Secrete pentru a avea o gradina de legume mai productiva Culturi intensive Cel mai sigur mod de a creste cantitatea

recoltata este reducerea spatiului dintre plante. Idea este plantarea pe benzi late si astfel reducerea spatiului acordat fiecarei plante. Ca sa incepeti o gradina cultivata in acest mod, sapati aceste benzi pe lungime dorita dar nu depasiti 90 – 120 cm latime. Chiar daca nu este necesara, delimitarea buna a zonelor este de folos mai ales cand aveti paturi ridicate. Inchiderea lor intre scanduri nu numai ca va face gradina sa arate mai ordonata ci va impiedica pamantul sa alunece pe margini. Va fi mai usor sa instalati suporturi pentru crestere verticala. Aveti nevoie de: sfoara, bete mici sau araci, o unealta pentru a face gaurile in pamant, rasadurile si apa. Pasul 1. Instructiuni. Inainte de a planta sapati pamantul pana la dancimea de 25 – 30 cm, amestecandu-l bine sa se aeriseasca. Amestecati ingrasamant organic si granulat cu o actiune mai lenta. Trasati randurile intinzand bucatile de sfoara. Aceste linii va vor ajuta sa plantati legumele la distanta corecta una de alta. Pasul 2. Daca plantati rasadurile, folositi un bat sau o unealta speciala ca sa faceti gaurile. Scoateti cu grija planta din recipient. Asezati planta in gaura la aceeasi adancime la care era asezata si in recipient. Presati pamantul din jurul tulpinii deasupra radacinilor. Daca plantati seminte, faceti mici depresiuni in pamant cu degetele. Asigurati-va ca urmati intocmai instructiunile de pe ambalaj cu privirela adancimea de plantare. Pasul 3. Udati bine. Pentru rasaduri, stropiti usor folosind un furtun sau stropitoare. Pentru seminte, folositi cea mai usoara setare de la capatul furtunului pentru a nu deranja solul. Multe structuri variate constituie un suport bun pentru mazare, fasole agatatoare, pepeni, castraveti si rosii. Culturi verticale Plantele agatatoare se cultiva pe suporturi de sfoara, gard sau alte suporturi de lemn sau metal. Printr-o crestere verticala, creste si cantitatea produsa pe m² . astfel de culturi crescute deasupra solului, sunt mai sanatoase deoarece sansele sa contacteze vre-o ciuperca sau bacterie ce afecteaza frunzele, aflata la sol sunt mai mici. Legumele potrivite gradinilor verticale Rosiile. Alegeti varietati cu crestere nedeterminata pentru a creste si produce continuu pe o perioada mai lunga de timp – pana la primul inghet. Rosiile pot fi cultivate pe suporturi de sarma sau sfoara, sau pot fi sprijinite cu araci de lemn inalti de 2.1 m si infipti in pamant pana la 60 cm. Tomatele crescute pe sarma sau sfoara, au nevoie de ingrijire mai putina dar sunt mai vulnerabile la boli de tip ciuperca. Cele crescute pe araci, vor fi avantajate daca au doar o tulpina. Ca sa pastrati aceasta tulpina singulara, rupeti crengutele nou aparute pe tulpina principala. Mazarea agatatoare. Chiar daca perioada necesara cresterii este mai lunga decat la mazarea tufis, mazarea agatatoare produce mai mult si pe o perioada mai mare. Incercati sa le faceti sa urce pe un arac inalt de lemn sau alt suport de preferat din bambus. Castravetii. Soiurile agatatoare se descurca bine langa un gard sau suport de sarma sa sfoara. Cei crescuti vertical tind sa fiemai drepti si mai uniformi decati cei intinsi la nivelul solului. Mazarea de pastaie. Acest soi cu pastaia dulce si comestibila este printre cele mai productive legume de primavara. Alegand varietati inalte, puteti sa le cresteti pe suportuti de 1,5 -1,8 m inaltime. Culegeti pastaile cu grija ca sa nu rupeti planta fragila. Pepenii si dovleceii de iarna. Aceste culturi cu sezon prelungit au nevoie de un suport foarte rezistent daca alegeti sa le cresteti vertical. Varietatile mari au nevoie de suporturi din panza pentru sprijinirea fructelor. Este nevoie si sa legati planta de suport cu bucati de panza moale. Evitati sfoara sau sarma deoarece pot sa taie tulpina.

in zilele frumoase se pot curata pomii de frunzele uscate . vinete) . .Livada doarme sub amortirea iernii. Plantarea amestecata inseamna plantarea unui soi de legume cu dezvoltare rapida in spatiile ramase intre legumele cu dezvoltare lenta. ardei. plantati o treime din suprafata la doua saptamani. MARTIE . Prima. fasolea tufis – trebuie plantata o noua recolta la fiecare saptamani daca doriti sa aveti o recolta continuua. conopidei timpurii si gulioarelor . ( exemplu rosiile si pepenii) Exemple de legume care pot fi combinate cu succes: . Alte recolte care sunt avantajate de acest sistem includ porumbul.si pamantul are viata lui.replicatul rasadurilor in cuburi sau ghivece nutritive destinate culturilor timpurii de camp (tomate. morcovii. Plantarea succesiva inseamna inlocuirea recoltei ajunsa la final cu o recolta noua. Porumbul este o alta leguma ce are soiuri de inceput de sezon. . De exemplu. din cand in cand nu strica sa se puna pe el gunoi. O alta optiune este alternarea legumelor cu crestere verticala cu cele intinse la nivelul solului. . spanac si ridichi. sau se aduna zapada la radacina lor. mijloc de sezon si sfarsit de sezon. puteti aplica acest sistem la salata. spanacul si dovleceii de iarna. De exemplu puteti planta un soi de tomate cu dezvoltare rapida. Pe langa mazare. Cheia succesului in acest tistem este sa aveti pregatita o rezerva de rasaduri gata sa fie plantate dupa ce prima recolta s-a terminat. FEBRUARIE . prazul si cartofii dulci si ridichiile cu porumbul dulce.insamantarea in rasadnite sau solarii incalzite biologic a legumelor destinate culturilor de vara (varza. De exemplu. in acelasi timp cu un soi cu dezvoltare normala si unul cu dezvoltare tarzie. Plantarea amestecata Aceasta tehnica se bazeaza pe faptul ca unele legume cresc repede in timp ce altele nu se grabesc.cresteti pepenii si dovleceii sub rosiile intinse pe araci. . dupa ce mazarea a fost recoltata in intregime.in ele se ascund dusmani din primavara. inseamna inlocuirea la sfarsitul sezonului a unei recolte de primavara cu o recolta de vara. Plantarea succesiva Aceasta tehnica are doua forme.inconjurati porumbul cu salata sau mazarea cu ridichi.Se incearca semintele sanatoase punand cateva din ele sa incolteasca in muschi sau nisip umezit. De exemplu daca plantati ridichile printre morcovi. scoateti plantele si plantati castraveti in locul lor. cenusa pentru ingrasarea pamantului. Acest sistem are efect mai mare daca incepeti cu legumele amatoare de vreme rece. ridichile si salata. O varianta a acestei tehnici este plantarea unor soiuri cu perioade de crestere diferita. puteti sa le culegeti dupa 30 zile.plantarea in prima jumatate a lunii in solarii sau tunele a verzei timpurii. Pe straturile de langa casa se pune gunoi de pasari. cand morcovii sunt inca mici.Plantarea succesiva si amestecata Aceste doua tehnici vor creste productia gradinii dumneavoastra si pot sa prelungeasca sezonul de recoltare a anumitor legume. tot in aceste zile se sapa pomii la radacina si se pune gunoi. Daca doriti 3 recolte. sau a unui soi inalt intre legumele mai scunde.combinati legumele rapide si lente cum sunt salata si rosiile. A doua forma de plantare succesiva are in vedere faptul ca unele legume au o productie limitata in timp. sau plantarea unei singure recolte pe bucati mici pe o perioada mai lunga de timp. se acopera cu pamant sapat. tomate) . dar care nu se descurca prea bine pe caldura.

apoi. conopida. solariilor. .plantatul si semanatul din timp a mazarei. APRILIE .semanatul porumbului. broccoli si castraveti se face numai pe pamant umed.inainte de plantarea rasadurilor este necesar sa faceti o erbicizare a solului cu urmatoarele substante: Dithane 0. sfecla rosie si samanta de ceapa. De asemenea. ceapa-morcov. daca nu a plouat. . distanta de 25 cm. cartof timpuriu-mazare.rasadurile vor avea roade dupa 50-60 de zile. patrunjel.in a doua jumatate a lunii se planteaza in rasadnite castravetii.se practica supraaltoirea pomilor (unde e cazul) dupa metoda prin despicatura. broccoli.dezgropatul si demusuroitul vitei de vie . . 30-40 cm.se seamana soiuri de mazare tarzie. MAI . conopida. Combinatii rele: ceapa-usturoi. semanate alternativ. guliei si conopidei. morcov-patrunjel. intre cuiburi. peste 2 saptamani se mai face o stropire impotriva moniliei. varza.semanatul fasolei. IUNIE .semanatul cartofilor preincoltiti la distanta de 70 cm intre randuri. uneltele trebuie dezinfectate cu solutie de Carbetox 0. ceapa (din seminte). cartof-fasole sau ridiche de luna cu fasolea. castraveti. ai timp doar la inceputul lunii iunie sa plantezi rasadurile de rosii.radacinoasele (morcovi.plantarea telinei la distanta de 40 cm intre randuri si pe rand. .În livada se uda bine pomii fructiferi plantati in primavara si se incepe pregatirea pentru stropitul lor. iar pe rand. ardei.4% sau sulfat de cupru 2-3%. .se mai poate semana inca sfecla rosie la 30 cm intre randuri. a morcovului.. . varza de toamna. gulia de toamna si broccoli.plantarea rasadurilor de varza timpurie. varza rosie. .pana la mijlocul lunii aprilie se mai pot planta in gradina: . timp in care trebuie sa prasiti de 2 ori si sa udati din 10 in 10 zile. pepenelui si dovlecelului.5%. telina. ardeii . copulatie sau triangulatie .de la mijlocul lunii incepe: . vinete. al daliilor.in legumicultura se continua dezinfectarea rasadnitelor.incepe plantarea rasadurilor de legume. gulie. impotriva fainarii. castravetelui. la adancimea de 10 cm. spanacului. .Atentie la semanat! Combinatii bune: morcovi-mazare. plantatul trandafirilor. verzei si conopidei timpurii. mazare-fasole. rosii. fluturi. . la o temperatura de 7-10 grade Celsius. Captan 5%. cu formalina sau sulfat de cupru.se continua protejarea verdeturilor cu polietilena si recoltarea verdeturilor produse in sistem fortat .fertilizarea suplimentara cu azot . patrunjelului. operatiune care se repeta si dupa plantare. pastarnac) in randuri. . . Tot in aceasta luna putem pregati terenul pentru plantarea de noi pomi fructiferi: se sapa si se gunoieste pentru a fi reavan.pomii fructiferi se pot stropi cu solutie sulfo-calcica. .daca nu ai reusit sa termini plantarea rasadurilor de legume in luna mai.semanatul florilor anuale. . . Controlati mereu rasadurile pe masura ce cresc si nu ezitati sa folositi insecticide daca vor aparea paraziti: purici. ridichii de luna. salata.la sfarsitul lunii se poate planta rasadul de rosii timpurii si ardei. praz.pe soluri fertilizate cu ingrasamant organic planteaza conopida. .plantatul varzoaselor.se face taierea radacinilor pornite din altoi (taierea de rodire si copcitul) . udati terenul. cu o solutie pe baza de cupru. a usturoiului de primavara. castravetecartof.se pregatesc solariile pentru tomate. a cepei din arpagic si samanta. muste. . semanate alternativ. etc. . spre sfarsitul lunii. Vom planta rasadurile de ardei.5%. varza de Bruxelles. ceapa-sfecla rosie-gulie. gladiolelor. ardei si vinete. se pot planta. . spanacul. Merpan 0. crinilor. vinete .

daca ai vita de vie. pepenilor galbeni si verzi. Daca frunzele nu sunt ridicate pe sfoara.spre sfarsitul lunii poti incepe recoltarea cartofilor. dupa cateva ore acestea se desprind usor de mucilagiile care le inconjoara. raritul si irigarea zarzavaturilor si combaterea bolilor si daunatorilor la legume. .incep sa se coaca strugurii timpurii. Se pastreaza pana in primavara in pungi de hartie.nu uita sa semeni pe sol bine maruntit salata. iar semintele se rasfira intr-un strat subtire (1-2 cm). ridichi de toamna.Atentie! Rosiile care incep sa se maneze pot fi salvate prin ruperea regulata a frunzelor si indepartarea fructelor stricate. care raman la suprafata. La castraveti se aleg fructele mari. IULIE . salata. se separa semintele bune de cele seci prin punerea lor in apa si decantarea apei. sapi si nivelezi pamantul. cand fructele au ajuns la maturitate. specifice soiului. dar atentie. copilirea si carnatirea rosiilor timpurii. continua legarea lastarilor. fainarii si putregaiului. separate de cele seci. Semintele bune se lasa la fund. . copilitul si carnatitul (indepartarea varfurilor tuturor lastarilor mai vigurosi). Rosiile se zdrobesc bine. Semintele bune sunt grele si se lasa la fundul apei.este perioada pentru palisarea. . .pe terenuri eliberate se poate semana spanac. unde se spala bine. dupa o prealabila verificare daca s-au maturat suficient. care au ajuns la maturitate. Din cand in cand se rascolesc cu mana. Stropeste via contra manei. aranjeaza frunzele vitei in asa fel incat ciorchinii sa aiba mai multa lumina. usoare. la soare. . unde se freaca bine cu mainile pentru a separa semintele de pulpa. La tomate. Cand sunt uscate au o culoare galben-aurie. . .foloseste culturile succesive pe parcele eliberate dupa ceapa verde. Dupa ce s-au spalat se indeparteaza de pe seminte resturile de pulpa si se lasa apa sa se linisteasca.strange rosiile pentru sucuri si bulion. pentru obtinerea rasadului de plantat la inceputul lunii octombrie. .pentru o productie sporita de ardei vei continua fertilizarea cu azot si potasiu. se aleg fructele mari. castravetii nu vor avea lumina si nu se vor coace.. se despoaie si se mai pastreaza la soare cateva zile inainte de depozitare. pentru a se usca mai repede.fasolea uscata pentru consum se aduna.in livezi incepe adunarea merelor de vara (imediat dupa ce roua s-a uscat) si se continua recoltarea piersicilor si a caiselor tarzii. se usuca la umbra si apoi se pun in pungi de hartie.grabeste strangerea cepei. Se lasa la soare 6-7 zile. morcov si patrunjel. . dar inainte de depozitare pastreaz-o la soare cateva zile. in timp ce semintele seci plutesc la suprafata.intinde castravetii timpurii din sera pe sfoara.continui recoltarea vinetelor. . La ardei. AUGUST . indeparteaza radacinile laterale. mai mult soare. . Semintele bune se spala bine si se pun la uscat. verzei de vara. Semintele bune raman la fundul vasului. castraveti de toamna. Plivitul. se zdrobesc. galbene. . Se taie longitudinal fructul si cu o lingura se scot semintele. dupa care se extrag semintele. Apoi. se scurg.acum este momentul strangerii semintelor pentru primavara. . spanac. se usuca la soare in strat subtire . În vederea infiintarii culturilor duble cureti terenul de resturile vegetale.continua recoltarea castravetilor pentru muraturi. Poti cultiva fasole. mazare si gulioare. SEPTEMBRIE . . pentru productia de primavara. Daca ai timp suficient. apoi se scot semintele (codita cu seminte se aseaza pe un ziar si cu mana se desprind semintele). În medie la 10 kg tomate se obtin 30-50 g samanta ( in functie de soi). sanatoase. se toaca marunt. Cand s-au uscat trebuie sa aiba o culoare albicioasa-argintie. ardeilor. Cele bune se spala. La vinete. apoi pulpa se pune intr-un vas cu apa. acestia nu se recolteaza decat daca sunt complet copti. se pun in vase cu apa. coapte bine. caci altfel sunt acri. se spala si se lasa in apa. dar nu uita sa continui copilitul si carnitul lor. pentru extragerea semintelor se taie fructul in jurul coditei.continua prasitul. .daca vrei sa ai hrean cu radacina dreapta si groasa. Acestea se spala in apa. Din 15 kg ardei se pot obtine in medie 100 g samanta. Se usuca la umbra.

care se pastreaza in pungi de hartie.varza se recolteaza tot acum. se fac snopi mici. se taie cocenii si se pun pe foc. ceapa si usturoiul pentru recoltele timpurii de anul viitor. . 3 kg superfosfat si 1 kg sare potasica. . pivnita inainte de depozitare trebuie aerisita. . . dupa caderea brumei. Plantele se taie.pe masura ce gogosarii se coc. dupa care se scutura capsulele. santul se umple pe trei sferturi.se aduna porumbul care este copt. adanc de 60-80 cm si lat de 60 cm.se defriseaza terenul de resturile vegetale si se pregateste terenul in vederea fertilizarii. ardeii. O lucrare care da bune rezultate la pomii batrani carora li s-au aplicat taieri de regenerare este si intinerirea radacinilor.se recolteaza ultimii ardei. . se curata de frunze si se depoziteaza in pivnita.morcovii. morcovii.se sapa terenul.se recolteaza vinetele. pentru a nu se innegri. Pentru a rezolva aceasta problema exista cateva solutii care va pot veni in ajutor.se mai culege porumbul.se mai pot aduna semintele de ceapa si loboda. cat mai repede. . In lipsa de teren pentru gradina.zarzavaturile vor fi recoltate dupa 1 noiembrie. . sa iasa semintele. cu 2-3 udari obligatoriu. si consta in saparea unui sant circular in dreptul proiectiei coroanei pe sol. . prunele. . semintele ajung la maturitate la 2530 de zile de la inflorire. . . perele. 2) in locul unde se face taierea. toate acestea rezista bine la temperaturi joase: se planteaza rasadul de salata pentru primavara. pe masura ce s-au recoltat ultimele legume. usturoiul verde. mazarea. La salata. Aceasta lucrare se face fie in toamna premergatoare regenerarii. semintele se recolteaza dimineata.sfecla rosie mai poate fi recoltata. se zvanta.se scot cartofii de toamna. Pentru asigurarea unei incarcaturi normale de fructe pe pom. Dupa udat santul se umple definitiv cu pamant.Nu uita! Pentru a avea legume proaspete primavara devreme. Cum sa cultivam legume pe spatii mici Spatiul reprezinta o problema din ce in ce mai mare pentru oamenii din ziua de azi.rosiile necoapte se pot smulge din vrejuri cu tot si se pun la adapost si intuneric. NOIEMBRIE .pentru protejarea pomilor tineri de inghet si de rozatoare vom pune frunze moarte in jurul lor si le vom acoperi tulpinile cu saci. nucile. patrunjelul. stiut fiind ca distanta normala intre ele este de 10-20 cm.toamna se scurteaza radacinile pomilor batrani pentru a le prelungi viata. Trebuie pastrate ramurile de rod cu pozitie laterala. salata. se duc la umbra pentru uscare.se recolteaza gogonelele. OCTOMBRIE . unde se coc. . Toate radacinile se taie cu fierastraul de pomi si se scot. se seamana morcovii. . care sunt de culoare neagra. pastarnacul se scot pe timp uscat.se recolteaza varza si se pune la murat. curatata si dezinfectata. pastarnacul. Dupa o saptamana snopii se scutura bine deasupra unui ziar. guliile. Trebuie insa sa respectam cateva reguli la taierea de intinerire: 1) punctul din care se face scurtarea ramurilor trebuie sa se afle deasupra unor ramuri lacome sau a unei ramuri laterale. se vantura si ramane samanta buna. . pe roua. este timpul sa le cultivam . telina. Se vor depozita numai gogonelele sanatoase. Se taie cu tija intreaga. patrunjelul. patrunjelul. La pomii batrani se face o scurtare foarte puternica a ramurilor de schelet astfel incat jumatate din lungimea lor se taie.de 1-2 cm. sunt culesi si pusi la borcan. La ceapa. spanacul. Pentru un pom se socotesc 150 kg gunoi de grajd bine putrezit. . cultura legumelor se poate organiza si intr-un spatiu mai . . se fac snop. acestea fiind considerate cele mai bune. curatata de frunzele verzi si depozitata in pivnita. Apoi santul se acopera cu pamant amestecat cu ingrasaminte. care au devenit dulci si carnosi. loboda. este bine sa se faca si rarirea ramurilor de rod. fie primavara. se usuca la umbra. ramura nu trebuie sa fie au groasa de 8-10 cm. unde cu timpul se inrosesc si se pot consuma ca rosii coapte. inainte de intrarea pomilor in vegetatie. se toarna 10 caldari de urina de grajd subtiata cu apa (1 parte urina si 3-4 parti apa). . Se vantura semintele si se pun la uscat in strat subtire. gutuile. .ceapa verde (de stufat). care pot fi puse la murat sau pot fi depozitate in pivnita sau in incaperi mai calduroase. pentru a nu se scutura.se recolteaza merele.

logie. etc. acesta se va spoi atat in interior cat si in exterior cu minimum de plumb. in ideea obtinerii unor plante cu anumite caracteristici (rezistenta la boli. hardaiele in care se cultiva ficusi si filodendron. recolta bogata. se cultiva legume chiar pe acoperisul locuintei. daca faceti rasadurile prea devreme. daca optati pentru acest mod de a obtine florile. De asemenea. In unele parti ale lumii. etc. magazii. Oricum. dupa care se prabuseste partea deasupra. se pot organiza culturi de legume ca in oricare gradina obisnuita. Semintele obisnuite sunt cele de la plantele la care polenizarea a fost realizata natural de albine. pentru a feri materialul de rugina. iar ele vor fi prea slabite in . terasa. vant. se poate dezvolta o noua planta'' (DEX '98). tomate. Tubul se umple apoi cu pamant vegetal. samanta este o ''parte a plantei (inchisa in fruct). nu in laborator. formandu-se astfel un fel de copca in partea de jos a sectiunii. insecte sau pasari. ardei. salata. de abia iesite din seminte. Pe acoperis se pot amplasa si ghivece cu diferite specii de legume. in plus. cand timpul este rece. pe terasele blocurilor de locuinte sau de pe oricare alte constructii-garaje. amplasat intr-un colt cat mai luminat din bucatarie. cu smoala diluata in petrol. si daca planseul este bine izolat impotriva infiltratiilor. Hibrizii sunt formati prin fertilizarea incrucisata a doua varietati de plante. patrunjel. In afara de ce am spus pana acum. temperatura. asociate sau succesive. amestecat cu mranita.-cu anumite amenajari. mai bine zis. in loc sa le cumparati direct din magazine sau din piata. o cantitate de aer necesara si lumina. Pe balcoane si logii se pot amenaja pe margini jgheaburi cu pamant de gradina. pot fi folosite pentru culturile de legume. se taie peretele pana la 10 cm adancime. Semintele pot fi de doua feluri: hibrizi sau seminte obisnuite. tehnica este simpla si materialele de care avem nevoie sunt putine la numar. ar trebui sa intelegem ce anume este o samanta si cum ajunge ea sa se dezvolte intr-o planta de toata frumusetea. din 25 in 25 de cm . in grosime de circa 25 de cm. In primul rand. In ultima instanta. cand cumparati plicuri cu seminte aveti de ales dintr-o varietate mai mare de specii decat daca ati cumpara direct planta. in conditii prielnice. in care se vor cultiva dupa necesitati: marar. cand afara este mai cald. unde se depoziteaza pamant de gradina si se cultiva cu rezultate bune ceapa. se poate confectiona un tub de aceleasi dimensiuni din tabla galvanizata. Rezultate bune se pot obtine si cu ajutorul unui tub de material plastic de 2-2. pe de alta parte. In copcile create se pot cultiva o parte din legumele necesare consumului zilnic. In general stim cam cand sa punem semintele la incoltit. Semintele raman in stadiul de repaus pana cand sunt intruniti anumiti factori de mediu care sa declanseze germinatia: umezeala. cu o grosime de 25-30 de cm. celelalte sunt foarte sensibile si nu incoltesc intotdeauna. salata. etc. trebuie sa fi trecut deja pericolul de inghet (pentru a planta direct afara rasadurile. ridichi si ardei. castraveti. veti obtine plantele mult dorite putin mai devreme decat normal. in care se pot cultiva n limita posibilitatilor: ceapa.5 m lungime si cu diametrul de 25-30 de cm. cateva sfaturi de baza legate de modul in care trebuie sa puneti semintele de flori la incoltit. va trebui sa le tineti in casa prea mult timp. sau in lipsa acestuia. veti economisi bani. tomate. patrunjel. In lipsa unui tub de material plastic. mai devreme decat perioada in care apar in magazine. Cu acestea veti obtine cele mai bune rezultate. reprezentat fie de terasele de pe constructii. sau in balcon. apa. care contine embrionul si din care.restrans. marar. aceasta se va face numai dupa avizul constructorilor. in continuare. P lungimea tubului. Deasupra. Pe scurt. Pentru a nu dauna constructiilor respectiva. In acest caz.). Inainte de a continua. Rasadurile Cand vine vorba de realizarea rasadurilor. Iata. imediat ce s-au dezvoltat suficient). fie de balcoane sau de logii. sau. sa nu uitam si de mandria oricarui gradinar impatimit atunci cand va vedea rodul muncii sale. ''recompensa'' va fi mare atunci cand vom vedea plantutele firave. Pentru aceasta se va amenaja un strat de pamant vegetal. in culturi pure. in ea sunt stocate substantele nutritive din care se va hrani noua plantuta. Cultura legumelor se va putea infiinta pe terase numai dupa ce in prealabil se va verifica rezistenta cladirii respective.

va fi greu sa va dati seama ce plante vor fi.momentul in care le veti putea transplanta afara. Rolul apei este foarte important: inmoaie coaja care inveleste samanta si permite substantelor nutritive stocate inauntu sa hraneasca plantuta. evitand udarea in exces si rarind rasadurile imediat ce par a fi ingesuite. insa fara sa formeze gloduri care sa se prinda de radacini sau sa nu lase aerul sa treaca. Pamantul trebuie sa fie mereu umed . pana cand apare plantuta. iar intre frunze este foarte mult spatiu: motivul este lumina slaba. cea mai simpla solutie e sa puneti biletele pe care sa scrieti ce seminte sunt plantate in fiecare vas. vasul in care le-ati semanat va deveni neincapator. nu mai aveti ce sa faceti. E recomandabil sa pastrati cele mai sanatoase si mari plante. mai ales odata bagate in pamant. altfel planta va avea probleme. Cand afara temperaturile au depasit 10 grade si nu mai exista pericolul aparitiei inghetului. Pentru a impiedica aparitia ciupercii. . fie ea naturala (situatia ideala) sau artificiala. Odata germinate. Oricum. Daca temperatura scade chiar si pana la 21 de grade Celsius. cu cat pamantul este mai cald. uneori va fi nevoie sa suplimentati lumina naturala. fara resturi de buruieni. Exista si seminte care germineaza la intuneric . asa ca verificati mei des daca planta are nevoie de apa. aeroterma. intre plantutele ramase trebuie sa ramana cel putin 2. fara vreun motiv anume: problema este cauzata de o ciuperca. in care vase. astfel ca nu trebuie sa fie acoperite cu pamant. Oricum.cele care trebuie acoperite cu un strat de pamant de 1 cm. Poate va va fi greu sa aruncati din plantute. au tulpini foarte alungite. Unele seminte au nevoie de o cantitate mare de lumina. mai ales ca toate arata atat de sanatoase. pahare de iaurt (din comert). deci daca sunt acoperite cu putin pamant. chiar si cutia in care se tin ouale. temperatura foarte crescuta din incapere sau faptul sa plantuele sunt foarte inghesuite in vas. astfel ca va trebui sa le mai rariti. nu stau drepte.plantutele se ofilesc parca dintr-o data si mor. Dupa ce plantutele au aparut. Temperatura de care au nevoie semintele difera in timpul germinatiei si dupa.5 cm distanta. vase de inghetata. In timpul germinatiei. pe ambalaj. Altele germineaza mai bine daca primesc lumina ''filtrata''.dar nu imbibat cu apa -. In vasele mici pamantul se usuca mult mai repede.deoarece semintele contin destule resurse petntru a hrani plantutele in primele zile. cu atat este mai bine. iar pe celelalte sa le smulgeti cu mana sau sa le taiati de la nivelul pamantului.rasadurile cresc foarte inalte. Pe masura ce rasadurile isi dezvolta primul set de frunze (nu cele initiale. . . pornite din samanta).vas/vase: ghivece mici. rasadurile ramase trebuie scoase afara. care sa aiba o consistenta destul de densa pentru a absorbi si retine apa. insa daca nu o faceti. asadar. Aceste informatii le gasiti pentru fiecare tip de seminte. va trebui sa mutati semintele intr-un loc mai cald: langa o soba. Folositi un amestec de pamant curat. Probleme In general. semintele nu sunt foarte afectate de variatiile mici ce intervin in conditiile de mediu in care sunt crescute. Odata asezate pa/in pamant. exista insa si exceptii: . steril. rasaduriel nou aparute au nevoie de neaparat de lumina. si spalati bine inainte vasele in care puneti semintele la incoltit. Temperatura recomandata pentru incaperea in care sunt asezate vasele cu seminte este intre 23-32 de grade Celsius. cand deja pe pachetele de seminte sunt scrise datele cand trebuie plantate semintele. Nu trebuie sa uitati sa faceti gauri prin care sa se scurga apa. pahare de plastic. Cel mai bine este sa asezati vasele cu rasaduri pe pervazurile cel mai bine luminate. ele nu trebuie tratate cu nici un fel de substante fertilizatoare. temperatura perfecta se incadreaza intre 16-21 de grade Celsius. plantutele vor putea fi plantate in gradina. dupa 2-3 zile din acest moment. pentru ca plantutele au nevoie de 12-16 ore de lumina pe zi. Acest proces este mult mai usor acum. . situatia se va schimba. intr-o zona protejata. Materiale necesare: . O alta conditie pentru ca semintele sa germineze este lumina. semintele nu mai aunevoie decat de apa. folositi pamant de buna calitate. Incercati sa preveniti aceasta situatie.cum multe seminte seamana intre ele. odata ce plantutele s-au ofilit. bine batatorit.

folia dubla de acril transmite aproape 83% din lumina si reduce cantitatea de caldura pierduta la numai 20-40%. pentru a remedia problema. are o rata mare de contractie si in aproximativ un an incepe sa se ingalbeneasca si sa isi piarda din transparenta. Lumina difuza sau directa e benefica fiecarei plante de sera pentru ca reduce excesul de lumina pentru partea superioara a frunzei si cresc gradul de lumina reflectata pe partea inferioara a acestora. rasadurile nu au nevoie de fertilizatori pana cand nu incep sa dezvolte frunze adevarate si chiar si atunci. . arata bine si au un pret moderat. desi acestea pot avea rol de bariera naturala impotriva frigului si vantului. este scump si se zgarie foarte usor. Serele cu pereti de plastic au cateva avantaje fata de cele de sticla. Daca veti folosi chiar solul din gradina pentru cultivarea legumelor. Cultivarea legumelor in sera Alegerea locului Locul ideal pentru construirea unei sere este unul in care lumina sa aiba intensitate mare.Acrilul este rezistent la intemperiile vremii. Nu exagerati. pentru a reflecta cat mai multa lumina.Panourile de poliester cu fibra de sticla sunt durabile.aceasta lungime de unda este numita radiatie activa din punct de vedere fotosintetic. mai ales primavara. In situatiile in care pamantul existent nu e bun. . Materialul se zgarie usor. in timp se ingalbenesc. exista trei factori de importanta majora pe care trebuie sa ii aveti in vedere: rezistenta.frunze decolorate: sunt cauzate de o deficienta de minerale. Pentru serele permanente e de preferat sa aveti o temelie de ciment. pentru a face loc unei cantitati cat mai mari de lumina.asta le va face destul de rezistente pentru a rezista la vant. o sursa de apa este foarte importanta. Cel mai portivit este pamantul nisipos. Cele mai multe plantelor crescute in sera au nevoie de lumina cu lungimea de unda intre 400 si 700 nanometrii . firele electrice. Pantele acoperisului trebuie sa fie la cel putin 28° iar aerul cald din sera trebuie sa previna acumularea de zapada pe acoperis. Majoritatea materialelor de constructie pentru sere lasa sa treaca lumina cu aceste caracteristici. este recomandabil sa alegeti un loc din curte care sa aiba pamant usor drenabil. relativ usor de montat si in general rezistent. Este distrus foarte repede de razele . este mai bine sa le tratati des si cu moderatie decat rar. gradinarii ar trebui sa aduca pamant din alta parte sau sa cultive numai acele legume care s-ar adapta la conditiile respective. Materialele peretilor si acoperisului trebuie sa fie transparente. nu arata foarte bine si trebuie intretinute cu mai multa atentie decat celelalte. e usor. grindele acoperisului trebuie sa sustina si vitele de castraveti. In acest caz. Materialul nu se ingalbeneste. . Fara a sacrifica rezistenta si siguranta serei. Dezavantajul este ca este ca poate lua foc. nu se sparge usor si este foarte transparent. De asemenea. tratati saptamanal plantutele cu o substanta fertilizatoare lichida. Colturile serei si acoperisul trebuie intarite cu grinde . gradul de iluminare naturala si costurile. temperaturi moderate si umiditate scazuta pe perioada iernii. amestecata la jumatate din concentratie.Policarbonul rezista mai bine la impact si este mai flexibil. De asemenea. Existenta utilitatilor in imediata apropiere va reduce costurile initiale. Rezistenta se refera la zapada si vant. Tipuri de materiale de constructie pentru sere . Rata de absorbtie a radiatiilor este mai mare decat la sticla. De obicei.. Structurile de suport trebuie vopsite cu vopsea de culoare deschisa. . Foliile duble de policarbon transmit in jur de 75-80% din lumina si reduc pierderea de caldura la 40%. dar cu cantitati mari.panourile de polietilena sunt foarte ieftine dar nu pot fi folosite decat temporar. Polietilena si fibra de sticla tind sa imprastie lumina. De asemenea. in timp ce acrilul si policarbonul lasa radiatiile sa treaca. iar usa trebuie sa fie mare. cel principal fiind legat de costuri. In comparatie cu panourile de sticla sunt mai rezistente la impact si transmit un pic mai putina lumina. mai usor si mai ieftin decat acrilul.frunze ondulate: problema apare din cauza folosirii in exces a substantelor fertilizatoare. Concentratiile mari de sare din apa sau pamant reduc semnificativ recoltele. De asemenea. elementele de structura trebuie mentinute la minim. Constructia serei Cand va ganditi la design-ul serei. plasticul se adapteaza mai usor diferitelor modele de sere. sistemele de irigatie si tevile de incalzire trebuie mentinute la minim. pentru ca rasadurile se pot imbolnavi. Evitati sa construiti sera langa case sau copaci care fac umbra.

daca e tratat cu substante speciale dureaza cu 12-24 de luni mai mult decat cele netratate. fara sistemul de ventilatie pornit. Vantul si asezarea serei influenteaza pierderea de caldura. Incalzirea. Si racirea este la fel de importanta. mecanic si biologic al culturilor. Mai degraba. transplantare si recoltare variaza de la o zona la alta. pietris sau amestecuri fara pamant. Surplusul de dioxid de carbon este cel mai eficient atunci cand sera a fost inchisa mai multe zile la rand. Cultivarea rosiilor in sera Plantarea Intr-un an. Primavara tarziu sau vara devreme este posibil sa fie nevoie sa umbriti sera. Daca este sterilizat cu abur. cu conditia sa fie usor drenabil. inzone in care pamantul nu este destul de bogat. Cultivarea hidroponica Presupune cultivarea legumelor in sera. atat pentru dezvoltarea vegetativa. Calitatea pamantului poate fi imbunatatita daca seadauga balegar sau compost. mai intai trebuie sa stiti temperaturile minime de care are nevoie fiecare cultura in parte. Soiurile de rosii incep sa se coaca la cel mult 100 de zile de la plantare. budoane. Inainte de plantare e bine sa testati calitatea pamantului pentru a determina cantitatea de fertilizator care trebuie aplicata fiecarei recolte. cele hidroponice au nevoie de ingrijire foarte atenta. Ventilatoarele trebuie instalate cat mai sus posibil pe perete. iarna si primavara). Alte legume sunt vanata. Metoda hidroponica permite cultura legumelor in sera. si ierburi precum patrunjelul. Controlul temperaturii Acest aspect este foarte important in sera. mentineti o temperatura de 82°C timp de cel putin 4 ore. inante de fumigare. Toate substantele fertilizatoare cu fosfor si potasiu trebuie aplicate inainte de plantare si incorporate direct in pamant. O umiditate peste 90% duce la aparitia unor boli la plante. Solul Cel mai usor mod de a porni cultivare legumelor in sera este folosirea pamantului din apropiere. urmate de castraveti. pesticidele sunt folosite in combinatie cu metode de control natural. tuburi. cat a fructelor. in pungi. Desi exista sisteme automate de fertilizare si irigare. Pamantul trebuie fumigat sau sterilizat cu abur cu cel putin doua saptamani inainte de plantarea legumelor. Ambele se pot cultiva in afara sezonului (toamna. Pentru a determina nivelul de caldura necesar. Racirea prin evaporare este o metoda eficienta si economica de a scadea temperatura din sera. racirea si ventilatia trebuie sa fie asigurate de sisteme automate pentru a asigura conditiile perfecte si pentru a usura munca. in sera se pot obtine 1-2 recolte de rosii. Legume potrivite pentru cultivarea in sera Rosiile sunt legumele cele mai mult cultivate in sere. aceste atrebuie monitorizate permanent. O ventilatie corespunzatoare este importanta nu numai pentru controlul temperaturii cat si pentru inlocuirea cantitatii de dioxid de carbon si controlul umiditatii. Managementul integrat al daunatorilor Este o abordare holista asupra controlului daunatorilor care nu include folosirea pesticidelor in sera. vase arangate in asa fel incat sa permita circulatia unei substante nutritive necesara pentru cresterea plantelor. ardeii rosii. Cel mai des sunt folosite ventilatoare pe acoperis pentru serele din panouri de plastic si cele laterale pentru ventilatie si racire.ultraviolete ale soarelui. . in nisip. Este mai scump decat polietilena si tinde sa acumuleze praf. . Alte substante fertilizatoare secundare se aplica numai cand e necesar. balanta substantelor nutrivive si despre fiziologia plantei. dar si sansele ca daunatorii sa se adapteze la ele. Data de plantare. Fertilizatoarele cu nitrogen se aplica in etape: o parte inainte de plantare si restul intimpul perioadei de dezvoltare. daca temperaturile urca prea mult. Cultivatorii trebuie sa aiba cunostinte foarte aprofundate despre caracteristicile plantei. Utilizarea scazuta a pesticidelor in schimbul taierilor mai eficiente reduc nu numai efectele adverse ale chimicalelor asupra oamenilor si mediului. Spre deosebire de culturile traditionale.polivinilul are o rata foarte mare de emitere a radiatiilor si de aceea cresc temperatura in sera pe perioada noptii. Evitati cultivarea adanca dupa sterilizare pentru a preveni reintroducerea semintelor de buruieni si a organismelor daunatoare de sub nivelul la care a patruns sterilizarea. cazi. Dioxidul de carbon S-a descoperit ca marirea cantitatii de dioxid de carbon in sera creste semnificativ recoltele de rosii sau alte legume. temperatura minima din exteriorul serei si suprafata serei.

lucru care reduce riscul de aparitie al bolilor si da mai mult loc de manevrare pentru momentul stropitului si recoltarii. Important este ca dupa acel tratament initial.asta va ajuta la o mai buna circulatie a aerului. Cam cu 40-45 de zile inainte de recoltarea tuturor rosiilor. inainte de a fi folosita. Se planteaza la o adancime cu 2. De asemenea. Se uda imediat dupa transplantare. fertilizarea se poate face de doua ori pe saptamana. pentru ca lama cutitului poate fi purtatoare de boli) . dupa asta. asezati rasadnitele la umbra. la 21°C. rosiile vor ramane pitice iar leguma va avea forma neregulata. De asemenea. Dupa aceea puteti indeparta folia. vitele ar trebuie sa creasca toate intr-o singura directie. Acest tratament ar trebui sa ajute semintele sa dezvolte cotiledoane mai mari si tulpini mai subtiri. pahare de iaurt. Se pastreaza numai 2 frunze deasupra celui mai de sus buchet de flori. la 6 mm adancime. tulpinile laterale trebuind rupte (nu taiate. Aceasta va duce la dezvoltarea mai buna a celorlalte rosii. iar rasadnitele se pot muta in plin soare. temperaturile trebuie mentinute la 21-23°C ziua si 15-17°C noaptea. Aceste sarme trebuie sa fie la cel putin 65 cm deasupra stratului de rasaduri. Udarea cu apa mai rece de 10°C ingheata radacinile si face ca rosia sa ramana pitica. plantele pot fi ciupite. Pe cat posibil. vita trebuie sa fie sustinuta de sfoara de sub frunze. inghetata sau de plastic) pentru a reduce costurile muncii si socul transplantarii. e foarte posibil ca aceasi floare sa trebuiasca scuturata de mai multe ori. amestecat in apa de udare. Cea mai des intalnita problema este variatia temperaturii (ziua peste 32°C iar noaptea peste 24°C sau sub 14°C). Vitele pot fi sustinute de fire de plastic sau sfoara legate lejer in jurul bazei plantei si apoi de sarme sau de elementele scheletului se sustinere a serei. Se pot folosi si un amestec de pamant obisnuit. De asemenea. Firele de plastic sau sfoara se infasoara in sensul acelor de ceasornic in jurul vitei. Lasati numai planta cea mai viguroasa in fiecare vas.daca acest lucru se intampla. Legarea si copilirea rosiilor O singura tulpina principala trebuie antrenata pe suport. ciupiti toate frunzele batrane de sub nivelul fructului . udati si acoperiti vasele cu o folie de polietilena. pana germineaza semintele. temperaturile pot fi scazute putin. cu o invartir completa la fiecare 3 frunze. Dupa 4-6 saptamani de la semanare. se continua copilirea rosiilor. In locul aparatului puteti sa scuturati pur si simplu floarea. Recolta de primavara tarziu se obtine prin semanarea semintelor toamna tarziu sau iarna devreme. Pe masura ce rosia se dezvolta. crescand numarul de recolte. inlaturand varfurile terminale. Alte . Rosiile care nu s-au dezvoltat suficient si care sunt deformate trebuie inlaturate pentru ca sunt de calitate inferioara. Sunt un numar de factori care duc la scaderea numarului de fructe. plantele vor fructifica mult mai devreme. dar acesta trebuie fumigat pentru a elimina si neutraliza insectele. Plantele trebuie tratata saptamanal cu un fertilizator solubil. bolile si semintele de buruieni. Pentru asta trebuie sa cumparati un aparat special pe care sa il porniti de doua ori pe zi (la orele 10 si 15) care sa faca florile sa elibereze suficient polen. pentru ca aerul nu circula ca in natura si gradul de umiditate este crescut. pamantul trebuie mentinut la 70°C timp de 30 de minute pentru a se distruge toti daunatorii. Se leaga iar si se aduna frunzele care au cazut pe jos in timpul operatiei.aceasta operatie se numeste copilirea rosiilor. Dupa aceste 10-14 zile. rasadurile de rosii sunt destul de dezvoltate pentru a fi transplantate in straturi.5 cm mai mare decat cea din rasarnita. Folosirea amestecurilor de pamant steril. Apa de irigare poate fi putin incalzita iarna. de gradina scade incidenta bolilor. rasadurile trebuie tinute in primele 10-14 zile la temperaturi de 14-15°C ziua si 1113°C noaptea. Pe masura ce rosiile se maturizeaza in partea inferioara a vitei. Aceasta operatie va pastra rezervele de substante nutritive pentru maturizarea fructului deja prezent. Semanati 2-3 seminte in fiecare rasadnita.Recoltarea poate fi gata mai devreme ca sa se reduca coturile incalzirii. desfaceti sforile si codorati vitele pana la cel putin 90 cm. pe masura ce aceasta se dezvolta. Polenizarea florilor Polenizarea mecanica este in general necesara atunci cand cultivati rosii in sera. Nu incercati sa infasurati sfoara in jurul varfului ramurii. Cel mai bine este sa samanati semintele in rasadnite (vase de plastic. Cand planta a crscut pana la sarmele se suport. cu 38-46 cm distanta intre ele si pe randuri de 90-120 cm latime. nu de codita sau de buchetul de rosii. temperaturile nu trebuie sa scada sub 1213°C . pentru ca acesta se poate rupe. Deoarece nu toate florile de pe un ciorchine se deschid odata. In zilele noroase.

daunatorii si cele legate de calitatea apei. Alte ingrijiri Ph-ul optim pentru cultivarea rosiilor este de 5. in rasadnite semicalde sau in solar. Pentru cultura de toamna semanarea se face la inceputul lunii august. potasiu sau nitrogen inainte de plantare. Sterilizarea (fumigarea) pamantului este ce mai eficienta metoda de control. sterilizarea pamantului si ingrijirea atenta sunt cele mai obisnuite metode de control.pentru a se mentine mai mult.niciodata mai mici de 10°C . Dupa plantare rasadurile se uda. se ofilesc foarte mult in timpul zilei dar isi revin noaptea. Cele deschise la culoare trebuie tinute la minim 21°C pentru a deveni rosii. Semanatul se face pe straturi de 1-1. inca din toamna. In ultimul caz este vorba de imbolnavirea rasadului inainte sau dupa ce a crescut peste nivelul pamantului. inceputul verii. piata este cea care determina.probleme sunt umiditatea crescuta. Bolile rasadului de rosii sunt cel mai des cauzate de ciuperci ca Pythium spp. salata face capatani mai mari. Terenul trebuie lucrat si ingrasat. pentru a fi de calitate foarte buna. Marula de Braila. urmat de aspectul prost al plantei in general. In cultura. putrezirea tulpinii si uscarea rasadului inainte sau dupa germinare. Unul din simptome este aparitia de radacini a unor noduli sau umflaturi. Distanta de plantare a rasadului este de 20 cm intre randuri si 15 cm pe rand. Alegeti un loc insorit. la adancimea de 1. Rosiile trebuie tinute la temperaturi de 13°C . care duc la indoirea tulpinii. Salata timpurie se protejeaza in tunele de folie impotriva inghetului. Verticillium si Fusarium sunt boli care duc la ingalbenirea frunzelor pe margini sau intre venelor. si Rhizoctonia solani care se gasesc in pamant. Pentru culturile de la sfarsitul primaverii. Rosiile se culeg de obicei de 2-3 ori pe saptamana. salata se seamana in februarie-martie. poate fi nevoie sa adaugati ingrasamant cu fosfor. intensitatea scazuta a luminii.5-2 cm primavara si 2-3 cm toamna. In jurul rasadurilor de rosii.8. de foi si salata aurie. Ingrijire Daca semanarea s-a facut din toamna este bine sa se aseze peste cultura un strat de frunze uscate. Salata Salata este cunoscuta sub mai multe varietati: salata capatana. Cultivata prin rasad. Arges Pentru semanare in toamna: Polul Nord Salata se cultiva prin rasad sau prin semanare directa in gradina. Bolile semintelor includ putrezirea semintei (nu mai germineaza din cauza unei ciuperci).8-6. Oricum. Pentru cultura timpurie de primavara salata se insamanteaza in gradina intre 20 august-10 septembrie. mai raspandite la noi sunt soiurile: Pentru cultura timpurie: Bottner. Simptomele includ aparitia unor leziuni uscate sau apoase la nivelul solului. Nematodele ataca radacinile si duc la dezvoltarea deficitara si ofilirea plantei (foarte des e intalnita ofilirea in timpul zilei). Recoltarea E bine ca fructele sa ramana pe planta cat mai mult posibil. paie sau gunoi de grajd paios pentru a proteja cultura de gerurile din timpul iernii. Urechiusa Pentru cultura semitimpurie: De Stuttgart. datorat incapacitatii radacinilor de a trage substantele nutritive necesare. daca rosiile trebuie recoltate mai devreme. dezechilibrul substantelor nutritive. Plantele raman mici ca inaltime. . Se seamana la jumatatea lui februarie. Controlul bolilor si daunatorilor la rosii Cel mai bun tratament pentru combaterea bolilor este prevenirea. la 8-10 cm. Ele trebuie rupte in asa fel incat o parte din pedicel si bracteea sa ramana pe fruct. alungita.5 m pe care se cultiva 5-6 randuri de salata la 20-25 cm distanta. Timpurie de Banat. este bine sa aveti la indemana o serie de substante fungicide si un sistem bun de imprastiere a acestora pe toata suprafata plantelor. Tratarea semintelor cu substante fungicide corespunzatoare. In functie de rezultatul analizei pamantului. Ele ajuta la mentinerea umiditatii si previn compactarea pamantului in jurul radacinii. planta moare. se poate aseza un strat de paie curate. asigurati o buna circulatie a aerului si monitorizati indeaproape sistemul de irigatie pentru a mentine la minim sansele imbolnavirii. Oricum. pamant usor drenabil si sterilizat. La 1000 mp sunt necesare 200300 gr samanta. 2000-3000kg gunoi de grajd la 1000 mp. de cele mai multe ori. Cand rasadul are 5-6 frunze se face plantarea in gradina. In cele din urma.

Gorella . cand frunzele au crescut mari si se formeaza capatana. Capsunul este o specie precoce. Inmultirea se face pe cale naturala. Este intalnit si la campie.o toamna lunga si calda) si soiuri remontante (se obtin doua recolte in fiecare an. Acest soi necesita in plus fata de alte tipuri de salata o lucrare speciala de ingrijire. In functie de soi si conditiile de cultivare. atc. pentru a tine capatana stransa si a nu patrunde lumina in interior.salata cu capatana alungita . Fragul de camp (Fragaria viridis) are fructe gatuite. motiv pentru care cultura acestuia nu prezinta importanta economica. mai timpurii sau mai tarzii decat cele care se obtin in camp. o specie reprezentata de foarte multe soiuri care se gasesc doar cultivate. Avand o talie redusa (15-40 cm) sub forma compacta sau rara capsunul se poate cultiva in spatii foarte mici din gradina casei. ordinul Rosales. productia de toamna este asemanatoare calitativ si cantitativ cu cea de primavara). Pe teritoriul tarii noastre. in imediata vecinatate a padurilor. se leaga frunzele la varf cu sfoara. Prin folosirea soiurilor remontante (cu mai multe recolte pe an) se pot obtine capsune si toamna. continutului in vitamina C si alte substante utile pentru alimentatia omului. dar cu dimensiuni foarte mici. Increngatura Spermatophytae.Cultura se praseste in primavara. Subincrengatura Angiospermae. capsunul da productii mari si foarte mari. fragul cu fructe mari. Din hibridarea acestor doua specii a rezultat Fragaria grandifolora. in valcele. Denumirea de capsun este improprie deoarece soiurile de capsun sunt fragi cu fructe mari. Fragul comun (Fragaria vesca) este o specie diploida cu flori hermafrotide. Alaturi de frag. spre deosebire de soiurile semiremontante. se mai poate cultiva in vase cu amestec de pamant si solutii nutritive. cat si toamna. primavara si toamna . care se desprind mai greu de pe pedicel. daca sunt indeplinite conditiile climatice prielnice . Fructul este deosebit de aromat. in solarii sau in sere. Recoltarea salatei incepe in aprilie si se continua in mai si iunie.este mai rezistenta la seceta si poate fi cultivata si in timpul verii. A fost introdus in cultura de foarte mult timp. in flora spaontana regasim 3 specii ale genului Fragaria: Fragaria vesca sylvestris. subclasa Rosidae. Marula . Deosebim astfel soiuri neremontante (fructifica un singur sezon pe an. Soiurile de capsun se clasifica in 3 categorii in functie de specificul fructificarii. Capsunul de padure creste spontan in toata Europa. Cultivarea capsunului se poate face si intercalat in plantatiile de pomi fructiferi. de asemenea aromate intens. producand fructe in primul an de la plantare. si anume. Fragaria viridis (collina) si Fragaria elatior. dar s-a renuntat treptat la el o data cu aparitia speciei Fragaria grandiflora. calitatii fructelor. Capsunele se numara alaturi de cirese printre primele fructe care ajung la maturitate in timpul anului (mai-iunie). toti acesti arbusti avand deopotriva valoare alimentara si medicinala. Aceasta este un exemplu de marcotaj natural. provenind din speciile americane Fragaria virginiana si Fragaria chiloensis (fragii de Virginia si fragii de Chile). se ingrasa suplimentar si se uda. prin stoloni. pentru ca inima salatei sa ramana alba si frageda. se rareste la 20 cm pe rand. daca stolonii se planteaza in luna iulie. in perioada mai-iunie). Principalele soiuri cultivate Soiurile neremontante sunt: 1. Ingrasarea se face cand plantele au 8-10 frunze. Se intalneste in flora spontana. din familia Rosaceae mai fac parte macesul (Rosa canina). smeurul (Rubus idaeus) si murul (Rubus caesius). productii ce pot depasi 20 t/ha. La 1000 mp de cultura se pot obtine 20000-25000 capatani. clasa Dicotyledonae. pana in octombrie. functie de tipul de cultura. Taxonomic genul Fragaria este incadrat in familia Rosaceae. Capsunul Denumire stiintifica: Fragaria grandiflora Familia: Rosaceae Origine: Hibrid Dimensiuni: 5 . in paduri pana in regiunea pasunilor subalpine. semiremontante (fructifica atat primavara.10 cm Capsunul o specie pomicola care prezinta un interes economic si alimentar deosebit datorita potentialului mare de productie. dar si pe suprafete mari in aer liber. Capsunul permite obtinerea de recolte extrasezonale.

Inflorescenta este de asemenea de tip hermafrodit. la ger si principalele boli. cu foliola mediana mare. puternic gofrata (incretita) cu marginea limbunlui involuta. care se preteaza atat pentru cultura in camp. Achenele sunt mici. cu petalele albe. Achenele sunt galbene pe partea umbrita a fructului si rosiatica pe cea insorita. 4. Aceasta este destul de consistenta. Frunzele sunt inalte. Inflorescenta este hermafrodita. destul de aromata. Frunzele au culoarea verde-inchis. larg-eliptice. cu foliola mediana rotunjita. Este printre cele mai productive soiuri de capsun obtinanduse productii care depasesc 25 t/ha. 10 g. de culoare rosu-inchis. Inflorescentele au in medie cate 8 flori si 2 axe secundare. verzi si lucioase. si formeaza numerosi stoloni violacei. Au forma de cupa. productiile depasesc 20 t/ha. prezinta numerosi stoloni.A fost obtinut in Olanda. Golul central al fructului este foarte mic sau absent. conic alungite. cu achene dese asezate pe conturul fructului. mai lungi decat petalele. Caliciul este foarte mare si se detaseaza usor. Sanvini raportand in Italia in 1978 o productie de 724 g/planta. Pocahontas Este un soi viguros. lucioase. prezinta un gol mare in centru. Pulpa este rosie-portocalie. Este cam acida si slab aromata. . galbene verzui ingropate superficial in pulpa. si se comercializeaza din anii 50. Inflorescenta este de tip hermafrodit. ondulata. cu petale albe galbui sau albe verzui. Aceasta este de culoare rosu intensa. si contine in medie 7 flori. cu foliola mediana usor rotunjita. este hermafrodita. in prima decada a lunii mai. introdus in cultura in anul 1951. Fructele au pedunculii rezistenti. verde deschis cu luciu slab. Culoarea lor este verde deschis. care este mai roza in interior. alteori puternic latite. fara goluri consistenta si intens aromata. motiv pentru care se desprind cu dificultate de planta. cu frunze inalte verde deschis. dar este sensibil la patarea rosie a frunzelor (Fabrea earliana). originar din Statele Unite. cu sepalele mai lungi decat petalele. seceta si principalele boli. 2. Red Gauntlet Un soi englezesc. dulce-acidulata si cu o aroma puternica. plantele cresc rasfirate. este scurta cu 2 axe secundare. are dimensiuni mari. Au suprafata neregulata. Recoltarea are loc in prima decada a lunii iunie. Regina Un soi viguros cu numerosi stoloni si recoltare extratimpurie. este de regula mai scurta decat frunza. cu varful tesit. ca si pulpa. 5. sunt scurt conice iar uneori latite si costate si varful usor tesit. destul de dese. Planta are vigoare mijlocie. Culoarea este rosu inchisa. Soiul este rezistent la secetea. Dupa caderea petalelor. cu gat. Este destul de rezistent la seceta si ger. Petalele sunt albe de aceeasi lungime cu sepalele. Sepalele sunt lobate. Soiul este de origine din Germania. Pulpa este consistenta. atat in camp cat si in culturile fortate. Inflorescenta are lungime variabila. S. Planta este viguroasa. prezinta axe secundare. Are o comportare foarte buna. inguste. Potentialul productiv atinge 300-687 g/planta. Potentialul de productie nu este satisfacator. conic alungite. cu o retea albicioasa. Frunzele sunt mari. ondulate. in special la fainare. rosu portocaliu la periferie si roz deschis in centru. Este un soi de asemenea rezistent la ger. usor detasabil de fruct. cu port dirijat. retezat. dar sensibil la boli. Calicul este foarte mare. Frunzele sunt mari. In general. asemanatoare cu cea a fragilor de padure. rupand o portiune din pulpa. Fructele sunt mari. Potentialul productiv este mai mare decat la Gorella. Planta formeaza un numar potrivit de stoloni lungi. A fost comercializat incepand cu anul 1957. uneori cu gat. Sepalele sunt lungi. Masa fructului variaza intre 10-19 g. acest soi fiind cultivat mai mult pentru perioada foarte timpurie de fructificare. seceta si principalele boli. Fructele sunt mari. acidulat-dulce. comercializat in jurul anului 1960. Plantele sunt rezistente la ger. Achenele sunt mici. Senga Sengana . potrivit de suculenta. Au marginea limbului involuta (rasfranta in sus). cu pubescenta foarte fina pe suprafata. sepalele se rasfrang peste fructul in formare pe care il acopera in intregime. Caliciul este format din 12-14 sepale. Fructele sunt mici (6-8 g). 3. cat si pentru cultura fortata in sere. de culoare rosu lucios. uneori rasfrante in afara. conice. Culoarea lor este rosie-intensa lucioasa. Fructele au intre 10-12 g. ingropate superficial. usor alungite. Este de dimensiune mijlocie. este consistenta si suculenta. si sunt ingropate superficial in pulpa.

fructele capata o culoare vinetie. Ardeiul. Plantarea in camp a rasadului are loc la inceputul lunii mai. sfero-conice. grasi. Se coace cu putin inainte de soiul Red gauntlet. ardeiul trebuie cultivat într-un pamânt bogat. castravetii se pot cultiva si in solarii de tip tunel. Marina. In fiecare cuib se pun cca 200 gr mranita care se amesteca bine cu pamantul. Fructele sunt mari. Rubin. 3000-4000 kg la 1000 mp. caldura. scurt conice. uneori cu varful latit. Florile se deschid in totalitate in interiorul frunzisului. Achenele sunt mici. care contribuie la obtinerea unor recolte mari si timpurii. obtinandu-se 25-30 t/ha. Uneori fructul are slabe denivelari la nivelul caliciului. Creste cu un frunzis bogat. Udarea se face numai la radacina. Ingrijire: Daca plantarea se face prin rasaduri.5 m pe rand. etc. Soiuri Ardei gras: Galben timpuriu. Export. afânat. mai scurte decat frunzele. etc. cu rezistenta buna la transport datorita consistentei. si la 3 zile Gorella. Cultura de vara a castravetilor se face prin semanarea direct in camp. Galben urias. este o planta pretentioasa la lumina. acestea producand castraveti. se ciupesc. Planta este viguroasa. in principal la fainare. la sfarsitul lunii aprilie. Famosa. Recoltarea trebuie facuta cand castravetii sunt tineri. Pana ca vrejii sa acopere terenul se fac 1-2 prasile fara a vatama radacinile. dupa ce rasar. Levina. Ileana. Prima ingrasare se face la 10-15 zile de la rasarire. . aromata puternic. deoarece fructele imbatranesc foarte repede si isi pierd din calitate. Pentru a avea o productie mare si de calitate.: kapia) si gogosari. Daca plantarea s-a facut prin semanare directa. Potentialul de productie este foarte ridicat. plantele nu mai leaga rod. ferind vrejii de umezeala. Cand si acesti lastari au format 5-6 frunze. De retinut: terenul destinat culturii de castraveti trebuie arat sau sapat din toamna si ingrasat cu gunoi de grajd. repetand operatia si la lastarii de ordinul 3. care in general este destinata la murat. lucrat adânc si îngrasat cu gunoi de grajd. Cand plantele au format 4-5 frunze li se ciupeste (rupe) varful. imediat dupa plantare se uda cultura cu apa calduta (12-18 gr C). Superb. fie pe brazde (rasaduri reci). Urias de California. 10-15 g. Frunzele sunt mici. cu foliola mediana rotunjita si plana. lungi (ex. Galben de Banat. Dupa prasila a doua plantele se musuroiesc. comercializat din anul 1962. verde inchis. cu luciu pronuntat. Daca se lasa neculese si imbatranesc. Nu trebuie calcati sau rasuciti vrejii. 2000-3000 kg castraveti de vara si 1500-2000 kg castraveti de toamna. Caliciul este mic si usor detasabil. Ingrasarea suplimentara are o contributie deosebita. Este insa sensibil la Botrytis cinerea . Soiuri: Delicates. dar formeaza putini stoloni. la distanta de 70/30 cm. Soiul este rezistent la ger. foarte numeroase. Gogosar: Timpuriu de Bucuresti. De pe 1000 mp de cultura se pot obtine 1000-2000 kg castraveti timpurii. Inflorescentele sunt hermafrodite.putregaiul cenusiu. la 1 m intre randuri si 0. Urias dulce. Daca nu se recolteaza la timp. fie in ghivece. deoarece planta are de suferit. deoarece acestia pot putrezi. apa si hrana.Este ca si Regina un soi de provenienta germana. iar a doua la 15-20 zile de la prima. contin intre 6-9 flori mici cu petale albe usor colorate in roz. plantele se raresc lasand cate 2 la cuib. Recoltarea se repeta la 2-3 zile. Semanatul in ghiveci sau pe brazde se face la inceputul lunii martie (2-3 seminte la ghiveci sau brazda). Ardei In cultura se gasesc 4 feluri de ardei: iuti. Pulpa este consistenta. semanatul se face pe brazde la inceputul lunii iulie.6 m pe rand. la fel ca rosiile si vinetele. la seceta si boli. De la baza plantei vor creste noi lastari. De regula se foloseste soiul Cornison. de culoare uniforma rosie inchisa. Pentru murat sunt indicati castraveti de 8-12 cm lungime. Pentru productia de toamna. pe care se vor forma mai multe flori femeiesti. inceputul lunii mai. Bistrita. Splendid. Lang. O lucrare foarte importanta la castraveti este "ciupitul". cu baza dreapta. Românesc. Castravetii Cultura timpurie de castraveti se produce prin rasaduri. apoi se seamana la cuib 4-5 seminte la adancimea de 2-3 cm. Calincov verde. Peste cuib se presara strat de 1-2 cm de mranita. potrivit de ingropate in pulpa fructului. Cornison. Tot in scopul obtinerii de productii timpurii. la distanta de 1 m intre randuri si 0.

mai tarziu. Distanta de plantare pe biloane este de 40/40 cm. Rasadul Semanatul în rasadnita se face catre sfârsitul lunii februarie (pentru culturi timpurii) sau la mijlocul lunii martie pentru culturile de vara. Recoltarea pastailor incepe la 15-20 zile de la inflorire. Bogdana. plantele nu mai leaga alte pastai iar productia scade. gogosari si ardei lungi) semanatul se face în rasadnite reci (pe straturi) la începutul lunii aprilie. inceputul lunii mai). dupa udatul de la plantare ardeii nu se mai uda 2-3 saptamâni pentru ca plantele sa se înradacineze bine. lasând doar 5-6 ardei la tufa. Culesul se repeta la cateva zile. etc. Rasadurile trebuie îngropate la aceeasi adâncime ca cea din rasadnita. Cosmin Ardei iute: Iute portocaliu (ciusca). etc. Aurie de Bacau. Important este cum se face udarea. Pentru ardeiul iute plantarea se face la 30/30 cm. si anume: apa sa nu fir prea rece. ardeii se planteaza la începutul lunii mai. cultura de fasole se praseste si se uda in caz de seceta. Fasolea pitica se poate semana si in iulie pentru productia de toamna. apoi udatul se face odata la 68 zile.75 kg ardei. în timpul înfloririi masive se întrerupe udatul. Soiuri de fasole pitica: Beste von Allen. Lung românesc. Daca se intarzie recoltarea. Daca plantarea se face pe straturi înaltate. Medaliat. În celelalte cazuri. îngrasare suplimentara). Fasolea pitica (oloaga) se seamana in randuri la 50 cm sau in cuiburi la 40/40 cm. Plantarea rasadului pentru productii timpurii se face catre sfârsitul lunii aprilie. udat. De pe 1000 mp se obtin 400-500 kg pastai. pentru ca pastaile sa nu imbatraneasca pe planta si sa devina atoase. De la o tufa se pot obtine 0. Fasolea urcatoare se seamana in cuiburi la 80/50 cm. punând câte 1 fir la cuib. La fiecare cuib se infige un arac de 2 m. gogosari sau ardei lungi. . cand temperaturile incep sa creasca (sfarsitul lunii aprilie. Pentru productii timpurii cu fructe mari si de calitate este bine sa se cârneasca ramurile fiecarei plante. Iute de Arad.Ardei lung: Kapia. Soiuri de fasole urcatoare: Grasa de Transilvania. Pentru culturile târzii de toamna (ardei.5-0. Galbena de Moldova. Fasole verde Se seamana in primavara. Odata cu prasitul se musuroiesc plantele pentru a îngropa radacinile dezgolite la udat. Vara. distantele de plantare sunt de 70/15 cm la ardei gras si gogosar. cate 3-4 seminte la cuib. Exista doua feluri de fasole verde: pitica si urcatoare. Îngrijirea se face la fel ca la rosii si vinete (prasit. Galbena Untoasa. Pestrita de Moldova.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful