Democratia în antichitate: constituire si evolutie 2 texte: I) Polisul antic II) Democratia în antichitate

Atena este leaganul democratiei. Acum 2500 de ani, în acest oras a fost creata o o rdine constitutionala care a devenit sursa de inspiratie pentru toate constituti ile democratice de mai târziu. Urmatoarele doua texte schiteaza cele mai important e tendinte din aceasta dezvoltare. Polisul antic Cuvântul "politica" provine de la polis (oras), acest termen desemnând în primul rând co munitatea cetatenilor si de abia în sens secundar, teritoriul statal pe care a fos t construit orasul. În regatul arhaic, cetatea se afla în centrul orasului, în jurul c aruia erau grupate tot restul cladirilor. În polis în schimb, agora, piata unde se întâl neau cetatenii se afla în centru. Deciziile politice nu erau luate de un rege, ci de adunarea poporului; ele erau luate în mod public; ele trebuiau justificate în fat a cetatenilor si trebuiau sa primeasca aprobarea acestora. Astfel a început proces ul de rationalizare a deciziei politice: "Sistemul polisului se bazeaza în primul rând pe suprematia neobisnuita a cuvântului r ostit care se afla deasupra tuturor celorlalte instrumente ale puterii. El devin e mijlocul politic prin excelenta, cheia întregii autoritatii statale, instrumentu l cu care se putea dobândi conducerea asupra celorlalti... Cuvântul despre care vorb im aici nu mai este cuvântul ritual, formula corecta, ci dezbaterea controversa, d iscutia, argumentatia. El are nevoie de un public, caruia i se adreseaza ca unui judecator si care, ridicându-si mâinile spre aprobare hotaraste între partidele care s-au prezentat în fata sa; acest for decizional uman masoara forta de convingere a celor doua discursuri si desemneaza un câstigator. Toate problemele de interes general, a caror solutionare se afla odinioara în sarc ina unui conducator suveran, a archei (stapânirii), fac acum obiectul retoricii, s oarta lor fiind decisa acum în cadrul unor dezbateri. De aceea, ele trebuie sa fie formulate într-o maniera discursiva, sub forma unor argumente antitetice. Astfel se nasc strânsele raporturi dintre politica si logos (discurs rational). Arta poli ticii se bazeaza pe felul în care oamenii stiu sa manipuleze limba, iar logosul îsi dobândeste constiinta de sine de abia atunci când are o functie politica, reguli si efect" (Jean-Pierre Vernant, Die Entstehung des griechischen Denkens, Frankfurt/ Main 1982, 44s.urm.). Vernant stabileste doua criterii interdependente care au stat la baza aparitiei politicului la Atena: caracterul public al deciziilor politice si presiunea spor ita de a justifica în mod rational hotarârile luate. La aceste doua criterii se mai adauga unul: democratizarea. "Acest dublu proces al democratizarii si al publici zarii va avea consecinte decisive în domeniul ideilor" (Vernant 1982, 46). Lumea homerica a eroilor si epoca lui Pericle a democratiei atice sunt doua peri oade cu totul diferite. Cum a putut sa se nasca una din cealalta? Societatea ara ta initial dupa cum urmeaza: în vârful ierarhiei sociale se aflau eupatridai, nobili i cu vechime, mari proprietari de pamânturi, ale caror privilegii erau ereditare. Urmau asa numitii georgoi, taranii agricultori cu putine proprietati si demiurgo i, mestesugarii. În plus mai existau thetii, muncitorii sezonieri fara proprietati si familie, si sclavii. În Grecia, nobilimea a reusit foarte repede sa se impuna în fata regelui (basileus); functia acestuia nu a fost desfiintata, dar a fost dezbracata de cele mai impor

. Ti rania este acea forma statala care a avut pe departe cel mai prost renume în Greci a. heliaia. Si el provenea dintr-o familie nobila. Totusi. nerespectând legea. instrumente absolut necesare pentru circulatia marfurilor. Solon (cca. El nu a putut rezolva însa pe durata problemele sociale. fund amentul politicii din polis. al areopagului. Din rândurile acestora erau alesi arhontii. guvernantii. persoana care nu lua partea nici unui grup de interese.Ch r. suprematia legilor bune facute de oameni. Fundamentul politic al polisului atic a fost creat de Clisthene. acestea fiind reduse la sfera cultica si religioasa si a câtorva de cizii judecatoresti. Reforma constitutionala a lui Solon a prevazut doua noi organe: Sf atul celor Patru Sute (bule). Reforma sa constitutionala a aparut la scurta vreme dup a 510 î.tante functii. Aceasta conducere aristocratica a ajuns însa în curând într-o situat ie de criza. El a introdus no i masuri si greutati. El a fost numit în acest scop arbitru. zeugiten (cei care se aflau în posesia instrumentarului hoplitilor.). Reforma introdusa de Clisthen e s-a datorat probabil problemelor pe care le avea cu o alta dinastie aristocrat ica. guvernant la Atena. Acesta a fost si epoca primului mare legiuitor al Atenei. taranii s-au îndatorat la clasa mai avu ta. nordul Africii. grecii au început sa colonizeze regiunile de coasta ale Marii Mediterane din Asia Mica.Chr. reorganizând sistemul monetar. Solon provenea dintr-o familie de nobili. tirania a jucat în procesul democratizarii un rol important: prin mobilizarea demos-ului. 640-560 î. având sustinerea segmentului mai sarac al populatiei atice. public. care se sprijinea pe participarea cetate nilor. În 594/3 î. Din apartenenta la una din c pentakosiomedimnoi (cei care posedau minimum cinci sute de unit ele patru clase ati de masura de grâu pe ani). Italia inferioara. a devenit în 560 tiranul Atenei. produse de olarit. Pe scurt: tensiunile sociale de la Atena au crescut enorm. nomos-ul. Solon si-a numit Constitutia eunomia ("bun a ordine"). ordinea constitutionala si distrugând astfel spatiul public. Ea a fost considerata o structura autoritara cu totul nelegitima. Schimbul de marfuri a luat proporti i considerabile. la sfârsitul manda tului deveneau membri pe viata ai sfatului. puterea nobilimii a fo st si mai mult limitata. care. La doar treizeci d e ani dupa reformele sale. Presiunea constituita de suprapopulare a dus în secolul al VIII-lea l a o miscare de colonizare. fiind înzestrat cu p uteri deosebite pentru a reface ordinea comunitara. Mica taranime a devenit din ce în ce mai dependenta de marii latifundiari. adica îmb racamintea si armele unui soldat de infanterie) si theten (cei fara proprietati) au fost derivate si drepturile de participare politica si contributia la aparat ul de razboi. nobilul Peisistratos (cca. 600-528 î. Solon a înlocuit vechea aristocratie e reditara cu tconducerea celor bogati. ulei si vin. contragreutate la areopagul aristocratic si tribun alul poporului. As a s-a nascut o viata publica la care puteau participa toti cetatenii. instanta careia i se puteau adresa cetatenii pentru a c ontesta masurile luate de organele statale. El este considerat adevaratul întemeietor al unei democratii care se baza pe . Criteriul de baza nu mai era originea c i dimensiunea averii. o parte din ei fiind în consecinta vânduti ca sclavi. Puterea se afla de pe acum în mâinile marilor dinastii nobiliar e. Solon crease un spatiu politic. Arhontii si areopagu l conduceau orasul. Au aparut noi forme de bogatie: averi câstigate din comertul cu meta le. Solon a desfiin tat sclavia prin îndatorare. Solon a devenit arhonte. înfiintând noi comunitati care erau cu totul autonome de " orasul mama" sau aveau legaturi lejere cu acesta. Relatiile comerciale s-au intensificat.Chr. extinzându-se din ce în ce mai mult.Chr. trecând dreptul de batere a monezilor în monopolul aut oritatilor publice. refuzând însa sa redistribuie pamânturile. El a înscris legile în vigoare pe coloane expuse în spatii publice si a reîmpartit populatia în clase sociale. hippei ("calareti". Astfel a început un pr oces al carui rezultat a fost pierderea puterii de catre nobilimea ereditara. a poporului. îsi câstigase însa averea practicând nego tul.). cei care îsi permiteau sa tina un cal). a recoltei sau a veniturilor. Sicilia. au fost batute primele monede. cereale. Nu se cunoaste exact când a trait acesta. sud ul Frantei si pâna în Spania.

ea nu poate fi înteleasa decât în contextul procesului de formare a acestuia. Ein Lesebuc h. Un an mai târziu a fost introdusa plata membrilor sfatului si tribunalulu i. aflându-se în tot acest timp la conducerea sfatului. Ea a servit drept model si filosofiei politice greces ti. Reinbek 1984] Democratia în antichitate Cuprins:1) Introducere 4) Nasterea democratiei 2) Conceptul de polis 5) Reformele lui Clisthene 3) Procesul de formare a polisului 6) Dezvoltarea democratiei Introducere Democratia moderna s-a nascut ca urmare a unor teorii cumulate timp de mai multe secole. Antichitatea a servit drept model tuturor acestor te orii. constitutia polisului. Acesti doi gânditori (. rasturnând definitiv aristocratia de la putere. Criza comunitatii a facut ca multi oameni sa încerce pâna în zilele noastre ca prin discurs rational si cautarea unor argumente mai potrivit e sa justifice existenta acestei comunitati si sa îi dezvolte posibilitatile. o perioada în care ordinea clasica a lui Pericle se afla deja în decadere. În an ul 462 î. democratia antica nu a aparut ca urm are a unor teorii. toate deciziile politice au fost trecute în sarc ina "Sfatului celor Cinci Sute".drepturi egale pentru toti cetatenii statului. pentru a facilita astfel cetatenilor mai saraci accesul la functiile politice . Politische Philosophie. Prin reforma sa. la cererea acestuia. sursa de inspiratie a tuturor constitutiilor demo cratice. la functiile cele mai înalte din stat..Chr. În urmat orul text vom încerca sa raspundem la urmatoarele întrebari: Ce este polisul? Cum sa format acesta? Cum a aparut democratia? Cum a evoluat democratia pe parcursul istoriei? Conceptul de polis . Spre deosebire de democratia moderna.) au trait si activat în secolul al patrulea înainte de Hrist os. teorii ce veneau sa impuna societatea moderna deasupra societatilor ari stocratice ale lumii vechi. Kommentare. Avântul. fiecare dintre acestea delegând ci nzeci de deputati pentru "Sfatul celor Cinci Sute". o in stanta care putea exila cetatenii daca acestia pareau sa constituie o amenintare la adresa ordinii democratice prin cumularea unei puteri prea mari. tara si coasta) si populatia în zece phyle. facea acum obie ctul analizei filosofice. La patruzeci de ani de la reforma lui Clisthene. Fiecare phyle se ocupa timp de 36 de zile (o zecime din an) de afacerile orasului.. În acea sta perioada de criza a democratiei s-a impus reflexia filosofica. Clisthene a reus it sa ia puterea din mâinile nobilimii.. El a reîmpartit teritoriul atic în trei zone ( oras.Chr. Clisthene a fost cel care a întemeiat si ostracismul.. Astfel. consolidarea si declinul polisului documenteaza astfel si dezvoltarea asemanatoare a democratiei. s-a permis si accesul zeugitiilor. Pericle a reusit sa desavârseasca ordinea democratica a Atenei. Texte. nascându-se din practica p olitica. Analysen. mai ales lui Platon si Aristotel. întemeietorii filosofiei politice europene. Si pentru ca democratia antica era o ordine a polisului. [din: Eberhard Braun/Felix Heine/Uwe Opolka. tribunalului poporului si adunarii populare (ek klesia). a fost desavârsita. a cetatenilor din cea dea treia clasa. în 458 î. a unor sisteme teoretico-filosofice. Ceea ce în peri oada de înflorire a democratiei parea sa fi fost de la sine înteles. În fine.

iar pe de cealalta. În acelasi timp. a putut aparea polisul. acesta cuprinzând deseori si regiunea din jurul sau. liberi si cu drepturi egale. Acolo . de spre formele si institutiile comunitatii etc. fapt care a atras dupa sine saracirea straturilor s ociale si asa sarace si aparitia sclaviei ca urmare a îndatorarii. Nobilii au cazut în plasa luptelor în care singuri intrasera si astfel s-au format g rupuri si fractiuni aristocratice. Mica taranime dorea sa se elibereze din iobagie si a cer ut si ea o reforma agrara cuprinzatoare. trittii. odata cu acesta. Clasa de mijloc . în oikos. Politica consta din participarea c etatenilor la organizarea si auto-administrarea polisului împartit în diferite depar tamente (deme. el a fost tr adus prin "oras". ca de exemplu în fiintarea. polisul nu era nici stat. organizarea. transformarile sociale si economice. În ac easta perioada s-a impus si notiunea clasica greceasca de "politica". Situatia politica era asadar foarte tensionat . mentinerea si activarea acestuia. Politica grecilor se baza pe o delimitare a sferei publice de cea privata. De cele mai multe ori. sau chiar "cetate-stat". cetatenii au trebuit sa se auto-a dministreze si sa creeze functii. precum si peste copii si scl avi. phratrii) si institutii. În secolul VIII. Anumi te probleme de ordin material si economic ramâneau în domeniul privat. pâna la jumatatea secolului V. Prin urmare. de mocratia. "stat". institutii. ca de exemplu adunarea populara . populatia a cunoscut o crestere uriasa. structurile autoritare ramâneau în picioare: sefii familiei stapâneau despotic peste femei. Oamenii se întâln eau în adunarea populara si discutau despre telurile si activitatile colective. pe de alta parte. lupta pentru putere dintre diversele familii ari stocratice. Sfatul celor 500 sau arhontia. adica autarh. Totusi nici una dintre aceste a variante nu corespunde cu totul organizarii polisului. dezvoltarea Atenei ne va servi în cele ce urmeaza drept exe mplu. Vom încerca sa raspundem la aceasta întrebare în urmatorul capitol. alcatuit si condus de toti ce tatenii de sex barbatesc. Este interesant sa vedem cum si de ce s-a nascut polisul si. care viza acele activitati ale cetatenilor care aveau de-a face cu polisul. neîndreptatite sa participe la viata publica. Nasterea democratiei Cauzele politizarii populatiei au fost. Sfera politica era marcata de întrunirile barbatilor liber si egali în drepturi. Procesul de formare a polisului De abia prin luare puterii din mâinile vechii aristocratii si prin politizarea cet atenilor. pe de o parte. toate constitutiile democratice ulterioare având ca sursa de i nspiratie acest model. nu existau nici un fel de relatii de superioritate sau inferioritate. ca de exemplu suveranitatea în interior si în afara. un cod de legi si un tribunal. avântul economic datorat înfloririi comertului si mestesugurilor a pr ovocat constituirea unei clase mijlocii foarte largi. se saturase de abuzurile aristocratiei. devenita mai puternica. nu exista democratie . Pentru c a.în adevaratul sens al cuvântu lui . revendicând supr ematia legii (eunomia).Multi au încercat sa traduca termenul "polis". autonom din punct de vedere politic si economic.decât la Atena. Polisul nu se definea c a teritoriul unui oras. Când ne gândim la polis trebuie sa ne imaginam un ansamblu de cetateni. pentru ca nu avea trasaturile caracterist ice esentiale ale unui stat.

Imediat au început noi confruntari. Ei au trebuit asadar sa ia par te la discutii laolalta cu poporul simplu în asociatiile locale (deme). Prin pierderea totala a puterii de catre vechiul consiliu aristocratic (areopag) sub Ephialtes (462 î. dispunând as l de o mai multa putere de influenta. aducându-si contributia la bunastarea cetatii si reprezentând interesele comunitatii. Victoria asupra puternicilor persani nu era doar o garantie a libertatii.) si a razboaielor persice (490-479 v. Straturile sociale inferioare si mijlocii au înteles ca trebuie sa se implice per sonal. dominate de nobilime (areopag. Sfatul celor 500. fiind necesara o ordine mult mai stabila.Chr. demonstrând ca polisul superior avea calitatile unui supravietuitor.). acum si cetatenii mai saraci puteau lua parte la viata politica. Ea trebuia relaxata.Chr. încercând sa l e impuna. vechile phyle. Prin reformele lui Clisthene. no ile phyle) alegere prin loterie remunerarea activitatii functionarilor În consecinta.Chr. astfel încât în curând au reusit sa îsi câstige dreptul la participare. Introducerea unei limitari a duratei mandatului si a principiului l . phratrii) la cel a unor n oi institutii democratice (adunare populara. Au fost luate urmatoarele masuri: reforma ordinii phylelor (acum ordonate pe principii pur teritoriale): în locul ce lor patru phyle mai vechi s-au impus acum zece phyle noi.Chr. o parte din aristocrati au aplecat urechea la revendicarile poporului. nobilii si-au pierdut toata puterea. În consecinta. Reformele lui Clisthene De abia Clisthene (508/7 î. Dezvoltarea democratiei În urma revoltei ionice (500-494 î. calea era de pe acum deschisa democratiei radicala. Prin urmare. constituite din cele t rei regiuni ale Aticii delegarea celor mai importante competente decizionale de la nivelul institutiilo r vechi. Participarea la viata politica a devenit astfel o obligatie si sarcina care revenea tuturor cet atenilor.Chr. egalitatea în drepturi deschizând calea unei forme moderate de democ ratie. P ericle. identitatea cetatenilor s-a consolidat. a consolidat înca odata suprematia poporului. cetatenii au început sa se implice si mai mult în viata politica. deme. Misiunea sa era sa reformeze poli sul pentru a înlatura iminenta razboiului civil si pentru a scadea în intensitate lu pta dintre clase. ceea ce a facut ca acesta sa capete o noua stralucire. Cine refuza sa se implice îsi pierdea drepturile cetatenesti si era excl us din societate.a. ad ucând Atena la apogeul puterii sale. Solon a reusit sa desfiinteze sclavia prin îndatorare.. trittii. ceea ce a avut ca rezultat faptul ca politica a devenit un domeniu de activitate de sine statator.). Mai mult. În 594 î. în cadrul caruia se putea dobândi mai mult respect si onoare decât în domeniul productiei materiale. administratia civila a fost inst itutionalizata.) a reusit sa raspunda prin reformele sale vocilor care cereau înfiintarea unor noi institutii. Solon a fost ales arhonte la Atena. Cetatenii liberi duceau o viata dubla: pe lânga viata privata ei duceau si o viata politica. dar nu a reusit sa impuna alte reforme mai consistente. succesorul lui Ephialtes.

pâna când. Filip. ele trebuiau sa cheme oamenii l a reangajare.Chr . a câstigat suprematia asupra Greciei si în 338 î. îsi venise singura de hac. o functie politica. democratiei i-a luat locul oligarhia. polisul. iar în 411/10 î. oamenii au început sa-si piarda încrederea în legile democratice. ele justificau necesitatea si sensul participarii si cautau forme stabile care ar fi putut da noi repere vietii individuale si sociale. încununata de atâtea succese remarcabile. democratia a dispa rut de pe scena politica. vom încerca în schimb sa schi tam ce s-a întâmplat mai departe cu democratia. Platon si Aristotel au fost filosofii care s-au impus cel mai mult pentru reconsolidarea p olisului.oteriei au adus garantia ca majoritatea cetatenilor vor putea / vor trebui sa oc upe. Suprematia poporului. pentru a fi rechemata la viata în secolul XVIII de catre teoreticienii democratiei moderne. Nu vom discuta aici detaliile teoriilor lor. În locul ei s-a impus oligarhia notabilitatilor.Chr. Abordarile teoretice devenisera foarte necesare. ducând-o astfel la pieire. Timp de doua mii de ani.. Dorinta neînfrânata de a obtine puterea implicase atenienii în razboiul nimicitor cu Sparta. Astf el a pierit si democratia. a fost pusa pentru întâia oara sub semnul întrebarii.. cetatenii sai nesfiindu-se sa-si arate animozitatea fata de to t ce însemna politica. prin victoria de la Chaironeia. De abia odata cu izbucnirea razboiului dintre Atena si Sparta. care nu aveau alta dorinta decât sa-si satisfaca propriile interese . . regele Macedoniei. macar o data în viata.Chr. noii "conducatori ai poporului". a inclus vechile polisuri în imperiul sau. Du pa moartea lui Pericle si urcarea la putere a epigonilor sai.. doua decenii ma i târziu. În doar opt ani de zile. Razboaiele dintre polisuri au marcat perioada ce a urmat. Polisul fusese zgu duit din temelii. constitutia ateniana a fost modifica ta de patru ori. aceasta fiind însa reinstaurata în 403 î. soarta democratie i si a ordinii sale.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful