Neuropsihologie

ISTORIC
În sec. V î.e.n., Hippocrat descrie primele noţiuni privind dificultăţile de limbaj, pe care le-a denumit aphonie. Neuropsihologia este o disciplină de graniţă, care studiază tulburările cognitive produse prin lezarea structurilor cerebrale de diferite etiologii. Prin structuri cerebrale se înţeleg: − centrii nervoşi − circuitele nervoase Neuropsihologia este o disciplină de graniţă, din care derivă psihologia, neurolingvistica, psihiatria şi explorările paraclinice moderne. Funcţiile complexe ale creierului uman nu pot fi suplinite de nici o inteligenţă artificială (nu pot fi suplinite emoţiile, sentimentele - circuitul emoţiei umane se suprapune cu circuitul memoriei). Cele două emisfere cerebrale nu sunt simetrice. Aria vorbirii se află în creierul stâng, lobul frontal, aria 44. Creierul stâng fiind sediul centrilor limbajului se numeşte emisfer dominant, major. Emisfera dreaptă are alte funcţii cognitive. Dominanţa pentru limbaj şi preferinţa manuală dreaptă sunt genetice Emisfera stângă este abstractă, mult mai bine organizată, funcţiile cognitive mai concrete. Emisfera dreaptă - reprezentarea funcţiilor este mult mai difuză - funcţii creative, intuiţia, esteticul Legătura dintre emisfere este realizată de o formaţiune cerebrală numită corpul calos. Prin secţionarea lui, rezultă aşa numitul sindrom de disconexiune interemisferică. Identifici un obiect cu emisfera dreaptă şi o denumeşti cu emisfera stângă. În creier, căile se încrucişează: o tulburare pe stânga creierului dă naştere unei tulburări de comportament pe partea dreaptă. Istoric: În anul 1807, Franz Joszef Gall a întemeiat o disciplină numită FRENOLOGIE. Frenologia studiază legarea trăsăturilor personalităţii de fizionomie. Gall a localizat funcţia limbajului în lobii frontali anteriori. În 1836, Mark Dax enunţă ideea că emisfera stângă conţine centrii limbajului şi o denumeşte emisferă lider. În anul 1861, Pierre Paul BROCA întemeiază teoria localizaţionistă. El descrie pierderea limbajului sub denumirea de afemie (pacient mut) şi o leagă de leziunea lobului frontal stâng. În anul 1864, Trousseau schimbă termenul de afemie în AFAZIE şi acest moment marchează începutul afaziologiei moderne). În anul 1874, Wernicke formulează noţiunea de AFAZIE SENZORIALĂ (pacientul vorbeşte, dar nu înţelege ce vorbeşte). În anul 1901, Bejerine face o sistematizare a sindromului afazic, delimitând afaziile senzoriale de cele motorii. Apare teoria LOCALIZAŢIONISTĂ privind tulburările de limbaj (tulburări de limbaj X). În anii 1900 apare teoria ASOCIAŢIONISTĂ - Geschwindt, care subliniază că nu numai lezarea centrilor din creier produce tulburarea respectivă, ci şi lezarea circuitelor cerebrale produce aceeaşi tulburare afazică. Funcţiile corticale elementare (senzitivo - motorii) au localizare fixă în creier. Funcţiile cognitive: limbajul, praxia (gestualitatea superioară) şi gnoziile (abilitatea de a recunoaşte ce am învăţat) au localizări variabile, cu lateralizare emisferică (sunt integrate numai de creierul stâng sau numai de creierul drept). La noi în ţară:
1/29

Neuropsihologie

în 1921 - Noica; în 1993 - Gh. Marinescu

2/29

bulb .acoperite de meninge 3/29 . Funcţiile cognitive pe care le integrează scoarţa cerebrală sunt complexe: − localizate în centrii nervoşi identificaţi deja − localizate în circuite nervoase Perturbarea unei funcţii cognitive poate apărea datorită unei disfuncţionalităţi la distanţă de centrul lezat (în circuitul nervos). deşi par în oglindă din punct de vedere morfologic.respiraţia. la exterior − arahnoida . Bulbul conţine centrii vitali . Sub aceste formaţiuni se află despărţite printr-o prelungire a meningelui (dura mater) (TENTORIUM) următoarele formaţiuni: − creierul mic: CEREBEL − trunchiul cerebral: MEZENCEFAL .comprehensiunea 2) Cele două emisfere cerebrale.temporo . hrăneşte creierul − pia mater .temporo .TELENCEFAL − creierul mijlociu .anterior − occipital . CREIERUL UMAN: − creierul mare . 1) Există 2 zone care ne deosebesc de animale: − cortexul prefrontal − zona parieto . sunt total asimetrice în funcţionalitate.Neuropsihologie NOŢIUNI DE ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE ALE SISTEMULUI NERVOS CENTRAL Cea mai exactă abordare a neuropsihologiei (ştiinţă de graniţă) este din punct de vedere al neurologiei. Creierul mijlociu (INTERMEDIAR) are o organizare complexă şi conţine în principal căi de conducere nervoasă care merg spre scoarţa cerebrală şi nuclei proprii (ganglioni bazali).aderentă pe creier Între meninge există un spaţiu virtual. În cortexul prefrontal: centrul de personalitate şi temperament În zona parieto . Acestea sunt ariile psihice pe care animalul nu le are.occipitală.puncte .ca o pânză de păianjen . circuit şi funcţia cognitivă. În continuarea bulbului se află măduva spinării.INTERMEDIAR − creierul mic .posterior − parietal − temporar Există structuri corticale (scoarţa cerebrală) şi structuri subcorticale (profunde). ea este cea care studiază legătură dintre centru. Cea mai importantă funcţie cognitivă este limbajul.spital (cefalo rahidian).ventricol Aceste formaţiuni aparţin fosei cerebrale posterioare (sunt formaţiuni subtentoriale). activitatea inimii.occipitală: integrează limbajul . care are o structură formată din substanţă albă şi substanţă cenuşie.MEZENCEFAL Creierul mare (TELENCEFAL) are 4 lobi: − frontal . Există o disociaţie schizoidă între cele 2 emisfere.CEREBEL − trunchiul cerebral . În creier există: − substanţă cenuşie care conţine nuclei − substanţă albă care conţine axoni (căi de conducere) Creierul este învelit de meninge (acestea sunt 3 membrane: − dura mater . Baza craniului are mai multe găuri prin care ies formaţiuni nervoase: − intra nevraxiale .albă. ele sunt scăldate în lichidul cerebro .

normală Fizio . datorită RMN (rezonanţa magnetică) de vârf . 14 miliarde de neuroni care zilnic mor şi nu se mai refac. spaţiu sinaptic şi membrană post .somatică (dendrită . se mişcă .plăcuţă motorie Neuronul la microscopia electronică • Corpul neuronal conţine un nucleu. creierul mijlociu şi formaţiunile subtentoriale. Găsim aglomerări de neuroni în substanţa cenuşie din: − scoarţa cerebrală în ganglionii de la baza craniului (nucleii cenuşii) şi în − măduva spinării unde apare.ies din meninge − periferice . demenţa . sub forma literei H Scoarţa cerebrală conţine cca.patologie: funcţia unui organ bolnav (anormal) Morfo .palpitaţii.. Totuşi. o citoplasmă şi este învelit într-o membrană. care controlează funcţionarea organelor interne. nutriţie şi apărare a sistemului nervos (microglia . teaca de mielină Pierderea mielinei sau demielinizarea structurilor nervoase duce la scleroză în plăci (multiplă). morfologia lui (anatomie patologică) .unitatea de bază.ea prinde un nou contur. există o legătură indirectă între sistemul nervos central şi sistemul nervos vegetativ.nucleu) − axo . Există sinapse: − neuronale (joncţiune între neuroni) − neuro . Ex.ies din cranii prin găurile craniului Există un sistem nervos central care conţine creierul mare. se măreşte.dendrită Sinapsa prezintă un spaţiu virtual de joncţiune format dintr-o membrană pre . Neuronul .un singur semn Sindrom: mai multe semne (simptome) care concură într-un tablou clinic spre o suferinţă de organ (ex.Neuropsihologie − extra nevraxile .patologie: disciplina care studiază din punct de vedere anatomic structura unui organ. NEURON: unitatea de bază morfologică şi funcţională a sistemului nervos central (a scoarţei cerebrale). durere de cap .se foloseşte substanţa de contract sau flerul Anamneză: interogatoriul pacientului Simptom: semn (ex. afazie.se ia o secţiune a creierului. Neuronul este alcătuit din: − corp neuronal (nucleu) şi − prelungiri: − dendrite − axon Legăturile dintre neuroni se fac prin aceste prelungiri Legătura dintre 2 neuroni se face prin sinapsă (neuromediatori).dendritică (dendro . un sistem nervos periferic (subordonat) şi un sistem nervos vegetativ (funcţionează autonom). 4/29 . în secţiune.: reacţia la o emoţie .sinoptică.reacţii vegetative.cefalee) .aceasta este o trăire psihică care apare autonom şi dă un răspuns visceral .sistemul imunitar) TERMENI SPECIFICI: Neuro-fiziologie: funcţionalitate a structurilor nervoase. Sinapsa (joncţiunea neuronală) poate să fie: − axo . care are rol de susţinere.dendritică (dendrită . dar numai parţial. Demielinizarea este un proces autoimun şi nu se cunoaşte cauza ei.pierderea memoriei. În afară de neuroni (care conţin centrii nervoşi) mai există şi CELULA GLIALĂ. la exterior se vede mielina. • Axonii sunt îmbrăcaţi în teci. Celulele care secretă mielina pot reface stratul. apraxie etc. transpiraţie .musculare (joncţiune între prelungirea neuronală şi fibra musculară) .sinoptică.

Neuropsihologie Etiologie: Patogenie: Histologia: Genetica: cromozomi) Alzheimer .demenţă esenţială .nu se cunoaşte cauza) .studiul genetic evidenţiază defectul pe un cromozom cauză mecanismul prin care se produce o boală U(cauza şi mecanismul) studiul celulei şi al ţesuturilor la microscop (microscopie electronică) structura celulei .microbiologie celulară permite cuantificarea exactă a structurii cromozomiale bolnave (46 5/29 .

corpul calos − intraemisferice .centrul vederii (aria primară a vederii) . Există conexiuni: − interemisferice . Lobii cerebrali: − frontal − temporal − parietal − occipital 6/29 . zonele de asociaţie). arii de asociaţie (pentru a înţelege ce vedem) Agnozia: sindrom care face imposibilă recunoaşterea (nu funcţionează conexiunile.19 care o înconjoară sunt arii cognitive.diferiţi centri nervoşi îşi plimbă informaţiile între zonele cognitive (zone de asociaţie) Exemplu: centrul vizual. Scoarţa cerebrală integrează substratul cognitiv.Neuropsihologie ANATOMIA ŞI FIZIOLOGIA LOBILOR CEREBRALI Creierul uman este alcătuit din: − 2 emisfere legaţi prin corpul calos − 4 lobi cerebrali Corpul calos este alcătuiţi dintr-un mănunchi de fibre albe (axoni): − care leagă cele 2 emisfere − prin care se face transferul de informaţii de la o emisferă la alta Conexiunile între cele 2 emisfere fac posibilă funcţionarea armonică a creierului.trebuie să fie în legătură cu − ariile 18. situat în lobul occipital: − aria 17 .

poate să fie aura unei epilepsii majore ARIA 8: − aria superioară de integrare a MOTILITĂŢII (mişcării) OCULARE VOLUNTARE − acolo se găseşte capătul muşchiului ocular Distrucţia ariei 8 (fie prin traumatism.simţul tactil . prezenţa tumorilor (benignă. degete . Iritarea ariei 6: − se încadrează în tulburarea de tip epileptic − apar mişcări involuntare de lingere.zonă deficitară de sânge) − convulsii (epileptice) pe jumătatea de corp controlaterală − convulsii localizate în tumori cel mai adesea (tumor . hemoragie craniană. care apare la mână (mai frecvent) sau la picior pe partea opusă (se încrucişează) . unde se decusează (se încrucişează) Distrucţia ariei 4 (prin accident vascular cerebral. Lobul frontal integrează următoarele arii: ARIA 4 − situată precentral. tumoră mecanism fiziopatologic): − duce la paralizia jumătăţii de corp controlaterală Iritarea ariei 4 (prin ischemie . lat.faţa externă. între emisfere Partea interioară se învecinează cu partea finală a analizatorului olfactiv. adică nu funcţionează Distrucţia ariei 6 (de obicei prin arterioscleroză): − duce la reapariţia reflexului de apucare forţată (prehensiune).). reprezentat cu capul în jos − cea mai mare reprezentare a sa este jos. − se ia mâna bolnavului şi se plimbă mâna examinatorului pe ea . limita cu lobul temporal − scizura caloso-marginală înspre înăuntru.faţa internă şi piciorul .Neuropsihologie LOBUL FRONTAL Are o formă de piramidă triunghiulară şi ocupă 40 % din suprafaţa creierului.controlează jumătatea controlaterală a corpului (căi încrucişate) − reprezentarea omului: sub forma unui omuleţ Homunculus motor.care creşte. sus − din ea pleacă fasciculul piramidal care străbate structurile creierului până ajunge la nivelul bulbului.deviere oculogiră . în mod normal.apare tendinţa de aderare − tendinţa de aderare funcţionează foarte bine la sugari: ei apucă obiectele şi nu le dau drumul − reapariţia apucării forţate înseamnă că aria 6 este deranjată. buze. deglutiţie sau vocalizare − această arie de obicei are o manifestare în contextul iritării ariei 4. limita cu lobul parietal − scizura sylviană (şanţul Sylvius) înspre lateral. Este delimitat de: − scizura Rolando (şanţul central) înspre înapoi. înaintea şanţului Rolando − integrează MOTILITATEA PRIMARĂ VOLUNTARĂ . lângă şanţul central (Rolando): capul. malignă) irită creierul ARIA 6 (lângă aria 4): − arie care.deviaţia este controlaterală Iritarea ariei 8: − duce la devierea globilor oculari spre hemicorpul opus Stânga Creier Distrugere Stânga 7/29 . trebuie să fie în suspensie (inhibată).bolnavul apucă forţat mâna examinatorului (reflex necontrolat). Ariile care au centri nervoşi integraţi se numesc ARII BRODMANN. mâna. traumatism. masticaţie. fie prin accident vascular): − produce devierea ochilor spre leziunea din creier .

care se găseşte în lobul temporar) Distrugerea ariei 44: − pacientul este mut. fără discernământ. Termenul de afazie Broca a fost iniţial de AFEMIE (imposibilitatea pronunţării sunetelor). Deci lezarea lobului frontal poate da tulburări de echilibru. se poate recupera). sau scoate numai sunete primare (sunete fonetice) − pacientul este anxios. Se examinează scrisul spontan şi prin cel prin copiere şi se observă diferenţele. caracterul se formează) − au rol exclusiv psihic. comportament convulsiv (dezinhibiţia apare şi în plan sexual) − schimbare bruscă de comportament • varianta de TIP INAFECTIV sau DEPRESIVĂ .Neuropsihologie Aria 8 Iritare Dreapta Hemicorp ARIILE PSIHICE ale lobului frontal − înainte de aria 8 (chiar în faţă de tot) − ARIILE 9 . AFAZIE. apoi de ANATRIE (imposibilitatea exprimării articulate) şi. familie.total neinteresat de ambient. 8/29 . oral ARIA 46 lângă aria 44: − comandă grafia. scrisul (aspect motor al limbajului) Lezarea ariei 44 (a ariei BROCA): − dă afazie motorie (sau expresivă sau non-fluentă) − fluenţa limbajului se referă la sunetele. În lobul prefrontal se face anticiparea. meserie. deoarece înţelege şi nu poate vorbi Afazia BROCA se asociază cu agrafie. aria 44 din emisfera stângă este aria care vorbeşte (înţelegem cu aria 22). ARIILE LIMBAJULUI − limbajul este lateralizat în emisfera stângă.înnăscută.are 2 variante: • varianta de TIP MANIACAL sau MORIATICĂ (moria .apatie − îi lipseşte iniţiativa . afazia nu este definitivă. decizia şi sinteza. iniţiativa.12 − situate anterior. silabele.non-dominantă) − lobul frontal este un lob motor − cu lobul frontal vorbeşti şi scrii (nu înţelegi cu el) ARIA 44 (ARIA BROCA) − în operculul rolandic (la capătul şanţului central) − aria limbajului expresiv. care este denumită convenţional emisferă dominantă (emisfera dreaptă . sau poate să pronunţe câteva cuvinte sau are o exprimare redusă la câteva silabe repetate sau la sunete primare (în general. Deci. merge până la dezinteres faţă de propria persoană. Agrafia este tot o tulburare de limbaj. este "plat" Sindromul prefrontal este un sindrom psihic. În leziunile prefrontale bilaterale apare sindromul prefrontal. prieteni. Un pacient cu afazie BROCA poate să nu vorbească deloc. de la Trousseau încoace.nebunie) − caracteristic mai mult tumorilor cerebrale − pacientul este dezinhibat comportamental. care are 2 variante: de tip Moria (demenţă) sau de tip apatic (indiferenţa afectivă). În lobul frontal se află şi capătul final al analizatorului vestibular. cuvintele pe care le pronunţăm într-o unitate de timp (nu are nimic comun cu înţelegerea limbajului. lezarea lor duce la modificarea comportamentului (influenţe de personalitate şi caracter) Lezarea acestor arii dă SINDROMUL PREFRONTAL . până pe partea interioară până la lobul occipital (acolo se află personalitatea . afazic.

în sus pe braţ.temporo . În lobul parietal avem: − zona parietală ascendentă (verticală) − două girusuri orizontale P1. epicritică − lezarea duce la pierderea acestei sensibilităţi Modificări patologice (psihopatologice) (anormale. P2 ARIILE 39 . discriminativă. Sylvius). Pe lobii cerebrali sunt alte şanţuri. Lobul parietal: Se află în spatele lobului frontal.temporală (girusul supramarginal) conţine ARIA 39 .zona 44. Afazia BROCA se asociază cu dificultăţile de înţelegere a limbajului (se întâlnesc în operculul rolandic).Neuropsihologie LOBUL PARIETAL Delimitarea între lobii cerebrali se face prin şanţuri (Rolando. 9/29 . care delimitează girusurile. simţul tactil este mai ascuţit.occipitală conţine ariile de înţelegere a limbajului.zona de înţelegere a limbajului P2 (partea posterioară) + T2 (lob temporal 2) = plica curbă (girusul angularis) conţine ARIA 40.occipitală conţine ariile de înţelegere a limbajului. Este delimitat de: − scizura Rolando (şanţul central) anterior − scizura sylviană (şanţul Sylvius) jos − zona parietală ascendentă Pa între ramura verticală şi şanţul central Este un lob SENZITIV.40 Pe faţa externă a emisferei: Zona parieto . 2 − este integrată sensibilitatea primară − stimulii din jumătatea controlaterală a corpului se transformă aici în senzaţii − are loc integrarea superioară a informaţiei ARII INTEGRATIVE (ASOCIATIVE): 5. Zona parieto . 7 − cu ajutorul lor se produce recunoaşterea stimulului extern (GNOZIE) − sensibilitatea epicritică Patologie (lezarea lobului parietal): (se atinge de ariile limbajului): ⇒ tulburări de sensibilitate de jumătatea de corp controlaterală − este implicată sensibilitatea fină. Zona parietală ascendentă Pa şi frontală ascendentă Fa ocolesc extremitatea exterioară a scizurii Rolando şi formează operculul rolandic . discriminarea pe care o face lobul parietal este mai confuză. boală): − se obţin prin examinarea pacientului cu ochii închişi (blocarea analizatorului vizual): • ADERMOLEXIA: imposibilitatea recunoaşterii desenului din palmă • ASTEREOGNOZIE: imposibilitatea recunoaşterii obiectului din palmă • AHILOGNOZIE: imposibilitatea recunoaşterii materialului din palmă Cu cât ne apropiem de mână (palmă).temporo . P2 (partea anterioară) +T1 (lob temporal 1) = plica parieto .zona de înţelegere a limbajului Ariile lobului parietal: ARII PRIMARE: 3. 1.

Neuropsihologie • ATOPOGNOZIE: braţ imposibilitatea recunoaşterii locului unde a fost atinsă zona de pe 10/29 .

(nu ştie să lege şireturile. trăieşte disociat − iluzia realităţii: delir (tulburare psihopatologică): lipseşte obiectul percepţiei − nu este conştient de această modificare − realitatea: halucinaţie (realitatea pe care o vede bolnavul) AUTISM: − închis în propria carapace − dezaferentat de realitate prin el însuşi (nu se ştie cauza) − genetică (aşa se nasc. tumoră cerebrală. tot ce e în contact cu corpul tău şi devine rutină Modificări de schemă corporală: − leziuni de emisferă dreaptă − pacientul vorbeşte . distrat.fluentă. afecţiune degenerativă (demielinizare) NEBUNIE . lucrare dentară). superioară − se referă la iniţiativa planului acţiunii. expresivă − de tip senzitiv: afazie WERNICKE ariile 39. 46 .poţi explora emisfera − sunt foarte spectaculoase • AFAZIE: − tulburare de limbaj de tip central în care este implicată aria 39 şi 40 . hemiasomatognozie)Schema corporală (SOMATOGNOZIE): reprezentarea propriului nostru corp în structurile cerebrale − nu are un centru bine delimitat.sunt lucruri care nu ţin de corpul nostru.nonfluentă. la gestul voluntar. 40 . să aprindă un chibrit) − pe trei planuri: ideator .ideomotor . desenat mental (NU la actul motor voluntar în sine) − pacientul pare uituc. aparat dentar. atât autiştii.Neuropsihologie HEMIASOMATOGNOZIE: imposibilitatea recunoaşterii jumătăţii de corp controlaterală atinsă TULBURĂRI DE SCHEMĂ CORPORALĂ: (atopognozie.accident vascular cerebral.apar datorită interesării regiunilor cerebrale învecinate cu lobul parietal Lezarea lobului parietal are cauze neurologice diverse . fără leziuni − patologie de graniţă: nu comunică pentru că nu poate − ipoteză nouă: dezaferentare datorită unui circuit din emisfera dreaptă − sunt imprevizibili (orice fel de manifestare . traumatism cerebral.nu este în limitele normalului) − poate să aibă engramat acest program şi să se declanşeze prin dramă psihică 11/29 .aria WERNICKE − afazie de tip senzitiv sau comprehensiv (înţelegere) .de tip WERNICKE Afaziile: − de tip motor: afazie BROCA: ariile 44. receptivă • APRAXIA: − implică gestualitatea normală.motor Alte tulburări: − de echilibru − vizuale (oculo-motorii) . dar intră în schema corporală în reprezentare (ex. proiecţia sa este difuză − cele două jumătăţi de corp se proiectează încrucişat pe cele 2 emisfere − între ele există un canal median care le delimitează − schema corporală include şi spaţiul extracorporeal .PSIHOZĂ − percepţie ireală a realităţii.dislexic) − o altă dezvoltare psihică − creier normal. cât şi copiii dislexici) − particularitate comportamentală: QI peste normal (Einstein .

pe emoţie .lipsă (ca şi schizofrenicul) − problemă deschisă 12/29 .Neuropsihologie − centrat pe afectivitate.

pacientul poate să citească o literă. numită lob fusiform. (analizator olfactiv) ARIILE 41 .nu ştim ce se întâmplă cu el în cazul afaziei Wernicke − alexie: imposibilitatea cititului .se produce o proiecţie bilaterală a căilor auditive Lezarea ariei 22: − se instalează sindromul Wernicke . dar nu înţelege ce vorbeşte) . zgomote în urechi . unde se formează senzaţia primară de auz: fonem.42: − arii Brodmann .lobul frontal) ARIA 37: − este implicată în calcul − lezarea ei dă acalculie ARIA 38: − lezarea ei duce la tulburări vegetative: tensiune arterială.posterioare (din faţă în spate).ţine de înţelegere Grafia .42: − unilateral nu dă surditate . dar nu înţeleg) − pentru a înţelege se face conexiunea cu ARIA 22 − în aria 41 se află analizatorul auditiv. Acest lob fusiform are în afara ei T3 şi înăuntrul ei există încă o circumvoluţie temporooccipitală.act motor (scrisul . să decodeze literă după literă şi să nu poată lega cuvântul Lexia . 42) duce la acufene (ţiuituri în urechi. propoziţie etc. acestea sunt frecvente într-o otită acută 13/29 − − − − .senzaţii primitive).Neuropsihologie LOBUL TEMPORAL are formă de piramidă triunghiulară sub scizura sylviană în partea inferioară a emisferei este un lob complex pe faţa supero-laterală există un şanţ lateral cu delimitate imperfectă între temporal şi occipital Pe faţa externă există trei girusuri (circumvoluţiuni): − superioară T1 − mijlocie T2 Ext − inferioară T3 Faţa internă: − este delimitată anterior de scizura sylviană − se continuă cu lobul occipital Există două şanţuri paralele antero . ritm cardiac Lezarea lobului temporar duce la: − tulburări auditive: ⇒ iritarea ariilor auditive primare (41.parafazie − limbaj interior .aria auzului primar (aud. silabă. care are arii cerebrale şi funcţii cognitive complexe şi conţine cele mai vechi formaţiuni filogenetice. numite ALOCORTEX şi RINENCEFAL. Lezarea ariei 41.acesta funcţionează independent .occipitală.tulburarea apare în grad diferit. pocnituri. Neo-cortex: −lobul temporal este un lob complex.afazie WERNICKE sau surditate verbală (pacientul vorbeşte. care delimitează prima circumvoluţie temporo .cititul . cuvânt.

acest simptom apare împreună cu: − automatismul ambulatoriu . poate să fie selectivă (nu recunoaşte vocile sau melodiile sau.paroxistic − se instalează o senzaţie de straniu. intră în funcţiune circuitul memoriei. pacientul nu recunoaşte locurile. − tulburări de echilibru: aici ajunge analizatorul vestibular − tulburări vegetative . care poate să ducă rapid la generalizare. nu are discernământ.care apare paroxistic. cu analizatorul olfactiv. − tulburări olfactive .în vecinătate se află (profund în lobul temporal) UNCUSUL HIPOCAMP (ţine de alocortex . Ariile de asociaţie procesează informaţii. radiaţiile optice care se proiectează în lobul.s-ar părea că se accesează memoria ancestrală. care este o criză de tip epileptic sau poate să fie aura (să preceadă) o criză de epilepsie. EPILEPSIA: este o descărcare neuronală paroxistică ce apare într-o anumită zonă din creier.pacientul pleacă aiurea − sunt însoţite de stări delirante.se extirpă tumora. de ireal. jamais-vecu. Iritarea ariei de uncus hipocamp dă o manifestare spectaculoasă: criza uncinată. subiecţii nu se încadrează în epilepsia temporală.burning) cuprinde dintr-o dată toată scoarţa. colectivă.formaţiune veche filogenetică). dintr-o dată.prin temporal trec căile optice. clădiri care au existat cu mult timp în urmă şi nu mai există. aceste cazuri sunt verificate . mai grav selectivă. în care poate comite acte antisociale Există anumite stări în care subiecţii descriu cu exactitate locuri în care n-a fost. Există numeroase circuite care transmit informaţia (interemisferice şi intraemisferice). Este vorba de fenomene la graniţa cu parapsihologia. care este în legătură cu rinencefalul. ritm cardiac) − tulburări vizuale . trăieşte într-o altă realitate. pacientul are senzaţia de miros dezagreabil . dispare epilepsia) Epilepsia temporală (zona de iritaţie în lobul temporal) Particularităţi: poate să îmbrace: − formă psiho .de hoit . În acest caz. Chiar şi un stimul subliminal poate declanşa o criză. Epilepsiile pot fi: − primare: fără cauză − secundare: au cauze fiziologice (tumoră . care are zone vechi.s-a formulat ipoteza că are o oarecare legătură cu alocortexul. occipital.Neuropsihologie ⇒ lezarea lobului temporal stâng în ariile limbajului (22) dă afazia Wernicke − agnozie auditivă: nu mai recunoaşte sunetele ambientale. Alocortexul temporal cuprinde: − hipocampul − amigdala cu nucleii ei Hipocampul se termină cu o prelungire. În 90% din cazuri apariţia acestui miros anunţă o criză epileptică majoră şi pacientul trebuie să încerce să se protejeze. ancestrale şi conţine memoria ancestrală . 14/29 .senzorială − formă motorie − formă vegetativă Crizele de tip psiho . de jamais-vu.senzorial: − sunt spectaculoase − apar brusc . uncus. în timpul crizei. acolo se întrerupe şi în caz de hemipareză apare hemianopsia omonimă unilaterală (pacientul nu mai are privire laterală şi nici reflex de apărare). 42 şi aria 22 de înţelegere a limbajului se face prin CORTEXUL DE ASOCIAŢIE.prin aria 38 (tensiune arterială. Acea celulă se numeşte prag de excitabilitate scăzut (celula care arde . nu mai face identificarea zgomotelor ambientale de limbaj) Legătura dintre ariile 41. îi apare o altă realitate − denivelare de conştiinţă.

trebuie să şi recunosc − conţin conexiuni: interemisferice şi intraemisferice Patologie: − lezarea lobului occipital: ⇒ unilaterală: dă hemianopsie omonimă (nu mai are privire laterală şi reflex de apărare) ⇒ bilaterală: pierderea vederii (cecitate corticală) .Neuropsihologie LOBUL OCCIPITAL − partea posterioară a creierului. persoane − halucinaţii vizuale (tumori) . la imagini. pacientul nu recunoaşte . ARIA 17: − aria vizuală primară. Scizura calcarină conţine ARIILE VIZUALE PRIMARE Lobul occipital este un LOB VIZUAL. cu delimitare imperfectă cu temporalul − pe faţă externă are două şanţuri care delimitează trei circumvoluţiuni: − occipital 1 O1 − occipital 2 O2 − occipital 3 O3 − scizura internă + scizura calcarină delimitează CUNEUS.de la obiecte simple.trăire anormală. acestea nu sunt caracteristice lobului occipital. este vorba despre paralizia psihică a privirii . în care individul este într-o realitate a lui şi nu este conştient de ea: percepţie fără obiect − metamorfopsii: percepţia deformată a obiectului (realitate bidimensională) − tulburări psihice ale memoriei topografice (pacientul nu apreciază corect distanţele) − tulburări oculomotorii.deşi analizatorul vizual este intact.deşi nici un muşchi al globului ocular nu este lezat. subiectul nu-şi poate mişca voluntar globii oculari 15/29 .pacientul nu-şi recunoaşte deficitul − agnozii vizuale: foarte multe. asociative − fac legătura dintre aria primară cu ceilalţi centrii corticali ca să permită identificarea (recunoaşterea): nu este îndeajuns să văd. lipseşte proiecţia lui finală (lezarea ariei 17). unde se produce proiectarea finală a analizatorului vizual − în aria 17 se produce senzaţia primară vizuală ARIILE 18 şi 19 − arii integrative. − se însoţeşte de anosognozie .

formele de afazie nu sunt forme pure. nu vorbeşte) − la nevrotici (isteriile) − în idioţie şi oligofrenie (la aceasta din urmă nu se face achiziţia limbajului. tablou clinic nespecific Proceduri imagistice de detectare a afaziilor: − rezonanţa magnetică nucleară MRY . Studiul sistemului afazic se face din punct de vedere: − clinic − neuropsihologic: baterii de teste standardizate pe care le face de obicei psihologul − al imagisticii cerebrale: rezonanţa magnetică nucleară 16/29 . codul lingvistic şi ajunge dezaferentat) (apraxic) Afazia din sindromul demenţial este atipică şi progresivă întotdeauna şi este secundară distrugerii memoriei. sau de la o laringită acută (tulburări periferice) − leziuni cerebeloase (vorbirea este explozivă. Există şi excepţii de la regulă: afazii dizidente (sunt sindroame afazice cu alte localizări): − afazii subcorticale (afazia talamică) − afazii date de lezarea emisferei drepte .Neuropsihologie SINDROMUL AFAZIC Afaziologia . pacientul rămâne în afara societăţii SINDROMUL DEMENŢIAL O formă particulară de afazie care nu se încadrează în sindromul Broca sau Wernicke este AFAZIA DIN SINDROMUL DEMENŢIAL (bolnavul îşi pierde memoria şi. Exemple: − dizatriile (anatriile): cauze ORL .se scoate laringele.studiază sindromul afazic Istoric: − teoria localizaţionistă: legată strict de localizarea centrului cortical lezat − asociaţionistă: sunt lezate conexiunile dintre centrii cerebrali Centrii limbajului: emisfera stângă.limbaj comprehensiv (înţelegerea) Limbajul: − verbal − gestual Limbajul verbal: − presupune un COD LINGVISTIC .sunt puşi în evidenţă nucleii bolnavi din talamus Clasificări: foarte multe. Nu toate tulburările de limbaj sunt afazii. implicit.limbajul expresiv (vorbirea) − aria 22 . În general. clasificările sunt mai mult didactice (pentru orientare). 12 . 10. din multe puncte de vedere ale neurologilor. în funcţie de gradul handicapului motor. 11. deci nu are ce să se piardă).paralizia bulbară .foarte rare. mutismul la pacienţii cu psihoze (schizofrenie: pacientul are poziţie bizară. imobil. Clasificările cuprind forme clinice obişnuite în practică şi sunt importante în recuperare.cod engramat de aria 44 şi 22 − limba pe care o vorbeşte individul Sindromul afazic distruge acest cod lingvistic. diatrică) − paralizia nervilor 9. AFAZIA: tulburarea de limbaj produsă prin lezarea centrilor de limbaj din emisfera stângă.muşchii fonatori sunt paralizaţi prin leziunea nucleilor de nervi cranieni (aceste tulburări de limbaj au o cauză subcorticală) − boli psihice: autismul la copil. pe cortex: − aria 44 .

verbe. pentru că analizatorul este atras de construcţia defectuoasă. Cuvântul aparţine lexicului şi gramaticii (morfologiei) Vorbirea poate fi bogată sau săracă în substantive. există conceptul de paradigmă.Neuropsihologie FONETICĂ Unităţi lingvistice: − fonem − silabă − cuvânt − sintagmă − propoziţie − frază − enunţ Fonetica: studiul sunetelor articulate Sunetul articulat are mai multe variante articulatorii. cu sânge rece − verbală: a-şi băga minţile-n cap. poate fi o adevărată propoziţie şablon într-o frază.cea minimă la U. Există limbi care au o sintaxă mult mai rigidă. Vocalele sunt sunete deschise.: -adverbe de tipul: mâine. acum -substantive: verandă. reprezintă mulţimea cuvintelor aparţinând aceluiaşi câmp semantic De ex.unitatea lingvistică superioară monemului. a lua masa În opoziţie cu sintagma. cameră Într-o paradigmă coexistă antonime şi sinonime. Monemul: cea mai mică grupare fonemică purtătoare de sens. Un cuvânt poate fi compus dintr-un singur monem. Ex. I.este studiat de FONOLOGIE Fonemul: unitatea care cuprinde toate variantele unui sunet articulat Clasificarea sunetelor se face după gradul de deschidere a cavităţii bucale. va urmări utilizarea adecvată a conjuncţiilor. este necesar. soră cu moartea. evitându-se formarea propoziţiei subordonate. Aceasta este analiza la nivel fin a limbajului. atunci. poate fi: − substantivală: apă de ploaie. Silaba: unitatea superioară fonemului. Î. Consoanele sunt sunete închise. are un sens clar. curentul de aer întâlneşte obstacole. azi. În dialog cu bolnavul. acustice . ieri. sac fără fund. Atât fonemul cât şi silaba presupun o melodie a limbajului: PROZODIE (muzicalitatea limbajului) În afară de prozodie mai există un ACCENT SILABIC. Fraza: se examinează cu ajutorul sintaxei . examinatorul trebuie să urmărească multiple aspecte privitoare la lexic. care este supraordonată cuvântului ca unitate lexicală. Propoziţia: nu pune probleme speciale. de ex: om = silabă şi monem. care se subordonează nuanţării emoţionale. mereu trebuie să repet la nesfârşit (sintagme) Locuţiunea: seamănă cu sintagma. ea prezintă o sintaxă lejeră în care examinatorul sesizează uşor agramatismul.examinatorul se concentrează asupra complexităţii frazei.preferinţă pentru cuvinte rare care sunt utilizate frecvent. adjective. felul în care un bolnav încearcă să mascheze dificultatea de evocare a cuvintelor. limba vorbită. asupra tendinţei de a forma propoziţii foarte scurte. poate avea stereotipii verbale . Există un accent al frazei. terasă. în tot cazul. Ü. ACCENTUL LOGIC: interogativ sau exclamativ. 17/29 .: bună credinţă Cuvântul este unitatea superioară care defineşte o noţiune Sintagma . în funcţie de nivelul cultural al bolnavului. Deschiderea maximă a cavităţii bucale se face la articularea lui A . În ceea ce priveşte fraza limbii române. Există cuvinte formate din două sau mai multe moneme: ex.

există o scriere ideografică. acest tip de scriere se numeşte kanji. japoneză. − sistemul kanna este lateralizat de centrii limbajului din emisfera stângă. Particularitatea limbii japoneze: s-a dezvoltat o scriere pur fonetică. un pacient paralizat pe hemicorpul drept (hemiplegie dreaptă) va prezenta sindromul afazic. aceasta apare în chineză. există şi teste neinvazive: echografie. despre câte limbi are achiziţionate. pacientul este dreptaci. despre nivelul lui cultural. Hemiplegia dreaptă se însoţeşte de sindromul afazic (întotdeauna). care răneşte bolnavul. Această situaţie se numeşte afazie încrucişată sau afazie dată de centrul limbajului din 18/29 . in acest tip de scriere. Ambidextria veritabilă nu există. dreptaci). Emisfera stângă integrează dominanţa pentru limbaj şi praxie. nu are alfabet. Testul constă în injectare de AMOBARBITAL SODIC în artera carotidă. în germană "sch".semn grafic care desemnează un cuvânt. Şi la ora actuală se foloseşte testul Wado. Emisfera dreaptă integrează dominanţa pentru cunoaşterea (gnozia) spaţială şi schema corporală (somatognozia). lb engleză.de către emisfera dreaptă La popoarele orientale. presupune reprezentarea identică pentru funcţia praxică pe ambele emisfere. Deosebiri între preferinţa manuală şi cea emisferică: − implicarea emisferei drepte este mult mai rară. finlandeză. Limbi cu scriere perfect fonetică: indoneziană. iar testul Wado este folosit numai în cercetare . iar − sistemul kanji . Cele două sisteme de scriere. La noi există rezonanţă magnetică superioară . utilizată de vechii egipteni şi sumerieni. la un pacient cu dominanţă pentru limbaj în emisfera stângă injectarea duce la pierderea limbajului. prin leziunile emisferei stângi se pierde scrierea kana şi rămâne scrierea kanji. când pacientul nu suferă. silabică. a fost iniţiat prin 1980 de către o grupă de chirurgi din SUA: testul s-a folosit pe bolnavi cu epilepsii care nu răspundeau la tratament medicamentos. În afară de această scriere fonetică.test invaziv. tomografie computerizată. Există situaţii în care un pacient cu hemipareză stângă prezintă tulburări de tip afazic. la 90% din indivizi şi dominanţa pentru praxie (gestualitatea superioară) cam în aceeaşi proporţie. în franceză "ch". RELAŢIA DINTRE SINDROMUL AFAZICŞI DOMINANŢA EMISFERICĂ Emisfera stângă integrează dominanţa pentru limbaj. după care.Neuropsihologie LIMBAJUL SCRIS Pentru limbaj scris avem GRAFENUL . din anamneza familiei vom lua date pentru dominanţa lui (stângaci. În limbile cu scriere fonetică. din această cauză. există o corespondenţă strictă între FONEM şi GRAFEN.explorare funcţională. IDEOGRAMA . apare o corespondenţă biunivocă între silaba pronunţată şi gravismul silabei. cum este limba română. se scrie kana. − în cazul limbajului pot exista disocieri între limbajul verbal şi cel scris: există când emisfera stângă este dominantă pentru limbaj vorbit şi cea dreaptă pentru limbaj scris Metoda prin care se stabileşte dominanţa emisferică pentru limbaj este TESTUL WADO.echivalentul grafic al fonemului şi poate fi format din 1-2-3-4 litere. are un silabar. Aici. în engleză "sh". KANA şi KANJI sunt reprezentate diferit de scoarţa cerebrală. explorarea se face cu tomografie cu emisie de pozitroni. Analiza limbajului scris atinge o complexitate foarte mare în cadrul limbilor europene. de ex. Exemple: "ş" este o singură literă. Există relaţia dintre praxie şi preferinţa manuală.

Kopland: Diagnosticul de afazie se pune de la începutul bolii: Transformarea afaziilor: − progresiv − regresiv Afazia din sindromul demenţial este atipică şi progresivă întotdeauna şi este secundară distrugerii memoriei. această afazie apare foarte rar. în care sunt prezente ambele forme Broca.este dată prin lezarea lobilor occipitali − surditatea verbală pură − agrafia pură (poate vorbi dar nu poate scrie) − afemie (nu are fluenţa limbajului. membru superior se foloseşte termenul de brahial)) − pentru ochi Toate sunt lateralizate pe aceeaşi parte. Preferinţa manuală dreaptă este asociată cui dominanţa emisferică pentru limbaj stângă la 9095% din indivizi (dreptaci). RELAŢIA DINTRE DOMINANŢA EMISFERICĂ PENTRU LIMBAJ ŞI PREFERINŢA MANUALĂ Preferinţa manuală (dominanţa manuală) este înnăscută: copilul îşi preferă o mânuţă încă de la naştere. Afazia încrucişată este afazie mai discretă. pentru că se spune că limbajul are o reprezentare bilateral emisferică. Individul poate fi: − dreptaci − stângaci − ambidextru Preferinţa manuală stângă poate să fie educată şi individul să devină dreptaci sau ambidextru (aceşti copii sunt deosebiţi din punct de vedere al intuiţiei . • Afazia de conducţie fluenţa limbajului) sau predominant senzitive (înţelegere) • Afazia transcorticală Există: • forme pure de afazie: − alexia pură (poate vorbi şi nu poate citi) . Afazia încrucişată poate să existe şi în cazul în care pacientul este stângaci.pt. Wernicke Clasificarea din 1972: Goodglass . Există o legătură importantă între ele: ambele sunt genetice (în ultimul timp este preferat termenul de preferinţă manuală calitativă).relaţii cu emisfera dreaptă). În afară de dominanţa manuală mai există: − dominanţă crurală (membru inferior . CLASIFICAREA AFAZIILOR Există două tipuri de afazii: • Afazii date de emisfera stângă • Afazii disidente: − afazii date de emisfera dreaptă − afazii subcorticale • Afazia Broca • Afazia Wernicke toate pot fi predominant motorii (exprimare verbală. atunci îmbracă o formă mai gravă.Neuropsihologie emisfera dreaptă. cu înţelegere păstrată) • afazie globală: afazie mixtă. 19/29 .

20/29 . În ceea ce priveşte etiologia (sediul leziunii) este presupusă. dar nu întotdeauna confirmată.Neuropsihologie Multe semne sunt comune pentru mai multe sindroame afazice. Tratamentul sindromului afazic se face în funcţie de simptomatologie.

fără verbe auxiliare − apar prepoziţii sau conjuncţii fără sens − şi această formă este rebelă la tratamentul logopedic − dacă persistă. fără propoziţii. Când aceste stereotipii sunt definitive. înlănţuirea cuvintelor în frază redusă la minim 21/29 . în F3. nu găseşte cuvântul sau îl deformează fonologic. în exprimarea gesturilor). grave. în fiecare din ele există elementul receptiv. Evoluţie: − spre afazie de tip Broca: asta înseamnă ameliorare − sau spre forma cu stereotipii nesemantice grave: care persistă după 3 luni este irecuperabilă. Cazurile izolate. dar fluenţa este mică. fonator. foneme. şansele de recuperare sunt minime Toate aceste forme se transformă dintr-una într-alta şi nu sunt forme pure. − folosesc numai stereotipii nesemantice − grafia este alterată − lexia expresivă este distrusă (nu poate să citească) − lexia receptivă este relativ păstrată (înţelegerea scrisului păstrată)) Etiologie: tot lobul frontal F3. − bolnavul conştient de deficienţă . câteodată se ajunge la pronunţia de 8-10 cuvinte. nu ştie să-şi folosească aparatul bucal. − număr mic de cuvinte. la care s-a corectat anomia pentru substantive şi tulburările fonetice. Formele grave sunt formele cu stereotipii nesemantice. obrajilor. pe lângă faptul că nu vorbeşte. buzelor. împreună cu căile frontotemporale Evoluţia: − spre ameliorare (stil telegrafic) − sau rămâne forma gravă cu stereotipii (care nu se recuperează) 3) AFAZIA CU STIL TELEGRAFIC − este afazie de tip Broca mai tardivă. această formă de afazie nu se mai recuperează.Neuropsihologie AFAZIA DE TIP BROCA . − nu rosteşte nici un cuvânt sau are cuvinte stereotipe: apă. În formele grave poate rosti unele cuvinte. cană şi le repetă. − şi scrisul este modificat (grafia) − lexia receptivă (înţelegerea scrisului) puţin alterată.AFAZIA NONFLUENTĂ PREDOMINANT EXPRESIVĂ 1) AFAZIA BROCA COMBINATĂ CU APRAXIE FACIO-BUCO-LINGUALĂ − cea mai gravă formă − (pacientul. pot merge până la imposibilitatea pronunţării de sunete. 2) AFAZIA DE TIP BROCA Se caracterizează prin dificultăţi în exprimarea cuvintelor. Cele mai grave forme de tip Broca sunt de fapt cele care derivă din prima (din formele cu apraxie).se foloseşte o singură silabă. Aceste forme de afazii sunt cele mai grave.afazia tantan .reacţii psihice de catastrofă Etiologia: sediul leziunii este în lobul frontal. Anomia: imposibilitatea denumirii substantivelor − pacientul nu are fluenţă bună. face omisiunea cuvintelor de legătură − verbele sunt folosite la participiu trecut. . Apraxia este imposibilitatea mişcărilor nonverbale ale limbii.

mari tulburări de lexie (de limbaj citit) .lexie expresivă − bolnavul înţelege uneori dar nu se aude pe el singur vorbind şi nu îşi poate corecta vorbirea spontană (Ex. care este o afazie de tip receptiv (de înţelegere) vorbeşte mult.AFAZIA FLUENTĂ PREDOMINANT RECEPTIVĂ Caracteristici: − fluenţa este bună.Cum te simţi? .Bine) 1) AFAZIA DE TIP WERNICKE CU JARGON ŞI ALEXIE Se caracterizează prin: a) surditate verbală b) anosognozie . cu condiţia să nu fie tumoră cerebrală 2) AFAZIA DE TIP WERNICKE CU JARGON (fără alexie) − bolnavul foloseşte mai bine cuvintele de legătură − face organizare mai puţin incorectă a frazelor − LEXIA ESTE PĂSTRATĂ (poate să citească) Etiologia: − lezarea girusului angularis (didactic vorbind) − prin imagerie cerebrală se poate observa cum prin ischemie la distanţă pot apărea tulburări de limbaj. însă cu deficit în alegerea cuvintelor.: . în funcţie de cât de mare este leziunea Evoluţie: − favorabilă sub tratament − îşi reface vocabularul pe baza lexiei (logopedul desenează litere.1.pacientul reînvaţă să vorbească − înţelegerea limbajului se ameliorează. pacientul rămânând cu anomie (tulburări în denumirea cuvintelor) 3) AFAZIA DE TIP WERNICKE FĂRĂ JARGON (cea mai comună) Se caracterizează prin: − surditate verbală cu anomie marcată − substantivele sunt înlocuite prin substitute (asta.Am acasă o carte cu . 3 girus angularis şi girus supramarginalis Evoluţie: se ameliorează spre forma cu jargon: spontan sau sub tratament. în vorbirea spontană şi repetată (spui bolnavului o frază şi trebuie să o repete după tine) 2..) − se numeşte surditate verbală (ceea ce exprimă este total deformat) − uneori apare intoxicaţia prin cuvânt (. silabe .Câţi ani ai? . în înţelegerea limbajului scris şi vorbit .2.nu poate să denumească) − este logoreic dar se poate controla Etiologia: atingerea ariei Wernicke 22/29 . cu parafazii .deformări de cuvinte (cot → toc. construcţia sintagmelor este incorectă d) LEXIA ESTE IMPOSIBILĂ ( nu poate să citească) .nu înţelege că vorbeşte deformat c) bolnavul este în general logoreic . cană → pană). ăla . . mai ales a substantivelor şi a verbelor cu sensuri mai deosebite − bolnavul cu afazie Wernicke.Neuropsihologie AFAZIA DE TIP WERNICKE .. până la JARGONAFAZIE (deformează complet toate cuvintele) − în afazia de tip Wernicke există tulburări: 1.are cuvinte ininteligibile (deformate sau neoformate).vorbeşte "altă limbă" cu fluenţa păstrată şi nu ştie să citească Etiologia: lezarea ariei Wernicke (partea posterioară a circumvoluţiunilor temporale .Bine.lexie receptivă 3.Unde locuieşti ? .

Neuropsihologie Evoluţie: spontan spre AFAZIE AMNESTICĂ cu anomie 23/29 .

pacientul repetă un cuvânt pe care-l spui ultimul cuvânt) Afaziile transcorticale sunt de două feluri: −afazii transcorticale senzoriale −afazii transcorticale motorii AFAZIILE TRANSCORTICALE DE TIP MOTOR Se caracterizează prin: a) înţelegere cu ecolalie b) apar tulburări în vorbirea spontană c) fluenţa este scăzută d) caracteristic este aspontaneitatea verbală sau motorie (simulează un sindrom prefrontal de tip apatic) e) este conservată repetarea şi lexia cu exprimare verbală (cu voce tare) 24/29 . nu prin reprezentarea orală a cuvântului − uneori foloseşte o parafazie verbală din acelaşi grup semantic sau repetă un cuvânt din propoziţia precedentă − cele mai multe cuvinte deformate apar la probele de denumire a substantivelor (anomie sau disnomie) − uneori remarcăm "tragerea la ţintă fonematică" . dar la un moment dat se blochează brusc − nu găseşte cuvântul adecvat şi utilizează o perifrază sau substitut (dă-mi aia de pe masă lucrul acela) − evocare prin context.BROCA − fluenţa este redusă − are formulări stereotipe (stereotipii verbale) sau se opreşte brusc din vorbire − are folosirea defectuoasă a verbelor şi a cuvintelor de legătură (afazie cu stil telegrafic) − prezintă tulburări mari de grafie (scris) Etiologie: − lezarea ariei Broca − formă de recuperare a afaziei Broca 2) AFAZIA AMNESTICĂ DE ORIGINE RECEPTIVĂ . deşi încetăţenit −aceste afazii sunt tranzitorii şi evoluează rapid spre alte forme −caracteristic lor este ECOLALIA (de la ecou .bolnavul caută cuvântul prin formulări greşite succesive Etiologie: − lezarea ariei Wernicke − formă de recuperare a afaziei Wernicke AFAZIILE TRANSCORTICALE −este un termen controversat.Neuropsihologie AFAZIA AMNESTICĂ − este un stadiu de evoluţie al unei afazii fluente Broca sau Wernicke − bolnavul are dificultăţi de exprimare pentru substantive 1) AFAZIA AMNESTICĂ DE ORIGINE EXPRESIVĂ .WERNICKE − fluenţa este bună.

excluderea de la început a unei leziuni mai vechi în emisfera stângă 4.lobul frontal Evoluţia: − evoluţie spre afazia de tip Broca sau spre afazia amnestică de tip Broca . nu recuperează Se caracterizează prin: − expresivitate relativ bună − mari tulburări de recepţie − afazie fluentă cu parafazii fonemice (vorbeşte.expresiv şi receptiv) − dacă debutează de la început este gravă. aceşti centri pot fi afectaţi printr-o leziune a emisferei cerebrale drepte 3. uneori prozodii ale unui limbaj necunoscut (vorbeşte cu accent maghiar sau german. este posibilă existenţa unor centri ai limbajului şi în emisfera dreaptă 2. frecvenţa acestei forme de afazie este foarte rară (1 la 100) 25/29 . dar nu ajunge la jargon) − caracteristic este AFECTAREA CONSTANTĂ A VORBIRII REPETATE − repetarea cuvintelor fără sens este imposibilă − uneori bolnavul silabiseşte cuvintele − are numeroase pauze în exprimare Topografie şi etiologia: − această formă de afazie se datorează întreruperii conexiunilor dintre centrii Broca şi Wernicke (unii neurologi o localizează în girus supramarginalis)de obicei această formă de afazie este etichetată în clinică ca şi afazie mixtă sau globală AFAZIA DATĂ DE LEZAREA EMISFEREI DREPTE − se mai numeşte şi afazie încrucişată (la bolnavii dreptaci) − se asociază cu hemipareză sau hemiplegie stângă Afazia la bolnavii dreptaci pune următoarele probleme: 1.expresivă AFAZIILE TRANSCORTICALE DE TIP SENZORIAL Se caracterizează prin: a) înţelegere cu ecolalie b) surditate verbală accentuată c) vorbire spontană păstrată cu multe parafazii d) cu tulburări psihice (de tip tablou Korsakov dezorientare) e) grave tulburări de înţelegere f) ecolalie: imită uşor cuvinte fără sens. fără a şti limba respectivă) g) uneori imită şi gesturile interlocutorului Etiologia: − în afazia transcorticală de tip senzitiv este afectată regiunea temporală Evoluţia: evoluţie spre afazia fluentă fără jargon sau spre afazia amnestică de tip receptiv AFAZIA DE CONDUCŢIE − este o afazie mixtă (le are pe amândouă .Neuropsihologie Etiologia: − în afazia transcorticală de tip motor este afectată aria Broca . deformează câte un cuvânt.

exclamativ. secundară dezordinilor vizuo . Hiperprozodia se poate întâlni tot în boli neurologice. nu este bine sistematizată. Înlocuirea sau supresiunea şi/sau deteriorarea fonemelor cuprinde: 1.pacientul are un limbaj cu o intonaţie egală. ele apar prin lezarea emisferei drepte sau a unor formaţiuni subcorticale (afazii talamice). − această prozodie a limbajului este legată de circuitul emoţional lateralizat de emisfera dreaptă. Această formă de afazie se mai numeşte şi afazie dizidentă. distorsiuni fonetice complexe 26/29 . succesiunea sau înlocuirea unor foneme. metateze (bebilou → bibelou) 4. eliziuni sau asimilări (constutuţie → constituţie.scris. care sunt proprii adecvate fiecărui fonem. Tot dizidente sunt şi afaziile subcorticale (ies din obişnuit).totul devine asimetric) (există teste pentru evidenţiere .spaţiale (pierde recepţia corectă în spaţiu . pastel →castel) 2. DISPROZODIA: − prozodia reprezintă muzicalitatea limbajului. ajungându-se la: 3. tulburarea de limbaj (afazia) nu este aşa de gravă (nu merge de exemplu cu o afazie Wernicke cu jargon şi alexie) 6. 7. nebunia adevărată. Disprozodia este tulburarea acestei muzicalităţi a limbajului. comprehensiunea pentru lexie şi grafie este mai afectată 8. Aceste tulburări sunt involuntare. reducţia globală a variaţiilor melodice din vorbire 2.Neuropsihologie 5. Tulburările prozodiei apar şi la pacienţii afazici. nazalizarea unor vocale deschise. interogativ − se pot folosi nuanţe de intonaţie diferită în funcţie de ceea ce vrea să exprime interlocutorul. şi boli psihotice. a tensiunii corzilor vocale şi a formelor motorii buco-velo-palatine. caracteristic pentru ei este apariţia unui pseudoaccent străin. fiecărui sunet. Sindromul de dezintegrare fonetică se caracterizează prin: • Omisiunea. Boli în care apare: boala Parkinson . − de studiul prozodiei limbajului se ocupă psiho-lingvistica. unele grave. substituiri (pestacol →spectacol) 3. construcţie) Potenţialul emisferei drepte în limbaj (este doar potenţial. Pacienţii cu sindrom de dezintegrare fonetică sunt încadraţi greşit la capitolul de nebunie pentru că prezintă fonetic o vorbire net deformată. este intonaţia. Realizarea valorii fonetice a limbajului necesită o coordonare perfectă a suflului traheal. pentru că nu sunt centri) face favorabilă recuperarea în neuropsihologie. se poate compara cu calităţile metodice ale unui enunţ muzical. adică imperativ. Deci dizidente sunt afaziile care nu sunt date de lezarea centrilor limbajului din emisfera stângă. epenteze (bibilotecă →bibliotecă) • Pacientul cu sindrom de dezintegrare fonetică prezintă şi tulburări de prozodie (muzicalitatea limbajului): 1. de la pierderea ei completă (aprozodie) până la hiperprozodie (intonaţia stridentă a limbajului). SINDROMUL DE DEZINTEGRARE FONETICĂ A fost descris în anul 1939 de către Alajouanine şi apoi a fost preluat în 1981 de către Arseni şi Popovici.

COMPLICAŢIILE NEUROLOGICE ŞI NEUROPSIHOLOGICE ALE ALCOOLISMULUI CRONIC . disartrie . alcoolemii mari) Individul are: 1) semne motorii: − tulburări de limbaj. TULBURĂRI TOXICE a) Etilism acut (beţie acută): intoxicaţie etanolică acută Poate fi forma obişnuită (apare la ingestii de cantităţi mari de alcool. are tulburări digestive) Carenţele sunt legate de dezechilibrul regimului alimentar. N. tulburările care apar se împart în: • acute: − toxice − sevraj (întreruperea consumului) • cronice (secundare: − degenerative − toxice − carenţiale A.par accelerate dar sunt scăzute b) Beţie acută patologică . în care pacientul nu are discernământ (Pacientul nu este el). megalomanie . − sau invers. senzaţie de greaţă 3) semne (tulburări) psihice − tulburări de afectivitate (distimice . PATOLOGIA ALCOOLICĂ PRIMARĂ (ACUTĂ) I.intoleranţă la alcool La doze mici de alcool apare o stare de nebunie adevărată. Acest teren este etnic. pancreatită Datele genetice arată că există un teren predispozant. uneori intră în comă. CENTRAL ALCOOLISMUL ACUT ŞI CRONIC Alcoolismul cronic: este o afectare multisistemică (boală generală a organismului) dată de un mecanism toxic (alcool) şi carenţial (alcoolicul nu se alimentează.articulează greu cuvântul). dă un tablou de tip psihotic. familial şi de sex. uneori are comportament agresiv asupra altor persoane Durează mai mult decât beţia obişnuită şi de obicei se termină prin amnezie postparoxistică (black out) metanolică. II. Prezintă: − furie plastică sau depresii.S. halucinaţii.stare anormală − apare în general la cantităţi mici de alcool (foarte important !) − reacţie idiosincronică . − nistagnis (pendulează globii oculari) − tulburări de echilibru cerebeloase 2) semne neurovegetative: − la nivelul feţei: roşie.merge până la tentativă de suicid sau chiar suicid.arţăgos) − toate percepţiile cognitive sunt scăzute . În general.Neuropsihologie Acest sindrom apare în contextul apraxiei facio-buco-linguale. leziunile tractului digestiv secundare alcoolismului cronic. congestionată − puls accelerat. delir de prejudicii (se simte frustrat). REACŢIE DE SEVRAJ a) Reacţie acută la consum cronic • reacţie acută la consum cronic • apare după abstinenţa 27/29 . hepatită cronică.

prezinte crize de epilepsie generalizată − tulburări vegetative . nici pe el uneori (nu pot să spună cum au ajuns la spital.nu ştiu ziua.anticonvulsivant • sedativ. Predelirium: − accentuarea tremurului − anxietate extremă − transpiraţie profuză − stări de greaţă − adoarme şi are coşmaruri După această stare urmează adevăratul delirium tremens .anxietate extremă − poate avea tentative de omor sau suicid − neurologic.suprimarea alcoolului • de epilepsie . ENCEFALOPATIA KORSAKOFF suferinţă globală a creierului dă tulburări mari de memorie. PATOLOGIA ALCOOLICĂ CRONICĂ (neurologică şi psihiatrică) − există mai multe complicaţii.este foarte greu de precizat dacă individul a avut sau nu (se fac expertize de către psihiatri şi psihologi) c) Epilepsie alcoolică secundară − reacţie acută la consum cronic de alcool − complicaţii neurologice − crizele epileptice apar în sevraj − se pot însoţi de stări delirante Tratament: • neurologic .vede medicul curant de 3 ori pe zi şi nu-l recunoaşte. Incidenţa maximă de apariţie a stării de delirium tremens este între 12 . b) Starea halucinatorie alcoolică − apare în sevrajul târziu. în special la tineri − durează puţin.spaţial − de obicei vede animale (şobolani.tremur. anul. cu discurs imaginar (vorbeşte cu el însuşi sau cu persoane imaginare) − − − − 28/29 . transpiraţii. vizuale şi auditive − individul este dezorientat temporo . luna. nici pe colegii de salon) − pot prezenta fabulaţii compensatorii (nu este obligatoriu).24 de ore. chiar după o săptămână.nu recunoaşte anturajul. Tratamentul: se dau intensiv neuroleptice (haloperidol).zoopsie − este foarte agitat . cele mai frecvente sunt: 1. Tablou psihotic acut care se cheamă delirium tremens. uneori nici chiar data naşterii . în special memoria de fixare şi de evocare a amintirilor suplinirea golului de memorie prin confabulări (minte) comportament aberant . calmant B. doar câteva ore − individul aude voci − este foarte greu de demonstrat în faţa instanţei că respectivul individ nu a avut discernământ în acel interval de timp − episod delirant .delirium tremens vera: − apar halucinaţiile.Neuropsihologie − relativă sau forţată − totală intenţionată Reacţia de sevraj apare la cel care consumă alcool cronic. nu sunt orientaţi . faţă congestionată − crize convulsive majore − individul maschează starea delirantă (pare liniştit). păianjeni) .

nu prea există (celulele distruse nu se pot reface) 4.alcoolul este un drog (nu te poţi lăsa definitiv de alcool) 29/29 .Neuropsihologie − are un stil prolix (fără legătură) − prezintă anosognozie (nu-şi recunoaşte deficitul) Tabloul seamănă cu un tablou demenţial (nu are toate semnele demenţei) Ulterior. ENCEFALOPATIA ACUTĂ − foarte rară − pierderea cunoştinţei − se moare rapid COMPLICAŢII PERIFERICE 1. se instalează tabloul de: − − − − 2. pancreatită. hepatită − leziunile NU progresează dar nici NU se refac. agnozie este FOARTE RARĂ (de obicei vorbim de demenţă mixtă asociată) 3. NEVRITA OPTICĂ ALCOOLO . sau depresiv până la tentativă de suicid tulburări de limbaj: apraxie.TABAGICĂ − duce la distrugerea nervului optic − scăderea acuităţii vizuale Tratament: • structurile nervoase distruse nu pot fi refăcute • tratamentul se face pentru stoparea procesului. a acţiunii şi nu pentru remediere Mai există şi COMPLICAŢII DE ORGAN.receptorii dintre sol. senzaţia că îi ard tălpile − duce la paralizii ale labei piciorului − atrofii musculare − prezintă tulburări de sensibilitate .tulburări de vorbire − se poate instala după: ⇒ infecţii ⇒ delirium tremens Tratament: neurologic . muşchi şi creier sunt deficitari − are un mers talonat (nu simte contactul cu solul) − ochii sunt "cârja" cu care umblă − unghii descuamate . POLINEVRITA PROGRESIVĂ − tulburarea apare la nivelul membrelor inferioare în special ("în şosetă sau în ciorap") − bolnavul prezintă furnicături. arţăgos. pacientul rămâne cu sechele − complicaţiile apar în consumul constant şi în doze mari . care ţin de medicina internă: − tulburări în zona tractului intestinal: esofagie de reflex. ATROFIE CEREBELOASĂ ALCOOLICĂ − leziuni principale la nivelul cerebelului − mari tulburări de mers şi ortostatism − vorbire explozivă. DEMENŢĂ ALCOOLICĂ tulburări mari de memorie tulburări de afectivitate: ⇒ irascibil. disartrică . dureri.carenţă vitamina B 2. comportament antisocial.