CONTRACTELE SPECIALE CONTRACTUL DE VÂNZARE-CUMPARARE 1.

Notiune V-c = contractul prin care una din parti (vânzatorul) stramuta proprietatea unui bun al sau asupra celeilalte parti (cumparatorul) care se obliga în schimb a plati vânzatorului pretul bunului vândut. - se poate transmite si alt drept decât dreptul de proprietate (ex.: un alt drept real, un drept de creanta, un drept din domeniul propr. intelectuale etc.) - nu pot forma obiectul v-c drepturile: - personale nepatrimoniale - patrimoniale cu caractere strict personal. 2. Caractere juridice 2.1. sinalagmatic: da nastere la obligatii reciproce; 2.2. cu titlu oneros: ambele parti urmaresc interese patrimoniale; 2.3. comutativ: existenta si întinderea obligatiilor reciproce sunt cunoscute de parti de la încheierea contractului; 2.4. consensual (în principiu): simplul acord de vointa, fara 2.5. îndeplinirea vreunei formalitati si fara remiterea bunului si a pretului în momentul încheierii contractului; Exceptii: a. vânzarea terenurilor – trebuie sa se faca prin act autentic, sub sanctiunea nulitatii absolute a actului; b. v-c unui autovehicul – problema controversata: în literatura de specialitate – este considerat contract solemn; motivare: cerinta înscrisului autentic pentru validitatea vânzarii este prevazuta de legislatia privind taxele de timbru; - în practica judec. se aplica solutia consensualismului: numai ca proba în vederea radierii si înscrierii pe numele noului proprietar, autoritatile pretind sa li se prezinte actul de v-c în forma autentica;  - toate dispozitiile referitoare la conditiile de validitate ale contractului trebuie sa fie raportate la momentul realizarii acordului de vointa, iar nu la momentul autentificarii;  - deoarece valoarea este > de 250 lei, este necesara pentru proba prezentarea unui înscris sau a unui început de dovada scrisa, în afara cazului în care a existat imposibilitatea preconstituirii dovezii;  - numai tertele persoane, nu si partile sau succesorii lor în drepturi, vor putea dovedi cu orice mijloc de proba contractul (pentru terti, contractul este un simplu fapt juridic). 2.6. translativ de proprietate: prin efectul realizarii acordului de vointa (independent de predarea lucrului vândut si de plata pretului) se produce nu numai încheierea contractului, dar opereaza si transferul dreptului de proprietate. - din momentul dobândirii dreptului de proprietate, cumparatorul suporta si riscul pieirii lucrului (res perit domino) daca vânzatorul dovedeste faptul strain (neculpabil) exonerator de raspundere; - daca cauza straina a fost dovedita, vânzatorul va suporta riscul pieirii numai daca a fost pus în întârziere în ceea ce priveste predarea lucrului. Conditii pentru transferul automat al dreptului de proprietate: a. vânzatorul sa fie proprietarul lucrului vândut, iar contractul perfect valabil încheiat; b. sa fie vorba de lucruri determinate individual (lucrurile de gen nu pot pieri) în cazul lucrurilor de gen transferul proprietarii se produce în momentul individualizarii (care se poate face atât prin predare, cât si prin alte metode: ex.: etichetarea coletelor etc.); în cazul obligatiilor alternative, daca vânzarea are ca obiect un lucru din mai multe, determinate, dar numai alternativ, proprietatea se transmite în momentul alegerii; daca piere fortuit unul din lucruri, se datoreaza celalalt, iar daca amândoua au pierit, fara vina vânzatorului, obligatia este stinsa; daca amândoua lucrurile sunt de gen, pe lânga alegere, trebuie sa se procedeze si la individualizarea propriu-zisa a lucrului ales; în cazul obligatiilor facultative (obiectul este unul singur, celalalt fiind prevazut doar ca o simpla posibilitate de plata), problema transferului si a riscurilor se rezolva dupa regulile generale. c. lucrul vândut trebuie sa existe; - bunurile viitoare pot forma obiectul contractului, însa transferul proprietarii poate opera: - dupa ce au fost terminate, în stare de a fi predate (daca sunt bunuri certe) - dupa individualizare (daca sunt bunuri de gen) Astfel, în cazul unei recolte viitoare, proprietatea se transmite: în momentul în care este gata de recoltat (daca lucrul si pretul sunt determinate), respectiv în momentul individualizarii (daca vânzarea se face pe unitate de masura). - riscurile se transmit o data cu proprietatea, cu exceptia cazului în care cumparatorul îsi asuma riscul nerealizarii - în tot sau în parte – a lucrului viitor, când riscurile se transmit în momentul încheierii contractului d. partile sa nu fi amânat transferul proprietatii printr-o clauza speciala, pentru un moment ulterior: pâna la împlinirea unui termen suspensiv, daca partile au prevazut expres amânarea ca efect al contractului; daca termenul a fost stipulat pur si simplu nu afecteaza decât executarea obligatiei de predare; pâna la realizarea unei conditii suspensive, care prin ea însasi amâna transferul proprietatii pâna la realizarea evenimentului; un caz special: cumpararea dintr-o unitate comerciala cu autoservire: contractul nu se încheie în momentul individualizarii (alegerii) bunurilor, ci din momentul platii pretului, pâna atunci cumparatorul fiind un simplu detentor precar, vinovat de furt daca pleaca fãrã sa plãteascã (in primul caz ar fi fost un debitor care nu si-a onorat obligatia de plata); 1

daca prin conventia partilor, transferul proprietatii a fost amânat, se amâna corespunzator si transferul riscurilor; aceasta regula nu este imperativa, partile pot disocia transferul proprietatii de transferul riscurilor. 2.7. în materie imobiliara: conditia publicitatii imobiliare. a. sistemul registrului de transcriptiuni-inscriptiuni: - între parti si fata de succesorii lor (succesori universali sau cu titlu universal, legatari cu titlu particular si creditori chirografari) contractul produce efecte translative de proprietate chiar daca nu a fost transcris; - fata de terte persoane (succesori cu titlu particular prin acte între vii) – chiar daca au avut cunostinta de încheierea contractului – transmisiunea va fi valabila numai din momentul transcrierii. b. sistemul cartii funciare: - drepturile imobiliare se stramuta, se modifica sau se sting, nu numai între terti, dar si între partile contractante, numai prin întabulare, aceasta având caracter constitutiv de drepturi. În practica exista urmatoarea conceptie: lipsa înscrierii nu poate fi opusa de catre o parte contractanta celeilalte parti, precum si succesorilor lor; un atare drept real este opozabil si tertilor care au cunostinta de existenta lui, desi nu este înscris în cartea funciara; numai tertii care nu aveau cunostints de existenta dreptului netranscris si, încrezându-se în cartea funciara, au dobândit prin acte cu titlu oneros, drepturi pe care si le-au transcris, le pot opune dobânditorului anterior. Pentru drepturile mobile nu exista un sistem de publicitate, astfel încât daca vânzstorul a vândut de doua ori, va avea preferinta cel care a intrat mai întâi cu buna-credinta in posesia bunului. 3. Conditii de validitate ale contractului de v-c Consimtamântul partilor - acordul de vointa între parti este întotdeauna necesar si suficient. A. Promisiunea unilaterala de vânzare (sau cumparare) - atunci când o persoana, prevazând un eventual interes pentru ea de a dobândi proprietatea unui bun, primeste promisiunea proprietarului de a vinde acest bun, rezervându-si facultatea de a îsi manifesta în acest sens – de obicei înauntrul unui termen – consimtamântul sau de a îl cumpara; - este, de fapt, un ante-contract, care da nastere la un drept de creanta: una din parti având obligatia (de a face) de a vinde în viitor un anumit bun, iar beneficiarul promisiunii putând opta pentru a cumpara sau nu; - daca promitentul refuza vânzarea, beneficiarul va avea dreptul la daune-interese.  promisiunea este un contract unilateral; el poate fi transformat într-un contract bilateral daca: - beneficiarul se obliga, în schimbul dreptului de optiune, la plata unei sume de bani (pretul dreptului de optiune); - daca beneficiarul se obliga la plata unei sume de bani în cazul în care va opta în sens negativ.  dovada promisiunii se face conform regulilor generale aplicabile creantelor;  obligatia promitentului se stinge: la termen sau, daca nu s-a prevazut un termen, la expirarea termenului general de prescriptie (care curge de la data încheierii promisiunii de vânzare);  promisiunea unilaterala ar putea fi asumata si de cumparator (caz care nu a fost întâlnit în practica). B. Promisiunea bilaterala de v-c - ambele parti se obliga sa încheie în viitor contractul de v-c; - este, de asemenea, un ante-contract, cu deosebirea ca, în acest caz oricare dintre parti poate cere încheierea contractului; - în cazul în care promitentul-vânzator nu îsi respecta obligatia si vinde lucrul, beneficiarul-cumparator nu poate cere predarea, iar vânzarea este valabila, cu exceptia fraudei; - în cazul în care promitentul nu îsi executa obligatia, dar lucrul se mai gaseste în patrimoniul sau, instanta poate da o hotarâre care sa tina loc de contract si sa aiba caracter constitutiv de drepturi din momentul în care ramâne definitiva (în virtutea principiului executarii în natura a obligatiilor). Pactul de preferinta - proprietarul unui bun se obliga ca, în cazul în care va vinde, sa acorde preferinta unei anumite persoane, la pret egal (este o promisiune afectata de o conditie simpla potestativa); - la fel ca la promisiunea de vânzare, beneficiarul nu are dreptul la actiunea în revendicare sau în anularea vânzarii facute cu nerespectarea promisiunii (cu exceptia fraudei); acesta are dreptul numai la daune-interese; - dreptul beneficiarului se poate transmite (daca nu exista dispozitie contrara în conventia dintre parti) prin acte între vii (regulile de la cesiunea de creante) sau prin mostenire; - obligatia promitentului se transmite numai prin mostenire, dreptul nostru necunoscând cesiunea de datorie. C. Dreptul de preemtiune - în cazul în care proprietarul unui teren agricol din extravilan intentioneaza sa îl vânda (deci nu prin înstrainare cu titlu gratuit, cu caracter aleatoriu, sau prin schimb, chiar si cu sulta, prin aducerea terenului ca aport într-o societate sau printr-o tranzactie) legea confera un drept prioritar la cumparare coproprietarilor, proprietarilor vecini si arendasilor; este vorba numai de cazul în care actul juridic proiectat are ca obiect transmiterea dreptului de proprietate - spre deosebire de pactul de preferinta, care are caracter contractual, dreptul de preemtiune are caracter imperativ (derogare de la principiul liberei circulatii a bunurilor => trebuie interpretata restrictiv); - dreptul de preemtiune trebuie ocrotit ca orice drept patrimonial, indiferent de titularul sau; de asemenea, este un drept opozabil erga omnes (pentru nerespectarea lui se poate cere anularea contractului, indiferent de buna sau reaua-credinta a tertului cumparator); - dreptul de preemtiune trebuie recunoscut indiferent de persoana titularului (poate fi exercitat si în cazul în care terenul agricol din extravilan face parte din domeniul privat al statului sau al unitatilor administrativ-teritoriale; 2

vânzatorul unui teren situat în extravilan trebuie sa înregistreze oferta de vânzare la consiliul local în raza caruia este situat terenul, iar în aceeasi zi secretarul unitatii administrativ-teritoriale afiseaza oferta la sediul primariei; titularii dreptului de preemtiune trebuie sa se pronunte în scris, în termen de 45 de zile de la data afisarii ofertei de vânzare, aratând si pretul oferit, iar oferta de cumparare se va afisa la primarie; - daca în termenul legal îsi exercita dreptul mai multi titulari din aceeasi categorie, vânzatorul are dreptul de a alege pe unul dintre ofertanti; daca pretul oferit de către titularii dreptului de preemtiune nu este convenabil vânzatorului, acesta poate sa vânda terenul oricarei alte persoane; terenul va fi, de asemenea, vândut liber si în cazul în care în termenul de 45 de zile nici unul dintre titularii dreptului de preemtiune nu îsi manifesta vointa de a cumpara terenul; - la autentificarea actului de vânzare-cumparare, vânzatorul trebuie sa faca dovada publicitatii necesare pentru respectarea dreptului de preemtiune, dovada care se face cu actul eliberat vânzatorului de catre secretarul unitatii administrativ-teritoriale, dupa expirarea termenului de 45 de zile; - nerespectarea se sanctioneaza cu nulitatea relativa a contractului; în cazul in care vânzarea s-a facut prin simulatie (ex.: contract de întretinere, arenda, donatie etc.), actiunea în declararea simulatiei va fi dublata de actiunea în anularea vânzarii-cumpararii); terenul reintra, cu efect retroactiv în patrimoniul vânzatorului). Capacitatea partilor - regula este capacitatea, iar incapacitatea este exceptia => cazurile de incapacitate sunt expres si limitativ prevazute de lege; - v-c este, în principiu un act de dispozitie atât pentru vânzator, cât si pentru cumparator => partile trebuie sa aiba capacitate deplina de exercitiu, iar persoanele lipsite de capacitate sau cu capacitate de exercitiu restrânsa încheie contractul prin ocrotitorul legal, respectiv cu autorizarea acestuia; - însa, raportat la patrimoniul partii contractante, v-c poate mijloci efectuarea de acte de conservare sau de administrare a patrimoniului => este suficient ca partea sa aiba capacitatea de a încheia astfel de acte si încuviintarea necesara efectuarii lor. Incapacitati speciale: - aceste incapacitati sunt: - interdictii de a vinde si a cumpara - interdictii de a cumpara - interdictiile numai de a vinde (inalienabilitatea) sunt stabilite de lege în functie de natura bunului, si nu în consideratia persoanei. a. vânzarea între soti este interzisa - donatia între soti fiind revocabila, daca vânzarea ar fi permisa, aceasta dispozitie ar putea fi ocolita prin încheierea unor contracte de vc simulate; - sunt aparate si interesele mostenitorilor rezervatari; - se mai apara si interesele creditorilor. - nerespectarea acestei interdictii duce la nulitatea relativa a contractului; ea poate fi confirmata dupa desfacerea casatoriei de catre parti, sau de catre mostenitori, dupa moartea vânzatorului; - vânzarea între concubini este valabila, afara de cazul în care a fost încheiata pentru a mentine starea de concubinaj (are cauza imorala). b. tutorii nu pot cumpara bunurile persoanelor de sub tutela lor (cât timp socotelile definitive ale tutelei n-au fost date si primite); c. mandatarii (atât legali cât si conventionali), împuterniciti sa vânda un lucru, nu îl pot cumpara); => nulitate relativa; d. persoanele care administreaza bunuri ce apartin statului, comunelor, oraselor, municipiilor sau judetelor nu pot cumpara bunurile aflate în administrarea lor; => nulitate relativa; e. functionarii statului nu pot cumpara bunurile statului sau ale unitatilor administrativ-teritoriale care se vând prin mijlocirea lor; totusi, daca bunurile au preturi fixe, lasând la o parte aprecierile subiective, v-c poate fi recunoscuta valabila, daca nu intervin alte cauze de nulitate. => nulitate relativa; f. judecatorii, procurorii si avocatii nu pot deveni cesionari de drepturi litigioase care sunt de competenta curtii de apel în a carui circumscriptie îsi exercita functia sau profesia (în cazul judecatorilor de la CSJ, respectiv al procurorilor de la Parchetul de pe lânga CSJ, interdictia se întinde pentru toata tara); => nulitate absoluta , cu suportarea cheltuielilor vanzarii si plata daunelor-interese; “drepturi litigioase” = inclusiv cele in privinta carora se poate naste o contestatie serioasa si viitoare; g. terenurile agricole (indiferent ca sunt situate in intravilan sau in extravilan) nu pot dfi dobandite prin acte juridice intre vii decat in limita a 200 ha de teren de familie (sotii si copiii lor necasatoriti – daca gospodaresc impreuna cu ei), indiferent de caracterul oneros sau gratuit al actului. =.> nulitate absoluta a actului. In cazul in care o familie dobandeste un teren agricol cuu o suprafata mai mare de 200 ha, intervine reductiunea actului juridic pana la limita suprafetei legale. => arendarea care contine o dobandire interzisa deghizata este nula. h. persoanele insolvabile nu pot cumpara bunurile imobile care se vand prin licitatie publica; i. cetatenii straini si apatrizii nu pot dobandi dreptul de proprietate => nulitate absoluta; atat prin acte juridice intre vii cat si prin acte mortis causa; pot insa dobandi dreptul de proprietate asupra constructiilor, si, prin urmare si dreptul de superficie asupra terenurilor pe care se afla respectivele constructii; aceasta interdictie se aplica si persoanelor juridice care nu au nationalitatea romana; in cazul in care o persoana fizica sau juridica vrea sa investeasca in Romania, aceasta nu poate aporta terenuri la societatea pe care o infiinteaza, insa societatea, dupa ce a fost infiintata, va putea dobandi, in nume propriu terenuri in Romania (fiind persoana juridica cu nationalitate romana) 4. Obiectul contractului din v-c (contract sinalagmatic) => doua obligatii reciproce: 3

-

-

). apele cu potential energetic valorificabil si acelea ce pot fi folosite in interes public.a. iar prohibitia poate fi absoluta (pentru lucrurile care. Nerealizarea lucrului nu afecteaza valabilitatea contractului.prin invocarea art. 5. marea teritoriala. prin care. Daca clauza de inalienabilitate este valabila si. chiar daca lucrul nu a pierit din cauza vanzatorului (acesta fiind cel care suporta riscul pieirii bunului). din motive de ordine publica sau economico-sociala. persoanele caraora li s-a “constituti” (nu “reconstituit”) dreptul de proprietate asupra unor terenuri. 2.ipsita de obiect). desi partea pierita este neinsemnata.va pierde pretul. Tertul dobanditor de buna credinta se va putea apara: . care. c. insa pot fi date in administrare RA sau institutiilor publice sau pot fi concesionate sau inchiriate. cu exceptia cazului in care dovedeste o cauza exoneratoare de raspundere. . adica nu in consideratia persoanei care tranzactioneaza. razele soarelui. 6. datorita naturii lor. cumparatorul poate renunta la contract atunci cand executarea partiala nu duce la realizarea scopului contractului. => inalienabilitatea conventionala poate fi recunoscuta valabila daca se justifica printr-un interes serios si legitim (ex: garantarea executarii unei obligatii: de plata a pretului. nu pot instraina aceste terenuri prinnacte intre vii timp de 10 ani socititi de la inceputul anului urmator celui in care s-a facut inscrierea proprietatii. => CONDITII: interes si caracter temporar si. resursele naturale ale zonei economice si ale platoului continental. cu execptia cazului in care operatiunea are caracter aleatoriu. In ceea ce priveste bunurile din domeniul privat al statului si al unitatilor administrativ teritoriale sun t supuse dispozitiilor de drept comun. Aici nu este vorba de o incapacitate de instrainare prevazuta intuituu personae. produsele si substantele stupefiante. 647 C. Exista si bunuri care. Daca clauza de inalienabilitate nu intruneste cerintele aratate => numai clauza urmeaza sa fie declarata nula (daca nu este cauza determinanta a incheierii contractului). Vanzatorul trebuie sa fie proprietarul lucrului individual determinat (in caz contrar nu poate transmite: nemo dat quod non habet sau nemo plus iuris ad alium transferre potest. pretul (obligatia cumparatorului). 3. sau un lucru care nu a existat in realitate => vanzarea este nula absolut (deoarece obligatia vanzatorului este l. bunurile din domeniul public al statului (de interes national) sau al unitatilor administrativ-teritoriale (de interes local) sunt inalienabile (bogatiile de orice natura ale subsolului. dar care era pierit total in momentul incheierii contractului. 32 al lg 18/1991.prin invocarea uzucapiunii (in cazul imobilelor). cu toate acestea bunul este instrainat. desi sunt in circuitul civil. prin natura lor sau prin lege sunt de uz sau interes public => sunt inalienabile) si relativa (pentru lucrurile care pot fi v-c numai de catre anumite persoane sau in anumite conditii): in sensul propriu-zis al cuvantului sunt scoase din circuitul civil lucrurile care. cumparatorul poate alege: sa renunte la contract (rezolutiune) sau sa ceara executarea asupra partii ramase. munitiile si materiile explozive. Alegerea nu trebuie sa fie abuziva (ex: renunatare la contrac. nu apartin nimanui. dar numai o parte au pierit). In principiu. 2. deoarece o asemenea clauza contravine prinmcipiului liberei circulatii a bunurilor si dreptului proprietarului de a dispune liber si absolut de bunul sau. 4. republicata.civ. 69/1991). deoarece in cazul decesului titularului dreptului. caile de comunicatie. cum ar fi tablourile din muzeele publice. dar a pierit in parte anterior (sau mai multe lucruri formeaza obiectul contractului. a unei rente viagere in favoarea unui tert) sau a altui interes (ex: interdictia instrainarii bunului transmis minorului pana la majoratul lui). => riscul pieirii totale sau partiale a lucrului apartine vanzatorului (res perit domino). cartile si manuscrisele dinbibloteci sau arhive publice). in conditiile prevazute de lege. ci de o inalienabilitate propter in rem. sa nu contravina ordinii publice si bunelor moravuri. fiind inepuizabile. cu o reducere proportionala de pret. b. lucrul vandut (obligatia vanzatorului). un bun nu poate fi declarat inalienabil (scos din circuitul civil) prin vointa omului (ex prin clauza testamentara). atata timp cat prin lege nu se prevede astfel => conditiile de v-c a acestora sunt cele comune. V-c este valabila daca are ca obiect un bun viitor. sau cele doua sau mai multe lucruri cumparate nu sunt interdependente). Sanctiunea nulitatii contractului incheiat cu nerespectarea clauzei de inalienabilitate poate fi aplicata numai daca inalienabilitatea este prevazuta de lege. civil (in cazul mobilelor). Lucrul sa fie determinat sau determinabil. in masura in care prin lege speciala nu se prevede altfel (ex: prevederile legii publice locale nr. si al carui uz este comun tuturor (art. Cumparatorul nu va fi obligat sa plateasca pretul. Conditiile lucrului vandut lucrul sa fie in comert (in circuitul civil) principiul este acela al liberei circulatii a lucrurilor. numai de catre persoane fizice sau juridice autorizate (ex: tutun. licit si posibil. pot fi v-c numai cu respectarea unor prevederi legale speciale (armele. de asemenea. cu exceptia mostenirilor nedeschise. Bunurile care constituie monopolul statului pot fi v-c. in conditiile si limitele prevazute de lege. 1. . Ele sunt imprescriptibile si insesizabile => nu pot fi vandute. spatiul aerian. stipulantul clauzei/succesorii sai poate cere: rezolutiunea (revocarea) instrainarii initiale (cu daune-interese) pentru neexecutare de obligatii: sau. sunt de uz sau interes public. 1. prin natura lor nu pot face obiectul dreptului de proprietate: lucrurile comune (rex communis) cum ar fi aerul. chibrituri). Lucrul sa existe (existenta actuala sau viitoare) daca partile au avut in vedere un lucru existent. ci a lucrului (important.va fi obligat la palta daunelor-interese pentru neexecutare. d. 1909 C. precum si alte bunuri stabilite de lege !!Deak si Carpenaru considera ca sunt inalienabile si bunurile care. apa marii sau din raul curgator. interdictia de v-c ramane). repararea prejudiciului cauzat prin nerespectarea clauzei. daca lucrul exista in momentul incheierii contractului. quam ipse habet) 4 . 3. In principiu. Un caz de inalienabilitate temporara este cel prevazut de art. Vanzatorul: .

daca nu. nu poate fi revocat decat prin acordul comun al partilor). vanzarea nu este nula. insa dreptul cumparatorului asupra bunului respectiv este supus unei conditii pe tot timpul indiviziunii. daca sunt indeplinite conditiile donatiei. contractul poate fi calificat altfel: schimb. dar nu are nici calitatea de expert. diferenta urmeaza sa fie platita (vanzatorul are actiune contractuala). contractul este nul ca v-c. daca pretul este derizoriu. Civ). obligatia de garantie a vanzatorului pentru evictiune subzista. .pe cale de actiune (cand pretul s-a platit) . partile sunt obligate sa se conformeze. contractul este nul in absolut toate cazurile (chiar daca cumparatorul a fost de buna-credinta).exista disproportie vadita intre valoarea lucrului si pret. 948 C. cumparatorul nu mai poate cere anularea daca vanzatorul a devenit proprietarul bunului dupa vanzare sau daca vanzarea este ratificata de catre adevaratul proprietar. adica atat de disproportionat fata de valoarea lucrului incat sa nu poata constitui obiectul obligatiei cumparatorului. contractul este valabil chiar daca pretul este mult inferior/superior valorii reale a lucrului vandut.daca contractul a fost executat cu alt pret. seriozitatea este lasata la aprecierea instantei. pentru ca obligatia de intretinere este de a face. Cumparatorul se poate apara invocand art. acesta se inlocuieste de drept cu cel legal. ci in scopul de a fi cerut si platit in realitate: . prin derogare se poate cere anularea pentru leziune (actiunea in resciziune) daca: . daca bunul intra in lotul altui coproprietar. in cazul bunurilor aflate in indiviziune. dar poate subzista ca donatie. Spre exemplu: daca proprietatea se transmite in schimbul intretinerii pe viata (nu este vanzare.este sincer un pret real. cu exceptia savarsirii actului in cadrul exercitarii legale a comertului. sa fie stabilit in bani. dar poate introduce actiunea in revendicare. se aplica regulile de la simulatie si cele fiscale. ci este. .In cazul in care vanzatorul transmite un lucru care nu este al sau: daca partile (sau cel putin cumparatorul) au fost in eroare. 1909 C civil sau uzucapiunea (contractul incheiat cu vanzatorul neproprietar putand fi invocat ca just titlu pt. . Nulitatea poate fi ceruta: .vanzarea se considera incheiata in acel moment).in cazul in care pretul este simulat.daca stabilirea lui este lasata la aprecierea unui tert ales de comun acord de catre parti sau de catre o persoana determinata de parti (nu este un arbitru. b. prin derogare de la dreptul comun. vanzatorul nu poate cere anularea chiar daca a fost de buna credinta. adica sa nu fie derizoriu. 5 . uzucapiunea de 10-20 de ani si pentru dobandirea fructelor.lezatul este un minor intre 14 – 18 ani care a incheiat singur contractul (si nu se cere autorizarea prealabila a autoritatii tutelare pentru acel contract) si nu l-a ratificat expres sau tacit dupa ce a implinit 18 ani Daca contractul este incheiat de o persoana incapabila (sub 14 ani sau pusa sub interdictie). acesta este anulabil chiar fara leziune. Conditiile pretului a. vanzarea este anulabila pentru eroare asupra calitatii esentiale a vanzatorului (de proprietar al bunului). .pe cale de exceptie (cand pretul nu s-a platit) numai de catre cumparator. sa fie sincer si serios: . nu echivaleaza cu un pret). Sa fie determinat sau determinabil: este determinat – daca cuantumul (nu modalitatea de plata) este hotarat de parti in momentul incheierii contractului. dare in plata.daca pretul este sincer si serios. Daca bunul face parte din domeniul public al statului sau al unitatilor administrativ-teritoriale. Daca pretul ramane la aprecierea ulterioara a partilor sau a unei parti. contractul este nil ca v-c. .pretul trebuie sa fie serios. sau alt contract nenumit. se aplica regulile propri starii de indiviziune: daca unul dintre coproprietari instraineaza intregul bun (nu doar cota sa parte indiviza). poate fi recunoscut valabil ca o donatie deghizata. Adevaratul proprietar nu poate cere anularea (este tert fata de contract). c. vanzarea lucrului altuia in cunostinta de cauza are o cauza ilicita si deci este nula absolut (art. sau daca contraechivalentul este o prestatie periodica in bani (=> este renta viagera). de fapt.daca pretul este deghizat partial (fara sa devina derizoriu). in caz de neexecutare fiind pasibil de plata daunelor interese). Dupa incetarea starii de indiviziune. dreptul dobanditorului va depinde de rezultatul partajului: daca bunul intra in lotul vanzatorului. contractul este valabil ca v-c. vanzarea este nula de drept (nu este acelasi lucru atunci cand partile stabilesc tertul mai tarziu . . In nici un caz instanta nu e competenta sa determine pretul sau persoana tertului. mandatarul comun al partilor care. 3. 2. vanzarea este valabila (vanzatorul s-a obligat sa procure bunul mai tarziu. care nu e stabilit in mod fictiv. vanzarea va fi considerata valabila retroactiv. este deteminabil – daca sunt precizate doar elementele cu ajutorul carora va fi deteminat pretul. respectiv restituita (plata nedatorata). – nu b. vanzarea va fi nula (pentru lipsa calitatii de proprietar a vanzatorului). daca sunt indeplinite conditiile.in cazul in care exista preturi legale obligatorii. Daca cumparatorul este evins de catre adevaratul proprietar inainte de a fi cerut anularea. respectiv se subintelege ca partile au avut in vedere acel pret: . fara acordul celorlalti coproprietati. Daca contractul s-a incheiat in fraudsa dreptului proprietarului – nulitate absoluta (FRAUS OMNIA CORRUMPIT). 1. sau daca tertul nu desemnat nu poate sau nu vrea sa determine pretul. Daca partile erau in cunostinta de cauza. exista mai multe opinii: a.daca partile au stabilit un alt pret. .

ci doar a detentiei. Sanctiunea nerespectarii obligatiei de a preda lucrul: 6 . regula este ca predarea sa se faca la domiciliul debitorului (vanzatorul) => plata este cherabila. vanzatorul raspunde ca un depozitar. DACA nu este stipulatie contrara (ex: daca s-a stabilit ca locul presarii este la domiciliul cumparatorului. cheltuielile de transport sunt in sarcina vanzatorului).intrucat conservarea se face in numele si pe seama lui. sau reducerea proportionala a pretului. toate clauzele indoielnice se interpreteaza in favoarea cumparatorului. eliberarea cladirii) .in caz de lipsa cu mai mult de a 20-a parte – micsorare a pretului. in mod exceptional. in alte cazuri – atitudine activa. cumparatorul poate cere completarea. numarare). vanzatorul are dreptul la restituirea cheltuielilor facute pentru producerea fructelor.accesoriile: cumparatorul are dreptul la accesoriile lucruliu vandut si la tot ce a fost destinat uzului sau perpetuu. b. dar.daca intinderea este mai mica.in caz de excedent peste a 20-a parte – spor al pretului. cumparatorul trebuie sa plateasca cheltuielile conservarii. corpore alieno): .=> in materie de vanzare. . OBLIGATIILE VANZATORULUI sa predea lucrul vandut cumparatorului. interpretarea se face in favoarea debitorului. deoarece aceasta se prodiuce.termenul si dovada predarii –se aplica regulile generale referitoare la executarea obligatiilor.diferenta . Reguli speciale sunt prevazute in materie de vanzare de imobile (aplicabile in lipsa de stipulatie contrara in contract. . .Daca partea lezata este un major.de regula. . c. insa cumparatorul nu poate cere completarea terenului sau rezolutiunea contractului.in celelalte cazuri. Daca s-au vandut doua (sau mai multe) imobile (cu aratarea intinderii) printr-un singur contract si pret. ignoranta. ex: lasarea lucrului la dispozitia cumparatorului.modul de executare: in unele cazuri – atitudine pasiva.in caz de deteriorare/pieire a lucrului. c. predarea se face la locul unde se afla acesta.locul predarii: . In schimb. nu are semnificatia transferului dreptului de proprietate si nici a posesiei. daca vanzarea s-a facut “cu aratare de cuprinsul sau si pe atat masura (m.fructele: vanzatorul trebuie sa predea.nu este prevazuta obligatia de a transmite proprietatea lucrului vandut. dca intelesul este indoielnic.daca intinderea este mai mare. prin incheierea contractului. . cheltuielile ridicarii sunt in sarcina cumparatorului. o data cu lucrul. si. Efectele acestei obligatii: .cheltuielile de predare – sunt in sarcina vanzatorului (cantarire. de regula. Predarea lucrului vandut a. diferentele de pret datorate se compenseaza. in materie de vanzare exist ao regula speciala si derogatorie: vanzatorul trebui sa explice si ssa sdtabileasca clar clauzele contrctului. daca vanzatorul mai are teren. in cazul bunurilor de gen sau viitoare se aplica regulile generale referitoare la obiectul platii.insa. din momentul incheierii contractului. cumparatorul posedand. si cumparatorul poate opta si pentru rezolutiune. stare de constrangere pentru a obtine avantaje disproportionate. Daca vanzarea este facuta altfel decat pe masura (adica pe pret global): .p. contractul poate fi considerat nul pentru ca s-a intemeiat pe o cauza imorala. air cl. el are dreptul. .)”. sa garanteze contra evictiunii si contra viciilor. ulterior se constata ca intinderea nu corespunde celei aratate in contract: .auzele care nu sunt clare se interpreteaza in contra vanzatorului (IN DUBIO CONTRA STIPULATEM). .in plus sau in minus – fata de intinderea declarata nu se ia in considerare decat daca depaseste a 20-a parte din intindere. . Obligatia accesorie predarii – este accea de conservare a lucrului vandut pana in momentul predarii (in cazul in care lucrul nu a fost predat in momentul incheierii contractului). In cazul in care cumparatorul cere rezolutiunea. si fructele percepute dupa momentul transferarii dreptului de proprietate. . iar intinderea unuia este mai mare si a altuia mai mica. pe langa pret. b. este obligat sa plateasca diferenta de pret. la restituirea cheltuielilor vanzarii si la dauneinterese. ex: indeplinirea unor acte sau fapte pozitive necesare pentru ca cumparatorul sa intre in posesia lucrului (predarea cheilor. daca cineva profita de nestiinta.obiectul predarii: lucrul vandut trebuie predart in masura determinata prin contract si in starea in care se gasea in momentul incheierii contractului. rezolutiunea DOAR DACA imobilul nu mai poate fi folosit pentru destinatia avuta in vedere. . obligatia principala de predare (= punerea la dispozitie a lucrului vandut. . nu poate introduce actiunea in resciziune. Pentru a interpreta clauzele exista anumite reguli: .in cazul in care lucrul poate fi localizat in momentul incheierii contractului. Daca pastreaza imobilul. Efectele contractului de vanzare-cumparare Interpretarea clauzelor contractului Efectele contractului = obligatiile pe care contractul le creaza pentru parti. . cumparatorul este obligat sa plateasca excedentul. Dreptul la actiune pentru cele aratate mai sus se prescrie intr-un an de la incheierea contractului. masurare. . ca si in caz de frauda): a. 7. A. el poate cere rezolutiunea DOAR DACA excedentul (dovedit prin masurare) depaseste a 20 – parte din intinderea aratata in contract.

7 . . si creditorul trece la executarea garantiei. in lit. aceasta se transmite succesorului universal sau cu titlu universal. . .vanzatorul va trebui sa-l apere pe cumparator de tulburarea ce provine din partea unui tert.anterior vanzarii.la aceste conditii se adauga UNEORI conditia unei actiuni in justitie intentata de cate tert impotriva cumparatorului. . si cu toate ca cumparatorul initial (donatarul) nu raspunde fata de donatar. obligatia se declanseaza NUMAI daca debitorul principal nu plateste.orice conventie contrara garantiei pentru evictiune este nula (obligatia negativa a vanzatorului de a nu il tulbura pe cumparator in linistita folosinta fiind de esenta vanzarii. dupa vanzarea unui imobil. chiar daca acestia sunt succesori cu titlu particular si cu titlu gratuit (ex: donatar). . apoi l-a mostenit pe adevaratul proprietar). drept de uzufruct). .obligatia de garantie este o obligatie patrimoniala => dupa moartea vanzatorului. Garantia contra evictiunii rezultand din fapta unui tert .sa fie vorba de o tulburare de drept. de natura a-l tulbura pe vanzator in linistita folosinta.obligatia de garantie a vanzatorului pentru fapte proprii (savarsite inainte sau dupa incheierea contractului de v-c) vizeaza nu numai tulburarea directa a cumparatorului. vanzatorul raspunde daca servitutea nu exista (se presupune ca acest fapt micsoreaza valoarea imobilului). . .sau ulterior vanzarii. pe de alta parte. imobilul a fost vandut ca fond dominant. cumparatorul are dreptul la daune-interese.vanzatorul este de drept obligat sa-l garanteze pe cumparator de evictiunea totala sau partiala precum si de sarcinile care nu au fost declarate la incheierea contractului. Garantia contra evictiunii Evictiune = (1) pierderea proprietatii lucrului (in tot sau in parte) (2) tulburarea cumparatorului in exercitarea prerogativelor de proprietar .dreptul invocat de tert poate fi un drept real (drept de proprietate. poate cere executarea contractului. . . daca contractul s-a incheiat prin intermediar. B. execptia de garantie poate fi invocata si cand adevaratul proprietar il mosteneste pe vanzator. indiferent ca este vorba de o tulburare de fapt (ex: deposedarea de bun) sau de drept (ex: invoca un drept de uzufruct sau de abitatie).cauza evictiunii sa nu fi fost cunoscuta de cumparator.obligatia aceasta exista daca sunt indeplinite urmatoarele conditii: . a. cumparatorul se poate apara singur prin mijloacele legale (cum ar fi actiunile posesorii). daca in schimb. cumparatorul de la neproprietar devine proprietarul lucrului pe cale de mostenire. Tulburarea din partea tertului sa fie o tulburare de drept . I. se arata insa si cazuri de evictiune care nu sunt consacrate printr-o hotarare judecatoreasca (dreptul tertului este atat de evident incat cumparatorul renunta la lucru fara judecata. astfel vanzatorul nu poate sa evinga NICI macar DACA dobandeste o noua calitate. . de spec.in cazul ipotecilor si a privilegiilor. iar daca nu este posibil –> daune-interese/procurarea bunurilor de gen de la terti pe seama vanzatorului. ex: vanzatorul vinde imobilul de doua ori. avand in vedre cele de mai sus.linistita (contra evictiunii) si utila(contra viciilor) – a lucrului vandut. raspunde de evxitiune fata de primul cumparator daca cel de-al doilea si-a transcris titlul inaintea primului. dar si evictiunea care se realizeaza prin intermediul unui tert. cumparatorul plateste creanta ipotecara pentru a degreva imobilul si a-l pastra).exceptia de garantie NU poate fi opusa succesorilor cu titlu particiular ai vanzatorului (nu sunt tinuti de obligatiile autorului lor). . Garantia contra evictiunii rezultand din fapte personale: Fapt personal = orice fapt sau act . Obligatia de garantie .vanzatorul raspunde pentru existenta unor servituti nedeclarate si care sunt neaparente (cele aparente se presupune ca sunt cunoscute si acceptate de cumparator).cumparatorul se poate apara impotriva vanzatorului opunandu-i “exceptia de garantie” (cine tebuie sa garanteze pentru evictiune nu poate sa evinga).pp: vanzatorul trebuie sa faca tot ce-i sta in putinta pentru a asigura cumparatorului stapanirea . acesta nu raspunde pentru evictiune DECAT DACA s-a comportat ca vanzator aparent (ex: mandat simulat prin interpunere de persoane).aceasta obligatie subzista si fata de subdobanditori. dar neprevazut in contract savarsit de catre vanzator sau succesorii lui universali sau cu titlu universal . sau.cauza evictiunii sa fie anterioara vanzarii. iar daca nu reuseste va fi obligat sa suporte consecintele evictiunii. cumparatorul insusi poate introduce actiune impotriva tertului care a pus stapanire pe lucru. pe care nu o avea la incheierea contractului (ex: a vandut lucrul altuia. dar numai de la data punerii in intarziere a vanzatorului. . dar tainuit fata de cumparator. => obligatia de garantie contra evictiunii NU poate fi conditionata de actiunea in justitie a tertului.cumparatorul poate invoca exceptia de neexecutare (EXCEPTIO NON ADIMPLETI CONTRACTUS). In cazul intarzierii cu intarziere. daca tulburarea provine din partea mostenitorului. este situatia in care vanzatorul vinde imobilul de doua ori si primul cumparator il revendica de la cel de al doilea (procesul nu pate fi solutionat prin invocarea exceptiei de garantie DECAT de catre al doilea cumparator DACA primul cumparator (reclamantul) cumuleaza si calitatea de vanzator. poate cere rezolutiunea contractului cu daune-interese. .in contra tulburarilor de fapt. vanzatorul il ipotecheaza si creditorul ipotecar trece la realizarea garantiei.

Necunoasterea cauzei evictiunii de catre cumparator . c. Cumparatorul va restitui bunul asa cum a ramas dupa evictiune si va primi pretul si despagubiri ca in cazul evictiunii totale.vanzatorul este obligat sa restituie integral pretul primit. .ex: pentru uzucapiunea. singura EXCEPTIE: foloasele realizate de cumparator din stricaciunile aduse lucrului.cumparatorul mai are dreptul la daune-interese cf.in cazul servitutilor (active sau pasive) sau a altor drepturi. .- poate exista evictiune si in cazul invocarii de catre tert a unui drept de creanta. indiferent daca acesta a obtinut bunul la un pret mai mare sau cu titlu gratuit (deoarece drepturile cumparatorului legate de lucru se transmit subdobanditorului). . Pentru rest raspunde numai vanzatorul. chiar daca valoarea lucrului s-a micsorat din cauze fortuite ori din neglijenta cumparatorului (acesta are dreptul sa fie neglijent cu privire la un lucrupe care il considera al sau).daca a avut cunostinta. . . in anumite conditii.daca vanzatorul nu este introdus de cumparator in proces. decat daca evictiunea provine dintr-un fapt personal. chiar si cheltuielile voluptuarii (facute in scop de lux sau de placere). in aceasta actiune INSA. fie valorificarea sau negarea unui alt drept cu privire la lucru. b.vanzatorul este obligat sa restituie pretul si in ipoteza exercitarii dreptului de catre un subdobanditor. de ex: intre mostenitorii vanzatorului sau intre mai multi vanzatori coproprietari): vanzatorul trebuie sa se abtina de la orice fapt ce ar putea avea drept consecinta tulburarea cumparatorului. cu respectarea urmatoarelor reguli speciale: . de care cumparatorul nu avea cunostinta la incheierea contractului => vanzatorul este obligat sa raspunda pentru evictiune.drepturile cumparatorului (sau ale succesorului sau in drepturi. vanzatorul fiind garant doar in subsidiar. Vanzatorul NU poate oferi si nici cumparatorul nu poate cere o parte din pret. Natura si modul de functionare a obligatiei de garantie Cat timp evictiunea nu s-a produs .cumparatorul are dreptul sa ceara restituirea cheltuielilor de judecata (atat a procesului din care a rezultat evictiunea. Daca evictiunea este pe cale sa se produca . daca nu intervine rezolutiunea. ale actiunii in regres contra vanzatorului. Efectele obligatiei de garantie in caz de evictiune consumata . cat si. daca acesta a fost sau nu previzibil si daca cumparatorul a fost sau nu de buna credinta.vanzatorul este obligat sa restituie cumparatorului cheltuielile necesare (facute pentru conservarea lucrului) si utile (care sporesc valoarea lucrului).cumparatorul are dreptul la valoarea fructelor pe care a fost obligat sa le inapoize tertului evingator.obligatie de a da (obligatie divizibila): se angajeaza raspunderea vanzatorului (sau a succesorului sau universal sau cu titlu universal) pentru pagubele suferite de cumparator.vanzatorul NU raspunde pentru imprejurari ivite dupa incheierea contractului. putea sa intrerupa prescriptia achizitiva. . PRESCRIPTIA: Actiunea in garantie pentru evictiune a cumparatorului impotriva vanzatorului se prescrie in termenul general.vanzatorul trebuie sa plateasca cumparatorului sporul de valoare dobandit de lucru intre momentul incheierii contractului si data producerii evictiunii. iar daca vanzatorul a fost de rea credinta. vanzatorul ii poate opune cumparatorului execptia procesului rau condus (EXCEPTIO MALI PROCESSUS) DACA dovedeste ca introdus in proces. inseamna ca a acceptat riscul => contractul are caracter aleatoriu. chiar inceputa anterior vanzarii.obligatie de a face (vezi mai sus): vanzatorul este obliugat sa il apere pe cumparator impotriva pretentiilor tertului. . intr-un alt proces. ex: contract de locatiune incheiat de catre vanzator (care. ar fi reusit sa il apere pe cumparator impotriva pretentiilor tertului. fie si cu titlu particular) sunt stabilite dupa cum evictiunea a fost totala sau partiala. . dreptului comun. indiferent de cauza producerii excedentului de valoare. el are dreptul la valoarea partii pierdute (socotita in momentul evictiunii). este opozabil cumparatorului) sau de existenta unor imbunatatiri aduse de locatar. Printr-o cerere de chemare in garantie. =>cumparatorul poate alege intre rezolutiunea vânzarii si mentinerea vanzarii cu despagubiri: daca evictiunea este atat de importanta incat cumparatorul nu ar fi cumparat daca ar fi prevazut-o. el poate cere rezolutiunea vanzarii. deoarece la valoarea fructelor percepute cat timp a fost de buna credinta are dreptul oricum. dar definitivata dupa. INSA tertul poate fi OBLIGAT doar la restituirea cheltuielilor necesare (daca nu se compenseaza cu valoarea fructelor) si utile (acestea NUMAI in limita sporuluide valoare). d. daca este cazul. Aceste cheltuieli vor trebui restituite in primul rand de catre tertul evingator. .regimul legal al evictiunii NU are caracter imperativ => poate fi modificat prin conventia partilor: 8 .daca vanzatorul nu cere sau nu obtine rezolutiunea. Modificari conventionale ale garantiei contra evictiunii: .sarcina probei cunoasterii cauzei evictiunii de catre cumparator incumba vanzatorului (cine pretinde trebuie sa dovedeasca). Daca evictiunea s-a produs . proprotionala cu partea evinsa. Pana in acel moment obligatia vanzatorului este CONDITIONALA iar cumparatorul nu poate sa actioneze. la acestea se adauga si cheltuielile contractului. indiferent de cresterea sau de scaderea valorii de vanzare. cumparatorul se poate intoarce apoi impotriva acestuia. cumparatorul are dreptul la daune-interese. Termenul incepe sa curga de la data producerii evictiunii.este vorba de fructele percepute dupa ce cumparatorul a devenit de rea credinta (a luat cunostinta de dreptul tertului asupra lucrului).obligatie de a nu face (indivizibila. Evictiunea partiala = are ca obiect fie o fractiune din lucru sau o cota ideala din dreptul de proprietate. vanzatorul nu va raspunde deoarece cumparatorul. . Evictiunea totala . el trebuie introdus inproces de catre cumparator. devenit proprietar. Tulburarea din partea terului sa aiba o cauza anterioara vanzarii .

- - - - . Obligatia de garantie pentru vicii se aplica la ORICE tip de vanzare. vanzatorul este obligat sa restituie pretul si cheltuielile vanzarii. daca nu se multumeste cu reducerea pretului. si daune-interese. In caz de admitere a actiunii redhibitorii. actiunea estimatorie (actiunea speciala de reducere a pretului) – poate fi intentata de cumparator in loc de actiunea redhibitorie. se numeste estimatorie deoarece deprecierea valorii lucrului se estimeaza prin expertiza. dar atenta. cu orice mijloace de proba (inclusiv prezumtii: cum ar fi aceea ca in cazul vanzatorului profesionist ignoranta se prezuma a fi culpabila).- clauze de agravare a raspunderii vanzatorului pentru fapte proprii. fie o reducere a pretului. Acordarea de daune-interese in cazul viciilor ascunse vanzatorul este obligat sa plateasca daune-interese NUMAI daca cumparatorul dovedeste. in schimb. daca ar fi stiut. viciul sa fi existat in momentul incheierii contractului. in cazul vanzarii de drepturi succesorale – daca nu s-a obliugat sa garanteze continutul universalitatii – vanzatorul raspunde numai de calitatea sa de mostenitor. se admite ca exonerarea de gfarantie pentru fapte personale se admite TOTUSI daca vizeaza anumite fapte determinate. Dreptul de optiune al cumparatorului intre actiunea redhibitorie si actiunea estimatorie actiunea redhibitorie este admisibila chiar daca natura viciului n-ar face lucrul absolut impropriu destinatiei sale normale. incat cumparatorul nu ar fi cumparat daca ar fi stiut sau ar fi platit un pret mai redus (art. daca insa casa este construita din caramida insa este afectata de vicii. II. TOTUSI instanta poate aprecia ca dreptul de optiune a fost exercitat abuziv si sa acorde doar o reducere a pretului. DEOSEBIRI: . in cazul in care proprietatea nu se transmite in momentul incheierii contractului. ATUNCI CAND: . Raspunderea NU este conditionata de cunoasterea viciului de catre vanzator. Efectele si limitarea raspunderii vanzatorului pentru vicii cumparatorul are dreptul sa ceara fie rezolutiunea vanzarii. iar. si nici vanzatorul sa nu il fi comunicat cumparatorului (aprecierea se face in abstracto. dar pana in momentul transferarii dreptului de proprietate. de spec. ci are o actiune in GARANTIE contra vanzatorului (ex: se vinde o casa despre care vanzatorul afirma ca este din caramida. . iar DACA vanzatorul a fost de rea credinta.cand asemenea solutie nu contravine cu interesele cumparatorului (ex: cand lucrul era in stare noua). nu ar fi cumparat sau ar fi platit un pret mai redus. Garantia contra viciilor lucrului vandut a. - c. clauzele de exonerare (inlaturare sau micsorare a raspunderii) sunt prevazute doua LIMITARI: . Conditii ( care toate trebuie dovedite de cumparator): viciul sa fie ascuns (vanzatorul nu raspunde de viciile aparente si despre care vanzatorul a putut singur sa se convinga) – la o verificare normala. . 1352. inclusiv antecontractul de vanzare-cumparare. vanzatorul raspunde si pentru viciile aparute ulterior vanzarii. ca vanzatorul 9 b. .obligatia negativa de raspundere a vanzatorului pentru faptele persoanale NU poate fi NICI inlaturata si NICI micsorata prin conventia intre parti. vicul sa fie grav = din cauza lui lucrul sa fie impropriu intrebuintarii la care este destinat sau sa se micsoreze valoarea de intrebuintare incat cumparatorul. intra in functiune obligatia de garantie pentru vicii. ci doar intinderea raspunderii difera in functie de aceasta. cumparatorul a cumparat lucrul voit insa acesta este impropriu intrebuintarii dupa destinatie. DACA cumparatorul a exercitat lucrul. ale tertilor sau chiar pentru evenimente fortuite – legea NU prevede limitari. de spec. . actiunea redhibitorie poate fi exercitata de catre subdobanditor.Exonerarea totala sau partiala pentru fapta unui tert este permisa DAR NU il poate scuti pe vanzator de restituirea pretului (FARA DESPAGUBIRI). NUMAI DACA cumparatorul nu a cunoscut la incheierea contractului pericolul evictiunii (in acest caz fiind vorba de un contract aleatoriu). In lit. savarsite inainte de incheierea contractului si aduse la cunostinta cumparatorului. chiar daca predarea se face ulterior. reprimeste bunul. avandu-se in vedere un cumparator atent si diligent. si in practica se intrevede si posibilitatea remedierii defectiunilor (inlaturarii viciilor) de catre sau in contul vanzatorului. ar => nulitatea clauzei (NU a contractului). sau valoarea de intrebuintare este mult micsorata => eroarea se refera la calitatea lucrului si cumparatorul NU poate cere anularea contractului. deoarece sunt de stricta interpretare. din cauza acestui viciu cumparatorul nu a putut cumpara in substanta sa lucrul dorit si poate cere anularea contractului.) Aceste vicii se mai numesc si redhibitorii. Cea de-a doua situatie prezinta asemanare cu viciul de consimtamant al erorii asupra substantei obiectului. viciul nu putea fi cunoscut.in cazul art.in cazul viciului de consimtamant.aceasta reparare este posibila.repararea nu ar ocaziona cheltuieli disproportionate cu valoarea lucrului. dar in realitate este din material lemnos => se poate cere anularea. deoarece cumparatorul are la dispozitie o actiune redhibitorie (in garantie) prin care poate cere rezolutiunea contractului. DESI legea reglementeaza numai optiunea intre cele doua actiune. 1352). in lit. indiferent daca bunul este un imobil sau un mobil sau de starea in care se afla acesta cu DOUA EXCEPTII: nu exista obligatia de garantie in cazul vanzarii prin licitatie publica care se face prin intermediul justitiei. INSA clauzele trebuie sa fie expres prevazute si clar exprimate. Notiune vanzatorul raspunde de viciile ascunse ale lucrului DACA: din cauza lor lucrul este impropriu intrebuintarii dupa destinatie daca viciile micsoreaza intr-atat valoarea de intrebuintare.

regulilor generale. Stipularea unei clauze de agravare pentru orice vicii. d. prin interpretare. . in dreptul comun. in schimb termenul de prescriptie insusi NU poate fi modificat prin conventia partilor. . in caz de reacredinta. clauza de exonerare NU poate fi invocata fata de cumparatorul de buna-credinta. la scadenta vanzatorul trebuie sa plateasca datoria in intregime. . cumparatorul este obligat sa plateasca pretul la locul si in momentul in care i se face predarea lucrului vandut. plata se poate cere imediat. inclusiv cele aparente.cumparatorul este obligat sa plateasca dobanda pretului pana la efectiva achitare a pretului in urmatoarele 3 cazuri: .vanzatorul este obligat sa restituie pretul si cheltuielile vanzarii. cf. regulilor generale plata se face.incetarea garantiei pentru vicile ascunse. . de a suporta cheltuielile vanzarii.daca nu s-a prevazut altfel in contract. in schimb. 10 .DESI art. Acest text este derogatoriu de la regulile generale sub doua aspecte: cf. ca teremene limita in care viciile ascunse trebuie sa fie descoperite . poate fi obligat DOAR la restituirea pretului si a cheltuielilor vanzarii. Aceasta spre DEOSEBIRE de materia evictiunii. de regula. Locul si data platii . sa limiteze sau chiar sa inlature prin conventia lor aceasta obligatie a vanzatorului printr-o clauza expresa. e. posibilitatea intentarii numai a unei actiuni estimatorii. iar DACA vanzatorul a fost de rea-credinta poate fi obligat la plata daunelor-interese. In toate toate cazurile de vanzare in rate cumparatorul are dreptul sa plateasca cu anticipatie.a fost de rea-credinta (a cunoscut viciile lucrului). de a lua in primire lucrul vandut. in cadrul unui termen mai scurt decat cel prevazut pentru descoperirea viciilor ascunse nu atrage de la sine . plata pretului trebuie facuta la domiciliul debitorului. Termenul de intentare a actiunilor . paguba suferita de cumparator sau despagubirea platita terului pentru paguba cauzata de accidentul survenit din viciul lucrului) trebuie sa fie facuta de cumparator. . OBLIGATIILE CUMPARATORULUI de a plati pretul.daca exista conventie in acest sens . termenul prevazut pentru plata pretului nu afecteaza obligatia vanzatorului de a preda lucrul vandut. deci ca termene legale de garantie pentru descoperirea lor => NU sunt susceptibile de intrerupere sau suspendare. Plata pretului a. vizeaza plata daunelor numai in cadrul actiunii redhibitorii. nu numai de agravare a garantiei.termenele incep sa curga de la data descoperirii viciilor INSA cel mai tarziu de la implinirea unui an de la predarea lucrului de orice natura CU EXCEPTIA constructiilor (cel mai tarziu la implinirea a 3 ani de la predare) Aceste termene sunt privite. . . Civ. limitarea poate fi stipulatas I sub forma scurtarii termenului de 1 an/3 ani. daca vanzatorul nu consimte la recalcularea ei in functie de data platii. . dovada cunoasterii viciilor de catre vanzator poate fi facuta de catre cumparator cu orice mijloc de proba.daca lucrul vandut si predat este producator de fructe (civile sau naturale). AFARA DE CAZUL in care s-a stipulat ca pretul se va plati si atunci. DACA insa partile deroga de la regula executarii concomitente. 1356 C. Pentru aceasta trebuie stipulata o clauza expresa. asigurarea numai a pieselor de schimb sau a garnatiilor necesare). deoarece se presupune ca termenul a fost convenit in favoarea sa.dovada prejudiciului (majorarea pretului. unde si vanzatorul de buna-credinta poate fi obligat la daune-interese. Modificari conventionale ale garnatiei pentru vicii Dispozitiile de drept comun analizate mai sus sunt supleative => paqrtile sunt libere sa agraveze.cand cumparatorul are motive sa se teama de vreo evictiune. .termenul general de prescriptie daca viciile au fost ascunse cu viclenie (vanzatorul a fost de rea-credinta).clauzele de limitare sau de inalturare a raspunderii pot fi foarte variate (suprimarea totala a garantiei. pe cand in materia vanzarii. . ele NU pot fi invocate pe cale de exceptie in cadrul actiunii neprescrise intentate de vanzator pentru plata pretului (termenul este de 3 ani).clauza de limitare sau de inlaturare a garantiei pentru vicii este valabila si produce efecte NUMAI daca vanzatorul a fost de bunacredinta.DACA lucrul afectat de vicii a pierit fortuit (sau datorita culpei cumparatorului) vanzatorul NU raspunde pentru vicii. ea se admite si in cazul actiunii estimatorii. daca termenul legal stabilit pentru descoperirea acestora nu a expirat (clauza de agravare nu poate fi transformata.daca nu s-a prevazut altfel in contract. la domiciliul debitorului. Daca viciile nu au fost invocate (pe cale de actiune sau pe cale de exceptie) in cadrul termenului de prescriptie.daca partile au stabilit un termen pentru plata pretului (vanzare pe credit). ci si de limitare a acesteia in timp (la o perioada mai scurta pentru descoperirea viciilor ascunse). plata este portabila.la expirare. . DACA nu cunostea viciul. el are dreptul sa suspende plata pretului pana cand vanzatorul va face sa inceteze tulburarea sau ii va da o cautiune. doar daca partile nu s-au inteles ca pretul sa fie platit in mod fractionat (vanzare in rate).partile pot stipula si alte obligatii (ex: de a asigura pentru vanzator sau pentru alte personale folosinta lucrului) A.6 luni daca viciile NU au fost ascunse cu viclenie.clauzele de agravare – nu comporta limitari. b. iar in materie de vanzare – numai in momentul predarii lucrului vandut. in lipsa de stipulatie contrara. . in contrariul ei). Riscul pieirii lucrului afectat de vicii . in lipsa de termen. Dobanda pretului . dobanda stipulata va fi INSA calculata si datorata pana la termenul stabilit in contract. .

in lipsa de stipulatie contrara.autorizarea instantei sa-l depuna in alt loc daca are nevoie de locul in care se gaseste. el are INSA dreptul la daune-interese (cum ar fi diferenta intre pretul obtinut si cel initial). Luarea in primire a lucrului vandut Cumparatorul este obligat sa ia in primire bunul la locul si la termenul la care vanzatorul este obligat sa-l predea. . nu poate retine pretul incasat de la primul cumparator.cumparatorul mai este obligat.prin derogare de la regula rezolutiunii judiciare. e gata sa predea sau nu intelege sa invoce exceptia sa ceara rezolutiunea contractului pentru neplata pretului (inclusiv a dobanzilor).actiunea in rezolutiunea vanzarii este reala => se urmareste nu persoana ci bunul . sa plateasca.rezolutiunea pentru neplat apretului nu e opozabila tertilor dobanditori de drepturi reale asupra lucrului vandut (care au indeplinit actele necesare ca dreptul lor sa fie opozabil tertilor) DECAT daca vanzatorul a indeplinit cerintele legii pentru conservarea privilegiului sau de vanzator: . acesta se produce fara interventia justitiei INSA NUMAI dupa punerea in intarziere a cumparatorului cu exceptia cazului in care partile au renuntat expres la necesitatea punerii in intarziere (pact comisoriu de ultim grad. . de publicitate imobiliara etc). . trebuie sa faca dovada (daca nu s-a prevazut in actul de v-c).vanzatorul mai poate opta pentru rezolutiunea contractului cu daune-interese. DACA cumparatorul pretinde ca s-a inteles cu vanzatorul sa plateasca parte din cheltuieli. inainte ca tertul dobanditor sa isi transcrie titlul sau. .vanzatorul.prevederile Codului civil referitoare la vanzare. actiunea are caracter personal si se prescrie in termenul general de prescriptie. daca a predat. suportand si cheltuielile ridicarii de la locul predarii. in cazul produselor care se deterioreaza repede si a altor lucruri mobile (in special efecte si actiuni supuse fluctuatiilor de valoare).vanzatorul NU este obligat sa ceara executarea silita => poate fie sa invoce exceptia de neexecutare (daca lucrul vandut nu a fost predat cumparatorului) fie. precum si intelegerea partilor nu sunt opozabile statului. . taxe de timbru.daca bunul este imobil – prin intentarea actiunii in rezolutiune in termen de 8 zile de la predare. ca accesoriu al pretului. aceasta se face pe cale judecatoreasca: . . 11 - . . DACA cumparatorul beneficiaza de un termen suspensiv. . deci poate fi intentata impotriva persoanei in mana careia se afla lucrul vandut CU 3 RESTRICTII: .in materia vanzarii de imobile instanta NU acorda termen de gratie daca vanzatorul este in pericol sa piarda si pretul si bunul. .exceptia de neexecutare (confundata cu dreptul de retentie daca cumparatorul a devenit proprietar inainte de invocarea ei) = vanzatorul refuza sa predea daca cumparatorul nu plateste pretul si NU beneficiaza de un termen suspensiv.in caz de neexecutare DUPA punerea in intarziere a cumparatorului. daca a valorificat lucrul vanzandu-l unui tert.daca bunul e un imobil – prin transcrierea actului de vanzare in care se face mentiune de neplata pretului.exceptia de neexecutare poate fi ceruta de vanzator cu rumatoarele precizari: .obligarea cumparatorului la executarea in natura a obligatiei – intotdeauna posibil daca vanzatorul este solvabil. B. daca partile nu au stipulat un pact comisoriu expres care sa aiba ca efect rezolutiunea de drept.in toate celelalte cazuri DACA si NUMAI in momentul in care cumparatorul a fost pus in intarziere printr-o notificare (nu neaparat prin chemare in judecata). . vanzatorul nu poate invoca exceptia decat daca cumparatorul a decazut din beneficiul acestui termen (a cazut in faliment sau a devenit insolvabil) cazuri in care vanzatorul va fi obligat sa predea NUAMI daca cumparatoul da cautiune ca va plati la termen. aceste reguli vizeaza numai raporturile intre parti (vanzator-cumparator si succesorii lor in drepturi).dobanda datorata va fi cea legala DACA prin conventie nu s-a stabilit o dobanda mai mica. ele vor raspunde solidar pentru plata onorariului. vanzatorul poate cere: .daca exista pact comisoriu expres care prevede rezolutiunea de drept a contractului pentru neplata pretului. . c. .obligarea cumparatorului la luarea in primire a lucrului.rezolutiunea ramane fara efect in contra autoritatilor publice (ex: rechizitie sau expropriere). aceste sanctiuni fiind indivizibille (in caz de transmitere a obligatiei de plata asupra mostenitorilor cumparatorului sau a creantei asupra mostenitorilor vanzatorului: .cumparatorul NU ar putea invoca aceasta rezolutiune pentru a se elibera de obligatie de a plati pretul. Suportarea cheltuielilor vanzarii . codul civil prevede rezolutiunea contractului CHIAR si FARA punerea in interziere DAR NUMAI daca in contract s-a stabilit termenul ridicarii si numai in favoarea vanzatorului (care poate renunta la beneficiul lui cerand executarea) daca nerespectarea termenului de ridicare nu se datoreaza faptei sale. cheltuielile de transport fiind in sarcina cumparatorului. la nevoie sub sanctiunea platii de daune cominatorii. cheltuielile NU pot fi puse in sarcina vanzatorului pe baza unor simple prezumtii. C. . daca asemenea pericol nu exista instanta poate acorda un singur temen de gratie (cumparatorul plateste sau pierde bunul). REZOLUTIUNEA OPEREAZA NUMAI IN FOLOSUL VANZATORULUI. spre exemplu: daca avocatul care a redactat contractul si a efectuat alte acte este mandatarul ambelor parti.cumparatorul nu ar putea pretinde diferenta dca vanzatorul a valorificat lucrul dupa rezolutiunea de drept a contractului la un pret mai mare. cheltuielile vanzarii (cu actul. . de autentificaer. fiind vorba de o suma de bani. Sanctiunea neplatii pretului: Vanzatorul poate alege intre: .

NU sunt supuse restituirii fructele percepute pana la rascumparare. deoarece obligatia ambelor parti (solidara) este prevazuta NUMAI in favoarea tertului. de regula. nu este considerata incheiata decat dupa ce cumparatorul a gustat marfa si a declarat ca ii convine. vanzarea afectata o conditie rezolutorie este nula de drept NUMAI daca reprezinta o vanzare cu pact de rascumparare. vanzarea. vanzarea este perfecta din momentul in care partile au cazut de acord asupra lucrului si asupra pretului => in caz de neexecutare din partea vanzatorului. deoarece vanzatorul poate cere expertiza in acest caz. in acest caz. numarare sau masurare. Vanzarea dupa greutate. b. vanzarea pe gustate nu ete o vanzare sub conditie. cumparatorul NU poate refuza lucrul pe motiv ca nu ii place. Efecte proprietatea si riscurile NU se transmit pana la numarare. 1305 + preved. c. in plus. ex: daca una din parti (contrar obligatiilor contractuale dintre ele) plateste in intregime. restituind pretul si cheltuielile facute de cumparator.sau cota parte indiviza asupra universalitatii – dca sunt mai multi mostenitori. deoarece lucrul vandut si pretul sunt bine individualizate. D. Vanzarea pe incercate Notiune: incheiat din momentul realizarii acordului de vointa in care se prevede conditia suspensiva a incercarii lucrului de catre cumparator. daca cumparatorul nu plateste suma trecuta in contract drept pret. reluarea opereaza cu efect retroactiv atat impotriva cumparatorului (succesorilor lui in drepturi). iar proprietatea se transmite dupa individualizarea bunului. numar sau masura Notiune. daca pieirea este fortuita. VARIETATI DE VANZARE pentru anumite varietati de vanzare sunt prevazute anumite reguli speciale: A. Efecte: fiind conditiei suspensiva. in contractul de v-c stipulandu-se drept pret sume disproportionat de mare fata de suma imprumutata (diferenta reprezentand dobanda). astfel de vanzari sunt interzise deoarece – de cele mai multe ori – ascund imprumuturi cu dobanzi camataresti (garantate real cu bunul respectiv). chiar daca pactul de rascumparare este incheiat printr-un alt inscris (care cf. DAR dintr-un lot determinat si este necesar sa se procedeze la cantarire. Incheiere are ca obiect lucruri de gen. poate avea loc numai dupa deschiderea succesiunii. fie pentru determinarea pretului. - . contract. iar pretul este determinat global pentru intreaga cantitate. el poate refuza pe simplul motiv ca nu ii place. deoarece nu este individualizat lucrul vandut sau pretul. fie rezolutiunea cu daune-interese. dupa indeplinirea conditiei. B. NU modifica insa reglementarea aplicabila intre parti (art. intr-un anumit termen. iar in caz de pieire detetminarea nici nu r fi posibila. pentru o suma care. cumparatorul devine proprietar in mod retroactiv. Vanzarea cu pact de rascumparare este supusa unei conditii rezolutorii exprese = facultatea pe care si-o rezerva vanzatorul de a relua lucrul vandut. cat si impotriva tertilor dobanditori de drepturi asupra lucrului vandut (cu exceptia art.dreptul asupra unei universalitati – daca este singurul mostenitor. C. pana la indeplinirea acesteia (raspuns pozitiv) – desi contractul a fost realizat in momentul realizarii acordului de vointa – riscul pieirii fortuite este in sarcina vanzatorului (proprietar sub conditie rezolutorie). 12 – a. vointei partilor face parte integranta din contract). aceasta interdictie NU priveste actele de retrocesiune prin care cumparatorul unui bun revinde bunul fostului proprietar. vanzatorul are drepul de a fixa termen potrivit pentru incercare si raspuns. . obiectul acestei vanzari este mostenirea dobandita de vanzator: . deoarece proprietatea nu a fost transmisa. 1909 – 1910 Cod civil si a uzucapiunii). imprumutatul pierde definitiv bunul.). c. Delimitarea fata de vanzarea cu gramada: vanzarea cu gramada are ca obiect o cantitate determinata prin masa ei ( ex: graul aflat intr-un hambar). fie pentru individualizarea cantitatii vandute din loti. masurare sau cantarire. a. - - a. printr-un contract separat si ulterior vanzarii initiale. lucrul poate fi refuzat daca in mod obiectiv este necorespunzator. va avea actiune in regres in contra celilalte parti. cumparatorul este in drept sa ceara fie executarea. Delimitarea fata de vanzarea pe gustate: exista marfuri (ex: vinul) pe care cumparatorul le gusta inainte de le cumpara. vanzatorul NU va putea fi obligat sa plateasca daune-interese DAR NICI nu va putea sa ceara pretul (suporta riscul lucrului si riscul contractului). b. proprietatea si riscurile trec asupra cumparatorului din momentul incheierii contractului.- regulile care reglementeaza raporturile partilor cu tertii. este cu mult inferioara valorii lui. mostenirea nedeschisa nu poate fi instrainata – sanctiunea nulitatii absolute – NICI cu consimtamantul persoanei despre a carei mostenire este vorba. Vanzarea unei mosteniri Notiune: = titularul unui drept succesoral intraineaza cu titlu oneros acest drept altei persoane. deoarece in acest caz conditia ar fi pur potestativa si vanzarea ar fi nula => vanzarea exista dupa ce cumparatorul si-a dat acordul (dupa gustare). astfel de vanzare ESTE NULA DE DREPT.

nu si de continutul universalitatii transmise. operatiune = retract litigios. vanzatorul NU garanteaza existenta dreptului cedat. . . b.datoriile succesiunii fata de alti creditori decat vanzatorul trec asupra cumparatorului. dar nu in scopuri speculative.cumparatorul dobandeste si pasivul mostenirii => este dator sa restituie vanzatorului sumele platite de acesta pentru datoriile si sarcinile mostenirii.indeplinirea formelor de publicitate. indiferent ca este vorba de un drept real sau de creanta. Notiune: . Efecte: . . . La aceste cazuri se poate adauga cel prevazut de art. acestea raman fara efect fata de retractant. Efecte: . . care nu a putut instraina si calitatea sa succesorala.retractul sa fie exercitat in fata instantei cu ocazia dezbaterii procesului sau pe cale extrajudiciara printr-o notificare DACA aceste conditii au fost indeplinite. si renasc si creantele vanzatorului fata de succesiune. caracterele juridice si conditiile de validitate ale contractului de locatiune 1.daca mostenirea cumprinde si dreptul de proprietate asupra unui imobil. intrucat vanzarea are ca obiect sansele castigarii/pierderii procesului. contractul este aleatoriu. ce se stinsesera prin confuziune. . Vanzarea de drepturi litigioase si retractul litigios a. E.intre cedent si cesionar retractul nu produce nici un efect. dar aceasta transmitere NU produce efecte fata de creditorii mostenirii (cesiunea de datorie intre vii nu este admisa). vanzarea cuprinde tot activul mostenirii (respectiv a cotei parti din mostenire): inclusiv fructele percepute.in ceea ce priveste obligatia de garantie. trebuie sa fie in stare de judecata ATAT in momentul cesiunii CAT si in momentul exercitarii retractului – interpretare restrictiva. cesiunea are drept scop sa puna capat indiviziunii). ac.se stinge procesul deoarece retactantul cumuleaza calitatile incompatibile de parat si de reclamant. efectele retractului litigios NU pot fi anihilate printr-o retrocesiune volunatara sau prin anularea cesiunii printr-o hotarare judecatoreasca obtinuta intr-un proces de convenienta intre cedent si cesioanr. Conditii: .daca vanzatorul instraineaza bunuri determinate se aplica regulile generale ale vanzarii. adversarul cedentului are posibilitatea de a elimina din proces pe cesionar. Notiunea contractului de locatiune 13 .sa existe un proces inceput dar neterminat asupra fondului dreptului. intentat posterior exercitarii retractului. 48 din legea 18/1991: • cand litigiul are ca obiect dreptul de proprietate asupra unui teren agricol din extravilan. vanzatorul se poate intoarce impotriva cumparatorului printr-o actiune in regres. • cand cesiunea s-a facut catre posesorul fondului asupra caruia exista dreptul litigios (ex: cazul in care proprietarul imobilului ipotecat cumpara creanta ipoteacra de la creditorul reclamant. platindu-i suma cu care a cumparat dreptul litigios. intre ei continua sa produca efecte vanzarea. . CONTRACTUL DE LOCATIUNE Notiunea. . aceasta garantie poate fi modificata npe cale conventionala (in sensul agravarii ei). iar cel care il exercita – retractant.obiectul vanzarii = dreptul litigios supus unei contestatii judiciare.vanzarea dreptului litigios se desfiinteaza fata de retractant cu efect retroactiv (ca si cum ar fi fost vorba de indeplinirea unei conditii rezolutorii) => daca cesionarul dreptului litigios ar fi constituit drepturi in folosul altora (ex: ipoteca) sau daca creditorii cesioanrului ar fi infiintat poprire asupra creantei cumparate de debitorul lor. deoarece vanzarea dreptului litigios este desfiintata fata de el cu efect retroactiv. 1404 Cod civil: • cand cesiunea s-a facut catre un mostenitor sau coproprietar al dreptului cedat (in acest caz. iar pentru opozabilitate. exonerarea de garantie poate fi stipulata NUMAI in limitele permise in materie de evictiune. chiar pe un pret mai mic. fata de retractant. cumparatorul va putea fi urmarit de creditorii succesiunii pe calea actiunii subrogatorii (oblice) – nu este debitorul lor direct. contractul trebuie sa fie incheiat in forma autentica. ce se stinsesera prin confuziune. cedentul nu are nici o actiune pentru plata pretului (nici actiune oblica). . creantele incasate sau pretul lucrurilor vandute din masa succesorala => se renasc prin efectul vanzarii si datoriile vanzatorului fata de succesiune. b.dupa o astfel de instrainare. • cand cesiunea s-a facut la un creditor spre plata creantei (dare in palta). ci pentru a pune la adapost imobilul de eventuala urmarire). drept de proprietate intelectuala sau drepturi succesorale. Retractul NU se poate exercita in cazuruile limitativ prevazute de lege: Art. c. iar cesionarul dreptului litigios beneficiaza de dreptul de preemtiune.fiind vorba de o universalitate. in functie de natura drepturilor . creditorii urmarindu-l pe vanzator. impreuna cu cheltuieli si cu dobanzi. .cesiunea sa fie facuta in schimbul unui pret. vanzatorul raspunde NUMAI de calitatea sa de mostenitor.manifestarea vointei de a exercita retractul litigios trebuie sa fie insotita de faptul material al platii pretului real al cesiunii. cu dobanzile aferente din ziua platii si a cheltuielilor facute de cesionar.

daca se inchiriaza un lucru cu personalul de deservire.contractul de inchiriere a suprafetelor locative – reglementat prin Legea nr. Caracterele juridice ale contractului de locatiune . se disting urmatoarele situatii: . . chiar daca lucrl dat in locatiune este producator de fructe. decat daca nu are prerogativa folosintei (ex: este nud proprietar). cu conditia: . Pretul: 14 . in schimbul unei sume de bani sau a altei prestatii (CHIRIE). 3.poate fi un lucru mobil sau imobil.spre deosebire de v-c.sa nu se distruga. in lipsa de chitanta exista o contestatie asupra pretului. lucrul inchiriat: . ii sunt aplicabile dispozitiile referitoare la locatiune numia in masura in care legislatia locativa nu prevede norme speciale.atat locatarul cat si locatorul trebuie sa aiba capacitatea de a face acte de administrare.in cazul in care contractul NU este concretizat printr-un inscris. .contract comutativ – existenta si intinderea drepturilor nu depinde de hazard. fara vreo formalitate. . .in cazul imobilelor. . . . . .contractul de arendare – locatiunea fondurilor rurale. . locatorul nu poate fi locatarul propriului sau bun. guvernat de regulile generale aplicabile contractului. Obiectul contractului a. .daca coindivizarul inchiriaza bunul aflat in indiviziune. durata contractului se stabileste liber.contract sinalagmatic (bilateral) – da nastere la obligatii bilaterale intre parti (asigurarea folosintei. a unui bun.contract cu titlu oneros – daca folosinta unui lucru se transmite gratuit. in cazul inchirierii bunului de catre o persoana care nu are un drept opozabil fata de proprietar – drept care sa ii confere posibilitatea inchirierii (de ex: este doar posesor de buna sau de rea credinta). locatarul poate provoca o expertiza pentru stabilirea pretului. in principiu. INSA. Conditiile de validitate ale contractului de locatiune A. locatorul poate sa nu fie proprietarul lucrului dat in locatiune. legea face referire la obiceiul lucrului si stabileste cateva prezumtii relative.daca litigiul priveste alte elemente decat pretul. DAR. . . se va angaja raspunderea locatorului potrivit regulilor generale). dovada cu martori NU este admisa oricat de mica ar fi chiria. . . 114/1996 (legea locutintei). Capacitatea partilor . locatarul dobandeste folosinta fructelor DOAR ca accesoriu al locatiunii. . locatiunea va fi redusa la 5 ani.= un contract prin care o persoana (LOCATOR) se obliga sa asigure altei persoane (LOCATAR) folosinta temporara. se aplica regulile care guverneaza vanzarea de catre unul din coproprietari (supusa conditiei ca la partaj bunul sa cada in lotul locatorului) sau ale mandatului tacit reciproc sau a gestiunii de afaceri. dar numai la cererea partii incapabile. in anumite domenii insa statul intervine prin prorogari legale sau acorda locatarului dreptul de a reinnoi contractul fara acordul locatorului (ex: in materie de inchiriere de locuinte). elementul timp este de esenta locatiunii. se aplica regulile generale in materie de proba.contract cu executare succesiva. respectiv pretul chiriei). iar NU prin simplul fapt al detinerii lucrului) si. durata contractului poate fi si nedeterminata. locatiunea transmite numai dreptul de folosinta. corporal sau incorporal (ex: dreptul de proprietate industriala).lucrurile cu regim special pot fi inchiriate numai in conditiile legii speciale (ex: armele – numai catre persoane care au dreptul sa le detina). contractul este mixt: locatiune pentru lucru si prestari servicii pentru personalul de deservire. . b. B. este considerata act de dispozitie => este ceruta capacitatea de a face acte de dispozitie. proba este mai dificil de facut.bunurile coproprietate fortata nu pot fi inchiriate decat odata cu bunul principal de existenta caruia depinde si coproprietatea fortata. contractul este nul ca locatiune dar poate fi valabil ca imprumut de folosinta (daca sunt indeplinite si celelalte conditii). 2. daca durata locatiunii depaseste termenul de 5 ani.bunurile din domeniul public al statului sau al unitatilor administrativ teritoriale pot fi inchiriate numai in conditiile legii speciale. cu execptia bunurilor dintr-o mostenire nedeschisa (in caz de nerealizare a lucrului viitor. fiind o varietate a locatiunii si nu un contract distinct. urmand sa plateasca expertul in cazul in care expertiza arata ca pretul este mai mare decat cel pe care l-a invocat el.dreptul de servitute nu poate forma obiectul contractului DECAT impreuna cu imobilul de care este atasat. .antecontract de locatiune – promisiune unilaterala sau bilaterala. loactorul nefiind obligat sa-i asigure dobandirea proprietatii fructelor (in acest caz ar fi vorba despre v-c).locatiunea NU poate avea ca obiect o persoana. pe de alta parte. Varietatile contractului de locatiune: . totala sau partiala.contract consensual – se incheie prin acordul – fie si tacit – al partilor. in caz contrar. in privinta termenului.un lucru viitor poate forma obiectul contractului.daca nu s-a inceput executarea contractului incheiat verbal si una din parti neaga existenta lui. proprietarul nu va fi obligat sa respecte locatiunea.deoarece locatiunea nu transmite dreptul de proprietate. . dar nu poate fi perpetua (locatiunile ereditare sunt prohibite de lege). in toate cazurile.sau sa nu se consume prin folosinta conform destinatie dupa natura obiectului sau conform destinatiei stabilita prin acordul partilor. . .locatiunea transmite doar dreptul de folosinta temporara a lucruluin inchiriat => riscul pieirii fortuite este suportat de locator.in cazul in care contractul incheiat verbal este in curs de executare (ceea ce poate fi probat cu un inceput de dovada scrisa completat cu martori si prezumtii.

cand tulburarea de drept se produce impotriva locatarului. retinand cheltuielile efectuate din chirie.sa nu invoce vreun drept asupra lucrului inchiriat – cum ar fi dreptul de proprietate. contractul nu mai este locatiune ci – daca sunt indeplinite conditiile pentru aceasta – un comodat. pentru aceasta. cu conditia ca agentul tulburator: . chiria trebuie sa fie sincera si serioasa.  locatorul nu va raspunde pentru stanjenirea folosintei locatarului. reparatiile pot fi efectuate si fara autorizarea justitiei. ci printr-un fapt ilicit cauzator de prejudicii. dar a impiedicat folosinta locatarului. lucrul. fie o micsorare a chiriei proprotionala cu pierderea partiala a folosintei si daune interese. si care este obligat sa ii apere folosinta. chiria trebuie sa fie determinata in momentul incheierii contractului. DAR NU si asa numitele reparatii locative care. adusa prin efectuarea reparatiilor. sub sanctiunea nulitatii. instanta il poate obliga pe locator la daune-interese. - 1) 2) - - - - . locatorul nu poate sa schimbe forma lucrului inchiriat. el trebuie sa efectueze reparatiile necesare in tot timpul locatiunii. fie pe unitati de timp si se plateste la termenele stipulate. contractul ramane locatiune chiar daca chiria s-a fixat sub forma unei alte prestatii (ex: cota parte din fructe sau prestari de servicii). daca reparatiile nu se efectueaza in acest timp. locatorul va raspunde pentru pierderea sau reducerea folosintei. chiar daca va fi lipsit in parte de folosinta lucrului. la locul unde se gasea lucrul in momentul contractarii si cu cheltuiala locatorului. locatarul are dreptul de a cere fie rezilierea contractului cu daune interese. fie direct (prin transformarea materiala) fie indirect (prin schimbarea destinatiei). din momentul predarii. 2 si art. astfel. in ambele cazuri. locatarul se poate apara singur impotriva tulburarilor de fapt. DACA reparatiile sunt de asa natura incat locatarul pierde folosinta totala a bunului. atunci el (si NUMAI el) poate cere rezilierea contractului. daca tulburarea din partea tertului se combina cu fapta locatorului insusi (ex: inchiriaza o camera locatarului. aratand cine este locatorul impotriva caruia pretentia trebuie indreptata. Obligatia efectuarii reparatiilor: locatorul trebuie sa mentina bunul in stare de a servi la intrebyuintarea pentru care a fost inchiriat (art. aceasta nu insemana ca locatorul trebuie sa reconstruiasca imobilul care a pierit in totalitate sau care nu mai poate fi folosit conform destinatiei. legea dispune ca reparatiile sa fie facute in cel mult 40 de zile. locatarul poate cere instantei: obligarea la plata de daune cominatorii. in toate cazurile in care locatarul este tulburat in folosinta prin faptul exercitarii de catre un tert (inclusiv un alt locatar) a unui drept. in cazul in care locatorul a incheiat contractul in baza altui drept decat drept decat dreptul de proprietate. dar nu va avea actiune in garantie contra locatorului. ea poate fi si determinabila (de ex: lasata la aprecierea unui tert – ales de catre parti sau de catre persoana desemnata de parti. legea distinge intre tulburarea de drept si tulburarea de fapt: locatorul nu raspunde de tulburarea cauzata de fapta unui tert care nu invoca vreun drept asupra lucrului. acesta poate iesi din proces. CHIAR DACA dreptul respectiv nu a fost confirmat in justitie. impreuna cu accesoriile sale. air restul imobilului il inchiriaza unui meserias care il tulbura pe locatar). 15 b. 1420 pct. in lipsa de stipulatie contrara. 1421 alin 2).sa efectueze toate reparatiile (inclusiv cele locative) inainte de preluarea lucrului de catre locatar. neputand fi amanate pana la incetarea contractului. locatorul raspunde de tulburarile provenite din: propria sa fapta. - c. de regula in mod succesiv. tulburare de fapt sau de drept. locatorul va raspunde in virtutea obligatiei sale de a se abtine de la orice fapt care ar putea produce o tulburare locatarului in folosinta lucrului. INSA reparatiile trebuie sa aiba un caracter urgent. locatarul are dreptul sa ceara reducerea proportionala a chiriei. chiar daca pierderea folosintei nu ar depasi 40 de zile. nu pe baza unui drept asupra lucrului. in bani. sau sa reprezinte un procent din beneficiul realizat de locatar). intr-o stare corespunzatoare destinatiei in vederea careia a fost inchiriat. daca NU => locatarul poate cere in instanta oprirea sau distrugerea schimbarilor. Obligatiile locatorului toate obligatiile lui decurg din faptul principiul ca el trebuie sa asigure locatarului folosinta lucrului in tot timpul locatiunii =>: Obligatia de predare: predarea se poate cere la temenul convenit de parti (imediat daca nu s-a convenit un termen) si. Obligatia de garantie: in virtutea acestei obligatii. spre deosebire de vanzare. fie rezilierea contractului. de la terti si din viciile lucrului: locatorul trebuie sa se abtina de la orice fapt personal care ar avea drept consecinta tulburarea locatarului in folosinta lucrului. autorizarea de a le efectua in contul locatorului. de regula. locatorul va raspunde NUMAI daca a fost instiintat in timp util de amenintarea evictiunii (chemat in garantie) – in caz contrar el poate dovedi ca ar fi avut mijloace potrivite pentru a respinge pretentiile tertului. - chiria se fixeaza in raport cu durata contractului. DAR. daca tulburarea provine de la un tert. locatorul este obligat – in lipsa stipulatiei contrare) . . al unui vecin sau al unui tert. in acest moment incetand contractul. locatarul va avea impotriva acestuia o actiune in despagubire (raspundere delictuala). prin actiunile posesorii (desi nu este posesor. ci detentor precar). IAR NU cum se gasea in momentul incheierii contractului. daca nu – locatarul se poate adresa justitiei cerand predarea silita (daca nu vrea sa ceara rezilierea contractului pentru neexecutare sau nu se multumeste sa invoce execptia de neexecutare). daca a fost trecuta fictiv o chirie sau lucrul a fost inchiriat in schimbul unei sume derizorii. uneori chiria este stabilita pe cale legala. fie global. sunt in sarcina locatarului. daca locatorul NU efectueaza reparatiile necesare. pretul se fixeaza.- - a. Efectele contractului de locatiune A.sa nu fie locatorul – fata de care le se poate apara in temeiul contractului de locatiune. daca folosinta locatarului este tulburata printr-un fapt al unui colocatar. in caz de urgenta.

reparatiile privind partile comune folosite de locatari sunt in sarcina proprietarului. locatorul poate invoca si exceptia de neexecutare. NU se poate intenta o actiune posesorie impotriva unui detentor precar. daca in contract se mentioneaza si profesiunea locatarului. indiferent de natura lor. plata se face la domiciliul debitorului (cherabila) si in caz de pluralitate de locatari obligatia este conjuncta (divizibila). daca nu se dovedeste ca stricaciunile au fost produse de locatar. Obligatia de garantie NU este reglementata prin norme imperative => poate fi modificata prin conventia dintre parti: agravata. . intrucat este un detentor precar. de asemenea. de stricaciunile si pierderile provocate de persoanele familiei sale (inclusiv persoanele introduse de el in imobil) sau de sublocatari.ocatorul poate cere efectuarea reparatiilor in contul locatarului sau rezilierea contractului. chitantele de plata sunt opozabile tertilor CHIAR DACA nu au data certa. iar chitantele date fara rezerva fac sa se prezume plata chiriilor anterioare. in schimb. in cazul descoperii unor astfel de vicii. locatorul raspunde chiar daca a fost de buna-credinta la data incheierii contractului. raspunderea este angajata chiar daca lucrul nu este cu desavarsire impropriu folosintei. locatarul poate cere reducerea pretului sau rezilierea contractului DAR fara daune-interese (cauza straina care nu poate fi imputata locatorului). in practica. raspunderea pentru incendiu 16 - a. dar NUMIA la incetarea locatiunii. se poate prezuma acordul locatorului pentru exercitarea acelei profesiuni. DAR nu il pune la adapost de rezilierea totala sau partiala a contractului. de asemenea. . dar folosinta este intr-atat miscsorata incat se presupune ca daca ar fi stiut. ce poate fi combatuta de locatar prin dovada contrara. cu conditia sa NU schimbe destinatia imobilului. - d. daca locatarul nu intrebuinteaza lucrul – total sau partial – conform destinatiei sale sau efectueaza transformari neautorizate. locatorul poate cere daune-interese. caz fortuit sau culpa locatorului. daca viciile se datoreaza cazului fortuit sau fortei majore. reaparatiile NU cad in sarcina locatarului daca au fost cauzate de vechime sau de forta majora. beneficiind si de privilegiul locatorului de imobile asupra mobilelor locatorului. culpa este apreciata dupa tipul abstract al omului diligent si prudent. plata facuta vechiului proprietar este valabila. restituirea lucrului: dupa incetarea contractului. in caz de neexecutare. se prezuma ca lucrul a fost primit in buna stare – prezumtie relativa. restituirea poate fi ceruta de loator printr-o actiune personala (ex contractus) sau printr-o actiune in revendicare (daca este proprietar). inclusiv viciile de constructie. locatarul este obligat sa le faca. deoarece obligatia locatorului de a asigura folosinta lucrului este succesiva (deosebire fata de vanzare). la restituire aplicand-se regulile de la accesiune. daca INSA neefectuarea reapratiilor locative poate provoca deteriorarea sau chiar pieirea lucrului inchiriat.3) locatorul este garant pentru viciile ascunse ale lucrului (ex: existenta de insecte. locatarul poate cere o reducere proportionala din pret sau rezilierea contractului cu daune interese (chiar daca locatorul nu a cunoscut viciile lucrului). lucrul trebuie restituit in starea in care a fost predat conform inventarului (=orice act de constatare a starii) facut. introducerea luminii electrice etc. de asemenea. daca locatarul nu efectueaza reparatiile locative. Locatarul NU raspunde de deteriorarea sau pierirea lucrului din cauza fortei majore sau a cazului fortuit. care sunt in sarcina locatorului. locatarul poate sa exercite o profesiune liberala sau chiar o meserie. spre deosebire de reapratiile capitale si repararea degradarilor provenind din uzul normal al lucrului. infiltratii de apa sau alte defecte de constructie). B. daca din contract nu rezulta ca este indivizibila. cum ar fi : instalarea telefonului sau a antenei de televizor. sarcina probei incumba locatarului. - c. locatarul este considerat de rea-credinta. si nici de uzura normala a lucrului In cazul in care locatarul a facut lucrari sau plantatii. locatarul raspunde. limitarea sau inlaturarea produce efecte NUMAI daca locatorul este de buna-credinta (ex: tulburarea nu se datoreaza actelor sau faptelor savarsite de el sau nu a cunoscut viciile). locatorul va putea cere: repunerea lucrului in starea anterioara sau rezilierea contractului cu daune-interese. daca chiria urma sa fie platita cu anticipatie si lucrul nu s-a predat. limitata sau inlaturata. => obligatia de a intretine lucrul pe tot timpul locatiunii in stare de intrebuintare => o9bligstia de a efectua micile reparatii locative. DEOSEBIRE intre locatorul de buna-credinta si locatorul de rea-credinta: cel de al doilea raspunde si de daunele imprevizibile. sunt permise lucrari de mica insemnatate. Obligatiile locatarului obligatia de a intrebuinta lucrul ca un bun locatar si potrivit destinatiei ex: o casa de lociut nu va putea fi folosita pentru exercitarea comertului sau pentru instalarea sediului uniu partid politic. chiar daca nu sunt locative. inlaturarea il exonereaza de plata daunelor-interese. se poate cere executarea silita sau rezilierea contractului. locatarul nu ar mai fi inchiriat sau ar fi platit un pret mai mic. - - - - b. in lipsa inventarului. daca degradarea lucrul se datoreaza culpei locatarului acesta va fi obligat sa faca reparatiile pe cheltuiala sa. si indiferent daca viciile existau la data incheierii contractului sau provin din cauze ulterioare. daca intarzierea reparatiilor ce sunt in sarcina locatorului provoaca stricaciuni si mai mari. DECAT DACA detentia a fost intervertita intr-o posesie utila. in lipsa de stipulatie contrara. cesiunea sau chitanta de plata a chiriei cu anticipatie pe doi ani viitori trebuie sa fie transcrisa. dca nu s-a prevazut altfel in contract. daca lucrul este vandut si locatarul nu este instiintat. plata chiriei: la termenele stipulate. ele devin prin accesiune proprietatea locatorului.

Totusi. refuzul locatorul de a consimti la subinchiriere NU trebuie sa fie motivat. nu si executarea obligatiilor de catre locator (deoarece contractul este cu executare dintr-o data.daca locatarul nu il instiinteaza pe locator. ei trebuind sa dovedeasca una din imprejurarile prevazute mai sus. aduse in imobilul inchiriat. . locatarul-cedent garanteaza NUMAI existenta dreptului de folosinta in momentul incheierii contrctului. instanta putand acorda locatarului un termen pentru a executa conditiile contractului.pentru admiterea sublocatiunii sunt cerute doua conditii: 1. locatarul trebuie informat in termen util ca sa se poata apara contra incercarii de uzurpare. ea se interpreteaza in sensul unei sublocatiuni totale. caz in care cesiunea se dubleaza cu o delgatie perfecta. urmand sa se intoarca impotriva sublocatarului) => locatorul si sublocatarul NU au nici o actiune directa unul impotriva celuilalt. ca incendiul a izbucnit in partea ocupata de altul sau ca nu a putut izbucni in partea ocupata de el. IN SCHIMB. nu cu executare succesiva ca si contractul de sublocatiune). 17 . dar numai in limita chiriei datorate de subnlocatar pentru trecut si in contul chiriei viitoare.in conditiile in care este permisa sublocatiunea. Cesiunea .daca sunt mai multi locatari. in plus fata de cele mentionate mai sus.pentru a fi exonerat de raspundere. apararea contra uzurparilor . fiecare raspunde pentru pagube proportional cu valoarea locativa a oartii din imobil pe care o ocupa. in tot sau in parte. sub. Oricum. care se gaseste in intretinerea si administrarea locatorului.locatiunea este valabila.simplul fapt ca locatorul foloseste si el o parte a imobilului inchiriat nu ii exonereaza pe locatari de raspunderea pentru incendiu. Daca insa contractul este incheiat cu nerespectarea conditiilor de mai sus. CHIAR DACA chiria pentru viitor a fost platita de sublocatar anticipat (deoarece aceasta a fost platita locatarului. interzicerea NU se prezuma (deoarece este o exceptie) ci trebuie mentionata expres. . obiectul cesiunii – numai drepturile locatarului (intrucat dreptul nostru nu cunoaste cesiunea de obligatii). e. locatorul va putea cere in justitie executarea obligatiilor (care poate avea ca efect expulzarea sublocatarului) sau rezilierea contractului principal de locatiune (cu daune-interese). . avand ca obiect pretul cesiunii (sau o parte din ea). ori sa rezulte din cate sau fapte concludente). Contractul de sublocatiune si de cesiune a contractului a. insa NU produce efecte fata de locator. care este tot o locatiune. forta majora sau dintr-un defect de constructie ori prinn comunicarea focului (fara greseala sa) de la o casa vecina. in cazul in care cesiunea este insotita de o stipulatie pentru altul in favoarea locatorului. cesiunea este supusa regulilor de la vanzarea-cumpararea de creante (spre deosebire de sublocatiune care se supune regulilor de la locatiune). astfel locatarul are posibilitatea de a transmite dreptul de folosinta asupra unui tert. cesionarul ia locul cedentului in timp ce sublocatarul poate dobandi drepturidiferite de cele ale locatarului.igatiile din contractul principal raman neatinse (ex: locatarul raspunde pentru incendiu. in cazul inc are se dovedeste ca incendiul a izbucnit intr-o parte comuna a imobilului. sublocatiunea poate fi convenita in conditii diferite fata de contractul principal. confundata cu o novatie prin schimbare de debitor. in virtutea privilegiului de locator.in principiu. Sublocatiunea sa nu fie convenita in conditii care sa contravina conditiilor din contractul principal (ex: casa de locuit sa fie subinchiriata cu destinatia de local public) In aceste limite. toti locatarii vor fi exonerati de raspundere. cu daune-interese (la sublocatiune. cesionarul are actiune directa impotriva locatorului pentru a cere executarea contractului sau rezilierea lui pentru neexecutare. el va raspunde pentru prejudiciul suferit de locator in urma neinstiintarii. cedentul (fiind vanzator) nu are privilegiul locatorului de imobile (pe care il are locatarul principal). in calitate de tert beneficiar. cea partiala fiind permisa. Sublocatiunea . locatiunea nu este un contract incheiat intuituu personae => drepturile partilor se pot transmite mortis causa sau prin acte intre vii (ex: locatorul poate transmite dreptul la chirie printr-o cesiune de creanta). . Daca sunt respectate conditiile aratate. o astfel de clauza este interpretata restrictiv: daca se interzice sublocatiunea totala – este permisa sublocatiunea partiala. putand actiona NUMAI pe calea actiunii oblice. acesta poate serchestra mobilele sublocatarului. este o raspundere contractuala => este o raspundere conjuncata. transmiterea folosintei sa nu fie interzisa prin contractul principal (aceasta ar transforma contractul intr-unul intuituu personae). cesiunea reprezinta o vanzare a dreptului de folosinta = o cesiune de creanta cu titlu oneros => consecinte: cesiunea trebuie sa fie notificata locatorului sau acceptata de acesta – pentru opozabilitatea fata de terti. iar nu locatorului). astfell incat drepturile si obl.uzurpare = orice atingere provenita de la un tert asupra proprietatii sau posesiei lucrului dat in locatiune. aceasta deoarece existenta privilegiului nu presupune existenta unor raporturi juridice directe. iar daca interdicita este imprecisa (“nu se poate subinchiria”). este permisa si cesiunea contractului de locatiune de catre locatar. spre deosebire de sublocatiune. de asemenea. Locatarul NU poate aduce ca aport social intr-o societate civila sau comerciala dreptul la folosinta a unui imobil DACA sublocatiunea a fost interzisa (sau poate fi adus numai cu aportul locatorului in cazul in care sublocatiunea a fost conditionata de acordul acestuia). . locatorul va avea actiune directa impotriva cesionarului. Validitatea sublocatiunii POATE fi conditionata si de consimtamantul locatorului la incheierea contractului (care poate fi dat in scris sau verbal. DAR nici sa fie abuziv. in baza unui contract de sublocatiune. nu solidara. oricare colocatar va putea dovedi. locatorul il poate libera pe locatar. sublocatarul poate cere aceasta numai fata de locatar).- locatarul este raspunzator daca nu dovedeste ca incendiul a provenit din caz fortuit.

pieirea lucrului. chiar dc a continuat sa foloseasca bunul (locatorul poate cere restituirea bunului si daune-interese). neplata chiriei.contractele de locatiune incheiate de uzufructuar raman valabile pe cel mult 5 ani. unde trebuiesc indeplinite toate conditiile cerute de lege. (nu e o regula. reinnoirea tacita poate opera numai cu consimtamantul tacit al tuturor partilor. - f. caci nu mai exista obiect. si nici nu poate fi obligat la reconstruirea. in limitele unui act de administrare. partile pot stipula necesitatea preaizului si la expirarea termenului. neefectuarea reparatiilor importante. contractul este desfacut indiferent daca pieirea numului este fortuita sau cuplabila (in acest caz se platesc si dauneinterese). d. chiriasii sunt liberati fata de locatorii initiali. in caz de pluralitate de de parti. nici moartea locatarului si nici cea a locatorului NU atrag incetarea contractului => drepturile si obligatiile se transmit asupra mostenitorilor. insa numai dca contractul de locatiune este incheiat cu buna-credinta si cu data certa anterioara transcrierii comandamentului. iar in lipsa – dupa natura lucrului si obiceiul locului. partile isi pot rezerva dreptul sa denunte contractul inainte de expirarea termenului.contractele incheiate de tertul dobanditor al imobilului ipotecat. daca locatarul ramane in folosinta lucrului dupa expirarea contractului si fara ca locatorul sa-l impieduce. locatiunea se considera innoita prin tacita relocutiune. manifestarea de vointa (CONCEDIU) este un act unilateral de vointa si produce efecte chiar daca nu a fost acceptata de partea concediata. acest termen poate fi stabilit prin conventia partilor. dupa expirarea termenului de locatiunea preaviz inceteaza. EXCEPTII: . . denuntare unilaterala. - - c. tacita relocutiune. termenul de preaviz fiind acoperit de timpul necesar solutionarii litigiului. Expirarea termenului daca termenul a fost determinat prin vointa partilor sau prin lege. iar daca partea concediata refuza sa dea o dovada de primire. ex: in materia schimbului de folosinta. Rezilierea pentru neexecutare dupa punerea in intarziere => rezilierea contractului cu daune-interese . locatarul nu poate opune tacita relocutiune. b. refacerea sau inlociurea lui (se incadreaza aici si rechizitionarea. tacita relocutiune va avea loc in conditiile primului contract. in lipsa de stipulatie contrara. prin violarea carora se aduce o vatamare celeilalte parti (ex: abuzul de folosinta . fiecare copermutant ramane obligat fata de locatorul initial. sau. legea NU prevede vreo forma speciala pentru denuntare – practic trebuie facuta in scris. schimbarea destinatiei bunului. fara acea parte. chiar daca uzufructul a incetat. locatiunea inceteaza de drept la trecerea timpului. putand acorda termen de gratie. sau se poate cere o scadere de pret + daune-interese dupa cum pieirea s-a produs fortuit sau din culpa. rezilierea contractului pentru neexecutare. daca nu a fost interzisa prin contract. ci neexecutarea cu privire la obligatii principale. realizandu-se si o dubla delegatie perfecta. exproprierea sau rechizitionarea – imposibilitate de a se folosi bunul). NU orice executare. ORICUM actiunea de chemare in judecata pentru evacuare consitituie manifestarea neechivoca a vointei de denuntare a contractului. care opereaza ca un nou contract de locatiune. Incetarea locatiunii Cauze de incetare acordul de vointa al partilor (reziliere conventionala). fara sa mai fie nevoie de instiintare prealabila. daca acesta nu a consmitit la liberarea debitorului. - aceste reguli se aplica si in cazul in care dreptul de folosinta se trnsmite in schimbul unui alt drept de folosinta (dubla cesiune). aceste se aplica. locatarul nu ar fi incheiat contractul. caci garantiile trebuiesc prevazute expres si nu pot fi prelungite peste termenul stipulat. iar un nou contract poate fi incheiat prin consimtamantul ambelor parti. DAR se va considera incheiat fara termen (cu exceptia cazurilor in care termenul este aratat de lege). descoperirea de vici ascunse. daca lucrul a pierit numai in parte – rezilierea este judiciara: se poate cere desfacerea contractului daca partea pierita este atat de insemnata (la aprecierea instantei) incat se presupune ca. prin acte intre vii cu titlu particular (in anumite conditii si prin efectul instrainarii). expiraera termenului. e. 18 . si in cazul in care exista termen. cu execptia cazurilor in care partile s-au inteles altfel sau daca mostenitorul parti decedate este cealalta parte (caz inca are obligatiile reciproce se sting prin confuziune total sau partial) Denuntarea unilaterala DACA partile sau legea nu au determinat durata locatiunii – cu conditia respectarii termenului de preaviz (= intervalul de timp dintre manifestarea vointei de a desface contractul si data la care contractul uirmeaza sa inceteze).- a. instanta nu este oblgata sa pronunte reziliere. Desfiintarea (desfacerea) titlului locatorului de exemplu daca titlul locatorului este anulat sau rezolvit sau daca este evins printr-o actiune in revendicare sau daca titlul locatarului principal s-a desfacut prin expirarea termenului prevazut in contract si nu mai poate asigura sublocatarului folosinta lucrului. DE ASEMENEA. Pieirea lucrului daca pieirea este totala – contractul este desfacut de drept (locatorul nu mai poate asigura folosinta. daca a anuntat concediul. noua locatiune nu va avea garantiile din contractul initial. chair daca el este evins. poate fi impiedicata numai prin anuntarea concediului – inainte de expirarea termenului prevazut in contract. DACA schimbul drepturilor de folosinta este reglementat de reguli speciale. desfiintarea (desfacerea) titlului locatorului. notificarea se face prin intermediul executorilor judecatoresti.

locatarul are drept de retentie pana cand va fi despagubit de catre locator sau de catre cumparator (care are actiune in regres contra locatorului). locatarul se bucura de un drept de urmarire fata de tertul dobanditor si fata de creditorii urmaritori care au transcris comandamentul dupa incheierea contractului de locatiune si de un drept de preferinta fata de locatarii ulteriori ai aceluiasi bun. pana la plata daunelor.drepturile reale. daca contractul este incheiat pe mai mult de 3 ni le trebuie sa fie transcirs (inainte de transcrierea contractului de vanzare-cumparare) pentru a fi opozabil tertilor. DACA nu s-a prevazut in contract o stipulatie expresa contrara. poate fi transmis intre vii conform regulilor de la cesiunea de creanta si mortis causa ca si celelalte drepturi de creanta. in principal pentru urmatoarele motive: . daca insa cumparatorul cere. a pierit cel putin jumatate din recolta. . riscul pieirii fortuite a recoltei este suportat de arendas. in cazul in care cumparatorul nu este obligat sa respecte locatiunea consimtita de vanzator. ca drepturi absolute.g.daca intinderea imobilului este > sau < decat cea din contract – regulile de vanzare. fie ca sunt cu titlu gratuit (donatie).opozabilitatea contractului fata de dobanditori si fata de creditorii urmaritori este o simpla exceptie de la principiul relativitatii efectelor contractului. dar si independenta de solutia adoptata in privinta naturii juridice a dreptului locatarului. locatarul este in drept sa ceara despagubiri de la locator. de constituire de uzufruct etc).actiunile posesorii pot fi intentate si de detentorii precari.daca dreptul ar fi real. . Contractul de arendare varietate a contractului de locatiune. publicitate s-ar impune indiferent de durata (chiar daca depaseste 3 ani).impotriva tulburarilor de fapt locatarul se poate apara prin actiunea posesorie. inainte de a fi culeasa. in ceea ce priveste opozabilitatea contractului fata de locatarii ulteriori. contractul este supus publicitatii. Natura juridica a drepturilor locatarului dreptul de folosinta al locatarului este un drept de creanta. are ca obiect fondurile rurale si poate fi de doua feluri: arendarea pe bani si arendarea pe fructe. locatarul trbuie sa respecte contractul de locatiune chiar daca nu are data certa si nu este transcris (deoarece facultatea de a invoca inopozabilitatea contractului fara data certa si netranscris o are doar cumparatorul (cu exceptia cazului in care s-a prevazut in contractul de locatiune desfacerea lui in caz de vanzare. cumparatorul. daca contractul este pe mai multi ani. mai ales in privinta opozabilitatii. in cazul in care nu sunt indeplinite conditiile de mai sus. pentru a obtine desfacerea contractul trebuie sa aduca la cunostinta locatarului concediul. chiar daca el a avut cunostinta de existenta locatiunii. contractul nu produce efecte opozabile cumparatorului. . in realitate: dreptul de folosinta este un drept de creanta. chiar daca nu s-a obligat in acest sens. - aplicarea teoriei proprietarului (mostenitorului) aparent: contractul de locatiune incheiat de proprietarul aparent cu un locatar de buna-credinta isi pastreaza efectele ca si un contract ce ar fi fost incheiat cu proprietarul real. neavand dreptul sa ceara ratele devenite exigibile anterior si neplatite si nici sa ceara rezilierea contractului pentru cauze anterioare vanzarii-cumpararii. . Deak – solutia contrara – se aplica regulile opozabilitatii actelor juridice). este susceptibil de gaj (nu de ipoteca). daca contractul este pe un an si. dar cu data certa (cu exceptia cazului in care desfacerea contractului de locatiune din cauza vanzarii s-ar fi prevazut in insusi contractul de locatiune). regulile de mai sus sunt aplicabile si in alte cazuri de instrainare sau constituire de drepturi reale prin acte intre vii. argumentele invocate mai sus nu sunt hotaratoare intrucat: .  are un caracter mobiliar (chiar daca are ca obiect un imobil). efectele lui se reduc la 3 ani de la data vanzarii (transcrierii).in lipsa de stipulatie contrara. temporar (nu poate fi perpetuu). de drept sau la cererea locatarului). sunt limitativ enumerate de lege. => vanzarea reprezinta o cauza de incetare a contractului de locatiune in cazul in care contractul de vanzare-cumparare a fost incheiat verbal sau prin inscris sub semnatura privata sau fara data certa.daca termenul de locatiune depaseste 3 ani. cumparatorul. in literatura de specialitate: dreptul de folosinta ar fi un drept real. arendasul are dreptul sa ceara o reducere proportionala din arenda. in toate cazurile de desfacere a locatiunii (inclusiv prin clauza expresa in contractul de locatiune). Efectele instrainarii lucrului prin acte intre vii daca locatorul vinde lucrul inchiriat sau arendat. cu CONDITIA sa fi fost incheiata prin inscris autentic sau prin inscris sub semnatura privata. si a pierit cel putin jumatate din recolta unuii an – sistemul compensatiei intre anii buni si cei rai. fie ca sunt cu titlu oneros (schimb. daca nu a fost transcris insa are data certa. respectand termenul de preaviz (chiar daca desfacerea locatiunii din cauza vanzarii a fost stipulata in contractul de locatiune) => desfacerea NU opereaza de drept. dar prezinta unele aspecte particulare. se aplica regulile generale de la locatiunea de imobile + urmatoarele norme speciale: arendarea pe bani: . este dator sa respecte locatiunea facuta inainte de vanzare. cu titlu particular. problema este controversata (unii zic ca are intaietate cel care a intrat primul in folosinta bunului. contract de intretinere.in anumite conditii (data certa a contractulu si indeplinirea formalitatilor de publicitate). se substituie in drepturile si obligatiile locatorului-vanzator de la data vanzarii-cumpararii (NU si cu efect retroactiv). daca dreptul de folosinta ar fi un drept real nu ar fi necesare texte care sa consacre exceptia.  este un drept de creanta. . . 19 - - - - - - - - . deci se incadreaza in categoria obligatiilor opozabile tertilor (obligatii in rem scriptae). chiar daca are titlu cu data ulterioara.

167/1958) Termenul poate fi modificat prin conventie. pretul stabilit cuprinzand si contravaloarea materialului.civ. 1479 C.riscul pieirii fortuite – totale sau partilae – se suporta d ambele parti. arhitectului sau antreprenorului. Fara pret contractul nu mai e antrepriza – ci act dezinteresat (nu liberalitate). fie in orice chip. Mandat – are ca obiect principal incheierea de catre mandatar de acte juridice pe seama mandantului – antrepriza – obiect – o lucrare efectuata de antreprenor pt client. Antreprenorul – capacitate deplina de exercitiu. Daca s-a stabilit plata pe masura executarii lucrarii – clientul poate invoca exceptia – non adimpleti contractus daca antreprenorul nu-si executa obligatiile potrivit clauzelor contractuale.subarendarea totala sau partiala (implicit si cesiunea) este interzisa. - CONTRACTUL DE ANTREPRIZA Notiunea contractului de antrepriza si delimitarea lui fata de alte contracte Notiune –in baza acestui contract una din parti (antreprenor) se obliga sa execute pe riscul sau o anumita lucrare pentru cealalta parte (client) in schimbul unui pret. contractul se considera reinnoit pentru timpul necesar culegerii unei noi recolte. – “cand lucratorul da materia. (art. Riscul pierii fortuite a lucrului – suportat de proprietar (deci de antreprenor). Clientul e obligat sa plateasca mostenitorilor acestuia valoarea lucrarilor executate si a materialelor pregatite. Clientul trebuie sa indeplineasca conditiile cerute de lege fie pt incheierea actelor de administrare. In cazul unui lucru ce se masoara sau are mai multe bucati – receptia se poate pe parti. Reguli generale cu privire la contractul de antrepriza Problema riscurilor. In cazul lucrarilor de mare amploare contractul e nul daca pretul nu e determinat sau determinabil in momentul incheierii contractului.cu executare succesiva . inainte insa de a se fi tradat. E contract intuitu persoane. Reguli speciale privind antrepriza de constructii 20 .(art. partile platite considerandu-se verificate. daca nu s-a prevazut altfel in contract. Daca lucrul a pierit din cauza unui viciu al materialelor procurate de client – are dreptul de a cere plata pretului. de confectionat – se aseamana cu sit cand antreprenorul se obliga a procura si materialul necesar pt confectionarea lucrului . proprortional. 11 alin. Termen de prescriptie al dreptului la actiune pt viciile ascunse – 6 luni daca nu au fost ascunse cu viclenie (cand termenul e cel general) de la data descoperirii lor. daca dpa exiprarea termenului prezumat sau prevazut arendasul continua si este lasat in folosinta. Pretul este un element esential al antreprizei. c) Incetarea contractului . dauna ramane in sarcina sa” Riscul contractului – in toate cazurile – de antreprenor. executarea lucrarii sub sanctiunea platii daunelor cominatorii etc) Receptia lucrarii fara obiectii si rezerve din partea clientului si neobtinuta prin frauda = descarcarea antreprenorului si decade pe client din dreptul de a invoca ulterior viciile aparente. sub sanctiunea rezilierii contractului cu daune-interese. . Caracterele juridice si conditiile de validitate ale contractului de antrepriza – caractere: . Vanzarea unui lucru viitor. Contract intuitu personae – in principiu.contract sinalagmatic . Conditii de validitate – aplicabile cele de drept comun ale contractului.daca materialele sunt procurate de antreprenor el ramane proprietar pana la terminarea lucrarii.obiect al contractului. pt ca s-a obligat pe riscul sau (art. contractul produce efecte pe timpul necesar culegerii fructelor. a) Receptia lucrarii – e obligatia clientului care trebuie sa ia in primire lucrarea dupa terminarea sa integrala. Art. Odata cu receptionarea si luarea in primire clientul e obligat sa plateasca pretul stabilit. daune-interese. daca arenasul nu a fost pus in intarziere sa culeafa si sa predea recolta.comutativ . fie pt cele de dispozitie. b) Raspunderea antreprenorului – in caz de neexecutare a lucrarii (clauza penala.- daca partile nu au stipulat un termen.consensual (intrucat predarea bunului poate avea loc si dupa incheierea contractului) Legea nu cere o forma speciala pt validitatea lui. insa cel mai tarziu de la implinirea unui an de la predare. in proportie cu pretul stabilit in contract. Aprecierea trebuie facuta f atent – nu prin compararea pur aritmetica a celor doua prestatii. 1 Decr.prin moartea meseriasului. Proprietatea . in masura in care aceste lucrari si materiale ii sunt folositoare. daca lucrul piere. arendarea pe fructe: . predat clientului. 1485).cu titlu oneros . neavand putere de reprezentare. 1479 si 1481) si este debitorul obligatiei imposibil de executat. Locatiune –pretul e determinat in raport cu durata folosintei – antrepriza nu e temei pt folosinta unui lucru.“pret determinat”. C. dupa receptionare chiar daca lucrarea nu a fost executata de el. Delimitarea de alte contracte: Contractul de munca – salariul se plateste dupa cantitatea si calitatea muncii – la antrepriza se plateste numai rezultatul muncii antreprenorului. Pt viciile ascunse – antreprenorul raspunde in toate cazurile. Codul civil .

lucruri consumptibile potrivit naturii lor Imprumutatul devine proprietar si suporta riscurile. Antreprenorul poate dovedi doar existenta unei cauze straine exoneratoare de raspundere. consolidare. Contractul – in forma scrisa in toate cazurile. Problema impartirii raspunderii intre antreprenor si arhitect – rezolvata in fctie de clauzele din contract. Contractul e de regula cu titlu gratuit. IMPRUMUTUL DE CONSUMATIE (PROPRIU-ZIS) Notiune si caractere juridice – contract prin care o persoana (imprumutator). c) Raspunderea antreprenorului pt calitatea constructiei Codul civil – o singura regula speciala de raspundere – antreprenorul de cladiri sau de alte lucrari insemnate raspunde daca constructia se darama in tot sau in parte sau ameninta invederat daramarea din cauza unui viciu de constructie sau al terenului intr-un termen de 10 ani din ziua terminarii lucrarii (art. 10/1995 privind calitatea in constructii – raspunderea antreprenorului pt viciile ascunse ale constructiei ivite in termen de 10 ani de la receptia lucrarii.contract unilateral (chiar daca este cu titlu oneros. care se poate modifica dupa pretul materialelor si mai ales prin adaugirea de lucrari suplimentare. Lucrarile de constructii pot fi realizate numai de persoane fizice sau juridice autorizate. Antreprenorul are dreptul sa incredinteze executarea unor parti din lucrare unor subantreprenori. Fiecare raspunde pt partea lui si are dreptul la partea din pret. Reglementarea speciala privind raspunderea antreprenorului priveste raporturile lui cu clientul si succesorii lui in drepturi.contact real . extindere etc) de cladiri si alte imobile (constructii de orice fel. 29 legea nr. Pt viciile de rezistenta ⇒din nerespectarea normelor de proiectaresi executie in vigoare la data realizarii ei – raspunderea pe toata durata de existenta a constructiei. Antreprenorul sau arhitectul care s-a angajat sa execute o lucrare dupa un plan stabilit cu clientul nu poate cere o sporire de pret (nici cu titlu de imbogatire fara justa cauza) pe motiv ca s-a marit pretul muncii sau al materialelor nici pe motiv ca a efectuat modificari sau adaugiri la planul initial daca acestea nu au fost aprobate de client ibn scris si modificarile de pret de asemenea satbilite cu clientul. d) Modificarea pretului Pret forfetar. Dreptul la actiune pt viciile ascunse – se prescrie la implinirea unui termen de 6 luni. Daca valoarea lucrului imprumutat – fara unirea cu dobanzile – depaseste 250 lei – numai prin inscris autentic sau sub semnatura privata (scris in intregime de imprumutat sau cel putin sa adauge la sfarsit “bun si aprobat” cf art. b) Actiunea directa a lucratorilor (zidari. 1576). dar poate fi si oneros. Fata de terti contractul este o res inter alios acta – raspunderea antreprenorului pt pagubele cauzate. Partile se pot obliga si pe baza unui deviz. Aceasta e posibil intrucat “pret determinat” nu inseamna sume fixe. incheind cu fiecare din ei un contract de antrepriza. deoarece obligatia de restituire si cea de plata a dobanzilor – e a imprumutatului). inclusiv activitatile de proiectare a lucrarilor de constructii. Codul civil – ei au actiune directa contra clientului = pot reclama plata creantelor lor de la client. Obiectul contractului: . Art. Antreprenorii nu au calitatea de prepusi – deci antreprenorul nu raspunde in calitate de comitent pt faptele ilicite cauzatoare de prejudicii tertilor. Culpa contractuala este prezumata. invariabile ci si stabilirea criteriilor de determinare a lui.Construire (reconstruire. Capacitatea partilor. Imprumutatorul – capacitatea pt acte de dispozitie si sa fie proprietarul lucrului. Mai multi coantreprenori se obliga sa execute o lucrare de ansamblu (complexa) contractand direct cu clientul – ei nu au calitatea de subantreprenori. DAR raport juridic direct nu exista intre ei. Ambele incep de la data descoperirii viciilor. la fel cum clientul nu raspunde pt faptele antreprenorului sau subantreprenorului. Imprumutatul – capacitateapt acte de dispozitie (dat pericolului de a fi obligat sa restituie din patrimoniul sau dupa consumare o valoare echivalenta). Dovada contractului – este supusa regulilor generale. modificare. Clientul trebuie sa dovedeasca doar existenta viciului. Pret de deviz. Cu respectarea dispozitiilor legii (exceptiile prevazute) si cu respectarea autorizatiei eliberate de prefecturi sau primarii. 1483). 1180 aratand in litere suma sau catimea si sa iscaleasca cu singura exceptie a inscrisului autentic nul ca atare cand opereaza conversiunea in inscris sub semnatura privata) 21 . Subantreprenorul are in raporturile cu antreprenorul rolul de antreprenor ⇒ se aplica regulile pt antrepriza. precum si lucrari de instalatii si reparatii la constructii. Ascunse cu viclene – termenul general de prescriptie. Aceasta daca in contract nu s-a prevazut solidaritatea sau indivizibilitatea. lemnari si alti lucratori) intrebuintati la cladirea unui edificiu sau alta lucrare data in antrepriza. transmite proprietatea unei alte persoane (imprumutat) o catime de lucruri cu obligatia pt imprumutat de a restitui la scadenta o cantitate egala de lucruri de acelasi gen si calitate (art. a) Subantrepriza. adica a unei pretuiri provizorii pe articole. Termenul de 3 ani pt descoperirea viciilor ascunse nu modifica acest termen. dar numai in masura in care acesta este dator catre antreprenor in momentul cererii. chiar daca unul din ei are calitatea de coordonator.lucruri fungibile (de gen) . .

Dovada cu martori – admisibila daca imprumutatul consimte sau daca imprumutatorul – dovedeste imposibilitatea de a se preconstitui un inscris sau de a conserva inscrisul preconstituit. 1585 alin. 1583). 2 Decretul nr. Alta opinie – prescriptia incepe sa curga de la data incheierii contractului. 167/1958.nu poate depasi dobanda legala – de 6% pe an (potrivit decretului 311/1954). 1).materia drepturilor de creanta – principiul prescriptibilitatii .art.la expirarea termenului . 7 se refera la obligatiile al caror termen de executare nu este stabilit neconditionand incidenta dispozitiei de nasterea dreptului la actiune (exact sit art. Art. 2). 1585 alin. 7: . 7 alin. Pt ca imprumutul sa fie cu dobanda – trebuie clauza in acest sens.o a doua actiune in pretentii dupa cea de stabilire a termenului restituirii nu e oportuna intrucat instanta deja a stabilit existenta obligatiei de restituire⇒de la data stabilita curge termenul de prescriptie a dreptului de a cere executarea silita Actiunea poate fi intentata oricand sau e supusa dispozitiilor art. Dobanda se calculeaza numai asupra capitalului. dupa valoarea pe care o au lucrurile la termenul si in locul unde urma a se face restituirea (art. dobanda necurgand de drept. 7 alin. 1581). In caz de nerespectare a formalitatilor art. Inceputul cursului prescriptiei – in functie de scadenta obligatiei de restituire: .avantajand sau dezavantajand pe una din parti. anatocismul interzis. De aceea interpretarea va fi restrictiva – numai in cazul executarii obligatiei de restituire prin echivalent la scadenta stabilita in contract sau de instanta. Dobanda . 1582-1583) . 1180 inscrisul e nul ca inscris sub semnatura privata – e doar inceput de dovada scrisa care poate fi completat cu orice mijloace de proba. 167/1958? – argumente pro art. la fel si in situatia cand s-a prevazut ca se va plati cand va fi cu putinta sau va avea mijloace (art.s-a prevazut sursa materiala a restituirii lucrurilor imprumutate . decat in sit cand dovedeste ca a fost in eroare. o prestatie oarecare in schimbul transferarii proprietatii lucrului imprumutat. Obligatia de a plati una mai mare – nula de drept iar creditorul pierde dreptul si la cea legala pe langa aplicarea sanctiunilor penale.poate cere instantei. 2 din Decretul nr. Dobanzile – in lipsa unor termene stabilite – se platesc lunar. chiar imediat. cheltuielile de conservare fiind in sarcina imprumutatului. Efectele imprumutului de consumatie Obligatiile imprumutatului Obligatia de restituire – de a restitui la scadenta lucruri de acelasi gen si calitate art. 1583. Reglementarea . In caz de intarziere imprumutatul datoreaza daune-interese compensatorii (de la data pronuntarii hotararii) si daune-intrese moratorii (de la data cererii prin judecata a imprumutului).se obliga sa restituie lucrurile cand va voi (cum voluero) Prescriptia actiunii in restituire. cu exceptia cazului cand prin acte normative speciale se dispune altfel. Lucrul imprumutat – in cazul imprumutului in bani.In caz de neconcordanta intre continut si cea aratata in “bun” obligatia se prezuma juris tantum pt cantitatea mai mica.derogatorie de la regulile generale ale raspunderii civile contractuale .de la data expirarii termenului stabilit de instanta in temeiul art. IMPRUMUTUL CU DOBANDA Notiune – imprumutatorul pretinde de la imprumutat.recunoasterea expresa sau tacita a obligatiei de catre imprumutat Inscrisul – suficient un singur exemplar (contract unilateral). Neregularitatea inscrisului se acopera prin: . Interzisa si perceperea anticipata a dobanzilor. 2: in obligatiile al caror termen de executare nu este stabilit. potrivit art. Prestatia – de regula – o suma de bani (dobanda).desi nu se poate cere imediat restituirea – in sit cand a omis stipularea termenului . iar de la data ramanerii definitive a hotararii date in actiunea in pretentii incepe sa curga termenul de prescriptie al dreptului de a cere executarea silita. Daca termenul si locul – nu au fost determinate – dupa valoarea din momentul si locul incheierii contractului (art. stabilirea lui Art. Dobanzile incasate in contra legii – revin statului. Obligatiile imprumutatorului – in principiu nu are nici una pozitiva. la scadenta trebuie restituita suma indiferent de scaderea sau sporirea valorii banilor. in lipsa stipularii lui – instanta il va determina.executarea voluntara a obligatiei . Argumente: . Contractul are un obiect dublu – lucrul (capital) si dobanda. Regulile de mai sus – si in privinta probei executarii obligatiei de restituire de catre imprumutat cu particularitatea ca “bun si aprobat” vizeaza numai nasterea obligatiei. Daca imprumutatul plateste dobanzi fara sa fi fost stipulate sau unele mai mari – nu le poate repeti si nici imputa asupra capitalului. 1583 se aplica si cand: . 7 alin.nu se poate cere restituire inainte de termen (art. prescriptia incepe sa curga de la data nasterii raportului de drept” Raspunderea imprumutatului – daca la scadenta este in imposibilitatea (desi genera non pereunt) de a restitui lucruri de acelasi gen si calitate – va face plata in bani. 1584) indiferent de eventuala sporire sau scadere a valorii lucrurilor din momentul incheierii contractului si cel al platii. pe langa obligatia de restituire. 22 . Scadenta obligatiei de restituire .imprescriptibilitatea ar contraveni rostului prescriptiei de mobilizare a titularilor drepturilor subiective sa-si valorifice drepturile intr-un termen cat mai scurt .

(art. Bunurile proprietate publica – interzisa alienarea iar concesionarea – in anumite conditii. intrucat reprezinta fructe civile si nu daune-interese pt neexecutarea unei obligatii banesti . 1560). Regulă speciala in C. In materia raspunderii civile delictuale – debitorul este pus de drept in intarziere .creditorul nu e obligat sa dovedeasca paguba suferita .remiterea de datorie . civ.in caz de plata nedatorata accipiensul de rea-credinta datoreaza dobanzi din ziua platii si nu de la data ramanerii definitive a hotararii. Stingerea imprumutului de consumatie Prin plata – facuta la termenul prevazut in contract sau stabilit prin hotarare judecatoreasca sau facuta de imprumutat de bunavoie. – daca imprumutatorul elibereaza o chitanta de primire a capitalului fara a face mentiune de dobanzi – se considera platite (prezumtie absoluta) – art. Ex. 23 . Contract unilateral – naste obligatii numai pt comodatar. suma platita se imputa cu intaietate asupra dobanzilor. chiar daca nu se implinise pt ele termenul. Obiect – numai lucruri nefungibile (individual determinate).darea in plata .daca chitanta s-a dat pt plata partiala a capitalului datorat – prezumata plata dobanzii aferente acestuia . Independenta creantei avand ca obiect dobanzile – are caracter relativ –daca creanta principala s-a stins prin prescriptie se stinge si dreptul la dobanzile conventionale pt perioada pana la stingerea datoriei principale.compensatia avand ca obiect lucruri fungibile In caz de moarte a oricareia dintre parti – drepturile si obligatiile rezultand din imprumut se transmit mostenitorilor potrivit regulilor generale.punerea in intarziere a debitotrului se poate face numai printr-o cerere de chemare in judecata.Dovada platii dobanzilor – potrivit dreptului comun.daunele moratorii . Altfel ar fi locatiune de lucruri. 1590.se aplica numai in cazul neexecutarii obligatiilor banesti contractuale. Daca termenul a fost stabilit in interesul ambelor parti – imprumutatul poate plati inainte cu consimtamantul creditorului.orice lucru – mobil sau imobil – in masura in care imprumutarea nu e interzisa de lege sau permisa doar in anumite conditii. nu si prin notificare Precizari in legatura cu punerea in intarziere numai prin cerere de chemare in judecata: . Termenul restituirii poate fi stabilit in contract in raport de moartea uneia din parti. in individualitatea sa. Pt cele moratorii – la scadenta fiecarei rate de dobanda incepe curgerea termenului de prescriptie a dreptului de a cere executarea silita.confuziunea . Prescriptia dreptului la actiune pentru plata dobanzilor – dreptul la actiune pt plata dobanzilor se stinge pt fiecare din prestatiile succesive printr-o prescriptie deosebita (art.in cazul imprumutului banesc cu dobanda ea se acorda nu numai de la data cererii de chemare in judecata ci si pt trecut. inclusiv prin prezumtia absoluta de liberare a debitorului rezultand din remiterea voluntara a titlului (original sau a copiei legalizate). cu obligatia pentru aceasta din urma de a-l restitui in natura. 12 Decretul nr. Nu se aplica accesorium sequitur principale pt ca dreptul la dobanzi nu se naste odata cu dreptul la creanta principala ⇒ momentul inceperii cursului nu e legat de inceputul prescriptiei dreptului la actiune privind pretentia principala. Reguli speciale privind raspunderea imprumutatului pentru nerespectarea obligatiilor in cazul imprumuturilor banesti – se aplica dreptul comun din materia raspunderii contractuale cu particularitatile: .predarea lucrului (traditiunea) Contract esentialmente gratuit.chitanta eliberata pt primirea unei parti din datorie(capital si dobanzile aferente) – se aplica regulile imputatiei platii. In cazul celui cu dobanda se prezuma ca termenul e in interesul ambelor parti.echvalente cu dobanda legala . termenul calculandu-se de la data exigibilitatii fiecarei rate de dobanda. deoarece urmeaza a fi restituite in natura. Alte moduri de stingere – potrivit dreptului comun prin: . in individualitatea lor. . Prezumtia se aplica si in caz de plata partiala.pt a face sa curga dobanda moratorie trebuie ca ea sa fi fost expres solicitata in actiune . Cel de buna-credinta – de la data intentarii actiuniii in restituire (de la care nu mai e de buna-credinta). IMPRUMUTUL DE FOLOSINTA (COMODATUL) Notiune si caractere juridice – contract prin care o persoana (comodant) remite spre folosinta temporara unei alte persoane (comodatar) un lucru. cu precizarile: .realizarea acordului de vointa . Aceste reguli se aplica atat in privinta dobanzilor cu natura juridica a fructelor civile cat si a celor moratorii. Rezilierea inainte de scadenta – pt neexecutare – poate fi admisa daca imprumutatul in afara obligatiei de restituire isi asuma si obligatii pe care nu le respecta.dobanda moratorie nu poate fi ceruta decat pentru suma restanta de la data introducerii actiunii (chiar daca pana in acel moment s-a platit cu intarziere) . E contract real – pt incheierea lui sunt necesare: . 167/1958).

1560 ). Actiunile pe care le are comodantul in cazul cand comodatarul refuz fara temei restituirea lucrului: . Folosirea lucrului potrivit destinatiei – sub sanctiunea de a plati daune interese si de a suporta riscul pieirii fortuite si rezilierea contractului.daca ambele parti opteaza in acest sens . iar comodantul nu poate cere echivalentul in bani. Comodatarul nu poate imprumuta lucrul. intrucat retentia nu confera drept de folosinta. daca restituirea in natura este posibila. in baza raportului juridic cu acesta. Suportarea riscurilor de catre comodatar – in general ele sunt suportate de comodant in calitate de proprietar – totusi uneori le suporta comodatarul –daca: . Capacitatea partilor – capacitatea pt a incheia acte de administrare. Lucrul imprumutat este producator de fructe si partile nu au convenit altfel – comodatarul este obligat sa le restituie odata cu lucrul. Ea este insa supusa prescriptiei si nu poate fi intentata imp tertilor care detin lucrul imprumutat. simplu detentor precar. subrogandu-se in drepturile comodatarului. si nu s-a prevazut un termen – instanta. Restituirea lucrului nu poate depinde exclusiv de vointa comodantului daca posibilitatea denuntarii unilaterale nu a fost prevazuta in contract. Efectele contractului de comodat Obligatiile comodatarului Conservarea lucrului – ca un bun proprietar (art.actiune delictuala – in calitate de proprietar al lucrului In caz de pieire.ar fi putut salva lucrul imprumutat inlocuindu-l cu un bun al sau . Echivalent – numai in ipoteza “imposibilitatii de executare a repararii in natura” . sau de la data implinirii termenului stabilit de instanta. Comodatarul nu poate retine lucrul in compensatie – cele doua datorii neavand de obiect lucruri fungibile de aceeasi specie. Dreptul de retentie poate fi exercitat doar pt garantarea creantelor nascute in legatura cu lucrul imprumutat. 1560). Pluralitatea de comodatari – raspund solidar fata de comodant pt executarea obligatiilor 24 .in temeiul contractului – dobanditorul dobandeste dreptul de folosinta.prelungeste foosinta dupa scadenta si nu dovedeste ca lucrul ar fi pierit si la comodant . 1568 si art. 1082-1083). ⇒Sarcina probei incumba comodatarului. In caz de pluralitate de comodatari – raspund solidar. caci il detine numai pt folosinta proprie (art. Chiar daca lucrul s-a deteriorat din culpa comodatarului – el este obligat sa-l repare si sa-l restituie. Comodantul poate sa nu aiba calitatea de proprietar. Suportarea cheltuielilor de folosinta – neavand dreptul sa ceara restituirea acestora care sunt un accesoriu al folosintei.ambele lucruri fiind in pericol a salvat doar bunul sau. Faptul material al predarii lucrului – prin orice mijloc de proba. Nu se aplica nici dispozitiile ref la ‘bun si aprobat”. 1191 si urm) fiind suficient ca inscrisul sub semnatura privata cerut ad probationem dac valoarea depaseste 250lei sa fie redactat intr-un singur ex. pe care este obligat sa le sacrifice. . Scadenta obligatiei de restituire – restituirea nu se poate cere inainte de implinirea termenului stipulat sau inainte de a se fi indestulat trebuinta comodatarului ce s-a avut in vedere la incheierea contractului. in vederea conservarii lucrului imprumutat. evaluarea se face dupa pronuntarea hotararii – a. necesar si urgente facute pt conservarea lucrului si a despagubirilor pt viciile lucrului.intrebuinteaza lucrul contrar destinatiei determinata prin natura lui sau prin conventie . intrucat contractul e incheiat in interesul sau.comodatarul dovedeste ca executarea in natura nu-i mai foloseste. Pe aceasta perioada nu mai poate folosi lucrul. avand insa dreptul la restituirea cheltuielilor facute cu producerea lor. Comodatarul nu poate oferi. cu orice titlu.lucrul a fost evaluat in momentul contractarii Aceste dispozitii sunt insa supletive. Comodatarul are actiune in regres impotriva tertului. Comodatarul raspunde si pt deteriorarea produsa de catre cel caruia I l-a incredintat.i. Termenul general de prescriptie – curge de la expirarea termenului convenit sau de la dat indestularii… In cazul lucrului de folosinta permanenta cand nu e prevazut un termen – de la dat incheierii contractului iar prescriptia dreptului de a cere executare silita – de la data ramanerii definitive a hotararii. daca partile nu s-au inteles altfel. Daca lucrul este de folosinta permanenta. Regula derogatorie – inainte de implinirea termenului – instanta poate obliga la restituire daca comodantul cade intr-o mare si neprevazuta trebuinta.pt deteriorarea sau pieirea – in tot sau in parte – a lucrului. Comodatarul are insa drept de retentie pana la plata cheltuielilor extraordinare. Restituirea lucrului – principala obligatie (art.Dreptul transmis . obligat la inapoierea lucrului (art. comodantul sa-si poata procura un lucru identic cu cel imprumutat. Prescriptia actiunii in restituire – inceputul cursului – in fctie de scadenta obligatiei de restituire. Dovada contractului – conform regulilor generale (art. daca nu dovedeste ca pieirea s-a produs fortuit sau ca deteriorarea este consecinta folosirii potrivit destinatiei si fara nici o culpa din partea sa (art. 1560). 1564) si chiar mai bine decat de lucrurile sale. la nevoie.actiune personala care deriva din contract. Raspunderea comodatarului .actiune reala in revendicare . indiferent de valoarea celor doua bunuri . Comodantul impotriva tertului: – pe calea actiunii oblice.

cu titlu gratuit sau oneros . CONTRACTUL DE DEPOZIT Notiunea.E solidaritate legala pasiva. 998-999. Dovada contractului – depozitul sa fie constatat printr-un inscris (art. Caractere juridice: .doar lucruri mobile (art. Depozitul este un contract creator de raporturi de obligatii intre parti. cheltuieli cu caracter extraordinar. 1 (depozitul esentialmente gratuit) este eronata si contrazisa de art. Nulitatea relativa pt incapacitate poate fi invocata numai de partea incapabila. Felurile contractului de depozit – C. . Este delictuala (pt dol sau culpa grava) – sarcina probei – a comodatarului. Obligatiile comodantului Regula – comodatul nu creeaza obligatii decat in sarcina comodatarului – contract unilateral. sau din imbogatirea fara justa cauza. forma scrisa ceruta ad probationem. Prin reziliere – in caz de nerespectare a obligatiilor de catre comodata. conform regulilor generale.unilateral sau sinalagmatic . necesar si foarte urgent (art. Poate fi inlaturata. Capacitatea partilor: Deponentul – sa aiba capacitatea de a incheia acte de administrare Depozitarul – sa aiba capacitatea de a face acte de dispozitie. 1574).cel cu titlu gratuit.contract real . Bun individual determinat (deoarece trenuie restituit insusi lucrul depozitat).netranslativ de proprietate (in principiu) Real – se formeaza numai in momentul predarii lucrului. Depozitul cu titlu oneros este sinalagmatic. printr-o clauza expresa contrara. totusi mai e necesar si acordul de vointa in sensul incheierii lui.depozit propriu-zis (este in toate cazurile conventional. 25 . In cursul executarii lui se pot naste unele obligatii pt comodant.sechestru (are ca obiect bunuri litigioase. Stingerea efectelor comodatului Prin restituirea lucrului – in stare corespunzatoare. – distinge 2 feluri: . caracterele juridice si felurile contractului de depozit Notiune – contract prin care o persoana (deponent) incredinteaza un lucru altei persoane (depozitar) care se obliga sa-l pastreze pe o perioada determinata sau nedeterminata si sa-l restituie la cerere (art. 1591). Contract unilateral . Comodatarul poate cere – pe acelasi temei – restituirea cheltuielilor cu producerea fructelor. se poate cere. Variante: a) depozitul necesar b) depozitul neregulat . Prin moartea comodatarului – daca contractul a fost incheiat in privinta comodatarului – tinandu-se seama de persoana lui – mostenitorii sunt obligati sa restituie imediat bunul. civ. 2 . Se naste din gestiune intereselo altuia. 1593 alin. desi contractul e unilateral si partile nu au stipulat un pact comisoriu expres. in tot sau in parte. 1597). indiferent de valoarea contractului. Dar pot fi obiect si creantele constatate printr-un titlu la purtator asimilate lucrurilor mobile corporale.pt stanjenirea comodatarului in folosirea lucrului de catre tertul caruia I-a transmis dreptul de proprietate – pe teren delictual in baza art. 1596 – inopozabilitatea depozitului fata de proprietarul lucrului care n-a consimtit la incheierea contractului. 1600 pct. 1575). Plata despagubirilor – pt daunele provocate de viciile lucrului daca el avea cunostinta de ele si nu le-a adus la cunostinta comodatarului (art. Restituirea cheltuielilor de conservare – cele facute in vederea conservarii lucrului. Depozitul este gratuit prin natura sa si nu prin esenta sa. la termenul prevazut in contract sau dupa satisfacerea trebuintelor comodatarului sau termenul stabilit da instanta Poate restitui si inainte descadenta – daca prin contract nu s-a prevazut altfel. 1563). altfel avand actiune (de in rem verso) numai in masura imbogatirii depozitarului incapabil. chiar daca ulterior se nasc unele obligatii in sarcina celeilalte parti. 1) Acestea trebuie sa fie corporale (datorita traditiunii). Cu titlu gratuit sau cu titlu oneros – dispozitia art. Scopul principal – depozitarea lucrului in vederea restituirii in natura deponentului. are ca obiect numai lucruri mobile nelitigioase). Codul civil – art. 1593 alin. Codul civil – reglementeaza in mod special ipoteza depozitului facut de o persoana capabila catre una incapabila – cand deponentul poate cere restituirea bunului cat timp se afla in mainile depozitarului incapabil. chiar daca in contract s-a prevazut un termen ulterior (art. si poate fi nu numai conventional ci si judiciar) Depozitul obisnuit (voluntar) Obiectul contractului .

Forta majora – sens larg = cauza straina neimputabila. Remiterea lucrului = fapt juridic – poate fi probata prin orice mijloc. 26 . civ. nu poate consuma nici fructele. Depozitarul poate refuza restituirea: . Daca depozitarul recunoscand depozitul pretinde ca a restituit – actiunea respinsa (in lipsa de alte probe) – marturisirea fiind indivizibila. Clauzele de agravare a raspunderii in materie de depozit – au validitate si dincolo de ipoteza culpei depozitarului (regulile raspunderii contractuale sunt supletive). impreuna cu fructele pe care le-a perceput. Depozitul cu titlu oneros se aseamana cu antrepriza cand depozitarul efectueaza anumite lucrari in vederea conservarii lucrului – calificaera tot in functie de continutul principal: pastrarea lucrului – fata de efectuarea lucrarii. In caz de moarte a depozitarului – obligatia se transmite asupra mostenitorilor. Culpa debitorului se apreciaza in concret – prin derogare de la regulile generale – in functie de grija depusa in conservarea propriilor lucruri. Cazuri in care culpa se apreciaza dupa tipul abstract al omului prudent si diligent: . Creditorul obligatiei de restituire – deponentul. La fel cand lucrul a fost pierdut. Moartea deponentului – mostenitorilor. chiar daca deponentul l-a autorizat sa restituie altei persoane. nu insa si cu cele pe care le putea percepe dar n-a facut-o.cand depozitul este cu plata . afara de cazul cand a fost pus in intarziere pt restituirea lucrului. inclusiv cazul fortuit. ⇒ deponentul nu e obligat sa dovedeasca ca depozitarul nu s-a comportat cu diligenta si prudenta la care era tinut – asa cum considera unii autori care pornesc de la calificarea obligatiei depozitarului in obligatie de mijloace.daca s-a stipulat expres in contract ca depozitarul sa raspunda pt orice culpa )regulile ref la raspundere fiind supletive). Termenul restituirii – deponentul o poate cere oricand. in ipoteza mortii sale (clauza lovita de nulitate absoluta – contrara dispozitiilor exprese ale legii). Daca depozitarul refuza fara temei sa restituie – executare silita in natura.pt a fi exonerat – interventia unei cauze straine care nu-i poate fi imputata. Pt nerespectarea obligatiei de restituire – depozitarul – daune interese pt repararea tuturor prejudiciilor suferite de deponent. Locul restituirii – la locul unde se afla lucrul depozitat (daca nu se prevede altfel cand cheltuielile de transport in sarcina deponentului). restituie doar pretul primit sau daca inca nu l-au primit – cedeaza actiunile lor contra cumparatorului. Termenul – se considera in folosul deponentului. La fel. Obligatia de pastrare nu-l indreptatescte la folosirea lucrului – in caz contrar plateste daune interese. 1599). Nu se poate pretinde mai mare grija decat pt propriile lucruri.Proba contractului poate fi facuta si cu martori sau prezumtii daca exista un inceput de dovada scrisa sau a fost imposibilitate de a procura sau conserva dovada scrisa. Natura juridica a depozitului obisnuit si delimitarea lui fata de alte contracte – il caracterizeaza scopul principal: pastrarea si conservarea lucrului de catre depozitar prin care se deosebeste de: . Daca e si in folosul depozitarului – are dreptul la remuneratia stipulata sau la daune-interese pt prejudiciul cauzat. Riscul pieirii sau degradarii fortuite este in sarcina deponemtului – restituirea in natura deci se face in starea in care se gaseste lucrul la momentul restituirii. Efectele contractului de depozit obisnuit (voluntar) Precizari prealabile – potrivit C. 1610).cand depozitul s-a facut in interesul depozitarului . Obligatia de restituire – lucrul depozitat. In caz de pieire fortuita sau pt care se poate angaja raspunderea altei persoane – depozitarul – trbuie sa-i predea deponentului indemnizatia de asigurare primita de la asigurator sau orice alt lucru primit drept despagubiri sau sa-I cedeze actiune impotriva tertului.obligatia de pastrare si conservare a cumparatorului in cazul vanzarii pe incercate obligatia fiind una accesorie. chiar daca s-a stipulat un termen.cand initiativa contractului a fost luata de depozitar . Culpa debitorului contractual este prezumata in toate cazurile (juris tantum) acesta fiind tinut sa dovedeasca . Delimitarea fata de locatiune – calificarea in functie de scopul principal al contractului – e locatiune daca nu se asuma obligatia de pastrare si conservare. Obligatiile depozitarului Obligatia de pastrare – cu aceeasi grija ca de propriul sau lucru(art. DEROGARE: daca mostenitorii vand lucrul cu buna credinta. Stricaciuni – deteriorarea dar si orice pieire fortuita – totala sau partiala a lucrului.obligatia de pastrare si conservare a vanzatorului cand bunul nu se preda cu ocazia incheierii contractului . Deponentul – incapabil . Daca lucrul a fost furat si descopera cine e adevaratul proprietar – obligat sa-l anunte sa-si valorifice intr-un termen determinat drepturile – daca nu le valorifica – eliberat de obligatie⇒preda lucrul in mainile persoanei de la care il primise (art.exista opozitia la restituire din partea unei perwsoane care se pretinde proprietar.daca a fost instiintat pe cale legala ca s-au facut forme de urmarire (poprire sau sechestru judiciar) . avandu-se in vedere pt stabilirea lor valoarea restituirii prin echivalent (valoarea din momentul pronuntarii hotararii) . Depozitarul nu raspunde niciodata de stricaciunile provenite din forta majora. mandatarul sau persoana indicata de deponent. in natura.restituire – reprezentantului sau legal Daca depozitul a fost facut de reprezentantul legal dar intre timp functia sa a incetat – reprezentatului sau noului reprezentant.

calatorul lipsit de posibilitatea preconstituirii unei probe scrise . Nu se aplica pt inchirierea sau subinchirierea de locuinte. altor unitati de alimentatie publica.deci poate refuza restituirea pana la plata integrala a sumelor la care are dreptul. stranduri. Depozitul asimilat celui necesar – depozitul bunurilor aduse de calatori in unitati hoteliere. Este exonerat in acest caz doar daca dovedeste ca s-a comis “cu mana inarmata sau in alt fel. sa-l consemneze sau sa-l vanda prin licitatie publica in functioe de hotararea instantei.se poate dovedi prin martori si orice alt mijloc de proba admis de lege. ci prin alte lucruri asemanatoare. In rest . Daca insa depozitarul a facut cheltuieli pt pastrarea lucrului sau a suferit pagube cauzate de lucru – sumele trebuie restituite de deponent.actiune in revendicare –in calitate de proprietar. Este un accesoriu al contractului hotelier. fara a avea posibilitatea sa aleaga liber persoana depozitarului si sa intocmeasca un inscris constatator al contractului. din case de odihna sau de turism . Totusi se impune reglementarea separat datorita: . Forta majora are aici sensul propriu-zis. indiferent de valoare. la cel stabilit de instanta la cererea depozitarului. Domeniu de aplicare – Codul civil – hoteluri si hanuri DAR se aplica si in cazul: . Forta majora – sens larg. Prevazut expres de lege.intereselor generale care reclama un regim juridic unitar in acest domeniu. Pt nerespectare – depozitarul nu poate vinde lucrul. DEPOZITUL NECESAR Notiune si domeniu de aplicare – cand deponentul. Pt a fi liberat de obligatie – poate face oferta reala urmata de consemnatie. culege fructele si dispune de ele. fiind sub amenintarea unei intamplari neprevazute si care reprezinta un pericol real ori alte evenimente de forta majora – este nevoit sa incredinteze lucrul sau altei persoane. care nu trebuie sa fie restituite in individualitatea lor.daca dovedeste ca e proprietarul lui.actiune personala – din contractul de depozit (ex contractu) – supusa prescriptiei extinctive – termenul general care curge de la data implinirii termenului prevazut in contract sau de la data nasterii dreptului la actiune(acela al incheierii contractului) .regulile de la depozitul obisnuit (art. Dreptul de retentie al depozitarului – garanteaza executarea obligatiilor deponentului. Clauzele prin care s-ar limita raspunderea trebuie sa fie acceptate expres de calator si dovedite de depozitar potrivit regulilor generale de la depozitul obisnuit. regimul contractului principal putand fi diferit de la caz la caz si guvernat de conventia partilor .imbracamintii depuse de bolnavi la magazia spitalului . dar in calitate de proprietar suporta si riscul pieirii sau degradarii fortuite. Actiuni in restituire – la alegere: . Obligatiile deponentului Obligatii extracontractuale – depozitul cu titlu gratuit nu da nastere decat la obligatii pt depozitar. Dovada contractului – dat fiind caracterul necesar . in lipsa.El e obligat sa pastreze lucrul si sa-l restituie.camerelor din statiune balneoclimaterice.regulilor de dovad . Dovada – cu orice mijloc de proba indiferent de valoare. Pt lucrurie uitate in hotel – raspunderea cu mai putina rigoare Daca a lasat dupa plecare lucruri in grija administratiei – regulile de la depozitul obisnuit. DEPOZITUL NEREGULAT Depozitul neregulat in dreptul comun Notiune. Raspunde pt orice culpa (culpa levis in abstracto). Raspunde si de stricaciunea cauzata de strainii care au frecventat localul. Calatorul trebuie sa dovedeasca: – faptul aducerii bunurilor – ca au fost degradate sau furate acolo – valoarea lor Valoarea bunurilor – nu trebuie sa fie bunuri cu valoare deosebita care ar fi trebuit depozitate in conditii speciale. cu forta majora”. Raspunderea depozitarului – este apreciata cu mai multa severitate – intrcat depozitul asimila este cu plata. obiect si efecte – caracterizat prin faptul ca are ca obiect lucruri fungibile si consumptibile. ebvenimetele fiind prevazute in Cod exempli gratia.necesitatii unor reguli mai severe care sa guverneze responsibilitatea hotelierului. Nu poate retine lucrul in compensatie. Este debitum cum re iunctum. unitati ale cooperatiei mestesugaresti.lucrurilor depuse la garderoba in cazul restaurantelor. Plata remuneratiei – daca partile au convenit astfel Ridicarea lucrului – la termenul stabilit sau.poate folosi. sub sanctiune platii daunelor-interese. localuri de spectacole. 27 . incluzand si cazul fortuit. 1622). Depozitarul devine astfel proprietarul lor . al contractului de turism sau al altor raporturi juridice. .

el fiind si posesor nu numai proprietar. 1147 pct 2) Nu are nici drept de retentie. Procura – ca negotium – act juridic unilateralexprimand vointa mandantului Ca instrumentum. Nu si atunci cand actul e incheiat in f aut fara ca legea s-o ceara. Delimitare fata de imprumutul de consumatie – exista puternice asemanari: .facerea unui serviciu pt cel imprumutat criteriu suplimentar: stipularea sau nu a unui termen de restituire: . Este constatat de regula printr-un inscris – procura (imputernicire). (art. . 1. contract sinalagmatic. inclusiv fructele percepute. deponentul fiind titularul unei creante. civ. Mandatul tacit ⇒din acele imprejurari de fapt care fac neindoielnica intentia partilor Oferta de mandat special trebuie sa fie in toate cazurile expresa.procura trebuie sa fie autentica atunci cand legea prevede aceasta forma pt validitatea actului juridic ce urmeaza sa fie incheiat prin mandatar. Dovada mandatului – acceptarea mandatului se dovedeste prin executarea lui. Dovada caracterului neregulat al depozitului – trebuie facuta de cel care invoca acest caracter al depozitului. Deponentul trebuie sa fie proprietarul lucrurilor sau sa fi actionat cu imputernicire din partea proprietarului – pt ca e translativ de proprietate. Forma mandatului – de regula un contract consensual – ia nastere prin simplul acord de vointa al partilor. Oferta de mandat si acceptarea mandatului neexecutat pun probleme. Deosebirea intre mandat si alte contracte inrudite – Mandatul este in principiu cu titlu gratuit dar legea nu interzice ca mandatarul sa fie remunerat ⇒ se aseamana cu contractul de munca si cu cel de antrepriza. fara a fi supus unei forme speciale. Celelalte contracte au ca obiect acte materiale si nu exista calitatea de reprezentant. Daca actul – valoare mai mare de 250 lei… Formalitatea “bun si aprobat” nu trebuie indeplinita intrucat mandatul nu are ca obiect plata unor sume de bani sau de o catime oarecare de lucruri .La cerere. Daca mandatul este cu titlu oneros. el este obligat sa restituie lucruri de acelasi gen.primitorul devine proprietar . Pricipala deosebire – mandatarul este insarcinat cu indeplinirea unor acte juridice si este reprezentantul mandantului.nu – juris tantum – depozit. Depozitarul nu poate invoca in compensatie creanta pe care o are impotriva deponentului chiar daca acasta ar avea ca obiect lucruri fungibile de aceeasi specie.nu e obligat sa restituie lucrurile in individualitatea lor Delimitarea in functie de scopul principal urmarit: . aceeasi cantitate si calitate. La plata dobanzilor – pus doar daca a fost pus in intarziere printr-o actiune in justitie. In caz contrar – proprietarul poate revendica bunurile – deopzitarul de buna credinta poate invoca exceptia din art. Se admit orice mijloace de proba. Acceptarea insa poate fi tacita in toate cazurile. fiind o chestiune de fapt. Daca actul juridic la care participa mandatarul urmeaza sa fie incheiat in forma autentica – si procura trebuie sa aiba aceasta forma pt ca mandatul formeaza un tot indivizibil cu actul in vederea caruia a fost dat. 28 . atat intre parti cat si de catre tertul care contracteaza cu mandatarul – intrucat validitatea contractului pe care il incheie depinde de existenta mandatului formand un tot unitar cu acesta.inscrisul in care se enumera actele juridice ce urmeaza sa fie indeplinite de mandatar Inscrisul se redacteaza pt ca tertii sa poata verifica puterile conferite mandatarului si limitele in care el poate contracta. Precizari: .pastrarea lucrurilor in interesul deponentului . inclusiv prezuntia rezultand din profesia depozitarului. regula multiplului exemplar nu se impune in privinta procurii care de fapt doar constata oferta de mandat. Se pot administra orice probe admise de lege.pt anumite operatii juridice legea prevede necesitatea unei procuri autentice indiferent de forma actului juridic ce urmeaza sa fie incheiat Cand mandatul – contract consensual – consimtamantul – expres sau tacit. 1909 C.Mandatul este expres si legea speciala nu prevede altfel – regulile dreptului comun. ! Mandatul tacit nu trebuie confundat cu cel aparent. 1532 ). CONTRACTUL DE MANDAT Mandatul cu reprezentare Notiune – contract prin care o persoana (mandatar) se obliga sa incheie acte juridice pe seama unei alte persoane (mandant) care ii da aceasta imputernicire si pe care o reprezinta (art.da – juris tantum – imprumut . Depozitul de bani – depozitarul trebuie sa restituie suma indiferent de scaderea sau sporirea valorii banilor.

Obligatii rezultand din substituirea unei terte persoane – in principiu executarea este personala. nu contine o regula generala si expresa in aceasta privinta – mandatarul poate cere anularea actului pt dol prin reticenta. Fie ca e special sau general mandatarul trebuie sa se incadreze in limitele imputernicirii primite.a fost autorizat sa se substituie si a trecut puterile unei persoane cunoscuta ca incapabila (nedestoinica) sau de insolvabilitate notorie . sau al unuia dintre mandanti. civ. deoarece tertul pagubit va cere. Cele neintrebuintate – poarta dobanzi doar din ziua cand au fost cerute de mandant. Diligenta este apreciata cu mai putina rigurozitate daca este mandat cu titlu gratuit.Mandatul tacit – dovada prin orice mijloc de proba admis de lege. in lipsa de stipulatie contrara. Actul cu sine insusi si dubla reprezentare (autocontractul). Actele juridice cu caracter strict personal nu pot fi facute prin mandatar. Pluralitatea mandatarilor – imputernicirea data printr-un singur mandat mai multor mandatari nu exista solidaritate intre ei decat daca s-a stipulat in mod expres. (interesul lui rezida aici in contractul de mandat care il indreptateste la plata). Deci – derogare de la art. doar ca este si el interesat in incheierea actului care formeaa obiectul mandatului. Mandantul – capabil de a contracta el insusi actul de a carui indeplinire il insarcineaza pe mandatar Mandatarul – capacitate deplina de exercitiu. Actul cu sine insusi si dubla reprezentare nu trebuie confundate cu mandatul in interes comun (procuratio in rem suam). Obligatia de a da socoteala – sa dea in primire tot ce i s-a predat in puterea mandatului.a efectuat substituirea fara a avea acest drept . Obiectul – determinat . In caz contrar – desi C. nu poate incheia actul. Culpa este apreciata in concret (culpa levis in concreto) si nu in abstract (culpa levis in abstracto) – tipul omului prudent si diligent – bonus pater familias.licit Mandatul nu poate avea alt obiect decat incheierea de acte juridice. Nu poate refuza si nici cere reducerea daca mandatarului nu i se poate imputa nici o culpa. Prin contract se poate prvedea dreptul mandatarului de a-si substitui o terta persoana. Capacitatea partilor. restituirea platii nedatorate de la mandant. fara a fi necesara punerea in intarziere.general – imputernicirea de a se ocupa de toate treburile mandantului (procuratio omnium bonorum) Pt actele de dispozitie se cere un mandat special (care sa indice natura operatiei si obiectul ei). Intinderea mandatului – special – pt o singura operatie juridica(procuratio unicus rei) . 29 . Sumele de bani cuvenite mandantulu si intrebuintate de mandatar in folosul sau sunt producatoare de dobanzi din ziua intrebuintarii. Cand mandantul incheie actul juridic care formeaza obiectul mandatului cu sine insusi sau cu o terta persoana pe care tot el o reprezinta – pericolul neglijarii intereselor mandantului. Efectele contractului de mandat Efecte intre parti Obligatiile mandatarului Indeplinirea mandatului – principala obligatie (art.2. Daca incheierea lui nu poate fi dovedita – raporturile dintre parti se rezolva potrivit regulilor gestiunii de afaceri sau imbogatirea fara justa cauza. indiferent de valoarea actului juridic incheiat sau care urmeaza sa fie incheiat. Obiectul si intinderea mandatului. Dreptul la actiune al mandantului pt restituirea sumelor incepe sa curga de la data incetarii contractului fie prin executarea lui fie prin alte moduri… (expirarea termenului suspensiv prevazut in contract). Actele materiale pot avea doar caracter accesoriu. 2 – pt ca punerea in intarziere se face printr-o simpla notificare. fara punere in intarziere. 1539). 1088 alin. Nu se pune problema nulitatii – mandatarul contractand cu un tert pe care nu-l reprezinta. Mandantul suporta si pierderile suferite de mandatar cu ocazia indeplinirii mandatuluidac nu I se poate imputa o culpa. in lipsa unei dispozitii exprese a legii. Mandantul – plateste si dobanzi la sumele avansate de mandatar. altfel raspunzand pt dol dar si de culpa simpla chiar daca a executat dar necorespunzator. Mandatul in interes comun. Un contract de mandat incheiat cu un incapabil sau cu capacitate de exercitiu restransa – nu poate fi recunoscut valabil.posibil . Obligatiile mandantului Dezdaunarea mandatarului – obligat sa restituie toate sumele cheltuite cu ocazia executarii mandatului. daca e cazul. Raspunderea nu este angajata daca. cu toate diligentele depuse. chiar daca acestea nu s-ar cuveni mandantului. care curg din ziua platii. Conditiile raspunderii pot fi modificate prin conventie. Nu se confunda acesta cu mandatul remunerat. Mandatarul raspunde in cazurile: . In raporturile dintre mandatar si persoana substituita se aplica regulile mandatului. Actele de conservare sau administrare – mandat general. Doar trimisul (nuncius) poate fi o persoana lipsita de capacitate de exercitiu. Daca mandantii sunt in cunostinta de cauza si convin – pericolul nu exista. trecandu-i parte sau toate drepturile conferite de mandat. Fiecare poate executa mandatul singur.culpa in eligendo Mandantul are o actiune directa contra substituitului in schimb acesta poate actiona numai pe calea actiunii indirecte.

Mandatul in interes comun – mandantul nu si-a rezervat facultatea de revocare unilaterala – este obligat la despagubiri.Plata remuneratiei – pt mandatul cu titlu oneros. Incetarea contractului de mandat Pe langa cauzele generale de stingere a obligatiilor contractuale. Moartea unei parti. Revocarea – indiferent de forma – produce efecte numai pt viitor. Expresa – nu e supusa unei forme speciale. Va raspunde daca renuntarea este de natura sa pagubeasca pe mandant. Solidaritatea este legala. exista si cauze particulare care se explica prin faptul ca se incheie intuitu personae si are la baza increderea reciproca dintre parti. afara de cazul cand a dat tertilor posibilitatea de a lua cunostinta de intinderea imputernicirii. notificand mandantului renuntarea sa. Efecte fata de terti Raporturile dintre mandant si terti. Intre mandant si terti se creeaza raporturi juridice directe pt ca in fapt tertul trateaza cu mandatarul iar in drept contracteaza cu mandantul – care desi e absent e reprezentat de mandatar. 2. Natura juridica a contractului de interpunere – caz particular de simulatie prin interpunere de persoane. Dispozitiile regferitoare la incetarea contractului prin deces – nu sunt imperative – partile pot conveni continuarea (post mortem mandantis). Este opozabila tertilor doar dupa ce a fost adusa la cunostinta lor. 1539 alin. Mostenitorii au insa dreptul de a revoca mandatul. intrucat creantele corelative sunt pricinuite de acelasi raport juridic. In caz de moarte a mandatarului – mostenitorii trebuie sa-l instiinteze pe mandant si sa continue pana atunci indeplinirea mandatului. Ratificarea valoreaza mandat (retihabitio mandato aequiparatur) si produce efecte intre parti )inclusiv tertul cu care a contractat mandatarul) de la data incheierii actului iar fata de terti de la data ratificarii. Efectele incetarii mandatului – indiferent de cauza incetarii mandatarul e obligat sa restituie procura primita (daca e cazul) si sa predea orice alte acte sau bunuri primite in cursul executarii mandatului. 1557-1558). 30 . Raporturile dintre mandatar si terti – intrucat contracteaza in numele si pe seama mandatului nu se creeaza raporturi juridice intre ei. 1559). Doar culpa poate scuti de plata. Daca conditiile gestiunii de afaceri nu sunt indeplinite – mandantul raspunde numai in limita imbogatirii. Dreptul de retentie al mandatarului – poate retine lucrurile pe care le-a primit pt mandant pana la achitarea cheltuielilor facute pt indeplinirea mandatului. dar manifestarea de vointa trebuie sa fie neindoielnica.El raspunde pt actele excesive. Alta opinie – deosebeste simulatia prin interpunere de persoane de conventia de prete-nomintrucat cocontractantul mandatarului ocult nu este partas la simulatie. daca au avut cunostinta de existenta si persoana mandantului (art. prin expirarea termenului stipulat sau realizarea conditiei rezolutorii. daca nu justifica o cauza straina exoneratoare sau culpa mandatarului. cand acestia au luat asupra lor riscurile contractului. Pt pluralitate de mandanti – revocarea cu consimtamantul tuturor. 1556). 1539 alin.prin executare. 2). Mandatarul nu mai poate actiona in numele si pe seama mandantului. Este un mandat simulat prin interpunere de persoane. Tacita – poate fi dedusa din orice imprejurari care vadesc neindoielnic intentia mandantului. DECI raporturile create sunt directe. cu exceptia prevazuta de art. adica este tinut sa le garanteze validitatea actelor. Actele incheiate de mandatar cu depasirea imputernicirilor primitenu obliga pe mandant daca nu le-a ratificat expres sau tacit. incheie totusi actul in numele sau personal. Actele mandatarului care nu a cunoscut cauza care a determinat incetarea mandatului sunt valabile si executorii in privinta tertilor de bunacredinta (art. Solidaritatea mandantilor – mai multe persoane au numit pt o operatie comuna un mandatar fiecare dintre ei este raspunzatoare solidar pt efectele mandatului. Deces al mandantului – mandatarul e tinut sa continue operatiunea daca intarzierea ar provoca pagube mostenitorilor (art. Trebuie in aqcest caz sa se dovedeasca utilitatea actului incheiat si sa nu se fi prevazut prin contract interzicerea depasirii limitelor. Contractul de interpunere Notiune – mandatarul desi lucreaza in interesul mandantului. cand va plati chiar daca operatia in vederea careia a fost conferit nu a putut fi efectuata. Reprezentarea nu este de esenta ci numai de natura contractului de mandat ceea ce face posibila existenta acestui contract civil de mandat fara reprezentare (contract de interpunere – pret-nom). fara a-l reprezenta pe mandant. In lipsa ratificarii sau a posibilitatii invocarii mandatului aparent – actele excesive obliga pe mandant numai in conditiile gestiunii de afaceri. Alte cauze de incetare – punerea sub interdictie – insolvabilitatea – falimentul mandantului sau mandatarului Orice imprejurare provocand o incapacitate. Obligatia de a da socoteala se executa fata de mostenitorii defunctului. In cazul mandatului cu titlu oneros – mandatarul poate cere o indemnizatie cand revocarea este intempestiva sau abuziva. imposibilitatea fortuita de executare. Mandatul fara reprezentare. sa-l constranga pe mandatar sa-I restituie procura. Renuntarea mandatarului – poate. cu exceptia cazului cand continuarea I-ar fi adus lui o paguba insemnata (art. Revocarea mandatului – mandatul este in principiu revocabil. Mandantul poate oricand chiar daca este cu termen. Revocarea – expresa sau tacita.

ea neavand calitate de comerciant. 1491 comb. Se deosebeste de celelalte – obligatiile fiecarui asociat coincid in esenta cu ale celorlalti. 1198. civ. mandantul poate intenta o actiune in declararea simulatiei pt a inlatura aparenta creata prin actul public (dar nereal). Intre ei si mandant nu se nasc raporturi juridice.  Contract sinalagmatic –fiecare asociat se obliga fata de ceilalti sa-si aduca aportul social si sa desfasoare activitatea la care s-a obligat. Consimtamantul partilor in vederea constituirii societatii (affectio societatis) – in lipsa acestuia nu avem contract de societate civila.Domeniu de aplicare. Consecinte: – nu poate fi declarata in stare de faliment – litigiile sunt de competenta instantelor civile – nu are personalitate juridica (lipsa e de natura ei) dar o poate dobandi cu respectarea formalitatilor si in conditiile legii sau daca legea prevede expres aceasta. daca a existat o imposibilitate de a-si procura o dovada scrisa.  Minorilor nu li se aplica art. 1492 alin. 31 . 1175 C. 1513 C.  Contract consensual – poate fi incheiat prin simplul acord de vointa al partilor. potrivit legii. pt incalcarea su eludara unor dispozitii legale imperative. Notiune – contract prin care doua sau mai multe persoane (fizice sau juridice) se obliga. pt ca scopul comun le uneste. Poate fi anulat pt eroare asupra persoanei (se incheie intuitu personae). Regimul juridic – conventia de interpunere este licita cand a fost intrebuintata in scopuri licite. Caractere juridice:  Contract civil – pt a fi deosebita de soc comerciale. Ei pot actiona doar pe calea actiunii oblice sau pot cere ca mandatarul sa le cedeze actiunea sa. 2 si art. care permit utilizarea probei cu martori si prezumtii. Tertele persoane pot dovedi existenta contractului – prin orice mijloc de proba. Particularitate: in schimbul aportului socia adus asociatul nu primeste un echivalent in schimb de la ceilalti fata de care s-a obligat.contractul nu se incheie cu gandul la sansa unui castig sau pierdere.  Caracter lucrativ (patrimonial) este de esenta societatii civile prin care se deosebeste de collegia (asociatiile si fundatiile fara scop lucrativ).  Contact cu executare succesiva – asociatii fiind obligati intre ei pe toata durata societatii. nu pot fi aplicabile regulile de la contractul de interpunere de persoane. indiferent de denumirea data de parti. In caz contrar – vor fi nule atat conventia dintre mandant si mandatarul ocult cat si actul incheiat cu tertul cocontractant. Scopul patrimonial comun urmarit de asociati – trebuie sa fie licit. intuitu personae. sa puna in comun aportul lor material si/sau de munca spre a constitui un fond si sa desfasoare impreuna o activitate in vederea atingerii unui scop patrimonial comun. Este un contract cu titlu oneros comutativ: . in conditiile art. Regulile de la mandatul simulat se aplica si in situatia in care mandantul nu a urmarit ca persoana sa sa fie ascunsa fata de terti si totusi mandatarul nu comunica acestora calitatea sa de reprezentant. a tuturor partilor la constituirea fondului comun prin aducerea unui aport social. Tertul va putea actiona impotriva mandantului si in baza actului secret – dar cu conditia dovedirii simulatiei. ci va beneficia alaturi de ei de foloasele realizate. Raporturile dintre mandant si mandatar – regulile de la mandat. In cazul contractelor care se incheie. Consimtamantul nu trebuie sa fie viciat. CONTRACTUL DE SOCIETATE CIVILA Notiunea si caracterul contractului de societate . 31/1954 – nu are capacitate de a incheia contract chiar daca aduce aport doar in munca  Societatea =asociatie de persoane. fara a fi supus unei forme speciale. Impartirea foloaselor si a pierderilor – intre toate partile contractante.Nu poate fi retinuta. In acest scop este necesar sa faca dovada simulatiei prin actul juridic secret. Scop lucrativ – nu numai beneficii sub forma castigului in banici si de alta natura. Partile – capacitatea de a face acte de dispozitie. fiind aplicabile dispozitiile art. nu de capitaluri ⇒minorul sau interzisul nu poate incheia nici prin ocrotitor legal sau cu incuviintarea lui si cu autorizarea autoritatii tutelare  Femeia casatorita inainte de 18 ani poate face parte  Nu poate fi incheiat intre doi soti – dat comunitatii de bunuri Participarea – fie si inegala. fiecare fata de celelalte. Fata de tertii de buna credinta – mandatarul apare ca un adevarat contractant si va deveni personal creditor sau debitor ori titular al dreptului real. foloasele sau pierderile fiin impartite intre ele (art. Dovada contractului – dupa regulile dreptului comun.obligatiile asociatiilor sunt cunoscute la momentul incheierii contractului si nu depind de un eveniment viitor si nesigur . cu art. In caz de neexecutare a obligatiilor de catre mandatarul ocult. civ. ).  Contract cu titlu oneros – fiecare parte urmareste sa obtina un avantaj. Nu se impune multiplul exemplar si nici bun si aprobat. Partile opun terilor contractul de societate daca are data certa.Atribuirea foloaselor sau suportarea pierderilor numai de unul sau unii – sanctiunea nulitatii (clauza leonina). 10 Decretul nr.

alte activitati.sunt de natura sa aduca foloase societatii in virtutea aptitudinilor personale sau a profesiei asociatului . civ. intrucat executarea lucrarii de catre ei cu materialul clientului nu reprezinta fapte obiective de comert. prelucrarea si vanzarea produselor. Bunurile din domeniul public – inalienabile ⇒ proprietatea lor nu poate fi adusa ca aport. civ. Aportul social trebuie sa fie: .Contract incheiat intuitu personae – increderea reciproca are rol determinant ⇒ nici unul nu poate ceda drepturile sale in societate si nici nu-si poate substitui o alta persoana ori asocia o a treia persoana la societate fara invoirea unanima a celorlalti. suma de bani – legea e mai severa in privinta asociatilor decat in cea a debitorilor comuni⇒ daca suma nu a fost pusa in comun. forma si publicitate prevazute de lege.fungibile si consumptibile sau nefungibile si neconsumptibile. Poate consta dintr-o suma de bani sau alte bunuri . 1. Formele in care se poate realiza asocierea proprietarilor de terenuri agricole – reglementate in concret de legea nr. prestarea unor servicii. Terenurile agricole pot fi aduse.depasesc cadrul activitatii obisnuite . 3. Poate consta si din anumite servicii.posibil . bun individual determinat si neconsumptibil sau nefungibil – aportul poate consta in proprietatea acelui bun sau numai in folosinta lui. in baza contractului incheiat cu societatea. 2. Contractul de societate in domeniul agricol . Meseriasii pot constitui o societate in vederea exercitarii in comun a meseriei.determinat sau determinabil . referitoare la contractul de societatein lipsa de norme speciale in domeniu. Poate consta si din bunuri viitoare. 1. Pt imobile trebuie respectate conditiile de fond. asimilat cu indiviziunea succesorala.mobile sau imobile . Cel care aduce ca aport proprietatea unui bun – datoreaza garantie ca un vanzator ptr evictiune si raspunde ca un vanzator pt viciile ascunse.ca aport proprietatea – de catre societate chiar daca nu a fost efectiv predat . avand ca scop exploatarea terenurilor agricole. cu personalitate juridica – dispozitiile C.certe sau generice .corporale sau incorporale . Se poate incheia si intre persoane juridice sau intre persoane fizice si juridice. numai in subsidiar legea care le guverneaza fiind lg. se poate incheia intre persoane fizice invederea construirii unei case cu mai multe apartamentesao alte constructii sau in vederea realizarii unui alt scop patrimonial comun. de asemenea numai in folosinta societatii. Functionarea societatii civile Durata societatii – este de esenta societatii civile.nu trebuie confundate cu activitatea comuna desfasurata in cadrul administrarii treburilor societatii sau cu activitatea tertelor persoane in folosul societatii. civ.licit. serviciile . datoreaza dobanzi de drept si fara punere in intarziere din ziua in care trebuia sa o plateasca si poate fi obligat la plata de daune-interese. conditionarea. Serviciile acte si fapte care: . 3. pe baza de intelegere intre doua sau mai multe familii (persoane). Pt creante ca aport – raspunde nu numai de existenta ei la momentul cesiunii ci si de solvabilitate la data exigibilitatii creantei.legea nr. 36/1991 c) asocieri (societati simple) – fara personalitate juridica. depozitarea. contractul nefiind susceptibil de executare uno ictu. 31/1990 – guvernate de legile comerciale b) societati agricole.promisiunea faptei altuia nu se aplica Regim juridic – sumele de bani sau alte bunuri fungibile sau consumptibile ca aport juridic devin proprietatea comuna (pe coteparti) a asociatilor.ca aport folosinta – asociatul proprietar  Patrimoniul social – patrimoniu distinct de patrimoniul fiecarui asociat. 18 prevazand constituirea unor forme de asociere de tip privat. Domeniu de aplicare – mult mai restrans comparativ cu cele comerciale. in materia societatilor comerciale se pot aplica dispozitiile C. 32 . In cazul acestor societati – asociatii pot stabili singuri conditiile in care inteleg sa-si desfasoare activitatea (obiectul activitatii si aporturile sociale) in rest supunand raporturile dintre ei si cu tertii reglementarilor C. cresterea animalelor. asociatii pastrandu-si dreptul de proprietate.sunt personale. 2. Poate fi de valori inegale si de natura diferita. 36/1991: a) societati comerciale in conditiile legii nr. aprovizionarea. 4. De regula societatea inceteaza la moartea unuia din asociati. Pt aportul in folosinta – garantie ca un locator. Aportul social Notiune – contributia pe care fiecare asociat este obligat sa o aduca in societate pt alcatuirea fondului comun. Pt creante – cesiunea ei catre asociatie tebuie notificata sau acceptata printr-un act autentic de catre debitorul cedat. (prestatii in munca). cu sau fara personalitate juridica. Riscul pieirii fortuite a lucrului: .

prin votul majoritatii asociatilor. Impartirea foloaselor si a pierderilor – se poate face la incetarea sau in cursul functionarii societatii. neoperand reinnoirea tacita. cu conditia sa nu reprezinte o eludare a legii. Dizolvarea ei poate fi ceruta prin justitie de unul sau mai multi asociati pt motive intemeiate care se vor aprecia de instanta. daca acesta a pierit (integral) inainte de a fi adus ca aport in societate. in relatiile cu tertii societatea nu exista ca subiect de drept. Mai multor persoane (asociati) – fara a li se determina atributiile si fara a se arata ca actele trebuie facute in comun – fiecare poate incheia valabil actele gestiunii. Administrarea societatii . CONTRACTUL DE TRANZACTIE Notiunea.modul si organele de administrare determinate prin acordul unanim al asociatilor (in contract sau un alt act ulterior). . Efectele incetarii – patrimoniul se lichideaza si activul net sau pasivul se imparte intre asociati proportional cu drepturile lor. Modul de impartire a foloaselor – este lasat la aprecierea partilor. TOTUSI legea declara nul contractul de societate in care totalitatea foloaselor s-ar atribui unui asociat sau prin care s-ar stipula ca unul sau mai multi sa fie scutiti de a particiap la pierdere. Se tine insa seama de prevederile contractului referitoare la impartirea foloaselor si pierderilor. Se poate stipula si o conditie suspensiva. inclusiv termenul incert al vietii unui asociat – prin denuntarea contractului de societate de catre unul sau mai multi asociati. Se poate stipula si altfel (proportional). dupa satisfacerea mostenitorilor – intre asociatii ramasi in viata (cel putin doi). 1529) temeinicia cererii de dizolvare. notificata cu buna credinta si la timp si celorlalti.Incepe – din momentul incheierii contractului. g) Pt pieire partiala – instanta chemata sa aprecieze (cf art. Asociatul are actiune imp societatii – pt sumele cheltuite in folosul ei si pt obligatiile contractate cu buna-credinta si pt pagubele suferite (fara culpa) cu ocazia activitatilor desfasurate pt administrarea treburilor societatii. f) Cand un asociat a promis sa aduca in societate proprietatea unui lucru. Cererea de partajare a bunurilor – este imprescriptibila. Raporturile cu tertii – daca prin incheierea contractului nu ia nastere o persoana juridica. Datoria se divide intre ei proportional cu numarul lor si indiferent de aportul social adus de fiecar. e) Prin punerea sub interdictie sau prin insolvabilitatea (falimentul) unui asociat (recunoscuta prin hotarare judecatoreasca). c) Prin pierderea fondului social sau prin realizarea scopului. caracterele juridice si conditiile de validitate ale contractului de tranzactie 33 . Daca s-a convenit contrariul – pt validitatea actului – consimtamantul tuturor administratorilor. in lipsa de stipulatie contrara – proportional cu valoarea aportului social adus de fiecare asociat. Unuia singur – printr-o clauza speciala din contract (administrator statutar) – poate efectua toate actele fara consimtamantul celorlalti iar imputernicirea – revocata doar pt cauza legitima. daca nu prevad un termen suspensiv. cu conditia sa nu aduca pagube si sa bnu impiedice pe ceilalti in exercitarea drepturilor lor c) actele cu privire la imobilele societatii trebuie aprobate de toti d) actele de dispozitie – nu pot fi facute valabil decat in baza unui mandat special dat de toti Cand se incalca aceste reguli – actele si faptele respective – obliga doar pe cel care le-a savarsit. b) Daca a fost contractata pe termen nelimitat. Aportul in folosinta unui lucru – se restituie asociatului proprietar. Fiecare asociat raspunde pt daunele provocate in mod culpabil. Incetarea societatii civile Cauze de incetare : a) prin expirarea termenului pt care a fost contractata. regulile: a) se prezuma ca si-au dat reciproc mandat de administrare b) fiecare poate folosi lucrurile societatii cf destinatiei . Daca a folosit sumede bani din patrimoniu in interes propriu – va datora dobanzi din ziua luarii lor. fara punere in intarziere. Daunele cauzate nu se compenseaza cu eventualele foloase aduse societatii prin alte fapte sau acte. conform cu regulile stabilite in materie de imparteala a mostenirii. Termenul general de prescriptie a actiunii avand ca obiect desocotirea cheltuielilor efetuate de asociati – incepe sa curga de la data incetarii societatii. Daca asociatii n-au prevazut nimic. Poate continua prin intelegere (ca la decces). Inainte de aceasta valabilitatea poate fi prelungita prin acordul unanim al asociatilor. d) Prin moarte sau declararea judecatoreasca a mortiidaca nu s-a stipulat ca ea continua cu mostenitorii asociatului decedat sau. Administrarea incredintata – unei persoane sau mai multora. Daca asociatul contractant cu tertii – a fost imputernicit sau cand rezulta un beneficiu pt societate – se angajeaza raspunderea contractuala a tuturor asociatilor⇒creditorul poate urmari atat fondul social cat si bunurile din patrimoniul personal al asociatilor Asociatii nu raspund solidar. Se face. (societas leonina) se poate insa stabili un mod inegal de participare la beneficii si pierderi. Daca durata nu e stipulata – se prezuma pt toata viata asociatilor Raporturile dintre asociati si societate – trebuie sa fie caracterizate prin buna-credinta si grija pt treburile societatii.daca a fost desemnat ulterior incheierii contractului – revocat ca un mandatar.

Daca pt o instrainare legea prevede forma solemna – contractul de tranzactie – tot in forma solemna. partile trebuie s-o ceara inainte de incheierea tranzactiei. nu se pune problema exercitarii dreptului de preemptiune – pt ca legea vizeaza doar instrainarea prin vanzare Constructii – obtinerea autorizatiei adminuistrative cf legii 50/1991 este necesara numai pt tranzactii care implica lucrari de construire. 1712-1716 aplicatii ale regulilor generale in materie. Obiect – nu bunuri scoase din circuitul civil. indiferent de valoare vizeaza numai dovada contractului si este ceruta pt a nu da nastere unui proces mai greu. Mandatarul – procura speciala. 1704) prin concesii reciproce. Daca e consemnata intr-o hotarare de expedient sau intr-un act autentic susceptibil de executare silita se poate cere investirea ei cu formula necesara in vederea executarii silite. Art. Publicitatea imobiliara – legea supune tranzactia transcrierii asupra drepturilor reale imobiliare.cand.produce efecte si pt trecut. 34 . Proba cu martori – admisa daca exista un inceput de dovada scrisa sau preconstituirea sau conservarea . Efecte constitutive sau declarative – in anumite cazuri pot fi ale tranzactiei.cetatenii straini si apatrizii nu pot dobandi dreptul de proprietate asupra terenurilor .proprietatea terenului atribuit cf art. modificare. inainte de tranzactie au dobandit drepturi asupra bunulu litigios. 1710) numai la pricinile de care trateaza.cu neputinta. Nulitatea tranzactiei – se intinde asupra intregului contract.existenta unui drept litigios si/sau indoielnic . in schimbul renuntarilor facute de cealalta parte.ult. 39 din lg. Efecte declarative – recunoaste drepturi preexistente si le consolideaza. Tranzactia presupune: . intrucat justul titlu trebuie sa fie un act translativ de proprietate. Din efectul declarativ rezulta: . Totusi tranzactia este un contract civil obisnuit – nu constituie titlu executoriu. contract sinalagmatic – deci se poate cere rezolutiunea contractului pt neexecutare de obligatii dar numai daca una din parti si-a asumat o obligatie noua pe care nu o executa. pana in momentul nasterii drepturilor ce se consolideaza . indiferent ca e judiciara sau extrajudiciara.Notiune – contract prin care partile termina un proces inceput sau preintampina un proces ce se poate naste (art. Mai m. Are puterea unei hotarari definitive (art. desfiintare etc. Interpretarea contractului – principiu – renuntarile la drepturi sunt de stricta interpretare.intentia partilor de a pune capat litigiului existent sau a preintampina nasterea unui litigiu . desi are efecte retroactive – nu produce efecte fata de tertyii care. contract consensual – cerinta formei scrise prevazuta de art. 18/1991 – pt care se interzice instrainarea timp de 10 ani de la inceputul anului urmator celui in care s-a facut inscrierea proprietatii – nu poate fi transmisa . Conditii de validitate – se aplica regulile generale in materie de contracte. 20 si art. in schimbul renuntarilor facute de o parte. sau pt stingerea unui proces solutionat printr-o hotarare definitiva. Efectele contractului de tranzactie Efecte extinctive – impiedica partile sa formuleze din nou pretentii cu privire la drepturile stinse sau recunoscute prin tranzactie.partea nu este succesorul in drepturi al celeilalte parti . Capacitatea partilor – de dispozitie. 2. efectueaza sau promite anumite prestatii Efectele relative – potrivit principiului relativitatii contractelor – nu produce efecte fata de terti. sub sanctiunea nulitatii absolute (pt tranzactia extrajudiciara). constand in renuntari reciproce la pretentii sau in prestatii noi savarsite ori promise de o parte in schimbul renuntarii de catre cealalta parte l adreptul care este litigios sau indoielnic. transformare. punandu-le la adapostul unei contestatii judiciare (tranzactia non est titulus.bunurile care fac parte din domeniu public nu pot fi instrainate nici pe calea tranzactioei . cealalta parte transmite proprietatea unui imobil: . Pt tranzactia judiciara – hotararea judecatoreasca de expedient suplineste cu prisosinta forma notariala.contractul trebuie in forma autentica pt instrainarea unui teren . Daca tranzactia produce efecte pur declarative – nu e necesara respectarea formei autentice.nu poate servi ca just titlu pt uzucapiunea de 10-20 ani. 1717). Daca tranzactia a avut ca obiect stingerea litigilui prin hot de expedient si ulterior se constata sau se pronunta nulitatea tranzactiei – se anuleaza in consecinta si hot de expedient. Probleme speciale privitoare la imobile – precizari pt ipoteza in care. sed tituli confessio). . 1709 – tranzactiile se marginesc numai la obiectul lor si (art. 18 alin. 1705. Greselile aritmetice – nu sunt motive de anulare – dar trebuie rectificate (art. 1 art. 1711). contract cu titlu oneros si comutativ – 3. Caractere juridice: 1. Scop – nu ilicit – nulitate absoluta Nulitatea contractului de tranzactie – art.daca terenul e agricol in extravilan. Se poate cere anularea tranzactiei incheiata pt executarea unui titlu nul (sau anulabil) sau alte cauze de ineficacitate. Eroare – nu e cea asupra cuantumului prejudiciilor suferite. afara numai daca partile ar fi tratat in cunostinta de cauza.existenta unor concesii reciproce.

35 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful