Prof. univ. dr. Nicolae NEACŞU Prof. univ. dr. Ion IONESCU Conf. univ. dr. Andreea BĂLTĂREŢU ECONOMIA TURISMULUI 1.

Aspecte generale Denumire curs Economia Turismului Tip curs Curs obligatoriu Durata cursului/credite Semestrul 1/Anul II MTC Perioada de accesare a Prelegeri: cursului Seminar: Manuale recomandate Economia turismului, Editura Pro Universitaria, Bucureşti, 2006, Autori: N. Neacşu, O. Snak, P. Baron Economia turismului intern şi internaţional, Editura Pro Universitaria, Bucureşti, 2008, Autor: Andreea Băltăreţu Economia turismului, Editura Sylvi, Bucureşti, 2004, Autor: Ion Ionescu Obiectivul principal al - iniţierea studenţilor în studierea fenomenului turistic la scară naţională cursului şi mondială, pregătirea lor cu un ansamblu de cunoştinţe teoretice şi practice, cu un sistem de instrumente capabil să le permită implicarea nemijlocită în soluţionarea problemelor cu care se confruntă acest sector. - ca disciplină economică de ramură Economia Turismului cercetează mecanismele economice ale proceselor desfăşurate în domeniul turismului, aportul acestuia la progresul economic şi social. Modul de stabilire a notei - activitatea în cursul semestrului (prezenţă, referate, finale proiecte)-33% - nota la examenul scris-67% Adresa e-mail responsabil ucdc_cercetare@yahoo.com pentru contactul cu studenţii cercetare@ucdc.ro ticuionescu@gmail.com andreeabaltaretu@gmail.com Titularii cursului Prof. univ. dr. Nicolae NEACŞU Prof. univ. dr. Ion IONESCU Conf. univ. dr. Andreea BĂLTĂREŢU 2. Conţinutul tematic al cursului 1. Turismul – fenomen economico-social, definiţii şi concepte; Factorii care influenţează evoluţia turismului; Locul şi rolul turismului în economie. 2. Formele de turism şi circulaţia turistică, Forme de turism – definiţii şi criterii de clasificare; Circulaţia turistică; Evoluţii ale turismului mondial în ultimii 5 ani. 3. Organizarea şi coordonarea turismului, Rolul statului în turism; Organizarea şi coordonarea activităţii de turism; Asociaţiile profesionale din turism. 4. Piaţa turistică, Definiri, caracteristici; Cererea turistică – conţinut, tipologii; Oferta turistică – concepte, conţinut; Sezonalitatea turistică. 5. Resursele turistice ale României, Definiri; Resursele turistice naturale; Resursele turistice antropice; Valorificarea resurselor turistice. 6. Baza tehnico-materială a turismului din România, Caracteristici, structură, dinamică; Tipologia unităţilor de cazare şi criteriile de clasificare; Alimentaţia publică în turism; forme de activitate şi tipologia unităţilor. 7. Forţa de muncă şi serviciile turistice la nivel naţional, Caracteristicile profesiunilor din turism; Evoluţia şi structura forţei de muncă în turismul României; Locul serviciilor turistice în sfera serviciilor; Funcţiile serviciilor turistice; Clasificarea serviciilor turistice; Particularităţi şi caracteristici ale serviciilor turistice; Calitatea serviciilor şi a personalului din turism.

1

argumentează actualitatea preocupărilor pentru cunoaşterea conţinutului turismului. concepte. Sistemul de indicatori ai eficienţei economice în turism. turism naţional. prognoze. Evoluţia turismului românesc. 2. Editura Expert. contul satelit al turismului 5. 3. Dimensiuni. transformările sale ca fenomen.8. turism internaţional. excursionist. turism intern. Editura Pro Universitaria. 5. A. vizitator. statistici. Capacităţile de cazare în industria hotelieră. Ionescu (2000) – Turismul. Prezentarea capitolului: Turismul – fenomen economico-social 5. Minciu şi colab. 11/2 zile). Editura Uranus. traseul/circuit (min. dezvoltarea economico-socială.A. analiza echipamentelor turistice. Piaţa serviciilor hoteliere în România. al staţiunii „y“. Eficienţa socială a turismului. M. o componentă de primă importanţă a vieţii economice şi sociale pentru un număr din ce în ce mai mare de ţări ale lumii.N. Editura Pro Universitaria.1. Conceptul de animaţie în turism. Program de valorificare a potenţialului turistic al zonei „x“. Bibliografia facultativă .2. Bucureşti . Neacşu şi colab. (2006) – Economia turismului. Evoluţia transporturilor turistice rutiere. Băltăreţu. Neacşu (2000) – Turismul şi dezvoltarea durabilă. calculaţia costul/valorii de vânzare a programului.*** Ghiduri turistice pe judeţe. Introducere la capitol: Turismul reprezintă în zilele noastre. prin vastul potenţial uman şi material pe care îl antrenează în desfăşurarea sa. ca şi prin efectele benefice asupra domeniilor de interferenţă. turism interior. Bucureşti . Transporturile – element constitutiv şi factor determinant al dezvoltării turismului.*** Internet – Anuarul statistic al României şi Buletinul statistic pentru turism 5. fiind receptiv la prefacerile civilizaţiei contemporane.program 1. Programul unui produs turistic cu temă: Tema. 5. turism receptor. rolul său activ în societate. Rezumatul capitolului: Multiplele conexiuni ale turismului şi implicaţiile sale în plan economic. Bucureşti . Perspectivele turismului românesc. a sensibilităţilor şi incidenţelor sale. Turismul. Minciu (2005) – Economia Turismului. Băltăreţu (2008). turism emiţător. afiş şi pliantul turistic. Editura Uranus.R. social. Căi de creştere a eficienţei activităţii de turism. Editura Sylvi. fenomen social-economic şi cultural. Eficienţa economică şi socială a turismului. cunoaşterea factorilor care influenţează evoluţia turismului. aeriene. Bucureşti .1. dinamica sa integrându-se procesului general de dezvoltare. Editura Uranus. Bucureşti . Funcţiile hotelurilor. Neacşu (2008) – Economia Turismului – studii de caz. terminologii privind turismul ca fenomen economico-social. Globalizare şi Integrare Europeană. prin conţinutul şi rolul său. Ionescu (2004). Bucureşti . Obiectivul capitolului: însuşirea unor definiţii. Forme şi mijloace de agrement turistic. Bucureşti . Editura Oscar Print.4.1.I. Transporturile turistice. inventarul potenţialului. Conţinutul proiectelor . oraşe . Alimentaţia publică şi Agrementul turistic. căi de acces.N. Premise şi direcţii în integrarea euroturistică a României. industria turistică. Prezentarea cursului 5. Conţinutul şi structura alimentării publice în turism. navale şi feroviare. (2002) – Economia turismului şi mediul înconjurător. 11. structură.R. evaluarea locului şi rolului turismului prin indicatori specifici. Editura Economică. Industria hotelieră la nivel naţional. Bucureşti 4.Bran Fl. soluţii de valorificare – propuneri orizont 2015.1. turist în tranzit.I.1. 10. 12. turist. evoluează sub impactul acestora. Bibliografia minimă obligatorie . Bucureşti . structuri şi tendinţe ale globalizării serviciilor turistice.N. Economia turismului intern şi internaţional. 9. evaluarea cererii – dinamică. Rolul şi funcţiile alimentaţiei publice în turism în ansamblul ofertei turistice. desfăşurarea pe etape/zile. Economia turismului.1. legislaţie. Cuvinte cheie: turism. pentru descifrarea 2 . vacanţier. şi colab. un domeniu distinct de activitate. (2007) – Economia Turismului – aplicaţii. cultural şi politic. al judeţului „z“: amplasarea în teritorii (schiţă de hartă). staţiuni. Rolul lanţurilor hoteliere în dezvoltarea turismului. La rândul său. turismul acţionează ca un factor stimulator al progresului şi al dezvoltării. Neacşu.3.

turism continuu. turism de sejur. turismul poziţionându-se la intersecţia mai multor ramuri şi sectoare economice. factorii psihologici. educativi şi de civilizaţie. ţară/zonă receptoare.5. turism de congres şi reuniuni. turism de afaceri. cu influenţă favorizantă sau restrictivă. avantaj comparativ şi competitiv. de condiţiile de realizare a echilibrului ofertă-cerere. 5. profituri). specializare în turism. au favorizat apariţia unor noi forme de turism.I. 5. De asemenea. creşterea calităţii vieţii). Cuvinte cheie: ţară/zonă emiţătoare. x 100 Ponderea personalului din turism în total populaţie activă = Nr. Intensificarea călătoriilor – interne şi internaţionale – creşterea rolului turismului în ansamblul relaţiilor internaţionale ca şi în viaţa economică şi socială au determinat preocupări pentru evoluarea dimensiunilor şi efectelor sale. factorii naturali şi cultural-istorici. factorii organizatori şi politici etc. turism individual.B. de particularităţile organizării călătoriei. de consum = Total chelt. Principalele categorii de factori care influenţează evoluţia turismului sunt: factorii economici (veniturile.). cu alte ţări şi pentru a se acţiona în sensul creşterii contribuţiei turismului la dezvoltarea generală a economiei şi la ridicarea nivelului calităţii vieţii. turism/Populaţie activă x 100 Ponderea cheltuielilor din turism în totalul chelt. = încasări din turism/P. comune x 100 Aportul turismului în exportul de mărfuri = încasări din turismul internaţional/Venituri din exp. 3 . agroturism.B. indicatorii care reliefează locul şi rolul turismului în cadrul economiei naţionale: Ponderea (aportul) încasărilor turistice în P. 5.2.1. Rezumatul capitolului: în activitatea turistică internă şi internaţională se practică o gamă largă de forme şi aranjamente turistice. flux turistic. pers. integrarea sa în structura economiilor moderne.mecanismelor de funcţionare. în domeniul ocupării forţei de muncă) generator important de locuri de muncă).3. a câmpurilor de interferenţă dintre acestea. a metodelor de înregistrare a circulaţiei turistice şi a indicatorilor specifici de comensurare.2. turism sezonier.2. în final. factorii tehnici. gradul de urbanizare). determinate de modalităţile de satisfacere a nevoii de turism. Introducere la capitol: dezvoltarea turismului. 5. Efectele turismului se manifestă în plan economic (încasări. Cunoaşterea volumului şi structurii circulaţiei turistice prezintă importanţă deosebită pentru definirea strategiei în dezvoltarea turismului. asociată cu varietatea mobilurilor cererii. turism ecologic. în sfera necesităţilor şi consumului populaţiei se reflectă într-o îmbogăţire continuă a conţinutului său şi o diversificare a formelor de manifestare. Lista de subiecte: pentru pregătirea evaluării (examen) se prezintă întrebări la sfârşitul acestei sinteze. moda în turism).2. factorii sociali (timpul liber. în domeniul comerţului mondial (export de bunuri şi servicii) şi în plan socio-cultural (creşterea nivelului de cultură şi civilizaţie. adaptarea lor permanentă la cerinţele turiştilor şi condiţiile călătoriilor. turistice/Total chelt.I. cu durată permanentă. indicatorii circulaţiei turistice. Prezentarea capitolului: Formele de turism şi circulaţia turistică 5. cu acţiune globală sau particulară. turism în grup. Se prezintă. cu importul de mărfuri şi servicii x 100 Cunoaşterea indicatorilor este importantă pentru analize comparative cu alte ramuri.1. pentru elaborarea unui sistem unitar de înregistrare şi urmărire a circulaţiei turistice. de mărfuri x 100 Ponderea cheltuielilor turistice în importul de mărfuri = Total cheltuieli români în străinătate/Chelt.4.2. turism itinerant. turism social. factorii demografici (numărul şi structura populaţiei. ciclică sau conjuncturală. nivelul taxelor – impozitelor etc. Turismul evoluează sub incidenţa a numeroşi factori diferiţi ca natură şi rol. participarea la mişcarea turistică a unor categorii sociale tot mai largi. cheltuieli. Se prezintă interdependenţele cu celelalte componente ale economiei. 5. a dimensiunilor şi structurii circulaţiei turistice.2. Obiectivul capitolului: cunoaşterea formelor de turism. preţurile – tarifele.

regional sau cele privind priorităţile în dezvoltarea unor forme de turism în concordanţă cu cererea internă/internaţională.3. Lista de subiecte: pentru pregătirea evaluării (examen) se prezintă întrebări la sfârşitul acestei sinteze. 1991. Delimitarea clară a conţinutului fiecărei forme de turism prezintă importanţă pentru identificarea.). informaţiilor provenind de la instituţiile financiar-bancare.durata medie a sejurului. sfera de cuprindere a acestora etc.3. transformările din industria turistică. Intensificarea circulaţiei turistice interne şi internaţionale. Cuvinte cheie: structuri organizatorice (organism central. obiective şi acţiuni. Sistemul de organizare a activităţii turistice este structurat pe trei trepte: organism central-coordonator la nivel naţional. regional. aceştia exprimă cererea reală sub diferite aspecte. . organism regional/local şi organizaţii sectoriale (specializate pe segmente ale activităţii de turism) precum şi societăţile comerciale din turism. eficient – de un cadru instituţional corespunzător.2. a organismelor internaţionale de turism. Structurile organizatorice în turism sunt: organizaţii sectoriale. are nevoie – pentru a evolua unitar. idem. dar uneori şi pe cea potenţială sau chiar ofertă-cerere. total. 5. Obiectivul capitolului: cunoaşterea structurilor organizatorice în turism. 5. cazare.înregistrarea (controlul) la frontieră. activitatea turistică este coordonată pe plan naţional de un organism central. O problemă importantă în măsurarea fenomenului turistic este culegerea informaţiilor – modalităţile de înregistrare şi instrumentarul utilizat în acest scop. . un sistem informaţional adecvat. De asemenea. . a fluxurilor turistice. un sistem de relaţii funcţionale între acestea. Introducere la capitol: organizarea activităţii turistice urmăreşte sincronizarea şi corelarea acestui domeniu cu celelalte ramuri ale economiei naţionale. Rezumatul capitolului: Turismul. integrarea turismului în sistemul funcţional unitar al economiei. un ansamblu de verigi cu contribuţii bine definite. restaurante etc. Prezentarea capitolului: Organizarea şi coordonarea turismului 5. pe de o parte. şi importanţa acestuia în economie. înregistrarea în spaţiile de cazare.3. străini din care pe ţări etc. anchete/sondaje în rândul turiştilor sau asupra gospodăriilor şi persoanelor.3. forma de turism poate fi definită prin aspectul concret pe care îl îmbracă asocierea/combinarea serviciilor (transport.densitatea circulaţiei turistice. 5. a comportamentului vizitatorului în materie de consum şi cheltuieli şi. volumul încasărilor/cheltuielilor aferente circulaţiei turistice etc. coerent. dar şi de modul de structurare a economiei (număr de ministere. alimentaţie.) capabil să favorizeze derularea călătoriilor. în strategia generală a dezvoltării. a responsabilităţilor şi obligaţiilor organizatorilor de vacanţe (touroperatori şi agenţii de voiaj) şi/sau prestatorilor de servicii (societăţi de transport. agrement. români. precum şi modalitatea de comercializare a acestuia. strategie. Principalii indicatori ai circulaţiei turistice sunt: .În general.). Principalele metode de înregistrare a volumului circulaţiei turistice sunt: . cu atribuţii mai largi sau mai restrânse. participarea unui număr sporit de ţări la mişcarea turistică – acutizează nevoia de informaţii privind volumul şi structura circulaţiei turistice. Se pune problema găsirii unor metode de înregistrare a circulaţiei turistice şi a compatibilizării sistemelor de înregistrare statistică. în funcţie de nivelul de dezvoltare a turismului. 5. organizarea turismului în România şi a strategiilor dezvoltării turismului românesc.1. plecări. în concordanţă cu recomandările OMT – Ottawa.3. preferinţa relativă pentru turism.numărul de turişti (sosiri.4. de experienţa în domeniu. persoane cazate. diversificarea formelor de petrecere a vacanţei. ca oricare alt domeniu de activitate. sectorial). 5. Cunoaşterea formelor de turism.) Aceste organisme centrale-naţionale se pot întâlni sub una din formele (tipologia organismelor naţionale de turism): 4 . pe de altă parte.2. administrative etc. organizaţii pe destinaţii şi organizaţii naţionale sau internaţionale. hoteluri. tipologia organismelor naţionale şi internaţionale.3. În majoritatea ţărilor lumii. local.5. tratament) ce alcătuiesc produsul turistic. organizarea este sinonimă cu un ansamblu de măsuri (legislative. a volumului şi structurii circulaţiei turistice favorizează adoptarea unor politici şi strategii de dezvoltare a turismului la nivel naţional. organizatorice. Un loc aparte în structura sistemului de indicatori ai turismului revine celor referitori la circulaţia turistică.numărul înnoptărilor sau zile-turist.

I.).C. piaţa verifică măsura în care diversele activităţi sunt în concordanţă cu nevoile reale ale societăţii. Federaţia Internaţională de Termalism şi Climatologie (F.M.A.I.T. alimentaţie. Piaţa turistică are interferenţă şi este condiţionată de dimensiunile şi dinamismul pieţelor de servicii şi de mărfuri.C.T.Z:E. aceste organisme centrale-naţionale. Oficiu Naţional de Turism. producător de servicii turistice. nonconsumatori relativi. Academia Internaţională de Turism (A. oferta şi producţia turistică.4. Lista de subiecte: pentru pregătirea evaluării (examen) se prezintă întrebări.4. este sfera de confruntare a ofertei cu cererea şi în care se finalizează tranzacţii prin intermediul actelor de vânzare-cumpărare.A.1.). În prezent în România există ca organism central-coordonator al activităţii de turism Ministerul Turismului. elaborare a strategiei de dezvoltare a turismului.T. bazin ofertă./I. cazare. tratament.T.. preţurile produselor turistice.T.T.H.).H. piaţa potenţială. Comisii. Obiectivul capitolului: însuşirea unor definiţii. piaţa teoretică. Ministere mixte sau combinate (Ministerul Transporturilor.4.I. Indiferent de forma administrativă. mărimea veniturilor şi nr. 5. Federaţia Mondială a Bucătarilor şi Cofetarilor (F. între acestea piaţa capătă un rol tot mai important în reglarea raporturilor din economie.5. efectivă).). Asociaţia Internaţională a Hotelurilor (A. piaţa actuală (reală.A. agrement – distracţii. bazin cerere. Rezumatul capitolului: Piaţa turistică reprezintă sfera economică în care produsul turistic apare sub forma ofertei.A.I.). Comisariat de Stat pentru Turism.A. în cadrul unor ministere cu structură complexă.I.E.U.I. îndrumare şi control a agenţilor economici din turism.A. Departamente.). centralizat.3. cererea.I.4. Organizaţia Internaţională a Transportatorilor pe Cablu (O. reprezintă statul şi au rol de: coordonare a activităţii turistice în plan naţional.C. Federaţia Universală a Asociaţiilor Agenţiilor de Voiaj (F. asupra cărora exercită o serie de influenţe. iar nevoia turistică sub forma cererii./U.V. 5. în majoritatea ţărilor lumii. Asociaţia Internaţională a Transportatorilor Aerieni (A. la sfârşitul acestei sinteze.T. cererea şi consumul turistic. Piaţa de servicii Piaţa turistică Piaţa de mărfuri Piaţa turistică este repartizată neuniform teritorial ca urmare a diferenţierii marcante rezultată din repartizarea neuniformă a atracţiilor turistice a patrimoniului turistic şi ca urmare a diferenţierilor în repartizarea cererii (dezvoltarea economico-socială. nealimentare etc. Consiliul Mondial al Turismului şi Călătoriilor (W.3. Prezentarea capitolului: Piaţa turistică 5. potenţialul. secretariat de stat independent sau în cadrul unui minister cu structură mixtă.A.T. concepte şi probleme privind conţinutul şi caracteristicile pieţei turistice.) Cererea turistică este formată din ansamblul persoanelor care îşi manifestă dorinţa de a se deplasa periodic şi temporar în afara reşedinţei proprii pentru alte motive decât prestarea unor activităţi remunerate la locul de destinaţie. Directorate. Introducere la capitol: Dinamica economico-socială antrenează schimbări fundamentale şi în condiţiile de desfăşurare a diferitelor activităţi şi procese. Piaţa turistică are un conţinut complex cuprinzând atât servicii (transport. 5 .) etc. Federaţia Internaţională a Automobilului (F.A.F. Federaţia Internaţională a Ziariştilor şi Scriitorilor de Turism (F. producţia. de promovare. consumul. sezonalitatea activităţii turistice. coordonaresupraveghere şi control. Direcţii Generale de Turism. populaţiei etc. 5.A.minister de sine stătător (Ministerul Turismului).). informare etc. Dezvoltarea tot mai accentuatăa turismului./I.). formare profesională şi reprezentare în organismele internaţionale.).2. Construcţiilor şi Turismului).).) cât şi mărfuri (produse alimentare. 5. Comitete.4. practic. Principalele organisme internaţionale de turism sunt: Organizaţia Mondială a Turismului (OMT/WTO). Rolul Statului în turism se concretizează în funcţiile sale: stimulare. promovarea turismului pe plan intern şi internaţional.T. oferta.4. gradul de valorificare. tendinţele actuale pe piaţa turistică. nonconsumatori absoluţi. sezonalitatea. Autoritatea Naţională de Turism.B. Cuvinte cheie: piaţa. în realizarea echilibrului acesteia. Consumul turistic este format din totalitatea cheltuielilor efectuate de către cererea turistică pentru achiziţionarea unor servicii şi bunuri legate de motivaţia turistică. 5. a condus la constituirea şi dezvoltarea pieţii turistice.C.

Componentele naturale şi antropice sunt privite ca atracţii turistice sau resurse turistice. a structurii acestora. baza tehnico-materială. parcuri natural. Cu aceeaşi importanţă se înscriu şi în activitatea de turism.5. în principal. Cuvinte cheie: resurse turistice. Lista de subiecte: pentru pregătirea evaluării (examen) se prezintă întrebări. saline. din cei 1075 km frontieră naturală a României (12 judeţe riverane) străbate 9 ţări (Germania. sezonalitatea se reflectă. Ungaria. a importanţei acestora în stabilirea priorităţilor privind programele de valorificare a acestora în scopul dezvoltării activităţii de turism intern şi internaţional în România.5. a culoarelor de văi. Litoralul Românesc al Mării Negre este prima zonă turistică a ţării deoarece deţine circa 45% din capacităţile de cazare ale României. parcuri naţionale.3.1. faună. Dunărea (regele fluviilor europene-Napoleon). bioclimat.5 milioane de turişti români şi străini. reţea de ape şi lacuri. care prin calităţile şi specificul lor. în cele 13 staţiuni de litoral. alpinism. Oferta turistică este constituită din patrimoniul turistic. Serbia. litoralul măsoară 245 km. varietatea şi configuraţia învelişului vegetal. Sistemul montan românesc se caracterizează prin: diversitate de aspecte peisagistice.. Obiectivul capitolului: Cunoaşterea resurselor natural şi antropice. prin cei 2858 km (Munţii Pădurea NeagrăMarea Neagră). se înregistrează peste 2. În ce priveşte activitatea turistică. potenţial turistic natural. serviciile prestate turiştilor şi mărfurilor oferite acestora. Munţii Carpaţi sunt uşor accesibili şi oferă condiţii favorabile pentru odihnă şi tratament. patrimoniu cultural. potenţial turistic antropic. se impun ca o componentă de bază în structura geografică şi peisagistică a României. drumeţia şi cunoaştere. Oscilaţiile sezoniere ale activităţii sunt cele determinate. arii protejate. pe fondul unor amenajări tehnice şi turistice. pe termen lung. alternarea unităţilor montane. care şi-au pus amprenta pe istoria şi civilizaţia poporului român: Munţii Carpaţi. la sfârşitul acestei sinteze. Croaţia. 58/1998 (Legea Turismului) stipulează: „Resursele turistice sunt componente ale mediului natural şi antropic. sunt recunoscute. iar pe de altă parte. Din mai până la sfârşitul lunii septembrie. 5. Rezumatul capitolului: Trei elemente naturale majore ale Europei definesc cadrul natural şi turistic al României. influenţând negativ costurile serviciilor turistice şi calitatea acestora. infrastructura tehnică general. speoturism. patrimoniu. poate determina o activitate de turism. instituţii muzeale etc.5. pe de o parte. în utilizarea incompletă a bazei materiale şi a forţei de muncă.5. Introducere la capitol: Un teritoriu interesează sub aspect turistic în măsura în care acesta oferă resurse turistice naturale şi antropice. dotări tehnicoedilitare. durata de recuperare a investiţiilor. potenţial cultural-istoric. care reprezintă elemente componente ale ofertei turistice şi pot exercita o forţă pozitivă de atracţie asupra turiştilor. climatoterapie. Astfel spus. floră. care să permită introducerea acestuia în circuitul turistic. fond cinegetic şi piscicol.5. sporturi de iarnă. prin complexitatea şi bogăţia potenţialului său. oferta turistică reprezintă totalitatea produselor turistice oferite sau care pot fi oferite pe piaţă şi care pot avea un caracter concurenţial între ele. Atât oferta cât şi cererea turistică se caracterizează printr-o sezonalitate pronunţată. 5. în contextul protejării mediului înconjurător. De la Chilia la Vama Veche. înscrise şi valorificate prin turism.4. potenţial socio-demografic. cărora le revine 1/3 din suprafaţa ţării (237.500 kmp). Fluviul Dunărea şi Marea Neagră. Prezentarea capitolului: Resursele turistice ale României 5. pescuit. potenţial tehnico-economic.4. ape minerale-termale-termominerale. în nivelul scăzut al satisfacerii nevoilor consumatorilor. rentabilitatea etc. România şi Ucraina) şi 4 capitale 6 . Slovacia.2. centralizat.Produsul turistic reprezintă ansamblul de servicii şi de facilităţi care se materializează în ambianţa specifică a factorilor naturali şi artificiali de atracţie şi a amenajărilor turistice create. afectând. servicii turistice. Austria. în celelalte remarcându-se o reducere importantă a sosirilor de turişti. submontane şi depresionare. frecvenţa călătoriilor şi dinamica circulaţiei turistice. Carpaţii Româneşti. din care 40 km (între Gura Chiliei şi Sfântu Gheorghe) ţărmul este deltaic. vânătoare. a căror valorificare. potenţial cinegetic. în măsura în care nu sunt supuse unui regim de protecţie integrală”. 5. bogăţie de ape minerale şi termominerale. mofete. 5. 5. Staţiunile se întind de la Năvodari la 2 Mai pe o lungime de 70 de km. Ordonanţa Guvernului nr. de condiţiile de realizare a echilibrului ofertă-cerere şi se concretizează printr-o mare concentrare a fluxurilor de turişti în anumite perioade ale anului.5. Bulgaria. rezervaţii.

Valorificarea potenţialului turistic al Fluviului Dunărea se face. centralizat. Facilităţile turistice reprezintă ansamblul mijloacelor materiale necesare pentru a înlesni participarea populaţiei la activitatea turistică şi pentru crearea şi organizarea eficientă a serviciilor solicitate de turişti.6. diversificarea şi perfecţionarea continuă a bazei tehnico-materiale. Brâncuşi. Mănăstirile din Bucovina. Baza tehnico-materială a turismului reprezintă ansamblul mijloacelor de cazare. facilităţi sportive. hrană. din care: avifauna 315 specii de păsări. facilităţi de cazare. Patrimoniul natural al Deltei Dunării cuprinde 5148 specii de floră şi faună. staţiune este determinat de volumul cererii turistice şi de gradul de echipare a teritoriului receptor cu facilităţi turistice.).).6. Enescu.5. Piatra Craivii. obiceiuri. Creaţiile lui Eminescu.000 ha (locul 3 în Europa şi 24 în lume) din care 82% pe teritoriul României. funcţiilor economice şi sociale ale turismului. se prezintă într-o structură diversă (unităţi de cazare şi alimentaţie. 5. Delta Dunării. Severinului etc. Suceviţa. Potaissa. obiectelor de inventar şi a materialelor folosite în sectorul turistic şi care concură la realizarea circulaţiei turistice. 5. Introducere la capitol: Desfăşurarea activităţii turistice presupune existenţa. în principal. folclor. a structurii şi dinamicii echipamentelor turistice. Suprafaţa totală Deltei Dunării este de 564. instalaţii şi dotări de agrement etc.). directă a unui produs turistic) şi complementare (înlesnirile sau serviciile cu caracter general de care beneficiază şi turiştii). Volumul activităţii turistice într-o ţară. Principalele categorii de facilităţi sunt: facilităţi de transport şi comunicaţii. geologică. fauna acvatică 136 de specii. - 7 . Acestea sunt completate de vestigii ale antichităţii (Istria. zonă. Fondul cinegetic dispune de 18 fonduri de vânătoare. infrastructura generală şi specifică. tratament. 5. Napoca. Timişoara. Bratislava. a distribuţiei teritoriale a bazei tehnico-materiale şi a problemelor legate de investiţiile turistice. Obiectivul capitolului: cunoaşterea conţinutului şi rolul infrastructurii în turism. Curtea de Argeş. Apullum. a unor mijloace (resurse) materiale adecvate. Grigorescu. Rezumatul capitolului: Baza tehnico-materială este constituită din totalitatea clădirilor. clădiri religioase la Sebeş.5. Moldova şi Nordul Olteniei. oraş. adaptată specificului nevoilor turiştilor. Cuvinte cheie: capitolul tehnic. la sfârşitul acestei sinteze. transport (căi şi mijloace).6. prin originalitatea peisagistică. vestigii ale cetăţile medievale (Dăbâca.). 5. facilităţi turistice. Cluj-Napoca. climatică şi biogeografică reprezintă un unicat european. ruine ale unor centre urbane (Drobeta. mijloace de transport. monumentele istorice şi de artă medievală-mănăstirile (Voroneţ. mijloacelor de muncă. Oradea. Facilităţile turistice sunt de bază (componentă specifică. Arbore. capabile să asigure satisfacerea cerinţelor turiştilor pe durata şi cu ocazia realizării voiajelor. Rezervaţie a Biosferei (Programul UNESCO). alături de elementele de atracţie. Budapesta şi Belgrad). Prezentarea capitolului: Baza tehnico-materială a turismului din România 5. durata de recuperare. Moldoviţa etc.6. Aceste mijloace. Iaşi etc. dezvoltarea. datini.1. Sarmisegetusa etc. agrement. Humor. Biharia. grad (coeficient) de utilizare. Callatis). Tomis. În ţara noastră există unicate mondiale cu valoare turistică deosebită-Cetăţile dacice din Munţii Orăştiei. randamentul economic al investiţiei. Monumentele Stilului Brâncovenesc din Muntenia şi Oltenia. fauna piscicolă 150 de specii. regiune. cunoscute sub denumirea generică de bază tehnico-materială (capitol tehnic).). prin croaziere. Bisericile de lemn din Maramureş. facilităţi de alimentaţie. Dezvoltarea turismului şi realizarea rolului său social-economic este condiţionată de modernizarea.6. Potenţialul turistic natural al României este dublat de un variat şi bogat patrimoniu culturalistoric şi tehnico-economic (antropic). baze de tratament.(Viena.2. Cetăţile ţărăneşti din Transilvania.3. cetăţi şi vestigii dacoromane. Tomis.4. instalaţiilor. În semestrul II (anul II) din anul 2009 în structura disciplinelor de la Facultatea de Management Turistic şi Comercial s-a introdus disciplina „Resurse şi destinaţii turistice” care completează şi detaliază acest important capitol al disciplinei de Economia Turismului. 5. monumentele de artă şi arhitectură medievală (catedrala romano-catolică de la Alba Iulia. Lista de subiecte: pentru pregătirea evaluării (examen) se prezintă întrebări. de agrement şi distracţie. investiţia specifică. destinate satisfacerii cererii turistice.

Succesul comercial al produselor turistice depinde de atractivitatea componentelor sale. 584 alte unităţi. Introducere la capitol: Ca parte integrantă a sectorului serviciilor. Principalii indicatori ce vizează investiţiile sunt: investiţia specifică. în şcoli profesionale şi licee de specialitate.259 pensiuni rurale. Introducerea în capitol: Realizarea activităţii turistice presupune prezenţa. îşi pun amprenta asupra necesarului de personal şi structurii acestuia. de transport.7. asupra exigenţelor privind pregătirea şi selecţia. Reţeaua unităţilor de cazare este alcătuită din structuri de diverse tipuri. Prin natura lor. Componenta cea mai importantă a bazei materiale specifice este reţeaua unităţilor de cazare. particulari. Specialitatea activităţii turistice. 5. dar şi de pregătirea profesională a personalului. precum şi în facultăţi de profil (licenţă. Cuvinte cheie: productivitatea muncii.1. sporirea cererii şi în final nivelul încasărilor şi profitului unităţilor de turism. sezonalităţii activităţii de turism. perioada de funcţionare. Lista de subiecte: pentru pregătirea evaluării (examen) se prezintă întrebări.700 unităţi. asupra eficienţei utilizării forţei de muncă. 742 vile turistice. facilităţi de gospodărire comunală. forma de proprietate.1. complexitatea sa. Obiectivul capitolului: cunoaşterea particularităţilor muncii în turism. facilităţi de telecomunicaţii. a problemelor legate de mobilitatea ridicată datorată. 5. 5. 5. cum sunt cele de organizare a voiajului. dar se şi individualizează prin specificitatea şi complexitatea conţinutului său. răspundere materială. societăţi mixte şi organizaţii cooperatiste (UCECOM şi CENTROCOOP). la sfârşitul acestei sinteze. Rezumatul capitolului: Dezvoltarea turismului – caracterizat ca un sector intensiv în muncă – are o serie de consecinţe asupra utilizării resurselor umane în sensul creării de noi locuri de muncă.3. în conţinutul său. factor ce asigură funcţionalitatea celorlalte componente ale ofertei. masterat.7. Prezentarea capitolului: Forţa de muncă în turism 5. productivitatea muncii lucrărilor din turism. de odihnă şi alimentaţie. de nivelul preţurilor şi tarifelor. Lista de subiecte: pentru pregătirea evaluării (examen) se prezintă întrebări. prin formele de concretizare şi tendinţele de evoluţie. determinării unui nivel relativ ridicat de instruire şi a unei anumite structuri profesionale şi pe funcţii. clasificate după conţinut. O problemă importantă o reprezintă formarea profesională a forţei de muncă care se poate realiza la locul de muncă. răspundere morală.5. cazare. Prezentarea capitolului: Serviciile turistice 5. funcţia îndeplinită. facilităţi de ocrotire a sănătăţii şi balneo-medicale. centralizat. – odihna şi înnoptarea.220 hoteluri şi moteluri. ocupare sezonieră. centralizat.4.7. turismul poate fi privit. Având ca obiect satisfacerea nevoilor persoanelor apărute cu ocazia şi pe durata călătoriilor. la sfârşitul acestei sinteze. Calitatea resurselor umane din turism determină calitatea serviciilor care determină atractivitatea ofertei. şi ca o succesiune de servicii (prestaţii). fluctuaţie personal. facilităţi speciale. simultan cu petrecerea plăcută şi instructivă a timpului liber. aportul voluntar al investiţiei. 128 tabere şcolare. 5.5. din care: 1.6.2. a resurselor umane. serviciile turistice trebuie să creeze condiţii pentru refacerea capacităţii fizice a organismului. alături de potenţial (natural şi antropic) şi echipamente (baza tehnico-materială). facilităţi pentru servicii cu caracter general.7. grafic orar de muncă.8. 5. de recreere etc.7. turismul are o serie de trăsături comune cu celelalte ramuri ale acestuia.000 locuri de cazare în 4. întrucât răspunde uneia dintre necesităţile fundamentale ale turistului. Capacitatea de cazare a României numără circa 287. facilităţi de organizare a odihnei şi recreerii. dată de multitudinea şi varietatea componentelor. doctorat). 1.8.7. consum de muncă vie. categoria de confort. facilităţi cultural-artistice. Forţa de muncă transformă resursele naturale şi materiale din potenţiale în efective.). în principal. 75 hoteluri pentru tineret. 702 pensiuni urbane.- facilităţi comerciale. durata de recuperare a investiţiei şi gradul de ocupare (utilizare a capacităţilor de transport. Baza tehnico-materială se realizează prin investiţii de către stat. 8 . 5. unităţi de alimentaţie publică etc.

8.2.5. alimentaţie.5.9. ierarhia tipurilor de transport în total sosiri/plecări de turişti în ţara noastră. 5. Transporturile turistice. ca şi folosirea combinată.9. 5. participarea unui număr mare de prestatori din domenii diferite (transport. ghid etc. curse regulate. a serviciilor turistice de bază şi suplimentare. Serviciile au o serie de trăsături-caracteristici cum ar fi: caracterul imaterial al prestaţiei. eterogenitate etc. 9 . în cazul turismului de sejur.10. determinate de desfăşurarea propriu-zisă a activităţii turistice şi servicii nespecifice (transport în comun. Experienţa mondială a demonstrat că existenţa unui patrimoniu turistic valoros nu înseamnă automat şi un turism dezvoltat. se poate face delimitare între serviciile specifice (cazare.2. agrement). agrement. în individualizarea produselor turistice accentul cade pe servicii. Lista de subiecte: pentru pregătirea evaluării (examen) se prezintă întrebări. Prezentarea capitolului: Industria hotelieră 5. resursele vor lua forma diferitelor produse numai prin intermediul prestărilor de servicii specifice (găzduire. că resurse de excepţie pot rămâne în afara circuitului economic. la care se adaugă alte servicii de ordin general sau particularizate pe forme de turism. sau pe toată durata călătoriei. Obiectivul capitolului: Cunoaşterea rolului transporturilor în dezvoltarea turismului.5.8. caracteristicile şi evoluţia transporturilor turistice rutiere.2. confortul călătoriei. abordate ca parte componentă a prestaţiei turistice.4. 5. Rezumatul capitolului: Produsul turistic este considerat a fi rezultatul asocierilor. 5. regularitatea şi securitatea curselor. de recreere.10.1. 5. simultaneitatea producţiei şi consumului lor.4. între care sezonalitate accentuată în exploatare. Dintre aceştia pot fi menţionaţi ca fiind mai importanţi: distanţa de parcurs şi durata călătoriei. industria hotelieră. parc auto. substitubilitate. feroviare şi navale. servicii suplimentare. Introducere la capitol: Serviciile oferite turiştilor la locul de petrecere a vacanţei reprezintă componenta cea mai importantă a activităţii turistice. centralizat. reparaţii. la sfârşitul acestei sinteze. sunt determinate de factori legaţi de specificul călătoriei şi particularităţile mijloacelor de transport.). nivelul tarifelor practicate. precum şi de elemente ţinând de psihologia turiştilor.9. 5. Introducere la capitol: transportul reprezintă una din componentele de bază ale prestaţiei turistice. rezultat al existenţei unei infrastructuri generale. confortabil. Aceste prestaţii sunt constituite din servicii de cazare (găzduire). interdependenţelor dintre atractivitatea unei zone (resurse) şi facilităţile (serviciile) oferite cumpărătorului. Se desprinde de aici importanţa deosebită a serviciilor. el asigură deplasarea turiştilor de la locul de reşedinţă la cel de petrecere a vacanţei. caracteristicile itinerariilor.8. 5. Lista de subiecte: pentru pregătirea evaluării (examen) se prezintă întrebări.3. fluctuaţie sezonieră. în absenţa serviciilor care să le pună în valoare. Utilizarea unuia sau altuia dintre ele. transport. Obiectivul capitolului: cunoaşterea problemelor specifice industriei hoteliere. faptul că în crearea (producerea) şi mai ales. prezintă caracteristicile generale ale acesteia. rapid.1. servicii specifice. Cuvinte cheie: forme de transport.9. prestaţii cultural-artistice). centralizat. nestocabilitatea. transport aerian. industrie) la realizarea lor. servicii spontane. care se adresează în egală măsură turiştilor şi rezidenţilor.8. personalizarea-particularizarea lor la nivelul grupului sau individului. intangibilitatea. în cazul celui itinerant. a rolului acesteia în valorificarea potenţialului turistic şi a particularităţilor industriei hoteliere. rigiditate datorată capacităţii limitate. Ele au ca obiect satisfacerea nevoilor cotidiene de repaus şi hrană ale turiştilor. aeriene. precum şi pe cele specifice de distracţie. reglementare. telecomunicaţii. complexitate. Rezultatul capitolului: În desfăşurarea efectivă a traficului turistic se apelează la o gamă variată de mijloace de transport. 5. transport rutier. servicii ferme. să le facă accesibile turiştilor. tipologia serviciilor turistice. nave de croazieră. transport. starea căilor de comunicaţie şi intensitatea traficului. flotă aeriană. dereglementare.3. După natura (caracterul) lor. servicii nespecifice. dinamică înaltă.9. 5. 5. agrement. Obiectivul capitolului: cunoaşterea conţinutului şi caracteristicile serviciilor turistice. Prezentarea capitolului: Transporturile turistice 5. alimentaţie. forme de transport.9. transport feroviar. la sfârşitul acestei sinteze.10. inseparabilitatea faţă de persoana prestatorului. curse charter. turism. motivul voiajului şi componenţa grupurilor. transport naval (fluviatil şi maritim). trafic turistic. Cuvinte cheie: servicii de bază. de alimentaţie şi de agrement.

5.5.11. Introducere la capitol: Alimentaţia publică se individualizează ca o componentă distinctă a economiei.1. activitatea de servire are ca obiectiv crearea condiţiilor şi facilităţilor pentru consumul imediat şi pe loc al acestora.12. Prezentarea capitolului: Eficienţa economică şi socială a turismului 10 . reprezintă o altă latură a aportului industriei hoteliere la dezvoltarea turismului şi. cel mai adesea. indirect.3.5. 5. de cofetăriepatiserie. staţiuni sau zone turistice. Obiectivul capitolului: cunoaşterea activităţilor de alimentaţie publică şi de agrement. activităţile cultural-artistice şi de agrement. Serviciul de cazare este constituit din mai multe prestaţii independent: cazarea propriu-zisă şi serviciile complementare acesteia. activitatea de servire. Cuvinte cheie: industria hotelieră.5. centralizat. evenimentelor şi formelor oferite de unităţi. serviciile de informare şi intermediere. preparate sau nepreparate.2. funcţiile şi trăsăturile acesteia au evoluat în conexiune cu dezvoltarea capacităţilor de cazare şi implicarea lor în activitatea turistică.11. Activitatea de alimentaţie îndeplineşte în cazul turismului mai multe funcţii (de nutriţie. 5. Această accepţiune evidenţiază varietatea activităţilor de agrement şi multitudinea planurilor pe care acţionează. băuturi etc. 5. echipamentelor. astfel încât să se realizeze satisfacerea unei game cât mai largi de trebuinţe ale consumatorului (turistului). în concordanţă cu varietatea locurilor de petrecere a vacanţei. Activitatea de producţie este sensibil asemănătoare celei desfăşurate în industria alimentară şi asigură realizarea preparatelor culinare şi de cofetărie prin transformarea unor materii prime de origine vegetală şi animală al căror consum. să lase o impresie şi o amintire favorabile. de convivialitatea şi de afaceri). de plăcere. Conţinutul industriei hoteliere. activitatea comercială. desfacerea către consumatori a preparatelor obţinute în compartimentele de producţie dar şi a altor produse. industria ospitalităţii. a conţinutului şi particularităţilor alimentaţiei publice ca parte integrantă a prestaţiei turistice. activităţile comerciale. 5.10. 5. cazare hotelieră. generate de primirea.). Alături de varietatea serviciilor puse la dispoziţia turiştilor. la sfârşitul acestei sinteze. unei împliniri. animaţie. de hrană – ale populaţiei. precum şi a aspectelor legate de dezvoltarea şi perfecţionarea serviciilor de alimentaţie publică şi de agrement turistic. prin intermediul ei se asigură vânzarea.10.11. dar şi faptul că acesta se constituie într-un element fundamental pentru satisfacerea nevoilor turiştilor. de o mare diversitate tipologică.11. să dea senzaţia unei satisfacţii. sejurul şi plecarea călătorului. un alt aspect situat în centrul atenţiei prestatorilor de servicii hoteliere îl reprezintă asigurarea unui nivel calitativ corespunzător al acestora. ceea ce îi conferă satatutul de componentă de bază a prestaţiei turistice. alimentaţia şi serviciile specifice asociate ei. Agrementul turistic se poate defini prin ansamblul mijloacelor. unul de comercializare şi unul de servire. agrement. prin atragerea în circuitul economic a diferitelor zone. Activităţile de agrement şi animaţie sunt. sistem „catering“. capabile să asigure individului sau unei grupări sociale o stare de bună dispoziţie. Prezentarea capitolului: Alimentaţia publică şi Agrementul turistic la nivel naţional 5. nutriţie. 5.3. centralizat. Activitatea de servire (de prestări servicii) reprezintă cea de-a treia latură a alimentaţiei publice. orientată spre satisfacerea nevoilor de consum – în principal. Rezumatul capitolului: Industria hotelieră este recunoscută ca o componentă distinctă a economiei şi are ca domeniu de referinţă totalitatea proceselor desfăşurate în unităţile de cazare. Lista de subiecte: pentru pregătirea evaluării (examen) se prezintă întrebări. de loisir. 5.4. Petrecerea plăcută şi agreabilă a timpului liber la locul destinaţiei se situează printre preocupările centrale ale ofertanţilor de vacanţe. Cuvinte cheie: alimentaţia publică.10. strâns legată de procesul de comercializare a produselor specifice (preparate culinare.11. Valorificarea superioară a potenţialului turistic.11.5. activitatea de producţie. nu este posibil fără o prelucrare prealabilă de tip industrial sau casnic. la sfârşitul acestei sinteze. având un rol important în viaţa economică şi socială. serviciile având caracter special. Activitatea comercială reprezintă continuarea firească a celei de producţie. parc de distracţie. a întregii economii. Lista de subiecte: pentru pregătirea evaluării (examen) se prezintă întrebări. Rezumatul capitolului: Alimentaţia se caracterizează prin complexitate fiind alcătuită dintr-un proces de producţie.

13. integrare. se poate construi sistemul de indicatori.13. în Europa şi în lume. în continuare. latura economică şi socială. structura resurselor şi efectelor. concretizate sub forma producţiei realizate. . . centralizat. 5. 11 . Cuvinte cheie: eficienţă.4. Creşterea eficienţei constituie un principiu de bază al organizării şi conducerii proceselor în economie. criteriile de apreciere şi indicatorii de măsurare a eficienţei economice şi sociale în turism.2. 5.12. Lista de subiecte: pentru pregătirea evaluării (examen) se prezintă întrebări. volumul şi nivelul cheltuielilor.13. 5. în toate subsistemele turismului. coeficientul de utilizare a capacităţii de transport sau de cazare. . tratament. soluţii. bine etapizate şi ştiinţific fundamentate. 5. modernizarea.12.schimbarea imaginii. nivel relativ al cheltuielilor.perfecţionarea cadrului organizatoric şi legislativ necesar dezvoltării unui turism competitiv. schimbarea conceptelor manageriale. profit. nivelul servirii. Ţinând seama de criteriile de evaluare a eficienţei. În corelaţie cu aceste exigenţe. Eficienţa în turism prezintă o multitudine de faţete şi se exprimă printr-o paletă largă de indicatori. agrement. efecte directe. strategii.12. 5. premise ale dezvoltării. alimentaţie. Globalizare şi integrare europeană. management. efectele directe şi indirecte. cât şi aplicarea în cadrul acestora. rata rentabilităţii. căruia îi revine misiunea de a coordona dezvoltarea şi controlul activităţii de turism. a unor măsuri. turism intern şi internaţional).creşterea competitivităţii ofertei turistice prin valorificarea optimă a potenţialului turistic. aportul net valutar. turismul. O primă categorie o constituie indicatorii sintetici. cu rezultatele.5. totodată.12. Introducere la capitol: Utilizarea raţională a resurselor (umane.3. Rezumatul capitolului: Potrivit accepţiunii generale.diversificarea şi creşterea calităţii serviciilor.13.3. agrement. Principalele direcţii de acţiune vizează: . la sfârşitul acestei sinteze. coeficientul de utilizare a parcului. Introducere la capitol: Perspectivele dezvoltării turismului românesc pot fi abordate în contextul restructurării şi privatizării întregii economii naţionale. cei care reflectă rezultatele întregii activităţi desfăşurate cum ar fi: profitul. 5. precum şi a căilor de creştere a eficienţei economico-sociale a activităţilor de turism (transport. Obiectivul capitolului: cunoaşterea conţinutului şi particularităţilor eficienţei în turism. restructurare. privit ca domeniu distinct şi ca parte integrantă a economiei.13. una din cerinţele fundamentale ale progresului şi bunăstării. microeconomie. Obiectivul capitolului: Cunoaşterea politicilor şi strategiilor de dezvoltare şi promovare a turismului intern şi internaţional al României. cazare. desfăşurarea eficientă a producţiei reprezintă obiective centrale pentru orice agent economic sau sector de activităţi şi. materiale şi financiare) şi.12. macroeconomie.Prezentarea capitolului: Perspectivele turismului românesc. Rezumatul capitolului: În stabilirea politicilor şi strategiilor în domeniul dezvoltării turismului şi alinierea acestuia la standardele de calitate la nivel european. privatizare. 5. cursul de revenire. Cuvinte cheie: politici turistice. turism internaţional – şi ale domeniului în ansamblul său. concomitent cu satisfacerea în condiţii superioare a nevoilor turiştilor. rezulatatele înregistrate la nivelul fiecărei componente sau proces – transport. turism social.5. randamentul capitalului.1. dezvoltarea şi diversificarea structurilor turistice.alinierea turismului la standardele europene. efecte indirecte etc. corespunzător. exprimate prin intermediul valorii resurselor consumate. eficienţa presupune compararea eforturilor. principiile generale de determinare a acesteia. . încercând să surprindă complexitatea activităţii. stabilirea unor direcţii clare de valorificare a potenţialului turistic naţional. Aceşti indicatori sunt: productivitatea muncii. alimentaţie. turism intern. rata profitului. rata rentabilităţii. În aceste condiţii se poate susţine ideea că turismul constituie un sector prioritar aflat în interdependenţă organică cu celelalte ramuri şi sectoare economice.2. parcursul mediu zilnic. efect multiplicator.4. un rol deosebit îl are statul prin intermediul Ministerului de specialitate. 5. Eficienţa turismului poate fi apreciată şi prin intermediul unor indicatori parţiali care surprind randamentul utilizării factorilor de producţie luaţi individual sau rezultatele obţinute într-un compartiment al activităţii. programe de dezvoltare şi modernizare. înscrie între priorităţile sale gestionarea judicioasă a resurselor şi obţinerea unor rezultate economice pozitive. globalizare. Pentru aceasta sunt necesare atât însuşirea concepţiei privind locul şi rolul turismului în economia naţională. despre România ca ţară turistică.1. cazare. 5.

15. Ce se înţelege prin potenţial turistic.M. La ce se referă procesul de organizare a turismului? 17. perfecţionarea pregătirii profesionale şi manageriale a forţei de muncă. Prezentaţi conţinutul şi particularităţile ofertei turistice. aeriene şi navale. diversificarea şi creşterea ofertei de agrement. tipul mijlocului de transport. Explicaţi influenţa veniturilor (preţului. 5. 26. Lista de subiecte: pentru pregătirea evaluării (examen) se prezintă întrebări. organizare şi funcţionare. Care este relaţia dintre potenţialul turistic. 3. vizitator internaţional. Prezentaţi indicatorii de cuantificare a circulaţiei turistice. metode de cuantificare. Alianţele strategice. Să se caracterizeze. gradul de mobilitate a turistului. Ce elemente sunt luate în calcul în stabilirea preturilor produselor turistice. la sfârşitul acestei sinteze. al Dunării. 16. globalizarea va determina creşterea puternică a concurenţei între destinaţii pentru cucerirea segmentelor de piaţă cunoscute cărora li se adresează oferta şi pentru cucerirea de noi segmente.T. Să se prezinte. 5. etc. 19. turism receptor. Caracterizaţi principalele metode de înregistrare a circulaţiei turistice. 7. Potrivit specialiştilor O. 21. potenţial turistic natural şi potenţial turistic antropic? 27. Care sunt avantajele şi limitele turismului organizat/semiorganizat/pe cont propriu? 14. etape în evoluţia cererii. Definiţi noţiunile: turism. intensificarea acţiunilor de promovare externă prin deschiderea-redeschiderea unor birouri de informare-promovare în străinătate şi prin participare la mai multe târguri şi burse internaţionale de turism. potenţialul turistic al Munţilor Carpaţi. resurse turistice. resurselor turistice. pe scurt. frecvenţa de manifestare a cererii. patrimoniul turistic. Prezentaţi componentele industriei turistice. rol. Explicaţi rolul turismului de factor stimulator al dezvoltării. Caracterizaţi turismul intern şi internaţional al României. turist. 31. cauze. 12. atracţiile turistice. Deltei Dunării şi Mării Negre. Un prim pas l-a constituit crearea marilor lanţuri hoteliere care au evoluat în direcţia expansiunii în afara graniţelor ţării. 6. Prezentaţi principalele trăsături distinctive ale preţurilor produselor turistice. 2. 11. Prezentaţi conţinutul şi caracteristicile pieţei turistice. 23. 12 . excursionist. 10. 8. 30. 9. ofertei.13. Prezentaţi succint OMT/WTO: înfiinţare. tipuri de variaţii sezoniere. Explicaţi relaţia dintre turism şi forţa de muncă. Prezentaţi particularităţile cererii şi consumului în turism. Enumeraţi motivele de călătorie potrivit OMT.. elementele cele mai valoroase ale potenţialului turistic antropic. Privatizarea şi dereglementarea în sectorul serviciilor. Precizaţi care este tipologia voiajelor utilizând următoarele criterii: originea turiştilor. 4.) asupra evoluţiei turismului. 13. 25. Prezentaţi conexiunile dintre turismul internaţional şi comerţul mondial. cooperările şi/sau fuzionărilor sunt. generând un proces de mondializare. Analizaţi mecanismul de formare şi orientare a fluxurilor turistice. 18.5. turism naţional. feroviare. călător în tranzit. Analizaţi raportul dintre cererea şi consumul turistic. Explicaţi sezonalitatea activităţii turistice (particularităţi. căi de atenuare). Explicaţi semnificaţiile socio-culturale ale turismului. turism interior.recâştigarea pieţelor externe tradiţionale şi pătrunderea pe noi pieţe. timpului liber. dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii rutiere. Enumeraţi principalele obiective strategice al dezvoltării turismului românesc. Analizaţi raportul dintre oferta şi producţia turistică. centralizat. 20. 22. forţe care acţionează asupra procesului de globalizare. Urmează cele 58 de întrebări-probleme. de autocontrol la care trebuie să răspundă cel ce se pregăteşte la disciplina „Economia turismului“: 1. turism emiţător. caracteristicile socio-economice ale cererii. turism internaţional. 24. pe scurt. 29. turism intern. patrimoniu turistic. Prezentaţi principalele verigi de organizare a turismului şi atribuţiile acestora. de asemenea. modalitatea de comercializare a vacanţelor. motivaţia călătoriei. ca şi liberalizarea preţurilor şi a schimburilor internaţionale de servicii au creat premisele înfăptuirii procesului de globalizare şi în cadrul turismului. 28. Caracterizaţi principalele tendinţe în dinamica şi structura turismului internaţional.

Prezentaţi conţinutul şi particularităţile eficienţei în turism. 50. 59. dimensiuni. Ion IONESCU Conf.orizont 2015. 60. 43. univ. 37. 39. Clasificaţi atracţiile turistice după conţinut. Caracterizaţi principalele direcţii de dezvoltare şi perfecţionare a serviciilor de alimentaţie publică. Prezentaţi indicatorii care influenţează productivitatea muncii în turism. Prezentaţi tipologia serviciilor de agrement. Prezentaţi conţinutul şi particularităţile turismului social. 45. Enumeraţi componentele infrastructurii turistice (generală şi specifică). Prezentaţi conţinutul şi semnificaţiile industriei ospitalităţii. 61. 36. dr. Prezentaţi conţinutul. Caracterizaţi baza materială de cazare la nivel naţional (evoluţie. Prezentaţi câteva din direcţiile prioritare de acţiune pentru dezvoltarea turismului în România . 41. 44.E. Precizaţi modalitatea în care se fundamentează deciziile privind investiţiile în turism. Analizaţi locul formelor de transport în dezvoltarea turismului. Prezentaţi succint indicatorii sintetici care reflectă rezultatele activităţii desfăşurate în turism. Argumentaţi rolul transporturilor în dezvoltarea turismului. Caracterizaţi serviciile de cazare hotelieră (conţinut. 48. Explicaţi avantajele integrării României în U. 35. 58. forma de manifestare a cererii. 47. 40. Definiţi conţinutul şi rolul capitalului tehnic în turism (infrastructura generală şi specifică). univ. 38. 53. Enumeraţi particularităţile investiţiilor în turism. asupra turismului din ţara noastră. asupra dezvoltării turismului internaţional al ţării noastre. 33. Nicolae NEACŞU Prof. natura relaţiilor financiare. Clasificaţi serviciile turistice după următoarele criterii: etapele principale în desfăşurarea călătoriei. faţetele calităţii). 42.32. Explicaţi dezavantajele integrării României în U. 49. Caracterizaţi sursele de finanţare a investiţiilor în turism. 52. natura (caracterul) lor. 51. Andreea BĂLTĂREŢU 13 . Prezentaţi particularităţile muncii în turism. univ. categoria de turişti cărora se adresează. Ce este şi cum poate fi caracterizat nivelul servirii? 57. gradul de polarizare. dr. Prof. 56. Caracterizaţi conţinutul şi funcţiile agrementului turistic. importanţa în consum şi motivaţia cererii. Care sunt principalele categorii de resurse consumate în turism şi indicatorii acestora? 55. rolul şi particularităţile alimentaţiei în calitate de componentă a prestaţiei turistice. valoare. structură). Caracterizaţi serviciile turistice de bază/suplimentare. Caracterizaţi succint multiplicatorul turistic al veniturilor/cheltuielilor (tipologie). dr. 34. Analizaţi cu ajutorul informaţiilor statistice gradul de valorificare a potenţialului turistic al României.E. 46. Prezentaţi caracteristicile serviciilor turistice. 54.

.principalele trasee turistice în zonă 3. construcţii contemporane. etnografie. forme de proprietate) . floră.ECONOMIA TURISMULUI Proiect Program de valorificare a potenţialului turistic al unui judeţ/al unei staţiuni Orizont 2015 Deşi patrimoniul turistic pe care îl deţine ţara noastră este destul de bogat. rezervaţii şi monumente ale naturii. Harta judeţului judeţului/ staţiunii - 14 . faună.: 2002-2004-2006) determinându-se evoluţia în timp.dimensiunea (număr de unităţi.resurse turistice antropice: monumente arheologice. număr de locuri) . Localizarea şi caracterizarea judeţului/ staţiunii scurt istoric al judeţului/ staţiunii aşezare geografică căi de acces nivel de dezvoltare economico-socială 2. ponderi. monumente de artă şi arhitectură. 5. 4. Analiza circulaţiei turistice şi previziunea evoluţiei viitoare Se vor calcula pe 3 ani neconsecutivi următorii indicatori: număr de turişti (pe total. Prezentarea potenţialului turistic al judeţului/ staţiunii .distribuţia în teritoriu Se va efectua o analiză pe 3 ani neconsecutivi (ex. case memoriale. muzee. monumente de arhitectură populară. categorii de confort. indici de dinamică. posibilităţile de realizare şi efectele scontate în plan economic 8. Forme de turism practicate în judeţ/ staţiune 6. factori de cură . ritmuri de evoluţie. hidrografie. Analiza bazei tehnico-materiale şi a ofertei de servicii unităţi de cazare unităţi de alimentaţie instalaţii de agrement unităţi şi instalaţii de tratament Se vor studia: . Conţinutul orientativ al programului este următorul: 1. Propuneri de valorificare a resurselor turistice (orizont 2015) 7.resurse turistice naturale: relief. folclor etc. proiectul îşi propune analizarea resurselor turistice ale unui judeţ/ staţiuni. din care români şi străini) număr de înnoptări sejurul mediu gradul de ocupare densitatea turistică încasări din turism Se va face o analiză a acestor indicatori pe 3 ani neconsecutivi determinându-se: ritmuri de evoluţie ponderi indici de dinamică Se va realiza o previziune a circulaţiei turistice. în aproape toate zonele. Evaluarea eforturilor investiţionale. monumente istorice. În acest context. climă.structura (pe tipuri. a gradului actual de exploatare în plan economic şi identificarea soluţiilor de antrenare mai largă în circuitul turistic a acestora. există încă diferenţe în ceea ce priveşte gradul de valorificare a acestuia.

Pliant publicitar 15 .9.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful