CAPITOLUL 1.

PROBLEMATICA DESIGNULUI . TEHNOSFERA SI FENOMENUL TEHNIC

Peste tot, in sec 20, apare evidenta preocuparea ca obiectul produs industrial, cu destinatie practica sa retina atentia si prin infatisarea sa placuta.Unii istorici insista asupra asocierii fundametale a designului cu masina si masinismul. Pentru atingerea unei finalitati estetice se disting 2 modalitati: a.folosirea ornamemtelor si decoratiunilor adica aplicarea unor elemente noi fara utilitate practica.Puristii au afirmat vehement ca ele afecteaza negative functionalitatea obiectului. b.Proiectarea si materializarea obiectului in asa fel incat produsul obtinut sa incite privirea exluzandu-se elementele neimpuse de functiunile sale. Vremurile mai recente au subminat fundamentarile funcionaliste si au multiplicat directiile de abordare a designului. Eliminarea ornamentului si decoratiunilora constituit un fenomen de civilizatie necunoscut altadata cand domina convingerea ca frumusetea este realizata prin acestea.Cuvantul design este folosit la descrierea obiectelor capabile sa incante privirea fara a apela la decoratiuni.Principala semnificatie a cuvantului este aceea de proiectare. Conform triadei vitruviene frumosul este asociat cu functionalul si construibilul.Forma opereaza prin natura ei functie de gusturile si preferintele fiecarui comparator.Dar creatia si proiectarea produsului sunt determinante. Premisele aparitiei si dezvoltarii industrial-designului DESIGN-(dupa al doilea razboi mondial)process complex de concepere proiectare si realizare cu mijloace industriale a formelor functionale si frumoase totodata. David Pyc era de parere ca formele din sistemul designului se materializeaza prin respectarea anumitor conditii.Acestea ar presupune de la bun inceput o anumita conceptie in legatura cu obiectul ce urmeaza a fi realizat,o anumita proiectare si un mod de executie ,de obtinere a produsului bazat pe folosirea tehnologiilor inaintate si a utilajelor performante. In final produsul- obiect nu trebuie sa implice eforturi mari economice sa fie usor manevrabil sa aiba rabdament maxim sa genereze minimum de cheltuieli pt intretinere si functionare sis a fie placut si frumos. DESIGNERUL-un nou specialist cel mai apt pt rolul de lider a echipei de conceptie si chiar realizare,datorita nivelului sau de cultura si largimii orizontuluisi aportului real pe care il poate adduce la instituirea echilibrului general al produsului.el nu mai poate intereni insa decat la o viitoare reproiectare.rezulta drama greselilor masinii care nu poate fi oprita din a o multiplica. Alta particularitate a acestui design intervine dintr-un anonimat al beneficiarului pe care incearca sa-l atenueze tehnicile sociologice si de marketing. Intr-o prima etapa s-au conturat 2 domenii de activitate a designerului: - designul acoperind intreg mediul vietii umane - industrial-desingnul care vizeaza doar produsul industrial - a aparut apoi prin intermediul media graphic designul DESIGN AMBIENTAL-DESIGN INDUSTRIAL-DESIGN GRAFIC UN SPATIU PPULAT NUMAI CU FORMEDE TIP DESIGN DEVINE OBOSITOR DACA NU ESTE INTRERUPT DE CATE O FORMA CARE SFIDEAZA PRINCIPIILE EFICIENTEI SI ECONOMICITATII.Aici intervine esttica si arta aceasta din urma fiind chemata sa infrunte timpul .Problema care apare priveste in deosebi raportul intre formele designului si cee ale artisticului pt ca cee din urma nu necesita a fi inlocuite fiindca s-ar fi invechit.Astfel se infirma identificarea designului cu alte domenii static distincte. ESTETICA-studiaza egie si structura unei atitudini umane fata de realitate si fata de creatie pe mai multe faze: - contemplere preindustriala - traire afectiva - Valorizare –creatiie constienta Estetica industriala/designul este inclusa in estetica generala,utilizeaza elemente ale acesteia dar isi adduce si aportul propriu la evolutia acesteia. Istoria designului/esteticii designului asociaza in mod paradoxal inceputurile acesteia unor opinii divergente apartinand lui William Morris(a pledat pentru designul industriala si renuntarea la sistemele medievae de organizare a muncii)si John Ruskin(adversary a standardizarii,poet a artizanatului).Se evidentiaza inca de la inceput un fundament conceptual al viitorii estetici industriale in competitie cu produsele mestesugaresti.Astefel termenul de design industria uneste 2 termeni nesociati pana in sec XX. 1

ESTETICA INDUSTRIALA-a avut mari merite in promovarea designului pt ca prin forma mai accesibila de “stilism”a dat senzatia de participare la creatie a unui segment de populatie important ceea ce a us la lansarea a numeroase produse. DESIGNUL DE MASA –este subordonat ideei ca “produsele de masa pot fi frumoase fara sa devina mai scumpe”.Astfel forma ,continutul,durabilitatea,comoditatea,pretul de vanzare,erau elemente definitorii ale industrial designului. Arta si cultura fac parte intrinseca din design de unde mitul perfectionarii estetice prin progress. In epoca postmoderna s-a realizat si posibilitatea diversificarii si personalizarii productiei de masa devenita posibila datorita productie asiatata pe calculator. Designul industrial -activitate creatoare a carei tel este acela de a determina calitatile formale a ale obiectelor produse de catre industrie. Clasificari in functie de: -sectia mecanica:obiecte create in mod mechanic dar fara mechanism si obiecte a caror forma externa este legata de forma interna a unui mechanism -dupa natura reatiei om mechanism si utilitate:produse de uz public,individuale sau super individuale -dupa natura reatie om –obiect si natura efortului implicat de acesta -clasificare datorata lui gillo dorfles Designul ocupa o pozitie de granite intre arta si stiinta,fiind sinteza dintre ARTA STIINTA SI TEHNOLIGIE. DESIGNERUL-ar fi cel care umanieaza mediul ambiant si produsele habitale,cristalizand nevoile si ealizarile umane pe plan functional si estetic. Masina a facut posibila aparitia designului…=John Ruskin scriitor(impotrica industializarii produselorsi William Morris (elev a lui Ruskin si initiator a miscarii Arts and crafts) Astfel estetica industriala a aparut la mijlocul secolului XIX prin recunosterea necesitatii ca produsele industriale sa fie integrate ambiantei umane in asa fel incat sa duca la desavarsirea ei. Exista diferentze majore intre designer si artisan.Primul lucreaza singur pt clienti care ii cunoaste prea bine si face aceleasi produse toata viatza..al doilea lucreaza in echipa si investigheaza itreaga sociietate pt a raspunde la nevoile acesteia. Definitiile ,legile si criteriile din epoca industrialamulte si nu le-am priceput rolul) -stiinta a frumosului in domeniul productiei industriale -legitate economica-pretul sa fie minim -legitate de aprtitudine si valoare functionala –adaptare perfecta a obiectului la functiune -legitate de unitate si conmpozitie-un tot armonic -legitate de armonie intre aspect si utilizare-niciodata conflict -legitate de stil-supunere la legie de influenta a le modei -legitate de evolutie si reativitate-perpetua devenire si adaptare la tehnica -legitate de gust-racordat la gusturile epocii -legitate de satisfactie-sa raspunda exigentelor destinatarului -legitate de miscare si fluctuatie-estetica miscarii partilor mobile -legitate de ierarhie si finalitate-intre estetica industriala si finalitatea produsului? -legitate comerciala-“imi place sau nu” -legitate de probitate cinstea si sinceritatea rezolvari produsului -legitate artistica implicate-implicare a gandirii artistice Designul e o arta praxtica cam ca si arhitectura. Este notabila una din primele incercari de grupare a produselor in: -utilaje mecanisme s obiecte pt productia materiala -produse pt consu si nevoi umane cotidiene Estetica idustriaa a impus realitatea importantei cadrului de lucru.A rezultata preocuparea ambientala combinata cu ergonomia. Designul presupune lucrurul in echipa. Estetica industriala-trebuia sa participle la conceperea produseor industriale asigurand realizarea trinitatii :functionalitate- utilitate-aspect,preturi de cost minime si randamete in folosire ,vanzare dar si promovarea produselor orientarea simtului estetic cotidia,umanizarea ambientala.

2

CRITERII DE VALOARE ESTETICA IN DESIGN RELATII INTRE PARAMETRII TEHNICO ECONOMICI SI ESTETICI. -EVIDENTE IN MOMENTELE DE VALIDARE A REZULTATELOR PROCESULUI DE DESIGN. In aprecierea unui produs apar parametrii tehnico economici si cei estetici.primii sunt obiectivi si cei din urma subiectivi.Nu este sufiecient sa se faca apreceria unui produs subiectiv”pt ca imi place”ci trebuie apelat la factorii obiectivi. Criterii estetice pt produse: -criteriul economic-pretz de cost minim prin economie de materiale si mijloace de productie utilizate -criteriul aptitudinii de folosire a si a valorii functionale-perfecta adaptare la functie si exterior -criteriul unitatii compozitiei-conceperea partilor unele in raport cu altele si cu toate in functie de ansamblu -criteriul armoniei intre aspect si utilizare-respectarea legilor esteticii industrial Perfectiunea tehnica ar fi una dintre proprietatiile produsului generatoare de satisfactie esteticab la cei care le percep.Siguranta functionala ar fi un alt factor care se poate converti in satisfactie estetica.Valentele estetice ale produsului pot genera efectul de surpriza si atractivitate(conexiuni cu ludicul,entropia estetica ,inovatie tehnica).Extinderea creativitatii face ca o descoperire tehnico-stiintifica sa se transforme in mod implacabil intruna estetica. Un ideal a omului ar fi ca produsee realizate de om pt om sa poata fi appreciate obiectiv sa fie comensurabile dn punct de vedre ethnic-economic –estetic,sa exercite asupra omului si exxistentei sale o puternica influentza materiala spirituala,care sa se regaseasca in urmatoarele realizari. GRUPUL DE METODE FUNDAMENTATE PE GRUPA DE PRODUSE Este un grup de metode intrucat se aplica tehnici particularizate in urma unor cercetari pe grupe de produse: -studiul energie functionale(dinamica schimarilor stricturale-culoare forma) -metoda ondajului statistic -corelare statistica intre factorii de influenta a productiei si cei de consum -aplicarea teoriei testelor de semnificatie pt verificarea ipotezelor -metode de control a calitatii produselor -teoria grafurilor in planificarea productiei -teoria deciziei optime Toate aceste criterii doresc sa duca la o apreciere a produsului din punc de vedere obiectiv. METODA ANALIZEI VALORII Analiza valorii presupune stabilirea costului unei functii ,adica pretul cel mai mic care trebuie platit ca un serviciu sa fie satisfacator SECVENTE PROPUSE In cadrul designului pe langa exprimare formala au aparut si constructii conceptuale

3

CAPITOLUL 2.

ISTORIA DESIGN-ULUI. CURENTE IN ARTA SI ARHITECTURA

Arhitectura Tehnologica =rezultat ar revolutiei industriale.Ar fi generat programe de arhitectura care raspundeau unor cerince ce in mod traditional nu-si mai gaseau rezolvarea(deschideri mari destinate expozitiilor industriale, gari , hale industriale depozite) , si-au gasit-o totusi in constructia metalica(mai intai fonta , iar apoi otelul care aer mult mai usor sin u era casant). Sf de sec XvII(o data ci expozitia industriei franceze de pe Champs-de-mars 1798) paan la sf de sec XIX_ perioada caracterizanta de o continua industrializare in care impunerea noilor produse era o necessitate(de aici aparitia marilor expozitii intenationale_’era inginerilor’_era prelungita de la metal pana la betonul sec XX).Perioada in care functionalismul determina aparitia oricarei forme(de la halele industriale pana la scaunul pentru scolari).Din aceeasi perioada dateaza si perocuparile formatoare: deschiderea scolilor de arte si meserii din Anglia(sir Robert Pelle_1832) ; ‘Journal of Design”(1849-1852 Henry Cole) ; primul muzeu de arte decorative ( “Grammar of ornament” 1856_Owen jones). UK : poduri_Conway(1826) ; Clifton (1836-1864) ;Forth (1881-1890) Gari_Newcastle on Tyne(1846-1850) ; Austerlitz Paris Chrystal Palace 1850-1851 Jardin des Plantes paris 1833-1867 ; Tour Eiffel 1887-1889 ;galeriile Vittorio Emanuelle II si Umberto I napoli ; Brooklyn Bridge ,George Washington bridge ; Goldan Gate Bridge ; AudiTorium Building(Chicago) ; Podul Cernavoda Romantismul = detine o conotatie anti-industriala intre artele figurative dar abia in sec XX se poate vb despre o tenta romantica in design. Impresionismul = va avea o influenta indiresct asupra design-ului datorita exploatarii relatiei obiect-subiect din perceptia culorilor.Poate fii considerate ca fiind prima reactie de adaptare a artei la concurenta figurative a fotografiei. Neoimpresionism = nu vizeaza direct design-ul ci are un aport in domeniul perceptiei vizuale.(reprezinta o continuare a impresionismului continuad experientele cromatice , inventia fiind pointilismul) Arta 1900 = primul current care “retezat” prostul gust in arta , a dat nastere graficii publicitare(manifestata prin afis) a cautat o sinteza a rtelor moderne.Curent care este considerat promotorul miscarii moderne.Reusita acestui current este evidenta mai ales in domeniul obiectului , find un current puternic manifestat in moda , grafica , picture , arhitectura , teatru , balet. Arta 1900 reprezinta perioada de timp 1885-1910 nu rezinta o rupture totala de stilurile anterioare ci subliniaza mai degraba intentia pentru prima oara de creare a unui ambient sintetic unitary si de integrare a artelor.Afinitatea cu modernismul poate fii considerate si tenta sa internationala : art nouveau(franta) ; jugendstil(germania) ; sezession(Austria) ; coup de fouet(belgia) . _decorativism complex si forma insiparet din vegetal _predecesor al viziunii organistice(Gaudi); _inovatoare prin inclinatia spre decoratie si ornament , precum si prin reintegrarea artelor intr-o unitate , a promovat conceptia de realizare tip design. _asocierea arhitecturii cu constructia metalica : Victor Horta = primul architect care a folosit structuri metalica in locuinte precum si suprafete mari vitrate ; Hector Guimard cu statiile de mtreo din Paris si saal de concerte Humbert de Romans(1902). Arts&Crafts _ apartinand miscarii Artei 1900 se caracterizeaza prin contestarea industrializarii si intoarcerea sre artizanat , reluand si fore din arhitectura Renasterii engleze insa fara reproducerea elemtelor decorative .anlia a mai promovat si orasul industrial , orasul gardina (Ebenezer Howard si Raymond Unwin) Deutscher Werkbund _ miscare cu o intense activitate ce urmarea ridicarea calitatii artistice a produselor indutriale.Miscare fondata in 1861-1927 opunandu-se miscarii Arts&Crafts din UK.A atras artisti , mesteri artizani,dar si reprezentatnti ai industriilor si comercianti ,creandu-se astfel echipe mixte care vizau metode si prototipuri noi de omologare a produselor industriale.Apar primele servicii de design in cadrul trustului AEG _ reprezentand un model de pluralitate indreptandu-si atentia de la proiectarea cladirilor administrative , ale cartierelor de locuinte pana la motoare , transformatoare , radiatoare, ambalaje si grafica industriala…..fondatori: Theodor Fischer,Van de velde , Josef Hoffman.Creste opozitia intre artizanat si industrie _ajungand a fi considerate dpv estetic doua entitati diferite care ar da raspunsuri diferite la problema nevoii contemporane de inlocuitori de arta. _a influentat aparitia primei organizatii de design din UK _ DIA=Design and Industries Associations in 1915 care viza o reorientare a principiilor si actiunilor de la artizanat spre cele de tip Werkbund.DIA avea ca manifest”gasirea unui echilibru intre un design bun si eficacitatea industriei”.(John Brown,Kenneth Anderson,J.Marshall) 4

A influentat arhitectura . Arta naiva = expresie artizanala .reducerea formelor si volumelor din natura doar la latura lor geometrica vazand descompunerea formala. Neoplasticismul olandez = pleaca din cubismul sintetic . Cubismul = introduce cea de a IVa dimensiune-timpul. Fauvismul = 1905.Mondrian : “echivalenta plastica “_culoarea era socotita ca unul dintre cele mai eficace mijloace in definirea spatiului. caarcterizat prin abandonarea in arta a recognoscibilului. _caracterizate de adaptabilitate: dac in primii ani a fost exclusa din studio istoria arhitecturii a fost reintrodusa in urma ibtinerii unor generatii inculte . crearea formelor noi dar prin intermediul carora artistul refuza sa transpuna subiectiv realitatea.incidenta sa asupra design-ului se manifesta la nivelul viziunii . industrial design . “Novecento”.O alta teza notabila ar fii fost contemporaneitatea : constructivistii fiind primii care au folosit materiale noi si metodologii tehnico-industriale.Are 2 faze:analiza si sinteza. Neorealismul = pozitie intermediara intre Realism si Pictura naiva .promotorul unei arhitecturi organice si functionaliste .un model de aspiratie spre bunastare spre o luem noua). neoplasticismul olandez . _ rol important in afirmarea functionalismului din arhitectura si design.Robert Delaunay) Constructivism = ca expresie a avangardei ar fii influentat formele industriale prin tezele constructivismului estetic(naum Gabo) dar cele ale constructivismului practice(Vladimir Tatlin). Expresionism = considerat mia degraba un current ideologic de neadaptare a rtistului la societate. Simbolismul = va influenta designul ecologist de la sf de sec XX (influenta primei sale etape manifestata prin Fratia Prerafaelita din Anglia) si a IIa etapa care este caracterizata de forme mai abstracte si un subiectivism decorative cu afinitati sprea viziunea orinetala.disonantei si disarmoniei prin intermediul automobilului.si se foloseste de impactul petelor plate de culoare precum si a combinatiilor puternice in impresionarea vizualului).Urmarea : arta unitara_unde nu vor exista diferente intre arta monumentala sic ea decorative si “gandirea “si conceperea in spiritul tehnologiei industriale existente. culoarea reprezenta modalitate de baza in redarea spatiului ..: spatial si timpul sunt factorii fundamentali prin care se manifesta viata (in baza acestui concept au fost create primele sculpturi cinetice in 1920_Gabo).USA = in usa se producea la inceputul sec XX cantitai immense si in serii uriase de obiecte ieftine . arta abstracta . influente manifestate ma exact in graphic design. constructivism .atentia acordata redarii miscarii. 5 .Noul univers formal nu se desvolta unitary ci au aparut puternice procese de interinfluente.geometria umbrelors. aborda infinitatea spatiului. Scoala de la Paris . Purism = privea aspectele functionale dintre diferitele elemnte reprezentate(le Corbusier. AVANGARDA ARTISTICA EUROPEANA = nu reprezinta in mod direct un fenomen determinant in istoria designului…. arta naiva .pline de ornamentatii. expresionism .futurism . neorealism. Futurism = formal a fost considerat o varinata italiana a cubismului. nu se tine seama de regulile clasice ale artelor dar nici nu le incalca in mod deliberat. Dadaism .A avut insemnatate notabila in evolutia designului. Arta abstracta = 1910.Artisti au fost impinsi spre descoperirea de noi forme si datorita ritmului rapid de dezv a societatii masiniste.’ororile ambientale si obiectuale”. _FLWright _parintele arhitecturii moderne in Usa . artistul vrea sa depasesaca conditia de artizanat Scoala Bauhaus: infiintata in 1919 de Walter Gropius la Weimer _ contributie prin stabilirea armoniei intre diferitele activitati artistice in baza unei orinetari estetice binedefinite.urate .La sf anilor 30 ajungandu-se vorbiind de o “arhitectura cubista”(corespondenta clara intre lumea artelor plastice sic ea a arhitecturii). _’Der Blaue Reiter” “die Neue sachlichkeit”(germania) . Progresiva de la detaliu la incapere .(stil care inlatura perspectiva. designul comunicatiilor vizuale .Prima miscare de avangarda. current care este considerat plecand din cubism si fauvism . daca in Europa s-a axat pe dezv.”ororile urbanistice’(create de aparitia zgarie norilor care de altfel reprezentau utilizarea terenului eficace datorita speculei . Scoala din Paris .vitezei dinamismului.modelarea sa in gorpuri geometrice elementare si care sunt proiectiile sale spatiale .surprinderea secventialitatii.A ridicat tehnica automobilului la rangde principiu estetic.inarhitectura spatial vid conteaza ca non-culoare iar material poate conta ca culoare. suprarealism .in USA aceeasi indivizi au mers pe prefabricare si planning-ul general.

fundamentarea unui basic Design .High tech.(reprezentant marcel Duchamp) Suprarealismul = deriva din Dadaism . _rol hotarator in aparitia design-ului industrial (unitate intre arta si tehnica.creatii care si-au pastrat valoarea de etalon . _stiinta nasterii formelor ._studii axate pe elemtele formei si a culorii care au o existente obiectiva _activitate impratita in mod egal intre invatamant si productie :rolul dominant acordat arhitecturii considerate a fii capabila sa inglobeze in mod unitary cele mai diferite domenii .tacamuri.deisgnul va dezvolta in aceeasi perioada o directie corespunzatoare nascuta din negativismul si contestarea futurimsului Italian.Informal/Minimalism.?)(reprezentant Dali) Modernism. Dadaismul = 1916.Deconstructivism.Zurich. “formele uitile”-care cuprind domeniul obiectelor de larg consum incepand de la mobilier. -absolventi ai acestei scoli:Josef Albers.Expresionism .in afara oricarei preocupari estetice sau morale….materiale de finisaj.marcel Breuer.pregatirea artistilor pentru industrie). Organicism .tesaturi.Mies van der Rohe. adept al abordarii functionarii reale a gandirii (dicteu in absenta oricarui control eexrcitat de ratiune.Vernacular _vezi cursuri arhitectura contemporana)) 6 .Late modernism.lampi. ideal umanist si pedagogic.imbracaminte. Post modernism .

mari birouri de estetica ind 7 CAPITOLUL 3. publicatia Design Franta:1948 Oficiul pt estetica ind. progr nat de estetica ind -1950 asoc de estetica industriala ‘Porza’ > ‘asoc internat de estetica ind’ -Preocupat sa gaseasca specificit franceza in univ design -1919 -1929 – ind Americana extensive. Walter Dorwin Teague.intervalul antebelic – pp elem ale teoriei functionaliste > doctrina designului >postmod Perioada moderna -1918 1920 – curente in arta si arh: constructivism sovietic. orientarea nationalista si constiinta realitatii stiintifice-ind a epocii . desfacere. -designul o problema sociala interventia statului. logice prin functionalit lor sis a produca satisfactie utilizatorilor -Germania. cel fr(Jaques Vienot. inclusive in stiinta .sex XIX XX Paul Soriau. de la submarine la aastronave -pionier graphic design – proiectarea de logotipuri -teoretician al deisgnului cauta sa gaseasca locul si sarcinile designerului in cadrul ekipei de proiectare Henry Dreyfus – aparatura create pt Bell Company. problematica promovarii exporturilor cu reversal competitivitatii in piata interna > coord nat Anglia:1944 Council of Industrial design. designul conceptual produse noi si investitii tehnologice uriase Per moderna/contemporana – din anii 30 ai sec XX -criza ec 1929 pct de lansare al designului American -Raymond Loewy ‘La laideur se vend mal’ – reporiectarea in masa inmtre anii 1930-1934 a prod americane -1930.dezvoltarea esteticii ind. Charlotte Perriand. neoplasticismul olandez. Muthesius ‘Deutscher Werkbund’ . rev Esthetique industrielle.preocup pt estetic surclasata de fctionalit. Bauhaus -primii designeri Raymond Loewy si Henry Dreyfus . cant. primul exponat –masina de scris Olivetti -infl sc germane .Lancia. Harley Earl. avionul Superconstellation Walter Dorwin Teague – design de automobile Marmon. Richard Buckminster Fuller (1927 celula de locuit prefabr-Dymaxion House. danez(Arne Jacobsen). . PIONIERII DESIGNULUI SI ARHITECTURII MODERNE -mari expo internat 1851. 1900 . l’Architectur d’aujurd’hui). org vii -inventie tehnica –forme noi si schimbari radicale in prod ind si in dezv standardizarii si prefabr elem de constr si echipament Jacques Vienot 1893 1959 – 1927 prima casa de decoratiuni in Fr cu 3 sect décor/mob/inst -inf despre realiz design American -1933 mag La Printemps – promov culorile fctionale -1940 –‘La republique des Arts’. 1932 Dymaxion Auto) Raymond Loewy – noile modele de masini de multiplicat Gestetner. 1867. Muzeul American de arta moderna –sectie distincta de estetica ind. retele Service station. Anglia sec XIX -> tezele functionaliste ‘masinoclasti’ -designul contemp volatilist odata ce s’a iesit din era msinista. Franta si Belgia –formele Art Nouveau specifice -industria. industrializare a constr si productiei de echipamente pt cladiri) -masina –prod de obiecte perfecte.reproiectarea numeroase prod efecte in perspect. motoscafuri. cel Italian (Gio Ponti rev Domus. prod sa fie frumoase.preocup pt prêt. rentabilitate functionalit la care se adauga probl legate de frumusetea produsului odata cu saturarea pietelor in cond unei uniformizari a propriet produselor -scoli de ‘aret si meserii’ -prapastia inutilitatii arei in productie ca lux sau risipa de forta de munca -William Morris si John Ruskin.ISTORIA DESIGNULUI. mob Figini si Pollini). piroscaful Independence. Bauhaus. competitivit -1929 marea criza econ > reproiectare/redesenare produse. organizat la 5 ani Congrese de proiectare artistica si cursuri de profil pe sect de prod. unelte si ustensile Harley Earl – designer al uzinelor Cadillac Designul European Bauhaus. finlandez(Alvaro Alto).doctrina functionalismului ‘forma este expresia fatzisha a fctiei sale’(Etienne Soriau) -SUA puterea ec -> necesit unor schimbari radicale de perceptie si conceptie -dupa 1907. 1889. abordarea superioara decorativismului primei per istorice Le Corbusier – promoter al masinismului si al desinglui in toate dom(urbanism. misc fr Le Corbusier si avangarda artistica europeana . de la locomotive pana la ob de uz casnic.

centrul Pompidou –expo Gaetano Pesce – scaun Golgotha. Iugoslavia). Public Relations publicitatea. comunismul –societate neconcurentiala -patrund forme diversificate. canapea Apus de Soare. Grigorescu Buc si Ion Andreescu la Cluj sectia de design 1972 –al VII-lea Congres International de Estetica -1973 Comisia de design-estetica de pe langa Uniunea Artistilor Plastici . infl cererii SUA : Societatea Proiectantilor Estetico-Ind ai Amercii-majorit companiilor aveau birpouri de profil -1957 ICSID The International Council of Societies of Industrial Design recunoscut de UNESCO URSS:intorducerea metod constructiei artistice Institutul Unional de cercetari Stiintifice privind estetica tehnica. constientizeaza sezoanele -apare productia asistata pe calculator > asigurarea varietatii actuale se realizeaza prin sist de clase si realizarea diferentelor dintre obiecte numai in limita anumitor categorii -uniformitatea dispare in cazul bunurilor de consum individual care pot afirma personalitatea achizitorului -calculatorul predispus efficient la combinatorica si colaj Romania – probleme de sincronizare cu contextual mondial 0 dezghet ideologic anii 60 primele initiative de programare a designului 1967 – Biroul de Estetica Marfurilor. Problema optiunii intre serii mari si serii mici -omul contemporan aspira la singularitate.comisia de educatie consacrata invatamantului de ind design 2.durata ciclului de prod nu face operative copierea designului –prod are deja pregatite gen urmat.Belgia:Institutul Belgian al esteticii industriale.Bulgaria.comisia de comunicatii 4. campanile de promovare ale unor produse -rolul comerciantilor – detinatorii unor baze de date cu o val inestimabila pt orientarea productiei si asigurarea eficientei si rentabilitatii activit ec Articulatia design-markleting.R. 1955 burse in strainat.designul poate promova prod daca are resurse suf -designul in sine nu poate compensa deficientele tehnologice si econ 8 . ‘consumismul’.D. traditiilor. mutatiilor din ultimele 4 5 decenii. Londra ICSID.B. sectie proprie estetica in 1958 Germania:Consiliul pt proiect formei traditia din invatamant consacrata pt Bauhaus.Z. 46 membri in 32 tari 1. moravurilor. 1952 Asoc desenatorilor ind japonezi. La sf anilor 60 invatam superior –catedra de design Univ Arte Plastice N. reapare arh inginerilor(P. pluralism orientari promoveaza la nivel nat interpr de prod sau com designul. etichetele aplicate de marfuri sistemele de ghidare si consiliere a cumparatorilor.comisia pt probl practicii si eticii profesionale Tarile socialiste.Nervi. informatica) -1996. punct de info in probl esteticii ind pe langa Camera de Comert RSR -1971 ICIEP insit de creatie ind si estetica a prod -in incvatamant. promotorul ‘designului psihanalitic’. studiul de caz ceasurile Swatch -provocarea pt design – formalizarea invizibilului(electronica miniaturizata. oficiul Belgian t comertul exterior si Oficiul Belgian pt marirea productivitatii muncii Danemarca:1965 premii pt produsele cu nivel estetic coresp>estetica Italia:excelenta in design.RDG.comisia de definitie si doctrina 3. filiera admin mai eficienta decat cea comerciala.sediul Bruxelles. 1964 echipa jap castiga SUA premiul internat pt estetica ind.Fuller) -‘supermarketingul’. dar constientizeaza efectele modei.imbatranirea premature a formelor obiectelor ind. detesta uniformitatea si rigiditatea. studiul psiho-sociologic al pietei si al conjuncturii. propaganda produsului. fotoliul mama-prunc. economic pana in anii ’80 asociat cu marketingul. ‘criza obiectului’ -1933 grand Palais din Paris – expozitia ‘Design Miroir du siecle 1853-1993. congrese la 2 ani. Ministerul Comertului –certificate de estetica prod si prime fabricantilor. se deschid Galeriile ARTIND bucuresti consecrate ac domeniu -evidente urmat realitati:. problema ramanerii in urma (Cehoslovacia. . . birouri de estetica ind Olanda: notabila simbioza cu comertul prin ghidarea organismelor de profil a consumatorilor. ADI ‘La Rinascente Compasso D’Oro’ Japonia:2 univ de estetica ind.Makovski.L. la limita intre societ ind sic ea postind. scrumiera cu stugmat -promovarea esteticii trebuie desavarsita in sistemul commercial > premiile pt design.

>lant trofic al ambientului sintetic contemporan . practicam tehnico-artistica si pastreaza doar fundam teoretica Putem distinge 2 nuclee dure –deisgnerul ca detonator de competente reale si specialistul in marketing care trebuie sa valideze creatia sis a asigure reproducerea ei.designuri recognoscibile. cu justificarea ca epoca industriala este un capitol al esteticii gen in timp ce designul ind ar fi un dom de activitate creatoare. istoria in desfasurare iar designul va utiliza in viitor elemente din trecut 9 . propriu daca ar avea in spate o filosofie si o putere de concentrare a resurselor -dupa 1990 problemele se mentin deriva econ romanesti Succesul in epoca al esteticii-filosofia participative -substituirea termenului estetica ind cu design s’a produs in timp dar devine definitive in anii 60 ai sec XX.-designul ar putea crea un segment anume.

culoarea. crearea spatiului. transparenta. vertical si orizontal. adica forma pune in evidenta multe elemente ale nivelului de cultura si civilizatie ale epocii. directie si amplasare) sau neechilibrata (pare accidentala. lingura) evidentiaza 2 aspecte importante vizand forma: . rezultate din intersectia unei triade deterministe: functia. concepte perceptuale. o insotitoare permanenta. structura si forma. unitate formal stilistica). informatia vizuala) . Raportul functie-forma ia nastere numai atunci cand se determina conceptul de functiune. kinestezia) . subdivizarea. Functia – exprima destinatia produsului. viteza. Componentele cu cea mai insemnata pondere estetica sunt recunoscute ca fiind forma si culoarea. . Putem avea o compozitie echilibrata (prin compensarea reciproca a partilor determinata de forma. cubul si rotundul) . adancimea. proiectiile. fuziunea partilor. La inceput prin functiune se intelegea rolul tehnic elementar al unui obiect. miscarea stroboscopica. rame si ferestre. oblicitatea.expresia (expresia fixata in structura. suprapunerea. figura si fondul. 10 .spatiul (linie si contur. armonia. precum si ansamblul procesului creator 2. simultaneitate si succesiune. reguli si viziuni) . Analiza facute in perioada in care designul se constituise sustin ca produse de uz curent din diferite perioade (topor. El trateaza arta in raport cu perceptia vizuala. prioritatea expresiei. miscarea imobila. abordarea intelectualista. reactii la culoare. consecintele educationale. diagrama fortelor. geneza formei in structura. Proiectarea produsului este vazuta ca 3 determinante in echilibru: 1. tranzitorie si nejustificata).dinamica (interpretarile traditionale. niveluri de abstractizare. echilibrul si intelectul uman). efectele stroboscopice. cald si rece) . functiunea sa practica: cutitul este facut pentru a taia. stralucirea relativa. pornind de la efectele reale ale discursului plastic. bare si placi. tipuri de spatii. forma si culoarea. asemanarea si deosebirea) . metoda egipteana. simpllitatea. simbolismul in arta) Functiune – forma Categoriile majore ale esteticii sunt. desenul ca miscare. Echilibrul este starea de distributie a elementelor in care orice actiune inceteaza (vizual). concavitatea in sculptura.miscarea (actiune si timp. inca de la Vitruviu.figura (vederea ca explorare activa. nasterea dinamicii) . Se considera ca baza economica determina suprastructura cultural artistica. Forma – este conturul aparent al materiei. simbolismul luminii) .lumina (receptarea.forma (orientarea in spatiu. Configuratiile principale au fost considerate: . sapa. influienteaza fiecare faza. Structura – evidentiaza modul in care este dispusa materia in vederea configurarii si existentei sale 3. rivallitatea contururilor. Echilibrul fizic este momentul in care energia potentiala a sistemului are valoare minima.forma finala a unui produs este rezultatul unei conlucrari dintre materialele folosite si tehnica de realizare . aspiratia pentru frumos fiind o necesitate vitala. elemente. relatia sus-jos si dreapta-stanga.culoarea (de la lumina la culoare. si de aici: forma. iluminarea. echilibrul fiziologic si fizic. marimea. ponderea.echilibrul (forte perceptuale. al fauritorilor ei (transpunerea teoriei stilistice conform careia elementele formale ale fiecarei perioade ar avea o convergenta spre o expresie comuna. forma poate fi considerata mesagerul epocii. forma ca inventie. aspectul optim.produsele cele mai reusite transced latura utilitara si functia stricta. sesizarea elementelor esentiale. stilul si ornamentul.BAZELE PERCEPTIEI CADRULUI DESIGNULUI FUNCTIUNE SI FORMA CAPITOLUL 4. mentinerea intregului. ale bazelor tehnicomateriale. directia. Azi se crede ca mare parte a elitelor secolului 20 au acceptat ideile de stanga.cresterea (creatia infantila. sintaxa. umbrele. nivelare si diferentiere. convergenta spatiului. Compozitie si perceptie – dupa Rudolf Arnheim El face parte din pleiada de la Bauhaus care s-a transplantat in SUA dezvoltand pragmatic fondul comun al acestuia. legea diferentierii. interactiunea la culoare. directia. ornamentarea. nivelluri de adancime. “maniera” sa de a fi. Estetica industriala traditionala considera ca opera de arta are un continut si o forma din adecvarea si armonizarea carora ar rezulta valoarea. influienta trecutului. In secolul 20 se considera ca in stransa colaborare cu culoarea. ceea ce se arata sensibilitatii noastre. dinamica oblicitatii si a compozitiei. conceptele traditionale sunt atacate in numele multiculturalismului tocmai la fundamentele lor: determinismul si abordarea stilistica. In ultimul timp. interactiunea planadancime. transpunerea in 2 dimensiuni. mintaj cinematografic.

produse pentru nevoi personale: cosmetice.lege) a fost lansata in 1949. trebuia realizata prin accelerarea schimbarii desginului acestora si ar fi avut efectul supraincalzirii economiei. agricole. dintre care au fost identificati urmatorii: materiile prime. locuirea. iar criteriul de frumusete era cel care determina achizitia produsului. Din hibridarea ergonomiei cu planificarea economica au rezultat propuneri de sistematizare a produselor: 1.mobila 3. omului i-ar fi proprii: starea de repaos. Recunoasterea realitatii vietii si mortii formei in design a alimentat filosofia consumista. factorii psihologici. sociologici. Ergonomia comporta 2 mari sectiuni: ergonomia de conceptie si de corectie. eficienta maxima cu mijloace si costuri reduse. inainte de decesul lor natural prin uzura fizica. Produsul de supune unor imperative decurgand din: economia de material (materii perime). pe axa orizontala avand timpul. Designul devine necesar deci la un anumit nivel de egalizare a parametrilor tehnici si economici ai produselor si este stimulat de internationalizarea pietei. Aportul ergonomiei Notiunea (ergon. are conexiuni bazate pe afinitati evidente cu stiintele economice. propriu fiecarui produs anume(forma grafica asemanatoare cu o curba a lui Gauss usor turtita spre dreapta. aerisirea. evolutia tehnologiilor de fabricatie si a uneltelor. creand ea insasi acest sistem de functiuni. antropologice. fiabilitate. nivel de realizare cat mai modern contemporan si competitiv. tot ar aparea imperativul corelarii evolutiei formei cu durata de viata tehnica a produsului. confectii. starea de efort static si starea de efort dinamic. culoare. cam toata existenta umana ar putea fi afectata de o abordare ergonomica.In realitate o forma nu raspunde niciodata unei singure functiuni. temperatura. produsele aveau acelasi pret. Ergonomia. nivelul de trai. Realitatea evolutiei/vietii prosusului/ciclului de viata evidentiaza stransa conexiune a esteticii industriale/designului cu moda. topoergonomia. termenul “viata formelor” exista ca atare. electronice. Forma si competitivitatea produselor Estetica generala considera ca estetica industriala/designul a aparut ca necesara in momentul in care productia industriala saturase piata. indemanarea. iar pe cea verticala volumul fabricatiei/desfacerii produsului respectiv). Ergonomia este cam ca si ecologia ce astazi: vizeaza toate aspectele (forma. calitate. Putem extinde acest circuit si cu elemete de refolosirerecuperare. Produsul perceput in complexitatea creatie-productie-vanzare-service ajunsese sa fie incadrat in scheme: Faza 1: conceptie Faza 2: cercetari de laborator-evaluare-evaluari comerciala Faza 3:vanzare-comercializare service. Chiar daca s-ar pastra vechea acceptiune a suprapunerii formei pe produs. factorii economici. In aceasta viziune. umiditatea. balanta dintre cerere si oferta. Aspectele principale ale acesteia vizeaza: ergonomia activitatilor. implica o alegere. Este deja o problema filosofica. diversificarea. alimentatie publica 4. incaltaminte. uzura fizica normala si uzura morala. costuri cat mai reduse. sa frizeze globalitatea: productia.marfuri pentru uz casnic: electrotehnice. in consecinta nu rezulta din aceste functiuni ci le continua. insa a avut un precursor in taylorism la inc sec xx(filosofia benzii rulante). tesaturi 2. tehnice. Se identifica un ciclu de viata al produsului. zgomotul 11 . psihologice si cu estetica si psihologia industriala. astfel eliminand in mare masura oboseala organismului uman(fizica si cerebrala). sportul agremental.ambalaje: de transport Aceste intreprinderi sunt inevitabil reactualizate de trecerea timpului. alimentare. fiziologice. Trebuie luata in considerare si problematica deseului. Accelerarea succesiunii produselor. Evolutia presupune nasterea – cresterea – declinul – moartea. culoarea.munca si nomos. Ergonomia ajunge intr-un fel sa genereze chiar si functionalitatea optima. chimice. Filosofia ergonomiei: produsele care angreneaza munca manuala trebuie sa aiba o forma si functionaliata adaptate la posibiliatatile omului. proportii) si promite regasirea armoniei. circulatia. Una din propunerile de grupare a comuniunii dintre elementele fizice si cele de ambianta: -ambianta fizica: iluminatul. Evolutia \ viata formei In domeniul designului. sociologice. bioergonomia. vizand relatia artei cu morala si relatia artei cu economicul. ergonomia informationala. Forma rezulta din actiunile mai multor factori.marfuri pentru nevoi psihologice si reconfortante: cultural-sportive.

Costumul de munca va avea o componenta de protectie absolut necesara. distractia -practica si antrenamentul -durata muncii. Epoca industriala consacrase “cei 3 opt” : orele de munca. O multime de concepte de pana acum.corect aleasa. citire usoara de la 2 metri. odihna. Dupa unele surse probleme estetice ale costumul de munca ar avea conexiuni cu: ambianta muncii. Inainte de a cuceri produsele ergonomia s-a legitimat viguros in estetica vestimentatiei si a locului de munca. variatia – plicitseala -repaosul: odihna. 12 . Criza functionalismului Sfarsitul secolului XX. protectia muncii. somn. emblematica. etc . dar vizeaza si frumusetea. etc. psihologia si sociologia muncii. demnitatea. grafica de calitate.reabilitarea tendintelor marginalizate de catre modernism si incurajarea unora noi. interes – dezinteres. relaxarea.indispozitie.-ambianta psihologica: dispozitie . la imbracare. inclusiv cruciada impotriva kitsch-ului sunt detronate si puse intr-o lumina noua. dezbracare. prestigiul. In vestimentatie abordarea modei propriu-zisa a fost devansata de abordarea tinutei pentru munca. repaosului sau odihnei. probleme de organizare si productivitate a muncii. buzunare. specifice sectorului de munca si functiei ocupate -culoarea -emblematica. a ajuns sa rimeze cu pluralismul designurilor si a expresiilor formale. Costumul de munca are o relatie privilegiata cu problemele de organizare a muncii si evidentiaza: -forma: usurinta si comoditate in miscari.

a fortelor. Socotindu-le mai putin autonome si mai putin legate de necesitatile spirituale ale omului. dictata de raportul functiune-structura.(desimilarea –folosirea/oboasirea ochiului. Una alt fenomen este contrastul simultan succesiv si de marire. Toate acestea se observa intre tonurile asezate pe cercul coloristic. Estetica implicata in industrie obliga la realiarea unei forme autentice. FORMA. In acest domeniu se incepe de la cele 3 culori de baza din care se formenaza cercul culorilor format din 12 parti. O forma complexa asi reusita implica reducera la minimum a efortului de perceptie.permite o perceptie vizuala optima.iar din amestecul celor de rang I cu rang II =>cele de rang III. Cromatologia este vazuta ca un ajutor al creatiei. Aceste valente ofera artistului posibilitati de exprimare. DESIGN ARMONIA FORMEI-CULOARE SI LUMINA Andre Hurmant fondatot al miscarii „forme utile”. CELE 7 CONTRASTE CROMATICE contrastul-atunci cand intre 2 efecte cromatice asemanatoare se constata deosebiri clare. fara excese de oa parte sau de alta.Bering. in arta decorativa. Efectele culorilor => din ambianta coloristica si din contrastele dintre ele. de contraste polare sau opus egale.cuprinde legile de baza ale actiuni culorilor. CONTRAST SI ARMONIE A CULORILOR.CAPITOLUL 5. implicand in acest domeniu . Abraham Moles propunea studiera functionalismului in legatura cu contextul sociologic Principalii factori cepabili in definirea esteticii industriale: *stiinta si tehnica*socologia*ergonomia*fiziologia*psihologia industriala si sociala. ARMONIA CULORILOR. iar efectele culorilor pot fi marite sau slabite prin culori contrastante. ROSUL irita socheza GRIUL genereaza melancolie NEGRUL obsedant depresiv ALBUL elegant optimist ALBASTRUL linistitor. Perceperea culorilor are un efect psiho-fizic(efectul culorii si se datoreaza schimbarilor/contrastelor simultane. Astfel. in arta majora mai cu seama in picturile din Evul Mediu si in manuscrise. Contrastul maximal se gaseste intre culorile de ordin I(rosu .galben. Pentru a obtine culorile de ordin II se amesteca cele de rangul I. aparatului receptiv) inseamna starea in acre desimilarea si asimilarea substantei vederii sunt =. delicate. Forma trebuie sa exprime in acelasi timp functie modul de folosire si justificarea pretului de cost. In legatura cu calitatile estetice ale produselor industriale se disting extreme daunatoare care influenteaza negativ procesul de productie: spirit afacerist si publicitar.tarnsmite o valoare emotionala si comunica o informatie.ochiul necesita culoarea complementara a fiecrei culori percepute si daca nu o are o genereaza. Culoarea –rolul pe care il joaca in designul industrial. ple langa arhitectura si masinile uneltele etc. asimileaza notiunea de forme industriale cu cea de forme construite. Exista o sacra descrescatoare a perceptiei cantrastului dintre culori: 1-albastru pe alb 2-negru pe galben 3-verde pe alb 4-negru pe alb 5verde pe rosu 6-rosu pe galben 7-rosu pe alb 8-portocaliu pe negru 9-pegru pe portocaliu 10-portocaliu pe alb 11-rosu pe verde. ORNAMENT. CULOAREA. aplicate prost elel lezeaza calitate estelica a formelor. In ceratie sentimentele si intuitia ar sta deasupra lumii palpabile.) E. ed uz. Contureaza formele.prin numere. triste. viguroase. Armonia inseamna echilibru. Contrastele se pot percepe numai prin comparatie. albastru) si scade odata cu departarea de culorile de baza. LUMINA. neconcordanta fintrer forma si functie. Formele si culorile nu exista separat unele de atele. de comanda etc. Contrastul se poate intari prin despartirea cu ajutorul unor dungi negre sau albe. calme. Starea de echilibru (la niv. 1 contrastul culorilor in sine: el poate fi gasit in arta diferitelor popoare. STIL. Perceptia culorilor declanseaza omului subtile vibratii afective( nuante vesele. ex:gri pe fond alb pare mai inchis si invers pe negru).se bazeaza pe legitati obiective. simerie a puterilor. A. culorile sunt aplicate formelor. In mediu industrial sunt 3categorii de culori:-functionale-de ambianta-de semnalizare. Hermant: „culoarea nu poate fi disocialta de forma intrucat ea poate afirma sau distruge”. reci. functionalismul si anti functionalismul. Insa. 13 . Daca deosebirile se potenteaza la maximum e vb.2 sau N culori sunt armonioase atunci cand amestecandu-le opric =>lumina alba. REALIATEA SI EFECTUL CULORILOR. CROMATOLOGIA CANSTRUCTIVA. calde). asimilarea-regenerarea ei.

mod de folosire. Tonuri deschise maresc aparent suprafetele care le ocupa. dar mai ales ambalajele si materialele promotionale. Polii opusi sunt rosu-orange (culoarea cea mai calda) si verde-albastru (cea mai rece) acaror valoare este aproape egala. usurarea vietii. civilizatie. E din ce in ce mai puternic atunci cand tonurile sunt asemanatoare si cu cat cercetam o culoare mai intens si mai mult timp. Lumina zilei (rece-alb-albastruie) amlifica verdele. transparent-opa. 3. Oricum.). nivelului unei realizari. linistitor-excitant. Senzatia se conserva catva timp in ochi fenomen numit contarst succesiv. s-a acceptat ca trebuie folosite culori diferite pentru produse de scumpe/varf de gama si produse de serie mare. 6. varsta. inclusive a produselor si prin ambalare corespunzatoare. 4contrastul culorilor complemntare e important in stimularea si echilibrulculorilor. proceselor de munca).culoarea poate deveni parte integranta a esteticii produselor. violetul-repulsie in unele tari africane). 14 . Principii pentru alegerea culorii produselor: 1. imbunatatirea vizibilitatii.2 contrastul de inchis-deschis el sta la baza unui fel de viziune si expresie stilistica cantrar celui care se baseaza pe contrastul culorilor. Lumina modifica aspectul culorilor.culoarea poate contribui la cresterea randamentului si a eficiantei muncii (inclusive sistem de identificare a utilajelor. masinilor. in raport cu masa corecta. portocaliul. Contrastul polar se gaseste intre alb si negru intre care trecerea poate sa fie prin tonuri sau valori. Culoarea este afectata si de moda. umeduscat. etc. Se cere ca in acelasi plan sa se foloseasca tonuri si valori asemanatoare. imaginii unor firme. estetica ambientala. provenienta rurala sau urbana.( griul absoarbe culoarea. de culoarea care predomina intre ele. In comert. etc. culoarea ar putea fi utilizata si pentru accelerarea uzurii morale a unor produse si fortarea inlocuirii acestora: practica asocierii unei anumite culorii cu produsul dintr-un an. 5 contrastul simultan ochiul pretinde simultan culoarea complemntara a unei culori si o porduce independent de prezenta acesteia. etc. poate lega culorile opuse. este vazut inagresiv. a actiona nestingherit contarstul cald-rece celelalte contraste trebuie retinute/temperate sau folosite ca si contarste secundare. culoarea vizeaza ambientul general si mobilierul. Contarstul polar e format dintr-o culoare de baza si amestecul celorlalte doua. Lumina alba incasdencenta (alb-rece) intermediara. 4. 5. apropiat-departat.culoarea poate contribui la securitatea muncii (cod de avertizare asupra riscurilor. Diferenta intre tonuri se mareste in functie de marimea cantrastului. Pentru a domina.nu ar reda corect culoarea. sex.culoarea utilajelor si spatiilor de productie ar putea sa contribuie la cresterea productivitatii si asigurarea uno conditii mai bune de lucru. usor-greu.culoarea produsului insusi ar putea contribui la realizarea unei ambiante optime (nu e de neglijat nici eliminarea stralucirii. In viziunea consumista. Culorile complemnetare juxtapuse se stimuleaza reciproc. promovarea desfacerii. insa prin modulatii de tonuri poate deveni viu ori prin prezenta culorilor. aeral-dens. sunt armonioase pentru ca din ele rezulta o totalitae de efecte static solide. 2. apararea de lumina. fiecare perzandu-ei caracterul real propriu si starlucesc in efecte noi. SEMNIFICATIE SI CODURI COLORISTICE Culorile au o multitudine de semnificatii care decurg din locatie (nebulozitate. conclavuri autorizate stabilesc culoarea si materialele pe care va vibra aceasta. colorat(contrast simultan). 3contrastul de rece-cald pe acest contarst se bazeaza picrura. Acest contrast apare si intre culori pure.relativ. apartenenta sociala. excluzand alte impresii coloristice. Ele contin si alte contraste: GALBENVOLET= inchis-descis. a conditiilor dificile de vedere). subtire-gros.rosu. intr-o lucrare sa nu fie folosite tonuri ci cateva grupari expresive. Moduri de actiune ale contrastului RECE-CALD: umbrit-insorit. orbirii.culoarea poate fi folosita la controlul temperaturii. cel putin in domeniul vestimentar. Culoarea poate fi folosita si conform notiunilor de ergonomie (identificarea rapida a tastelor). traditii nationale si culturale (negru-culoare de doliu in Occident. Celelalte culori si vibratiile lor sunt calde ori reci in fct. functionarea corecta a masinilor. organizarea muncii. ideologii. ROSU-ORANGE si VERDE-ALBASTRU=contrastul cel mai intens de cald-rece. Cea incandescenta este mai calda (galbuie-alba) amplifica galbenul.). iar in amestec se transforma in gri. albul-in unele zone orientale. albastrul si violetul. Culorile complemnetare.

in stil si ornamet. E. dar si ambiguitatea sa. intimitatea si distinctia rozului ma accentuat. -amandoua implicate in estetica produsului ar ajunge sa devina caracteristici esentiale ale unui popor sau ale unei epoci. subversiv. rationalului. Tendinta potrivit careia forma ar trebui sa derive direct din cerintele de functionalitate. care produce accelerarea pulsului si respiratiei. functionalului. precum:distantometrul – masurarea departarii la care mai pot fi identificate elementele publicitare. pentru ca s-a constatat ca culorile provoaca si reactii multiple(iluminatul rosu. Souriau defineste caracteristicile acestui stil: -valorificarea unor noi materiale sintetice. Creatia si inovatia erau prezente succesiv-alternative. In perioada clasica a esteticii industriale/designului s-a stability ca culoarea si grafica produselor trebuie puse de accord in mod rational. tonicitatea verdelui. -lipsa ornamentului supraadaugit. tahitoscopul – viteza perceperii elementelor publicitare. ORNAMET-DESIGN Stilul industrial e cel care defineste epoca marii productii masiniste. P. iluminatulrosu si galben care invioreaza pe apatici. stilul ar genera si „un subiect pt obiect”. a aparut designul expresionist. rosu-influentarea deciziei de cumparare. Astfel. acest stil e nu numai rezultatul dezvoltarii industriale ci si al unei activitati artistice. pana la a face ca acestea sa izvorasca organic unul din celalalt. seninatatea si linistea albastrului deschis. obiectelor. ornamentul estetic este perceput mai tolerant ca element al ansamblului decorativ. Francastel „arta si tehnica” sustine ca tehnica are un rol dominant in relatia dintre arta si tehnica si ca viziunea estetica a producatorului de bunuri industiale nu poate fi conceputa „in afara coordonatelor stilistice generale ale fiecarei culturi nationale”. Slilul => dintr-un ansamblu de factori (social-economici. STIL. Combinarea culorilor este mai complicate decat folosirea lor separate. H. In acest scop de eveluare a reactiilor la forma si culoare produselor au fost create tehnici si aparate adecvate diferitilor parametrii ai acestora. inviorarea si inlesnirea comunicatiilor de catre portocaliu. Nivelul elementar este sa se lucreze cu gamele simple si complexe prestabilite. In acceptiunea postmoderna. baza tehnico-materiala si relatii de productie. Read : „ornamentul deriva si este subordonat formei si functiei produsului” si mai considera ca sunt 2 tipuri de ornament: striuctural si aplicat. In domeniul reclamei si graficii publicitare trebuie sa retinem importanta vizibilitatii si puterii sugestive a informatiei vehiculate si faptul ca alegerea culorii nu ar fi in acest caz decat un element al unui tot. va da lovitura acestei uniformizari. Aceasta sinteza e realizata de designeri. feminitatea si delicatetea rozului pal. apararea pentru masurarea intensitatii culoriilor. particularitati nationale etc)care actioneaza in vederea formarii unui public receptiv la aest stil.Problema seminificatiei culorii pune si problema daca aceasta are o origine fiziologica sau sociala. Azi originalitatea si contemporaneitarea nu mai sunt similitudini. comodului. Digitizarea actuala a perfectionat aceste tehnici si le-a completat. psihanalitic etc. prin cercetarea pietii. 15 . J. peste functia lor. fctori naturali. eleganta si distinctia negrului lucios. prospetimea si puritatea albului). Evans sustinea ca ‚designul determina o noua conceptie asupra ornamentului”. viziometrul – cercetarea vizibilitatii textelor publicitare. -simlificarea si expresivitatea utilizarii. Rafinamentele survin din momentul in care se lucreaza cu armonii inedited si aici apare si importanta sensibilitatii si fanteziei tineresti. intervenind in formarea bunului gust. Astfel. Importanta stilului si ornametatiei:-stilul e inclus in cadrul categoriilor de baza din estetica vietii cotidiene. calmarea prin verde. Doar individualismul de azi. In sec XX estetica industiala genereaza o unuformizare in numele practicului. aspiratie e a adauga „ceva in plus”. Prin aceasta se bazeaza discursul despre rolul educativ-estetic ai esteticii industriale/ designul si contributia sa la formarea idealului estetic al epocii sale. Ornamentul azi ii este mai potrivit ornamentul geometric ecat cel figurativ. neaga posibilitatile creatoare ale designului. Prin crearea „unui obiec pentru subiect”.-tendinta de simplificare a formelor legate de noile materiale. Aceste tehnici au avut un aport la dezvoltarea esteticii psihologice si sociologice precum si a esteticii de laborator. Stilisti se ocupa cu corijarea formei exterioare si a cromaticii (aspectul exterior al unui produs mai vechi).

-originalitatea. imaginatia si talentul de a o proiecta si exprima”. ale carui elemente fundamentale sunt subiectul creator. un supliment de judecata de factura estetica). N. pana cand intr-o anumita zi incepe sa stie totul despre nimic”. utilitatea (rezultatele actiunilor). neclara).Tehnica autochestionarii Osborn -consta in multiplicarea intrebuintarilor vechilor obiecte. Tipuri de creativitate: artistica. mediul creativ.P. 2. F. eficienta (randamentului economic si performantele actiunii). Trasaturile caracteristice personalitatii creatoare dupa R. didactica. activitatea creatoare si produsul creativ. Barron: raritatea in colectivitatea unde apare corelata cu adecvarea la realitate. Mintea creatoare dispune de 3 facultati: imaginatia (facultate mentala de a elabora o infinitate de asociatii noi). valoarea (produselor actiunii). -flexibilitatea gandirii. Criterii de delimitare a activitatii creatoare de cea productiva: I. El considera ca conceptual de geniu este un mit. potential creativ (fluiditate. tipuri noi de experienta. J. “capacitate umana”.Golan: rezultate performante. Brainstorming –reguli: a)aprecierile critice sunt interzise 16 . natura obstacolului care trebuie depasit. Regula de aur a vechilor greci era: “Sa stii totul despre ceva si ceva despre tot” si ea ar trebui reformulata: “Sa cunoastem esenta tuturor fenomenelor pt a intelege noua esenta a unui fenomen”. 3.P. reunind sui-generis insusiri de personalitate a fiecarui individ iar personalitatea creatoare se manifesta si in aptitudini. -inculcatia. ci in primul rand crearea noului. ci si prin creatie”. consonanta elementelor constituente e mai importanta decat fiecare element in parte. Ex: se prezinta o imagine (un purice si un elefant) si se cere sa se gaseasca cat mai multe titluri pt ea. resonant. solutii). proces creative (spontaneitate. tehnica. dynamic. Guilford: “creativitatea ar viza abilitati comune majoritatii oamenilor.A. Definitie: un sistem complex.6: PSIHOLOGIA CREATIEI – concept Creativitatea e considerata o importanta sursa de progres.Shaw: “Specialistul este un om care afla din ce in ce mai mult despre un domeniu din ce in ce mai mic. Rogers: “adapatera creative naturala ar fi singura posibilitate prin care omul sa poata tine pasul cu schimbarea caleidoscopica a lumii sale”. Psihilogii au definit creativitatea ca fiind o “aptitudine generala”. sursele de energie conventionale? Cu ce? e) ce combinatii de noi elemente ar fi posibile? Faze premergatoare ale actului de creatie: -preparatie (elaborarea unei preforme a ideii. 1. formulare coerenta si inteligibila a rezultatelor. S. Caliatile creativitatii: productivitatea (nr de idei. Etape ale creativitatii: -pregatirea: in care problema pune stapanire pe subiectul creator) si –inculcatia: in care subiectul cauta solutii la problema pusa in subconstient. calitati temperamentale”. ingeniozitatea (eleganta si eficienta metodelor). Taylor: insemnatatea si recunoasterea sociala a performantei. originalitatea (raritatea ideilor. Berdiaev: “omul se justifica pe sine in fata creatorului nu numai prin ispasire. care duce la solutii inedited: a) adaptarea obiectelor actuale la necesitati noi b) ce rezulta din marirea necesitatilor lucrurilor sau a duratei actiunilor c) ce rezulta din micsorarea dimensiunilor sau duratei actiunilor d) pot fi inlocuite materialele. independenta judecatilor. stiintifica.CREATIVITATE (CREATOLOGIE) TEORII PSIHOLOGICE SI TEHNICI DE SIMULARE A CREATIVITATII CAPITOLUL. C. judecata (combinarea ideilor si observarea acordurilor si dezacordurilor pt grupari si eliminari) si gustul (simt intern pt delimitare. fiecare dintre acestea fiind necesare dar nu si suficiente. -verificarea. Specializarea si interdisciplinaritatea G. ea avand elemente de rezonanata. Koestler: nivelul de constiinta in cautare. Blake King: “creativitatea la un arh sau un inginer denota talentul de a sintetiza si introduce noi si imbunatatite configuratii in serviciul omului.Metoda testului pt dezvoltarea potentialului creator –masoara factorii cei mai inalti ai creativitatii: -fluenta ideilor. Weisberg: interesele de cunoastere. Pt manifestarea cerativitatii. Elementele esentiale sunt perceptia. Mihaela Roco: creativitatea nu inseamna doar receptatrea si consumul de nou. organizatorica etc. flexibilitate). -iluminarea. A. increderea in sine si perceptia de sine ca individ creativ. Haefele defineste creat. “comportament creator”. “coordonata esentiala a personalitatii”. solutiilor difera de noutate). noutatea (in timp). “talent creativ”. originalitate). atitudini. procedeele. superioara drept “priceperea de a realiza inovatii de o valoare sociala deosebit de mare”.

identificarea surselor de informatii utilizate. Aceasta dependenta intre componente duce la o activitate circulara cand de fapt se doreste linearitatea fara bucle informationale repetate -o trecere unica liniara ideala ar arata astfel: identificarea tuturor variabilelor importante. aspectul interactiunilor dintre componente. relatiilor intre ele. maximalizarea variabilelor de iesire. Analogii: -lujer de ceapa spalat de ploaie. -ceapa cu foite ce se decojesc. idei sau metode de rezolvare noi. induce stari psihologice sau favorizeaza imaginatia. strategii prestabilite (convergenta)-cercetare sistemica. -pasare care curata dintii crocodilului. pretul. 3 –nr de idei pt o problema. -metoda calitativa. 6. cercetarea limitelor. reunirea divergentei si convergentei prin interfetele grafice ale calculatorului -astfel metodele in design au fost clasificate dupa gradul de preplanificare si dupa config cercetarilor: preplanificate (liniare). Metoda Phillips <<6 – 6>> -un grup mare se imparte in mai multe subgrupe eterogene. Gordon. nu mai raspundea metodelor noi. Metoda <<6 – 3 – 5>> 6 –nr de membrii ai grupului.b) imaginatia sa fie total libera. incrementale -au rezultat 6 sectiuni care grupau aceste metode: a. adaptative (cu bucle ciclice) ramificate. intemeiata de W. combinarile si amliorarile solutiilor propuse de ceilalti 4. Sinetica –principala rivala a brainstormingului.principalul element din trecut al procesului de design si anume desenul la scara. tipul rational-cutia de sticla. -elaborarea modelului -prospectarea pietei. greutatea. coerent: automatizarea procesului de proiectare prin transpunerea intr-un program pe calculator -s-a incercat descompunerea metodei clasice si reasamblarea ce a dus la viziunea unui proces in 3 etape: divergenta. Etape: -elaborarea solutiei.defineste designul. -problema de proiectare in design poate fi defalcata in subansambluri insa nu intotdeauna fara a afecta performanta. 5 –nr de personane care prelucreaza un set de idei 7. corelarea cheltuielilor de cercetare si design cu penalizari pt decizii gresite. variabilele si criteriile fixate dinainte. fiind nevoie de un proces nou. Principala consecinta a acestui demers a fost ca a facut publica gandirea proiectantului: tipul intuitiv-cutia neagra. spre deosebire de brainstorming care e mai mult metoda cantitativa. convergenta. -metoda consta in expunerea unei idei unui grup de indivizi. Metoda analogica –se folosesc analogii referitoare la un fenomen dat. explorarea interdependentei dintre produs si mediul ambiant. -spalatul pisicii. . se accepta orice idée. ingineria sistemelor. analiza valorilor. specialisti din domenii difeirte. al rationalitatii si al controlului procesului de design. proiectarea sistemelor om-masina. -APD. obiectivele sale si profesia -metodele clasice erau cele consacrate de evolutia mestesugurilor si designul pe baza de desen (desen tehnic si design arhitectural) -metodele noi elaborate fata de cele clasice sunt argumentate de noile realitati si incercau sa dezvaluie gandirea intima a specialistilor in design -existau 3 criteri de evaluare a noilor metode de evaluare: al creativitatii. Comune acestor metode ar fi obiectivele. -fiecare grup emite idei. oricat de extravaganta ar fi c)se cere cantitate d) asociatii neobisnuite de idei. rezultatul e elaborarea unei idei sau unui concept complet nou. -3 faze: a)convertirea ciudatului b)convertirea familiarului in ciudat c)reconvertirea ciudatului in familiar si elborarea unui concept. corelarea activit de design cu oamenii ce trebuie sa le realizeze. Prin stimularea creativitatii a aparut brainstorming-ul si sinectica (input-circuit decantoroutput). 5. tipul procedural-gandire despre gandire -reconstituirea procesului de design s-a bazat pe utilizarea computerului. Pt aceasta metoda liniara este nevoie de previziune insa nu se reuseste intotdeauna eliminarea imposibila a neprevazutului -criterii pt controlul proiectelor de design: identificarea si analizarea deciziilor critice. transformarea. strategia acumulativa tip Page. cooptarea tuturor celor implicati in proiect. 17 . enuntate apoi in plen de un reprezentant al grupului (se face in timp limitat) PROBLEMATICA METODICII DESIGNULUI Metoda designului clasic schitata in 1970 de catre Christopher Jones-“Design Methods” -designul contemporan se poate disocia in: analiza procesului de design (APD) si metodele designului.

analiza ariilor de decizie interconectate. metode pt cautarea ideilor-brainstorming. inovarea prin deplasarea limitelor. ordonarea si reducerea datelor. f.matrici de interactiune. inovarea functionala. culegerea informatiilor de la utilizatori. metode de evaluare (convergenta). ierahizare si evaluare. clasificarea informatiilor de design. metoda sinectica. metode pt cercetarea structurii metodelor (transformarea). diagrame morfologice. formularea de chestionare. metoda fundamentala de design a lui Matchet. alegerea scarilor de masura. cercetarea bibliografiei. controlul strategiei. e.liste de verificare. indicele gradului de fiabilitate 18 . d. retele de interactiune. testarea sistemica.b. alegerea criteriilor de selectare. transformarea sistemelor. cercetarea vizuala a incompatibilitatilor. metoda Alexander pt determinarea componentelor. cercetarea comportarii utilizatorilor. scrierea specificatiilor. metode de explorare a situatiilor de design (divergente): stabilirea obiectivelor.comutarea strategiei (gandirea spontana influenteaa gandirea planificata si invers). c. inlaturarea blocajelor mentale.

Prin legatura cu analogia si metafora. combinatoric (creatie si inovatie)si intuitiv (gandirea rationala copletata de sensibiliate. inconstient. Davidson): vederea din interior se apropie de intuitie si intersecteaza cele 3 planuri ale desfasurarii activitatii psihice: constient. Concluzie : contributia factorilor abisali in procesul creator III . prepararea se subdepartajeaza : sesizarea problemei. Rolo May): resortul creativitatii este tendinta omului de a-si realiza potentialul Dezorganizarea creativa (G. Creativitate=gandire creativa evolutiva H. insight-ul s-ar situa in relatie cu motivatia.transformational(crestere creativa). I. interpretarea psihoanalitica 4. strategii logice si experimentale creatia de anvergura inseamna cultura si experienta b) creativitatea presupune uzanta deprinderilor intelectuale si motrice 3. intuitie si sentiment) Insight si creativitate( R. depozitat mai demult in memorie. integrativ(crestere acomoditiva). functional (instrumentele faurite de om ar permite utilizarea legilor fundamentale ale naturii).refugierea creatorului intr-o etapa de asteptare 2. acumularea materialului necesar . sau care trebuie pusa pe seama altor procese => structura inconstienta sau preconstienta -C. abordari pragmatice generate de cresterea interesului pt dezv creativitatii 3. argumente : individul are acces la capitolul informativ .Incubatia 1.dominanta prepararii : intuirea in sens larg a) alaturi de cunostinte in domeniu . Ar exista 2 forme de insight: convergent(sol ce dau sens unor fapte aparent nelegate pana atunci) si divergent (explorarea de posibilitati ce se genereaza noi implicatii). formularea ipotezelor si schitarea primelor solutii 2. momentul iluminarii = fulgeratia unei clipe unice 19 . intrapersonal. Gardner (1993): perspectiva holista cu urmatoarele niveluri: supersonal. Solutia de topografiere in 4 secvente: analiza logica (prepararea).Iluminarea (inspiratia si intuitia) – exprima aparitia fireasca a solutiei 1.exista 3 etape : constienta .CAPITOLUL 7. domeniul cultural stabil si individul. abordarea psihometrica cu introducerea testelor de apreciere a creativitatii Alte 2 variante de etapizare a procesului creator: 1. experimental(tehnici de verificare a ipotezelor). Etapizarea procesului creator dupa Mihaela Roco: 1. formalizarea rezolvarii(verificarea) Principalele etape ale creatiei dupa modelul G Wallas I .T. multipersonal.Rogers : “incubatia este o deschidere fata de experienta interna” 3. rezolvarea intuitiva (incubatia). interpretari cu dominanta mistica (inspiratie de la zei sau muze) 2. Michel si Bernadette Fustier (1988): 5 curente istorice: curent clasifictor sau logic (preocuparea omului rational de a ordona universul). verbalizarea rezolvarii intuitive (iluminarea). Land) nevoia de restructurare. Motivatie si creativitate (C Rogers. GENEZA CREATIVITATII TEORII ASUPRA CREATIVITATII Teresa Amabile (1983): modelul are urmatoarele componente: calificarea(grad de specializare in domeniu). de degradare a unui echilibru existent ar fi cheia gasirii unei noi modalitati de a vedea lumea. ETAPELE PROCESULUI DE CREATIE. analiza si definitia problemei.analizata secvential . Tensiunile dintre ele genereaza creativitatea M. normativ (crestere replicativa). preconstienta. Csikzentmihaly (1997): Creativitatea nu ar fi ceva personal ci interactiunea a 3 sisteme: setul institutiilor sociale. Procesul creativ ar avea 4 stadii: formativ(crestere aditiva). Modelul elaborat de G Wallas cu 4 etape: prepararea. iluminarea si verificarea 2. Sternberg.Contesta iluminarea fulgeratoare.conditiile ambientale :faciliteaza buna desfasurare a proc creator II . abilitati creatoare si motivatie intrinseca Robert Weisberg (1986): studii impartite in mituri consacrate si cercetari experimentale. subconstient. personal. de colectare a materialului brut 1.Prepararea – etapa de acumulare . incubatia.

automatism) -creierul limbic (visceral. relevatia solutiei apare in momente de relaxare. Inteligenta emotionala Importanta acordata individului si drepturilor sale se regaseste in insemnatatea emotiilor si studiul carac afectivitatii ce scapa constiintei (este la nivel inconstient) -emotiile asigura: supravietuirea . diferente culturale. limbaj si gandire abstracta In cadul creierului opereaza specializarea pe orizontala ( creierul drept si stang ) si tipuri de emisfericitatea (complementaritatea emisf 1962) -exista patru sectoare de reactivitate cerebrala. principiul competentei. presupune elaborarea respectiv materializarea ideii intr-o forma explicita 2.are loc dozarea involuntara a proportiei dintre:inspiratie si afectivitate . marginalizare. rezistenta la schimbare . 3.2. sau influentata de hazard. dependenta. opera creatoare parcurge patru stadii in drumul sau catre public: cunoastere . non-integrarea frustatilor si ultimele descoperiri stiintifice sau filosofice -bariere datorate frici endemice : infruntarea. in timpul omnului. diferentieri in gradul de folosire al sectoarelor. de ordin cultural. convingere . stocarea amintirilor si dobandirea experientei. de ordin perceptiv Complexe personale : complexul de abandon. rutine. lipsa de autenticitate. luarea deciziilor . adica un handicap cand este noncompensat sau nonintegrat dar altfel poate fi si o sursa de autodepasire. confirmare. Limbos ) -bariere legate de contextul socio-cultural ce decurg din insatisfactiile conditiilor in care traieste individul. decizie . de insecuritate. la om da specificitate prin operarea cu simboluri . Blocaje ale creativitati : de tip emotional. actionarea filtrului in functie de tipul de amintiri . Teoria neurobiopsihologica -explorarea zonelor functionale din creier cu cele 100 miliarde de neuroni in care se desf procesele creativitatii Modelul tridi al creierului : -creierul reptilian (apararea teritoriuui. lipsa de obiectivitate si realism -bariere referitoare la relatiile individ-grup : lipsa de comunicare. IV . inteligenta. inregistrarea actiunilor si transformarea in reflexe. verificarea este prin excelenta o cale activa in tote momentele sale 4. compus din tendinte. sentimente de incompetenta . filtrarea da tonalitatile emotio-anale informatiei (interesant /monoton). agresivitatea.lipsa increderii in sine -bariere datorate atitudinii individualiste : egocentrismul. de culpabilitate . ca realitate externa intr-un spatiu dat. al castrarii sau afirmarii de sine in plan sexual . Complexul este un segment de conduita . reprezentari . preferinte cerebrale si interconexiuni intre sectoare . persistenta prejudecatilor . comunicarea si unitatea membrilor speciei umane 20 . se ghideaza dupa 7 legi : impermeabil logicii rationale. pe aici si sant filtrate unidirectional toate informatiile. Verificarea – etapa care desavarseste procesul creator 1. iluminarea este laitmotivul prezent inevitabil in orice proces creator. comunicare interpersonala. iluminarea se produce in modul corect numit “serenpiditate” (descoperire intamplatoare). afecte si fara semnificatia unitara prin raportare la existenta actuala a subiectului. stabilirea limitelor. asigurarea debitului cunoasterii prin imagine -cortexul apare la mamiferel superioare ca sediu al recunoasterii obiectelor . Creativitatea si factorii stimulatori sau inhibitori decurgand din complexele personale Bariere personale in raporturile interumane (E. conditionarea si manipularea prin mass-media . de inferioritate.itinerare. de rivalitate fraterna . profiluri marcante si interconexiuni privilegiate . modul de rezolvare al problemelor si localizare in creierul total . continutul verificarii inseamna intreruperea ideii furnizate de iluminare si evaluarea acesteia -verificarea nu este prezenta in orice domeniu in arte fiind vb de accepate sau respingere mai mult 3. concretizarea ideii nu este niciodata copia a originalului prefigurat in imaginatia creatorului 5. La ora actuala prin complex se intelege echivalentul sentimentelor de inferioritate sau vinovatie.

respectul. Goleman : constiinta/incredere in sine . stapanirea emotiilor. Mehrabian : perceperea clara . controlul stresului . reglarea emotiilor. capacitatea de a-ti unifica simtamintele cu alte persoane. de accedere si generare de sentimente faciliteaza gandirea si cea de cunoastere si intelegere a emotiilor si astfel promovarea dezv emotionale si intelectuale. permitand intelegerea modului in care celalalt interpreteaza.-iteligenta emotionala EQ are o influenta mai mare asupra reusitei individului decat IQ inteligenta emotionala implica: Mayer si Salovey : . produc psihic. implicarea intr-o relatie interpersonala implicand onestitatea. evaluarea ipotetica a modului de comportare a unei alte persoane. empatia.abilitatea de percepere si exprimare a emotilor . intelegerea si analiza emotiilor si utilizarea cunostiintelor emotionale. capacitatea de a lucra echilibrat de a se recrea si relaxa in viata. Altruism – influentat de empatie prin 3 variabile : abilitatea de discriminare si clasificare a starilor afective ale altora . facilitatea emotionala a gandirii . construct multidimensional de personalitate. aptitudini sociale A. motivarea interioara. Reuven Bar – On : adaptabilitate. stabilirea si dirjarea relatiilor interumane D. Nivelurile formarii inteligentei emotionale : evaluare perceptiva si exprimarea emotiei . Ipostaze : fenomen psihic. proces psihic. alegerea profesiei cu satisfactie profesionala . autocontrol. dispozitia generala. 21 . Empatia – fenomenpsihic de retraire a starilor si actiunilor celuilalt prin transpunerea psihologica a e eului . impresionabilitatea emotionala. insusire psihica . exersarea capacitatii de a raspunde cu emotia si comportarea adecvata . constientizarea propiilor emotii.

Opera de arta e sistem inchis ca structura si deschis ca semnificatie. Dupa Rene Berger arta contemporana ar fi demonstrat ca distinctia dintre ob si cunoastere ar fi mai curand o comoditate decat o evidenta. scop pe care il satisface fara a-i pierde semnificatia. intre produsele realizate de ei. Daca oferim receptorului imaginea structurii celulare a unei felii de mar. expo. fiind purtatoarea semnificatiilor obiectului. ignorat in mod traditional in numele teoriei “distantarii in timp”.Corelatia dintre fenomen. 22 . in functie de marimea ei.Daca desenul e in creion.se realizeaza prin conventie. sensibilitatea lui. Pt ca un fenomen de comunicatie sa aiba loc e necesar sa se emita un mesaj care sa fie receptionat. intelegerea si cultura lui. Deosebirea dintre obiectul imaginii si imaginea obiectului e simetric centrifuga. si imagine. existand clase de cunoastere identice si opozitionale de transmitere a semnificatiilor. Industrializarea tehnicilor de reproducere(dupa Malraux ne pune la dispozitie mostenirea intregii istorii) si “Calatoriile” operelor de arta.Parerea sa e ca acest proces ar putea capata titlul generic de “Comunicare” si obiectul nu ar putea exista separat ci ar apartine acestui proces. In cadrul comunicatiei vizuale ar aparea doua categorii de situatii: acelea in care contactul cu obiecte se realizeaza intamplator si cele in care se realizeaza intentionat. Schimbarea ob.Conditia receptarii e ca receptorul sa fie atentsi interesat de mesaj. cu experiente. pt a ajunge la destinatie. privita din prisma posibilitatii transmiterii de semnificatii. auditiv. anonim. s-a recurs la exemple. personal.Opera de arta e un model. Imaginea obiectului ar trebui sa contina proprietatile aparentei identitati.seamana deci e mar. presupune dificultati si existenta unor elemente ce pot altera sau anula mesajul. alb negru.Imaginea obiectului este semnalul existentei obiectului.e utilizata si functioneaza in virtutea scopului pe care il contine. varsta lui.. simbol. tactil etc. mixta. Astfel s-ar obtine comunicari intre oameni si obiectele din jur. cu toate ca reflecta fidel imaginea reala a structurii marului va purta si titlul de mar sau miez de mar.CAPITOLUL 8. Orice obiect poate fi semn. muzeu. comunicatii de ordin afectiv. obiect. Se considera ca relatiile dintre om si lumea inconjuratoare se realizeaza prin contact vizual. Operei de arta I se cere sa contina in permanenta semnificatii. Actorii sunt semne facand parte din universul semnificatiei. Termenul de ”reproducere” scoate in evidenta ideea de repetitie. cu diferite prezente ale unui context existential dat.Complexul dialectic opera-viata subzista prin componentele lui: analogie(asemanare) si autonomie(opozitie intr-un anumit sens) . in opusul sau (semn)-revirimentul. cu idei. ca si cum originalul ar emite niste dubluri care ar participa la model cu toate diferentele. la microscop. fara a-l divulga . Pt definirea notiunilore de semn. receptorul se pronunta. o structura.Astfel universul este unul de semne. trece printr-o serie de filtre dependente de persoana receptorului. in functie de natura relatiilor stabilite.Dupa simturile angrenate in procesul cunoasterii avem: comunicatia vizuala. avantul cunoscut de mass media si loisirul au contribuit la construirea “muzeelor imaginare” personale a tot mai multi oameni. Imaginea obiectului-imagine artistica-semn.Ob nu ar mai fi un dat ci produsul final al unui proces.Obiectul pictat e un semn. receptorul emite: e un mar desenat.Un tablou reprezentand natura statica-mere. de natura spatiului. ELEMENTE DE SEMIOTICA Orice fenomen de viata are un corespondent in imagine. Distanta de la pct emisie pana la pct receptie . semnal. comunicari intre oameni.Pentru indicarea informatiei transmise de fiecare obiect se uitilizeaza termenul de mesaj. e o vasta problema a comunicatiilor.Intr-un atare context subiectul are posibilitatea sa capteze informatii specifice uneia sau alteia din prezentele contextului esential. Dupa lucrarile consacrate avem: comunicatii de ordin teoretic. Asemanarea dintre arta si viata este aluzia.Cand imaginea sugereaza notiunea obiectului este analoga notiunii si deci semnului grafic. Obiectul imaginii se distanteaza de imaginea sa avand un scop bine definit: e utilizat direct sau indirect in vederea aparitiei altor obiecte. (ex:un scaun devine semn daca e ecpus in vitrina . In ambele cazuri percepe si conventia. Legatura dinte imagine si obiect reprezinta totalitatea proprietatilor aparentei identitati.Mesajul. auditiva. Nerecunoasterea se datoreaza nivelului de cunoastere al receptorului.Marul pictat e identificat cu cel real. pe scena. receptorul va nega o legatura intre imagine si titlu.Imaginea e un semn.

arta experimentala ar fi simultan refuzul oricarui mit. de unde combinepaintings si combine-study. Cantitatea de info . orice tehnica de transmisie ar modifica mesajul dupa insesi conditiile transmisiei. Televiziunea ar fi facut. integrarea “Zgomotelor” realizandu-se in afara limbii orale sau scrise. etc) . care la reproducerea vizuala ar avea tendinta de a nu fi considerat o perturbare. Adecvarea formei la o semnificatie prestabilita ar fi ca o codificare-rapel a unei experiente trecute iar semnificatia plastica ar fi un apel. Codului lingvistic al unei societati I s-ar opune o sfidare permanenta prin facilitarea mobilitatilor prin calatorie . Obiectul arta ar deveni multidimensional. imagine apartinand sist cultural.Muzeele nu mai conserva numai trecutul ci se integreaza in circuite nationale sau internationale si galeriile devin promotori ai noului.Lumea originalelor si reproducerilor tind sa ramana paralele.. notiunea de criteriu si principiile judecatii sunt puse in dicutie. sociologie. Apar “locuri fierbinti” cu relevanta pt aceste procese iar “arta care se denatureaza” ar putea fi tocmai arta care isi schimba natura. Multiplicarea liniilor de comunicatie ar duce la dublarea mesajului verbal. complexitatea unui sistem nu ar mai fi functie de nr elem ci de nr de stari pe care le poate lua(cantitatea de info pe care o contine). mai pregnanta si de care nimeni nu are dreptul sa se dispenseze.Se modifica si relatia cu timpul pt ca ne-am plasa intr-o constiinta-prezenta intarziata. estetica. acesta castigand in eficacitate si economie dar pierzand in originalitate.un fenomen pe cale de constituire care cheama viitorul pentru a-I da forma. Multiplicarea posturilor emitatoare de expresie artistica ar transforma informatia in conditie a productiei artistice. Aparatul fotografic sau camera video ar inmagazina imagini pe care limba inca nu le-a simbolizat si ar fi un paleativ la stress-ul turismului.Acelasi lucru s-ar produce si cu spatiul pt ca e o monografie ilustrata ce reuneste opere raspandite in lume. ca si caile de acces(ist artei.Rezultau in epoca o serie de intrebari: -mai e posibil un statut al criticii de arta? -e posibil un statut stiintific al stiintelor morale si umaniste? -ce se intampla cu statutul stiintei? -ce se intampla cu campul estetic? -cum evolueaza distantarea in timp si informatia accelerata? Comunicarea ar tinde cu atat mai mult spre cod cu cat ar corespunde unei operatii mai abstracte si mai repetitive. Pendularea intre original si reproducere ar genera ajustari. vizibile si in apropierea abuziva a unor imagini celebre in publicitatea unui produs. Mass media accelereaza mesajele-bombardament informativ. Opera de arta ar propune o noua adecvare intre semnele care o constituie si semnificatia pe care o poarta acestea ar fi mai ampla prin fiecare privire noua. Pe masura ce se simbolizeaza isi pierde calitati particulare care insotesc mesajul la emitere. Forma unui mesaj plastic nu trebuie sa corespunda intr-un chip cu totul adecvat unei semnificatii prestabilite. mai prompta . Se naste multiplul al carui calitate ar fi de a nu se referi la original ci de a aboli ideea acestuia. Valoarea expresiilor artistice nu ar depinde numai de virtutea intrinseca ci si in raport cu un camp de info in care creativitatea decurge din grade de probabilitate sau imprevizibilitate (in loc de forma si continut ajungem la forma si inovatie) Consecintele ar viza dificultatea de a mai folosi conceptul de arta.Trecerea de la opera la spectator presupune existenta unui intermediar comportand un fel de “zgomot” . ca raporturile logice sau ilogice dintre un lucru sau altul sa nu mai constituie un subiect satisfacator pt artist. ca intrerupere colectiva planetara . 23 .La scara sociala cunoasterea care se stabilea prin comunicarea de la emitator la receptor s-ar transforma intr-o schema cu un nr variabil de emitatori-receptori. idee. Comunicarea nu ar consta numai in transmiterea unui mesaj dat pt ca acesta decurge dintr-o prelevare din fenomenul emisiei. Arta nu si-ar mai propune schimbare de continut. Valoarea nu s-ar mai detasa numai pe un fond de arta stabilizata de o estetica acceptata ci ar participa la o experienta in curs.Orice manifestare artistica este bransata la o informatie care se cere tot mai extinsa . dupa Rauschenberg. Cum se incadreaza produsul designului in aceste exigente? Pe de alta parte.Opera multiplicatoare antreneaza destructurare si restructurare. Deja loisirul era legat de calatorie dar aceasta poate ajunge sa fie vazuta in timpurile moderne/postomderne ca o noua forma de indoiala metodica. ca masura a celei mai mici probabilitati tinde sa devina factor al creatiei si al aprecierii. subiectul ar inceta sa mai fie un elem decisiv de la arta abstracta . Racordarea designului la acest tablou. din zilele noastre. In fata reproducerilro avem o constiinta-prezenta indirecta din cauza ca originalul stim ca e in alta parte si simultan o constiinta directa intrucat ne confruntam cu o realitate materiala. Ne reintalnim cu ideea artei ca forma de cunoastere. pe de alta parte granitele se ingusteaza si se produc interferente. alaturi de stiinta.

INTERDEPENDENTA CAUZALA-dintre procesul fizic ce produce semnalul si evenimentul fizic care este defapt semnalul respectiv. La al treilea nivel . intrebarilor. final. cunoasterea de azi ar fi de masa. toate culturile fiind egale(acces la artele tuturor civilizatiilor). teoria info. iar procesele de comunicare devin posibile datorita sistemelor de semnificare). Cunoasterea artei ar incepe mai putin prin notiuni si mai mult prin experienta. OMUL-fiinta care produce in mod constient si intentionat semne. Arta nu ar mai fi consederata ca acces la valorile universale. Semnalul fiind subordonat unui proces fizic nu se raporteaza la o constiinta posibila. artistul rupand-o cu mesajul dat dar si cu tehnica de transmisie stabilita – de unde surpriza publicului. emotiile fiind mai putin spontane.unealta ce serveste la transmiterea gandurilor.teoria sistemelor.(ex: presiunea vaporilor din locomotiva si suieratul locomotivei-semnal). modurile informationale actuale ar fi facut ca arta sa nu mai fie rezervata expertilor si catorva . Daca se admite arta ca nefiind concept ci o activitate integrata celorlalte activitati sociale incantarea in fata operei ar ceda. Semiotica arhitecturala are deja o traditie de cateva decenii. intermediare intre obiect si subiect. homo significans a depasit faza homo sapiens COMUNICARE-nimic mai omenesc decat dorinta de comunicare intre indivizi. ci mediatizata la preturi si tiraje accesibile tuturor. Acest suport este semnalul. comunicarea ar intercala in circuit relee privilegiate. SEMNUL-nu poate fi determinat decat in relatie cu o constiinta determinata. La Eco semiotica are ca subiect semioza (procesul prin care indivizii empirici comunica. recunoscute de toti si fara variatie. limbajul s-ar inscrie in limitele unei comunicari perfect socializate .Arta ar incepe intotdeauna. SEMNALUL-eveniment de natura fiz .-Peirce Semiotica generala a fost detaliata in semiotici specifice diferitelor domenii.operele de arta. 24 . opera fiinda vazuta ca un mesaj cifrat de artist si pe care lar descifra prin reglajul tacit dintre emitator-receptor. sentim. estetica. ordinelor. -pt surprinderea semnalului . Oamenii si cuvintele se educa unii pe altii: orice crestere a informatiei umane presupune o crestere a informatiei cuvintelor. corelate cu unul sau mai multe coduri. sociologia. SEMIOGRAFIA-notarea si descrierea prin semne a unui sistem coerent. lingvistica. Limbajul e suma globala a fiintei pt ca omul e gandul.la intersectia teoriei cunoasterii cu logica. Scopul ei ar fi sa explice orice caz de functie-semn in termeni de sisteme subiacente. Mesajul e supus de receptorul fara cultura artistica unei extrageri de elemente proprii ca sa identifice obiecte sau grupuri de ob.operatie de recunoastere . uzand norme stabilite. matematica. Semiotica si problemele de comunicare au impus reconsiderarea relatiei arta-educatie. mesaj de natura imateriala. la un prim nivel. migratoare si generatoare de coliziuni culturale. avand natura fizica. Cunoscatorii considera ca opera nu s-ar putea reduce la comunicare operand la acest nivel. SEMNAL-trecerea mesajului de la un individ la altul presupune un suport material-accesibil simturilor. ELEMENTE DE SEMIOTICA SEMN-produs al omului. Adica omul si semnele exterioare sunt ceva identic la fel cum sunt identice cuvintele “homo” si “man”. care nu ar putea intelege ca info primita nu e realitatea. SEMN-invelisul material impreuna cu mesajul inchis in el.cibernetica. psihologia. SCHEMA SIMBOLURILOR GRAFICE(dupa Kraupen Madley) ***desen*** Dupa Umberto Eco semiotica generala are doua domenii: teoria codurilor si teoria productiei de semne . ceea ce se comunica e o semnificatie.La un al doilea nivel limbajul tinde spre socializare si normalizare ca nevoie de colaorare intre oameni.(arta ar transforma comunicarea intr-o geneza) De aceea tocmai cand designul e o prezenta recunoscuta s-au produs trei mari schimbari: audienta nemaintalnita a artei contemporane. instituind un fel de relatii in care mesajul nu e dat ci un fenomen care se constituie pe masura ce curentul comunicarii e in actiune. se poate aplica caracteristicilor si valoirilor semnelor.cu o ruptura. impresia trebuie ordonata pe urmatoarele planuri: gasirea unei imagini vizuale corespunzatoare semnalului-duce la stabilirea unui icon EMOTIA ESTETICA-rezultatul decodificarii unui semn SEMIOTICA-stiinta semnelor. distincte de emitator si receptor. In concluzie .purtator material si energetic al semnului. Fiecare gand e un semn exterior deci si omul e un semn exterior.

o sirenă. în tehnica «serială».îmbrăcămintea.o literă poate fi utilizată ca element de structură a unei întregi compoziţii. ICON . prin definiţie. când exprimă atitudine conformistă.ştiinţa semnelor Transmiterea unui mesaj se poate realiza printr-o serie de mijloace. Semnele pot fi de trei feluri: 1.care este relativ independent faţă de obiect şi apare ca rod al unui acord.fotografice . pentru dezvăluirea structurii fizice şi a semnificaţiei: ELABORAREA SEMNULUI SEMNUL .scrierea curentă .CAPITOLUL 9. instrument. şoca. un interpretant care se exprimă. Relaţii de ADECVARE-(E) şi (C) coincid. SEMIOTICA . regulile lor de combinare. Mesajele artistice sunt codificate de creatorii lor în cuvinte. semnalul fizic (simplă pată de culoare sau o pată de tipar) nu se transformă în ICON spaţial. seduce. SEMN 2).ex. în literatură. Semnul ar conţine o relaţie triadică: un mijloc de exprimare. diagramă. imagini de film. Gesturi combinate cu mimică expresivă. pentru ca din acest stadiu să devină SEMN SPAŢIAL. SIMBOL . semnul (privit independent de orice semnal) ar îndeplini. model.se dovedeşte a fi o imagine abstractă ce se constituie în locul unui obiect. La nivelul artelor plastice. RELAŢII POSIBILE INTRE CONŢINUT SI EXPRESIE: 1. INDEX . . Relaţii CONOTATIVE . ca în cuprinsul artelor vizuale.relaţia vizează un înţeles adăugit. Relaţii DENOTATIVE . forme sculpturale. pe o tablă. Vom analiza posibilitatea transmiterii mesajului «pericol!»: Mesaj . EX: un semn al unei clase de semne: o literă de tipar. 25 . au echivalent Relaţii de NONADECVARE 3. Succesiune de litere desenate: pe un panou. Un gaz puternic mirositor (în cazul sobelor cu gaz). un obiect al exprimării. cos etc). un scaun) 2. Informaţie ştiinţifică .: numele LOCOMOTIVA.propoziţii alcătuite din cuvinte sau secvenţe de simboluri specifice (ex: sin. sunete muzicale. . ştiinţifică 5.ex. Relaţii de ISOLOGIE când (E) şi (C) au aceeaşi formă NONISOLOGIE 4.ATENŢIE.sistem care stabileşte: . convenţie. un claxon.forma certă. Lumina roşie.se defineşte în calitatea lui de proprietate comună a unei clase de purtători echivalenţi de semne sau INVARIANT al acestei clase. cod ce se stabileşte pe tărâmul Semnele comunicării (ex. Semne mai pot fi: . Din modul de formare al semnului ar reieşi că în nici un domeniu al artei.ordonarea SEMNALULUI. schemă (ex. fotografia scaunului Relaţii de NONANOLOGIE . SCAUN).un repertoriu de simboluri care se disting prin opoziţie reciprocă. scârţâitul unui scaun) 3. Acestea sunt semne. PERICOL! Succesiune de sunete emise de: o voce.Relaţii de ANALOGIE . CODUL . In plastică.redă raportul real sau cauzal cu obiectul (ex: pufăitul locomotivei. semnalizator de avertizare. Cuvântul « scaun » 2. o funcţie spaţială. dorinţa de a epata. Ex: poezia în imagini a lui Fernand Kriwet. desenul ce reprezintă o locomotivă. nu are nici un sens estetic spaţial. implicat. «geometrică» . contestatară.corespondenţa de la termen la termen.imagine grafică.

26 .un mesaj vid. invariantă. Transmiterea comunicaţională .analiza factorilor constitutivi. . factori constructivi . fiecare entitate poate fi considerată semn. Definirea termenilor după sistem. OBIECT UTIL . gestul . model conceptual. Tehnema . O definiţie a mesajului cu funcţie estetică. . care la rândul lui conţine o serie de semnificaţii. variaţii de culoare etc. Analiza factorială: factori perceptivi . Analiza relaţionară . CATEGORII DE DATE ALE PROGRAMULUI OBIECTUL . O consecinţă ar fi însă şi un tip de mesaj care ar informa numai despre sine însuşi. . Contact perceptiv: .raţiune. în care. cuprinzând interpretarea stilistică. selecţia minimală care să surprindă esenţialul. când comunică respect sau dorinţa de conformare cu normele. factori comportamentali .face parte din zona denotată a obiectului. factori constitutivi . clasă. model analogic.desprinderea din obiect a laturii ce interesează. funcţionalitate. După Corrado Maltese. Modele: 1.utilizarea şi funcţionalitatea mecanismelor.scoaterea pălăriei. . model figurai.cu caracter de expresie formală sunt din zona conotativă şi sunt elemente variabile.analiza relaţiilor între aceşti factori. în raport cu TEHNEMA ar reprezenta diferenţe marginale. Domeniul semioticii: interpretarea sensurilor în domeniul conceptual şi formal.punerea în evidenţă a structurilor. caracterizat.rămâne constantă. OBIECT .analiza subiectivă. factori psihologici. . raportată la subiect.ne transmite imaginea lui.formează un limbaj.. Analiza factorială . după diferenţe specifice. Analiza morfologică a obiectului se realizează pe două căi: . apartenenţa la o categorie socială sau naţionalitate. Ar fi necesar un număr minim de enunţuri pentru ca obiectul să fie maximal cuprins. adică urmăreşte să atragă atenţia destinatarului în primul rând asupra propriei sale forme". importanţa problemelor legate de condiţiile comunicării dintre fiinţele umane şi locul ocupat în acest cadru de comunicare prin obiecte ar fi decurs din transformările şi incertitudinile cauzate de epuizarea istoriei comunicării prin obiecte şi din tendinţa de înglobare a formelor secvenţiale de comunicare. Variaţiile stilistice au avut totuşi o influenţă în conţinut.reprezintă constanta unui obiect de utilitate (în structura tehnologică).tehnologii de lucru.analiza obiectivă. 3. Elemente conotative Celelalte elemente de constituire .feluri de mâncare.explicarea obiectului prin vizualitate sau senzorial. Surprinderea elementelor componente. la concret. precizarea criteriului şi a domeniului. Jacobson. un semn care ar semnifica numai propriul semnificant .în procesul de proiectare se obţin relaţii între structuri reprezentate schematic şi structuri spaţiale reale. proprie persoanei ce o face . când meniul este compus în intenţia de a demonstra rafinament.forma construită . datorată lui R. 2.materiale consistente.STRUCTURA CONSTITUITĂ CU FINALITĂŢI FUNCŢIONALE ŞI CARACTERISTICI FORMALE. suna astfel: "Mesajul primeşte o funcţie estetică atunci când se prezintă structurat într-o manieră ambiguă şi este auto-reflexiv.structura cu caracter de conţinut.

se enumera: G. definiţia ultimă a receptorului. dar cu privire specială asupra comunicării vizuale ar evidenţia: problema repertoriului stimulilor ce pot fi transformaţi în semnale. limitele şi funcţiile componentelor principale ale procesului de comunicare ar fi: sursa (materială sau animată) de stimuli (involuntară sau voluntară). Moles ar fi intuit o anume continuitate când a scris: "In realitate. consecinţele folosirii conceptului de infinit. non-intenţionale şi ambigue. consecinţe în arta contemporană şi din modă. ci de separare la mesajeobiecte şi de sincronizare la mesajele secvenţiale. semnal purtător de stimuli de altă natură decât cea a stimulilor pe care îi evocă) sau cu caracteristici repetabile (semnalul evocă stimuli de natură identică). dar se vorbeşte şi de un caracter "deschis" al acestora (peste 125 la unii autori). dacă se dorea să reziste (scrisul etc). Dificultatea traducerii ar caracteriza un mesaj mai personal şi greu de repetat. O. cam douăzeci şi cinci de forme de comunicare. funcţia fundamentală a semnalului şi condiţiile sale. cu prezenţe simultane a mai multor energii stimulatoare. semnale. trecerea de la semnal la semn. emiţătorului. mesajele secvenţiale ajungând şi ele să fie închise în structurile stabile şi independente ale unui obiect. involuntar. cu variantele cantitative şi rezultatele lor.receptor care constituie mesajul). acesta ar fi un produs al receptorului dar atribuit de el emiţătorului şi proiectat asupra acestuia (emiţător -stimuli . ipoteza unui receptor nelimitat. întrucât nu toţi stimulii se pot transforma în semnale. semnului. Condiţiile generale ale procesului de comunicare ar implica: definirea receptorului. Definirea mesajului obiectual ca mijloc fizic de stimulare a generat ca şi concluzii: ordinea ar putea fi uni şi pluri-lineară. în corespondenţă biunivocă: fenomene fizice producătoare de stimuli determinaţi şi fenomene fiziologice constituite din stimulii produşi.mirosul. stabilite pe baza proprietăţilor fizice ale mijloacelor de stimulare. creşterea nivelului "zgomotului de fond" chiar şi pentru stimulii vizuali (mulţimea semnalelor constituind un zid ale cărui componente nu ar mai putea fi deosebite . T. L. s-au realizat aprofundări. având drept mijloace obiectele). consideraţi ulterior insuficienţi). mesajul obiectual făcând posibilă comunicarea dincolo de timp şi spaţiu. faptul că la baza mesajului vizual s-ar afla un stimul al retinei definit printr-un anumit număr de variabile (patru după Moles. extensia importanţei câmpului stimulilor concomitenţi şi extinderea acestuia şi la câmpul stimulilor nonvizuali adiţionat cu cel al stimulilor dobândiţi. 27 . cu necesitatea circumscrierii câmpului cercetării şi alegerea relaţiei Eu .Percepţiei i-ar reveni sarcina de a primi informaţiile estetice. Tot condiţiile generale ale procesului de comunicare. Mesajul obiectual ar putea să fie pur sau mixt. mesajele cu conţinut pur semantic sau pur estetic nu sunt decât limite. la semnificaţie şi la mesaj. care generează comunicări improprii. mai precis a informaţiei estetice conţinute în orice mesaj (cel mult o transpunere aproximativă). rolul activ al receptorului. Formele generale ale comunicării ar cuprinde variantele fundamentale ale emiţătorului şi ale receptorului (Em/Rm . poli dialectici. culori şi forme bătătoare la ochi în publicitate. Conform psihologiei tranzacţiale. sau nu ar exista salt calitativ între cele două procese (poate nici între percepţie şi senzaţie) sau există mai multe şi în trepte. nu s-ar putea vorbi de atemporalitate la mesajul obiectual/fizic şi de temporalitate la limbajul secvenţial.: lumina roşie. semne şi mesaje intenţionale. caracterul finit şi mărimea repertoriului de stimuli realmente convertibili în semnale. ar fi mesaje obiectuale dar nu toate mesajele obiectuale ar fi şi produse artistice. propriu-zise mesaje non-intenţionale sau intenţionale. S-auzul. acustice şi vizuale ar putea furniza stimuli sub formă statică şi uniformă (obiectuală.material. Dacă Moles susţine neputinţa traducerii mesajului estetic. în timp ce informaţiile semantice ar reveni intelectului. codificarea cu aceeaşi unitate de măsură ca şi crearea reflexelor condiţionate. simptomele de saturare a sistemului de recepţie.uman şi combinaţiile dintre ele).văzul.de aici preferinţa artiştilor contemporani pentru dimensiuni mari. măsurarea. Formele fundamentale de comunicare. Mijloacele tactile. fie sub formă schimbătoare şi discontinuă. capacitatea orientativă a semnalului şi combinaţia semnificaţiei cu semnificantul.Ru. Funcţie de natura stimulilor. Orice mesaj real conţine totdeauna într-o anumită proporţie ambele tipuri de informaţie.gustul. un proces de asociere şi confruntare a stimulilor (aplicare a unui cod) care începe în momentul convertirii stimulilor în semnale şi duce la constituirea mesajului propriuzis. Prin natura receptorului-om. necesitatea traducerii ar apărea totuşi evidentă ca act de comunicare. Relaţia dintre proprietăţile fizice ale mijlocului de stimulare şi mişcările receptorului ar face să avem două şiruri de fenomene paralele. formarea codificării (ordinea combinării unui stimul sau a unui sistem de stimuli dobândiţi şi latenţi). EuRu . combinaţiile inedite din modă). strâns legate între ele. semnale şi semne cu caracteristici substituibile (ex. produse de artele plastice şi arhitectură. toate obiectele. Descoperirea mesajului obiectual ar fi una dintre descoperirile fundamentale ale omului. întâmplător.pipăitul. Ea/Ra -animat non-uman.

fără deosebiri de tensiune între o ordine-dezordine şi o altă ordine-dezordine. S-au mai formulat principii legate de noţiunile de "înăuntrul" şi "în afara" unui obiect-mesaj. locul aspectului tactil în pictură. Este interesant de corelat indicii de contrast cu sistemele tradiţionale de proporţii arhitectonice. valoarea calculului (mai ales în sculptură. o formulă simbolică generală a mesajului obiectual. L etc). Primatul istoric determinat ar fi al mesajelor obiectuale vizual-tactile şi doar căutările artei contemporane ar fi depăşit limitele bazate pe construcţia de forme tridimensionale solide şi suprafeţe reflectante-absorbante. generarea de noi stimulări ar fi o recompensă iar formele posibile de recombinare ar putea atinge un număr extrem de mare. Ar exista şi limite practice de înmagazinare a receptorului (praguri). simetria. bogăţie a unui mesaj şi a capacităţii receptive şi saturării unui receptor iar. între negativ şi pozitiv. faţă de un repertoriu ideal. Formalizarea şi indicii specifici ai reprezentării sunt prezenţe din cadrul semioticii adaptate domeniului obiectului artistic. Importanţa sinesteziei tactil-optice în perceperea spaţiului este evidentă. Posibilitatea tehnică de a reproduce stimuli parţiali sau totali de aceeaşi natură sau care îi pot substitui pe cei originari. Obiectele constituite din volume pline şi goale relevă indicii de contrast volumetric pentru adâncime şi frecvenţă (proiecţiile perpendiculare. dintre volumul maxim al edificiului şi volumul gol pe care îl circumscrie). stimuli vizuali şi forme de contrast cromatic. S-a dedus şi o formulă general abstractă a formei fundamentale de opoziţie. ambele ducând la propria lichidare a mesajului obiectual ca şi component al unui sistem fizic. în raport cu contextele culturale. stimuli vizuali şi forme de contrast de tipul clarobscurului. pierdere sau dobândire de caracteristici sau elemente atât pe plan abstract cât şi pe plan operaţional). punctul şi linia ca mijloace elementare ale reprezentării pe o suprafaţă. adaptări la categoria suprafeţelor acoperite cu figuri sau la categoria faptelor de arhitectură (deosebire notabilă decurgând din mărimea spaţiilor folosite).S-a elaborat o listă cu şase instrumente obiectual-tactile şi vizuale. al cotelor minime de stimuli ce trebuie reproduşi în vederea semnificării. indicele adâncimii de contrast/mişcare (ieşindurile şi intrândurile unui edificiu). în artă s-ar vedea parcursuri de la caleidoscop la Klee. ar sta la baza oricărui proces de semnificare. pragul semantic al punctului ca element minimal al reprezentării. praguri ale reprezentării între optic şi tactil. Lista indicilor care pot fi obţinuţi cuprinde: indici de mărime (h. 1. ambiguitatea semantică a liniei care substituie stimulii tactili. aici apărând şi necesitatea includerii obiectelor "uzuale". Ar fi inevitabil ca procesul de reproducere să fie şi un proces de transformare (ca menţinere. Reproducerea. transformarea generează discursul contemporan despre caracterul relativ. dar orice comunicare ar reduce diferenţele de tensiune posibile şi le-ar face mereu mai puţin probabile. dintre aria totală acoperită şi aria de nelocuit a structurii). indici de gabarit (diferenţa. în cadrul obiectelor-mesaje. pe care ar subînţelege-o orice nonfenomen de opoziţie. de unde ipoteza caracterului ireversibil al degradării ordonărilor specifice. Importante ar fi posibilitatea reperării indicilor de randament. consecinţele asupra tuşei picturale şi tehnicile proiective moderne (fotografia). decelarea specificului arhitectural de cel al operelor figurative plane. În acest context se mai poate analiza: sinestezia unei operaţii tactile (vizualizarea). Lipsa unui proces de ordonare ar fi. în universul stimulărilor posibile ar exista un haos primordial şi s-ar evidenţia ordine şi dezordine. fotografia. de la obiecte doar tangibile şi care expuse la lumină se distrug şi până la obiecte luminate intangibile. producerea. Entropia şi criza mesajului obiectual este legată de ideea că nici o comunicare nu ar fi posibilă. formule ale unităţii minime a mesajului obiectual. Metaforic. Căutarea diverselor sinestezii în arta contemporană poate fi o lume în sine şi ar pune problema reproducerii stimulilor (tactili la proprietăţi rigide şi egale de volum etc). In cazul perceperii spaţiului arhitecturii ar fi vorba de o sinestezie tacti-optică şi acustică. unicitate şi pluralitate. Calea dezordinei entropice accelerate şi generalizate ar avea drept opus saturarea fizică a spaţiului. 28 . urma şi amprenta ca elemente ale reprezentării tactile şi de volum. De aici ar apare şi consideraţii asupra categoriei artelor figurative tridimensionale non-arhitectonice (exterior-gol interior). lipsa unui proces de unificare. în procente. de la întâmplător la efemer. de fapt. aparentă doar. Natura moartă gastronomică ar cultiva sinestezia tactil optică şi gustativă. măştile mortuare). Acestea ar fi fost trecute cu vederea atunci când urbanizarea nu ar fi fost corelată cu condiţiile fundamentale ale comunicării obiectuale. legătura dintre diversele categorii ar ajunge până la elementele privind teritoriul. releveele şi proiecţiile etc). transformare. de generare la nivel abstract. în procente. indicele de masivitate (diferenţa. producerea şi reproducerea de stimulări fiind prezentă în domeniul mesajelor obiectuale şi fiind tratată logic -analitic. Conceptul de reproducere ar apare ca un concept-limită (viaţa ca transformare). în realitate.

renunţarea la alţi indici numerici de contrast. decurgând din: importanţa dimensiunilor. Modalităţile de obţinere a lor au decurs din cercetarea cu fotometru spot. Un punct critic îl constituie definirea conceptului de "obiect" şi a apărut necesitatea ca proprietăţile obiectului din exemplificare să poată fi comunicate pe deplin. perpendicular pe el. distanţa de la condiţiile naturale organice. s-ar obţine o formă transpusă. Dacă prin artă s-ar înţelege capacitatea de a produce obiecte care să fie mostre în ansamblul mesajelor obiectuale. problema definirii acestei capacităţi şi a mostrelor respective ar trebui amânată pentru faza valorificării semnificaţiilor. Spaţiul semiologic analog. reprezentative. Iconicitatea şi abstracţia semnului au pus problema constituirii unor repertorii specifice de semnificaţii. indicii de contrast ai clarobscurului (indicele general şi cel de mărime şi înălţime a contrastelor maxime şi minime pe unitatea de suprafaţă). ridicate la rang de mesaje-obiecte. ca acesta să fie "întâmplător" şi "fără semnificaţie". caracterul abstract necesar al obiectului. în care împersonalul-mecanic se opune personalului-organic. ar echivala nu numai cu definirea de repertorii de categorii semiologice proprii comunicării obiectuale. Definirea unui spaţiu semiologic de gradul I şi II (Sp. S-au identificat 11 tipuri de semne-obiect. Din atitudinile artiştilor din epocă. semne ca simpli semnificanţi (repertoriu al tehnicilor de codificare. în raport cu distanţa faţă de numărul maxim al proprietăţilor ce pot fi duplicate şi substituite. Culoarea a pus o mulţime de probleme datorită caracterului istoric. experimentele artiştilor. trebuiesc reţinute: construirea de semnificante în căutarea semnificatelor (de când fotografia şi fotomecanica au făcut ca o mare parte a funcţiei informative a sculpturii. ar fi important să aprecieze dacă abordarea semiotică era utilă creatorului sau pregăteşte doar "maşinizarea" creaţiei. de ex. ar cuprinde semnele grafice ale scrierii. semnale. problemelor de definire.cel puţin ca structură.Şi operele figurative plane ar avea indicii lor proprii (opoziţia suprafaţă-volum gol. pe lângă cea a parametrului iconic-aniconic. variaţii de intensitate şi calitate a reflecţiei. ci şi definirii limitelor acestei forme de comunicare. în artă/arte nu ar mai exista nimic misterios. realizând un grad divers de îndepărtare de numărul maxim al caracteristicilor ce pot fi duplicate şi substituite). 29 . evaluarea numerică a celor trei componente fundamentale. Pentru cititor. ezoteric sau sacru: ar exista numai o artă a comunicării terestre şi o artă care ar imagina o comunicare extraterestră/metafizică. fotografieri. ca semne-obiecte (aici intră şi iconicitatea creştină). contraste cromatice şi de clarobscur). O dificultate majoră ar consta în a distinge semnul intenţional de cel nonintenţional al funcţiei. clasificate în reductiv-duplicative şi reductiv-substitutive. fără nici o formă de mesaj obiectual (de la alegerea materialelor la alegerea tehnicii de prelucrare şi a proprietăţilor ce trebuie comunicate). picturii şi desenului să devină antieconomică). Obiectul uzual ar reprezenta trei tipuri de semne: funcţional-instrumentale. Ar exista posibilitatea de a converti folosirea spaţiului semiologic. şi a parametrului personal. determinat prin analiza unui semn elementar considerat semnificant pur. Prin transferul caracteristicilor unei operaţii diferite asupra operaţiei de referinţă. Definirea spaţiului semiologic al comunicării obiectuale presupune şi introducerea.II) pentru mesaje obiectuale şi a unui spaţiu semiologic special (SP) pentru obiecte uzuale (inclusiv arhitectura). Spaţiul semiologic fundamental ar fi de gradul întâi. de gradul doi. efectul de comunicare. ridicarea unui obiect uzual la rangul de obiect de referinţă (bila de biliard crestată. raportul dintre elementele tactile şi cele optice. Spaţiul semiotic specific al obiectului uzual l-ar defini pe acesta după cele trei axe de coordonate: distanţa de la forma instrumentală pură.I şi Sp. de transpunere. La baza parametrului semnificaţiei ar trebui pusă operaţia de referinţă şi avantajând un aspect al operaţiei de referinţă în defavoarea altuia s-ar obţine o formă care să interpreteze şi să reprezinte relaţiile cu mediul. Afişul publicitar şi benzile desenate (forme noi speciale de mediere) ar fi forme mixte.). ignorarea unor motivări ale comunicării. care nu ar mai fi cea a unei semiologii.

datorita alterarii gustului estetic in conditiile industrializarii. crit. confortului -justificarea lui opereaza prin functia ec culturala ( producerea placerii spontane. perimarea incorporata -stilul neokitch ar elibera presiunea antiascetica specifica societatii de consum -turismul ca si kitch al peisajului -kitchul ar fi prezent la toate nivelele . daca a ajus sa fie constient de existenta kitchului Procesul kitchului -aglomerarea. universalitatea lui datorandu-se multiplicitatii campurilor de perceptie Psihologia kichului -kit ar servi la definirea unei atitudini a individului si a societatii unui grup social in ansamblu -se intalneste kit : in artele vizuale.mai de graba arta kit decat un kit al artei . inutilitatea sau falsa functionabilitate ar reprezenta pt orice moralist. inadecvarea. modul si moda. KITSCH-UL . decorativ-ornamental ar decurge din rel kitch-functie principiile kitchului ar fii:principiul inadecvarii. serializarii si comercializari prod de arta apare un public kit cu custuri estetice kit predispus a fi receptiv la vulgaritate Conceptia consacrata despre kit -psihologia sociala orientata spre studiul relatiilor individului cu lucrurile. in artele decorative.kit serefera la un univers lipsit de profunzime si de semnificatiisociale superioare . unul dintre aspectele principale -tipul situatilor kit . in sfera obiectelor sau in pictura cu o preeminenta marcata in artele intermediare. acumularii. princ. sinesteziei. o redistribuire a cerintelor.atitudinea kit ar fiproprie lumii burgheze fenomenul bazandu-se lainceput pe un anumit cadru economic . strategii de proiectare si de inovare culturala -regulile de creatie ale neokitchului ar implica: o sporire efectiva a cerintelor. mediocritatea. acte kit. receptorilor -s-au evidentit: situatii kit. crit. -de criza functionalismului s-ar lega neokitchul. tipologia mesajelor. princ. obiecte kit -criteriul aglomerarii fara limite. accesorii.cultura si creatia evidentiaza dupa industrializare opozitia dintre a crea(introducerea in lume de forme care nu existau) si productie(copiere a uniu model deja existent) . functia de joc pur. princ.inadecvarea ca factorpsihologic ar fi asociata de kit ca si opus al simplitatii . ) funtia pedagogica (ca sa ajungi la bunul gust ar trebui sa treci prin prost gust) . raul si daca kit este vesnic pacatul -cantitatea kitch din socetate nu ar putea decat sa creasca iar lupta individului avizat.CAPITOLUL 10. tipologia creatorilor. crit heterogenitatii. gadgeturi -nimeni insa.etica kitchului ar fi adaptarea la gustul celor multi geneza kitchului -existand din toate timpurile si ajungand la apogeu in soc de consum -viata si literatura kit ar crea o etica si o menatlitate kit structurii lingvistice ale kitchului -interesant ar fi functionalismul ca si "kit al formelor si antikitch". ar faceca omul sa cunoasca socetatea mai putin printr-un contact afectiv cu imagineconcreta si din ce in ce mai mult prin intermediul prod fabricate . impotriva kitch-ului ar fi intodeauna un fenomen local de deviatie particulara care se soldeaza cu o crestere sporita in alta parte Despre virtutiile kitch-ului 30 . antifunctionalitatii. birouri. in muzica. nu ar utea fi in intregime kitch. frenezia cumularii. de autentiitate kitch -opozitia tehnic-funtional. princ.kitca simbol al alienarii culturale ar fi responsabil de aglomerarea de obiecte sau micro evenimente si de alunecarea artizanatului in bricolaj -reprezentata din plin si in comunism -kit religios . mediocritatii.kit ar fi propriu amimitei bunastari saracia profuda fiind asociata austeritatii . mobilier.cuvant german intraductibil intrat ca atare in fondul de termeni internationali ai esteticii si utilizat pt a desmna arta de prost gust. tip. pseudoarta .

oda bucuriei ar fimai usorde inteles cantatalachitara in engleza de un cantaret spaniol. benzile desenate.asociat cu ttriunful clasei medii 3. nu e mai putin adevarat ca un individ.Hegel"arta este cea mai evoluata bucurie pe care si-o ofera omul" Cum insa nimeni nu ar putea trai numai pe culmi. va cauta o inspiratie bazata pe ideea punerii intre paranteze a sensului iar..fata de miscarile estetice contemp poz kitch ar fi contradictorie . insinuant.concept unvesal si permanent.ar fi pe masur tuturor pungilor. proiectant. cuprinde matriceal dorinta de a scapa de alienarea majoritatii.nu e arta dar e modul esetic al vietii de toate zilele. steagul american. de unde vine si legatura sa stransa cu religia devenita religie de masa . a tututror mintilor. -in acest context rolul intelectualului .ar reprezinta abateri de gust din momentul in care bunul gust se confunda cu prostul gust conformist in oroarea comuna de depasire .kitchul ar fi bland. proiectantii care privesc cu ironie micromediul artistic vorpune in rama sau pe soclu o seriede elemente desemnate ca remarcabile -kitchul si iscarile rtistice ar trai asadar in simboza Totalitarism fara violenta .pe scara sociala conceptul de bun gust se stabileste in opozitie prin itermediul si cu ajutorul prostului gust. desenatorii. gereabil astfel a cucerit planeta inainte de a fi sesizat acest proces. sau etichetele de pe conserve. artist. ar deveni simbolic.Se instaleaza in sfera majoritati in sit de mijloc Kitch si pol culturala. a totutror constiintelor . de aici ar proveni totalitarismul kitchului.flexibil .argumente care ar pleda in favoarea tipului kitch de rel ale individului cu mediul incnjurator 1. daca este adevarat ca nimeni nu ar putea scapa de mediocritate.Arta pt masa . kitch-ul ne invata sa apreciem si ne propune explorarii de o amloare rezonabila usor deacceptat fara a solicita eforturii intelectuale exagereate 2. spre deosebire de individul estetic care dispretuieste ceste opozitii cu caract social. si mai cu seama un individ creator.kitch-ul produsul succesului incontestabil al burghezilor. folosindu-se de toate resursele artei microfoanelor si mixajului .arta pop pornind de la sticla de coca cola. permanent si omniprezent -ar fi sanatos si la adapost de toate excesele vinovate ale artei absolute. 31 .kitch-ul ar fi un factor de popularizare si difuzare diminuid caract transcedental .

formeaza si influienteaza cererea. se admitea ca ponderea sa in eventuala sporire a vanzarilor. prospectarea acesteia. concurenta lucrand si ea la produse noi sau reactionand la aparitia produsului respectiv La consolidarea designului. fiind vizate: aprovizionarea. reclama si relatiile comerciale.studierea produselor actuale si a atitudinii cumparatorilor fata de calitatile lor (tehnice. ar fi conditionata si impusa. posibilitatile eventuale de expansiune sau strategia inteprinderii. Dinamismul comercial. Semnificatia comerciala ar fi cea care valideaza eventuala sinteza fericita dintre factorii rationali si imaginatia creatoare a designului de produs. Diversificarea. cu repercursiuni pentru design. campania de lansare si publcitate are un rol ce nu poate fi ocultat .in cazul inlocuirii unui model existent cu alta generatie.economica. Denumirea ilustreaza cadrul economiei de piata in care se actioneaza. depistand o cuanticipatie si actioneaza asupra productie cerandu-i sa realizeze numai produse de consumator. STUDIUL PIETEI SI CREATIVITATE Studiul pietei nu este decat unul dintre aspectele marketingului. constientizand ca produsele apreciate in prezent de consumatori vor fi supuse fluctuatiilor acestor aprecieri in viitor. nu se poate inova fara sprijinul lui. 2. el trebuie sa serveasca drept baza de actiune. conditionari.studii asupra puterii de cumparare individuala. uzura tehnica si morala a produselor.cercetarile antropometrice . prezentari la targuri si expozitii. Studiul pietei este indispensabil. fiecare doreste sa ocupe o pozitie dominanta. iar cercetatorii trebuie informati despre rezultatele actiunii inteprinse pe baza concluziilor studiilor.studierea pietei efective si potentiale . Implicatii multiple si complexe ar decurge din optiunea pentru serii mari sau mici in contextul diversificarii produselor.activitatile pentru lansarea de produse noi . sa garanteze desfacerea produselor rezultate.CAPITOLUL 11. forma produselor nu ar fi decat un serviciu de promovare al vanzarilor acestora. suficienta pentru a lua decizii cu maximul de sanse de succes. de 2 grupuri de factori: 1. structura de organizare interioara. exteriori inteprinderii: variatia marfurilor. prin preocuparea pentru imagine: ambalaje corespunzatoare. Marketingul si competitivitatea produselor Urmarind realizarea produsului si constientizand rolul decisiv al formei pentru vanzarea marfurilor. el urmareste sa dea o cunoastere a relatiilor din exterior. prezenta in puncte de vanzare. In design. marketingul porneste de la piata. Implicatii financiare ale designului In viziunea comerciala. sa genereze dinamism si optimism.studiul tendintelor in perspectiva pentru cererea de marfa . estetice) Marketingul trebuie sa dezvolte productia. 32 . MARKETING. in cadrul competitiei pe o piata unde. elaborarea unei ambiante personalizate in magazine Ideal. nu ar trebui supraestimata peste 20-30%. forta de munca si calificarea ei. ambitioneaza si sa sesizeze tendintele de viitor. colectiva . desfacerea pe piata.piata nu este inghetata. competitivitatea. Efecienta esteticii / designului unui produs nu este totusi usor de determinat pentru ca la eventualul succes pot interveni si alti factori: .prospectarea pietei si planuficarea sortimentala . disponibilul financiar. marketingul a dispus si de noile posibilitati de diversificare a produselor. sunt definite in lucrarile din domeniu: . de natura interioara: materiile prime. Este necesara o colaborare efectiva intre cercetatori si utilizatori. Directiile principale ale activitatii de marketing. inclusiv din considerente de supravietuire. apar manifestari inspirate de marketing. Marketingul si estetica industriala Interelationarea si colaborarea designului cu marketingul este una dintre cele mai importante. economice. conjunctura social . eliberand fortele creatoare spre rezolvarea problemelor specifice.

sau ambalajele personalizate pentru unele magazine sau lanturi de magazine. culoare). combinatii figurative cu compozitie si policromie cat mai de efect. electornice (forma. Forma. Nu toti cumparatorii sunt dispusi sa isi faca cumparaturile in depozite-magazin. alegere si decizie in achizitie. mase plastice. .constituirea lanturilor comerciale si a imaginii lor de marca (pana la vestimentatia personalului) Fluxurile de formare a sortimentului comercial Formarea sortimentului comercial se face in depozitele de marfuri. confectii (tema. Etalarea marfurilor Noile tehnici de manipulare. etichetarea produselor.O. desene.plasarea salii de vanzare cu accese facile pentru clienti si personal . Ei sunt alesi pentru calitatile lor imaginative. culoarea este cea care realizeaza concordanta cu forma si grafismul ambalajului. iar fundamentarea lor ca eficienta economica si prezenta lor in sfera desfacerii marfurilor. adanceste trasaturile de individualitate ale produselor. instituirea unor traditii ale produselor sau intepriderii.P. comerciale. se situeaza sub imperiul marketingului. Colaborand si sprijinindu-se reciproc. de la om la om si electronic Elasticitatea si adaptabilitatea comertului a facut sa apara forme inedite. depozitare. subliniindu-le destinatia. popularizandu-le. trebuie sa utilizeze integral datele economice. totusi nici una nu s-a putut materializa fara un design apropiat (de la catalig sau clip. inaltime. Realitatea esteticii comerciale avea ca si aspecte: .prezentarea produsului prin fotografii. psihologice. Grafica (caracterul literelor. sunt elemente de sinteza din designul de ambalaj (pot promova eficient produsele. etalare. dar trebuie sa fie antrenati sa-si utilizeze bine facultatile. Marketingul are sarcina de a pregati pentru inoiri intreaga inteprindere de la director la personalul de excutie. chiar daca unele dintre ele au in esenta reducerea investitiilor si cheltuielilor. s-a estimat ca grafica ambalajelor genereaza categoriile: . formarea de echipe pluridisciplinare pentru a putea incerca sa schiteze viitorul. culoarea). marimea. Ambalajul a devenit o preocupare aparte infiintanduse W. Organizarea acestora a devenit foarte importanta si s-au practicat aplicarea unor principii coloristice: in depozite textile. de crestere a aprecierilor si mai ales de stimulare a vanzarilor. vanzare si prezentare a marfurilor au o componenta tehnologica si de design. Tot mai importanta devine preambalarea marfurilor din marile suprafete de desfacere.grafica intelectuala sau sintetica (neincarcata cromatic cu simboluri vizuale) . Functia prospectiva necesita aproape in mod obligatoriu. conditionare. pana la designul de pagina web). Ambalajele Realizarea ambalajelor este o problema de design. computerizata.integrarea constructiei comerciale in ambient si armonizarea in cadrul ei a obiectului cu mijloacele de munca . Ambalajele sunt o resursa de diversificare a produselor. electrice. designul si marketingul nu se confunda totusi. culoarea si grafica ambalajului.Relatia marketing – creativitate Oamenii care se ocupa cu marketul trebuie sa fie creativi.grafica umoristica marcata de unele specificitati nationale. grafism). ambalaj de prezentare si desfacere). personalizarea produselor. direct si multiplu. cromatica. Publicitatea si reclama comerciala 33 . Marketing si design in prezentarea produselor din comert. culoare. sociale si politice. promovarea unor elemente specifice. Frecvent. pastrare. scurtand timpul de identificare.tratarea corespunzatoare a utilajului comercial nemecanic (mobilier) si mecanic in centre compozitionale (dispozitie. Din perioada clasica a esteticii designului. (Organizatia mondiala pentru ambalaje) si Federatia europeana pentru ambalaje. atat izolat cat si in grup. Comertul la distanta. spori competitivitatea lor). finisaje) . Lui ii devine deci sarcina de a difuza spiritul creativ la toate nivelurile si in toate comparimentele. in depozite de produse chimice. dar si dispozitia mecanica. asa ca aceasta realitate de fond a fost uneori travestita prin designul lantului respectiv de magazine. avand ca obiective: stimularea vanzarilor. in cele alimentare (forma. forma sticlelor. culoare.diferentierea retelei comerciale conform tuturor sectoarelor de piata . busoanele sticlelor de bauturi. tehnice. crearea unui climat psihologic comercial.

Reclama si-a arogat ca scopuri principale: informarea potentialilor cumparatori. Masurarea muncii Munca platita implica frecvent dezacorduri sau conflicte si rationalizarea muncii trece obligatoriu prin masurarea ei. realizarea unei caracterizari succinte. In prezent acest moment pare punctul de initiere a designului ergonomic. presa. standardizarea. si sisteme cibernetice.tehnologii de sistem (priveste modalitatile prin care obiectele muncii sau executantii ei se deplaseaza in succesiunea locurilor de executie. validata fiind curba normala (clopotul lui Gauss). reflectarea contextualismului. radioul. televiziunea si internetul sunt vectorii predilecti ai publicitatii si reclamei. Toate formele de reclama si publicitate lucreaza cu idei si cuvinte cheie. Panotajele. sistemele echilibrate sau continue.de obicei numerelor incerte li se atribuie certitudine si li se ignora variatia. de inteligenta. consumare. contabilizarea costurilor si estimari. . ca masura de control pentru a nu vinde mai ieftin decat costurile de productie. Tehnologiile de sistem include: sisteme de comenzi. Pentru proiectant / designer. Probabilitatea si statistica Statistica a aparut inaintea tuturor celorlalte metode cantitative. Dificultatile asociate de fiabilitatea testelor (de abillitate. fundamenteaza si activitatea de marketing. traditional acesta trebuind sa tina cont de: legatura cu produsul. contabilitatea in partida dubla – cu intrari in debit (cresteri ale activului). marimile care pot fi exprimate numeric sunt considerate ca dominand problema abordata. O caracteristica a artei publicitare ar fi modul in care ea trebuie sa isi pastreze interesul in conditiile repetitivitatii. curba normala. Evidente contabile dateaza din secolul 15. testele de normalitate si observarea selectiva. corelare cu concurenta. cu exceptie poate a contabilitatii (jocul de hazard. intersanjabilitatea si consecintele acestora – operatiile integrate. iar in 1916 IQ-ul. prezentari sau informatii ce poate viza si schimburi de adrese. Publicitatea si reclama sunt asemanatoare. care vizeaza modalitatile in care se executa o munca pe cate un loc de executie . oferte de serviciu. intrebuintare – exploatare. este o problema adaptarea la unele realitati ale productiei de piata ca: tipizarea. Taylor in cadrul experimentului Schmidt (urmareste cresterea productvitatii in transportul blocurilor de fonta din industria metalurgica) optimizeaza lopetile pt 10 kg si aschierea metalelor. Metodologia de focallizeaza pe costurile fiecarui produs si nu pe venituri. administratia de stat). cinematograful.intrari in credit ( scaderea activului). Reclama si publicitatea sunt decisive. semnificatie si proprietati comerciale. Cercetarea operationala A aparut in Royal Air Force (1941) si s-a exins in numeroase domenii devenind o abordare stiintifica in rezolvarea problemelor care revin conducerii executive (oferirea de avize. forme de cointeresare a muncitorilor. Publicitatea insa poate contine comunicari.tehnologii de operatii. declaratia de venituri si declaratia de modificari in pozitia financiara. Se considera ca tehnologiile s-ar grupa in 2 clase: . ele propaga informatii cu scopul de a influienta oamenii in finalitatea cumpararii produselor respective. pentru diferentierea si individualizarea produselor din cadrul unei clase.Grafica publicitara si reclama vizuala frizeaza designul. controlul static al calitatii. Utillizarea masuratorii muncii ar genera plata in acord. Contabillizarea costurilor A aparut ca urmare a revolutiei industriale.Rolul numerelor . Masurarea abilitatilor si aptitudinilor (ingineria umana) In 1905 a fost propusa o scara a inteligentei cu 13 trepte. controlul activitatilor. informarea asupra modalitatilor de procurare a produselor. In 1898. sisteme integrate. sisteme continue. Metodele cantitative si tendinta generala de a cuantifica aproape totul sunt suverane iar in domeniul managementului clasic sunt: . sisteme integrate. Marketing si management Una din virtutiile pricipale ale managementului este ca prin organizarea pe care o realizeaza. indrumarea gustului estetic al populatiei. mecanice. ca si designul. adancirea specializarilor. iar publicitatea si reclama comerciala sunt mai ample si mai integrate in viziunea marketing. sugesti si propuneri 34 . proprietati. aplicatiile predilecte au fost legate de asigurari.Contabilizarea – include 3 sinteze contabile: bilantul. . Alegerea numelui este o arta in sine. instruirea privind modurile rationale de folosire. controlul productiei. de rapiditate) decurg din diversitatea domeniilor capacitatii umane. in vederea realizarii produsului). pronuntare si memorare facile. sisteme automate. W.

dirigismul. Prejudecatile ce mai dainuiau se datoresc vechii neincrederi sau puterii traditiei materialelor clasice. Deci in cazul obiectului industrial. Exista si in design diferite modele ca liberalismul (ce este bun pt afaceri e bun si pt societate). aparand organizatiile de consulting. Se urmareste in esenta obtinerea de produse eficiente ieftine si de calitate. timp mult petrecut in masina). utopia. Mies sau Aalto. dar foarte rar modificari structurale. Calculatorul Constituie azi o lume in sine. dualitate de interese care persista si in societatile non-concurentiale. Plasticul vine sa inlocuiasca tot mai multe materiale traditionale de la tesaturi pana la piese de mobilier (Eero Saarinen-scaune si fotolii din plastic rigid. care se masoara in functie de accelerarea progresului”. Sebastian Matta-scaune din spuma de plastic) aparate electronice si electrocasnice. Aceasta pozitie e criticata tot mai mult dupa Al Doilea Razboi Mondial mai ales in SUA. Raymond Loewy sau alti puristi incearca sa schimbe aceste lucruri dar nimic nu se realizeaza pana cand criza energetica si marketingul agresiv japonez si vest european isi fac aparitia.expertizate). Obsolescenta produsului decurge din inadecvare intre uzura materiala si cea morala a produsului. Industrial designul nu era considerat o profesiune pentru ca in opinia criticilor mercantilismului el nu poseda o etica profesionala cum aveau alte profesii. adica acolo unde era mai raspandita si mai puternica. penuria din soc subdezvoltate. diverse panouri sau chiar constructii de amploare (cupolele geodezice ale lui Buckmminster Fuller). toate acestea sintetizate intr-o armonie ce sa confere unitate precisa de tip Gestaltung. El stabileste chiar sarcinile si calitatile necesare designerului pentru a se putea pune in slujba societatii. patina si invechirea nu ar aduga un plus de valoare estetica. Dar se considera ca o societate non-concurentiala ar fi dezavantajoasa pentru ca e privata de emulatia si eficienta tipului concurential in rezolvarea contradictiei dintre mobilurile producatorului (rentabilitate si productivitate) si cele ale consumatorului (produse bune si ieftine). flower power. Stylingul nu incearca sa produca obiecte mereu imbunatatite ci cosmetizate. Dorfles: sursa de placere se afla doar in noutate. iar uzura si consumul unei forme duce la plictiseala si dezgust. Exista obiecte pt care forma nu s-a transformat structural precum mobilierul lui Breuer. asa cum e intampla in cazul picturii. Metoda s-a extins asupra domeniilor nemilitare. sociologia. perceptia. Creste constiinta ca o mare parte din obiectele efemere sunt de fapt social necesare (pavilioane de expoz. etc. aplicarea lor in practica inca pune intrebari. asociate cu arta pop. Ideologia de stanga isi face loc intre elite si este socotit ca din mercantilism (principala racila a designului) decurg consecinte nocive. antropologia. firme de contabilitate sau departamente in cadrul universitatilor.. si mai putin din randul elitelor de econimististi. Produsele efemere apar tot mai des in comparatie cu cele durabile. psihologia. sculpturii. articole pt camping. prietenoase cu utilizatorul. Acestea nu sunt intotdeauna rele ca de exemplu pahare si farfurii de unica folosinta care asigura igiena. Jean-Lin Viand in 1967:”Efemerul este o notiune relativ din punct de vedere temporal. Acestei idei i se opune pozitia mercantilista ce socoteste ca designul e un fctor ce activeaza vanzarea. dar dupa ce acest puseu a trecut o parte se intorc la unele caracteristici anterioare care se pare ca erau motivate de stilul de viata si de mobilitate al americanilor (drumuri lungi. Increderea in materialele plastice creste pe masura ce tehnologia se imbunatateste si acest material iese treptat din sfera produselor efemere. Paul Constantin (in anii ’70 scrie cartea “Industrial Design-Arta formelor utile”) spune ca pe primul loc e responsabilitatea sociala a designerului aflat intre producator si consumator. a consumatorului si apararea lui in fata intereselor de inavutire ale producatorului. instalatii publicitare) fie ca sunt recuperabile (demontabile) sau nu. consum redus). Conservatorismul consumatorilor constituie o problema pentru designeri. in care cel mult carcasa se schimba ca in cazul unor fabrici de automobile care duc din cand in cand mici modificari de suprafata. G. MARKETING SI ETICA SOCIALA Este o problema constientizata in anii ’70. tribune. CAPITOLUL 12. Poate fi pusa in raport direct cu consumul. Designerul elvetian Max Bill militeaza pentru slujirea in principal a omului. Consecintele mercantilismului sunt conceptul de styling si cel de efemer. Stylingul se manifesta si in domeniul ambalajelor. Exist perioade de cautare a formei si altele de adecvare a formei. Cu toate ca legile ce guverneaza industria-designul ar fi lamurite. Automobilele americane incearca sa se adapteze (dimensiuni mai mici. 35 . Cartonul presat si tratat in diferite feluri e folosit la constructia de usi. voluntarismul moralizator. flotile de barci pneumatice. Contestarea vine mai mult din randurile curentelor hippy. transport in comun mai redus.

identificarea elementelor cauzale . Industrializarea si designul au fost perceputi ca factori de democratizare ai societatii prin produse de serie mare. Marile lanturi comerciale au dobandit multa putere nu doar datorita averii uriase dar si prin bancile de date despre populatie pe care si le-au constituit. E nevoie de talent pt dobandirea certitudinii. Marketingul poate aparea ca motiv pentru sondarea oamenilor. suiectivitatete. interpretare) . Henry Bernard: “Mi se intampla cand lucrez ca arhitect sa doresc ca lucrurile sa dureze. impactul legilor si sanctiunilor sau al recompenselor materiale. dar macar sa se realizeze cu discernamant.O solutie pentru depasirea stylingului e considerata de unii autori. Totul tine de natura umana si se va manifesta cand ca noutati cand ca revivaluri. Interdependenta.valori temporare. Pe parcursul istoriei oamenii cedeaza independenta ceea ce implica sarificarea unor libertati. cantitative.aria de cuprindere a criteriilor de decizie Fezabilitatea deciziei e decisiva pt pastrarea ierarhiei. competenta. Eficienta decentei vine din constientizarea dualitatilor obligatiilor fata de organizatie si fata de cei afectati de decizii. doresc. seriile mici au creat iluzia iesirii din serie. 36 . E nevoie de corelarea sistemului ceea ce presupune ca unii sunt condusi. Postindustriala. convingerea. Aceste lucruri il privesc si pe arhitect designer care va exercita un anumit determinism asupra oamenilor dar si ca lider virtual al unor echipe pluridisciplinare de creatie.valori conflictuale . in soc. Orice organizatie formala nu poate fi perfect condusa nici autonoma. Aici opereaza nevoia funciara a omului de diferetiere. prezente. sensibilitate si umanism. Interdependenta din societatea contemporana are doua dimensiuni: numerica si temporala.se adauga astfel cerinta inexorabila de continuitate rolului traditional al conducerii. Unul din exemplele tipice e arta publicitara. Jean-Lin Viand : efemerul pare a fi opusul rafinamentului conceput pentru a dura putin. dar si vointa de a fi condus. designul poate sa constituie o enclava securizanta pentru oamenii are nu mai pot urma acest ritm. Deciiile prezinta urmatoarele implicatii: .valori trecute. imprecise) . Acest lucru poate fi extrapolat in arhitectura. Tot de domeniul oralitatii tine optiunea serii mari-serii mici. In istorie se inregistreaza o reducere a restrictibilitatii de la organizatiile militare spre universitati. Comportamentul E una dintre coordonatele firesti ale gandirii oamenilor intervenind in procese de decizie si conducere/autoconducere cu implicatii atat etice cat si in marketing/ management. viitoare . Ele ajung sa-si comande un design personalizat. dar fabricatia in serie mare poate ingadui sa se ofere tuturor un efemer la fel de elaborat pe plan artistic ca si operele de arta ale istoriei si aceasta pentru o folosinta cotidiana. intelege si conlucra cu ideile si simtamintele altora. Abordarea marketingului si a eticii sociale poate fi facuta in forme diferite de la utopie la pragmatism.valori necuantificabile si dimensiunile sociale ale deciziilor ( deiferente de evaluare. Odata cu accelerarea suucesiunii schimbarilor. Schimburile rapide intre gasirea noului si uzura pot fi daunatoare pentru efectele estetice. dimpotriva. si daca dupa amiaza reflectez ca urbanist la ceea ce am facut dimineata. Descentralizarea e o promisiune de echilibrare a simturilor noastre de liberatate afectate de interdependenta. reformularea chiar a sarcinilor industrial designului (in loc de modificarea constanta a unui obiect-gasirea unui alt obiect care in principiu sa faca acel serviciu mai bine ca ob initial). ceea ce implica unele calitati de a sesiza. Abordarea stilistica poate fi vazuta si ca un paleativ sau succedaneu inviorator intre doua schimbari fundamentale de design astfel ca a suportat unele reabilitari.valori numerice ( precise. Efemerul a fost si el reevaluat ca si concept socialmente folositor prin folosirea unor materiale si eforturi minime in realizarea unor valori de folosire ridicate ( produse durabile cu un pret scazut). sociale si morale . ca ele sa nu dureze”.

scotand in evidenta ceva important ne opreste de la ceva sau ne permite ratacirea imaginatiei -arta calc ar putea fi recunoascuta si in afisele din zilele noatre.intuire a elementelor expresive -desenele sale imbinau grotescul cu nevoia de frumusete si puritate -acorda importanta miscarii gesturilor. influentate de james Whistler si de gravurile japoneze. cu care se poate eprima esenta ideii si cu care se atrage atentia -in grafica publicitara textul ne ajuta.arta japoneza -J. marimea literelor si amenajarea textului participa in egala masura cu desenul la compunerea imaginii in cazul graficii publicitare -fotografia. ca o reactie impotriva eclectismului istoricisc al artei deorative si impotriva tendintei de unifomizare si saracie formala a obiectelor din productia ind de larg consum -Aubrey Beardsley-lurarile lui repr.: afisul pt teatrul avenue reper imp in ist genului -perioada art deco(expoitia artelor decorative de la paris 1925) si bauhaus afisele se caracterizeaza printr-un stil geom. morfologii unei embleme este semnificatia 37 . GRAFICA PUBLICITARA -datorita nemultumirii artistilor sec 9 de pictura acelor vremuri a inceput cautarea de teme si tehnici noi -afisul devine in franta un punct de mare interes:afis cultural(pt spectacole teatrale)si afise comerciale -henri de toulouse lautrec. expresia figurilor persoajelor sale -grafica publicitara privita ca o arta incepand cu toulouse -stilul acestuia era caracterizat prin generozitate si dinamica -a folosit putine culori.primul care ar fi reusit sa realizeze coerenta culorii si liniei fine -simt remarcabil al liniei. usurand percetia compozitiilor si comunicarea mesajului -pierre bonnard. sa devina cel mai imp elem. sublinia ceva din desen. ungaia -rol imp. toate elemnentele folosite in imagimni pot crea o comp perfect armonioasa. avand rolul unui mikoc de comunicare vizuala de masa si destinat informatiilor cultuale . sa aiba un loc secundar. cu tenica si teme noi. spiritul epocii resp. litera nu mai apare separat ci este o parte organica a compozitiei -forma. prin culori pure si puternice -doua variante stilistice: linia sinuoasa. desenul si litera sunt cele care ating . forme ornamentale. in care rolul imp il aveau literele si str lor in compozitia textului si in pagina -afisulpolitic: rusia. acesta cuprinzand si un text informativ referitor la evenimentul sau obietul carui ii face parte Literele si textul in compozitia afiselor si relamelor -literele si textul sunt o parte componenta a afisului -stilul si forma literei sunt gandite in compozitie cu desenul. efectul dorit -afisul funtioneaza si atunci cand este alcatuit numai din litere. un stil -litera nu este doar litera. Ex.caracterizata prin . ci este cel mai imp elemnet al exprimarii unui text -este un elemnt de baza..cel care a reusit sa starneasca ilizii si interesul publicului Estetica afisului -stilul 1900. turistice. cu grafica afisului -textul poate: complica desenul. prin desemnarea cu ajutorul literelor -textul este un continut care necesita o forma de manifestare. ne dirijeaza ideile in intelegerea acestuia. poate fi mai izbitor decat desenul. cheret. germania. ca o incitare pt oamenii care se opresc ca sa dezvaluie enigma Emblemele si siglele in grafica publicitara -semnlul formei. afisul in expresionism. avand tend de a desena intr-un stil nou. impreuna si fara a exista o ierarhie prestabilita. socal eductaive sau propagandei politice. sau un fenomen abastract. constrcutive ale operei -aces stil s-ar fi afirmat in principal .CAPITOLUL 13. aperspective. comerciale . cu caracter organic (ornamentica vegetala) si geometrizanta -folosind lumina si ornamentul pt sublinierea elemn. sa se integreze in compzitie. cubism si dadaism -def afisului: este un gen al graficii publicitare imprimate .cel care a procedat la o simplificare a formelor prin indepartarea detaliilor -mijloace aparente sumare de desen .

intensiva si energica.sugestia este definita ca procesul mental care rezulta din acceptarea fara baze logice si actionarea in baza ideilor. psihologie. ca posibile mesaje aferente unui anumitprodus.reclamele americane. pana la banerul strident al anilor 50 -arta computerelor nu a exclus si modalitatea trad de grafca publicitara. mainipulate. de la transparente foto si trucaje optice sau iluzioniste.este tipic sa prezinte o caract sau un avantaj al prod . interpersonale si massmediale au loc intr-un context socio cultural determinat( un spatiu cultural specific si un timp istoric dat) . -cumparatorii au putea percepe aceste recompense fie ca urmare a experientei lor legate de rzultatele util prod. ( majoritatea reclamelor) -publicitatea de reamintire. convingatoare pt consumatori si alte categ de public vizate Obiectivele publ. tonul. marketing.in mom in care determinarea actiunilor se face in mod constient am avea de a face cu autosugestie . atunci cand obiectvul este cel de a atrage o cerere selectiva. dar nu atat actiunea ar fi interesanta . sociala. artistul care dirijeaza. de a prezentaproduse sau servicii consumatorilor -publicitatea este unul dintre cele 5 instrumente imp folosite d firme pt orientarea comunicatiilor . sau de automultumire. cuv. gandeste si empatic simte si traieste experienta are dorinta de a reflecta la orice Publicitatea. cat modul in care ea este deteminata -publicitatea este o ' arta" a maselor pt ca se adreseaza publicului larg avand menirea. aflata la cealalta extremitate aspectului domeniului si care se bazeaza pe mijloace obisnuite . senzoriala. purtand un sens simbolic -culoarea ar ajuta interpretarea formeiRolul computerelor in grafica publicitara -se pot realza combinari ale fotografiilor cu filmele video. simplifica solutiile dar nu poate inlocui omul . si forma de prezentare care urmeaza sa fie folosite la executare mesajului.strategie de procesare. avand o forma concreta . arta -funtionarea si schimbarea opinii publice. deformate topologic in acelasi timp -posibilitatile graficiii realiz cu ajutorul pc se misca pe o scara foarte larga. imagini de sinteza si fonturi cvasi-nelimitate care pot fi prelucrate. mesajele transmise ar treu sa aiba o doza imp de atractivitae. actiunilor sau atitudinilor altora . sursa.este foarte imp in cazul prod aflate in faza maturitatii(coca) -publicitatea de asigurare. a modulului de prezentare si a altor caracteristici poate modifica impactul reclamei -transm mesajului poate fi decisiva pt produselel foarte asem cum ar detergentii. pete de culori plane si compacte. influentele grupale.creatorul de reclame poate genera cate o tema pt fiecare ditre cele 12 celule. sa aiba un efect convingator.este o forma inrudita cu cea de reamintire si care cauta sa ii convinga pe cei care au achizitionat deja un anumit produs ca au facut alegerea corecta -in publ persuasiva ar exista 2 cai: ruta centrala ( reclama se adreseaza unui segment de pop careia ii este adresat prod) si ruta periferica ( se adreseaza celor care au fost definiti ca foarte puin probabil interesati de prod respectiv) -o reclama actioneaza intot pe ambele cai simultan -persuasiunea prin metodele de comunicare: imput . Toate aceste elemente trebuie sa furnizeze o imagin si un mesaj coerent 38 . cafeaua.o emblema buna trebuie sa fie usor de rememorat. . fie ca urmare a experientei intamplatoare legate de o folosire a prod -ar rezulta 12 tipuri de mesaje de reclama . tig. output -unii creatori utilizeaza o str cadru de tip deductiv pt genera mesaje d publicitate -cei care cumpara asteapta din partea unui prod una din urm 4 tipuri de reompensa: rationala. va calmeaza mai repede) -reclamele japoneze sunt mai putin directesi apeleaza la emotivitatea consumatorului -alegerea titlurilor . care apeleaza la latura ratonala a mintii omeneesti ( va face rufele mai curate.. jocurile poz itiv negativului. votcaetc -creatorii reclamei trebuie sa gaseasca stilul. este folosit intens in perioada de pionierat pe piata unei categ de produs atunci cand obiectl este acela de acrea o cerere primara -publicitate persuasiva. bine org.e\devine imp in etapa oncurentei.pc ramane un mijlic de creatie care indubitabil usureaza munca .ideea grafica ar reprezenta doar o mica parte a procesului de cocepere a unei sigle -szekeres istvan. mesajul. -mesajul-rezultatele -publicitatea informativa. contraste d culori pline de fantezie si manualitate -metoda montajului este insa cea care ar domina insa solutionarile de probleme grafice oferind posibilitati foarte variate . fie ca urmare a experientei legate de prod aflat deja in exploatare. sa reprezinte o unitate clara. exclusivitate si credibilitate . hotarata.

stare de spirit sau imagine.cele mai frecvente si mai bine studiate iluzii sunt cele optice. 21/2d. cel al proximitatii.la nivel computational procesarea info vizuale se reliz in 2 stadii: procesarea primara si cea secundara -shema gen a procesarii info vizuale a fost descrisa de D.putni oameni citesc in intregime textul reclamei de aceea imag continuta de aceasta si titlul ei trebuie sa rezume propunerea de vanzare . schita intermediara. al bunei continuari.si cela al inchiderii. Experimentele cu iluzii optice pot evidentia unele mecanisme perceptive.orice mesaj poate fi prezentat in urmatoarele stiluri de executie: o scena de viata. muzica. -aceste elem mai sunt cunoascute si sub numele de principii gestaltice -pt obiectele sau fig statice. -emitatorul trebuie de asemenea sa aleaga un ton potrivi pt o reclama Prelucrarea informatiei vizuale -olosind ca ' materie prima' informatie senzoriale pe care leorg si interpreteaza. stil de viata. In realiz acestor iluzii un rol imp il joaca regulile perceptive de organizare si grupare a elementelor unei figuri. schita primara... cele mai cunoascute principii sunt. al similaritatii. procesarea distantei si adancimii. culoarea. fantezie. reprezentarea 3d -violarea asumptiilor tactice cu privire la caracteristicile mediului duce la formarea iliziilor . Marr astfel: stimuli vizuali. personalitate simbol. procesarea miscarii. procesarea textului... detectarea pozitiei si formei din procesarea umbrelor. 39 . creierul creaza experiente perceptive care depasesc senzatiile -cea mai mare parte a experientelor perceptive sunt obtinute pe cale vizuala -sistemul vizual recepteaza si proceseaza unde electromagnetice acestea constituind spectrul vizibil al radiatilor .

Astazi mai mult ca oricand sistemul de executie. in epoca copiei universale si a mass mediei. biblioteca. poate asigura producerea unui numar suficient de productii culturale”. Abraham Moles. jocul insa are o gratuitate pura si nu presupune neaparat o constructie finita. 3. disolutie . ORASUL VIITORULUI Arta Computerului Informatica . degajeaza modele analogice pe care le produc operatorii in cazul simularii unor procedee de creatie. de ansamblul partilor sustinatoare si doar in mod secundar de componentele constructive si de finisaj. inclusiv in ceea ce priveste teoria. o finalitate determinata si caracterul unui organism. 2. Dupa orientarile sale sociale “ noua ne trebuie o arta de consum. 4. Orice expresie artistica este un fenomen de comunicare.CAPITOLUL 14.al doilea stadiu – recombinarea lor in forme noi S-a incercat sa se demonstreze ca masina poate produce obiecte de arta. modul de folosire a materialelor ar determina forma generala a cladirilor. Acest mesaj daca vrea sa se faca inteles de catre indivdul mediu trebuie sa fie cuprinsa intre anuminte marje – intre banal si original.prim stadiu – constituirea repertorului prin analiza sunetelor. Estetica critica a naturii: masina fiind folosita ca un instrument asemanator organelor de simt umane. Creatia abstracta: masina amplificator de complexitate dezvolta o idee de compozitie. la uzura. Arta permutationala: masina exploreaza systematic un camp al posibilitatilor definite de un algoritm. pick-up . Ideile sale nu mai beneficiaza azi de acceptare (intrand in istoria esteticii). obiectele create nu mai pot avea statutul de obiect de arta unic. Plastica unei cladiri ar tine in primul rand de complexul elementelor ce ii asigura stabilitatea. Dupa Moles arta “ nu este eterna. video proiectorul – transmiterea mesajului. “Nu exista arta numai daca exista constiinta artei”. Dupa un examen a diverselor aplicatii ale calculatorului gasea aceleasi rationamente avand structuri diferite: . estetica si conceptia despre arta. culorilor .elementelor arhitecturale dupa care s-a trecut la clasarea lor . susceptibila de a stapani combinatorica sau de a explora campul posibilitatilor definit printr-o originalitate de baza. Orasul Viitorului Structurile Viitorului Cuceririle stiintei si progresul tehnologic au dat nastere unei arhitecuri cu un limbaj formal cu totul nou. Estetica critica: frumusetea unui obiect nu s-ar putea explora totalmente prin relatii statice. domeniu stiintific a adus multe modificari pe plan socio-cultural si a influentat omenirea in domeniile sale de activitate. fonoteca. el obtinand in epoca cele mai spectaculoase rezultate prin difuzarea operelor apartinand asa numitei “arte permutationale”. filmoteca. Radio-ul . Estetica aplicata: masina spectator sau analizator artificial ar fi cea care analizeaza lumea culturala. Autorul afirma ca artistul nu va fi inlocuit de masina. Moles : “Arta si Ordinator” . a ajuns un mijloc perfectionat de multiplicare si reproducere a oricarei lucrari de arta. astfel luand fiinta o expresivitate emotionala a geometriei. lipsa de gust”. formelor vizuale. din pacate nu se tinea cont ca prin parcurgerea la infinit a unui aceluiasi drum creator. asigurandu-i inchiderea. acoperirea si impartirea spatiului arhitectonic. Calculatorul – instrument de multiplicare si inmagazinare. Cladirile contemporane ar putea fi reduse la simpla expresie a structurii.player. Abraham Moles a adus multe concepte interesante. Se facea o analiza cibernetica a atitudinilor creatoare: 1. in timp ce opera are. ea trebuie sa fie mare pentru a rezista. 40 . act de cultura fals prin faptul ca este multiplicat si denaturant fata de arta originala. iar in viitor artisti vor lucra intr-un “centru de arta” format dintr-un complex de organisme centrale a caror memorie va servi pe rand ca iconoteca. miscarilor. Hans Frank. artistul fiind emitatorul si individul receptorul. Reprezentantii cei mai de seama : Max Bense. inovatoare care au influentat si au dus la noi descoperiri in teoria esteticii si a informaticii. mijloacele la inaltimea unui debit necesar multimii si aceasta numai arta mecanica. ci “deplasat in functia sa”. cd. Unele teorii sustineau ca ea s-a nascut din joc. 5.

Forma tubulara curbata este o reflectie a principiului structural care este cel a 2 arce unite la punctual de cheie. Are o lungime de 6 m si este facuta din 2 coji semi-monococe si a fost proiectata pentru a fi transportata cu camionul. Structurile geodezice raspandite peste tot. baruri si restaurant in varf. Astfel apare o noua conceptie a peretelui “arhitectura de azi a eliminate zidul ca element de sustinere a constructiei. 16 etaje . tehnica de rezolvare a problemelor si atitudine. autoportante realizate din membrane si capatand forma structurala neobisnuita. Dupa cum spunea Felix Candela ” o cladire poate fi un simplu acoperis. pluridimensionale. formata din elemente structurale radiale pentru a forma o casa circulara complet integrata in pamant.Forma aerodinamica. predominante fiind osatura si echipamentele. Este de sectiune triunghiulara si e format dintr-un sir de tuburi de otel in interiorul carora se gasesc toroane de otel pretensionat ancorate in piloni adanci. oferind o vedere panoramica din sectiunea centrala cu 2 etaje. iar arhitectura a intruchipat intodeauna spiritul perioadei respective. Ceea ce ar trebui avut in vedere este ca elementele care alcatuiesc ambianta cladita sa nu ajunga sa fie dezumanizate de masina. -Picatura Unitate de cazare minimala autosprijinita. -Biblioteca Nationala a Frantei Castigator al premiului 2 pentru noua bibiloteca a Frantei 200 000 mp. datorita invelisului lor gros. format dintr-o invelitoare dubla. Astfel in ultimele decenii s-au incetatenit in arhitectura peretii oblici . Parea o formatie sculptata de vant si bisectata de o vale centrala de sticla. reprezenta o ruptura cu traditia formala. profil puternic. De exemplu cladirile fatetate poliedric amintesc de alcatuirile cristaline. -Spire Proiect de expo pt institutul de Arta contemporana din Londra pt comemorarea anului 2000. Fiecare civilizatie isi are frumusetile ei. Ia forma unui catarg inclinat de 480 m. Studii de caz care la momentul respectiv au fost prezentate ca prefigurari ale “orasului viitorului – sisteme ale viitorului”: -Proiect de pavilion “Freshwater” Olanda -Structura inalta – coexistenta Zgarie nori 150 etaje – aratand scara raspunsului arhitectural pentru a implini proiectele curente ONU pentru cresterea explosiva populatiei urbane din sec XXI -Casa “gogoasa” Are aspectul unui tort circular gigantic. Structurile inspirate din organizarea geometrica a unor forme rezidente in lumea naturala. Un efect plastic cu totul revolutionar este dat de edificiile unde structura de acoperire il constituie aproape inteagra compozitie arhitectonica. cu o curbura compusa din lobi jumelati. curbati. experienta si o mare sensibilitate.Structura cuprinde 2 invelitori care sunt tridimensionale in interior. tehnica. Unele structuri spatiale contemporane sunt atat de usoare incat par ca isi iau zborul. Podul este un tub arcuit cu o sectiune lunga si invelit cu sticla. inchis cu o membrana tensionata. Design-ul e o metoda. ar putea fi comparate cu crustaceele.Constructiile trecutului. Aproape tot ceea ce constituie azi mediul artifical al vietii este tributar conceptului de design. Dintre structurile cu totul noi nu trebuie omise nici cele pneumatice. Sistemele noi structurale aduc o schimbare in conceptia stablilitatii si creeaza noi raporturi intre greutate si rezistenta. invelis de aluminiu cu finisaj lustruit de ceramica. mentinandu-l cel mult pentru delimitarea si impartirea spatiului folosibil”. inscrise si circumscrise unor sfere gigantice cu scheletul din tevi subtiri fixate in noduri. -Masa Amorfa – Picatura Proiect participant la piata Trafalgar. celelate elemente devenind obscure in umbra lui”. cu platforme de observatie . autoportante. -Pod pentru Paris Castigator al locului 2 al revistei JA pt a ilustra conceptul de pod al viitorului.. de scurta durata pt 2 pesoane. dupa care se separa. evocand acordeonul sau serpentine. cele contemporane cu animalele vertebrate. proiectata pentru bienala de la Nagoya din 1989. ar trebui ca si epoca noastra sa-si configureze propria ei orientare stilistica. forma de sa crestea organic 41 . contravantuite pentru a asigura o inchidere completa de la varf pana la baza. Este o reluare cu mijloace high tech a casei musulmane troglodite din desert. Forma curbilinie a cladirii pleaca de la forma locului si unghiurile de lumina restrictive generate de catre cladirile invecinate. In design ar fuziona: indemanarea.

Vizitatorii muzeului indiferent daca trec prin pasarela la locul istoric vor avea o reprezentare puternica de la distanta a traditiei elenice.Este vorba de o invelitoare asimetrica sprijinita de o megastructura de tip tripod.Greutatea planseelor sprijina pe varfurile tripedului iar incarcarea din vant este preluata direct de rezistenta la incovoiere a piciorelor tripodului. anticipatia pe care o reprezinta orice proiectare si impactul expresiei vizuale. joasa si transparenta. cum intr-o etapa ulterioara s-a realizat o adaptare ergonomica la uneltele traditionale din epoca si cum.Orasul Luminilor Antena montata pe luna satelit. acoperite cu sticla cu grade diferite de opacitate. Intre cele 2 miezuri se afla acoperisul din sticla cu dubla curbura.din cele doua perechi de lobi ce incadrau axa centrala. dublu strat formata din elemente subtiri tubulare de otel. care porneste organic din peisaj. -Noul muzeu Acropolis A fost unul din 400 de proiecte judecate. depinzand de orientare. Acoperisul riglat este o structura geodezica. Invelitoarea in intregime din sticla foloseste lumina zilei la maximum in scopul economiei de energie. sprijinit pe cabluri tensionate. directionare spre orasul Paris Designul si viitorul Prin specificul sau pluridisciplinal. penetrata de un pod pietonal cu invelitoare de sticla. care sa lase loc pentru amenajarea unui spatiu public deschis.Cladirea Verde Este un experiment de a obtine spatii verzi fara intoarcerea la o arhitectura primitiva. putem vedea cum primele realizari au fost inferioare realizarilor manuale. Cladire cu forma libera .Muzeul este o structura acoperis din grinzi cu o singura deschidere. designul ar fi si un fel de “seismograf” al acestor stari si evolutii.structura formei amoebei . S-a cautat mentinerea conditiilor de confort in limitele unor costuri de exploatare cat mai reduse si cu o echilibrare atenta a pierderilor si castigurilor de caldura. mai tarziu. . pentru copii cu varsta intre 2 si 12 ani. . mare . s-a ajuns la elaborarea de softuri adecvate domeniilor particulare 42 . O retea de cabluri sustine invelitoarea externa care are propria ei configuratie de fatada.sprijinita la perimetru de catre un inel circular de compresiune. -Gradinita de la Frankfurt Proiectul a fost conceput pentru o gradinita cu 100 de locuri. Stralucirea soarelui si castigul de caldura din birouri pot fi controlate printr-o retea de parasolare. capteaza lumina soarelui . silueta exterioara fiind redusa prin excavarea pamantului inconjurator. Acest proiect a fost unic mai degraba din folosirea topografiei terenului decat din punct de vedere arhitectural. Privind retrospective.Aerul ambiental trebuia sa fie absorbit in cladire la baza invelitorii pentru a reduce inhalarea de poluanti.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful