ... - ~ I. ~, 1,' . • v..: _. . .

-intirit~. p:rm s@b~clie 'nafur,aHt Ramiineae vajzu~ m ·ce·m.a~

r j I I .. _. - ',' . . I

s:u:r~ sensul respoma;bIDtaj;lll1"ansmisprin, Umbaj esee ~ufi.~

"< ~ J ... L._ 'I., ~ 01 . 1 ~ ., r . in; ;,]. ., iO:w.: ~". "' II. I .•

Clent pent.rI..I,a centre a :WIStinC!..u!~ ~S!.VlI.a·ti_lti"an.~j~ prm

. "-7' - ..... '" r. I • •• .. .... _.... l.· _: '. ',_JL::;';.o.,;". ...

ADN .. hi cas ne.g"ahv:.. rasa 'U'mmili va ,Ctl!l1s~~ttll una umke

'. ,., I- '. .

mndi~il~ setecti·e,.natm",:~de. P(late~~ o ras[j de fi[uf.e' inte-

Ug~'"i[ite'dmf:r~o. alrn.parie a _gtllaxiei va atinge ill. mai.ban eaillib:ru. hltre respdntsabilitilte ~ aJ.gresi:vifate. Ba.cA aeeasta est€!'situapa) ~t:und :tte~pllltem a~t-epta .s~.'.fim ':nui eelconta:da.pj So1Ill' fcMpfltm ~ le detectlim.:.semnx1..l!ele radio. Peate dl ei ~ti.,u, de existwtilJ nooE:b:~, dair nu dl..ores.~ s~ ne-e reveleze pe""a lLOr~ :liuan.d. seam~ de istooa, nem;;rrat m1!isuta lor

po~.te .6 m~ele·apta," -. . I •

1.'_ 'Il- __ 'L • ...:>1: . •• "~c...... liC . .;:t}' ul: .."",.~

f .llL.~ . ..uIL!.,;U~i!}eJ' Sa ne leam.mwi' Oa, ~.l· , •.. aees:~!l!uii eS,e.u ClOf1L:""

s~ llitr'iXmb;ei:?are:; JEste: ·tqturu predeterminat? ~P!iJ~eEp.·:ra~ punde Jlorzihy- Towleste pred,etreI~at. Dar :~ ras,pm:ts:ld negaliv este pqsibil, d.eoa!NO~lc.s·M' ,puma s~_ nustimniciodat.1 In, ce.c-Q:llsbl p.·'redeter,minarea. .t

q , . I. ~ '.

, . +

"

• ~ I

I.!.,. I

- '

VnTO:&.UL, UNJVERSULUI~'

I S1IJbiectu1 aoostiui. eseu este wto·rn1Ul:'ii~emtl]).m sau, maio degr·abll;. teen ceo cred oam~ deJ.§'otlintli d!J va £1 vUtotul th~S:lgur col prezicerea viUorului. esle foarte dificl]lL M-am ganditod:a:m s~ scrlu 0 carte inlitWafa Ziua-de maine a z&d ,d:e ieti; ,0 :is~.ri"C a v'iitoru.i'ui .. AT fifQst (I Wforle a :p.redIc~Qr vlliUonllut,care· au nimerit aproape t,oab~ loorte: depatte de] intl Dar, in p: o:fida aeestor p,:J;cnrn~ '6ruD,mli ds ..::Wntii

,,._.,_ +. ~. I ".-. -', •• :"_,. ~I·. ,1 - I ~ "

:~ mai ered cit pot pre~k~vnf¢fu1i ,.

in timpurile 'V€cl1t de prezlcerea wtondui se ocupau ora.cQl~e, $i. $ib:illele. Acestea din illml erau .demor~ femei, ~a(e p~uteau. cl~athb'~ c~ ~jiU.tmw vrevnui.dj'Og,,5aU i.nhaiand e:n:umajiile fu_marolelor vukanioe. De1inillQ:~ era m~"reta~~pol d:e 11~~~' rnE"asistau.:Ad€!V,~r,ar.tultalent ClGl15taJ in.interpretare. Faim08UI oracol din D,eJ:fi". din, ~.f,e,.. ehea Greciej. era v,esti'fipenlrtl mSplltl$wUe ~~~ ~voce sau ambig:ue. Atunel cihtd spartanill.,au.mttebat ce se va in.tampla dac~_ pe.[~ii voe ataea Grec:ial oraeelul ar~sptms di, orl Sperta vaIi distruS~, 'Qd~gele 'ei va fi ucis .. Presupun ai, p1OO~i :?i~i;i fflctdSOCQteruacant asa: dad nl'ci Una dintre ,a~te v,ariante~1iiu 8-'M fl adevedt; spartami at fi £Os~· at§.t"d.erecunosc~tod li.n. A~.COnOl meat i-ar .f:i. trecut cu V~-

. - I _ I

derea oracolului gre$eala~ .. "1' m~litat:e:, re~le a fosfuris fu

I· ".' ""'.'] ....... d -, -p .. ;("'":"1 ..... d - ~ ~ ... 'Iermoplle, ';<.,. . .:I:""'"':.~.'iJ.ill b'olOOiei care UPL~ e a.u ru.G ... "" .~nll:'.,jJ.nul liE" til UCIL.u.Jl<::!. .

'!': .. Lec~e Darwin ~ilitut{i,[~ Uruvers,it:UlCa di~ C3mhr.id;ge'ini:;1!rl:uu.ie 1.99.11..

140

a salvat Sparta. !?l care a d..US, pinA :~.a.m;.mt1la WIran.gerw

·11

p~~~ I L

. 'lntr-o .ana ocaz[e"iCrestfSl':mgele Umeir ret .m.ai bogat om. dtA ],um,e:., a ikttreba toe' se va I[Imtampla dlac!r va irn.7i,rada Persia" Rlspunsulp.rimH:, a fost c~ va . .cadea un mare.regat, Cresusa conslderat eli" rega1wJ ~ chesiUun.e v,a' fi ~el persan, dar eel care a ca,zut ,lLf9sij, propritrl. situ rngat. m<irull1~.il

sf,irsn aI'S ,Q,e via .. pe rug. ~

Pmf-em. reoontJ.ai s.filrsj.'it1.tlui lumii au fosceeva mai W5- p~i -~~ H:Mlga gam] .fixind datepredsepentru apomilips, Ei-au 'incetcat chiat :501 deprecieze bm:sa • .de~i mill imbigi detOO .. sfi~i:tLdlumti . ar trebu~, s~",i fadipe'tU1ii sa~i vofu.d.a ~c~~le.'ESkl ·de jpreslllpus c-A md, bani nu po~ ·.siiei~ ell tm.e pe Jume'illCE!al~HL

PanaacLUD, 'Ware ai::::oole datealesepen{;mm,.~kt.lJ.wnii autrecut ·£~_raincide:nt-e~.Profe~ 3i.tIl of~rit irl5oJ. deseorl expncaotli pentru e~culliom: aJparernJ. De. exemplu r William Mi]J;er, fendatorul cl1Iltuhliaidvent1st -de ziua a ~<lipt-ea. .. a. pr'€zEs {'~ a dow venire a l,ui Crisiof\nre va petrece mite 21 martie 11'843, ~i 2\1" martte 184,~ Ou.piLce timp de'u_n, ,~u!, nu, s-a futamplat nimic, data a », fost l,evizmta la.22 octombrie JIl844. Cind ~~n.O'ua dati a·trecut fir.i ineldente, a .fost avansa;~ OiI1l.0iU.1J~.interpremr:e. Cbru:o.rm aceste:ffi.at anul L844 a fost tol:l1;lHnoepukd celei de.--a doua v'enid.1 dar mai mtai trebule JlJi!Im.ll'aJt~ numtde din Cartea vietii.Numa~ atunei va veni Judocahrde Apoi, darrulmai; pentru ceial ,cMor nume nu e trecUUn carte. ~.rericire, numAir,:ttoorea pare si'i. ia mult . limp ,

Desi:gur Gil premc~e ~WnPiiC:e pot sa ,IlU .6eJlt'!aifiil:wJe deca;l,w.e oraeolelersau p,~~'Este destulsane ganwrn: la buJ!.efinele .meteor-ologice. Dar~existj an mn[,te ocazii. in, care putem face :p'rediqil·~zonab.ill1e, iar vlito.rm. unlversului la )st'arli.Joarte mareeste.un astfel.de cas,

in ulti:mii.treisute de ani, n():tam desooperit leglile ~tiin'!ifice CM-e guveAleazLt maf€:r.iia .rn. male si matUre nonna.le. Nu :j!limjrwa ;exOlct leg;il.e·cam ~guverneazimateria in oonditii

141

exuem_er. Aeeste Iegi sunt foaJi-e :impo,mmte peQtIll'mfeJieg'erea mod ului m. care a apan:d universul, dar ele nu 'alecteazalevoletiaviitoare a univen;u]ui, iri ,af3irii' de cazul-e-

~ . .

~i pin:a dud =-wUversul :reooht~aza -i:ntr-:O slru:'e de mare densitare. 0. m~ura)a W4ue~lfeiredU~ pe care 0 iju .legile ,amin'tite asupra UDb"er5UJu'i este ~ rfaphll·oo llQib'leblIDre ~a meJruimftlrum sume marl-de ~_i:penku cQns~,aQOO-

1 ,-,::'1 •• ...11- • 1 ] d "m

'e'ratQorum'una:?l ~ particu e ell saopll.l. . e a testa teornse,

.Chiar idaci.a:m putea cune .. legile relevanteesre ,gu= v:~neazA universul .. s-ar pufiea.5a nu tim capiIJ~~Ui,..sa le folosim.peritru a prezice viit.orulindepam:tat.:Mcilivm es..te legat de acea proprieta te a sol u.pHor; eenatiilor f.izi,~ nnmim' COmpo;rtam haotica: Ba se manifesta prin. i:nstabili= tatea ecuatiilor, Mcdificarsa mino~,a a .stll .. di sistemului In un mJJmJ;!ut da.t poate duceeurand la 0 Icomporrnm complet diferiU.' De exemplur da,dt modificiusor modlullifu. eM€: inval'te~U roera rulletei:modHld ,toltod:ill~ii._nunmrullcate lese, Este praedc mrposihil sA prezld numsrul ~tigltor, altfel f,izidenii arfaee avere Is cazinourl.

Sistemele instabile si haotic,e'iS.untlcaract,erlza:re~ de mari~

- - ~ . ...

mea. sciirii de .~ dupa, cars 0 sdti:mbare mstarea iniJiaHi .~ 'intr~ sdri..mba.re de doul. eri mal mare .. in cazul atmesfe:rei tf're5irel aceasta .S(,arli esite: de cinei zile, ~CUC! aproximadvtimpul neeesar .aerJu]ui. !pentru. a. se deplasa hlI. jarul pamintulw. Prevederea rezonabilli. a.timpului poatefi deci m.cutl pentru perioaiie' de pful~i ia cind ZiIe. f're'zicerea fun,.. puluipentru.a perioadamulr mal extinsJi ar impune $I. 0 eunoastere mult maiprecisa ill stm-il actuate a atmosferel, ~i ,calcule hnposlibil de c-ompUc:·at€., Pentru.a prezketimpul probabil pe ~'fuuni. mainte:nu.,exista €I alta.eale de±[U ;~sti-·

marea mediilor. sezonale, I ,j

_ Cun~t.em.de asemenea leglle'dle baza. care guvEnte'aza chimiasi.bjclogla, JHn prlnclpiu, ar fi_ t:rebi.d:t sa. fUn decl. capabili .ds a determdna modul In.eare Iuereaza ereierul. Dar ecuatiile care gu.ver.nearli creierul au,aproS!pec,ru siguran~~. un caraeter haotic, a,s,tfeI1cii Q mica scbi:mbare.m starea

142

inipaIa poate duce'la W1 rezultat foarte dliierit. :A~adar .. 1rt praotiea, nu putem prevedea comporrarea' umana, 'chiar dad. :jitim.,€'cuafille care o gu:vemeazli .. ~Hinta no poate d. p.I'€vadi viltortd societatll umane ~ nici macar dad aeeasta va avsa vrsun ,r..ii tor. Capacitatea noastra de a pr-ovoca dattn.e mediJll]!lul inoo.njur! ror,. sau 'rdUar de a,:":ldistrug,e,, C1'€'~.t~ multmairapid decdt m.1;elepchlnea noa;s.tra de a'O

folosl, Aeesta este perieolul. I

Orice s-ar lnfamp Jape pamB:nt, restul univetsului va merge indiferent Jflain.te .. Se pare 'tti; in uldrh!. instantl, m~careE" planet'etori:n jura! soarelui este naoUC'J, de~na o ,scm foarte .ma1;re' de limp. Ace-as-tat ms'eamna c~i.'erorile' tuturor prevlzlunilor Cl'f?SC CU timpul, Dopa ho' anumit tlmp, devine Imposlbil s~"i se prezita detaliat miscarea, Putem fi desrul de si,guri ~~. p~ma:ntul nu va avea 0 irnUHn:imapmpiaM 0.1 planeta 'Venus pentru mult mnp de acum iti.am.te:. dar nu putem fi siguri. ei1 mj.d perturbs Jii 'ru.,€' (yt'bjtei nu sever aduna asa mcl'U sa producl!J. 0 astfel d€ mffilnire peste un miliard deani, ~carj}.e soarelui ~i alealtor stele tn jur~ galaxiei 9,i ale g,alaxie[ in g,upui local de ga~ laxli sunt de asemenea haotice.

O!bse1rV,atiile .ar,ata ca·a~hdalte gal~xH se aeparh;az:! de nol, Cu c§.t acestee SiC.mU .m.a~ dep.\rit:ate dle lloi.". ell a'tat se ~-:m_~ repede .. Paptul ~mnni' c~ universul seexnnde peste to~in ~urul nostru: distantadintre ga'Iaxn creste cu. timpul,

Expansinnea universului este uniform,ElI ~i nu haolidi; iar dovada in acestsens este fumizaU. de 0 radiaji~ :deiund din gama .microundelor:" .pe care 0 9bserv~m v'enindrdin spa'~W extern. Dumneavoestra .lrt$iv,a, pu.tefi_ constata a~5tii radiatie, mutandtclev.~ul pel UJ;1 canal IiLefo.~DSU. Un mic procent din petele pe care le vedetipe €cran ,€a,te c;l!:~f de microundele venire: de dinroto d~ sistemcl solar. Es~ vorba despre.acelesi tip, de uncle. p.€: care ].e aveti m.

. ~ -~

eaptorul eu microunde, mimai ca mult mai slabe. me, ar

putea m·ciliizi alimentelepftna Ia temperatura de 2/lgnide

143

deasupra liurili. zero ,absolutl' astfd di. nu V' .. ar prea fi de foJlos pentru indlzirea pizzei Iuate pentru ac,asa. Se considera ,ea aceasta radiatl.e este rlm~~:Jl' unul stadlu an tenor lie.rbin.t,e all universulu], Dar detaUu! eel mai remarcabil este unifo~bl[-ea radia_pei" care vine apro-ape lao lei din toate directiile. Ea a fost masurati foarte precis de sateIitul Cosmic Background fix;plomr (Explorn'tonU i-ondul,w cosmic) .. 0 harta a earului cu observatiile satelitulul at prezenta ,wveroo temperaturl ale ,rad:~a~, Ele sum diferite dlupa diferlee dlirectil, dar variafiile sunt foarte mici ..

d . - - - "" ~ ')t d .. An . _,JII:',,,-~,~_ t A tr

Ie R'l.;l,n1al 0 pario;;; ra -0 sutl'! •. _ emu., .. ,lmUte C!.Ut:J.~>i.'E!l ,m,.'e

microundele v;eni-~e din diferite direc~trebuie :51.1' exlste, deoare,ce.uWversulntll ere oo.m;pletwiiform;exista neregu1a:rita~ loc-ale .. cum at' fl, stelele, g,alaxilletii Ioiuiile' de

gal ..' '" ~;-t r . - . - - . d' ,., d

axil .. Dar vanauue fondulut de nucroun e sunt atat .. e

mid dit pot .£i eiepen.tru a r3miirLe: compa nblle; cu' nereg,ulari~!11e lci~alfl ofiservaee, ,irLtr~OI'p:roportie de 99 '999 ]a 100000. fondul de mkrcunde este o:JJ~j_:mtoate direcJID.e.

,1p 'trecu.t oemenii credeau dt pam~tul ,este centrul un__iversului, De aceea n-ar fl, foo~ surprinsi Sa afle ,c4 "fondul de microunde este acel~Lm toate directiile. Din epoca lui Copernic, noi amI?- fast msa reb:og:radap. p'e o plan'erta mlnori; rotindu-se in jurulunei stele mijlocii.dln marglnea

+ x .• _1,_ •• .' '. . . •• _.l''!,_.

ex~er,maf'd a unei ga1a.xu hplC'e care estenurnai una lWlb;@

eel€: 0 S1!l,t! de millarde de gala:di pe care Ie p.utem vedea .. Suntem acum aUt de modesfi, indit nuputem ptetfude moun fel de poz~.tie specii:llIEJj i'n univers, Trebuie prin urmare sa admitern ca ~i in eelelalte galaxii fondul este de asemenea ,a,cei",o::i,iilorice d:ir:eclie. AreasUi sUu.atie este 1"'IIIi,.

~ .I' . ~ r""

sibil I numai daca densitatea medie a universuhn ~i rata

sa'dee'xpa.n-siune $tmt"aai~eaJ!ii peste tot Odoe'varia'tie a d.e:ri:si~iipi medii.sau a vitezei de expansiune in.' regiurd exti:artse .ale 'uru.,v,ersu~ui, ar face ea fondul de microunda sl fie d.ifent dupl di:recfU diferite. Aceasta Inseamni'i ca" la o ;sau',a_ foarte mare, comportarea univ'ersumui esre sm..pla r;;i nu baotidi. Ea poate fi ded prezisi ;pentru un viitor wdepa[~at.

144

Deoareceexpanslunea universului es,te: affi.t de' u:ruifor-rna, ,~a poate ,ft descrisa eu aju1to'fW unui singur nUIDru- _, disllaTht;a'dIDt:re: dOlla _g~axii,. Ace:asta ,mstantA estem '~-' t,el'€! 'in.momentul,dt3,faf,a., dar se <l§i;tetlpt! ea atracjia gr,aw-· m.p,analii dintre difuritele galaxii ,sa m.oafu'n.(lasd~ viteza de expansiune. Daca densitatea universultti este mai mare diciit 0 anumiti vakmre crilicl, a'ttrac!ia gmvitaIJionaUi va opriin eele din lUma,exparnsitmea~i,va faoeca mUversm sit ineeapa 0 llli'~are de oontractie. Unlversul ~i va continua colapsul pam, la 0 sflrama:re ~QtaJ11, (big crunch) .. Aceasta va fi aidoma big bang-ului de Ia inceputul universului, COblpSW final. va fi 0< singularltate, ,actic~, 0 stare eu densitate infiniHl.j' in care legi1e Hzkii nu \1"'0'( mal H valabile, Chiar dadi, dupa marele colaps se VOl: mal pr.(ldu~ evenimente, i:",existen:~'lIlegi1or face predictia lor imposihila. Jfl~. vreo· :~ega~ cauzala ii:rtre evenimeme, .1lU exisltii rnd e cale l,ogid de a Sblb.ili eaun eveniment s-a.petrecut dlupa .un alt eveniment, Se poate la fel da 'bm,€' afirma ,ei uni versul nostru a aJuns la capatul existentei sale odat~ cumarea prlb'Q~tre ~ di 'arice ev€l1imen:t pe-irecUi't ,~du:p!t~ acest moment lace parte dintr-un a~t uni vers" separat de primul. N fi ca 0 Iemcarnare.O=:;setlS poate a.vea. pretenjia caun prnmc este ac-ela.;ii cucineva care a. murit, daea :nou~ni!lscuruiJ. nu :mo~ten~te nici ().carrad.eristlca. sau amintiredin viata sa. ,omterioar.l? Se [poole spune la fel de bine cif esre verba despre 0 persoana difwri til..

Dam densitatea media a unrversului ~,fe mal mica declt valoarea criti.c~,r uruversulli mil va eolapsa, ci se va ,exlm.de V'~nic. Dupa un ntlllilittlmp, denslratea lui va deveni a,til de moc-a" m.catt atmct.iagravi-tationa1~ nu va.mai aveerucl un @£ect semnificativ asupra vit.ez.ei. sale de'. e.xpans:iJI:me., Galaxiila vor continua deci-.s:! se departeze una de oealaltii cuo yitezi. ronstanm.

~adar, intrebarea cruci,ala peraru viitorul universulut este ce v,~.loa:re am dens~:m'l,ei!)j.medie? Dacai.' ea estemal miidl. dec! t y,aloarea critic~ univ,ers:pj ,s,e va ,e~ti:nd,e~ la neeiir~it.

]A5

Dar dadJ. ea. eslew.ai mare, universul va.collapsa." iartanpul :msu~i W'!. aveaun sfaJ:¥it la mama .. pr5bu~,. CWar fu ,act~ast~.sltualie, <eua~m anumite av~taje faJ.ta. de pro£e~ii sf~Jtu[ui]unID. Chler da~. aIf.£i. sit cabpsezE:1 eu pot prer zice cu. toaUI. mcrederea cJi tmlv,€rstil nu se IVa ·opd. dIo:i:n ffi(pa:nsitme timp de: eel pujin zsce miliard.e de am .. Sinu,m~ a~teptt ,siri flu de ·fataca sa.-:rui. ii'f' doved!iJt~. gre1?eaJa ..

Putem inoerea estimarea densi.taJii medii. auniversului p.riu observatii. Daca numeram stelelepe-eere Ie vedem ~i Ie adunam masele, gJisim maiputin decat 'un procent dinmasa critidl. Chiar dadi mali adaug~m masa norilor de gaz pe carefl '~FVim ill universl-ajungetn. J.a rut tr(lta[ oophta la 1!Ul procent.din valoarea crUklt.,'Jo~ mai §n_w ell universul ·tmbille sa ~onj.ina. ~~ asa ... n~ta.:m.r"'J.terie neagrA,. pe cam nuo putem observe 'direct. 0 dovada it existentei acestel materii negre vine de 11. ga!l~xiile spira le , Ele sunt ingl'dmadirlsnorme' de 'st@le si de gaze a,viindfonna de difi:t1l. Se ev~den~ prih..obsewatll, eagaJaxille deacest tel se rotesc In junal propriilcrcentre, Viteza..loJ' -de 'rota~e est.e destul demarepentru a ]e'hnpra~tia, da~.:e]e at-contine doar stelele ~ gazul pe care le vedem .. Trebme sa mai existe deci 0 fu!i.ma. invizlbila ,de materie a cffJl'oE;!i f:(l:t'~:i, de all'.aqie: graJvitailiQmda .sa fie. destel de mare pentru. a men-

~~l1le eceziunea g:a1a:xfilof'.rotU,oo.r-e. ..

o altlll. dOilJacU1lin favoarea materlei negr,e' vine de Ia roiurile de ga]axiL Vedem,pe osr :Cil gabtxiile nu sunt r~s<pfuldite lmif-OllU in spa.pu! ,ele $ii1E~ m,grAmt\dite in roi uri care numara de Ia ~.Eeva ga.la_x.ll Ja eate-va milioa:me. &.te: de presupus c~,aOOBt.e rohuise hrm.eazlt deoareee galliID:ii]1;1 Be a:b'a.g unele pe nlt-cl.e,ID grupurl. Putem.masura Vi,tezej,e' ca cam se ~ca galaxiile .mdividu.a.~e din aeeste ooiur.l.. V:.i.tezele respective sunt at'§t de mari lncat"miiuri1e ar trebui slt se dest:rame daca n-ar fj tJ!nute laolalti'rle a.tra.cfia. gravitaponala,.~ Masa ne.cesa:ta este ooll:5idenlbil mail .mm-e ,d_,ecaft :maSa tu~ a.,galaxiil..or. Situa~ .ram.M.te acooa~cltia_rdaca iddbuim galaxiilor .mase 'egale ruaffie :I1I&esate pentru a.

146

le tine ,]a 'un, lccpe f:liec!:u,e~ dineeelein timp ce se rotese ill Jurru lor ms~~de .. Re~uIU:i. deaiel di. m roiurile de ,galudi. trebuie S!. exist€! materle neagra suplimentara afla'Ui, in afara galaxiilor vizibile,

. Se'poail:(!face ,0 estimate destul de sigw:li. BJ canU~.!i;~ de materle neagrl din aceste g'al~xill. :;1 roi-JW'ipwtru exis ten ta· c5l;or,~ avem do'v.~.2!ii. clare, Oaf' areastae~.timm::r@ este incl de numai .ZOC€ la sut.l din densita[ea_ crit:i.di neoesara pentru a PI'Qd'Uce 4i@~psul 'untversului, Astf~l, daca ne ba~~m numai pe dovezile ebservajionale, putem. prezice ca unive.t$ul ~i va continua ~aJ.nesf~t ~x~W1.ea,. Dupi;t. circa ,~d millarde de ~I searele i~i vaepuiza cembustihilul nuclear" E[ se va. dlli:l iallflana Ia dimsnsiun .. He .umei asa-nu-

~ If'' ~ til·

mite gigatntero~" ,pan a 00 va fughiti p~n:tantu1 ~j celelalte

p~ami:te ·apropiaJte. Apo.~~ soarelese va :restr.frng_e la ca:~ev." mll demile 9Ja:me b:u, devenind 0, p'itid'iEilbli. Prezic deci $'f~~ihillmniii dar nu Imedlat.Sl nu ered .cipredlic~a mea va deprecia prea w:wt'v,alorile la hlllS£l ... Sunt doua~i p,~ bJ!€m~ mill urgente la odzent O.ri~a.h.mci c~.d:soarele va exploda, not vomB Bt!panit d_eja arlit ,calilitorlilor Interstelare, da..m: aoe~sta numai dac@i. ~mrre rn-np no. ne vom fi

autodistrus, .

Dup~ circa, zece nWiani,.e' de Emi,cele mai :mrute stele din 'Umvers se vor stmg~. Stelele cu masa ca aceeea soarelui VOl' deveni fie pitiCle albe ... fie stele neutron"iee" Car-e sunt driat m~i mid ~i maidense d@calpitlCl~d.@ albe, Stelele C1l masa mai marie pot deveni g~iari negre, care sunt ;;;;1 mal mid ~i ,aJU un domp grav[ta}io'llal putenuc dm care nici un fel de I,rnnll'\a nu pbE1rle sdipa. Aoos€'fl :re.1icV'€! vo.~·ca~nnua tDt~ sadea oeelcerdrulul :galaxiei. noastre 0 daJt~']a fiecare o suta de mrlioane de ani. :InHihfiliri ,apropiia te in~m ·aceste.

. c.~~- - . : .~ .. f- - """ "" """,,",~''''' ~.:"""k .... ,,,,I,,,~:..: fie arunea I'",. -.l'"""'t":.t: ,;I~:-

reJl1CV~ vO'J .. lo;JiL.'" '- ·ILIli .• .o;:;~.'"' cnnrre ""h" ~ 11· ............ ~G c.·l";:; 'o::Illi. ..... a UJllI.t

ga.laxie. Cele riimase vor ·c0iborI pe orbite mai apropiate de cen.trlll. ~i ·in.celle diu urma se vo,r 'un! penrn a £onna 0 ga.rna :neagr.a g.i:gantic~·in amtru.lgalaxieL Ork·e ar fl'ma=

.• :.t: . ..I:,~ ""''' I ,. 10:0;:' ~,:>;: dla "

rerla neagrti uA.L bhla:xm.t, se Q::;iteap'-'!. Cl'IJ~itea 00 C'aJ_ .: m aceste

g~,uri llegre' f;oartemari..

147

Poate .fi cleo presupusca rna .. mai mareparte din. mateida run galaxh $.[ din roiuri va slan,;ii In cele dtn urma in gattrile negre .. Cu. tsn timpln unni; eu am dles.coperit ca gliiU1l'i.llienegre nu Slmt chiarasa de negr€· cum. au. fost descrise .. Principiul de il''lcel!'lilltudJne din .. mecaniee cuantlca spune Q. parUC:1!lle'~,e nu pot a.vea si 0 po.zJ:~e si oviteza blne determlnate. Cu cMpo:dpa unei particule ~st~ mai bine determinata, cu atiU mal putln poate fi determinata

.. . ..... 'D" 10! " u1!t de A

VI.t€za :a~at€ra.~] vrceversa ..... aca 0 pam'Ca. ca " ..... 111 :g:arwa

neagral pozi~a ei es:tle bine deftruWt ca. fiind In gaura Ileagrlt Aceasea msea.mn~ (;~ vitez;a ei nu pOiL~e' ,fi definit.] e-X<lcL Est€' posibil deei cavUezap<ll!rti,c~t[ei sa ,fie ma~ nwre,·deolt vU,ez.a luminii, ceea ce i-arpermite slli scape din ga:uj,a rieag,r.~t 0 gaura: nea.grl'i,tlria$~ din, centrul unel gawxiiar aveaua diarnetru de: miltoene de mile::JVa exista asadar o mare nedlerer.mirlm:e in potiltia partieulelor diniilW1tru. m.c'€:rtitudmea vilezei parlicLl,lelQt va f] ded:miC~1'iM particulele, vor avea nevole de un timp foar~eliU'n,g :pentru a ie~i din &,,-ura,neagr.a. Dar kit, cele dID, urm~ tot va5c,~,pa. o gaur.i neagra 4emaridrmeusiuni~ centruluaei g~lalXii <111' avea nevoie d€ lOf-"Oanipentru ,I) se evapora ,tmnp.]kt ~ a dlspal1Sl'l,adica de unthnp egal,CIl unu, urmat de I'I!o1Ll,a~ 2led 413 rum de zero .. Acesttlmp ies~te mult mai mare: dedirt

.. '. '". .• ...... ,- '.- ~~: i . . i-~- ,_ •• '1 -,_. , ;.¥, •. If... . I, -. '.' de' lni~tLI

varsra lP.rezen~ a 1W1J!.vetSLI.llU" care es ~ aproape ... u am,

unu urmat de zeee c:ifre de :zero. Va mai rltmfule hlc~ destul timp da.di unlversul este d_es~t Si se extindil pantru totdeanna.

VijtQnd unuiunivees care se extm4.e pentru tot~aW¥l at 6. d~hil de p:Lictisilnr. Dar: nu e deilloc sigurca. uaiversu]

"'e' v' ca "'~"',d' 10 """"_'irric- ll'T,." ""·'·· .. m·· . dovezi e; g-''''''''''''d' ~~,,;., .. pn'''~m'' '. d·' !.r.I,: .0'·' '~~!~'.:''':r' .~.~~ H,l("".'II.J.L"~'."-'!t..l ... ' .Y·,"~~l1l.t)I~PIo:.r. -_~". ',' .!L·II-, '[' __ '.

clrca -0 zeclme dill densita~ne~ara penmvca.uni.ve:rs1m

~:W: celanseze "'.Ii ~.: p .... li· exists si alte .r",.llun' de' = ·m··,.,. .... :I .. ~b ,'r' ..... ,~ ~.'LUl.· r.,.-"",u;;..JLYJlaJ.l, u'~, .......... 11.i!i'L ' .... ' <'''' ~I;, I ... ~, ... '_ . '. IU.~II;:"'."':T,"IL""'''''~~.

cat"€ nu. au .foot deitecia'telu,w -;:1 care ar'~1.d·etIJ ,ridica. densii.-

~ ,lJ:

tatea;meme ,a_ tmiver:8uluip~.lla valoarea critii,c~ SClilll ti..ea.-

s1llpra, a("e.soteia. Masa adjtfonal~, atrlrebui s~ :fie loca]iza Ul In afara gialaxUlof' ~i a .[{JilltHor de galvd:.i. AIU'elj ea ;ar fi.

148

fost deja. observata prin ·efoctw ~pmdUB' asuprarotatiei 0"a.lilxiilorJi'1U asuora misC'lriloi!!,a~axtilQr lin roiurile d€:

0" - -- - -'- Y'.' LO

~j •• ,

g,caaJX1.ili •

'De cet:rebuie sa .ne punemproblema da,car exillst~ destul~ materie neagra, m: univers astfel mmt ·sf.i .. fu pmvoaoo in cele din urma eolapsul? Deee nu. ne multumim to'm~~ en .materia pamru care a vemdeja ,qov,e:z~ cler .. ~t? Motivul e-s~e cit" ajungand acum la numal o,zecim€ dindensiratea cr.itic3; alegerea de:ru;i~ pimltia1E' ~ a. vite~. de expanslune trebuie sa fie ,m.cred.:ibil de precisa,As'~e'L dad!: densUa.~,ea. uaiversului la o'secunda dup~ big bang ar fl fO,st mal .. mare cu numat 'UP-U In 0 mi'€! de miUard.e~1!lmve:rsuli MQ, eolapsat daar dlupi zece ani. Pe d.ealti p~tE:,; dadl In a,ce-1~~li moment densitateaar flfost .mai mica. ill aeeeasi propOi'~;iejU11.i.versul !ill! Ii d.eve-nH [n' f'senta pustin dlup2li impUn:irea y,ksJtei de -. zeceani,

Cum. se face c.1, dens~~aJte:a .initial;\'[ a .ul)iv@rs:uiul a fast fixaU~ atilt de precis? Poob;· dJJ, '€'xist.i unanumtt motiv

• 0 ••• 1 b· x 'bx. t d . ··t ~ ~ ..

pelltru care uruversm tre ouie ~~. all ': d ,eX<1C .'. ensn atea en-

ti.dL PM .~ existe do1!,l~ 'expilkapi poslbile, U~ eonsta ill a.:;;a,;,u1!ln;d,rul prlndpiu. an~ropict,i:'are poate fl parafrazat <is't1Sel: Universul este ~·a cum.este deo.ar@oo, dac~ ar'fi. diferit, not n-am fl prezm,ti, aid. ca !3'A~E observam. IdE:e.:u est~ d'i. ar pul!:eir. ~ta mei .mw'te w\lv'ersuri diferite avfind densUItH drilente, Num!lli a~']e universuri care au oeftCSitatea f:Q~te a:p';r6p.i.aUl de "val.oarea cdtk.a au 0 via jll. desh.d de lung~ ,~i contin destuUi rnateci~]?e]}'ITu ca sa se ·roata forma stelle ~ planere, N'umai in a~t fel de urriversurrpot exista nin~e m.teUg.mte care s'a...i9i p!IJ,:n~· futreibar-e,a de ce den= sjJa.b~·8. este atift de apmpiata~de densitateacriticii.? Daca aceasta este expliicapaJ, d..em1l1t~~lii, acteale aum.v:ersulu.l, aiRnu.:l IThU, e'xis~ motive pentru a pfe!lu.pune dl.lmiiv..::':r.sul. ar ebn~ne mal m.1Ult~ mat·etie deoat"s,-a det.edat paM .acWTI. A zecca. pa:rt~dJn d.ens.ita.tea. critidli. .impllid. desl::uL\j mas~·· peutriLi, caM: se fo.rmeze IdmJ ea gala-xii '~. Sbtll@.

Mililto.rn n.u]e :place ,totu~ru prmdpiul ,ant1:opic" :deo.a= rece: aoas,ta pare s.."i. amme prea nil!lLdt1i impDrtanPi pr.op.dei

149

.noostre ex]sfcG:!n~e. SaB} cliutat deci oalm cauza p~n~tl care

I d .~~t:i. _,lX jl" t d d ..lI _ _;_ •

va oarea ·.I,e:n$l[d. 15e ~U:ld.a[a .. @. apt(la:pe' r e densitatea

critidL O~rC"@ltarile· au eondus Ia teoria inflatiei m universul

- - - . - . ,'" -

'tiropudu .. Teeria 61Jl5,tine 'ca'dimensiunile universului se dnblau.mereu, asa cum se lnwmpUi .. ~a iiecare' cateva luni cu preturilejn tfuile supuse u.nei inflla.'!ii galopante. In.fla;~a universul.uiltrebuJe. slli fi rust iru:;ll m.ult mal r.apidl:: c-erestete cu tin factor' de eel pUJn lin millard de' mlliarde de' mfliarde a irifhl.~ei ,~normru@" ar fi f{§lcut cauniversul si. alb~. 0 densHa'reatat'de apropiatl de densitatea ct.i:lic~/ indU si!i r~mffnl mel $i ,aSt41.zi, apr-opiat! de' aceeasi valoam ... ~a.d3.r} dadi teoriainflatiei est€' corecta, universal ·treb"u1e Sa oon~ destula mate-tie neagm'il. ca Sa ridke densitatea p~na ]a valoarea crinca. Acsaata mseronn~ ,dj 11111- versul va eolapsa probahil in eele dm ur~a, dar rtu pes'be mult mat mult limp d.e acum moolo decaf int.ervalill. de circa ci:ncispreZ€c€ miliarde de' am care ]~a.u rost necesarl ce sa se extinda.

Ce tel dematerie ar trehui sa fie ma~eria. n,eagra dElJ,ca teoria. infl.a~ei este corecta?Mat@ria ne-agra v·are siB@~e-· rita de; materia norm~ de 6ptil aaiIei~ din, care sunt .f~ku~ stelele ~i planetele, Pueem cakula canti tatea dliferitelor elemente usoare care au rust produse in tunpu.!;pri_meloi teei mlnute ale perloadei timpurii .f1er.bin~ de dupi ~i.gbang. CanUhi~le acestor elemente depind de: cantiit;at:e:a. tot.:1.Hi de materie obi~u1ta. din univers, Se poate desena un Sl'·afi.c.mdicandl pe axa verticalaabundenta elementelor ij~oare ~i~e Ol".i~ontBJI2'ii cantitatea ,tot:ala de marerie din univers. Daca aeeasta din urma este circa 0 zectme q!in densitatea critic! s se obdne 0 'buna coneozdanta cu abunden·~. OhseN.a.m .. S-ar putea ca aceste ealeule safie gr€§-Ue" dar ,£a_ph:d ca obtinern reaillme:nie abun.den.jele observate pentru . .ma! multe elemente.esle impresicnant,

Dael e:ldstJ odensltate aitica a matene111egre.,. -, candidarii principali :pentru aceesta sunt reziduurile stadiilor fimpurii meuniversnlui. 0 v-arirmtli reprezintl1ParHcu1e~e

150

e].emmlt:an!! Exi.st~ mal mul~ candidati .ipotetid, p~rticme d~P'M care ·crede·m ca. e,xigta r dar pe' care iru:a nu le-;am detectat, Cazul eel mai p.torrrl~I.u.or este msd I) pitttiruia descoperita efecUv, neutrinul. Se credea ,eli aceasta parti,euHi OU am mass proprie, dar d..teva experimen te reeente pa;r sa ara.te·ci. neutrinul.poate avea .0 micamasa, Dad] fap~elle se OOI1lfirm.~1' iar valoarea g~siP.i pMtru masa neutrinului este ceOOlJ.cn:m.rta .. atunci neu.b:iniivo:rfurniza desMit mas! pentru a ridiea «lenslta tea universului phi 18

valoarea eritidJ.. I I

0' alta posibilitatso constituie gaurile negre. Bste poslbil e-a. unlversul timptuiu'sll f1 trecut _ptintr-un fenomen numit tranzipe de .faza. Pierberea sau mghe~a .apei sunt exem~ple de astfel de tranzijii, in·timpulttranzilie.i defaza. inb=llll.mediil a(lat ini.pal rn~~=o' srn.reuniformA,'r ca apn r apar' nemgtMrit1Ji" care, m c~u!. apei, pot fi fuiillgi dle ghMta sau bule de vapnri, Aeeste n.eregl1.di1.ri~tfu :pot- colapsa; formMd gauri negre. Daca. ~wile negre au foot: mid, rue s-ar fi ·evaiPoratpa:n~ acum din cauza efeetelor principiului de.incerfirudine dlnrnecanica cuanti,w" a~ cum s-a arJitat mai ·uutinte. Dar dac~. aceste glud .negre a.u, fos,'t' de citeva. miliarde de tone (dU masa unni munte), ele s-ar afla si asta:zi pranprejur si ar fi .~oorte greu de detectat.

Sktgurui mod de a detecta materia neagra ris'paftldim. u .. rdform m univers am: fi estimarea efectulul ei esupra expansiund universului, Mismful.d viteza de' deplasare a. galaxulor mdepartam se poate determina cu elit se .moen .. ]rH!!~e expanslnnea. Sa remarcam ca observatiile noastre actuate ,astllpra galaxiilor se ref€r~ ]a trecutul indepiktat, cmd hrmdna ]e-:aJ p~:r.ilisi!t .. inc,epandu~ cit!iUoria spre noi, Se poete desena un ,grafic 311 vitezei galaxiillm: $n funetie de strJUudr.ea lor ,a.paren~. sau de :maguiwrune". care sunt masurl ale ,dist!llin:~·ei. de la noi pa_ni la ele, Diferi.tele linii din WMIIC eorespund di:feritelor rate de incetini:re <9J. expansiunii, Un grafic care se cuilbeaza. in sus eorespunde Willi unlvers care va.colapsa. La prima vedere, observanlle par

151

51 :w.di.Cle eolapsul. Dar problema. oeste ci striliuci:re,a. ~a:.p:a-. ~t.I a ul1effi.~axtinuffite·un .. m.dfcator bun pentru dislanr,a pa;nJda ea. Nu numat C'~ exist~.o varlatle ,cOl1s,iderabiUi ttl straluclrea .intrmseca, a gala:xiii.oT,. dar mai S1.U'I:t si indieii nl,~ varlatiei. st~aiudr.ii _<lcestora rn. timpul, Doo~c,e nu ~tim c.fit d€ mult sa atribuim. eVoQlu~ei,std_lucirii..:nu sfun inca sa spunem care ~s:te rata, de i:ru~E!'1lnire a e·xpms[~ii: d~t~ t$l!'ta e~,te destul de mare' pentru a duce la colapsul universalui, sau daea uruversw va continua st\ S€. eJiltind!l vesnic .. A$.adar, va k-ebui 8~ ~t€ptam p.\lrlDJ c-and Yom. dezvoUa met:orieruai bune de' m~$urare -~J"dishm~of]a~~re se afJ.ai galaxllle. Putem f~ sigun in:si!ic:l lata mcetinkli. lUi! 'estea:tiUde mare ~,e.lturu.versw. slooJapseze.in urmatoeride citeva miliarde de ani,

Nid expansiunea v~~~ md {;:o]!apsul dupao $uPci. de ~de de ani nureprezinta perspoctiv'e proil ab'ag.UQaro. E~U. eeva de' ~Olt penlm caviitotulli, ,sa fie mal.interesant1 o eale at fi ,mtrarea mtr'-o germ-a_ neagra. AI trebui ali fie (I< ga.url neagrll destul de mare.msi mare decal un milirm de mase sornare" Exist! 0 biM1t! ~ans§ ca. fu centrul galaxiJei noastre sJie:xiste n g.l'ux.l.iliI:.eagr-.li ati\t de mare.

_ .~u suntem pmasigurl C:€ Be mtimp.lli intr-o .gaura nea.gr.~. t:xis~~. solutii ale 'flcuatillor. .. :r-e]atlv.i~api g~erale.care jp.~nmt~derea ihtr---o g<lliH8J ml€a;gra ~ ~ffirM_priintr-o .gam-a albaundeva, i!:n alta part;e . O g,aura alba este :inv~tem'" pord algatuii negre. Bsteun obiecrdin care Juerurile ies, da:r'~ care' nu poate cadea nimlc. GaW'.1!I ~neagT,i!i.poale fi ~·t~~~ parte:auniv€rsului,.ooea.-oo ar pmea s~ ofere () po- 81bril!Uate diL1Uode.i mte:rgrn<;:ti'OOrapide., Necaznl es~.e ca s-ar- putea~§. fie prea :ra!,pid~L Dacl voiajulprirl:tr."'O gawa gu,eagrlarfl pcsibil, nimic nu v-at impiedica s~ aWun.gep mapoi mainteapleci1rii. A~·pu~a face anumit€ Iucruri, cum ar .fi s!vi!i ucidep mama, eeea ee v-ar i:mpm.e.dica ~a £ifi present m lncul de. plecare ..

Dm.Mricir,e pentrn nOI (~;iperrtru mam,iele noastre) se pare d legUe :ftzicii nu permit 0 asemenea al1Umie in tillmp.

152

Pare sa ,exist,e (I Agentie deP'rotecfie .aJ Cronologiei, care ]a fare iswridl.or via~ mal u~oanri~ nnpiemcand cilaroriile in trecut, Fenomenele care 00 petrec sunt efectul prind~ piului. de mrerUm,dim~'1 care face cao dafil cu. diHitoriam treeutsa apara o mare canfr11ta~e de radia~iL Rad.ia:pile fie .ca V{If deformaspajLu:~Hffimp a·tatde m.1i.Qll~md~nu va fi PQ~ sibil al sEJ' mearga mapoJ.ll1. tiimPt fie ca vor pr~)v(lJca, un sflir~it al spa~i:uhd..;UtnppriIrtr~ singularitate ca raarea explozie :j\! mamaprabu~re .. Orieurn, b:ecutullil!ostrtt va fi la adi1pt}.5t de persoanele l"al1m~ent~,on.de:" [pO~Elza PlO"' iec~,el eronologlei ,sste sp.rl~iniUi de ca.tev,a ca!kule'r~renee

Pe care Ie-am eifecwa.t eu ~i altii, Dar ceo. mat bun! dov.ada

-. ( . . .'

c~,vtliaJu1.prlntimp nu 1~'M'~~i md nu v;a: fi vreoda~ :pooibil

este fa'Pt"td Qi nu am footinv,ada:pcte hoarde de mri$tl din

vUtflr. '

in rezumatr camenii de~;mi.!ll.!a cred cirl. tlJi'Irive:rsul @ste

guvtmlat de l€'gi bine- definite careIn p:rm.dpiu permit poo.zkerea viitqru_Lm. Dar ~area da~ d.e:legi est€: deseori ha~~L Areasfa knseamna eli 0 .mid sehimbare in .. siwa!~a hliHalti poaie d.uce la Q marlre 'rapid~,a. SChlimbMii m rom .. poh'~a idterioarn: A~da!r;' hit"practi.c~, pre·viz~.une~ se po:ab~· face dlom: penuutm. dmp d.estuJ, de scud. 'fbltUt;lt, QOlmpdr_~area universulu! pescadIJ foarte mare pare sa fie simpJili ~in.u ha,otic~ .. Be pottle prln urmare preved.eSJ dacli univ,l;ir.sul seva e;t,;.tmdepei1.trutotdeawm, sau d~c~ih cele din unnl va colaps~., Variartt-e!e depind. de: densitatea aetuala a. universului, In .reallitate" densitatea 6hs€nrai.a apare

L .""'

ca foarl~! ,apropiatA de valoarea densIU!.Pi critfuce ~. separi

,o(,.Jlapsul de.expansimlJ~.a :[I;I~S£aI'l}U!. Dile!. tooria .inflatiei este'ooreda" unlversul ,esre M. ~DlnentuJ. de .faJ~. pe mudiie de c:u,lit kja se £ace ,ci1rarn&rim tr¢!ld.i!~ia brne st-a~o;tnidt!

... . _" .' ",,'- .

a:ol'acdruetor ~ia l~1"o'Ee~or pariind pe ambeleeazuri.

14

. , ,

UN INTERVTU,:.

DJSCURI P.E 0 INSULA P.USTIE

Emismnea BEe Disc-uri pe 0 jnsula pUS'~ a fast difuZIl.UI pentrf4 prima oarll in 1.94.2 ¢. reprezintti eel mai vet-hi serial radioforzic.de p4n{fqc.f!m, El fu/eveni:t 'Un fol aq. iljstituJ,ie ~Jio~ nali!'. D¢·-a .lungul anita!'... numi1.ntl illvita#lor a fQ~t e~Ot~n .. t/~ cmtndprogramului lJu fost i'nre.roievaji scriJtofi, lJf:tari de teatrn,. muzfcien:~ a~lcri' ~i regizori. de drtema, ~;mpionii CDmici;,~uctttari, griJdinari; znvitJiitqri, dnnsal(}ri~ p".lifi~ieni~ 1rie.mhri tfi fo.:milie.i regale, cn:r.icatitri~U ~i oameni.de ;;tiinjil. 11!t1JiJ~Ji{"r, c~msid(n;~ti totdelluna en ni~te naufragia#, Ii S~· cere s'if~~i' akagi't opt":.dfscuri' pe ca~ le-er ,l"'~,ttl ei dacll. rU fi_abtutdonaJlsi1-;g~iri Fe o .i~:s~uUI. pu.s:tie. Li Stl' it.lili cere si1 aleagi'! un}lbiect ,de lux (ne1nsijj1e/.it) ~i 0 carie care sa~i i:'t;:sojeascrl (se presup,u:ne co.' ~n. text religios adecvat ~ BibliQ', Cora:n.ul"ori 0' CQ:r.te analog. - if~ se ,ani!. aciJl:o,

.. '1..':1 jJ.

impr-e~mit CU operele lui Shakespeare). Se cOHs:ide;-1"i'l cl( mal

exisiii .~i apa:rate.le. pentru t:'JStultaiea dlscurilor; .anun./utiJc mai uechi din inJrodllrCereQ 'p"cigramulu.i sunau cam: a~a; .~,.+.pre~ll~ pu:n.a1~d ca',acolo ,I?B aflli-un -gramofr:m; ~i 0 provizie inepuizabilii: de; ace". Astdzi~ apllffltuJ neceSar auditiei existent pe immli1 ar

ft un lector CD ell celu:le ~olare,. ,

. ProgmmuJ estrt:dijuzat sifptliJTJilnalt lar dis~urilc aJesf! iJ~ OOS~ pete s.unt" tmnsmi~e f1J: tim~l mterviului, care" .de obiCei, dure.aztl. pa:tntuci de mmu:re. Totu§i~ acesfinrerviu cu Stepherali:nukingl' iransm .. is in ziua de Craci%i~l a €m:ului 1992, a jos! D e:tceptie $i 11 d.:u:rat mai multo

bderoiul este luar de Sue Lawley.

SUE! In mal mul fie fe~uri, Stephen" esti deja familiar cu i20~ pe 0 insu1~ pusfie, pri'vat de 0 via:f.1ifizicli normala

154·

si ti.psit de arlee mijloc natural de c,omtmicare.. Ci~t de sing:ur te simp?

STEPHEN: Eu mi mao consider privat de- 0 viata normals 81. nu cred dJ. oamenii dm. jurul m~ ar. aflrmaiasa ceva .. Nu ma simt ca un handicapat, d. doar ca 0 persoanli CUI anumite djsfu;nctiooalit~,ti ale neuronilor motorli, ca ~i ('and as fi daltonist, Presupun dt viata mea.poate cugreu fi .j@scris~ ea unanormala, dar eu 0 simt ca pe una normall!J.:ill cU.g,et..

·C'u,,,,· Th"'nd. S;TiU'P deosebire de ceimai 'mU!ln dintre aban-

0' .iI!.. I II .. .....,...., ·r'-.p~ _.,Uj,"-".- __ , . ,j _

dona'pi de pe insula, ~i-ai dovedit deja~i~ ·1nsI~j.i cli e~~. mental ~i intelectualde sine. stdta.'t()I',. d1 ar destule teorn. :ji deshlUi inspirap,e' ca. sD te menW mereu ocupat,

STEPj{£;\J: Presupun ca sun.t- in mod firesc ~ oarecum :intTOv'edit; d_mclli~.¥lle de a comunica m-au obtigat sJ. rna bazez pe mine insumi. Dar ~ oClpi]!I'~,e amfose ~de vor~ baret, Ave-am. nevoie $;\ discut cuceilaU1;i Cit sa rna stimulez. lnri. ~ste de. mare a] utor in m.und!. s~ descriu altera ide~le mele. Chiar dacael nu-mi ofer.a nici rut fel de s~gesti~,r fa'ptul ms~i de a-mi fl. orgm:Uza·t,astf~lgandurille mc.it:sa le poi: .expUca aUor2IL imi ara tit deseori un drumnou de urmat,

SUE:: Dar ce ne po·p.. spune de.spm tmplinirea .. suflete~oo~" Stephen? Pfiria .~,i un fizician'sui1ludt ell tine are nevore de al~1. oamerupentru a ajunge la. ea ..

Srf.:pH.fN: Fizwa este foam buni1; dar este cemplet indiferenta, N-acf?n puruf trii doar cu :fizica~ l~f~l.ca_to.~ reilalp~. ,aQ1_ nevoie de colld.udi". i.tl!bire. :;;i _;afecti ~e. Dm ~QU sunt norocos •.. mul t mai norocos decal multi oarnsru c~ aceleasi dlefiden~ef decarece ma. bucur de ~uU.a iubn:e ,~i af-ediune. t':j muzlca este foarte impartanta pentru rmne,

- • Y

SU.E: Spune-mi, ce ip place maimult, flziea san muzica?

S1EPH'EN.; Trebw.'!:! .sA spun ca plaeerea pe care am resm.tit-o atnncieand 1totw merge bine in fizica este mult mei

,

155

mte:nsa docat amincercat~o vreodata cu m~:z;j,ca. Dar lucrurile ies billa numai die pnjine o.ri m. cariera cuive ... in ~Un,p ce lllr.IJ disc se pcate .pune ori die dlr~ uri dorestl,

SUE!·S-i care ar fi primul disc pus pe' insula pustier STEPHEN:. Gloria :].ul Poulenc .. Am auzit-o pentru prlDrm oar~. In v ara trecut~.la. Aspen, in Colorado, Aspen este mat 'ihtii de toaf:e 0 ,s.ta'~une de is.chi,, dar vara S~ tin acolo confermte de flz[d'. Alaturi de centrul de fizica se a:ru. un cort imens unde areloc un festival de muzica, tn timp oe ealculezl ce se fuJt§m,p~A amJld ,and 0 gaud. nea.wl se e'1/,apo,rar put! auzl repetitiile, EBb;:! .ideal; 00 combiM. eele dou,§ placed, fizica ~i muzlca, Da.dt .le~ puma avea lPe amandoui pe' msu~a pustle, n-as mai doii s1i, fin salvat. 1ln once' caz, nu $nam.1e de a face e descoperlre in. fiziea te,oI,etidli, pe· care _~ dod st1 0 cemunic tuturor; Presuplm. ca 0 ,antefia ~pe:nl::ro. Si'fteU~, prin care ~A transmit arlico'h!.de fizic~ folesind po.~,ta electronica ar fi lirnpotrlva r-egulilo[,

Stm: Radioul pea te ascunde IleajUllsW"Ue' fizice .. dar in taw d.e fali e1 disimuleaz! altceva. Cu ~pt>e ani in u.rn.l!_,. St'ephenJ ti-ai pie:rd.u t.liieralmentie VOCea. Po~.ii. sa~mi spui ce s-a iIl'tamp]at?

Sr:tWHEN; Eram la Geneva.la CERN, unde este marele accelerator de partieule, -, in vara luj ]985. Intentionam sl. merg la Bayreut~ ,in Germani.a" ca sa. aseulr dduJlludul Niebel:ungului al lui ·Wagner.1Un f~eut 0 pneumoni€ ~iam fost Internet de w:g~ta lao spital .. Cei de Ia spitalul din Ceneva i-au s.pus oo~ei <:,~. nu are mst s~ nUt mai pnl artifEcial m vla'ta_,. dar ea nu a vrut sa a ttdi de asa (eva. Am .f,~t tmnspnrtat pe'·c.ruea aerulut la spitalul Addenbrookes de la eari1Jbddg"ej. uncle un chirurg pC' nume Roger Gray rni-a f~cu.t traheotomte. Operatla mi-a salvat viata, dar mi-a .r,apit vocea ..

SUE.: Dar vorbirea'ili era .~i pina atunci gt"8U inteHgib.lli1f nu-i asa l' Prohahil ca pina la w:mi1 tot ti~.ai .6 plerd ut vocea ..

156

ST.EPHE.N:: Detii vocea mea. era. greu de d!esluf?it, cei care imi erau ap.ropiap m<1 :puteau m,tu~i m~eL.ege. Puteam.jine semmarii. prln interpret !;iji~m,i F1lJIueam dicsa bl~irile ,~tHn.tifice. Dar 0' perioa,dA dupa opera'pe am fost dlistrus. Shnieam a1tara s~~mi recapa:t vocea nu mail menta sl traiesc,

SUE.: Atwlci" un exper~' c alilforrri an In computere a citlt desprenecazul tau ~i '~-alrimi:s 'O'V'OC€. Cum. .~mreaz~?

.STEPHEN: N umele siu este Walt Woltosz. Soacra lu~ a. avu.tacele~i.problemeca mine, asa cI eI a.alditWt un progr,llm pe calculator ea sa 0 ajuu@ sIt c-omunice. ~[)e..a lWlgu~. ecraaului se nU~ci un cursor, Cip,d aeesta ajUll,ge In oppunea dorita, pornestl un contact ~pind din cap sau din ochi, sau, in, ,eazul meu, cu.mma. In. acest f'CI,. 00- pot selects cuvintele afisate .pe padea de jos a ecranului: Dupii '00 al 'c omp us astfel comuruear:eil" aceasta poatefi trim:isl Ia un sintetizator de vo,rbltre S!l.U shlvat~ pi! disc.

SUB: 'Tn~aba merge ins! mce't.

SmJll!HEN: 1:n.oot~ aproape de zeee ,nd rna] i:nOOt ddt v 0[= birea normal! .. Dar s:int~tlza~oru1 de voce este m~dtm:M elar dledU era vorbirea mea, BrUanicii it descrlu aceentul ca .flln-d american, iar americanil s,purn cj este scandinav san irlandez. Oricare .ar fi accentUJ~. toati lumea ill mte= lege. Co,pID mel ma~ mati s-an .. ada:pmt.la vocea mea pe miisura ee se w~utii~eaj\' dar fiul eel mal mic, care avea dear sase ani amd mi 9-3' flru.t traheotomia, nu ill-a putut intel~ge nidodatlL AcUID" el mt are pmhlem.e. Aceasta 'i'nsemm>1i fuairte mul ~'pentnl mlae,

SUB: Aoeasta inseamna dpop cere dinainte intreb1irue ~i ~ atuncicfuld e¥tigata .. nu trebuie dec.it s! dai !',a5pun, ·n?'

SLU'ue.

STEPHlIN: Penh'll programele lungi,Wtegistrare caaces.ta, ma ajuta sa ,am'mtreblrile scrise dinalnte .. astfel ,e! nu este nevoie sa. folosese ore # .ore de inregishirL Intr-un fel, am. mal mult control. Dar .. in realitare, prefer sa ras.pund

:~ la ~n:~bM:i. Fac asta dupi seminarii ~i leo}i:i de popuIa:r.llare.

SUf::' DSJr~ ~a cum spui, procedeul it] oler! posiblliratea coneolul u11 iar eu ~thl, C'~ a:c-esf,a este important pen tIU tine, Famllia ¢p:deten:iI teconsldera m~,papirm.t san despotic, t~[ l1;cun.~H vIDa'?

S~rBp.HEN: Orice om inteligent esteconsiderat din. cfuld. fu ,can.di ttu~apa.tan.at Bu.prefer s~ spun~re sunt un om hotar.a t~ Daean-as 11 fast JJn om foarte hortfurat,. n-as .6 .€ost acum aid;

SUB: Ai'foot asa ~otdeau_na t

STEPHEN:: Vrea l1. dOillts~ ron; un murni~'!P'ad de control ilS!upravie!:lli mele, crml.auceilidp..Mui.t prea des.persoanele handieapate a.u y~a~ impusa de al~~,Nici q pe.rso.arna vaHd~ nil s-ar resemna ell a~a ceva.

SUE: Sa mCM1.la eel de-a! .1oilea ruse.

STfiPHEN:.. Concertul pentru vioara de Brahms, Acesta ~ .. !Q6t primal. disc lol]jg play pe care l-am C1Uffiparat. Era in 1957, ~i. diseurile de 33 de hl1'~'~ pe m.i.nut abia apE.iruser~. ill ¥a:r~a Britanie, TataImeli ar n privit cumpiir,1ll'iea. uruti pieup ea pe 0 nesi\bt1in~, dar J-am convlns cilpot asambla unul run piese ieftine. Caun.lJlI .na_ocut 'in Yo'rkshlre" i-?Lplaruf idsea .. Am a~zat plElJ:~anul ~i amplificatorulin entia unui veehi gramofon 'CU: tura tia de 7'8. Daca ]-a~ .fi

p~trat .. acum ar.fi Iostfoartevaleros. -

0' dat~. censtrut t~ pieupul avea nevoie de un disc. Un eoleg mi-a sugerareoncertul de vioaraal lut Braluns,. deoar.ece::mmenl d!in cercul nostru de In $ccoaHi nu-I'avea .. ,lmi amm.t€Sc ca. acostat tmi2~d. ~i cirici d.e ~iliIlg~ceea ce pe a~U11d em mult, maio ales pentru :ll'TLkle.Prettuile d:iscwilo:r au. ere scut,:dar ele reprezint:l as~:mul~.mal. putin Intermeni.reali,

Cand am auzit prima nard discul.in magezin, mi s~a parut ca suna cam eiudat si nn am fast sigm ca-mi place"

I53

dar am.eonsiderat necesar sn. spun. ca da>l'o~i,..peste: ani... discsl.a ,d!ipi:ta-to' mare .impormnta pentru mine .. ~. dod sa pun tncepu~ul :mi~ca_;di k>nt@ ..

SUE: Un vechi prieten de f.unili€ a spus C~I' pe'·Vlem'e:a cand erai un. baie~t famH(_a vQastr~ ,era -. ·d·t.e..z:~rfoMle :inteligent~1 foo.d>e·is;t@a:~~ ~il foarte excentrica" . Relrospecijv,. crezica este -0 descriere c·;Ojr.'ecil:l!i.?

S'nP11EN: Nu pot cementa dadai mel erau foarte inte~ :~. 'dar' cu :s[guran9i C'~ TIIU ne sffim.}ea:rn excenlrid. 1'o~ .presuptm eaputeam Ii priv,~ti astiel fat~ de se~l1d_aniu1 din St. AlbW'IJr care era un .]oc desbll de a~ezat .pe vremea ciind locuiam aeolo,

Sue:: I01:r bUtt Ul.u a fast specialist 'in. bdi tr()lflkale.

'J C ~ .oi"'.

STEPHEN: Tatm meu .flcea,. ce'rc.etari m .domerdul ,r.n.aJ,adiilor trop~.·El dUii~orea deseOEi;fu Africa p.mtr'u. ate$:ta: acolc noi medicamente.

S'tff.: .tlli,adarjm_ai ntllitain:fluen!~~ as~pIa, fa a <lvut mamar iar daca este a.!jla, cum i~~i caracteriza infl uenta?

STBPiiBN: Nu" a:_? spune ca~NU fileu it avut 01 Influen ta .mei mare. Mmru:U madelat dupa e. Deoarecs taJta era. cercet:a~orJ' ~m slmtlit b~ c~~c@bir€a.' ~tllirL~ificili. er2JJ profesia fl-

'. .' )1 -. - .. . s·, ,J.~C

reasca de urmat cand vul fi ~Jt. mare ... "mgura lu:il~fi&[~

a .foota.: nu m-a ',ah:as meilidna .sati. bielogia, dle!Oa~urel~ tmi. pareau prea inexactesi descriptive. Bu doream ceva fn;mdam@nlal. ~i Lam g~~d.t in fizicl.

SU~: Du.pIi spusele mamei [ale, a~ avur totdeanna "cali~atea d'escrisEl., 4r€pt c,apadtate~ de a te mira, ""Pot vedie[l. cum :n a h:ilg stelele", aspus ea.1~i! aJl"lfufet,iH?

$TJ::PH£N: im.i amLuh3sc·rum .m-am tnfors oda t;i n.OOlp-

-.i.--." ..l""lJ '('_:'_cL T_ .... 1.1. ·1 . . ul . ·b·ili~

tea. tarzuJ ~ .. aJ .. 1LA.J1IU . .i'a .. ll i. acettnnp .. \ tiln'iUlal· ... fU . w.; era

r I' J - ..

april la miezul nop'tiipentru ecanomie. Am Vftz,u.t atunci

eerul noctum a~a G1.~nii.l:::Wda.tit; m Calea Uadee' meptde-a eurmezlsul, Pe Insula mea pustie • nu V(J,r H delocfelinare, astfel cJivoj, ved.ea<bine· stelide.

159

SUe! Desigur c! al fost'~Sh'.Uucit mcopilllriel' pC'la. placut mult s! te joci aeasa ell surioara, dar-la !?Coal! erai practic irrt coada d.asei ~i uU-'ti pr~ea plsa de 'asta" n.u .. ia~a.?

STE.prJf:N: Aceasta s-a. in~plat'ln primill meu an de lasooala din. Sf. Alban. Dareebuiesa spun cit era (J dasa f:oa_:rt,ebu_ni ;;i ca. erammult mai bun Ia examene decaf in wsl .. Er.am sigut ci pot maio mult ill reailitate ~ tk vmili erau serlsul meu de ~ii !1~ dezordlnea care rna plasau a.tat de jos,

. S,tl'B: A'l trellea disc?

, !

STEPHEN~ 'La, mc.e.putul shld~wr~i de Ia .Oxford am cHit

romanullui Aldous H ux1ey~ Ct)ntr~pund. Cartea Be dorea un portret al aniler treizeci si aVe·!lllIO num1U' hnens de per~ sOi1laje. Mjulte dintre ele erau mai degmba dirt carton, dar era unulm.ai uman, mode]atevidenf;dupH Hu:xleymtll~i. Acest personal n ucide pe liderul fa5~tilor briimnidjl' ~. i:nspilir,ati de sir Osyv,ald .Mosley. EI ~ de~muie partidtdui fapta ~ ~i pune Ia gra.mo1ioll Cvarterul de' coards 0B'llS 132 al 1m Beethoven .. La mijlocul eelei de-a treia ~dbi .. deschid@ usa si este,'tinpuF-afde fasclsU.

~sfe un roman cu adevaiaf51a.bt dai H~ey are dreptate·m .. alegerea muzicli, Dad; ~ ~t1 ca Buxw. ~anul'Ui,es.fe pe cale sa-mi aeopereinsala pus tie;, ml-a~ p,tme dlscul' ell miscaree a treia a. cvartetului,

SUE:: 'Ie-ai dus fa Unlversity College de Ia Oxford, ,ca, sa In'V'eti matematica si flzlca. Dupli O'IT1t'I ai.caleulat minsuti.

t- .. - ~, - '~ .. -. - -. - ,.1

n-aiimrita1j'jn medie, ~i mul~: de 0 o:r,a. pe 21. As rom fl.

rom$i de spue c~, aipra~ticatc~otaffillli' .ai baUl bere .~i ai facu't·~'cu 0 anumiti pUle,ere~. glume proaste pe seama u~or colegi, dLlP~ 'CUI!1 am. ant Care era problema? De ee !:1U t[~'i b~Uut c~.pul cumuru';:'a?

SrBPI'iBN: Era la .. s:~itul.MliI.Qr dneizeci, iar cei.m.a'imu.1!i tineri eraudeziluzionati desodstate, Nu pitrea si. se mtr~ ziiread Ia crizont nimic altceva dedit tndestu.l.are· si jar

160

indestula'r~'" Conservatorii tocmai lnvinseser~. pentru at tre~a oara ll1 aJ.ege:ri. cu lozinca . ..,Nu v-a fost:rucioda:tli. at§l dle l:dne"!·.Eu ~ rei mai m:ul~ dintre co~tetnporan'iii mei ¢r~. pli.ctisifi die viaii ..

SUB:. 'fotu~i"re~eai sa rezolvi m ca'reva ore probleme pe carecolegii reuseau sa Ie resolve abia in c.a leva ;slpt~ .. mani. Dupa d~,e au. :POV'l;stU de atund, ~ei erau m mod cler ~tienJii detalentul tl1 u excep~Wna.I.. Crezi dl erai ;~i. tu constienti

SrsPHEN: Cursul de fizici de Ia Oxford era pe yre'mea . aceea ridf.co·n de ~r. Se putea [pa:mcu:rge flrl d mer:gi la vreW't. CUi'$ .. numal be.CVf!m.tmd unul sau douasemlnaril pe saptaman,i=iI .. N:t:Il trebuia sa memcrezi muUe' lapre, ci numat di.teva. ecuatii.

SUE: Dar ~a: Oxford, nu-l a~a"ai ebservat pentru ]prima oo.ri ell. mmnile ~i pidoarele Rill r:is.pundeau exact eomenzilor, Cuin Ji-ai explicat pB' moment acest Iucru?

STEPHEN: De fapt, ceea ce am observer la me>eput a fost d nu.potva_sJi,cumtr:ebu1e .. ,Pemma r am_·ckut tau pescm .m clmfuul boboci1or.M-.am dus Ia doctorul colegi.ului dupa. cizlitura,. deoareoe mi-a fostfridi s~ nu fipi:J1.t ceva lao creier, dar dectoml.a conslderat c,lI nu este nimic series ~:i mi-a spus sa omai las ell ber-ea .. Dupll examenele finale de la Oxford!, am pkca.tvara m Persia, ~ sim:team.m mod dar mai sHibit (a lntoarcere, daram crezut .cit!!. mi setrage de.la un deranjament puternic la stomac,

SUE: Dar ,eibld anume te-al dat b! tUJt"!i~ ai admis ·cl e.r,a verba CU adevaret despre ceva r~.u ~i ai. decis sa-'!:i. lact un oonsu1t medical?

StEPHEN: Eram.Ia Cambridge ~. am venit acasi. de era .. dun. Era in tmtpul iemii gre1e din ; 62=163,_ Marna m-a '000- vlns sa merg la pn:iinaj pe]actil din St .. Alban.,m po,fida faptuluica nu ma simteam realmente In stare. Am. cazut ~i mi-a fast foaree greu sa ma rldic, Mmna a inte1es ci e ceva in ne:reg:ula ~ rn-a dus la doctorul de, famlli·e.

161

S liE: $i pe urma .. du.p! tre:i~pl!man~ petreeu ut!in spital, tl-ausp IJS vestea Qe'J. rea f

S1'EP]i,'?Nf;: Bram i_n'b~.r[1jaJt laspi talulEarfs, din Landra, d.;:oa~e tam tinea de acest spital. Sti!J.ream acolo de doua :sap'm:w~ll!i pe;I1lttu ana.Hze, dar- doctorii nu-mi spuneau nlm.ic d~spl:'e cev~ care ar .n fest grav,. en exeeptia faptului d nu este verba despre sderoza m~ltipl~ :;;i cl1 nu este un caztipic, Ei nu mi-au spusce perspecuveaveam; dar eu am ghidt: suficienl ca~ ~a mteL@g c.3i sunt destul de sumbre, astfel d'i" D.1!l voiam sa -i intreb"

SU!:i': 6i·F [a :5fa:r~iitl ~i""<;'R SpUSi eEl. mai aveainumai vreo doi all] de trait. Sa Inhen1Jp~n1., Stephei1"pmtestire".~~i 5~ alegem dlscul urma tor.

'sTEPH1Jw::Walkiria" EI.ctul inhiL Este verba despreun alt disc l£cu Mcl,chior ~i Lehmann, La origine, a fos~ inregistrat pe discuri de 78 de·tll.ra~[i1nainte d~ riiiboI sitransferat pe LID. LP Aall1.c:eplttul anilorsalzecl. Dupa ce amfost dliagnoslicitl!,~ ('Ill maladia neuro-mcterie m 1'963:, m-amfixat Ia Wagnert ell urru] care corespundea dlspoeitle] sumore ,~i a!.PQcaUp'fticem C!I@ rna aflam .. Din neferlcire, sinretlzafnrulmeu de vorbire nu este prea bine eduea t si pranu_n~~. mnnele ~ompozito.rubrnl cu W ca. ill engleza. Trebule sa bat v-« .. C...N.B~R ca sa-i far sa. suneaproxlmatlvcorecf .

Cele palm opere dln.cielul blc1uitt.i reprezLI1lu:i. eeamal Importan t~.crealh: a lui Wagner, M.-am duslaBajreuth, in Germania, cu Bora mea, ~Philippa, in 1964, ca :sa le vil1id", Nu .~t[am peahmci bine Im:l!d, iM Walkir.iat a doua opera din ciclu, mi-a produs 0 impresie formidabila. A foot regiza ta. de Wolfgang Wagrrer sl scena era. aproape intLmecaW .. Este· istoria iubilirii dintre doli gemeni, SiegnU.lllq! si Sieg]inde" care ail f,oot despat!i:}i. dln copilarle, Ei se remtiInesc atundi catndSiegmundi.?I gitLse~te ad~post m casa lui Hunding, sorp:d Siegliindei ~ Inamicnl Iui Siegmulldl. Fragmcnlulpe care l-am aleseste po~estirea Slegl.mdei des p re d§sa toria ei f{lr~ta cu Hunding; In m]ji~ocul sil:rbatarii, un

162.

b~,lr§J_n p~m.md.e fu sala, Otchesb::a. il1.terpreteazl tema Whl ...

ballet,11n'l11 eli ~ ~.. , I l nob 'I - din motivel ·1· .-l" :~'.,' .

. _,' ... _ ... __ m_fe ee~e ma,~ no.]!€: UJLH mo .ve..!L.e ,11eJl!.tH.

B~.trfuyu:l este :mSu~iWDtaI1l, zeul suprem '~il 'tat.l.[ lui Siegmund ~ al.9Aeglmd€li. E1 r~rn mrige spad~ D.l'tr=lJIlt:!U'[:Ichi. de ccpac, Spada este destru.t~ Iui Siegmund. La .5far~UuJ actului, Si~gmund 0 smulge din trunchl 9i eel d9i fug in codru.

SUE:: Citi~d despre tEner Stephen, Iucrurile apar GSl sl cana;.rluMtd cun~fuln~ .de cendamnarea tala moarte care i~ JaS81 numai dol ani delraU, te-ail:rezit, sau, daea vrei, vestea aceasta te-a fi\cUt .SJJ te conoentrezi ill:5t1pra vie~iJ ..

. STEPHEN: I;rimul 'erect pe'caJOO l-mnreshn!it afustd.ep:ri.marea, Se p~r€'a ca ,stm!rea Plea se lurl:liuhltea rapid, Nuavea niei un sens si:!! mb€J,rIrnd eeva sau sa lucrez pentru doc-tarat, deoarecann ~Mam dadi voi trill destel ca. 5~·1 t~tIi1Lfu, Dar, dupa un 'limp, ~,ucrudle au Incepuf s~ se tmbUha\~~ teasel, Boala a avansatmai uicet, Jar eu am lneeput s~. progresez in Iuerarea rnea.tn spedalm. deuhJns~raJrea .faptwui caumversul tr-ebuie sa fi av ut \U1, meeput repre-

zentat de marea explozie, ..

SUE:: Ai aflrmat tntr-un Int~FVluchjar ca e~U aparent

rna i feridt acum dedit inain te de rmbomilivire. .

STBP.HEN: Sunt, a.esi,gu:rl mal fericlt ,flJCWl1L. Inainte de a corttractamaladia nium-mo~orie.,eram plli.cti.sit de viaitl, Dar perspactiva unei mortltimpurh rn-a fii:cut Sa in}'eleg ca via.~a merlta s~. fie tdlf~. Sunt a bU,ea Iucrurl detilcut" at~t de'mults, eli niIn'e:ll{nu poate' sa le :fac~ pe t(lc'1h~.lncerc un sm1,t.amant adevW'at de ~plliiire pentru ·dJ am reusit s,~. adue oconb'ibu1ie modle8t~ dar semmficativa la' CU~ m)afterea. uman~i fu pofida wnwj~ei mele .. Desigur rn sunt foarte nOFOCOO ... d8!..1' oriclne poate realiza eeva da,di se std.-

duieste destul. .

SUE: M':ergi .atilt de: departe .Dlca.t s'a spulc.1l. s-ar n. putut sili nureallzezt toate acestea ditl}ca, n..w,.fi avut maladia neure-motcrie, on. acest punet de v.eder.e este prea sinlplist?'

163

STEPHEN;. N'U.!, eu I1,U cred ('i maladia neuro-motorle poateconstitui vreun av,omtaj pentru dneva. Pentru mine boola. afost un dezavantarj mai :mic·ddt pentru 'aJ].pi" deoawee nu rn-a puwt impiedica sa facceea ee am dorit, adica ,~ wfelegcUm funcponeau. universal.

S tI"f: (:ea'~alta 5W'S~ de .ins.pii',a.:tie, 'apatuti!JJ atunel dihd moercai 81. te i'mpad cu :kleea bolii, a "foot 0 .fem,€iie 'Wnara, [ana Wilde .. p€ careai wtihrit-o k! Q lPetrece~I' de care te-ai indragosli t ~i cu car-e te-al ,clJs~,totjj_t apoi. Ne floP spune ('.at din. succesul ;ta.u, i sa datoreazael?

STEPHEN! CusigU!ran,a ca nu m-asfi deseurcat fira Jane.

FUnd logedit cu .ea, m-ara ridicat din abisul. deznadejdii in care ml aflam,. Jar' dacaurma sit De casl.tol'im" a,runei trebuia sa-mi gl6eS'C: un Ioc d~ mq_ncl.,i sit-'mil.'tetn:rln doctoratul. Am in.ceput_~ lucrez series .,i am d.esooper.it~-n1i place, Jme m-a ingrijit de una smgurB-r' pe rrtlsml eesitua .. · .. mea sehu:-:iut.1tea; 10 acel stadiu nu neajuta nimeni, iat noi I'U!.li. ne puteam, dle.sigu.rj. permite un.aju,wr contra cost,

5UE::~ astfel i~aJi sfidlatbnpreun! pe doeteri, nu namai deoarece ai eontinaat 51 trme~ti"r ci ~i datori.ti faptulai c~. ,ap avut copii. Roberts-a.eascut in 196.'7, Lucy in 1970" apei 'Umo&y'm 19'19 .. Cat de 90caP au East dodorii?

S1:l;'-PHf:..N: 'De lupt., doctorul care md-a pus, diagnostkul s-a s.pMat pe: mauu .. E~ era irtcrre4in.~·a~ eli. ,nu:a:. se pu.tea face nimie. Nici I)U l-am m.ai V~Ult vreodattl dupi\1 diagnosticu] initial, De fapt, ta to meu a deve.mt ~i docrorul mea ~i eJl era 001 cMuia ma, adresam pentru sfaturi. JBI mi-a spus ,d1 nu existau dovezi care sa." su.st;in! caracterul ,eredlitar at bnlii, Iane a rell!~t s~.-i mgr~j)easc,a p@ ceidoi, capo ~i pe mme, Numal abci cand. am plecat in Oilifotnia,:in anul 1974,. a. trebui t sa, apelam ilia. ajutor din ,;d:aral' m.ai tn.w de [a un sruden~ care It locuit ell nui" aped. d,e-]la infir:n'1iE·t'e;.

.5 US': Dar acum nu .mai sunl:e~iim.pIDeuruL

STEPHEN. Dup!li operatia mea de traheotomie, am avul nevoiede mgrijh:e'conlinUlli, zi ;~i noapte. Acmf' £apt supuneaJ

164

c~stl.toria. noastrEi. la "0 preslune tot J11ai mare, in. -celEf din IJ!rma,., ·m..-am, muta t.r iar acum 100uiesc lnitr=un.·apart.am:.eTht nou in. Cambridge. 'IbUm ssparat,

I'

SUE: SA mal punem ceva muzica,

ST£.PH,cN:: uPle,aser Please M~,t~ 1 melodia mterpretaotl ~€ grupm Beatles, Dupa primele pakn1budi~ mafserfoase,

, • .Ji_ .. Itl· p' . . I

a~ avea nevoie L~ osva re .8JXate", .·ook~ m;me~i pentru

multi 8!t~, grupel Beatles a.,apmnfca. 0 aruer.e deaer. proaspli t p€ scena destul de stifu U!J ~i maladiva a muzieii pop .. Ob:i~nu:ilam gil ascult lopW douizeci de Ja,Radio Luxernburg duminidi seara,

S~,ll;; ~ pofida oaorurilee care te-au coplesit p:e "line, Sr.epben Hawking - $i aki trebuie 51 mentionez cA ri1!i?tD. pmi.esor Lucasian de ni1.tematk~.la Universita~ din Cambridget fosta cateru,1 a 1W Isaac Newton ._, te-al deds s~ scriio cal.n:e de' popularizare desI'M' a.ctivifatea ta,,:runtr-,un motlv desml de simplu, Cred Icl! aveai nevole de b.am.

STEPH-eN: ~.li am sperat,cli Y~i cli~tiga osuma modesta dintr-o carte de popularizare, principala .ra~lUle pen-bu. care am. seris .scurU'1 is.toriu a tinipulu.i a fest pUirerea de a serle, Eram·entuz~asmat de descoperlrlle f!tute in ultimli douazeci ~i ciud deani ~i doream s~ foe. povestesc oamenilor despre ele. Nu .m-aim ~,tept8Jt rudod.aUi Sa iasj a~n de' Dme.

Su£: L,.tr~dev ar, cartea a spulberat toate recordurile, a intraf ~i a rrunas, m GUi'nn,e~s llook of Re'CfJrdspenbu. dura.t.aprezelltei ei. pe lista celor mai vindute'drrti. Noorani nu ~~,e' ·cat€ exemplare au fost v.indute In toata Itumea_J. dar este sigur elt s-an dep~.it zecemilioene, Qam,enli. (I ~um" pi1ri, ,e evident, dar se ridicamereu mtrebarea. daea 0 ~l citesc .

STEPHEN; $tilt ,c.1 Bernard Levins-a tmnp.otm.IJi.t-ilia.pagilina. do'Uazed ~i Dalla .. dar. a1l1.05c o. multime de citjtori care au mers mai deparle·. Yin la mine oameni din toa~a1u.m.ea

165

¢ im:I spun e:aJ de mult ]e-(I. pla(u.t. Peate canu auterminat-o, .SClU nu au mpele6 ehiar tot ce au. dtii.t .. Ei au ajuns in:sl eel pUPIl]a ideea ci trJiim Intr-un univers guvamat de legi ran onale pe care Ie putem descop~r( ~ :in~el.e,ge.

~'" ., '.' .' I • _

SUE:: Conceptul de ,gaur! neagra a stimu']atimaginm:pa publiculut ~i ~ reinnoit interesulpehtru cosm6logi~,. Ai 'U_m:.mlrU vreoda t~. episoadeledin s.tar Tracks cu. devIza ""a merg'e cu indrazneaU acolo tirade: n,~.a ajuns nmwni ,pan,~, acum" etc. $i daea ~,ti·-au p,Hkut?

STfiPHeN:' Am dtit m'uj~ Iite'ra:rura SF'.,eind eram 'adoll€S-' cent Dar acum .. cftnd lucrez in domeniu, ga;sesc cea mal mare.parte din ea cam facilit. Bste atilt de usor al scrli despre'Jtiperspajiul care.Il conduce Si3lU transporta pe oame~t da.d\ nu trebuie s~ fad ~ aceasta deseriere 0 parte a. ,~,ui tablou consistent, $tlit}ta adev ara ta este m~~ maio captivanta, deoarece ea. descrie ceea ce sa ~tffn:!:pHl lnJ:eallitate, Autorii de SF nu au sugerat wdoda.ffi. e~,fenta g~·tll'ilor negre tnalnte ca fizieienii sa se fi._gandit la 'el:. Dar EO! avem arum dovezl serioase privind. existenta umn anu.mit numar de g:tui-i negra,

SUE'. Ce i.seinmmpUi ool~rnre cade mtr..o ,ga\mi neagra? STf'PH.EN: Oddne cit€9°O illite:ralud, :SF ~6ece 1i Sf! mtaImpUt aJ.tUnd dlnd cazi intr-o g'a:url1. neagra. 'Te transformijn spaghetti. Dar, ceea ce este mult mal interesant, g,a:!~e negl\e nu sunt complet oegm. Wtl emit in afara partieule ~ r,adi~.tll ell un debit sustinut, A~,t Ienomen prov.aaci ~v2ljp'O.rarea lemlt~ a ,g:anrii o.@,gre. Nu se~tii.e msa oe seirttanipll cu _ga·ur,a. neagra ,~ cu ~onPnutul ei, Acesta este uu,dom'enilt pasionant .de eercetare, dar sceiitorii SF nu I-au 'Cca.pta't incl.

S W~:: ~i aceasta radiatie pe cara ai menjianab-o, se :n umeste, desigur, ~,l3Jdiatie' Hawklng.Nu dumaeata ai deseopetit gaurile nep,; deslal.mersmai departe ... demons~§nd ca.ele nu sunt negre. Dardescoperirea aeestor g,au:rtte-a

166

f:icut sa te preocupi mai fudeaproape de ,originile uni versulu], nu-i a~a?

STEPHEN: Colapsul unci stele care d;!. nastere unel g.!:iuri negre ,este inmu1.te p,rivm!e ca reversia temp-or.al! a expansiunii universului, o ;5~ colapseaza de la 0 densitate destul de joasa. la una £oarte :inaltl.-. Iar unilt,ersul se extinde moopand de la 0' d.eruiibJi're: bde malt! c~Ure deMibJ.!,i mal mid. Exista ~ 0 difere,nt! importantl. Noi ne afLw In afara gaurilo!' negre, dar m .. interiorul universului, Ambale ,See caracterlzeaza msa. prin radiatie termica.

SUE: Spul col nu S@ ~Ue ca se 'intampUi in cele din urma cu gaura .nea.gra. ~I cu centinutulacesteia. 'Ieorla susdne . ded.ca. orlce s-ar mtampla" orice obiect ar disparea. in gaur,a .neagd ..• mciuslv un astronauj, totul s-ar recicla ,sub wnn.a der-adia:tie Haw-king"

SHP.'H~N: Energia corespunzatoare masel astronautului vafi recicla ta ca ra.dia~ie ,emisa de gaura neagra .. Dar nici astrtmautul insusl, oid maca:r particulele din care esteel alcatuit nu vor i'e~i din ga ura neagra, Asadar, intrebarea ·esb~ ee .5i6·intampla ell e[e? Se distruge totul, sau trece Intr-un alt ·ua~v'ers? 'Est~ ceva ce mj~,a:ji dOli fnarte mult sN aflu, dar mlU .rn.a vaa aruncandu-ma mtr"-o ga'Ur~ neegra,

SUIi: Stephe[1l.r luaezi inruiti·~.~dka a.jungi la 0 teorle care 'ip p'woe ~i .eare t'e <.ltrage ~ upo;. treclla demonstrarea ei?· Or,cn om de ~ffin~, trebuie' totdeauna s~=r.i croiesti drum pe' eale logica spre' 0' concluzie ~i nu te Incumetl s~ '0 ghk~ti dinaints?

STBPHEN: M~. bazez in mareparte pe in tuip,e. lncerc ,M ghicesc un rezultat, dar apo.ffi trebuie s.6-1 demonstrez, illar ill acest .stadi u. descopsr deseori colt' ceea ce am crezut nu est,e' adevsrat .. sau cl este verba despre altceva, 1.8J. care nici nu m-am gim.dit m.ainte. ~ am. descoperit ca. g~,tttiile nsgre nu sunt complet n.~'. Atunri. doream sa. demcnstrez altoeva,

167

SUE: S~, maL ascultam muzicil.

STf.PHW: MO'zaJ.rt a fost totdeauna unul dintn3 favorim mei, El it oampus 0 cmfita~e inal!-dibili de, muziciL Anin acesta, de ziua mea, cl_nd am implinUcincized de ani am primU cadou opera, sa oompletA, pe CD" cu 0 dur,!'lrt! de p~te _dO~i1,5'Ulte de o~" bdi,maj am decn:rif drum prin ea, Una, dmh'e we' ,matmlre~e co~poz.ijii este Requiemn.l. Mnzart_ a mwitinainte'de: a-Itermina, RequknmHlind completat de"wnw dintre e:]evD sm" din fragmentele r-am.ase de Iamaestru. Introdueerea pecare o vom asculta ~tesingtt:ra

palle complet soisi\i :},i oKhestra,tl de Mczart, ._

_ .,~U,e: Ca sl,s~p'llii.c multteeriile tale ~,~i.sper cit rna, ~EJIl.l~rta':~enjtru as~ - mai f:rtt&i ai~ti. 1198 cn..m.mfeleg eu luct1lrue.l' di a eXlstat 00, moment al C'..re'apei" .0 mare '<e)lplozie" du' nu mai crezi asa (eva . Aeum consideri di. nu a exista't nici incepu.t ~i ~"nu exista nicl sfar.;?it, universul fiind 8utooonsliister:tt :inseanutl aceasta c.i1i B:ctu1',creatiem:nu

~_....t - ~J< • • -

:ira pe,UJL,~Y i!j!1, ca .. prm urmare, nu €xist:i. lac pentru Dum-

nezeu?

STEPHEN! Desigur ca, ai supras:imp:li:ificat: hJ.~rmile .. E'u in? ,~al cn~d.('l1 universul areunmceputm·timpul Nat fem. ~J.g ban:g. Dar mal exisUi ~iun alt fel de 'limp, mnpul mtagmar; ,perpeo($oruM pe Hmpul real, in car~ universal na are 'inc~uit.sa'u. sw1it. Acea$t~.inseamnA ca mod,uj'in far€ almc~pUl unive:sulli esse determinat de .le,~[e fizidl. hl conaeall'~l. :au se Impune s.a spunem d. Dumnezeu a, pus universal in miscare tnk"un mod oarecare, ,aibitrar .. pecarenu-l pUi!:eminte~. 'Ieonanu ne,spune dad Dumnezeu exis;ta M u nu, ei numai cit E1 nu .isle arhitrar~

, SUE: Dar .. ,daci .ramrum ca 00 posibilitate ca Dumnezeu s~ nu existe, cum iJi expJici ace.leiucrurl care sunt WncQl0 de ~,tlinji\t: iubirea 9i credin~ p€! care, au :manife:s.tat~o o5.i ?_m~ift;s~it ,fa~~ d-eline oamenii? Cum ip e'xpUd propr:[~ msp!rarl.e?

168

SfEPHBN:: Iubirea, credlnta ~i mor,alita.tea~m de' 0 categorie diferita de aceea a nzicii. Din legile fiz,icii nu poU deduce comportareacufva. ,Exis~a ins! sperall'Pl ca g~direa logic! pe care 0 .implic~.matem.atica ~i fizica sil poruM. servi drept ghid ~i in ccmportarea.mcrala,

Sws;, Mul~ nameni ered c!.~e-ai dispensat eEectiv de Dumnezeu, Nsgi acest ,fapt?'

STEPHEN: Dupili, cum, araUi lucrame mele, nu eSt€: necesar sa, afirml di modul ill care s-a ,creaUum:ea a foot un capri .. einpersonal alli IU'i,Dunmez.eu.'1U:mine.lmiA o,i:ntre:bare:

De oe~i dll, singur bltaie de cap untversul sa. exjs'le? DaJCii-t;i place, n poJi ,indica peDw:n:nez.endrept raspuns la aceasta intrelbare.

"SUE:: SI1 t~m la discnlnumarul sapte,

ST5PHE:N-; lmi. place foarte mult opera .. M-am gandit sa.-mi a1eg toab;~' cele opt, discnri eu mt.lzilidt de,opedi,l de la Gluck ,~i ,Mozart, trecfu1d prin Wa.gner si ,ajung.ftnd].ar Verdi ~ Puccini. Dar Ia sf.ir~t,.le-am redusla dou.1t u.n disc trebule sa fie: Wagl'd~;(. iar re~a.laU am deds in cele din. Urnia sa.fie Pu.ccini. TuraJidot este d€- departeces mal importantfi oper~ a sa, darsi in acesteaz aut'DIM a rnurit:m.amte de a 0 termina. Fragn~eiltul 'pe-- care l-am ales este poves,firela lui 'Iurandotcum 0 prmf:esd din Cl.l.ina antica a fest r4pita damongoli ~id}usa.depm1e'. Ca '~bunar'e, TUiand.ot le va ,pU!ne'pep.torilot acesteia trei intrebrui, Dad! einu VOl r,~spun de, vor fi executaji ..

SUE: Ce ittseanUJ.apentru, 'tine' <;tadtmul?

STBPHfN: Bste un pic asenUin.ator cu Ziua Recuno:?tintei din Anterica~ un !UOJ1lelllt'W cara s~ ill impre)ooa cu lami_fut, si sa. multumesti pentru ,Mal care: treee, Este de asemenea

,f .r,. "

momentul sa privesti ,cif:reMU! care vine, simbolizat prin

copllul care se ':na=?!,g in, iesle .

.... .

.sUE! ~ii ea sa:Jiu materia1ista in aceas:ta,pri:vml~ ~ cadouri ti:-ai dori - orl as~zi es.ti affit die bo~t crt"m tot ce,vmi?

" •. ~I"'''''

169

'sTfPl-lEM:: P.re~eir surprizeie, Daca, pootinzi ceva anume, Ii .rape~·1:i ·adu.rUorwu.i arlee liberl'ate sau ocazie de a~i folosi ima.ginafiEa. Dar. nu am nl_micitnpotriva .sa se 9tie ca i:mi plac trufele de ciorob til.

Sue p§n1i acum Step.hen, al triit cu treizeei de ani mai mult decit j1 ~Hl prezis . .Ai eopii, de~. ti S~ SpU5 d11iLU. vei a vea niciodata, ai scris un bestseller ;;i ai m.odlficatopmii seeulare despre spatiu ~i limp. Ce mai ai da gand sii fad !nain~e de a .. p8.r~sffi ace·a~tl11?1~neti?

STEPHEN: Toats aeestea aru ... fOst~posi.bi1'e numai pentru ca. am foo~ atat d·e noroeos eft sa primesc mull ajutor, Sunt mcanitat de cat am realizat, dar mal ex:istli inc"! ,0 grimada, de Jucruri pe care a~ dod .. $1 le fac :inain.te de a. trece pe cea Iume .. Nu voi vorbi despre viata mea personala, daI.din punct de vedere -lffitiin·fiEk ini=ar placea s~ fl''liu cum trebuie sit se unW.oo gravita~a. cu mecaru_L\jH;,uantidiJ sicucelelalte fo,rte din natUra .. in special, ~ don $~. ~tiu ce se'in.tfunpHi ell: gaura neagra atunci rind. Sf' eva.pora.

SUE: Acum, ultimuldisc.

STEPl-fEN: 'Ie 'VOi r~ S1i prornmtiin.Ioculmeu tltlul. Sin-· tetizatorul meu de vorbire este american ~ n-are nici 0 ;;;a.nsa pen tru .france;z~+ Este sansoneta lui Edit Piaf Je ne regrette rien: ~i rezuma viata.

SUE. Acum Stephen r dad!. aiputea loa numai un sIngur disc dlin ,eele opt" care ar fiacesta?

STEPHEN;, Ar trebui sill fie Requiem~illui Mozart A'9 p-u:tea s~-l ascult pan~. dlnd ba:teriil@ walkmanuhai meu se epuizeaza ..

SUE! $i cartea?Desigullf Biblia ~i Operele complete ale

lui Shakespear;e' te a~t-ea.pHL ..

, '

STEPHEN! Cred di. ,P1!~ lua Midlertiarch de George Blliot.

Cine'vaI, mi se pare 00 Vi.tginia Woolf~ a spus ca. es~ 0 carte pentru adu1ti. Nd sunt sigur dadt amcres£ut de$t~ dar voi ineerca-o.

170

SUE:: Si rlsfa~ul?

STf.PfJf.N: Voi cere 0' pl"'O'vizi~ generoasa. decrenm~e za: 'h:>:' .' s Pentru m" " me aceasta rep<N;!zinti culrnea r,as.f'a~llu..

0;11 a:rs. ..,,!.I. , ~ -- - - . .

SU~; Nu tru£el.e de d.ocomm deei, cl erema de :zahik ~~'. - . he 'fl'" .. 1....::..... ~~ multum ,~foa:rtemultp.en.Doctore Step ·,en I~. a.wlUlL~lglllP m_w:,- ~- - - • , " '_ . _ .-;' ,-' 1:.

tru ca ne-al pertrus sa=tl ascultam discurfle de pe. .ms.uJa

pustle ~Hi ur,run un Cr5ciun :f€rldt.

STePHEN: Mul tu_mesc pentru ea m-~!i ales. Va dlo:~~

C .. t,,· " ~ de· I. ' ' -: .. ~. d £iI. p- "" ,,,,.e- .1.", nI"a" 'U1IllStle.

tuturor un r~a.U[\ ~eriL(1L ., . alell '. '!<;' ,0.:. ..LL""" W....':--- 1[ . - -

P - riez C,lII: Vni avea 0 vreme mai hun! deca'l. ·VOl.

MI·. a ,v ... -

CUPRlNS

Cuvtini' rrmiltte de G .. Strabm , e-ee e e ••• , •• ,, ,,.. 5,

Prefalll.· ,., •... ~ " "."" .. , ., " ,~ " ".. 1:3,

1 C'opil1l.rla "" n n .. ., ., T. 17

2. Oxford ~i Cambridge .. ;;.3+ •••••••• ""'" , "",,.... ••••• 28

3 Bolna.v de sc1erozti ~atera1A amiottoficA . "'" ""." ,.... 35

4 Atihldini. publice lata de ~ttiIl'~a w····· ,· .• 41

5 0 scurtl ist.oo.e. a. Scuriei isforti '''H , ••• , ••••••••••• "" ,." ,....... 45

6, Poz.i.1ia. mea " .. ""." ., •.•• + "." .. + .. ". .51

7 S~ mtmv'ede s~i't\1l. fizidi teorence? •. + ,............... 5.7

8 Vusullui ]Einstein """"", " , ,, ......• ,. 76

9 Originea. universului .. ! ., " ,.,..+ 91

'101 ~anica. c.uMHdi a g.~:urilor ne.gte,,, .,," U.14

11 Gilurile negre ~i universurile-copii " w •••••••• " , •• "".,," It1

'12 Este· to·m], pftE!d.et:emtin.at? •. +0 .. , .•• " "" 1.28

13 '\fiiJto,rul W1iversuLui ; ..• " ~~" ,., " "" .. 140

14: Un inte·rviu:, Dis:curi pe " i:nsu.14 p.ustie +m., •••• ., ", .~ ••.••• 154

Redactor VlADZOGRAr i

'Iehnoredactor MAN UE1.A MAx.~,r·n:;AN UJ

Corector

E tL.EN,iI, STUPARU

Apa I'll t, 2007 BUc.lI'RE~,n~-ROMANI'A

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful