You are on page 1of 321

Motto:

.Nebunie indrerneiilor ietii intetepciunee vieiii". Mc. GORKI

CONTRACTIA

TIMPULUI

lnchipuiti-va ca, traind tumultuoasele evenimente ale anului 1848, cineva v-ar deserie chipul Hornanlei de azi, cu Irumoasele orase realizate intr-o arhitectura zvelta, rnoderna, Irnpodobite de Ilori 9i verdeata, cu 0 retea densa de cai de cornunlcatie strabatute de trenuri, avioane :?i puzderie de automobile, cu gigantioele uzine metalurgice :;;i orasele ale chimiei, cu carnpusun universitare, case de cultura $i teatre, cu 0 aqricultura intensiva :;;i aproape complet rnecanlzata, cu radioul, televiziunea $i calculatoarele, cu toate celelalte .mlnunt" ale tehnicii devenite lucruri banale ale vietii octidlene. Nu! Aceste lucruri nu sint previzibile, nici rnacar intr-un viitor indepartat, lntr-o lara in care (amintiti-va, sintem in 1848!) poporul lupta pentru drepturi mini me la munca ;;i la invatatura, pentru unitatea sa nationala, pentru neatirnare, intr-un cuvint, pentru demnitate. $i pentru ca totusi slnt posibile, - caci pentru asta s-au ridicat revofutionarf pasoptlsti - atunci vremurile sin! prea indepartate ca sa te qindesti la ele decit ca la un ideal pretios, dar abstract, care line de istoria viitoare, cacl !rebuie sa treaca cite va zeci de generalii ca sa devina realitate. Dar lata ca astazi, anul de qratie 1982, ele exista aievea,$i de atunci nu au trecut deelt vreo patru genera[li. .. de parca timpul s-ar Ii comprimat sau s-a derulat rnult mai rapid. tar acum sa ne imaqlnarn 0 turne ce populeaza slsternul solar, cu legaturi trecvente 9i de rutina intre planets. exploatind in mod curent, direct din cosmos, aceasta irnensa sursa de energie care se n Ifmeste Soare, 0 lume ce, deopotriva, vietuleste in spapul cosmic, in uriase erase-sateALMANAH ANTICIPA'TIA

lit, dar 5i in adincimile oceanului, a lume in care, prin prolilaxie genetica, bolile nu mai au nici 0 sansa, iar fauna sittora sint in mare parte taurite de om" 0 fume ... Ei,da, veti spune lara sa sOvaili, asta este 0 trumoasa si cam idilica imagine a un.ui viitor, cam abstract, cam teoretic, care in tot cazul line de 0 istorie viitoare pe care probabil a 'lor tfai urrnas!i nostri peste citeva zeci de generatii ... Dar, amlntinou-va de ..ipoteza 1848", va veti corecta $i veti spune ca, intr-aoevar. peste trei-patru generatil s-ar putea sa existe :;;i aceasta ideala lume daca, evident, veliadauga imediat, omenirea va avea luciditatea :;;i bunul simt sa nu se autodistruqa intr-un cumplit cataclisrn nuclear. Cu siquranta tnsa ca veti fi extrem de dezamagiti, daca nu chiar dezorie n tat i sau Ins pa i rnlrrtat l, aflind ca si de data aceasta ali qresit. .Extrapolind in ritrnul exponential de dezvoltare a societatf umane, ipoteza sccie.tatii umane- cosmice pe care am descris-o s-ar putea realiza in decursul a una-doua qeneratii. Cu siquranta ca in acest ritm am avea nu nurnai , greutati in a prevedea, dar :;;i in a ne obrsnui cu schlmbarea. Aceasta idee nu este nici macar noua, Alvin Toffler in ,,$ocu! viitorului" reuseste minunat sa 0 exprime, impresionind fie prin spectaculosul p u bli c i s ti c ii sale, fie prim cutremuratoarele avertismente date societalii umane. Scapa Tnsa un mic "amanunt" e s e nti a l , Acest .arnanunt" se leaqa de virsta medie de viata a ornului. in cornuna prlmitiva virsta medie era de aproximativ 30 de ani, in evul mediu, dupa citeva rni] de ani, virsta medie ajunsese ta 45-50 de ani, in epoca rnoderna, dupa citeva sute de ani, virsta medie in multe tari ale globului este de

70 de ani :;;i este de asteptat ca la inceputul milenlului viitor sa atingii. 100 de ani. lata deci ca, pe I1nga un ritm de dezvoltare, de scnirnbare din ce In ce mal rapid, ametitor. am spune-o noi, rnai exista ~i aceasta "dilatare" a perioadei' de viata, caci, intr-adevar, astazt traim de ooua ori $i ceva mai mult decit in epoca de ptatra, urrnas!i nostri 'lor trai de trei ori mai mult, iar evenimentele se .Jndesesc" din ce In ce mai tare, fiecare deceniu trait echivalind cu un secoil sau un mileniu al altor epoci. $i nu este nici 0 exagerare. Omului i-au trebuit zec] de mii de ani sa descopere roata, rnii de ani ca sa descopere torts hidraulica $i eoliana, citeva sute de ani ca sa descopere torta aburului $i cite va decenii ca sa puna in valoare torta intetiqentel artificiale. Ge neratia oamenilor maturi de astazl s-a nascut in epoca tubului electronic, a copilarit pe 'Ire mea descoperirii tranzistorului, traies te .rnlracotete" microprocesorului $i are toate sansele sa "prinda" circuitele... biointegrate. Dar oare este preqatita ea sa Ie $i taca tata? Fenornenul de extindere a capacitatil de vietuire, suprapus peste cel al d'ensificarii in evenimente marcante a timpului, va crea, fara Indoiala, multe probleme omenirii s i societatiler umane, atita vreme cit nu exista 0 preqatire pentru a-iface tata. ~TIINTA PREDICTIEI

Avem minunata sansa sa trairn tntr-o lara in care dezvoitarea nu este lasata la voia Irrtlmplarti , in care viitorul este scrutat cu Iucidltate si p e r s e ver e nt a , prefigurindu-l-se' contururile. Aceasta extraordinara viziune de a anticipa, nu ca un fenomen intuitiv, ci pe baza unei profunde $i riguroase analize s ti-

_,>.-'-.::::-..__----~-:-;.--'.

"-- ~---=

, intifice, elaborind in permar1enta strategia act iunii de modelare !?i adaptare a viitorului, Ii apartirre secretarului general al partidului, presedintelui tarii noastre, tovaras ului Nicolae Ceau~e!lcu. Inca de la Congresul al IX-lea al partidului, acum 17 ani, din initiativa !;iIi pe baza conceptiei innoitoare, revolutionare a t o v a r a s u l u i Nicolae Ceau~escu, s-au c ontur.at ideile de baza ale docurnentului ce avea sa devina mai apoi 0 adevarata carta fundarnentala a dezvoltarii social-scon om ice a patriei noastre ~ Programul partidului de taurire a societat!l socialiste multilateral c ezvottate ~i, inaintarea Hcmaniei spre comunism. Dezbatut de intreg poporul :;li aplicat in toate domeniile de activitate, Programul partidului are un dublu rol: constituie planul unic arhitectural dupa care se construieste Romania sociatlsta sl, totodata, 11 preqateste pe fiecare cetatean al ~arii cu ritmul :;li directia schirnba ril. Poate ca in ceea ce priveste acest ultim aspect, al preqatirii, al adaptarii omului la viziunea de prospectare a transtorrnartlor sociale si economice, slntern tentati sa nu-i acordarn 0 prea mare importanta, neglijind-o uneori in mod paqubitor. Trebuie lnsa sa ne reamintim in permanenta cuvintele secretarului general al partidului, tovarasul Nico'lae Ceau~escu, care ne spunea nu 0 dlata ca sociallsrnul si comunismul se construiesc cu oameni si peritru oameni, pe deplin constientl de rosturile i;>i virtuttle acestei rninunate societati. Or, in acest context, preocuparea pentru a-i pregati pe oameni pentru viitor, pentru a Ie ridica nivelul de intelegere ~i implicit capacitatea de actiune este un oblectiv esential al partidului, subliniat magistral d'e catre secretarul general, al partid ului, t o v a r a s ul Nicollae ceausescu la Plenara largita a C.C. al P.C.R. din 1-2 iunie 1982, in Expunerea cu privire la stadiul actual al edificarii socialismuJui in lara noastra, la problemele teoretice, ideologice i;>i activitatea polltica, educativa a partidului. Efortul de a forma 0 constii,nla inaintata. revojottonara, in pas CUI impetuoasa dezvol-

tare econornica sau chiar anticipind-o, este notabil i;>i se concretizeaza pe multiple planuri. Obis nuinta de a-I familiariza pe tineri cu viitorul, de a lie stimula irnaqinatia creatoare nu Intimpina rezistenta din partea acestora; dimpotriva, la aceasta virsta exista realmente 0 sete, 0 chemare spre a introspecta - ~i prin intermediul fictiunii - zarile luminoase ale viitorului.· lntr-o epoca de IPUternica explozie intorrnationata. literaturade antlctpatie s-a dezvoltat si la noi in tara intr-o rnanlera fara precedent. Exista 25 de cenacluri literare in erase i;>isate si este foarte probabil ca aceasta citra sa fie cepasita in rnornentul in care vor aparea aeeste rinduri. Exista 0 pre ocupare perrnanenta din partea C.C. al U.T.C., C.N.S.T., Uniunii Scriltorllor pentru stimularea i;>i orientarea activitatil acestor cenacluri. Si lata, incepind cu acest an. exista i;>iun almanah, acesta pe care-I citrti, un minunat cadou oferit celor ce iubese acest gen de Iliteratura, dar !?i un instru-

ment ideal pentru acea necesara "gimnastica" a rnintii aventura intr-un posibil viitor. STRATEGIA VIETII

Capacitatea de a pretucra inforrnatiile, de a prevedea dupa anumite criterii 0 actiune in viitor nu apartlne numai omului. Daca la mai toate animalele se poate exemplitica acest IIucru, cea rnai spectaculoasa exemplificare poate fi data prin infruntarea intre 0 rnanqusta si 0 cobra. "Jocu!," rnortii pe care-I face mangusta in tata fioroasei cobre ~ retineti ca mangusta nu este nici pe d'eparte imuna la rnuscatura cobrei ~ se bazeaza tocmai pe puterea de anticlpatie a cob rei, mai precis spus, pe limitele capacitatii cobrei de a prevedea in timp rniscarile mangustei. Mang usta i!?i incepe "dansui" printr-o "figura" mai sirnpia, pe care 0 repeta cu un anumit ritm. Cobra .cescltreaza" elementele miscarti s i. dupa mai multe crclun, in momentul cind este siqura de .cheia" figurilor, i!?i preqa-

..-.====== .

ALMANAH ANTICIPATIA

~~ ~

tests 0 lovitura de atac, care, anti ci plnd Ira iec to ria rna ngustei, sa 0 .Jntersecteze" exact in locul in care sa se produca mortala rnuscatura. Dar capacttatea de prevtziune a. cobrei lOS Ie - cum spun maternaticlenit - cu un ordin de rnarlrne mai mica dedi a mangustei, care, la rindul -ei, anticiplnd planul cobrel, l:;>i schimba nu numai .traiectoria, dar $i ritmul :;>i"schema" dansului exact - dar e:drem de exact - in momentul in care cobra se preqateste de atac. Acesl proces atit de precis, de rig:uros, ii contera mangustei sansa de supravletulre, iarcobrei li of era cel ma,; trist sfiniil... Cum se realizeaza acest proces? Cum se explica acest proces? Este 0 problema care inca nu a fost .dez,legata in intregime. Au fost reauzate !ilme cu un ritm rapid, cu sute de imagini pe secunda pentru a depista $i eele mai line mlscart. Au lost cu programe de identincare supersofisticate care sa descitreze taina sau cifrul acestei perechi de "dansatorl". Un lucru ra m i n e ln sa cert - capaeltatea dileritil de a anticipa rniscarile adversarului. care, in ultima instanta, reprezinta cheia rezultatului tinat, intoldeauna acelast: vic- , torta mangustei. Am fi tentatl sa credem ca aceasta capacitate de anticlpatie ltpseste in lumea vegetala. Un scurt exernplu ne srata contranui. Un amator de excentrtcltatt din Muncher;] a cultivat rnazare, eartof si porumb intr-un "ghiveci" cit un degetar, tauri t dintr-o piasa metaiica pentru ti!trarea sub presiune, avind ochiuri de 0,1-0,02 mm, introdus lntr-un vas cu substante nutritive. S-a lntlrnplat un fenomen care, in pnncipiu. era cunoscut de agronomi, dar nu in limitele lui extreme. Este verba de capacitatea plantei de anticipare si de programare in tunct ie de condltiile de dezvoltare. Teslind mediul in care se dezvolta $i constatind fie penuria substantelor absolut necesare, fie conduiue neprielnice dezvoltarf radacinii, ceea ce reprezinta, In ul,tima instanta, insuficienla posibilitalii de extragere a substantelor vitale, planta l:;;i programeaza 0 dezvo.ltare mai red usa. Toli
toare
~ ~ ALMANAH ANTICIPATIA

puse In tunetionare

calcuta-

oamenii de $tiinla se lupta de deceni! sa "convinga" planta sa creasca cit mai mare $i in aeeste conditii. Dar iata ca "a'matorul" muncne nez 'i$i propune contrariul, speculind aceasta, capacitate de anticioatle. Ii otera deci pl.antei conditu .vttreqe" de dezvoltare, iar planta, ..sesizind'' viitorul nemilos la care este supusa, creste de citeva zeci de ori mai mica. Se aj,unge astfel la rnf nia turtzari incredibile . Tuberculi de cartof cit 0 gamaue de ac, porurnb inall de o palma :;;i boabe de rnazare aproape invizibile cu ochiul liber. Evident, pentru a ajunqe ta 0 asemenea statura, la maturitate, planta cres te intr-un trup de citeva ori mai scurt decit in mod normal. Deci, anticipind c o ndit ii le sale, planta - a caret evolutie este proqrarnata evident genetic lsi contracta. am putea spune, si i$i comprima timpul biologic. Pina aiel inca nimic senzatronal. Totul se stia. Nu se stia Insa faptul ca sernintele 'obtinute. de zeci si sute de ori mai mici si lntr-un trup record, de cite va ori mai scurt, dau nastere, in conditii norrnale, unor plante absolut normale, deschizind brusc 0 metoda de studiu si cercetare nebanuita cu un enorm tirnp economisit. lata deci, pe linqa aceasta extraordinara capacitate de anticipatie-proqrarnare a plantei, :;;i un all aspect semnificativ al experientei. Des i sintem intr-o epoca in care se pare ca atributul descoperirii stiinlifice valoroase este prerogativa indiscutabila a cercetarll stllntlttce profesioniste, inzestrata cu 0 sotlsticata aparatura $i apelind la cele mai savante teorii, nu s-au epuizat nloi astazi vremurile cind temerarii $i solitarii cautatori amatori pot provoca surprize de proportii in $tiinta. Cu 0 conditie: aceea ca stiinta sa fie absorbita in perrnanenta in rnase cit mai largi si, prin toate mijloacele cu putinta, sa ~ie cuitivata ifit tiecare om dorinta de a ,ilscodi, sa fie stirnulata Irnaqinatia creatoare, tantezla. FANTASTICUL ~HIINTEI

Cu cit proqresarn in tirnp, sintem cu tolii martorii uimi\i ai unui spectacol din ce in ce mai halucinant al $tiintei. Exista in acest context chiar

rlscul realizarii unui mit al :;;tiintei, 0 desprindere a ei de imensa masa de oameni, atribuindu-i-se, din necunoastere, proprtetati obscure, dar miraculoase. Sa Iuarn exernplul calculatorului electronic, in particular microprocesorul. Nu exista zi sa nu citim in ziare, nu exista saptamina ca lntr-o emisiune de :;;tiinlala televizor nu aftarn de noi $i spectaculoase apucatu ale microprocesorului. EI este prezent actualmente in complicatele :;;i abstractele calcule matematice, dar :;;i In ingenioasele [ucarii electronice, in cucerirea spatiului cosmic, dar ;;i In treburile de rutina ale bucatarlei. Ne-am obisnuil deja sa credern ca microprocesorul va patrunde in viitor peste tot. $i este foarte probabil. Daca mai toata lumea cunoaste destul de bine, in mare, aplicatule rnicroprocesorului, adica ce face el, pulina lurne este in stare sa-Ii explice si cum tunctioneaza microprocesorul, adica cum face el, ceea ce face. Acest lucru lmpllca, pe linga un respect deosebit la adresa geniul'ui uman care a creat aceasta aschie de siliciu cu proprietati miraculoase, (>i 0 oarecare nelinis te, 0 spaima tala de ne~unoscut. Nu in ceea ce priveste posibilele lui aplicatii distructive, care, in paranteza spus. nu slnt puline s i nici tlnistitoare, ci mai deqraba in ceea ce priveste posibilitatea ca acest produs al omului uzurpe tnsasl pe.rsonalitatea urnana. Temerea este lntr-o mica rnasura j ustificata. j ntr-adevar, in rnasura in care omul a fost atectat de catre mecanizare, tot asa va Ii infliuentat si de introducerea pe scara larga a inteligerilei artiliciale. 'Fara indolala, vaexista un fel' de sedentarism al in te l l q e nt e i , obisnuita sa i se laca tatul de-a gata, va exista un consum de energie nervoasa mult mai redus din cauza preluarii de catre procesoare specializate a tot ceea ce presupune ruttna in gindirea umaria. Dar tot asa cum in secolul nostru, alaturi de mecanizarea di n ce in ce mai avansata, culminlnd cu intraducerea automobilului, s-a dezvoltat 0 puternica rniscare de masa pentru activitalea fi~ica, sportiva, cu scopul de a diminua $i ehiar de a elimina efectele negative ale sedenta-

sa

sa

rismul'ui, tot asa, probabil, se vor dezvolta in viitor sotutitle necesare. Si rna gindesc tot la un lei de sport, un sport al rnintii de data asta, capabil sa preia :;;i sa slimuleze elortul nervos acumulat. Se simte de pe acum cum se dezvolta aceasta directle prin aparltta, :;;i rnai ales prin succesul, de rasunet pe care iI au jocurile creative, d'e inteliqenta, nu numai in rindul copiilor, ci rnai ales in rindul adultilor. Cubul Rubik - echivalind cu atqoritrnul prin care trebuie sa qasesti 0 varianta (pe care ti-ai propus-o) dlir"! 43 000 000 000 000 000 000 de variante posibile e ste , cred, prin imensul succes mondial de care s-a bucurat 5i inca S9 mai oucura. un exemplu concludent. Dar nu aceasta perspective, corectabila de altminteri, nellnisteste sau lnspatrninta. Este yorba de altceva, de 0 terna predilecta literaturii de anticipat ie, care insa dovedeste mec un o as t e r e a mod u lui de tunctionare a inteliqentei artiliciale: uzurparea personatttatllornului de catre inteligenta artificiaia sau, altlel spus, inlocuirea :;;i eliminarea oarnenilor de catre roboti. Daca vrem sa reluarn paralelismul dintre revolutia industriala a secolului al XIX-lea, cu toate implicatiile sale sociale sl economice, :;;i cea a inteligentei artificiale pe care 0 trairn, vorn vedea ca spaima murieltorilor secolului trecut de a Ii eliminat,i de rnasini este la lei de neinterneiata ca :;;i spaima conternporanilor nostrl de a Ii eliminati de roboti. $i aceasta pe baza unei teorii maternatice prin care s-a dernonstrat ca procedeele de algoritmizare nu pot satistace probterne ridicate in oriee domeniu. Or, robotii, cel putin pina in acest moment, nu sint in stare sa rezolve probleme decit prin algoritmi dinairite acurnulati in memoria lor, inserati tot de catre oameni. La lei se pune problema :;;i in domeniul geneticii, realizarile obtinute pina acum :;;i intormatule acumulate in aces! domeniu scapa intelegerii rnultor oameni, reliefindu-se ca miracole pe care stiinte!e Ie gene~eaza in pia nul practicii. Multiplicarea unor organisme prin tehnica de ctonare, realizarea. unor tenonpuri noi de organisme, cu caracteristici superioare, cum ar

fi pomata 0 sirnbioza dintre cartol :;;i rosie Ce realizeaza lin aceeasi olanta tubercull de cartot in pamint sl rosii [a supratata. deschid perspective prornltatoare si to t o da ta tnspatrntnta toae e aplicatillor pe om. Nu ne intereseaza pentru moment, desi :;;i aici exlsta reatizari infrico:;;atoare, aplicatiile in vederea dlistrugerii in masa, generate de cursa nebuneasce a Inarrnaritor. In atara de acestea, exista lnsa riscuri care pot pune in perieol insasi speta urnana prin folosirea nejudicloasa a geneticii. Alternativa procesului natural d'e dezvo"ltare cu interventla omului in propria sa evolutie implica 0 enorrna responsabilitate pe care acesta trebuie sa :;;i-o asume si sa-sl ia rnasuri in conseclnta. Perspective te stnt mai mult decit lantastiee.. Alchi mia pe care 0 visau oamenii evului rne.diu , c os rnar urt!e care populau visurile oamenilor terorizati de nestllnta slnt depasite in condltlile dezvoltarii actuale a creatiei stiln[ifice si tehnice si ale perspectivei de lolosire nemijlocita a acesteia asupra omului. Dar inainte de toate omul trebuie sa se oblsnulasca cu gindul ca acestea exlsta :;;i ca depinde numai de el lie tolosite corect, [udictos, cu rezultate pozitive in propria sa dezvoltare. Mai mari decit eforturile de dezvoltare ate propnei sale existente vor fi , pmbabil, etortunle de depastre a acestui factor psihologic, a aeestei banere a nelncredeni in sliinta. ARTA ANTICIPATIEI

sa

gesturile zilei de astazi irnplica dezvoltarea viitoare, cu toate conseclntele ce decurg d in aceasta. Literatura stitintilico-Iantastica nu mal poate Ii prjvita ca un divertismen! eel put in din simplul motiv ca ea a lost :;;i este una din tormele celie mai autentice :;;i convinqatoare de avertisment impotriva razboiului, impotriva allenarii socletatllor dictatoriale, impotiva injustitiei umane generate de discrepantele sociale, d'e tehnicizarea excesiva etc. / Ea nu mai are rostul, pe care dealttel niciodata nu :;;i l-a asumat, de a contura pe cit posibil in arnanunt viitorul, ci de a investiga gi de a preintimpina p o s ib if l t ate a confiictelor generate de oezvottarea atlt de dinamlca pe care ne asteptarn sa 0 avern in vlttor, in acest context este mai putln important daca speculatilile viziunilor ten nice :;;i antlclpatiet sociale vor I,i contlrmate in viitor, mai important este mesajull pe care-t poarta In sine aceasta literatura pentru prezent in a conleri oarnenilor preqatirea psihol oqica necesara prejntlmpinarf evolutiilor neoortte. $i, totodata, obisnuinta treptata, tina, la ritmuril'e viitoare, la arnblanta societatf eosmice.

De I'a Jules Veme ineoace literatura s tlintitico-fantastica a capatat proportii din ce in ce mal marl :;;i 0 audltls din ce tn ce mai [arqa Iia cititori. o detinltie exacta a acestul tip de llteratura, precurn 5i a ro.lului ei social este greu de tormulat, cu alit mai mult cu cit ea vizeaza viitorul :;;i se bazeaza pe un ritm de schirnbare lara precedent. Un lucru este insa cert. Contrar multor . opinii, bazate dealttel pe necunoasterea acestei literaturi. cum ca ea ar tl . rupia de realitate, literatura de antictpatte este mai necesara ca oriclnd acum, cind realitatea zilelor noastre, optiuntle si

Nu este in tirea lucruritor de a recomanda propriile rea'I,izari. Spera rn ca paginile a c e s t u i a l m a n a h , primul dintr-o serie care. dorim. va deschide 0 trumcasa traditie de acest gen atit de iubit de cititori, sa se recornande singure. Sintem constlenti ca el mai contine $i, lmpertectiunt. ca nu este p~ deplin la nivelul asteptaritor. In ideea ca acest allmanah, in perspectlva, sa He cit mai reprezentativ pentru dorintele si aspiratlite cititori lor nostri, va ruqam sa ne trirnlteti pe adresa redactiet ,,$tiinta :;;i tehnica" toate observatitle :;;i sugestiile menite sa-il Irnbunatateasca continutul, Va asiqurarn ca : ele vor constitui un real sprijln nu nurnai pentru activitatea redactiei noastre, dar :;;i pentru dezvoltarea literatutii d'e anticipatte care in ultima vreme a tuat proporti] in tara noastra.

lOAN
AI!.MANAH ANTICIPATIA

ALBESCU
~ ~

Fiiolil prin excelenta ginditoare, omul a incereat sa intrezlir('"sd cum anume va arata viitorul sau, al urmasilor sal, al civilizatiei pe care a intemeiat-o prin munca ~i crcatie pe Terra. Cu deosebire in acest Irarnintat secol XX, la cumpana a doua milenii ce 'trcbuie sil consernneze inaugumrea unei etape noi, de intl'legere , cooperate ~i intrajutorare ,intre popoarele marii familii a umanirarii, problema illl'estigarii viitorului capiltii 0 importanlil ~i 0 scmnificatie cu totul particulare. Nu este, dealtfel, deloc lntimptaror faptul ca tocmai acum, in aceste ultime decenii ale veaeului nostru, viitorologia s-a constituit ca 5tiinta, iar factorii politici decizionali, precum ~i opinia publica mondiala, acorda 0 importanta tot mai mare studiilor sl cercetarilor din acest fascinant si vital domeniu al cuuoasterri. lata motivele pentru care, in Almanahul nostru de anticipatle - publica tie in care ne sint prezentate eu preeiidere viziuni literare asupra viitorului lui Homo sapiens - nu putcau sa nu fie infaii~ate si opiniile celor care pregatesc, prin actlvitatea lor coudiana de cercetare $tiintifica pusa in slujba progresului general al omenirii, peisajul umanist-stiintific al seeolului XXI. lntrebarile ee compun ancheta noastra vizcaza, in ciuda aparcntei lor banalitiiti, tocmai acele aspecte umanist-stlintiflce care, sintern convinsi, vor domina viata ~i activitatea ornului secolului XXI. Raspunsurile interlocutorilor nostri, pcrsonalitati marcante ale vietii stiintificc si spirituale din lara noastra , sint, veti vedea , argumente serioase in acest sens, ele eonturind 0 imagine armonioasa a viit orului, in care progresul stiintific trebuie sa sc imbine organic ell umanismul. '

u.
""1

Careconsiderati cd va in domeniul ilv. de acuvtrate, descoperirea ItiinJijicd de eea mal ",are imp or· (a"rif pentra omui secoluJu; XX/? _
.Ie 1'0' e:drafe Cum

n.

Dacd, in ce imprejurdri fi ctnd anume considera,; cii produce eontactul ome}lirii eu 0 cil'ifiza1ie

~.

restrii.?

@). secotut

(j)

vede/i

de'llioitare(l

comunidirii

illterumtUle

in

~'iitor?

Or. docent

OUMITRU
ECOLOGIE

TEACI:

iNAl TA CONSTIINTA DE INTERES A FJECARUI IND1VIO FAJA DE SEMENUl sAu


1. Cea mai mare descoperire a secolului XXI in dome" niul ecologiei va Ii cea leqata de deterrninarea unor relatu ecologice de tip nou capablte sa lrnpace omul cu med'iul ambiant, prin dirijarea controlata a procesului de totoslnteza sau eventual de cherneosinteza. care sa asigure atlt satislacerea nevoilor de hrana cit $i a erlergiei regenerabile necesare unui trai ci~ ~ ...tMANAH ANTlCU'A TIA

vilizat pentru o m e n i re . Aceasta inseamna in produclie obtlnerea de plante cu capacitate tri pia sau cvadrupla de totoslnteza. fata de cele actuale, cu ajutorul ingineriei g'enetice s i care sa ofere omului direct, lara ajutorul animalelor superioare, principalele elemente de hrana echitibrata, in special, proteica, de lnalta calitate. De asemenea, sa contribuie cu 0

masa abundenta de materii prime pentru industriile prelucratoare care sa intocuiasca sursele fosile, in special de hidrocarburi si carbune. Prin aceasta descoperi re trebuie sa se frlneze procesul entropic, reciclarea surselor de energie si nrana $i sa se realizeze pastrarea ~i sportrea fertilitatii solului, recircularea p rodus ll or care a stazi se pierd in rnari $i oceane, mai ales a celor delicitare cum stnt; fosforul, sulful, potasiuf. Pentru satislacerea necesarului de tirana proteica echilibrata trebuie sa se electueze obioconversie cit mal elicienta utilizlnd tehnici microbiene mult mai econornlcoase

decit cele zootehnice, cu pierderi minime de substante utile rotostntetizate. Conversia actualii din materia vegetala in productte antmatiera e ste 1'/5, 117, din care aproape jumiitate se pierd entropic, mai ales sub formii de carbon ~i azot in atmosfera. 2. Consider ca, pentru a comunica cu extraterestril. trebuie sa se dovedeasca mai intii ca exista. Mijloacele rnoderne de comunicare nu au permis inca depistarea un or planete sau galaxii, unde se fi ajuns la organizarea rnateriei sub forma vie. 5e presupune intii mod'ernizarea mijloacelor de investigare prin sporirea vitezelor de parcurs, multiplicarea mijloacelor care sa anvizajeze pcsibilitatile de receptie. ~i modul de organizare a unor forme de viata extraterestra, Avem destul de lucru pe Pamint ca sa ne facem vlata mai bunii. Ideea in sine nu trebuie lnsa abandonata sau considerata absurda. 3. in primul rind oamenii trebuie sa ajunqa la 0 inalta constiinta de interes a intregii umanltat] $i a fieciirui individ in 'Parte fata de sernenul sau, traitor pe Pamint, pentru ca aceasta ne va apropia intelegerea telului urnanitatii intregi, care in fond este acelas], de a trai mai bine, de a-$i satisface nevoile materiale \ii spirituale la nivele tot mai ina 1,le nu in detnmentul , unuia tata de celalalt. ci 1n dobindirea impreunii a bunurilor, cu glrijii, pentru pastrarea echilibrului \ii a conditiilor de destasurare vietii pe Parnlnt, Aceasta presupune un foarte inalt grad de civilizalie \ii cultura, pentru crearea unui climat de increuere $i respect reciproc. Pentru impa rt i rea co recta a ceea ce se doblndeste, este nevoie sa se producii mult mal mult, in esenta tucrurl utile ornutul,

exeluzind, pornind de aiel, productia de arme. Practic, presupune un limbaj com un, aceeptarea corecta a notiunilor, un nivel lnalt de cultura. un efort mare al intregii ornenlri care sa elimine pornirile rnostenite ancestral, mai ales in ce priveste pregiitirea \ii dueerea riizboaielor \ii eoncantrarea efortului pentru Invatarea. pentru utilizarea cap ac i tat+i maxi me a liintei umane spre dirijarea pentru sine atit a fenomenelor natu-

rare cit $i a mijloacelor create, pentru satistacerea integralii a nevoilor de viata. Aeeasta presupune eradiearea instinctelor primitive, presupune invatarea unui comportament orientat spre producerea bunurilor materiale, spre echitibru organic \ii spiritual. Nu este yorba de comportarnent .Jnqeresc", ci un comportament bazat pe un inalt nivel de culturii $i civilizatle.

Cont. dr. ing. MARIANA- BELI~:


ELECTRONICA .

IMPLEMENTAREA

lOGICII MUlTIVALENTE
a informatlllor. Nu s-a putut stabili nici daca substratul energetic al acestui fen omen este de natura electromagnetica sau de aM natura. Nu avem in prezent, de asemenea, nici cea mai micii idee despre felul in care se codifica \ii se decodltica informatille. Descifrarea acestor taine ale naturii ar ad'uce IOU numai apticatii de prim ordin in cornunlcatil. ci ar deschide drumul ciitre comanda calculaterutui cu ajutorul gindului. Aeeasta ar insemna 0 simbioza mult rnai strinsa lntre om \ii calculator, un important pas tnainte spre realizarea creierului bioelectronic visul de aur al ciberneticienilor. 2. Cred ca in mod sigur ne vorn lntllni cu alte civilizatf extraterestre. Poate nu in secolele XXI sau XXIII, dar desiqur intr-un vii tor nu prea indepartat. Cred insa ca pentru a comunica va trebui sa fim unii in prezenta altora, deoarece limbajul nostru este probabil foarte deosebit de all altor fiinle rationale. Existii cred 0 ..bariera" de codificare care ar stinjeni comunicarea la distanta. Logica noastrii depinde de realitatea noastrii \ii e greu de crezut ca in alte conditli s-ar ajunge la aceeasi expresie ca la noi. 3. Comunicatla radio prin fibre de sticlii \ii iaserul vor miiri cu cite va ordine de rnari me capacitatea de transmisie a retelelor de lnforrnatii ale secolului XXI. Pe plan interpersonal, se va generaliza. probabil, radl o tetef on ul la purtator, cu cod personal.
ALMANAH ANTICIPATIA ~ <:;.Jr

sa

1. Cred ca una dintre cele mai irnportante descoperiri :;;tiintiNce ale secolutui XXI va fi realizarea unor dispozitive electronice logice multiva[ente. Despre ce este yorba? In prezent, circuitele log ice sint binare, fiind modelate dupii logica bivatenta. Cu alte cuvinte, ele se incadreaza numai in douii stan - da sau nu -, adica .judeca'' informatta prtrnita numai dupa criteriul .este adevarat sau nu". Desigur, creierul urnan a fost $i el modelat binar dar, conform cercetarilor fiziologice actuate, el poate lucra $i lntr-o logica muttlvalenta, in care adevarurite pot fil incadrate in rnai multe start. Un lueru nu este numai adevarat sau fals, ci el poate fi analizat multilateral, in logica multivalentii. Desi asemenea procese 10gice au putut fi modelate deja matematic, dispozltlve, electronice care sa realizeze 0 asemenea analiza nu au putut fi inca materializate, dilicultiitile tehnice Hind deosebit de mari. Realizarea unor asernenea dispozitive ar duce la 0 mult mail serioasa pertectionare a inteligentei artificiale. Ele ar modela cu mult mai bine intetiqenta umana, fapt cu urmiiri dintre cele mai fertile in nurneroase domenii de activitate ~tiintifica $"i tehnica. alta mare realizare stlinttfica a veacului: urrnator consider ca va fi descoperirea suostratuiui energetic $i a modului de codificare a inforrnatlei in transrnisia extrasenzoriala. Deocamdata nu se stie inca nirnic despre modul in care se tace transrnisia telepatica

Acad.

NICOlAE

TEOOORESCU:

MATEMATICA

TEORIE GENERALA MOOElATOARE $1 UNITARA A SISTEMElOR


tatt, cum sade bine oricarui cercetator, in ceea ce priveste exlstenta unor clvlllzatii extraterestre. Scrupulele inerente orlcarui " glnditor $tiintific ne lnceamna sa ne terim. de la inceput, de a tnteleqe. obligatoriu, prin civilizatii structuri socio-economice $i cuttural-stltnttttce asernanatoare celor din istoria ci vi l i zat ii l o r terestre. Aceasta ar implica realizarea unor conditii fizice. chi mice, biologice. sociale. economice. culturale $i stiintifice asernanatoare celor care au evoluat de-a lungul celor 4 miliarde de ani de viata atribuiti Parnlntului. Totusi, din cunoasterea tot mai profunda a structurli materiei. din cuceririle astrofizicii zilelor noastre. din expenenta zborurilcr cosmice, ale asetenizarii. a posibuitatitor omutui de a invinge gravitatia, razele cosmice $i atte raoiatil uciqatoare, sintem indemnati sa extrapolarn ideea existentei in univers a vietti, ca fenomen cosmic. in consectnta, dind statistic crezare estirnarilor tacute de cei ce-$i inchina vlata, talentul, vointa $i Iorta de patrundere a unitatil deztegarii talnelor cerului, sintern condusi sa admitem existents vietii $i In valte parti ale universului. lMai mult decit atlt, adrnitlrrd universalitatea legilor reatitatii obiective, sintem tentatt adrmtern si forme de organizare ale unor fiinte ca societati lnzestrate cu 0 experienta de tipul a ceea ce fiecare dintre noi. in telul sau, intelegem prin civilizatle. in ceea ce priveste posibi!itatea unor contacts. este necesar sa preclzarn ce putejn intelegeprin contacte. In orice caz. trarnsmiterea teoremei lui Pitagora nu a oat pina in prezent roade $i daca, de exemplu, structura geometrico-tlzica a portiunii din univers, unde a ajuns acest semnal, ar fi tlnstertana. teorema lui Pitagora ar trebui interpretata ~i apoi inteqrata ca atare in lntorrnat!a receptlonata,' fiindca in spatule finsleriene rnasura tunqirnitor depinde si

1. Domeniul meu de activitate este maternatica, iar predilectiile mele in maternatica se indreapta spre doua oblective: crearea unor noi instrumente de investigalie. Indraznete $i de surprinzatoare apli-· cabilitate in cit mai variate domenii; crearea unor noi teorii inspirate de prObleme majore puse altor ramuri ale ~tiintei. ale practicii socio-economice. sau ate culturii ~i artelor. in . momentul de fal? am senzatia ca 0 teorie generala a sistemelor. modetatoare, unitara, a sistemelor concrete din care se compune realitatea obiectiva ar intruni conditia ceruta de intrebare. ca $i satisfacerea predltecttilor exprimate. Noliunea de sistem este una dintre cele mai vechi in ~tiinla $i in filosofia cunoasterii. dar din nurneroasele sate acceptiuni care au condus la tol atit de numeroase conceptii, de-abia ultimele decenii ale secolului nostru au desprins unele care au condus la teorii sau rnodelari matematice. Totus l , desi eu insumi am conceput una care urrnareste obiectivul formulat - de a fi modelatoare unitara -, astept atingerea lui cit mai curlnd, fara a insinua ceva nici asupra tormei sau -autcrulul. nici asupra modului iln care st-ar d'ovedi Importanta in viata societalii umane: 2. Cunostintele mele de astrotizica sint la nivelul unei curiozitat! i'nsuficient tundamentate stiintlfic, desi am reusit sa Ie impartasesc amator intr-o carte aparuta de curind. 1n tovara$ia unui specialist de inalta cornpetenta, regretatul meu prieten, profesorul Gh. CHIS. Tjtlul acestei cartt, "Cerul. o talna dezleqata", are ceva emfatic in tnoraznea!a lui. dar este mai deqraba lnspiratia editurii "Albatros", fiind sprijinit pe cel conceput de noi mai modest: ..Astronomia in viata societetn". Din cunostintele noastre, pina in prezent nu exrsta deeft prszurntf $i asptrati! ale unor oameni de stitnta avin~ALMANAH ~ A'NTICIPATIA

sa

de dlrectia in care se rnasoara. $i cine stie pece directii ar ajunge leorema lui, Pitagora transrnisa de noi?! 3. Cartea doctorului ~Iexis Carrel, "Omul, aces! necunoscut", sc rlsa intre cele doua razboaie mondiale, a produs 0 senzatie covlrsltoare asupra tuturor celor care, avind profesiuni intelectuale, i$i puneau problems chinuitoare asupra mecanismelor vietii in corpul ornenesc si in prjrnul rind in creierul nostru. I ncercarea de autoanatiza este de la inceput pusa sub semnul Intrebarii. daca poate avea sernnificatie ~i rigoare s ti int if ic a . De aceea, doctorul Carrel conslcera ca omul este departe de a se cunoaste pe sine, ignorind am fenomenele fiziologice cit $i pe cele psihologice care se petrec in organismul sau, chiar daca Ie cercetsaza pe altii. Crearea ciberneticii, stiinta tunotlonaril sistemelor organizate prin interconexiuni ~i interdependente, a adus lumini noi in cunoasterea functionarf organismelor vii, conexiunea inversa explicind tenomene esentiate de comportare, raspunsuri la stimuli $i parturba ri. autoreglare etc, care intra in mijloacele naturale de comunicare urnana. Electronica $i automatica, ram uri moderne ale stiintelor tehnice, au revolutlonat comunicarea umana , t lnrnd seama in modelarea tehnica a comunicarll de caracterul cibernetic at o'rganismului uman. Astfel, prin codificarea convanabita a informatiei, au aparut radioul $i televiziunea, cinematograful sonor $i uneori in relief, telexul, ca mijloace de c o rn u n i c a r e urnana, Nu trebuie uitat nici calculatorul electronic, caruia i se atribuie calttatl asernanatoare creierului omenesc. pe care 11 rnodeleaza in acttvltatl importante ca operatil 10gic-d'eductive pe baza de programe. lnteliqenta artificlata a creierului etectronic da ornului posibilitatea de a se lasa inlocuit in activitati intelectuale, astlel Incit comunicarea intarumana capata noi varente prin folosirea calculaterul'ui electronic. Acesta poate regia mersul rachetei cosmice sl, combinat cu camere de luat vederi !;>i aparatura electronlca de rna-

sura, lnloculeste omul in cercetarea spatiului cosmic, comunica date $i rezultate, dind astfel comunicarii interurnane noi $i senzationale valente. De aceea, cred ca secolul urrnator va perfectiona aceste mijloace de cornunicare interumaria lntr-o rnasura greu de estimat.

".GRASERElE" RADIATIE GRAVITATIONAlA COHERENTA


1. In lupta omului cu un iversul, 0 lupta dealtfel armonioasa, un ro] principal Il joaca cunoasterea $i utilizarea tortelor de interactie dintre particulele elementare. Dintre cere patru tipuri de interactii cunoscute astazi: fortele nucleare (staoe !iii, tari), tor;tele electromaqnettce $i cele gravitationale, cele care rarnln mai putln cunoscute sint totusl tortele ce au fost utilizate primele, adica cele qravltationale. Ideea pe care vreau sa 0 avansez este aceea ca secolul urrnator se va destasura sub influenta descoperirilor privind un nou mod de utilizare a clrnpulul gravitational, ceea ce va comduce la 0 civilizatie cu aspecte complet noi, tot alit de greu de imaginat de catre contemporanii nostrl pe cit de greu i-ar fi fost unui cruchit din secolul XI sa-st imagineze civllizatia de astazi. Pentru a putea Inteleqe ce va aduce nou seco'lul urrnator, este necesar sa ne familiarizam cu cite va concepts de ctrculatie mai restrinsa care se forjeaza astazi in marile centre de cercetare ale fizicii. Fizica secol ul ui nostru Re-a obisnuit cu conceptele de continuu $i dicontinuu, de cimpuri $i particule, cu ideea ca orice lnteractie elementara consta din schimbarea star!i unei particulela un moment dat, in timp $i intr-un punct djn spattu $i ca aceasta schimbare are loc prin absorbtia sau emisia unei particule. lDescrierii lnteracttet electrice prin intermedlut unor torte care s-ar exercita la dlstanta intre doi electroni i se substitute 0 noua imagine echlvalenta, din punct de vedere all prevederii comportarii celor dol electroni. in aceasta imagine, datorata in special lui Feynman, Iorta care se -exercrta intre electroni este rezultatul schimbului de fotoni virtuall : lntre aces tia. Astfel, cu fiecare cimp de torte se asoclaza 0 particula: fotonul cu cirnpul electromagnetic, mezonii cu cimpul de forte nucleare, gravitonii cu etrnput gravitational etc. Daca fotonii $i mezonii au devenit obiecte pe care lie putem produce usor, gravito~ nii repre~inta inca 0 problerna ,pentru fizica secolului nostru. Ei sint asociati cu undele gravitatiohale $i primele dovezi de existenta a acestora au fost obt in ute abia in 1979, prin studlul unor stele dubie, probabll neutronice. Exista 0 deosebire esentlala intre particulele care descriu clmpuri d'e forte $i particulele care genereaza cirnpuri de forte. Primele se pot suprapune orlcite in aceeasi stare, spre exemplu pot sa ocupe ac eeas i pozlt!e in acelas l timp. Acestea au un spin, 0 mlscare de rotatie proprie, rnasurata printr-un numar intreq: 0 (mezonii), 1 (fotonii), 2 (qravltonlj). Spunem ca aceste particule sint bozoni. Celelalte particule nu se pot suprapune in aceeasi stare, ca dealtfel $i corpurile din fizica aristotellca: ele au spinul rnasurat cu numere fractio, nare: 1/2, 3/2 etc. $i sint numite fermioni. Pina in urrna cu cttlva ani se considera ca aceste doua categorii' de particule descriu rea Iitat i complet diterite (,fol""\e $i corpurl) sl nu se pot trans, forma unele in altele. Dezvoltarea . unor teorii noi, care asociaza transtorrnarlle spatiale $i temporale asa cum

erau utilizate in teoria relattvttatii cu transformiirile proprtetatitor interne ale particulei or, cum este spinul, au condus la 0 noua transformare, care a capatat denumirea de "supersimetrie", deoarece asociazii simetriile spatlo-ternporate cu simetriile specifice spinului particulelor. Prin intermediul unei supersimetrii se pot transtorrna bozonii in ferrnroni $i invers. astlel de transformare se face cu 0 variatie de spin de ±1/2. Care este conseclnta unei transtormarl de superslmetrie? Sa pornim de la faptul cil. particula cu spinul cel mal mare este gravitonul. EI se poate transforma prin supersimetrie lntr-o particula Cll spin 2 - 1/2 = 3/2, care a primit denumirea de gravitino $i ar putea da 0 forta gr!lvitationata de distanta mica. La rindul sau, gravitino s-ar putea transfo rma tntr-o partlcula de spin: 3/2 - 1/2 = 1. Or, asttel de particule sint fotoniL Acestia se pot transformain particule cu spin: 1 - 1/2 = 1/2, care sint electronii $i quark-urile din care sint formati neutronii, protonii, deci atomii din care este constituita lumea noastra, Concluzia la care sintem condusi este sirnpla: Toate corpurlle $i Iortele din universui nostru au 0 origine comuna, cimpul gravitational. Pe de alta parte, in transformarea de supersimetrie apare un fapt straniu pentru mentalitatea n oast ra . Transformarea unui fermion intr-un bozon ~i apoi din nou in fermion are loe cu 0 de plasare in spatlu si tirnp, Clta energie este necesara pentru aceasta transformare $i cit de mare este deplasarea spatto-ternporala nimeni nu 0 poate spune astazi: dar 0 vorn stl eu siquranta in secolui viitor. Cu putina imaginatie, am putea sa substituim aeest proees mtj l oa c et o r noastre actuate de locornot!e, dar cred ca nimeni nu are astazi dastula fantezie pentru a eonstrui imaginea unei civilizatii bazate pe transformarea de supersimetrie. Exista, Insa, ~i consecinte care sint rnai apropiate de capacitatea noastra de lntelegere. Astfel, printre particulele prevazute de teoria superqravitatiei, teorie care aso-

10
v.

ALMANAH ANTICIPATIA

~~ ~

ciaza transformarea

de supersimetrie eu teoria relatlvttatti generale a lui A. Einstein, exista 0 partlcula denumlta, de catre J. Scherek (1980). gravifoton. Asocierea gra~,jtatlel eu fotonul provine din faptul ca aceasta particu'a, care descrie forte g,ravitalionate, are proprietati similare cu cim.pul electro mag netic deseris de fotoni. Gravifotonul deserie tnsa forte gravitalionale de respingere! Daca experientele care s~nt in curs vor dovedi existents lor, atunei ne putem usor imagina realjzarea. in secolul urrnator, a unor radiatu gravitationale coherente, asa cum producem acum radialii electromagnetice coherente , cu lasere. Am putea sa Ie numim ..grasere", utilizind un termen lntrodus de Brillouin, lin 1972. Dar, aceste grasere exercita forte de respinqere gravitalionala, cu consscinte deosebite pentru procesele enerqetlce. lata trei idei care as tea pta seeolul viitor pentru a trece din domeniul teoriei log ice, ~i maternatic coherente, IA domeniul reahtatilor experimentale, pentru a servi practica soclala. Dealtfell, nu slnt si ngurele. 2. Omul este prin esenta sa sociabil ~i curios. Atunci cind ho:mo priimigenius umbra eautlndu-si hrana departe d'e vatra lui, colinda poate !?i C(IJ speranta de a intilnl alte fiinle asernanatoare lui. Clnd am avut corabii eu care sa ne aventurarn pe ocean, am cautat fiinle asernanatoare noua In alte continente. Astazl, cautarn cu sondele cosmice urrne de viala pe alte planete, dar cautarn !?i cu mijloacele tntormattonate specifice civiUzatlel noastre urmele unor intorrnatn care ar putea sa vina de la fiinle lntellqente aparute in alte regiuni ale cosmosului. Catculele teoretice arata ca planete ca a noastra, In sisteme solare similare ou al nostru, pot sa fie m ulte In universul accesibil cunoasteIrii umane. Giordano Bruno a fast ars pe rug pentru ca a crezut in exlstenta unor infimitali de lurnl similare cu a noastra, De la dorinta de a nu fi si,nguri In univers plna Iia dovada !?tiinliHca drumul este inca lung. Cred ca mal intii va trebui sa facem un pas lnainte in a interpreta, pentru
~ALMANAH ~ ANTICIPATIA

a Ie In\elege 1r:Jcadrul log,ieii noastre, rnanitestari ale unor sisteme Interloare noua, ca plantele si animalele din [urul nostru, care ne slnt inca stralne, desi ne sint utile. Abia atunci am putea extrapola, pentru a putea inlelege eventualele semnale ale unor [nteliqente superioare noua, In fond, nimic nli ne aslqura ca, daca exista sjsteme inteligente altele decit omul, acestea au aceeasi structure ~i aceeast constanta de timp cu noi. 3. Platon limita nurnarul de locuitori ai unei cetatl antice la nurnarul oamenilor care, strlnsl in plata publica, ar putea auzi vocea unui orator. Coeziunea cela\ii era conditlonata de receptarea infermatiei, iar aceasta depindea de mijlocul de transmlsle care era sunetul creat de vocea urnana. in epoca noastra, coeziunea s-a extins la toate regiunile globului prin trecerea de la sunet la undele electromagnetice, taclnd ca parnintul sa fie 0 mare cetate. Mai mult chiar, !?i luna, atunci clnd cosrnonautil se plimba pe ea, a devenit un o'biect familiar' pe ecranele televlzoaretor noastre. Prima idee care se impune este trecerea de la undele etectrornaqnetlce la un alt mijloc de informare, cu 0 putere de penetrate pe care acestea nu 0 au. Avem la indernina particulele denumite neutrini, fara rnasa de repaus ca si undele etsctrornaqnetice,' !')'i fara sarcina electrica. Ele pot patrunde prjn parnint !,)i pot strab ate , dl sta nt e imense in univers. Se construiesc astazi telescoape de neutnni pentru a obtjne informalii din cosmos, prin analiza neutrinilor care vin pe supratata parnlntului ~i se ineearca utilizarea lor pentru a menline leqatura cu submarinele ce coboara la adincimi la care undele electromagnetice nu mai sint utilizabile. Neutrinii ne vor asig,ura In viitor mijloacele de comunicare la distante marl. Desigur ca ei nu VOl' exclude sistemul nostru de unde electromagnetice, dupa cum acesta nu a exclus utilizarea sunetelor vocii umane acolo unde acest mijloc se dovedeste mai comod. Orice dezinteqrari beta-radioactive sint lnsotite de erni-

tere de neutroni. Daca, de exemplu, ar exista tlinte inteligente intr-o galaxie departata de a noastra, care ar analiza i ntensitatea cu care sint bombardati cu neutrini din univers, ar constata ca in Calea Lactee, IInga 0 stea (pe care noi 0 numim ..Soare"), a aparut in uttirna vreme. 0 sursa intensa d'e neutrini, care creste exponential. Credeli ca ar fi atit de inteligenti Incit, pornind de la aceasta Intorrnatie, sa traga conctuzra ca acesti neutrini sint rezultat,ul dezvoltarf energeticii nucleare, al reactorilor n ucleari de pe planeta noastra, datorita taptului ca la fiecare ~isiune nucleara 5% din energia prod usa apare sub forma de antineutrini care se disiperseaza'in cosmos? Sau, poate ca ar face alta ipoteza. Pornind de la ideea ca activitatea inteliqente presupune concentrarea de potasiu in creier i?,i ca potasiul, fiind beta-radioactiv, emite antineutrini, ar trage concluzia ca inteligenta creste exponential in galaxia noastra ... !! Ipoteze explicative facem !,)i noi astazi cu privire la neutrinii care ne v,in din univers si una dintre problemele nerezolvate in mod satlstacator priveste neutrinii ce yin din propriul nostru Soare. tstorla evoruttei mijloacelor de cornunlcare air putea, credem, sa fie expusa astfel: de la sunete, la unde electromagnetice, [a fotoni st, apoi, de la fotoni la neutrini. Si, in fond, de ce nu ne-am imagina ca, in viitor, am putea intelege mai bine ce se ascunde sub oonoeptul de particula care are 0 viteza mai mare decit viteza luminii? Utilizarea acestor tahioni ar revoluttona transmiterea i ntorrnatillor intr-un mod greu de Intrezarit in prezent.

11

AUREl

STRDE:.

MUZICA

OElVALu/RILE ESENTIALE NU SlNT COMENSURABILE


1. in domeniul meu, compozitia muzicala, nu Grad' ca se poate vorbi de 0 descoperire importan ta pe sec ol ' tdeea ..secolul si descoperirea" mi se pare a fi de un senzational stupid si in alte domenii, cu atit mai mult in cete ale creatiei intrinseci in care individualul are un rol aproape e xctusiv. Fiecare compozitor ce rnerita acest titlu va face ln !iecare din lucrarile lui mari 0 desco,perire, care dintr-un anume unghi de vedere va fi ..descoperirea secolului''. Dezvaluirile esentlale nu sint cornensurabile, elesint pur !Ii simplu $i acest lucru trebuie sa ne bucure. 2. Nu sint de meserie $i, nu pot face atlrmatu tara nici un temei. Mai Intli, cred, ar trebui sa se demonstreze - ;;i nu prin ipoteze sirnplu statistice - ca exlsta civilizalti extraterestre ;;i abia apoi am putea raspunde la 0 asemenea -intrebare. 3. A;; spune rnai oeqraba cum doresc: cu ajutorul tehnicii, care evident este de banuit ca va evolua intr-o anumita masura, se vor stabitl legaturi mai rapide si de 0 calitate maifina intre oameni atlati la distante rnari. Vol putea, poate. vorbi zilnic cu un prieten patagonez $i ne vom putea vedea pri n intermedi ul unui ecran. Problema care se va pune este ilnsa urmiitoarea: catitatea urnana a relaliilor stabilite in acest mod se va Irnbunatati? Depinde oare atit de mult de usurtnta comunicarii. asa cum ni, se pare astazi, sau de factori de natura pur urnana lnsa insuficient studiati?

din alte elemente. in ;;tiinla exlsta fenomene semnalate d'e Louis Kervran, care conduc la concluzia ca esle posibna 0 transrnutatte pe cale enztrnattca fecula de organismele vii. In prtnciplu, aceasta transrnutaue are lac prin depJasarea unul proton sau a unui nucleu de oxigen, pentru a da nastere unul nou campus. De exernplu: 15 N ._ 16 0 _ 31 P 7 8 15 sau 14 N 7

17 0 _ 31 P 8 15 sau

32 S _. H 1 _ 31 P 16 1 15 sau

28 Si +H 1 _ 29 P
14 1 15 2. Da ca admitem "Iegea I?robabililalii", atunci trebure sa tim de acord ca este foarte probabil sa existe in univers. poale in alte galaxii. planete care sa alba condltu asernanatoare cu cele de pe Terra ;;i care au putut gener13 torme asemanatoare de vlata. Posibilitatea intrarii In legatura cu clvllizatli extratereetre, tlnlnd searna de progresele in domeniul cercetarii spatlutul cosmic, ered ca se va putea lntlrnpla la mijlocul secolului XXI. 3. Comunicarea interumana i~ secolul XXI va fi tactlitata de nolte cuceriri ale stlintei, noi forme de energie, noi materiale, care prin satelitii de telecornunicatii $i revolutia in informatica vor permite accesul intregii omeniri ta cuceririle s tiintei ;;i civiHzatiei.

Prof.

dr. docent

'DAVID

DAVIDESCU:

AGROCHIMIE

PRESIUNE $1 TEMPERATURA NORMALE


1. 0 descoperire s tiintiflca cu un rol deosebit asupra asigurarii resurse'lor de hrana ale omenirii in secolul XXI ar fi obtinerea de materii prime pentru lnqrasarnintele fosfatice prin - transmutatta elementelor la presiune ;;i temperatura obisnuite sau prin precipitare din oceanul planetar. intrucit in perspective se prevede epuizarea unor materii prime de iba~a in industria ingra$amintelor minerale, ca de exemplu a rocilor fosfatice, in tats specialistilor se pune inca de pe acurn problema gasirii unor noi solutii. Oat Iiind ca fosforul este unul din elementele necesare tuturor organismelor vii, el intriend in alcatulrea codului genetic, nu se poate pune problema substituirii acestuia cu un alt element. De aceea, pentru aslqurarea in perspectlva a un or produse care servesc la crestsrea productiel agricole, cum sint Inqrasamintele losfatice, . este necesar sa se gaseasca noi solutti. Una consta din extragerea to st or u!ul din oceanul ptanetar. 0 alta posibila esle obtinerea prin transmutatte la presiune $i temperatura normale a fosforului

TRANSMIJTATII NUCLEARE LA

NICOlAE

IONESCU-PALlAS:
FIZICA

RElERVA DE AFECTIVITATE UMAIVA ARE uNcal/iNT HorARiTOR


1. Este greu de precizat care va Ii cea mai mare descopertre ;;tii,n\ifica a secolului XXI, deoarece se spera ca vor fi rnulte descoperiri exceptionale. Citez, la intlmplare, eiteva: elaborarea unei teorii complete a particulelor etementare din care este constituita materia; construirea unui model despre geneza fizica a Universului, bazat pe principiile $i datele certe ale stiintel: sinteza, la nivel molecular, a unor elemente ale materiei vii; exploatarea Un iALMANAH ANTICIPATIA ~ ,~

12

versului astrotizic astfel lncit sa permiM! 0 estimare siqura a sansei de existenta a unei clvillzatll extraterestre; progresul ~tiintelor despre globul terestru Intr-o rnasura sufjctenta pentru a prevedea une'le catastrote (cutrernure, inundatil, uraqane) !?i chiar pentru a atenua efectul lor etc ... Eu n-arn sa rna refer insa ta nici una din aceste descoperiri, ci Iia 0 alta cu caracter tehnico-sttintrfic, a carel irnportanta rezida in impactul ei social' de mare actualitate si profunzirne. Este vorba de obtinerea reactiei termonucleare controlate. Ne~esitatea acestei descoperiri nu provine din considerente in primul rind teoretice, ci practice. Omenirea, a nq aja ta lntr-o dezvoltare a s tiintei :?i tehnicii tara precedent, este confruntata in prezent cu cunoscuta criza de energie, care doua aspecte: 1) rezervele mondiale de cernbuslibili conventiona!l slnt repartizate foarte inegal pe glob; 2) -aceste rezerve stnt in perspectiva de a se epuiza intr-un viitor nu prea lndepartat. Heactia terrnonucleara de sinteza a deuteriului in heliu, CUi eliberare de neutroni rapizi, va constitui 0 sursa de energie pentru toate popoarele $i va asigura 0 dezvo'itare nestinqherita pentru multe mii de ani. Imensele cantltatl de energie care In prezent creeaza primejdia dlstruqer]i civilizatiei umane vor fi, in viitor, utiiizate pasnic ~i centrolat pentru inf.lori rea civllizaliei, pentru bunastarea materiala $i culturala a tuturor popoarelor, fara deosebire. 2. Cind, in secolul XVIIII, Fontenell'e se Intretlnea COI1fortabil cu 0 marchiza asupra pturalitatii lumilor, nici nu banuia ce discuti'i aprinse se vor stirni intre urrnasu lui din secolul XX, contruntat i cu farfu,riil'e zburatoare si CU filmele terifiante despre invadatori cosmici. Acceptind sa raspund la aceasta intrebare, trebuie sa precizez de la inceput ca nu rna nurnar printre partizani] celor care cred ca planeta noastra ar fi fost vizitata de tllnte inte[igente de origine cosrnica. In acelasi limp, nici nu exclud au desavirstre aceasta posibilitate. Parerea mea este ca raspunsui la intrebarea dace -exista fiinte inteligente pe aite pla-

~re

nete (eventual in alte sisteme solare) $i daca am avea vreo sansa de a intra in comunicatie cu ele este tot una din problemele mari ale secoluun XXI. Fara Ind ol ala , astazt avem incomparabil mai multe elemente pentru a discuta aceasta problema decit avea Fontenelle pe vremea lui ~i chiar H. G. Wells, cu celebrii lui invadatori martieni. $tim, de exemplu. ca nici martienii, nici venusienii nu exista $i ca celelalte planete ale sisternului noastru solar sint lipsite de viata, chiar sub forma eternentara. Prin aceasta, problema ca atare nu pica, devine doar mai cornplicata, transferind u-se in att sistem solar. Cel mai apropiat soare de noi (in atara de soarele nostru, in jurul caruta glravitam) este la 0 dlstanta de circa 3 ani lumina! Daca am Ii siguri ca acel soare (Alpha Centaur,j) este din toate punctele de vedere asernanator cu al nostru ~i ca am in jur un corte] de planete, ne-arn putea gindi la un dialog cu vecinii nostri centaurieni (pe care nu trebuie neaparat sa nu-l reprezentarn ca pe niste centauri, dar pentru care nici nu este obligatorie infatisarea uma noida ). Pro; blerna formarii sistemelor planetare, precum si taptul daca un soare acre in mod necesar (sau numai accidental) un cortej de planete reprezinta 0 etapa viitoare indispensabila pentru a da un raspuns stli nlific la problema pusa. 0 a doua etapa, la fel de indispensabila, ar fi 0 cunoastere mai exacta ~i mai cornpllcata a diverselor surse de radiat!i cosm.ce :?i de cimpuri nefavorabile pentru sinteza materiei vii. Descoperirile astrofizice si cosmologice de pina acum au adus sistematic dovezi care converg spre 0 aceeasi concluzie: viata in univers este un fenomen extrem de rar. FHnd atit de rar, iar distantele atit de imense.s-ar putea. atunci cind din lntlrnplare vorn receptiona un mesaj inteligent din cosmos (deoarece de ani de zile se cauta asa ceva). sa nu descoperirn in fond decit 0 piesa arheologica, a unei civilizatli disparute cu milioane de ani in urrna. 3. Problema amelioriirii cornunicatiilor interumane este un obiectiv contemporan al umanitatii - 0 sarcina a se-

colului XX ;;i nu XXII. In prirnul rind, comunitatea orneneasca (devenita intre tirnp din ce in ce mai constienta de faptul ca reprazinta 0 00munitate de scopuri $i destine) trebuie sa Inlature primejdia distrugerii clvulzatlet ~i a speclei umane printr-o confruntare nucieara. Cred ca $tilinta $; filosofia ;;ti,intei pot contribui la atingerea acestuii mare obiectiv in diverse moduri. Se poate argumenta rational netemeinicia oricarui motiv care duce la ura omului fata de om. in acetast tirnp. prin respectarea tradittilor de civltlzatte !;li cultura ale tuturor popoarelor, s-ar putea. instaura, treptat, un climat de lncredere $i stima reclproca intre popoare, pe fundalul carula sa se treaca apoi la solutionarea probternelor mai dificile - rldicarea economica $; culturala a [arilor slab dezvoltate, combaterea delineventel s; a terorism urui, aststenta medicata pe tot globul, participarea la proiecte srrerqeuce inte rnat ionale e tc. Desigur, problema cornunicarl! interumane fiind funciar interdiscipllnara, nu numai discipllnele pozitive concurs la abordarea ei. Rezerva de afectivitate urnana, generatoare de marl valori de arta si cultura (si care nu s-a diminuat prin promovarea sustinuta a tehnicii, cum s-a pretins uneori) are un cuvint hotarltor. 0 poezie, 0 pictura sau o partltura rnuzlcala pot adesea pleda mai convinqator pentru draqostea omului fata de om, opusa urii omului fa1a de om, sau pentm conservarea creatiller geniului uman, declt 0 pot face tratatsle de filosofie a !;ltiinlei sau de rnorala fundata pe legil'e naturii, construite cu 0 logici'! fara cusur.

~~ ,~

ALMANAH ANTICIPATIA

13

Dr. lUCIAN

GAVRllA:

GENET!CA

NIJ EXISTA Of CiT IJN S/IVGIJR p.4MiNT


1. Se vor descoperi represori ai genelor Care centroteaza agresivitatea urnana. Se va descifra :;;i reproduce in vitro mecanismul genetic al fotosintezel, care va condltlona adevarata .revotutre verde". Ambele descoperiri ar fi necesare si astazi, dar vor fi imperios necesare atuncl. i ntre timp, va Ii lost elucidat mecanismul genetic al mauqnizan]. iar terapia maladiei canceroase va Ii un lac cornun in terapia generala. Ingineria genetica va realiza progrese uriase. Se va putea inlocui orice gena a unui organism $i se vor realiza organisme cu complexe genetice sui generis cfinainte stabillite. inca nu se va putea realiza crearea in vitro a unei Ninle vii, pornind de la complexe macromoleculare. 2. Nu va avea loc nictodata. Nu exista civilizatf extraterestre. Toate dovezile actuale lin de domeniu! fabutatiel. in universul imens nu exlsta decit "UN SINGUR pAMiNT". 3. Oamenii se vor redescoperi pe ei lnsisl $i vor gasi cai $i mijloace de comunicare inedite. Electronica si bionica Ie vor pune la dispozitie un imens arsenal de mijloace de oornunicatie. Cele mai multe bazate pe biounde. Cel mai lesnicios asemenea mijloc va avea forma $i dimensiunea unui minuscul ceasornic care va indepHni tunctf multiple, inclusiv pe aceea de a comunica cu persoana dorita. chipul acesteia aparind pe un ecran minuscul prin simpla rasucire a unui buton in dreptul unei cifre care repref:inta codificat acea persoana. I'ntelegerea unor mecanisme de comunicare de la albine, pasari, lilieci, delfini va sta la baza crearii unor sofisticate st, in acelasi limp, us or de manevrat aparate de comunicare interumarra de care vor beneficia nu numai persoanele handicapate, dar si cele normale, in destasurarea activitalii lor pe parnint, in subteran sau pe fundul oceanului planetar.

CONS1iAI~lnN CARUSSOS:
CONSTRUCTII

qOMIJIV/CAREA VA FI, PROBABll, IN CONPNllT, PROFIJNO UMANA


I. Oesi modul de lormutare a lntrebaril tenteaza pe cel interogat sa desprinda din ansamblul descoperirilor stiintilice pe care Ie asteptarn de la secolul urrnator doar una sinqura. presupusa a Ii cea mai importanta, convingerea mea este ca in activitatea de constructii vom asista ta un verjtabil complex de cuceriri ale stlintel care vor revotuttona acest important sector al actlvrtattl umane. Descoperirea $i generalizarea utilizari! de noi surse de energie, necesitatea ca pe rnasura dezvolta rii civiliza(iei $i indeosebi a lichidaril decalajului Nord-Sud sa se asr-, gure utilizarea c ornple ta a energiei de care va dispune in viitor omenirea, recircularea cornplexa $i evitarea ori-

carer pierderi ale acesteia 5i nu in ultimul rind cerinta cresteril calHatii vietii, creeaza 0 noua modalitate de abordare a actlvltatll ill constructu. ' o atare atirrnatie trebuie sustinuta. Astlel, in domeniul izolaliilor termice descoperirile stiintiflce pe care contarn in viitor vor trebui sa realizeze materiale $i tehnologii d'e utilizare care sa perrnita preluarea energiei tenmice in proportil dileriie, in functie de 0 searna de lactori din care amintesc arnolanta geogralica $i sa reouca plna spre absol ut .- coelicientul de transmisie a caldurti, in sensul pierderii acesteia. Oblectivul urmarlt va fi ca la locul de rnunca, precurnpanttor, automatizat, robotizat,

preeum sl in locuinte si eeletalte cladui in care lsi destasoara activitatea $i i$i petreee timpul liber, omul viitorului sa dispuna de conditii de temperatura optime, cu un consum de. energie scazut. In dornenlul izolaliilor fontce, noi materiale $1 tehnologii vor realiza 0 bariera terrna intre zgomote $i om, indispensabiia vietii umane, la parametri calitativi tot mai inalt], impusi de cerintete societatil viitorului. Evident ca activitatea in dlrectla izolatiilor 10- ' nice va capata 0 larga extindere in dl rectia reducerii drastice a cauzetor ee provoaca in epoca noastra zgomotul traumatizant, prezent tntr-o arie, din pacate, din ce in ce mai larqa. Trecind peste celelalte domenii, astazt cunoscute, ale constructiilor, secolul XXI,va genera aparitia a noi preoeupari, a noi discipline, care vor largi considerabil slera activitatii la care rna refer. Este astfel cazul a ceea ce va capata in viitor 0 Ilarga raspindire, $i -anume activitatea de lzotatll de tip ecologic. Cladirile viitorului, productive, de locuit, de cultura, odihna $i agrement vor fi practic inundate in verdeata. Am corwingerea ca nu vom construi nici o terasa in secolul XXI lara ca ea sa nu fie 0 veritablla gradina, ca toate elementele de vitrare vor oferi privirii omului trurnusetea cerului, pomi fructiferi s i decorativi, verdele plantelor roditoare i?i paleta generatoare de bucurie a florilor. Conceptia arhitecturata $i constructiva a secolului XXI va reprezenta 0 integrare p e r I e ct a a tunctionalitatii. confortului $i utilitalii cu mediul ambiant. Este, deci, previzibll ca cea mai lmportanta descoperire ~tiintifica a secolulut XXI in domeniul activHatii de constructii - interneiata pe progresul eonsiderabil al societalii $i pe 0 searna de cuceriri stiintifice va fi de ordin conceptual', punind pe deplin in centrul sau de preocuparl omul, arnbianta terrntca, fonica, vlzuala si, in ultima instanta, sufleteasca,in care iii'i va destasura actlvitattle. ;2. Sper in sansa de a se asigura in secolul XXI cornunicarea cu civilizatllle extraterestre $i, cred in enormele irnplicatii pe diverse plan uri ale unei atari comunlcari.
ALMANAH ANTiclPATIA ~ ~

14

Rezerva in a sublinia doar speranta :;;i nu convingerea, se lnterneiaza, in polida vastei literaluri de anticlpatle ~i numeroaseie lapte vehiculate de medii Ie de informare, pe necesitatea ca in tulburatoarea problernatica a existentei clvlllzatltlor extratere stre sa vlsarn, dar sa visarn cu ocnf deschlsl, prefucrarn nu dorlnte ci date verilicabile stiintific. 3, Cred ca, in ceea ce priveste c ornunica ri!e interumane, secolul XXI va marca impcrtante mutatf calitative. Comunicarea dintre oamenii secolulut XXI, ai unei epoci in care asuprirea !?i inegalitatea de orice fel va Ii 0 trista amintire a trecutului ~ lie ca este vorba de inegalitatea soclala, econornica, nationata, de sex !?i culoare, comunicarea, deci, va fi probabil ,in co nttnut profund umana, exprimind esenta raporturilor statornicite intre 10cuitorll acestei planete dupa trecerea gl.obala din epoca

sa

necesitatf s i a confruntarilor, in cea a libertatii !?i intrajutorarii. Este evident ca forma in care vor avea loc cornuntcarile interumane va f puternic lntluentata de dezvoltarsa extraordinara a mijloacelor, a tehnicilor de care va dispune omul secolului XXI, 'de generalizarea mijloacelor video, a sistemelor automate de traducere, de viteza translerului de intormat!i etc. in numele dreptului de a visa cu ochii deschlst la viata pe care 0 vor trai fiii !?i nepotii nostrl in. secolul XXI, este perfect j'ustificaoila lupta pe care noi toti, oamerin ce poputarn aceasta pl!aneta azi !?i in anii urmatort, o· ducem pentru a salva sansele Terrel la supravletuire, pentru a lace ca in secolu] urrnator sa fie de domeniul trecutului, aproape de nelntetes, perspectiva de autodistrugere n uc le a ra care rnarch e aza epoca noastra.

ADRIAN

L1TDRATURA

ROGOl:

CONSENS UNAllIlM ASUPRA


OESTlNlllUI NOSTRU PlANETAR
supravietuirea. 'Reziduurile radioactive ale exploziei de la Bikini ne suqereaza ce af insemina 0 astlel de catastrota la dimensiuni p'lanetare. in labjrintul viitorului, acesta e singurul culoar care ne duce teleri in al doilea labirinl, nu mai putin important; dimpotriva, abia atunci se va dezvolta cu adevarat vocatia cosmica a umanitatii. in aceasta etapa, vom Ii ob'ligati sa rezolvarn enigma: cum poate specia lui IHomo sapiens sa se saiveze de aceasta stranle pandemie care e sinuctderea ecoloqica. Rezolvind' problema pe !Piimint, n-am scapat de toate primejdlile care ne pindesc in Univers, dar vom Ii dobindit 0 expenenta exemplara pentru modelarea unor nomeostazli tot mai neterestre lntre noi !?i natura. iln concjuzte, dear de pe cosmodromull unanim al pacii ne putern lua aievea zborul spre spatute lanteziei. $i acurn ,raspunsurile: 1, Voi incerca sa arat de ce nu cred ca se va putea vorbi Personal simt nevoia ca lnalnte de a raspunde la aceste pasionante !?i esentiale intre'biiri, sa-rm fundamentez metodologic viziunea anticipativa, Ancheta n-ar fi prea lnteresanta daca totl am raspunde la leI. Dar cit de departe poate Ifi are dreptul meargii tante zla noastrii? Aceasta-l lntrsbarea: loarte dilicila nu atlt din cauza semanttca a raspunsului, cit din aceea a realizarii lui elective. Riispunsul cornporta, axiomatic, cel putin ooua trepte; liecare poate opta cum doreste, totusl numai cei ce vor alege una dintre cai vor f im rnasura rnearqa mai departs. Conditia ta care rna refer este ca Terra mai existe ca planeta purtatoare de vlata sau, chiar dace biosfera nu se va stinge, sa mai dalnuie acele structuri bune ale prezentuiut care sa rnai Inqaduie .Juxul" fanteziei. Or, numai pacea (0 pace depllna. de la nivelul strict militar !?i plna la acela al relatillor Interurnane) poate garanta omenirii ca noostera

sa

sa

sa

in se.colul XXI despre 0 anume descoperire !?tiin(ifica precumpanitoare lata de celelalte. Aceasta, in conditiile in care civilizatia noastra n-a intrat in contact cu 0 civilizalie extrapamlnteana, deoarece insa!?i descoperirea unei alte lumi ginditoare va constitui cel mai insemnat eveniment din' intreaga istorie a sistemului solar din momentul norrunizarli de pe Terra. o caracteristlca a ceea ce va Ii s tlindustria milenlului III . (sciind - de la science-ind ustry).in care cercetarea !?ti" intifica, aplicatiile tehnico-ind ustriale !?i Invataraintul se vor contop] in acelasi corp de creatie sl productle, va consta in rapiditatea cu care orice idee va Ii experimentata, testata !?i introdusa in practica productiva. lata, de pilda, un scenariu posibil. ... Desigur ca totul a pornit de la mlcroprocesor, care, spre anul 2000, va Ii atins a sasea generatie; acum pe un cip (aschie) de 1 mm2 se putea imprima echivalentul a 10'0 tranzistori. Aceasta insemna pur !?i simplu ca stiinta reustss sa realizeze un calculator complex de rnarimea unui virus. Sau, ~i mai sugestiv spus, c one xlunne unui creier uman tusesera concentrate in virful unui pix! asernenea pertorrnanta a iradiat sub lorma unor reactii in lant, pe tot Irontul stiintelor, determinind in fiecare dintre ele rnutatii, care s-au multiplicat sinerg.ic intr-o revolutionare a intregii civilizatiil. Astfel, printre principalele beneliciare ale exploziel i nlormatice a lost ilngineria genetica. lnterventtlle ultrafine. la rnivelul anqostrornatic asupra mlc ro o rqantsrnetor 51 asupra celulelor, au translormat secolul XXI intr-o era dernlurqrca, In care omul tniatura boala !?i batrinetea prin operattjprodlqloase la nivelul

~Al!MANAH ~ ANTICIPATIA

15

genelor sl chiar a'i constituen[ilor acestora. Dar, printr-un feedback firesc sl fulgurant, lnsas! aceasta noua putere a inriurit decisiv toate ramurile $Iiindustriei. Ceea ce literatura de antictpatie a secolului XX numise androizi, adica robott cu structure orqanlca, s-a lntaptuit si s-a generalizat in prima treime a veacului urmater, dar la dlrnensiuni ultramicroscopice. De fapt, erau niste bacterii... preparate. Aceste prel ucrari. reechipiiri ~i speclatizari moletronice erau insa atit de ample ~i de sofisti,cateincit nu se mai putea d isti nge in acestl extraordinari hibrizi ce anume a~artilflea naturii ~i ce se datora omului. Bioingineria a restructurat tcate activitatue umane, incepind de la agronomie (soturl de plante cu mare productivitate asigurind recolta de pe 6 milliarde ha la cit au fost extinse terenurile a rab ile = aproximativ 40 % din aria uscatului), industriile miniere, farmaceutice, fermentative, alimentare (prin obtinerea unor microorganisme capabile sa extraqa minereuri, sa produca proteine, vitamine, hormoni, antibiotice). La rindul lor, informatica $i bioingineria, in colaborare cu explozia energetica de la inceputul secolului XXI (prin controlarea reactiei de fuziune ~i a imensei radiatf solare deversate asupra planetei noastre), vor face· ca, spre 2100, planetele sistemului solar sa fie explorate, baze de cercetare permanente fiind instalate pe ele sau pe satetltl ' de-ai lor. Dar despre aceasta problema voi pornenl ' ~i la punctul urrnator. 2. Ideea de contact cu 0 alta civilizatie, chiar atunci cind e cultlvata de un savant ca Drake inarmat cu un puternic radiotelescop, are ceva romantic, daca nu $i naiv. Nu cred in realismul unor aseme-

nea intreprinderi (de tipul mesajului Iansat la Arecibo). Acesta ar putea fi receptat doar de 0 lume mull evoluata fala de noi, dar a caret sansa de a se gasi in apropierea Pamintului este infima; deci $i posibilitatea receptaru unui raspuns este cvasinul, exceptind trimiterea 'Iui prin intermediul tahionilor, corpusculi care inca nici nu stirn daca exista cu adevarat. Mai putin himeric ar parea proiectul "Ozma" (1960), in cadrul caruia Drake a incercat sa prinda semnalele trimise de eventualele ctvluzattt existente in c1teva slsterne solare (printre care $i cel al lui Epsilon Eridani). Totusi, tentativa de a gasi apelul unei iumi in noianul sideral dupa metoda pescuitului, adl c a la intimplare, era normal sa duca [a esec. Solutia va veni abia spre mijlocul secolului XXI, c1nd se vor intruni conditiile unei operatii de anverqura galactica: 0 informatizare avansata a structurilor create de om datorita careia se va obtine nu numai suficienta energie pentru nece sitatile curente ale societatu. ci $i surplusul cerut de enormul consum al ascultani firmamentului; de asemenea, va fi nevoie ca pe toate planetele sistemului solar sa se fi stabilit cel putin citeva baze de cercetare (de genul celor actuale din Antarctida) $i unele radiotelescoape care, racordale la un sistem cibernetic unic, sa poata matura cerul pe toata intinderea lui $i sa-l poata scormoni adincurile la mulle mii de ani lumiina si pe un larg spectru de unde. Abia acum sansa de a intercepta un mesaj cosmic va deveni reala. Dar interceptarea nu este tot una cu descifrarea mesajului. Despre aceasta problema rna voi ocupa la punctul al treilea al anchetei de tata, Aici Insa as dori sa arat ca, spre sfirsitul secolului viitor, omenirea, chiar in cazul puttn probabil ca va obtine dovada existentei unei hirni ginditoare in afara sistemului solar, va da nastere germenilor unor civilizatli extraterestre. o ancneta recenta etectuata de ziaristi americani printre savant! ajungea la concluzia ca, ptna in anul 3000, rnajoritatea urnanitatii va trai in afara Parnintului. lata 0 atir-

mal ie, dupa opmia mea extrem de pesirrusta, !iii nu prin aceea ca paras(rea Terrei ar constitui un rau, ci prin intervalul prea indelungat pina la intaptuirea acestei autentice epopei. tntr-adevar, pina la inceputul mileniului III, planeta noastra va avea sase miliarde de oameni, spre anul 2050 vor exista zece miliarde si, probabil, dubl_u la sflrsitui secolului XXI. In Irnprejurarile cele mai fericite·, 0 pace indeIunqatasl tecunda va face sa existe suficiente ali mente, energie $i materii prime pentru satisfacerea nevoilor acestui ocean uman. Dar cea mai optirnista varianta va trebui sa tina searna de doi factori: cresterea omenirii va putea fi lncetinita, dar in nici un caz oprlta, $i bogatiile Terrei, fiind gospodarite chiar cu cea mai mare intelepciune ~i, prevedere, vor fi indestulatoare pentru un nurnar imens de parnintenl, dar nu pentru 0 umanitate n e l i mi ta ta . De aceea, sint convins ca oarnenii vor replarnadi planetele apropiate (Marte, Venus, Mercur). pta srnumdu-Ie atmosfera sau model1ndu-le, cu mull inainte de anul 2500, generind mari $i oceane, padur], ogoare $i gradini ~i strarnutind u-se in urias e exod uri triumfale pe aceste noi pitminturi tlteralrnente create de om. 3. Este 0 intrebare foarte lntere santa: dar raspunsul cred ca este extrem de conplex. in primul rind; comunicare lnsearnna in aceeasi rnasura 'un cod lingvistic ~i lntelegere existentiala. De exempill, cind locuitorii unui stat subdezvoltat se piing de foame, nu e suficient sa Ii se dea UI'1l asa-zis "aj utor pentru dezvoltare", daca prin acesta vor vi extinse culturile cerute de interesele fostilor cotoniahstl, ia r agricultura traditionata va fi neqtijata. Asadar, intelegerea autentlca a unei probleme irnplica $i 0 actiune pentru rezolvarea ei. I n mod curios, statele bogate care, in loc sa contribuie efectiv la salva rea miliardelor de oameni gituiti de foamete, de boli ~i nestiinta, risipesc sute de miliarde de dolari pe armament, dovedesc 0 neintelegere a propriilor interese vitale. lata de ce, abia cind marile probleme terestre (energia, materi,ile prime, alimentele,
ALMANAH ANTICIPATIA

16'

<:;.Jr
~

rstelele medica Ie $i educationale) vor fi scoase din impasui in care se afla actualmente, se va putea vorbi de 0 adevarata Intelegere interumana. Probabil ca nurnai dupa ce vom Ii ajuns la un consens unanim asup ra destinului nostru planetar ne vorn fi ridicat la veritaoua istorie a umanitalii. $i tot atit de probabil va Ii sa nu putem descifra mesajele unei alte clvilizatll, atita vreme cit n-arn reustr sa descifrarn sernnftcatia propriei comunitatt umane. Efrernov - spre deosebire de cineastii care monteaza "raz-

boaie ale lumUor" - credea ca 0 societate Inaltata la nivelui cosmic este cniar prin aceasta dezbarata de. vechile tare de eueerire $i expl'oatare a altor societati. $i eu cred, sau Imi place sa cred, ell Efremov are dreptate. Oricum, rorta necesara unei expansiuni cosmice e de un ordin atit de mare Inclt poate ameninta orlce dusrnan \>i geci se si poate autodistruge. In esenta, 0 societate cosmica razboinica este lipsitii de fiabilitate. Limbajul galactic, daca exlsta, este, dupa cite s-ar parea, un limbaj al pacii.

Prof., dr. inU. lOAN


AVIATIE

ARON:

SiNT PR£A PUT/N CUNOSCIlTE


1. Pentru ca sa-$i destanormal activitatea soctat-ec o no mtca , o rrienl re a c o n s urna a n ua l ca ntl tat l enorme de combustibili fosili. Dar acestia slnt pe cale de epuizare, In timp ce consumurile energetice cresc odata cu dinamica demografica $i cu dezvoltarea economica. Este cert ca cele sase miliarde de oameni din anul 2000, respeetiv cele aproape zece miliarde din anul 2100, care vor popula globul dupa unele estimari, vor formula noi cerinte fata de energetica viitorului. . Hevolutla tehnico-atiintifica a seeolului nostru s-a bazat - din punct de vedere energetic pe combustibilii 10sili. Etapele viitoare aile acestei revolutii nu se vor rnai putea baza pe acelasi suport energetic. Consider ca omenirea, in fiecare etapa istorica trebuie sa-$i gaseasca resursele energetice proprii $i specifice necesare vielii la un grad tot mai lnalt de civilizalie. Descoperirea unui nou tip de combustibil reprezlnta Q ceri nla stri nqenta pentru secolul XXI. Probabil plna in anul 2000 resursele energetice sub forma combustibililor fosili vor fi in buna parte epuIzate. Energia sotara, energia geotermala, energia apelor $i niei chiar energia atornlca nu vor putea lace fata noilor cerinte. Uriasa "uzina verde", de-

RESYRSElE

CRE/ERUlYI UMAN
parte de a putea da 0 solutie energeticii, va avea de tacut fatain primul rind cresterii nevoiJor de aiimente pentru omenirea in continua evolutie demografica. Energia s o la ra , evident practic lnepuizabila, este grevata de unele limite de captare $i folosire, ceea ce 0 face numai partial uttlizabita $i departe de a putea reprezenta 0 solutie la scars planetara. S-a alirmat, nu fara temei, ca cea mai irnportanta sursa de energie este economisirea acesteia. Aici trebuie avut in vedere consumul energetic In scopuri militare. Gindesc ca daca uriasa energle stocata in arsenale'I'e armamentelor nucleare ar Ii utilizata in scopuri pasnice, in centralele nucleare-electrice, spectrul crizei energetice ar putea fi aminat substantial. Totust, in c o n d it il l e actuale $i de perspectlva, singura alternativa pentru ornenlre rarnine sa apeleze Iia un nou agent energetic$i la 0 noua baza energetica. Am in vedere punerea in valoare a unui combustibil regenera'bil - pentru a putea fi inepuizabil, cu utilizari universale de [a asronautlca pina la lncalzi tul casnic. Exista sperante ca secolul XXI va marca lntrarea omenirii in civilizatia nldroqenului, acest element avlnd Ia scara planetei rezerve practic inepuizabile. Ramine sa se re-

soare

.zolve problernele dificlle ale separa ri i hidr.ogenului din ape priA procedeeeconomtce din punct de vedere enerqatic. 2. Omeni rea este beneficlara. la ora actualii, de un volum imens de informatii referitoarela spatiul cosmic. Mijloacele de investlgatie rnoderne, de Ia radiotf!tlescoapele ultraperfectionate $i pina la statUle cosmice automate au marit considerabil adlncimea de patrundere a investigaliei umane in Univers. Din informatiile de care dispu.nem rezulta cu claritate ca toaie corpurile ceresf cunescute, cu exceptia Pamintului, slnt caractenzate prin condlt Ii elimatlce improprii dezvolUirii unor forme de viata superieare, a unei actlvltati inteligenie. Ascultarea radlatluor provenite din diterite regiuni ale spatlului cosmic, in speranta contactaril unei evenlu-. ale civilizatiiextraterestre, nu a condus la nici un rezultat cone ret. Exista, desigur, mulle ipoteze referitoare la exlstenta vietii inteligente pe alte corpurl ceresti. Oamenji de stiinta afirma ca 1n Univers s-ar gas; milioane de planete "banuite" a fi purtatoare de vista .. Dar de.la slrnpla banuiala ptna la realitate este 0 cale toarte .1 unqa, tar dite rite le urme lasate de ipotetlci'i extraterestri sosltt ctndva pe Terra sint departe de a reprezenta argumente ~tiinlifice credibi Ie. (}ealtfel, recent, NASA a abandonat tentativa de a contacts 0 evsntuala ctvilizatie extraterestra pe calea ascultarii radlattllor e1eclromagnetice p.rovenite din adincui spattulul cosrnre. De peste sase ani NASA a utilizat 0 mare antena de ascultare situate in desertul Mojave (Californ·ia). la Goldstone. ! n contorrnitate cu programul SETI (Extra Terrestrial Intelligence) s~u tacut cercetari pentru dscoperi rea unei sau unor eivllizaIii extraterestre. Au fost initiate cercetari pentru stabilirea unor elemente de "exobiologie", deci de punere in evidenta a existentei VietH, chiar sub forma foarte rudimentara pe alte planete. Rezultatele obtinute sint toarte putin ~ncurajatoare. Dealtfel, notarlrea tuata de NASA a fost deterrninata de apreclerea Congresului SUA ca nu

~ALMANAH ~ ANTICIPATIA

17

nici

0 evidenta

ca ar

proces. Intregul edificiu al sistemului de telecornunicatf mondiale realizat pina in prezent are la baza transrniterea ~i receptto narea mesajului vorbit, imbracat "n haina limbilor, dialectelor, particularitatilor individuale de expri. malre etc. Modernizarea aparaturii de tetecornunlcatll nu va schimba structural situatla. Chiar ~i fibra optlca, atit de promltatoare in domeniul transmiterii lnformatlet, va fi probabil depa~ita intr-un viitor aproplat. Ramine de abordat 0 alta plsta, deschizatoare de [novarl surprinzatoare. Din acest punct de ved'ere se poate aprecia ca resursele creierului uman sint prea putin cunoscute ~i prea putin cercetate. Nu ar ~i exclus ca cercetarjle viitoare sa puna in evidenta posibilitatea comunicarii directe prin radiatlile biologi'ce ernise d'e creier.

Desigur, la ora actuala , ni'meni nu are sensibilitate suficienta pentrua receptiona asemenea radiatii, sau poate doar unii oameni special dotali. S-ar putea gasi cai si metode de stimulare a unor asemenea capacttati exceptionale [a un nurnar oricit de mare de indivizi. . . Mai probabil mi se pare ca se vor include in procesul de transmitere a inforrnatiei cuprinse in olocurentl unele mijloace tehnice adecvate. Ce rol vor avea acestea? Desigur, captarea informatiei de la creierul individului care intt i a z.a dialogul, tran:smisia acestela. receptionarea la interlocutor sl "i1njectarea" ei in clrcultele neuronale. Cum va arata aceasta aparatura? Pe ce componente :;;i pe ce tehnologii se va baza? In mod cert altele declt cele pe care Ie folosim In prezent.

MIHAEtA SAVA:
ARHITECTURA

iMI PERMITETI PRIN OE9£NE?

sA RAsPUNO

1. Case subacvatice, case .melc" sau case ingropate. Acestea din urrna s-ar putea realiza din elemente prefabricate asamblabile, asezate pe sol si acoperite cu parnlnt. Se torrneaza 0 rnovila de parnint vegetal pe care se pot planta arbori, arbusti sau se pot arnenaja solarii sl chiar piscine. Avantajele? Usor de banuit: fundatl] inexistente, la fel tataoele s i acoperis ul, eoonomie de enerqie.

18

ALMANAH ANTICIPAT~A

<::!.J.r
~

munica Intre ei extrem de usor. Apaslnd pe unul din butoanele ceasului de la mtna, ,; se va putea lua legatura" - pnn sunet ~i imaginecu orlcine, oriclnd ;>i oriunde s-ar afla pe Parnlnt ;>i, mai apol, in Cosmos. Prof. univ dr. STEFAN POPESCU VI FOR:
GENETICA ANIMALA

ADEVARATA REVOlUTIE CE VA AS/GURA HRANA TUTUROn OAMENllOR DE PE GLOB


1. Fara lndoiala, nimeni nu poate prevedea cu certitudine care vor fi descoperirile de rasunet ale secolului XXI, mai ales in domeniul biologiei. Aeeasta, cu atlt mai mult daca tinern seama de fapt,ul ca descoperirile de pina acum, in acest d'omeniu, n-au urmarit in timp aspectele cronologice ale fenomenelor respective. Cred de aceea ca secolul XXI va fi nu atit secolul unor mari descoperiri in domeniul biologiei ;>i al genelicif, cit mai ales secolul in care se va realiza pertectionarea descoperirllor reallzate pina in prezent ;>i al aplicarii pe scara larga a acestora in diteritele domenii ale actlvltaI;'; sociale. in ceea ce priveste domeniul geneticii animale, cred ca atentla -oamenilor de ;>tiinta se va indrepta spre citeva directil, ;>i anume: • Extinderea tehnicilor de clonare a organismelor vii - prin tehnici moleculare' sau celulare - care vor avea ca rezultat obtlnerea unor copii identice din punct de vedere genetic ale unor exemplare de valoare, de mare productivitate, caracterizate deci printr-un genotip vatoros. .. • lAealizarea Intrequl ui proces de formare ;>i dezvoltare ontogenetica a organismelor superioare. rna refer la mamifere, in afara organismului matern. Secolul XX a adus in aceasta directle rezolvari tehnice ale di,feritelor rnornente ale acestui proces complex. dar disparate. Secolul XXI va marca asamblarea tutur or aeestor poslbilitati tehnice

2. Este posibll lntilnlrn extraterestri. $i daca este posibil, sa ne preqatlrn pentru cotaborarel sa Ie construim, de oc a rndata pe p+a ns e ta. case... pe gustul lor! 3. Case... pentru secotul XXI, in care cornunlcarea va

sa

beneficia de toate oescoperlrile tehnicil. Pereti plianti sl rabatabili, televizor color, videofon, video-casetofon, robot, ecran de proiectle, master-control $i banca de date. Ce credetl, sa fi uitat ceva?

lAURENTIU

DUMITRESCU:

PUBLICISTICA

PROSAD/l NUMA/ DACA YOM SUPRAVIETUI


1. Oamenii secolului XXI vor (rejdescoperi -ceea ce au inceput sii uite cu desavlrsire spre sflrsitul secotului XX: necesitatea rniscar!i in aer liber, in aer nepoluat, in mijlocul naturii... naturale, nu cea contectionata de ei. 2. Am vizionat, cu ani in urrna, $i revizionat, recent, I!In film din acelea considerate de critici superprocuctu de duzina, "Caderea Imperiului Roman". Si trlrnul asta avea un motto, 0 idee-adevar: ,,0 mare civiuzatle nu poate fi distrusa din atara". Exact in situatia marelui irnoerlu se
~ALMANAH ~ ANTICIPATIA

CONTACTUl

CU EXTRATERE$TRII

VA F/

alia ;>i Omenirea. Daca va continua sa .avanseze" pe drumul pe care se afla in prezent, ea nu va putea [ua legatura cli 0 arta clvlllzatle pentru ca se va autodistruqe. Daca va reusi se salveze, depastnd marele hop nuclear in tata caruia se afla, atunci va avea timpul necesar pentru a porni spre intHnirea cu alte lum; $; ass ceva se va intlmota, cred, la sflr:;;itul secolului care vine. 3. Comunicarea? Daca apele se vor limpezi pe "planeta albastra", cei ce vor strabate secolul XXI vor co-

sa

19

.~~
~
~ teholoqie uruca, de I, realizarea fecundarii pina la .nornentul nasterii, toate in arara organismului matern. Momentul nasterii. daca ne reterirn numai la acesta, nu va fi altceva decit finalizarea perioadei de dezvoltare in interiorul unei piacente artifi•..ale. • Obt inere a de gemeni monoziqoti pe cale artificlala. prln izolarea prirnelor doua "au patru blastome.re ~i dezvolta rea separate in uterul matern sau eventual artificial. fiealizarea acestui proces la ovine otera perspectiva foloslrii lui ~i la alte specii uni• Producerea di rija ta a unor hibrizi prin tolosirea primelor doua sau patru blastomere de la diferite organisme (apropi.ate sau mai departate pe scara filogenetica). Se vor obtine asttel indivizi cu 4~6 =au chiar 8 parinti. Experienide dobindite in realizarea .icestui proces la s oareci vor Ii lara indoiala extinse ~i la speciile importante din punct 1e vedere economic. <11 Prelungirea vietii productive si reproductive la anima-

pue.

IeIe de terrna. Oaca in aceste citeva directii procedeele tehnice vor fi pertectionate ~i caca vor deveni activitati de rutina in praclica cresteni animalelor, vern asista la 0 adevarata revotutle in acest domeniu, revolutie care se va solda cu un bels ug de prod use animallere care, practic, va depasi necesarul de hrana al tuturor oamenilor de pe glob. 2. Probabilitatea de a lua contact cu forme de viata superior orqanlzata d'e pe alte planete este extrem de redusa, aproape zero. Chiar daca undeva, pe alta planeta, intr-o alta galax,ie, ar exlsta forme de viata, probabilitatea ca acestea sa' evolueze de aceeasi rnaniera CU cea de pe Terra este, de asemenea, ex(rem de red usa. Daca adaugam la aceasta distantele enorme intre planete $i galaxii, cred' ca in viitorul secol contactul CUi civilizatii extraterestre nu se va realiza. 3. Cred ca rrnulte sute de ani de acum inainte comunicarea intre oameni se va realiza ca in prezent, folosindu-se limba tiecarui popor. Peate cu unele sirnpliflcarl, in special in ceea ce priveste scrierea, pentru 0 mai largii accesibjlitete internatlonala. Este posibil insa ca in secolul XXI sa se asiste la primele reallzari in domeniul leqaturi10r c r e l e r vrn a s l n a sau creier-creier, putindu-se astfel stabili contacte intre oameni de la dlstanta $i realiza conversatii fara all intermediar.

!ng. SORIN

t\VIATIE

STHANESClI:

iN Nlel UN CAZ NU .SiNTEM SIIIGURI iN GAlAXIE '


1. S-a soris $i s-a spus mult, foarte mult, $i se va continua probabjl in acelasi ritm - despre cum vor arata aeronautica si astronautica peste "n" ani. De aceasta data, acesti "n" ani ne proiecIBaz8 in zorii mileniului trei, ra r imaqinatta, sarind peste acea bariera nurnita 2000, folosita de multa vreme ca repel' cardinal, se trezes te brusc in tara unui imens cimp virgin, intins pe 1 000 de ani ~I cam asteapta, plin de taine sl prornislunl. sa fie explorat. Aeronava anului 2001 nu va fi cu nimic deoseblta de cea a anulul 1999. Dar, incepind cu 1990 $i' chiar 1985, vehiculele cu care vorn zbura in jurul anului 2010 vor incepe prinda contur pe plansetele de proiectare. Astfel, urmarind 0 evotutle tehnica $i tehnoloqlca .normsra" (fara descoperiri sau inventti de exceptie capabile sa schimbe fundamental sistemele de transport aarospatlal), aero-

sa

nava cu destinatie civila a ani lor 2020 va zbura cu circa 5 000--6 OOC krn/ora la altitudini de aproximativ 60 km $i va transporta 200-400 pasageri. Apoi, apropiindu-ne de anul 2050, viteza de zbor se va apropia de 12 000 km/h sau chiar 16000 km/h. Vor fi nave integral automatizate. iar rolul personalului de bord va fi in special de supraveghere a tunctronarf instalatiilor. Comenzile vor fi actionate de vocea urnana sau chiar cu ajutorul gind'ului. Un neavlzat, patruns in cabina unei astfel de aeronave, va fi surprins constatind prezenta nurnai a citorva ecrane pe care datele zborului apar selectiv, dirijal de ordinatoarele de bord sau la cere rea pilotului. Elernentul esential al atingerii vitezelor de deplasare rnentionate 11 costituie sistemul de propulsie. Decolarea, aterjzarea, apropierea saul departarea de aeroport vor fi realizate cu ajutorul unor motoare turboreactoare de tipul celor actuale, dar avind caracteristici substantial imbunatatite (tractiune mare, g'reutate speclflca $i consum specific de combustibil cu circa 30-50% mai reduse decit al rnotoaretor actuale, majoritatea pieselor fabricate din monocristale), iar viteza de croaziara va fi atinsa folosind motoare statoreactoare, motoare racheta sau recurgindu-se la asa-nurnita ardere exterioara prin detonatle. Aceasta d'in urrna este 0 ardere in fluxul supersonic de aer care trece printr-o anurnita unda de s oc, injectindu-l-se combustibilul pe suoratata posterioara a peretelui aeronavei cu profi! de oana, Rezulta 0 crestere de presiune pe supratata peretelui posterior, ceea ce asiqura terra de propulste pentru atingerea unei viteze de M = 15, la altitud ilni de ci rca 60 km; aparatul respectiv s-ar gasi intr-o zona de foc $i va prezenta un aspect. similar cu cel al unui meteorit patruns in aerul atmosferic. in Ceea ce priveste combustibilul, el va fi in principal hidrogenrul st, lnceplnd CUi anii 20 ai rnileniului 3, posibil, combustibilul nuclear. Conditia uttlizarf celui din urrna este realizarea unor rnateriale de ecranare a radlattilor suficient de usoare, rezistente sl
ALMANAH ANTICIPATIA

20

W
~

ieftine. Actualmente se lntrevede si posibilitatea folosirii statoreactoarelor fara combustlbil. Ele sint rnotoare cu resociatie care folosesc, in locul caldurti de ardere a unui combustibil, caldura de" qajata prin resocierea atornilor de oxigen si de azot din rnolsculele biotomice. Acest motor poate tunctlona numai la inaltimi mad unde moleculele de oxigen sl azot sint disociate sub influenta radiatiilor cosmice. Camera de ardere a statoreactorului oeste inloculta cu 0 camera cu cataltzatori care inlesnesc procesul de resociere. Deci, in linii mari, aceasta ar fi de asteptat a se realiza in aeronautlca pina in anul 2050, in cadrul unei evolutil lipsita de surprize tehnice $i tehnologice. ln eeea ce priveste cucerirea spatiului cosmic, iata citeva puncte de reter+nta: 1985 - baza orbitala perrnanenta: 1990 - baza permanenta pe luna; 2000 - baza p e r m a n e n t a pe Marte; 2025 - baza perrnanenta pe unul sau mai multi satetlti ai lui Jupiter, baza perrnanenta pe Venus, baze automate pe asteroizi din centura de asteroizi, 2050 - prima expeditie cu echipaj uman spre alte sisteme stelare. 2. Raspunsul la aceasta intreoare 'cred ca nu poate fi dat declt tinlnd cont de urrnatoarele scenarii posibile: a) activitatea de observare de catre parnlnteni a unei civilizatii extraterestre tara ca aceasta sa fie constienta de investigarea la care este supusa (Ieqatura de tip unilateral de la civllizatla terestra la cea extratsrestra. T - E); b) activitatea de observare a civllizatiei terestre de catre Ulna e xtraterestra Hira ca amenirea sa fie constlenta de acest lucru (leqatura de lip unilateral de la civilizatia extratere stra [a cea terestra T - E); c) activitatea constlenta, atit a civiliza\iei terestre cit si a celei extraterestre de obseryare reclpr oca , cercetare, contactare, cooperate (Ieqatura bilaterala intre civillzatia tersstra si cea vextraterestra T " E) d) interterenta intre civilizatia terestra $i 0 civilizatie extraterestra fara ce vreuna sa. fie constlenta de acest lucru (Iegatura bilaterala non~ALMANAH ~ ANTICIPATIA

.constienta civtlizatte terestra-civilizatte extraterestra T:E); e) dlescoperirea urmelor materiale ale unei civilizatii extraterestre di s p a r u t e (T - ~); f) descoperirea de catre 0 civilizatre extr aterestra a urmelor materiale ale civiliz atiei terestre disparute (if' - E). • Aceste scenarii pot fi discutate numai daca ipoteza existentel in Univers a altor civilizajii este acceptata ca reala. Intr-un Univers populat cu un nurnar greu de imaginat de galaxii $i dec! cu un nurnar cu citeva ordine de rnarirne superior de astri, sisterne stelare si sisteme planetare, Terra nu poate ,fi singurul loc in care materia a pornit pe drumul cunoasterii de sine. Parnlntul este, probabil, o sinqularitate, dar numai in ceea ce priveste forma de intruchipare a Intetlqentei, nu $i a prezentei ei. Anumite cercetari de statistica stelara par sa conduca spre raportul: 0 planeta cu viata la un milion cu stele. Pentru intreaqa galaxie, deci, nurnarul .Jumllor locuite" soar rldica la circa 150000. Asadar, i,n nici un caz nu sintem singuri in Galaxie! Fiinte rationale tn galaxie in mod logic necesar trebuie sa existe, iar formele de viata p.osibile pot fi cladlte $i pe un alt fundament biochirnic decit cel terestru, al compusttor carbonului. In ceea ce prives te contactarea lor va trebui sa revenim asupra scenariilor prezentate anterior. Punctut- a peats fi reatizat numai cu conditia unor cuceriri tehnice deosebite ale civlJizatiei terestre, in ,principal privind posibilitatea exproraru alter slsterne stelare. Oaca ipoteza privind viteza de propagare a cimpurilor subcuantice (circa 300 miliarde krn/secunda ) se dovedeste a fi reala, atunci un drum de la Terra la Proxima Centauri nu Soar mai face in 4,3 ani cum Ii face lumina, ci in mai outrn de 3 minute! Tinind lnsa cont de ritrnul evoluttei tehnlce si tehnologice, cit $i de calcu. lele facute privind probabilitatea exlstentei ajtor sisteme planetare locuite, speranta de a contacta 0 civiliza\lie extaterestra devine realista dupa anul 2100. in ceea ce priveste punctul b exista unele elemerite care

ii indaamna pe multi cercstatOr.1 (mai ales pe cei care se ocupa de pateoasrronaunca $.i OZN) sa apracieze ca Terra - cu tot ceea ce vietuieste pe ea ~ este sub observatia extertoara perrnanenta dectansata cindva tn negura timpurilar. Fenomenu! OZN, chiar oaca oficial 0 mare parte a I umii $tilnlifice nu-l considera ca real, rsprezinta totusi un argument care nu ar trebui neglijat ei abordat in cadrul nnei cere eta ri $ti i nl ificesistematice, riguroase, permanents sl llpsita de pre[udecata. . Punctul care u.n raspuns similar cu cel al punctutui a. Se poate adauqa lnsa ca 0 clvilizatie extraterestra daca ne este superioara se presupune ca rru va intra in contact direct cu -noi, decit in mornentul in care va aprecia ca nivelui sOGieta\ij .omene$ti (nu in prirnul rind stiin\ijic, cl mai ales moral si spiritual), nu va determine asimilarea st utilizarea noitor cunostinte stllntiflice acbizltionate cu ocazra eontactaril in scopul crearu unor mijloace de distruqere. De asemenea, Interretattlte stabilite nu trebuie sa dud! Ia .sutocerea" civillzatle! teresIre. Probabil, 0 reactteetmllara 0 va avea ;;;i Terra In raport cu 0 clvlllzatle extraterestra intertoara ca hivel de dezvoltare .. Punctul d poate filuat In considerare In.sttuet!a in care formele de manifestare a inteligen\ei extraterestre stnt atit de inedite tnctt nu pot Ii recunoscute, ca atare, totosind criteriile cunoscute de investigare. In aceasta situatie, cele doua -civiliza\ii nu se pot indentifica reclproc desi, ia un moment dat, ele pot fi chiar in contact direct. Punctul e prezlnta 0 probabilitate similara punctulut a, des i se poate considera ell sansa de a descoprl urme materials ale unei civiiizalii extraterestre disparute este mal mare dectt cea a contactarii uneia in pHna dszvoltare. Premisa de la care s-a pornlt in acea sta afirrnat ie este aceea ca nurnarul tuturor clvilizatiilor care s-au nascut, inflorit s i murit in Intreg Universu! de-a Iunqul a mutter miliarde de ani nu poate fl decit superior nurnarului de clvttizat!l in .vtata' la un moment dat. Punctul f. Aici nu rarnine

21

decit sa-rnl manifest speranta ~i lncrederea ca Terra nu va deveni, cel putin in viitorul previzibil, 0 ruina, in care sa scorrnoneasca cine stie ce expeditie arheologica a unei lumi populate cu "mici oameni verzi", Este foarte posibil ca in momentul de fata omenirea se afle intr-o postura similara cu cea a unui trib izolat din jungla Amazonului: spatiul este suprasaturat de mesaje radio, dar membrii tribului nu stiu de existenta lor; daca ar stl, nu au cunostintele necesare sa Ie capteze, iar daca Ie detln totusi, nu cunosc limbajele folosite. Civillzatla urnana este una de tilp tehnologic, dar nu este obligatoriu ca aceasta sa fie singura posibilitate de cunoastere ~i evotutie, Nimic tHJ ne impiedica sa consideram ca, intr-o buna zi, vorn intilni o lume a carei cunoastere asupra Universului 0 depaseste cu mult pe a noastra, dar earn, de-a lungul istoriei ei, nu a cunoscut roata. 3. Healizarile tehnice deosebite in domeniul telecomunicatlilor in ultimii 20 de ani au marcat profund intercornunlcatia umaria. Tot mai multi sint acei oameni de ~tiinta care afirrna ca omenirea a paslt intr-o noua era: cea a telernaticii. Daca in momentul de fata, in lume, exlsta doar citeva tari unde se fac experiente privied cuplarea cetateanului oblsnult la un sistem informational global (S.UA, Marea Britani'e, Franta, Japonia, Canada), pentru inceputul miteniulu! 3 este de asteptat ca, cel putin pentru tarile mentionate, metoda sa fie extinsa la scars nattonata, simultan cu reauzarea unui sistem rnondial de comunicatu ale carul oaze au fost deja puse. Eficienta deosbita a tehrucilor de comunicare ~i infor-

mare prin intermediul calculatorului va duce, asa cum atirrna savantf americani, la 0 deptasare> accentuate a nurneroase activltatl. care in momenlul de fata se etectueaza in birouri, la domiciliul. anqajatilor. Aceasta tendlnta conjugata cu dezvoltarea sistemelor lndustriale integral aulomatizate, cit ~i cu dezvoltarea roboticii, ar putea creeze un tablou al mileniului 3 in care oamenii, izolatl in locuintele lor, Iuc reaza , cornunica intre ei ~i dirljeaza de la distanta procesele tehnologice pe care I'e au in supraveghere. Ei nu se vor intilni decit prin intermediul ecrane'lor sistemelor video, reducin-

sa

du-se la strictul necesar, interco municatta umaria directa. Isaac Asimov, in romanul S.F. "Soarele gol", imagineaza 0 aslfel de planets in care oamenii yin foarte rar in contact direct, iar atunci cind acest lucru se intirnpla totust slnt invadati de_ sila :;;i repulsie reciproca. In ce rnasura viziunea lui Asimov se va implini sau nu, este greu de prevazut. Totusi, este de presupus ca daca civilizatia va aluneca pe 0 asemenea panta se vor gasi suficienti oameni care sa frineze sl modifice aceasta evolutie constderata, eel putin din punctul de vedere al umanitat ii anului 1982, ca de nedorit.

sa

Prof. univ.

dr. ling. PURE


ELECTROTEHNICA

SONEA:

sa

TRANSPORTlJL

iN COMlJN VA FI LA

aotu

1, Dupa parerea mea, cea mai arzatoare problema, criza de energie, nu va putea Ii rezolvata pina la stirsttut secolului XX, intr-o rnaniera econornica si eficienta. Va fi, deci, transterata, cu aceeasi acuitate. secolului urrnator. cai de obtinere a energiei se p ref iq ure a za inca de pe acum, mai ales sub forma electromag netica , i ncl uzind energia nucleara s i generatoarele gigant de MHO, care in secolul nostru s-au experirnenta t la sc a ra re dusa , Odata cu energia electromagnetlca se va dezvolta tractiunea teroviara electrica,' in mod deosebit lata de aile forme de transport. Exista de pe acum realizan prornitatoare. Ma gindesc la rnotorul liniar, Ia suspensia magnetica, oar si Ia aile lorme de sustentatie, cine stie , ocate chiar la cea g:ravitalionala. In lelul acesta, consumul de energie pentru propufsie :;;i fninare va scadea de 10 ori, pe linga avantajele tehnice uriase: viteza mare ~i eliminarea aderentei. speclfica vehiculelor cu rot i , As adar , tractiunea electrica va lace posibila 0 viteza de deplasare de 1000 km/h si chiar mai mull, rivalizind' cu avionul, dar liind la dispozttia rnarelui public. lrnpticatiile sociale ale unui transport de mare vlteza, rapid si economic, se vor putea .rnasura" prin eticienta v,iitoarelor schimburi de mar-

luri, de idei, prin mobilitatea oamenilor. o alta problema va Ii stocarea energiei electromagnetice, de asemenea nerezolva ta in secolul nostru. Automobilui electric este numai 0 experienta $i va rarnine la fel, cita vreme bateriile de mare capacitate nu vor Ii realizabile, tehnic si economic. Pentru ca sa nu ne acuze lurnea de prea mull optimism, sa precizam ca in vii tor este loarte probabil ca autornobilui proprietate personala ajunqa un privilegiu. $i lata de ce: daca loate automobilele lumii ar Ii la aceasta ora eleclrice, consumul de energie - pentru anul 11982 necesar penlru a le pune in miscare ar Irebui lie de 6 (sase) on mai mare decit puterea totala instalata in centralele de pe Terra. Energia stocata in baterii va trebui deci tuata din aceste centrale. Cine isi va permite, chiar in secolul XXI, cheltuiasca de 15-20 de ori mai mull decit ar iace-o acum pentru centralele electrice din i intreaga lume? Dupa parerea mea, transportul in cornun va Ii toarte 1<1 rnoda. va Ii [oarte economic, va Ii loarte ... corespunzator. Poate ca la inceputul secolului urrnator vern Ii in milsura stirn mai mull despr« calltattle electrice $i magnetice ale rnaterialelor $i despre irnpticatiile pe care acestea If'

sa

sa

sa

sa

22
'J

ALMANAH ANTICIPATIA

~ ~

vor avea asupra tennoroqutor Ma qi' !8SC id rezrstrvitatea ,'Ieelll' ,i (1'), Jf· cxemplu. Eli co n.i u, (.;_'fn("B ra secnu»' IfladnHS;;·,I. ok,' rnateriatctor ':l)nduetoare, apoi. ia O("r-meabilitatea rnaqneuca ( 'iJr ) .t materiall'elor tolosrte III constructia mas irulor electncv 'Oi care se mentme Ii. valori mie·'. Din acest motiv gilbantele :;,i greutatea rnasirulor electrice nu sint competitive cu cet« ale mas inillor termiee perleetionate. Desigur. pe-ntru nlJ(:' sorarea qreutatu $1 dimensli:nilor masinilor electnce VOl II necesare tehnotoqu intr-adevar revotutronare. De aserne nea, perrneaniutatoa dielectrica il matenalelor folosite astazi I ,'. ) atrnqe valori neperrnis de mlCI pentru miniaturizarea aoa ratetor electrice. Este adevarat ca in anumite [onctiuni s-au qasrt permitivitat: dielectnce de valori considerabil manto dar tensrunile rnici ale acestor [onctiuni impiediea reatizarea de condensatoare si tensiuni indusItriale. Reallzarea suspensnlor prin sustentatre ndica problerne legate tot de coeticienIii arnintiti mai sus. Depinde de rezuf.ti;llul cercetarilor, de fizica solidului pentru ca realizarile viitoare sa se incadreze intr-un dorneruu economic acceptabil. 2. Atita vreme cit nOI cercetam daca ,pe alte planete exista forme de arninoacizi, nUlintrevad posibilitatea ca in secolul XXI "sa conversam" eu mteliqente extraterestre. 3. In seeolul XXII, informarea stuntitica va continua sa fie baza oncarei realizari a umanitatu. Dar viteza de informare va creste atit de sensibil inclt va trenui sa tie insotlta de serioase mijloace automate de intorrnare. Creel ca folosirea .bancilor de intorrnatu va deveru tot atit de obisnuita ca radrout sau televizorul. Ma gindesc ;;i la 0 relea de racordare individuala la aceste .bancr eu terminale la dorrucihu. pentru care vorn avea abonamente ca cele de astazi de teteton, radio, tv. Radiovldeotelefonul, chiar in eulori, va deveru, credo in secolul urrnator, tot am de necesar ca obisnuitul nostru telelon. . Putem visa oricel Dar fiecare vis, oricit de indraznet ar parea. trebuie sa se bazeze pe 0 realitate. De aceea "am avansat" idei prelig,urate deja In acest stirsit de seco].

ION CiRJE:
PUBLICISTICA

PRIOR/TATE - CONTACTUl pAMiNTEIV/lOR CU CIVIl/ZArIA TERESTRA


probabila, dar nu inairite ca totl pamintenii sa Ii stahilit contactul cu civillizalia teres3. Tot din vorba-n YOrba, dar de la inirna la inirna

1. Traasrnisia in direct a primei Olirnpiade Cosmice orqanizata pe planeta Saturn si deschisa tuturor astronau-. t,lor !Ii terranautilor amator. 2. Contactarea .zatii extraterestre unei civiliimi pare

tra.

Dr. RADU IFTIMOV,ICI:


VIRUSOLOGIE

VIRUSURllE G_lOAIVTE $1 GENELE REPRESATE


1. Desi mai multi colegi. cercetatori din domeniul virusologiei, inc l usi v prof.dr. Nicolae Cajal, mi-au sugerat sa raspund .un medicament. mai precis un chimioterapic eficace in toate bolile virale", eu rna gindesc totus i la altceva, Desigur ca, a descoperi, substanta care sa fie capabila sa stopeze .setectlv" biosinteza virusurilor in iinteriorul celulei-victirna ca ea dauneze lnrnultirii normale a cetutet. ar Ii cu adevarat 0 mare reusita a inteliqenlei !IIi perseverentei umane. Ea ar Ii realizarea inteorala a acelui vis pe care Paul EhrIicn, creator la inc.eputul seco/ulwXX al cnmuoterapier antiinfectioase (salvarsanul ;;.1 neosatvarsanur), il numea .rruracutosu! g,lonl chimic''. Privita in contextul actual. cind' chimioterapia virala n-a reusit sa taca decit clnva pasi limizi in ciuda eforturilor din ultimii 20 de ani ;;i \inind cont de taptul ca a descoperit un chimioterapic universal valabil in viroze inseamna a re-· zolva pe putin 75% din problemele ridieate de chirnioterapia bolii canceroase, reiese pregnant marea rrnportanta a unei asemenea descoperiri pentru umanitate. $i, totusi, eu rna gindesc la altceva. Nu la 0 .anurne" descoperire, ci la un grup de reusite experimentale care sa duca in tinal la crearea unor .vlrusurtgloanle", c.u care sa putern tinti cu precizie in oric€ punpt al aparatului gelll'tlG ,JI, celulelor. Apar, desigur. citeva lntrebari tiresti: De ce avem nevoie de' asemenea .vlrusurl-qloante"? Ce tel de "prat de pusca" ar trebui contina ele? De ce tinern sa tragem la [inta in anurntte zone ale genomului celular? Ce sens ;;i ce urrnari ar ave" un asemenea tir pentru celule ;;i implicit pentru orqanism? Raspunsurile ar suna astfel Avem marertevoie de asemenea .vrrusun-otoante" (primele ar putea ti tabricate in laboratoarele de .genetica virala chiar in urmatorii 10-20 de ani). Motivul? Penlru ca Ie-am putea incarca, dupa voie, cu un anumit continut. rnai precis, cu anumite gene pe care urTillarim sale transportarn !Ii sa Ie includem cupa voie in aparatul genetic al cetulelor-tinta. Realizarea la care vrsam acre radacinile inlipte in secolul nostru, inca in 1920, belgianul Julies Bordet (premiul Nobel, 1919) ;;i rornanul Mihai Ciuca au descoperit ca un anumit virus ce tmbolnaveste bacteriite (virus bacteriotaq) poate "smulge" cu aceasta ocazie 0 bucata din aparatul genetic al bacteriei-victirna ~i 0 poate ingloba in propriul sau aparat genetic. Mai mutt, a;;a cum au dovedit cerceta rile ulterioare, intectind alte bacterii, asemenea virusuri pot ceda noilor 'gazde bucata de genom furata anterior. Acest "transplant microscopic" are urrnari deosebit de importante: vechea gazda pierde grupe de gene, pierzind asttel 0 serie de caractere, in timp ce noua qazda i;;i mares te zestrea ereditara, dobindes te noi carac tere (!enomen ce poarta numete de conversie Iaqica). Procesul este asernanator intrucitva cu ceea ce se petrec« in lumea plantelor cind 0 a I· bina (aici, virusul [,ac:t('li"t, ,I i ~

sa

tara

sa

-~

~~~tc~~::TIA

23

trarisporta qrauntole de polen de la 0 tloare la alta, contribLJind -ta aparitia de noi variante botanice Fenomenul de tr.insport de gene eu ajutoru: virusurilor. descris in prr!lniera mondialaJn 1926 de I Cantacuzmo Sl Olga Bonciu, c< lust nunut de americanii r~ D. Zinder s i J, Lederberg transduct!e fagicii (1952), In\.l.I"nent de arnanunte. deosebit de important p eutru viitorul biologiei este ca noua qazda celulara capata in zestre caractere pe care nu Ie avea mai inainte Zborul catre anticipatie incepe in ctipa in care doriru sa e xtrapotarn ceea ee se petrece in lumea baeteriilor icelule procariote) eu eeea ee s-ar putea petreee si in lumea celuleror vegetale si anirnale (eelule eucariote). Mai exact, ar trebui sa reus irn ca. inca la sfirsitul aeestui secol, S3 cream in laborator citeva virusuri inolensive pentru viata in care sa putem incorpora .pachetc" de gene si pe care Ie tr imitern catre unte (celule vegetale sau animale), Ac e sre "virusuriproiectile" contiurnd portiuni de acizi nucleici (genele care ne intereseaza) vor trebui sa .joveasca" si sa se sudeze exact la tinta, adica intr-un anumit punct determinat al cromozornului celulei plantei, animalului sau ornului. Sc_opul este lesne de In\eles. In cazul plantetor am putea implanta gene care sa Ie contere 0 serie de caractere utile: posibilitatea de a sintetiza cantitati crescute de proteine, qlucide, vitamine, saruri minerale, de a rezista la geruri'- de a fi mai putinsusceptibile atacului unor da unatori, mai ales virusuri si ciuperci micr oscopice. S,ar putea, prin acetasl bornbardament dirijat al qeriomului spermatozoizilor si ovulelor cu virusuri transportoare de gene sa irnbunatatirn si erediiatea unor rase de animate

sa

care, beneficiind ulterior si de o seleclie judicioasa, ar putea deveni mai produc tive. ori rnai precoce. Un catcul simplu dovedes te ca a asiqura 0 crestere de numai 15% a productiei mondiale ce Japte sau a asigura ma turarea cu numai 8--10 zile mai devreme a unor rase precoce de gaini reprezinta 0 contributie substantiala la lmbunatatirea alirnentatiei pe gllob. La rindul ei. medicina urnana s'i cea veterinara vor putea sa corecteze 0 serie de defecte genetice, intre care asa-zisele .boli genice" ocupa un rol important. Numai la om sint cunoscute in prezent peste 1 600 boli ereditare (la flecarrill 10000 om apnrl' " ",_ rnenea boala), Tlnlnd cont ca e x.st« Inca numeroase entuat. rnorbide ereditare necunoscute sau in care ereditatea [oaca rol predispozant (inclusiv maladia canceroasa Sl i,n special leucemiile urnane si animale), reiese ca 0 corectare a genomului poate asigura atit 0 asanare a speciei umane de tare ereditare stravechi, cit s i 0 spectaculoasa cres tere a producttvttatu animatiere. Evident. in paralel cu crear-ea acestor virusuri-proiectil, va trebui sa avansarn ~i in ce prives te asa-zisa ma,pare geneticii, adica in domeniul inven,tarierii "unitalilor gefletice" de pe crornozornl. a pozi~iei acestora, a interretatiilor dintre ele, cu alte cuvinte, sa cunoastem din ce in ce mai bine ..'!inta" celulara. Toate aceste realiza ri sint ,posibile in primii 50-60 de ani ai secolului XXi. Penlru ultirnele 2 decenii ale secolu[ui viitor rna gindesc ca , in materie de mteractiune intre .virusurilc-proiectil" s i aparatul genetic al celulei, pot ,interveni izbinzi, mai spectaculoase. Una din ele ar Ii posibilitateade a .reqestepta genele adorrn!te". I ntr-adever. una din marile enigme ale biologiei a fost si. in parte, a rarnas modul in care actioneaza aparatul genetic in timpul dezvoltarii individului de la ou (zigot) la adult, in timpul asa-numitei ontogeneze asistam la destasurarea unui "film", perfect proqrarnat 'genetic, in care apar, dispar sau se transtorrna diferite tesuturi \>i organe, aparate ~i functii. Fieca re! secunde ii corespunde 0 anurnita structura,

anumite functii ale embrionului in drumul sau catre maturare. Evident, aparttia. cresterea si dezvoltarea organelor este dirijata genetic de grupe operante de gene care, dupa ce-si implinesc misiunea, trec in rezerva , devin, detinitiv sau temporar, "represate" (sa Ie nurnirn "adormite"), Aceste grupe de gene nu dispar; ele coexista sub forma inactiva de-a lunqul intreqii vieti a individul1ui biologic, Nimic nu tradea za p re ze nt a acestor gene ad'ormite; mai precis. la nivellul actual al s tiintei, nu posedarn metode de a .Je demasca prezenta". $i totusi, stirn ca exista , ca au actionat intr-o anumita pertoada a vieIii ernbrionare. Ne putem intreba: Oare bombardind cu .anurrute virusuri" aparatul genetic al unor celule somatice (rnusculare, osoase, conjunctive etc.) n-am putea sa scoatem din represie ungrup de gene "adormite"? Ce-ar f putem [inti exact in acei operatori de care a depins cindva formarea picioarelor. Departe de noi gindul de a crea oameni cu mai multe picioare. dar daca acest psoces s-ar putea declansa in bontul care a rarnas dupa 0 amputare accidentala, omul respectiv ar putea sa traiasca bucuria de a vedea ca , in 7-9 luni, ii creste un nou picior in locul celui pierdut. Realizarea ar f,i cu alit mai e xtraordinara cu cit ar fi vorba de organe vitale indispensabile (inirna , ticat, rinichi, hipof iza e tc.). Des i acest tab lou al ani lor 2WO pare pictat cu guasa unei fantezii debordante, este filecesar de a preciza ca asemenea "desteptari" de gene adormite au fost observate deja, tot in cazul interrelatiei dintre virusul bacteriofag si celulele bacteriene. Nu ocata virusuri bacte riotaqe au tost capabile sa scoata din represie grupe de gene cafe "d'ormeau" in aparatul genetic al eolibacililor. Totul este ca. 'de la procesul lntlmplator de azi, limitat la lumea bacterlilor. sa ajungem ta stapinirea si utilizarea lui in lumea celulelor veqetate s i animate. 2. Personal sin! foarte sceptic in ce priveste existenta pe planetele din sistemul nostru solar a unor fiionle inzestrate cu ratiune (nu si a unor forme de .viata"). Nu cred cain secolul XXI se va

sa

24

A~MANAH
A.NTlCIPATIA

~
~

putea stabili vreo leqatura utila cu ele, chiar daca Ii s-ar semnala prezenta. 3. in ce prives te limbajul pe care va trebui sa-l 1010" seasca omenirea in secolul urmator, irni este absolut egal daca el va Ii exprirnat .cu vocea" sau prin inte rrnediut unor codificari sousticate . Socotesc, insa, ca este de maxima importanta ca el sa fie acel al umanismului, al inlelegerii ~i al coooerarn pasnice. Cred ca ar trebui sa ne preocupe rnai putin .daca vom putea vorbi -cu extrateres trti sau daca limbajul cia sic va Ii inlocuit de altul perfectionat.

Ceea ce ar trebui sa ne preocupe in urmatorul secol ar fi, dupa mine, res,pectul reciproc in cornunicarea Interumana. A descoperi tol felul de rnodafitati electron-ice de cornunicatie nu lnseamna nimic atita timp cit ele ar confine in continuare dtverqente , arnenintari, faf sificari, induceri in eroare :;;i sete de dominatie. Limbajul viitorului va trebui fie 0 tireasca irnpletire inIr€) I, achizitiile stiintei si cele ale' culturii. Un divort intre pertectiunea tehnica :;;i valorile etice ar fi cea rnai mare nenorocire a devenirii speciei noastre.

sa

Dr.

COR'NELIA

CRIS1ESCU:

ASTRONOMIE

DllEMA - UNIVERS DESCHIS SAU INCHIS?


1. Este foarte greu de raspuns la aceasta intrebare. linind seama de dinamica descoperirjlor astronomice din ullime'I'e 3 decenii. Aceste descoperiri Ie putern imparti in doua cateqorii: descoperiri lntimplatoare ale unor corpuri cu proprietati necunoscute inca, ~i descoperiri ale unor eorpuri sau fenornene care tusesera puse in evidenta prin teorie ~i a carer existenta era, deci, confirrnata in acest fel. Ca urmare, in lac de cea mai mare .descoperire" a secolului XXI as vrea rna refer la cea mai mare "rea/izare" . Cred ca in secolul XXI se va preciza problema tormarii, evolutiei ~i viitorului Universuluinostru observabil (Metagalaxia). Se va preciza care este va/oarea exacta a constantei lui Hubble, din I'egea eu acelasi nmne,ce leaga deplasarea spre rosu a Hniilor in spectrul unei qalaxi] de lndepartarea sa fata de observator, In ultimii ani unele observat!i pledau pentru dublarea acestei constante. De mentionat ca aceasta constants este elementul principal' nu nurnai in deterrninarea distantelor galaxiilor :;;i quasarilor, dar ~i in determlnarea virstei Metaga'iaxiei, adica a mornentului in. care a inceputexpansjunea observabila. De asemenea, se va preciza cit de mare este densitatea medie a materiei in univers, pentru a se putea decide daca locuim intr-un univers desc'hlis sau in unul
inchis :;;i', prin urmare, daca expansiunea va continua vesnic sau va avea Ioc, ,in viitor, un len-omen invers, de apropiere a galaxiilor, iar in final o noua explozie urlasa. Se va putea cunoaste cit de mult diferea repar titia materiei imediat dupa Big Bang de 0 repartit!e perfect unttorrna, stiut fiind ca daca materia ar fi tost riguros :;;i unilorm d'istribuita. in prezent nu am mai avea nici 0 galaxie, nici 0 stea, nici 0 planeta :;;i deci nici noi nu am exista. Se va putea sti exact moduli cum se torrneaza galaxiile :;;i se va verifica ipoteza conform ca reia quasarii .sin! nucle€) active de galaxii. In felul acesta va Ii elucidat si misterul inexistenlei quasarilor cu raportul dintre deplasarea liniilor spectrale spre rosu sl lungimea de unda a liniilor respective, rnai mare decit 3,5. Se va cunoaste, in cele mai mici arnanunte, lntrequl lant al vietii unei stele, de la primele momente ale condensarii materiei interstelare, pina la ultimele sale momente. Desi la prima ved'ere aceste reatlzar! par complet rupte de vlata de zi cu zi omenirii, in realitate ele vor avea implicaIii irnportante in viitorul ornenirii. Ca exernplu, rnentionarn ca intelegerea pertscta a proceselor ce au loc in, quasari va contribui la rezolvarea problemei energiei, iar cunoas terea evolutiei stetelor. aplicata Soarelui, va perrnite luarea unor hotariri da irnpor-

sa

tanta vuara peruru nr;Wr1!r~. 2. In primul rind,lreblll(' .';,1 precizez ca, in ultimii ani, un grup de cercetatori sovlsncr (in trunte cu renurnitu'l I.S Sklovski) a ernis ipoteza OR existenta omenirii pe Parnint este un unicat in melagalaxie E adevarat ca :;;i pimi acurn existau doua cai de estimare a numarului lumilor tocuite de liinle rationale, :;;i anume calea optirnista, care in t,oate etapele de calcul tolosea lim;' tele superioare posibile. ';;' calea pesirnista, cu lirTI1telf~ inferioare. Respinqlndtpoteza "unicatului", consider ca ade varut se atla undeva intre calea optirnista :;;i cea pesimista Distantete enorme care ne separa de alte planets, locuibile fac imposibi Ie .vizitele" reciproce si lasa posibile numai legiHurile prin I interrnediul radiatiitor electromagnetice. Un prim pas se va realiza cu ajutorut tele scopului spatial ce va Ii lansat chiar in deceniul nostru. Cu el se vor putea observa diferite planete in jurul unor stele :;;i spre acele planete care Indeplinesc o o n dit l ite e xis te ntet unor civilizatii rational€) vor II transrnise semnalele noastre Dar, chiar :;;i in acest caz. s-ar putea ca primele rezultate pozitive sa se obt ina in eel putin citeva decenii sau chiar secole, timpul necesar pentru ca sernnalele transmise sa se tntoarca inapoi, daca distantele pina la planetele respective sint de ordinul zecilor sau sotelor de ani-lumina. Este adevarat ca este posibil sl 'ca unele clvilizatii, rnai avansate decit a noastra, sa: Inreqistreze, in urrnatoare!e decen!l, activitatea omenirii si din proprie initiatilvii sa incerce ia leqatura cu noi 3. -

sa

~ ~

ALMANAH ANTICIPATIA

25

Prof.

dr. doc.

VICTOR
CHIMIE

SAHI'NI:

OMfNIREA A TRECUT DIN fPOCA FIERUlUI iN EPOCA MASElOR PlAST1CE


1. Daca ar trebui sa se raspunda azi, pe baza unei argumentari obiective 5i unanim acceptate, care a tost cea mai de searna realizare s tiintifica pe care a cunoscut-o chimia in secolul XIX, aceasta ar constitui 0 lntreprindere deesebit de diticila. Sau, ne putem intreba, pe ce argumente s-ar fi bazat un chi mist din 1882 pentru a-~i convinge partenerii de discutie ca in secolul XX, datorita descoperirii ~i aplicatiilor pe care Ie-au cunoscut polimerii sintetici, se va afirma, pe buna dreptate, ca omenirea a trecut din epoca fierului in eea a maselor lplastiee? lata de ce este cu alit mai hazardat ~i g.reu de justiticat, [inind searna de dinarnica dezvettarf stiintel in general, :;;i a chimiei in particular, sa se dea un raspuns convinqator la intrebarea "care va fi realizarea stiintifica de cea mai mare irnportanta In secolui XXI?" Daca ar fi sa extrapolam directiile de cercetare care ne apar acum ca foarte .promitatoare", nu am tine seama de dlialectica interne a acestei ramuri a s.tilntelor naturii, care va cunoaste probabil ~i in viitor dezvoltari diferentiate ale tematicilor sale de ce'rcetare. Totodata, interdiseiplinaritatea conduce, In procesui de cunoastere ~tiinlifica, la re'laliille de dependents strinsa lntre chimie pe de 0 parte, fizica expesirnentala ~i teoretica pe de alta parte, ca si cu biologia ~i rnaternatrca ceea ce face ca progresuli unui domeniu fie implicit r ondttionat ~i de prooresete celorlalte discipline. ~"Ista insa toate prernisele ca In secolul XXI dezvol'tarea chimiei, In ansarnblul ei, sa fie ~nca mai accelerate decit in prezent (clnd cunoas tern aproape 5000 000 cornpusi ~i lista lor se imboqateste, in medie, saptaminal cu 6 000 noi compusi) datorita faptului ca. practic, intreaga ambianta a ornului este tributara' materialelor furnizate de cnirnie. EOste probabil ca cercetartle in domeniul substantelor naturale ~i sintetice fiziologic active; a relatiilor structure moleculara-proprietati, a mecanismelor de reactie, a efectelor catalitice si, 1m particular, a actiuhii enzimelor sa capteze interesul cercetatoritor si, ca rezultat al studiilor ce se vor lmtreprinde, sa se taca pasi important: in elucidarea a tot mai multor probleme din aceasta vasta, interesanta $i extrem de importanta direclie, 2. 3. Este probabil ca atit la nivelul bazei materiale, cit ~i a'i limbajelor de comunicare, secolul XXI aduca noutatl remarcabile, din care. probabil, de cea mai mare in, sernnatate va fi pertectionarea limbajului utilizat de calculatoare.

sa

accepta ideea ca sintem sing,uri in imensitatea trista ,I Unlversuluj. $i vom inleleg~\ ca nu avem dreptul sa anihilam cea mai uluitoare dintro aventurile pe care Ie-a cunos cut. Aceasta nu mseamna <:;'1 nu exista viata in univers. Dirnpotriva. S-ar putea ca e,1 fie un !enomen obis nuit apara oriunde qaseste un minimum de conditii prielnice, Sperlnd ca vom continua sa supravietuim, in seeolul urmater se vor crea nave spatiale autoregeneratoare cu ajutorul carora vom incepe explorarn sistemul nostru galactic, 3. Noua civilizatie - civilizatia tehnotroruca d'orninata de computere s i de noi sisterne de cornunicare va anula distants Pamlntul va deveni un sa'! global cu probleme globale care vor cere SOI'U\ii qlobale , Cornunicatia traditionala va disparea sau se va diminua considerabil. Locul ei va fi luat de comunicarea .intre computere, eliminindu-se astfel toate echivocurile si toate erorire atit de carcteristic umane. Sa nu uitam ca viata psihica , inclusiv memoria, va fi controlata crumic si va fi mull arneliorata ~ Nu e'ste detoc exclus ca VIItoarele sisteme de cornunicatie fie facilitate de posibihtatea conectaru c re ie rul ui uman direct la un computer,

sa sa

sa

sa

sa

Or.

inu.

ANDREll

BA!NESCU:

CONSTRUCTII

DE MPi$INI

Dr, CONSTANliflNI MAXIMlilIAN:


FND()CRINOLOGIE

TElEMATlCA AlIANTA OINTRE liVFORMA neil $1 TElECOMUNICATII


1. Producatorul de ecrupa mente, construct I;] ue masu. rs-alrzeaza muloaceto cu care aite dornenu i:;;1allnq oblect,vele, care pot II $1 cleseopp, nri. Dar intotdeauna ectupamentete. mas.nue au prurut () aprecrere 51 au avut 0 spect..culozitate secuncara rata de obiecttvele at.nse. De acee.. am putea spune ca In dormmul nostru de acuvuate nu 5'p re a lac dc sc o pe ri n . ~;,poate beneticra insa de iH;t;~· tea. Asttel. c.redern ca () rna«. descopenre ar II de n<ltIH":'
ALMANAH ANTICIPATIA ~ ~

NaYA CIVllJZATJE - CIVIl/ZAlIA


1. Transferul de gene intra si interspecific. Se vor crea organisme noi pe care evolulia nu le-a .expertrnentat" niciodata: vor fi corectate detectele ereditare probabu cea mai qeneroasa realizare a geniului urnan. Omul va preIlua controlul evolutiel. 0 pertorrnanta care ridica numeroase Intrebari cu oonsecinte !",'vlzibile $ri imprevizibile. La

TEHNOTRONICA

care trebuie sa raspundern acum. 2. Foarte probabil , niciodata, Chiar daca exista civillzatii galactice s i extragalactice, sansa de a intra in contact cu ele este aproape zero. Biologit vorbind, sansa ca vlata sa fi evoluat pe drurnuri similare· cu cele pe care a evoluat pe Parnint este cu totul improbabila. Poate vom

26 '

enerqetica.s i anume,lnielegerea qravitatlei de rnaniera de a 0 putea utiliza la propulsu. De asemenea, cunoas tero.i creierului uman Sl traducers-a impulsuri'I'or din creier In voderea obtinerii unei interac[i un i i n tr e calculator s: creier ~ pe de 0 parte pentru lnregistrarea gindiril noasIre lnainte de a Ii exprimata prin scris sau grai, iar pe de alta parte pentru a permile 'inregistrarea intor rnatiei direcl pe creier In cadrul unui proces educational condensat $i' oroonat. 2. Aceasta poate sa se petreaca datorita noua, parnintenilor, sau attor locurtori dill spatiu, in .primul caz. bazlndu-ne pe progresele in domeniul cornbustibilitor nucieau ale electronicii s i biotoqre-: cred ca experientete echip ..~elor ce vor circula ani ,lndelunqati in sisteme ecoloq«.e incnise. asiqurindu-se Ilranil

la bordul navei, vor man saIlsele -de a avea, in secolu! viitor, semnale de la existent= extraterestre. Aceasta, deoarece, cu exceptia Terrei, nici o planeta a sistemului nostru solar nu pare sa intruneasca macar doua din conditule delectate ca necesare vi et ii (existenta apei in stare iicllJda ;;i 0 supratata sotioa ). lin cel de-al doilea caz. cind contactul s-ar datora alter 10cuitori din spatiu. aceasta s-ar putea petrece rniine. 3. Probabil ca telematica, aparuta din atlanta ill,tre informatica si tetecornunicat!i. va fi un spriJin mdrspensabl! lurnii industriale si domesticea secolului XXI '$i va transtorrna viata sociata culturata ~I lamiliara a mdivrdului. Dar pnntre aceste modalitali de comunicare se va pasIra cuvlntul scris si vorb.t care a rezistat atitea mil d(' ani.

lOr. LUCIAN

MEIDICINA

SAND,U:

actionate cu un sistem de pod rulant sau trase prin cablu, c o m a nd a te automat, dupa un anurnit program. Pe parcela vor fi, montate aparate corespunzatoare pentru inregistrarea mornentana a factorilor ca re i nil uenteaza productia (umiditatea, continut de substante nutritive, aciditate etc.) pentru a se putea corecta la limp; - parcelele dinhorticullura se vor translorma intr-un fel de sere, cu rnicroctirnat dirijat, lucrarile executindu-se similar ca in parcelele din ~ in zoctehnie fermele de crestere a anirnalelor se vor transtorrna in adevarate hale industriale, complet autornatizate, pentru cresterea animalelor; ~ sursele de energie de baza vor fi cele de tipul unor surse reinnoibile, folosind ca surse de energie biomasa cultivate in aqricuitura , energia solara, enerqia eoliana $i biogazul, unitatile industriale agricole asiqunndu-st in totaIitate necesarul de energie; - activitatea de lntretineri tehnice $i reparatii a utilajelor tolosite se va schimba lntr-o activitate de inlocuire a pieselor s i utilajelor uzate, liabilitatea acestora in exploatare fiind asiourata pe toata durata de folosire. lMuncitorii d'in, aqricultura vor fi tali de inalta calificare. cu proW uruversa] de mecanlc-electronist f,iind retribuiti mai bine tala de alii rnun-> citori de inalta calilicare ce iucreaza in alte sectoare de activitate. Pina la asigurarea tehnicilor rnentionate mai sus, la inceputut secolului XXI se vor realiza s i folosi la toate lucranle masinlle autopropulsate cu pneuri de joasa presiune $1 prevazute cu echiparnente de lucru, care sa execute la 0 trecere cit mai multe lucrari, pentru reducerea tasarii sdu-

cimp:

SPECIFIC PEA/TRY AliA/AREA DURERII


1. Descilrarea mecarusn.elor durerii si obt inerea unui medicament' specit«: penrru tratarea el CU' actiuru secundare rnirurne 2. oaca civitizatiue e xtraterestre nu ne-au coruactat inca sau nu au lasat sernne evidente ca ne-au vizuat este greu de crezut ca 1n vl,i!Qrul apropiat 0 vor face. Of' aceea, sarcina cautaru ne rpvine, se pare, tot noua , da r c:u alte mijloace, mal evotuate decit cele utjlizate 1ln rnornenne-a intilniri este greu previ zibita, inlervalul putlr]d varia ele ta zeci la sute de ani daca S8 rnentine sau se accetereaza ritrnu: de dezvoltare actual al stiintei pe Parnint. 3. Videofonul minuscul sau cu ecrane de diverse marimr, teleforiul rninuscul !la purtator} prin teletransrmsie $i satell\i vor Ii probabu baza GOrnunicarii dintre oamenu secolului viitor.

UN MEDICAMENT

tut de tara. Oata unei aserne-

Prof. dr. docent

MECANIZAREA

ing. rOM,A

AGRICllL TURII

DRAIGO~:

DISTANTA NY VA MAl CONTA iN RElATlll{ DINTRE OAMENI


1, in secolul XXI, in dome" mul meca nizarii agricullurii, apreciem ca se vor descope n tehnoloqii de lucru si rnasiru aqricole cu totul deosebite care vor scllimba radicas munca din aqricultura , devenrnd rarnura industriala de baza a economiei Necarel tari.
~ALMANAH ~ ANTICIPATIA

Din.tre aceste noi tehnoloqii de lucru $il rnasini agricole. considerarn ca ponderea 0 vor avea urrnatoarele: ~ parcelele din cimp Se' vor translorma Intr-un fel de 'hale mari, pamintut lucrindu-se cu rnasini suspendate, tara roti, pentru a nu tasa $i deteriora solul, rnaslnue fiind

27

~.

lUI, a ecnsumului de energie ;;i a maririi capacrtatfi de lucru. 2. Apreciez ca in secolul XXI inca nu se va realiza, in mod practic, c ontacta rea ornenirii cu.,o civinzatie extra, tersstra, necesitind cheltuief prea mari, iar problemele te-

restre Hind deosebit de dificite in condlttlle cresterti sen= sihile a populatiet ~i nevoia de a se asiqura hrana necesara In conditii optime. in acest context, principalele fonduri, de cercetare s i dezvoltare, se vor d'i'rija in domeniul industrializarii agriculturii. 3. Pentru 0 buna corelare a actlvttatii umane, intr-un sistem orqanizat de diviziune a muncii, apreciem ca sistemul de comunicare interurnana in secolul XXI se va baza pe comunicarea fara fir cu preluarea imaginii $i Inreqistrar!i la nevoie pe benzi a eelor cornunicate. Distanta nu va rnai conta in relatiile dintre oameni

unei mai bune in1.elegeri reelproce, lntr-un spirit in care sa oredornine ratiunea, pacea !?'I dragostea intra oameni. Poate secolul viitor ne' va aduce tocmai acel ceva care inca rnai lipses te astazi din re'la\iile interumane.

A'NDREI BACALU:
PUBLICISTICA

REZERVE DE HRANA PRIN INGINERIE GENETICA


1. Eliminarea prin inginene q e ne tic a prenatala (poa te chiar preconcep\ionala) a maladiilor ereditare $i a pn-dispozitillor genetice la anumite maladii, deci asigurarea unei stari de sanatate vsi i1 unei lonqevitati remarcabile tuturor locuitorilor planetei. Toate acestea. evident, oupa ce aceeasi inginerie gene,tica va asiqura rezervele de hrana !;>i rnaterii primenecesare unei populatii planetare in continua crestere. 2. Pe planul comunicatiiior prin unde electromagnetice probabil d upa anul 2500. DIrect, nu s tiu. 3. Pe linga limbajul vorbit? Probabil comunicarea directa prin interrnediul satelitilor artilficiali de telec ornurucat ir. accesibila oricarui parnintean

ConI. dr. in!l. EUGEN NEGRU$:


TlfA,NSPORTURI
i

AUTOMOB/LUL SE AFLA I"N PRAGUl


UNEI MARl
Printr-o subtila ironie, un vechi proverb chinezesc spune: "Esle tearte greu sa faci profe!ii, mai ales In prlvl;n!a vlltorulul" . 1. Ca ~i celelalte prod use ale tehnicii, automobilul a fost s] este supus unei evolujii care respecta legil,>! generate ale dezvoltarii. In cele aproape 9 decenii de aparitie, el a suterit 0 continua perfectionare. Cu toate acestea, in mod paradoxal, solutiile constructive de principiu nu se deosebesc prea 'mutt de cele iniiiale. Dezvoltarea formulei actuate a autornobiletor se alia aproape de apogeu, in cautari!e specialis tilor. cit $i in uneJe rezultate objinute. care ne fac sa at>reciem ca aulomobilul se alia in pragul acelel desco.p,8riri calitative ce poale Ii asemallata cu apilr~la franzistorulul in elecIronica. Probabil secolul XXI va aduce acest salt, ocata cu descoperirea un or noi surse . de energie, practic inepuizabile, nepoluate, ut.ilizabile pen.tru autornobil. Aceasta descoperire va atrage oupa sine si crearea unui nou sistem de tractiune $i propulsie, simplu, user, silentios $i ell randament ridicat. 2. Sint multi cei care, nu numai ca accepts ideea existentei in univers a altor civil izatii, dar au catculat $,i,proba-

OESCOPERIRI
I

bilitatea ca alte planets fie populate cu fiinte inteligente. Daca Ie acceptarn existenta trebuie blnelnteles sa acceptam $i faptul ca Ie-am putea intilni. Cind,unde $i cum este inca foarte greu de spus. Oepinde $i din ce directie privim acest contact. Daca ne referim la planeta neastra, exista pareri, bazate pe interpretarea unor descoperiri arheologice sau chiar pe declaratu ale unor martori oculari, care sustin ideea ca am primit vizite ale mesagerilor altei civi[izatii. Referindu-ne la contactul realizat de parninteni pe alte planete, aceasta ar fi posibil numai ooata cu dezvoltarea tehnicii spat i ate intr-o masura care permita calatorn pe dlstante!e extrem de marl dintre Parnint si celelalte planete. Realizarea unui contact direct cu civilizatii extraterestre depinde ;;i de nivelul de dezvoltare atins de acestea. Daca este prea inalt, am Ii probabil in imposibilstatea de a stabili un contact direct. 3. Tehnica secolului XXI va crea mijloace nebanuite care sa realizeze un slstern de comunicare 9lobal, asa-nurnit .Ja purtator". Indiferent de .Infatlsareav racestor realizari tehnice, cred intr-o viitoare comunicare interumana, care sa se destasoare in conditiile

sa

Dr.

ENDOCRINOlOGIE

DOINA

lOAN:

NOI CODURI DE COMPORT AMENT


UMAN
1. Controlul genetic al individului. Reali.zarea ca atare insumeaza inca 0 multitudine de 'descoperi ri exceptionale rnanipularea genetica a celulelor germinale mature - a sperrnatozoizilor' $i a ovulelor -, tecundatia .,in vitro", posibila deja. dar cu numeroase esecuri, transterul embrionului in uterul rnatern sau intr-un incubator; monitorizarea sarcinii indiferent de locul in care va avea loc dezvoltarea tatutui. Spre sfirsitul secolului se vor insera genele dorite de parinti. Vor aparea asttel, prirnii copii proqrarnat
ALiMANAH ANTICIP.ATIA ~ <:;J.r

sa

28

in intreqime. 2. Orice raspuns este leorelic posibil, [inino seama de dimensiunire necunosculelor cu care este obliqata sa 'opereze biologia. Dacci vial a poate aparea in orice centum locuibila a unui sistem solar nu este exclus ca undeva in univers sa se Ii dezvollat sau se dezvolle 0 civilizaue. Aceasta nu inseamna ca a atins nivelul nostru de civilizatie. Gomunica\ia este imposibila. Inca. Este. de asemenea, imposibila s i legatura directa. Calculele matematice recente suqereaza ca exista toate sansele ca noi sa lim

sa

singura specie inteleapta din univers. Este. totusi, un srrnplu calcul. . 3. Fundamental, vafi simi lara cu cea de acurn Va I, modlncata de noile sistermde slrlngere si de transrnitert a intormatiilor. Fara lndorala va Ii posibila comunicarea cu orice colt de pe planeta directa si imediata Se va restr i n qe 'mobililalea umana -- pa ra do xa ll - deoarece actualele manite sta rI coreelive se vor cestasura prin te leviziune Se vor stabili poatr noi codluri de comportarneu: uman care vor da atte dime. siuni relatillor interumane.

ANDREI BAN!C:
FIUBLlCISTICA

PRO'GRESUL CIVILIZATIEI E IEGAT DE ENERGIE


1. Descoperirea reactiei de fisiune nucleara 1m lant a reprezentat, dupa opinia mea, cea mal Irnportanta descoperire In secolul XX (pentru ca d'ela ea a pornit si cercetarea care a dus la energetica nucleara, singura speranta energetica a civilizatiei umane, iar tot de la ea a pornit !?i liliera care a dus la arma atormca, ce poate insemna stlrsttul oricarel sperante pentru civilizatla umaria). Nici 0 alta descoperire nu are asernenea valoare salutara pentru ornenire ~i niciuna nu contine in ea asemenea pericole, nu numai dintre descoperirile secolulul XX, ci dintre toate cuceririle cunoasterii umane, de cind exista omul. Proqresul civillzatiei e legat de energie ~ cea mai irnportanta descoperire a secolutul XXI va Ii, deel, cea care va asigura oamenilor 0 sursa de energie [nepulzabila lie dornestlcirea reactiei de fusiune, lie ... eliberarea inteqrala a energiei atomiee din orice element material. (Gindlti-va ca in explozia unei bornbe atomiee se elibereaza numai echivalentul unui gram de materie, iar In explozia unei bombe eu hidrogen, d oa r echivalentul unui kiloqrarnl). 2. Oaca exista aile civilizatii pe 0 raza de 20 de ani lumina, In urrnatorii 500 de ani Ie-am putea contacta. 3. Cred ca se va ajunge curind la comunicarea instantanee intre persoane, indiferent de distanta (in 2-300 de ani). Aici se va produce 0 saturare in cornunlcatiite electromagnetice care ii va deterrnina pe oameni sa caute aile solutti. Telepatia ar putea Ii una. Dar pentru ca ea sa devina realmente un mijloc de cornunicatie de rnasa e necesara - cred eu - 0 evolutie de zeci de mii, poate de sute de mii de ani a speciei noasIre. (Daca nu cumva ingineria genetica ne va aj uta deterrninarn aparitia la noile generatii a acestei capacitati, dar tot vor trebui citeva mii de ani).

aparat: 0 mas marie lin pr o cedeu. 0 tehnoloqie in sic:" sa topeasca porni nte hpl: coase ale membrilor SPPr,'f' urnane! sa inrnoaie lnimile. ~rl drstruqa rautatea , prostia z ! violenta, sa ad uca intelige'll. armonia s i dragostea la '01011 de virtut: lundamentale ale (I vihzatrei lui Homo sap-ens 2. A avut loc. are lac, ., avoa lac intctdeauna. Or?1 insa, s i nOi,$i ceilalti. no a" zirn. surzi. si ne vorbim mill' sperind, tiecare . intr-o inllf nire a ratiunilor care va a"('1~ loc atunci cind vorn aV("il ','1 noi suficienta lumina pentru ororccta cai $1 punt: inlr" stele. 3. Ca de la om la om, I,' tunctie de cei care c omuruca Autornatete: prin fibre optrce sateliti. electromagnetism sub supraveghema Calculatorului. Animalele: pe cai inca nestlute noua , pertoctionat= de-a lung ul sutelor de m: lioane de ani de cind a aparor via!a pe Terra - ca!culatorul "II va avea arc: nrc: un ames tee Oarnenii: depinde. 0 Iemere iubita she dinainte cin(1 ruhitul se intoarce innuqurat acasa. ea nu va evolua de'lor in secolul XXI. vreau sa spun ca-st va pastra poslblllta1r"" de prernonitie pina la capauu civilizatier umane, adrca 1<11 timpul cit va Ii ir-draqosrita , inditorentu - prin viu gr81 videotelelon. rnesaje inreqitrate; 0 vor tace, ca si acun. degeaba, ramin pe rnai d parte indifere-nt: - aici nu ,,: s tie: Calculatorul va put." avea idei $i initiative. sirnta mintele ornenes ti Iiind . baru iesc eu, la scara cosmic, motipsitoare.

sa

A'l/chela rea/iza(,? de: A. CH£lCfA V. OOMANEA ,V ICH/M. " P, JUN/E. M. PAUN si A. STANFI

tu.

AlEXANlfRU

MIHONOV:

PUBLICISTICA

MA$INARIE

DE DISTRUS RAUTATEA
tanta descopenre a secolultn XXI, pe care rni-as dori-o sa lie a secolului XX cit, rna. aproape de noi, miine: un

1. 0 astept au ernotie , cu sulletul la gura. cu spaima ca s-ar putea sa vina prea tirzru pe aceasta cea mai impor-

~ALMANAH ANTICIPA

TIA

URMATOARELE citeva zeci de pagini ale acestui inedit almanah pe care il aveti in fata se ocupa de ceea ce, ar putea purta numele de ipoteze temerare. lsi are rostul un astfel de capitol intr-un almanah de literatura stiintifico-fantastica? Categoric, da! Mail ales aici este nevoie de 0 astfel de rubrica, mai ales cititorul cu imaginatie "gusta" ideile neconventionaie si Ie foloseste, adesea, creator. Pe de alta parte, producatorul de S.F. are nevoie de materia prima pentru munca sa. Ipotezele ternerare, foaia alba de hlrtie si masina de scris ~ iata mijloacele de productie ale lui Asimov, Gerard IKlein, Vladimir Colin ... Revista ,,$tiinta si tehnica" este initiatoarea, cu 2-3 ani in urrna, a unei rubrici B.LT (Bursa Ipotezelor T emerare) in care sa apara nu numai descrieri de intimplari si fenornene insolite, ci sa se propuna, construct iv, idei, teorii, chiar aparate si tehnologii cu scopul, in primul rind, de a stimula imaginatia cititorilor revistei, de a .obisnui peisaiu] stlintific rornanesc cu socul prea lesne respins - al faptului stiintific iesit din comun, d'ar si acela - si nu in ultimul rind - de a scoate [a lumina. idei condamnate [a timiditate. Plus, cum spunearn, materia prima pentru creatiile S.F. 'in. paginile revistei au lncaput, astfel, teorii cvasifantastice cum sint cele ale lui Immanuel Vekilowsky (biliardul ceresc intlmplat cu citeva milenii in urma, in doua rinduri, in sisternul nostru solar), Dyson (uriasele sfere, fabricate de civilizatia urnana drept adaposturi pentru sapiensii din mjlioanele de ani urmatori) sau analize minutioase ale unor ipoteze extraordinare (vezi probl'eme

CHI).

Dar tot rubrica B.LT. a scos la lumina, traducind pe intelesul largului public, una dintre cele mai extraordinare intlmplari din fizica organicului: efectul Comorosan, descoperit in urrna cercetarilor de la Spitalul Fundeni, din Bucuresti, unde experimemte - de fiecare data reusite - par sa deschida larg portile unei ultrafizici (cum a numit-o prof. dr. doc. Sorin Comorosan) a carei nevoie se simtea in peisa iu11stiintelor actuale.

Noi idei ~i teorii in ceea ce priveste aceasta mare necunoscuta care este atractia gravitatio· nala, ipoteze istorice tulburatoare, posibili pasi in cercetarile biologice ale ani lor viitori, tentative de descifrare a unor scrieri de mull uitate cam asa a aratat continutul Bd.Ti-ului revistei ,,$tiimta si tehnica", la fel arata in cele trei almanahuri ale revistei, deci si In paginile care urrneaza. "Hypotheses non fingo", spune istoria ca a afirmat Newton - ceea ce ar contrazice afirrnatiile anterioare. Doar aparent - asta pentru ca la ora cind genialul Isaac asternea limpezirne de cristalin fizica vremii sale si punea bazele analize] matematice, revelatii 11zguduisera deja, ipoteze 11 bintuisera, temerare, cu ceva ani in urrna demonstratii se alcatuisera, din sute si mii de experiente certitudini se acumulasera si Isaac Newton, incheindu-si afacerile lumesti pe Terra nu mai avea nevoie sa faca ipoteze, -j;;i permitea. Dar societatea urnana, in ansamblu pentru a-si hrani foamea de imaqinatie si nevoia de progres, nu-si poate permite 0 stagnare in mersul dialectic al ideilor ternerare. Pe de alta parte, a -PUlle In discutie solutii insolite, curajoase, adesea extravagante nu lnseamna nici pe departs a le consacra, ci, dimpotriva, a Ie supune "tiruJui" nccrutator al dezbaterilor publice din care, fara Indoiala, va izvori adevarul, Caci ornu] are nevoie in perrnanenta, In aceasta trepidanta goana a progresului, de noi si noi adevaruri, Asa ca putem fi linistiti. Chinuit de febra descoperirilor stiintifice si a prospectarii viitorului, Homo sapiens emile zi de zi ipoteze teo merare din care multe, probabil, vor ajunge cu timpul teorii serioase in asafodajul so'lid al stiintei, iar allele vor ramine ca 0 amintire a .unor incercari stingace, dar necesare, de exphcare stiintifica a unor fenomene. Deci, iata, va invitam sa participati la aceasta institutie B.l.T. perpetua la care cu siguranta veti contribui, uniti lntru satisfacerea nestinsei curiozitati umane, la impunerea adevarului.

30

ALMANAH ANTICIPATI'A

<:;ll"
.~

Prof. CALJN N. TURCU


Valenii
de MUIlI.:!

In partea nord-estica a ju-· detulul Prahova, chiar linga hotarul cu judetul 8uzau, se alia catunul numit Rotarea. care ap art ine de comuna Starchiojd. Catunul are 0 asezare pitoreasca, tiind inconiurat din toate piirl ile de dealuri, ca intr-o ciildare. Poate ca tocm.ai de aceea se $i numeste "Rotarea". Muchia dealulu] atlata inspre nord lala de acest catun poartii denumirea curioasii de "Culmea Romei". Nici un localnic nu poate da vreo lamur ir e pentru aceastii denumire ... . Culmea Romei se intinde ca un arc natural lung de vreo 2 km si se termina in partea ei sudlca printr-o zona extrem de accidentatii, sti ncoasa , cu enorme blocuri de piatra aruncate haotic u nele paste altelle. Aces,tea sint .Pietrele Rotiirrii". EI'e forrneaza, lrrrpreuna dealtfel cu toata Cui mea Romei, hotarul dintre judetele Prahova ~i Bu-

zau

Printre imensele stincl de Ia Pietrele Botar!l se afla una care se deosebeste in mod cert de toate' cellelalte. Aceasta are 0 II,) ngime de circa 6,5 m, 0 lalime de circa 2,4 m, este asezata cu 0 inclinat ie tala de sol, spre vest, de aproximativ 150 ~,i este orientate pe directla nerd-est. Acest bloc de piatra este perlect neted pe intreaga sa supralatii interioarii, de parcii ar Ii lost tras la rindea s i este aproape in intregime lucios, ca 0 oglindii. Loculi este acoperit in totalitate de un tel de semne ciudate, ce arnintesc 'i'n mod paradoxal de scrlerea cuneiforma. Unele dmtr e aceste semne au numai 3 em lungime, altele ajung pinii la 25-30 cm. Locul este greu accesi bil !? i, In mono!onia dealurilor din imp.rejurimi, stincile acestea par cel putin bizare. Circula aici mutte legende, des pre ciclopi ~i uriast, despre osti romane s i tabere tata restt.

Savantul Nicolae lorga s-a deplasat la aceste stinci prin anii '40. N-a putut sa urce pinii la inscript ii, dar a trimis pe un satean care-t tnsotea Acesta din urma a copiat pe fragmente de z lar eiteva semne. vaztnou-Ie, Nicolae lorga a declarat ca nu este vorba de ins cript ii, ci de agenti chirnlci care au actionat asupra pietrei. Posibi!. Dar, tara a incerca sa punern Iia indoialii verdictul marelui savant care a fost Nicolae lorga, semnaliim aici prezenta cnorva semne de intrebare, carora metodele de cercetare s i lnvestlqatle, pe care ni Ie pun la dispoz itie ~tiinta s i tehnologia contemporana, ar trebu i sa le giiseascii un riispuns. In prirnul rind, stinca, aflatii in rata supratetel cu mscrip; ii ~i in imediata' sa apropiere (in u nete port iu nl , ia nurn ai 40-50 cm depiirtare), prezinta foarte mul,te deniveiari. Ea nu numai ca nu este deloc neteda, dar nu contlne nici un fel de semn sau ins.criplie. Presupun1nd ca cele ooua stinci s-au desprins una de aiJta cindva, sub actfurrea unor mtscarl seismice, sau a altar torte naturale, atunci de

ee cele doua supratete sint total deosebite ca aspect si formii? Apoi, acei "agen1i chimici naturali" au actlonat de jos in sus asupra stincii? Au avut 0 asemenea forta, lncit au sapat in roce durcii mii de semne minuscule, dintre care multe se asernana in mod rniraculos intre ele? lar dace. au actionat atunci eind pietrele erau u.nite sau I.ipite lntre ele - prescpuntnd ca ar fi fost eindva - atunci de ce urmele nu au aparut declt pe una din fete? 'in sfirslt, pe 0 buna parte a su pratetei este greu de apreeiat cit anume sernnele in discutie par a Ii aliniate in sirur. drepte s i lungi. Si absolut toate aceste semne 0 anurnita lncflnatie -' aceeas] pe toata supratatal o alta curlozrtate, rod al unei descoperiri mai recente, este faptul ca mai extsta acolo, la Pietrele Hotarii, inca o stl nca p lina cu aceste semne interesante, 0 st1ncii des pre care nlmenl nu stie inca nirmic. Numai ca aceasta a doua stinca are rlndurtle de semne as ezate vertical, spre d.eosebire de prima, ul)de rtndurile sint orizontale. In plus, cea de-a doua suprafata .cu inscrtpt ii este foarte expusa intemperiilor... Care ar putea fi explicatia acestui fenomen bizar? Prin relatarea succlnta a putlnelor date pe care Ie detinem pina in prez ent referiloare la inscriptiile de la Pietrele Botarll, nu lncercam a insinua nici rnacar taptut cii acestea ar fi rodul acliunii une] miini inteligente, sau ca ar transmite un anumit mesaj eonservat 1?i transmis in mod miraculos peste milenii. Dar, tnalnte de a da un verdict sigur, este bine sa se giiseasca raspuns rnacar lntrebarilor de mai sus, daca nu si altora care se vor rnai ivi, fara indoiata, pe parcurs ... Este ri ndu] speciallstilor ..

au

~ ;~~~~~I~:~=-~

.._."

--=

-=-=",.-

31

,- I,-I_I ,
_I ,
:Posibile awn de interprelare
in monograiia aparuta In 1895, Gr. Toeileseu si colaboratorii sai sustin e'a monumentul de la Adamelisi a fost construit If] memoria luptelor trnparatutut Traian eu dacu din iarna ani lor 101-102, opinie lrnpartasita pina astazi de eei mai multi specialis ti. Un examen mai atent al sculpturilor aeestui monument poate scoate in evidenta inadvertente care contrazic parerea lui Gr. Tocilescu,' ca si cea expusa Tn toate manualele de istorie sau in pliante tutlstice. Teate izvoarele istorice spun ca batalla irnparatutui Traian cu dacil in Moesia In~erior a avut ioc in iarna anilor 101-102. Sculpturile de pe monumentul de la Adamclisi nu arata nici un decor de iarna , ci, din contra, un sezon cald de vara , CILI Iuptatori desculti, goi pina la briu, copacii i.~frunziti. stejari cu trunze :;;i ghinda, ce indica in mod precis lunile ,iulie s! august ca arnbia nta a b a ta liei , cind ghinda ajunge la rnaturitate. Fig. 1 (Metopa 32), Fig. 2 (fig. 115 Gr.T.). Pe Columna lui Traian din Roma sin! reprezentate scene de lupta cu calareti daci $i cu atiatll lor, catareti sarrnati. Pe metope nu exista nici un adversar calare , desi acele lupte s-au destasurat in acea regiune si, deci, ar Ii fost normal sa figureze si pe acest monument. Documentul cel mai de searna despre luptele imparatului Traian cu dacii este, lara l ndo lata , Col u m n a de la Roma cu cele 155 scene pate in marrnura de Carara ce cuprind 2500 liguri. Mul\i cercetaton au subliniat grija artistilor romani de a reda in arnanunt si realist ntatisarea luptatorilor roman $i daci rlimpreuna cu ailat i lor.

VrRGILIU OGHINA

sa-

Pe soclul colurnnei se gasesc sapate in piatra trolee dacice ca. scuturi, sabii, arcuri, tolbe cu saqeti, topoare de lupta, carnas i din zale de lier, iar altele cu solzi de piele, c o if uri , ca mas i din pinza, steaqul daeic cu cap de lup cu gum cascara etc. Fig. 3 $i 4 Compa rind Illuptatorii romani reprezentati pe columna cu cei zis: romani de pe metopele de la Adamcfisi, se constata ca nu exista nici 0 asernanare intre ei, nici ca 1mbracaminte, si nici ca metoda de lupta. Luptatorii romani de pe columna sint Irnbracati in haine de pinza, unii dintre ei poarta o tunica d'e piele lara rnineca terrninata pe s 0 I'duri s i pe umeri cu colturi. Fig. 5 Luptatorii zis: romani de pe metopele de la. Adamcllsi sint imbraoati in carnasi de zale. Fig. 6 :;;i 7 (Metopa 1 - calaret) Soenele de lupta de pe columna arata torte armate romane compacte. Pe metope se arata cite un singur luptator zis roman, luptindu-se de unul singur Irnpotriva a 2-4 adversari. Fig. 7 :;;i 8 Constatarile de mai sus dovedesc ca scenele de lupta de pe metope nu so ref(~ra 'Ia luptele dacilor cu rornan.i din

iarna anilor 101-102 si ne inc dreptatesc a admite ca metopele se retera la 0 alta batalie ce a avut loc lntr-un sezon cald de vera, :;;i deci inscriptia votiva reconstituita de Gr. Tocilescu nu se retera la acest rnon ument. Deosebirile de mai sus sint suficiente dovezi pentru a afirrna ca Iuptatorii zisi romani de pe metope nu sint romani, ci daci, pe motiv ca poarta camasi de zale identice cu cele ce pot Ii vazute intre troteele dacice de pe soclul columnei. Fig. 3 s i 4 Armata adversarilor de pe metope nu posed a cavalerie. ei numai inlanterie. Ei poarta o irnoracamtnte surnara , cei mai multi sint goi pina la brlu, desculti, irrarrnati cu 0 sable grea ce se ,Ioloseste cu amindoua rniinile , lipsili de orice protectie individua la. Unii poarta barba lunqa impletita in suvite subtiri dupa moda antica persana , iar altii barba ,llunga :;;i ascutita de tip oriental din Asia Mica. Unii dinlre adversari, Fig. 7 si 8, poarta pe cap 0 boneta orosetata , impodobita cu un ciucure in partea dreapta. Acest ciucure s-a bucurat de discu[ii aprinse intre specialis ti, fiind conlundat cu nodusul din par, obisnu]t la unele tribun germanice. lrnbracarruntea lor
ALMANAH ANTICIPATIA ~ <:;J.I"

32

estetotal diterita de camasite dacice existente printre troteele dacice de pe soclul columnei. F,ig. 9 $i 10. Adversarii de pe metape, avind Imbracarnlnte. arme si infiitii?are cu totul dtterita de a dacilor, par a fi straini care au invadat pamtntul Daciei. .Barbarii daci" de pe me-. tope, dupa cum ii nurneste Gr. Tocilescu, slnt infati$ati lipsitil total de initiativa in luptii, iar descurajarea [e este intiparita pe tala. Fig. 7 In QPo~itie cu acest aspect caracteristic, Iluptatorii daci reprezentati pe relielurile colurnnei lupta cu inversunare contra romanilor $i chiar tree la contraotensrva, atac1nd castrele romanilor. Fig. 11 Deosebrrile aratate mai sus

tope nu s1nt daci, ci invadatori venitt djn Orientul Apropial. Toate faptele analizate pina aeum dovedesc ca monumentul de la Adamelisi nu se refera la luptele romanilor eu da c i l din iarna anilor 101-102, cl la lupta dacilor impotriva unei armate de invazie venite probabil din Orientul Apropiat intr-un sezon eald de vara 9i la 0 data' diferita de anull 102. Constructla pare a fi dacica iPoporul dac posed a 0 cuttura spirituala lnalta, cu reguli severe de viata. Aceasta

sint tat atitea dovezi care arata ca adversarii de pe me-

cultura se retlecta :;;i in ope" rele de arta. Ornamentul de pe trtza , compus di,n vrejuri de aeant spiralate, terminate cu un cap de 'Iup cu gura cascara. Fig. 12, contrasteaza cu acest gen de ornament prin aceea ca floarea terrninala a fost lnloculta cu capul de lup cu gura cascara. Autorul monurnentului, eind a inloeuit floarea terminala cu capul de lup cu gura caseate, a avut un scop bine definil. Asimilind vrejurile de acant spiralate cu corpul unui sarpe, avem de-a face eu imaginea inteqrala a steagului dacic stilizat eu 0 mare subtilitate artistica. Substituirea efeetuata capata un 'inteles de mesa;' pentru posteritate, prin care autorul a dorlt sa ateste originea daeica' a monumentulul 9i vietorla Daciei impotriva dU9maniior ei. in toate vrernurile. conducatorii de popoare, in pragul marilor hotartrt si actiuni, cereau statu] $i ajutorul fortelor divine. Pe columna, din 155 scene, 50 din ere reprezlnta pe rrnparatut Traiarn ca mare ponti~, aduclnd prinoase zellor, cer1nd ajutor in luptele contra dacilor. Aceste scene sin! forme materiale de exprimare a legaturilor omului cu divinitatea 1n lumea rornana. Pe monumentul de la Adamclisi nu se afla niei 0 asUel de reprezentare. Romanii Insa au construit un altar din piatra in apropiere, ceea ee presupune ca manumentul exista pe . aeel loe 1n timpul aeela, dovedind ca el ar Iii 0 constructie anterioara epoeii lui Traian. Dacii, avlnd 0 cultura splrituala supertoara, dupa invatatura lui Zalmoxe, ei 1$i reprezentau legaturile cu divinitatea tntr-o rnaniera proprie, prin simboluri, pe care le cunostea Marele Preot, ca inittat ce era. A~a se expllca prezenta aeelor figuri geometrice pe monumentul de la Adamclisi (care ar reprezenta in limba initiatilor daci forte cerestt) 9i llpsa lor de Ipe toate monumentele grece~ti ~i romane, Ca 0 confirmare a aeestei idei este faptul ca proiectantul a inlantuit pe captivii de pe creneluri cu aceste simboluri. Unul din argumentele prineipale a celor ce sustln ca monurnentul este 0 construe-

~ALMANAH <:::;J.T ANTICIPATIA

33

iie romans a test rnortarul folosit la constructla miezul ui corpului cilinddc al menumentului, care are propnetatt asernanatoare Ci!J mortarul roman. Dar aceasta asernanare nu poate constitui ;lingura un argument valabil. in antichilate, ca :;;i in timpulnostru, pentru constructii importante se adueeau rnesteri din stratnatate. La fe! a procedat ;;i imparatul Tralan; cind a dorit sa construiasca podul peste Dunare de la Drobeta, ~i a angajat pentru aceasta iucrare pe renurnitul arhitect Apolodor din Darnasc. In iiteratura veche rornana sau greaea mJ sa.qaseste nlci o rnentiune despre construet ia mo n ume n tutut de la Adarnclisi. Daca ar fi fost 0 constructie rornana, n-aili putut sa scape comentatoriior contemporanl. Lipsa urior asttel de relatari poate fi consioerata ca 0 dovada ca monumentul nu este de oriqtna rornana. Istorkul Strab o n sc ri e: "Ora;;ele grece9ti de pe ~armui Marii Negre, de la Olbia, situata la gura '8<Jgui'ui, 9i pina la Apolonia, situata la sud de rnuntii Hemus, slnt supuse de regele Burebista In urma unor actiuni militare, care incep pe la anul 60 1.e.n. Cetalile qre ces ti recuno sc autoritatea rege!ui dac $I-i platesc sume de bani". Aceste evenimente ar fi putut sa constituie rnotivul format pentru 0 invazie din sud, oaca se tine seama deteqaturile strinse ale oraselor pontice cu cetatile qrecesti din Asia Midi "i din tot Orientul. La aceasta s-ar rnai putea adauqa ;;i rnirajul unor prazi bogate din Dacia, care era renumita pentru boga\ia sa In aur, argint, anlrnate $i produse agricole '.'i apicole. Aceste fapte istortce ne eondue CUI glndul ca biitalia descrisa prin scenele de pe metopele de la Adamclisi ar ff din timpul lui Burebista. Metopa 8, Fig. 13 arata In

prim plan. trei oi privind spre dreapta. In planul al doitea, doi Iapi ridtcati pe picioareje de dinapol se intrunta. In conceptia popoarelor antice, turrna de oi reprezinta poporul, iar taptl, fortele ce-si disputa stapinirea lui. Scena de pe metopa 8 se poate traduce In vorbe astfel: Poporul dac a rost arnernntat de dusrnanll dinatara. Aceasta ptatra arata motivul luptei si irnportanta ei, care a contribuit la eonstruirea monumentului triumfal in amintirea acelei vietorii. Daca morwmentul ar fi fost o constructie rornana, metopa 8 cu simbolul ei n-ar mal avea nici un rost -;;i ea ar fi trebuit sa Iipseasca din cornpozltia monumentului. Metopa 48, Fig. 14 nu arata o familie de daei, ei un invadator care a rapit' a femeie daca pe care 0 duee dupa sine, tinind-o strlns de mlna. Femeia daca are 0 atitudine protestatara, indicind siluirea

votntei ei. Cu ocazia vizitarii muzeului arheologic de la Adamclisi cu UI1l grup de excursiontstl, care priveau metopa aa, am auzit pe cineva de IInga mine exclamind: "Vai, femeia asia pllnqe!" Aceasta piatra vorbeste de la sine des.pre urgia ce s-a abatut asupra poporului prin invazia strainilor in Dacia si pune $i mai mult in evioenta simboluriJe metopei a. Marea simplitate a camas}lor de zale, purtate de luptatorii daci de pe metope, ne spune ca ele ar fi tost eonfectlonate in mare grabii. Acest aspect este in concordanta. eu cele scrise de istorieul Strabo. Citam: "Burebista getul, lulnd eondueerea poporului sau, a ridicat pe oamenll acestla inraiti de nesflrstte razboaie $i i-a indreptat prin abstinenta $i sobrletate $i ascultare de porunci, asa lncit in cltlva anl a intemeiat 0 mare stapinire ;;i
AN~I~~~~~

,_._- ---_ ---,

34

===0::-.

<~

a supus getilor aproape pe loti vecinii, ba era de mare primejdie si pentru romani, pentru cii trecea Dunarea tarii sii-i pese de nimeni :;;i prada Tracia plna 1(;1 Iii ria, iar ' pe celtil ce se amestecaserii cu ilirii i-a pustiit cu totul, $i pe boil care ascultau de regele Cristasiros, precum $i pe laurisci i-a sters de pe tata pamintului. .. $i a alcatult 0 armata de 200 000 oameni". Vechimea monumentului de la Adamclisi rezultii !;>i din compara(ia Imbracarnintei femellor dace reprezentate pe melope :;;1 columna. Cele de pe metope (M. 48 $i 49) sint Irnbracate cu 0 hainii lungii pi~a Iia glezne, cu mineci scurte, la git lncretita, ce aduce cu la romancelor: peste mijloc sint incinse cu un cordon rasucit in forma de tringhie. 'Pe columna femeile dace sint irnbracate cu rochi] mai evaluate $i rafinament supenor. Hochiile stnt lungi :;>icad in falduri tarql. Pe deasupra rochiei poarta un fel de !;>al prins In fala sub sini printr-o brosa. Salul cade in falduri largi peste coapse in [os eaIre spate pinii la genunchi. Piirul este legat cu 0 naframa la ceafii, iar In picioare poarta incallaminte usoara. Fig. 15 Ca sa evolueze tlpul de imbraca minte de la forma Adamclisi la cea de pe columna ar fi trebuit sa se scurga 0 epoca Istorica, indielnd vechimea monumentului de la Adamclisi fata de columna. Aceasta este taina monumentului de la Adarnclisl., Pe el stnt lncrustate simbolurile

culturii Daciei antice, in amintirea marii victorii lrnpotriva invadatorilor veniti din sud, dornici de prada $i cucenri, Trofeul I'ui Burebista Corelarea datelor istorice cu interpreta.rea sculpturilor de pe monument ne-a condus Ia elaborarea ipotezei ca rnonurnentul ar fi trofeul lui Burebista. In cele ce urmeaza, vorn ' expune i,poteza noastra in aceasta viziune. Monumentul triumfal de la Adamclisi a tost construit din porunca regelui Burebista, In urma victoriei reourtata lrnpotriva unei mari armate de lnvazie venita din Orientul Apropiat. Invadatorii se pare ca au venit pe apa $i ar fi debarcat in Dobrogea In regiunea ,porturilor Callatis $i Sardes, aetualmente Mangatla-Neptun-Costinestl. De aici s-ar fi indreptat catre localitatea Sucidava, situate pe malu'I' dobrogean al Dunarll, capitala unei uniuni tribale dacice locale, cunoscutace resedlnta a regelui Roles, ce domnea lnainte de ocupatla rornana. Armata dacilor a intlmpinat armata de invazie cam la doua treirni dtn drumul ce porneste de la Callatis spre Sucidava, la locul ce se numeste astazl Adamclisi, care pe turceste insearnna Biserica Omului, iar dupe N. Miulescu este 0 numire veche qreaca in legatura cu practlcarea cultului Zeului Dianysos. Adamastis-KHsie ~ cortul fecioarelor.
_'_

Dupa toate probabultatlte, recut acesta a fost ales de catre daci ca teatru al bataliei, tiindca in acest loc se af/a apa de baut, colinele invecinate par sa fi fost acoperite cu padurt de stejar, dupa cum se vede pe metopele 311 :?i 32, In care armata dacilor s-ar fi putut ascunde, fara a fi vazuta de invadatori, iar locul din vale, strimtat de paduri. nu permitea armatei invadatoare nici a desfasurare a fortelor sale $i nici manevre tactice. Batalia a fast crincena pe apa $i pe uscat, armata de invazie a fost zdrobita. Cei ramast vii au cazut prizonieri in miinlle dacilor dimpreuna cu cornandantii lor. Dupa cultul rnortitor la daci, trupuri!e celor cazutt In biitalie au fost adunate $i incinerate pe un mare rug anume tacut pe virtul unel coline dorninante din apropierea locului unde s-a dat batalla. Peste rugul cu cenusa Iuptatornor cazuti in batalie s-ar ti clad it marele monument, ce arninteste de tumulurile preistorice pelasge-tracice. Sculpturile si basoreliefurile contln numeroase detalii specifice epocli in care a fost

12
H __ . __ ~

- -_

~..-

..........

- _............_

- ~~--.--. -_
_-..

..

__

-_,,

- ......

---..

..__.

--,-_..-.---__ ~ __

construit.

terminant :;ii caracteristic. InIreaga decoratiune face parte dintr-un plan bine detinit :;ii cu intentia vadita de a transmite posteritat!i documente de mare insemnatate din vlata poporului dac. Pentru acest aspect, monumentul de Ia Adamcl'isi ne intereseaza in primul rind ca document istoric ~i etnografic ~i numai in at doilea rind ca opera de arts. Sc ul pturtl e ornamentale conttn detalii inspirate din arta poputara ~i heratdica a Daciei, dintre care putem cita funia rasucita din cornpunerea frizei, pasarea Phoenix, simbolul tormattunuor polltice din Dacia, ce orneaza 10rica trofeului, steagul cu cap de lup cu gura caseate :;ii trup de sarpe, ~i sirnboluri de cult religios exprimate prin figurile geometrice ce impodobesc parapetul crenelat. Scul,pturile de pe metope infati$eaza armata daca in lupta cu invadatorii. Unele rnetope arata scopul :;ii urrnarile invaziei. l.uptatonl, consideratt drept rornani pina acum, fac parte din armata dacica lnterneiata si instruita de marele rege Burebista. Aceasta armata este impresionanta orin gradul inalt de dotare cu tehnic~ de lupta fi-

corinne in sine un model ge-

Fiecare

detaliu

ind trnbracata in zale de fier. Mai este irnpreslonanta prin rnaiestria ei In lupta si neinfricare. Comandamentul armatei dacice se compune din rege, metopele 10 si 32, fiul regelui, metopa 6, si ofiteri de stat major, metopele 27, 39 Si 44. Cavaleria este reprezentata pe metopele 1-7 si 30. Ea este irnbracata in zale de fier si inarrnata cu sulita. sabie si scut, avind 0 mare eficacitate in lupta. Infante ria se desfasoara pe 28 metope, 11-22, 25, 26, 28, 29, 31, 33-38, 40-43. Ea este Imbracata in zale de tier, cu coif pe cap, inarmata cu sulita, sabie si scut, sau cu pi'lum, sabie si scut. Eficacitatea exceptionala in Iupta a infanteriei s-ar datora in primul rind credintei dactlor in nemurirea sufletului, in aiutorul tortelor divine st, in tine, al armamentului cu care este 'inzestrata, cum Si unui inalt grad de instruire. _ Parada victoriei este aratata pe 13 metope: 11~14, , 25,27,28,39,41-44, la care se mai adauqa 3 grupuri de pnzonieri dintre cape teniile cele mai de vaza din armata de invazie, metopele 45, 46, 47. Armata de invazie nu are cavalerie, ci numai Intanterie. Infante ria dusrnana este infatisata in situatii din ce'le mai traqice. Ceea ce surprinde la aceasta armata este imbraoamintea ei surnara, in majoritate goi pina la briu, descultt, mai rar cu sandate, fara scuturi, Inarrnati cu 0 sabie grea incovotata in forma de cosor, rninuita cu arnindoua miinile. o alta caracteristica evidenta este lipsa de ini\iativa si st1n-

gacle in Iupta. Aceste observatit duc la concluzia ca armata de invazie ar fi de strinsura din tot orientul, eterogena si upsita de conducerea rnilitara. Aceste cauze explica dezastrul infringerii suferite. Monurnentul S8 compune din 3 parti distincte. Pornind de sus in jos avern trofeul cu grupul statuar de la picioarele sale, constructia hexagonala ce serveste ca soclu trofeului si corpul cilindric cu acoperis ul sau tronc-conic, cu bogata sa gama de sculpturL Constructia hexaqonala a test pusa in dlscutie chiar de la inceputul secolului XX de catre arheologul german A. Furtwanqler, cu scopul de a incadra in cornpozitia rnonumentului si Inscriptia votiva propunind sa se construiasca un etaj tnalt de peste 4 metri peste nivelu] prevazut initiat de arhitectul G. Niemann. Aceasta idee a fast insusita de tnvatatf romani ;;i a stat 'Ia baza planurilor de reconstruire a monumentului. Dar dupa cum am vazut, inscriptia in cauza nu are nici 0 legatura cu evenimentele descrise pe monument s i, deci, etajul constructlei hexagonale devine tara obiect. . Corpul cilindric, cu ansarnblul sau constructiv, a provocat numeroase discutii. pornindu-se de la diferite criterii de apreciere. Aceste dlscutll vor Iua sf1rsit nurnai atunci cind se va afla macheta rnonumentului, ce presupunem ca s-ar afla si astazi Jntacta, in chilia rnareiui Preot Deceneu, autorul prezumtiv al compoztt!el acestui monumen!.

Propunere pentru

conduzie finale

GHEORGHE N. POPESCU
Oespre "basorelietul" sculptat pe dala sarcotaqului din cripta .Piramidei ,I'nscripfiilor" de la Palenque (fig. 1) s-a spus aproape tot sau, ca tim mai precls], s-au spus multe. Aceasta pentru ca in drurnul sau pina la no], extraordinarul l-a fost cel mai ad'esea insotitor. Un extraordinar generat de multe, de foarte multe lntrebart, de iluzorii concluzii "definitive", sta ri de lucruri datorate in mare parte sumei infime de cunostinte ce le detlnern despre paradoxala ~i inca putin cunoscuta cultura a populatiel maya. Referindu-se la acest aspect, J.E.S. Thompson scria, citindu-I pe L. Housman: .cuitura maya a produs nu numai genii, dar ea a creat intr-o atmosfera care noua ni se pare cu totul neveroslmlla. Cind te ocupi de poporul maya nu te poti astepta niclodata ca lucwril~ fie de la sine intelese. In ceea ce nu este practic au realizat lucruri rnarete, in ceea ce este practic nu au izbutit. Obsesia tlrnpului l-a condus la atcatuirea unor calendare precise, dar to! ea i-a impiedicat sa descopere prinoipiul rotii". Evident ca si in problema de fala au fost ma,i intii tntre'barile. Stirn cum a fost descoperita, cunoastern suficient de multe interpretari ale reprezentarii care 0 contine, (jar nu stirn inca precis daca ea este imaginea artistica a unei teme religioase, sau, de ce nu, a avut ca model 0 trecuta realitate tehnotoqica de expresie extraterestra? Prezentul material contine sinteza concluziilor unui studiu intreprins asupra verosimilitatii celor doua categorii de interpretari. Destasurata pe parcursul mai multor ani - tnceptnd din 1974 - la indemAul scrii,torului Ion Hooana, cercetarea a fost etecIllata in aeord cu tratarea problematizat~ a faptelor is-

sa

sa

torice - abordarea de expresie matertallst-dlalectica si care consta in corelarea "basoreliefului" aflat in discutle CU' taptele de cultura proprii populatiei maya - CEl au tost considerate ca factori determinativi. in cadrul interpretarilor din prima categorie, ale celor de expresie etnografica distingem, in primul rind, pe cea a descoperitorului rnorrnintulul ascuns, a arheologului mexican Alberto Ruz Lhuillier, care considera ca .basoreneful" reprezinta un tinar culcat pe rnasca Monstrului Parnintului, scena In total ita tea ei slntetizind conceptele tundamentale aile religiei maya: venerarea pcrumoulul. destine] omului prin sacrificiul caruia renaste viata, relatiaintima dintre ploale :;;'i cultivator, cosmosul care tnccnjoara existents umana in care stelele guverneaza cursa inalterabila a timpului. Alti cercetatorl presupun ca "ar putea ~i yorba de reprezentarea regelui-zeu Kukulkan'' (!Pierre Honore), ,,0 figura inclinata care cade sub atingerea Monstrului Parnintului" (J. Erich S. Thompson), "scena reprezinta moartea omului care, la fel ca :;;i bobul porurnbului sacru, invie din nou In aceasta lurne" (Miloslav Sting) sau, In sfirsit, ca

.basorefietul infati~eaza i ntegrarea printre Zei a lui Pacal, unul dintre regii asezarii Palenque" (Merl'e G. Robertson, D'!vid IKeney). tntllntrn sl preocupar! romanesf pe aceasta linie. Astfel, acest "bello relieve" " ...constitute una dintre cele mal desavirsite expresii ale stilului antropomorf iii! ale reliefului pracolurnbian" (Francisc :P8curariu), a fost aslrnilat cu "relieful urcator al unui fir de porurnb arbia rasarit" (Parie Novaceanu) sau, de ce nu, cu .Junecarea tncrernenita catre radacinile arborelui stint Ceiba a personajului pentru care viitoru'l a incetat, el raminirid in trecut :;;i irnglilitlit de singura tume a trecutului - cea a mortilor" (Alexandr!J Mironov). lnterpretarile din a doua categorie includ piesa vsespectiva in rindul "dovezilor" probei paleoastrale, adica a faptului ca (In lpoteza, totusi') tntr-un trecut nedeterminat mesag,erii extraterestri ar fi vizitat Terra, vedem cite va din ele: Oupa Yesuko J. Matsumura, reluat de Alexandr Kazantev, pe placa sarcofagului esle reprezentata, de tapt, 0 racheta (fig. 2). tnterpretari similare formuleaza Victor IKernbach, Peter Kolosimo, Henry Duran,t, Jac-

sa

~ALMANAH ~ ANTICIPATIA

37

ques Vallee :;;i Andrew

.Jdentiticlnd' personajul respectiv cu zeul Kukulkan venit din cosmos. lar daca Guy Tarade sustine ipoteza unei nave cosmice utilizind energia solara, spunind ca .este foarte probabit ca noi vedem schema unei mas ini zburatoare de tip vimana ::;i pilotatii de un barbat sau de 0 femeie", OUo M. Weiss tncearca sa ne dovedeasca ca imaginea de pe placa sarcofagului este aceea a uneia dintre cefe mai ttrnpuril $i stravecht maslni, ea fiind nici mai mull nici mai putin decit 0 ...sanie cu rsactie (sau vimana terestra) construita de extraterestri din resturile navelor lor avarlate $i la care propulsia li era asiqurata pe baza activiirii nucleare?! (fig. 3) Reluind interpretarea reprezentarii .cu un fel de stato sau turboreactor, ccnceput pentru zborul in atmosfera", Ion Hobana atisa inca din 1968 intrebarea fundarnentala pentru dezleg-area enigmei in sensul ipotezei paleoastrale: "a vazut oare sculptorul aievea vehiculul pe care I-a reprodus in piatra?": sau a transmis, pur ~i sirnplu, 0 schlta , pastrata poate de veacuri, impodobind-o cu arabescurile imaginaiiei sale?" (fig. 4) Ce a insemnat Palenque pentru populatla maya? Care a fost rolul .Plrarrudei tnscrtptulor" in cadrul asezarii Palenque? Ce loc ocupa "basorelieful" sarcofagului in contextul leonegrafic maya? ... iata alte citeva intrebihi ale caror raspunsuri ne vor ajuta sa privim si sa in\elegem mai bine 0 anume stare de spirit generatoare de norme ~i valori artistice ::;1 teologice prezente in cornpozitia .basoretlefutui" dir. cripta .Plrarnide! lnscriptiilor", apropiindu-ne, in acest fel, de solutionarea "enigmei" . .Al:;ezarea Palenque, al caret nume adevarat inca nu-t cunoastem, dar care ar putea fi Gho Chan sau Na Chan, ceea ce In ambele cazuri are acelasi inteles , "Ora::;ul Sarpilor" (M. Stingl) - motivarea pare concrete daca se are in vedere fie ;;i numai caracterul simptomatic al reprezentaritor serpentiforme evidenttate in cuprinsul ei - contorrn datelor calendaristice extreme identificate pina in prezent, a avut 0 scurta, dar uluitc .... e existenta de 250 de ani, r intre 536 e.n. (5 Eb Kayab - 9.5.1.11.12) $i 782 e.n, (13 Ahau 13 Muab - 9.H.13.0.0.). existents stralucitoare care dispare brusc, concomitent cu invazia oistruqatcare a totonacilor ('M. Stingl). asezare care asteapta sa fie descoperlta, de vrerne ce aproape 95% se afla inca acoperita de ,jungla (D. Novaceanu), tapt ce a condus la trscerea ei mornentana in rindul asezarttor maya de irnportanta secuncara (G. Morley, G. W. Brainerd, M. Stingl). "Piramlda Inscrlptillor', fiind 0 repetare continua spre cer a platformelor succesive prezente in arealul ameridian, este, ca :;;i aroorele sacru Ceiba, reprezentarea sui generis a cosmosului maya, ea unind ca 0 .axts mundi" paradisul cu infernul, traversind lumea cea de toate zue!e. [ncaperea de pe platforma superioara reprezinta paradisul - ornamentele coloanelor sale intattstnd barbati ~i femei ce coarta in orate copii ale carer fete sint acoperite cu rnas ti ale zeului ploii::;i fertiditatii, Chac, ::;i cu serpi crescindu-Ie din picioare (G. H. S. Bushnell, M. Stingl.) arqurnenteaza aceasta supozitie. lnternul in general Xi-

nlken l\'1 Robert Charoux merg mai departe.

Thomas.

Erich von

Oa-

sa

I - a/ill~na ,_ sIs/ernUl

de

on'etHaN;

lJ

zborufui

:; - ditu:zor' I. - ~ul'bCf;ampresar ij" aUfJifru d.e cond'uCf'...re Iii co,"JflYJJ Q zM('vful Ii - rr<'zef"l.N;v cartJur"onlr 7- oaee pf!.nlru admj$l.Q C-l.I .Qe" ate camfY"ei at!!! romoostie 8comero dE: combustse 9- Hubjno d~ gate (rt!:cctorJ
1(J- :J)Urflj{rl!(J~tjyJ

J - Mec(Jnismul s/,ucturii
,DiJz6
~!j()p(Jment.

1· J-

Motor
t='emf!nf

co merc.ut.
de

'9hidar~.

de poUlta). dlre.ct'anal_ 5up~ria.fJ'O.

5- cf~mt!nt rot atlv de control


6789-

~c/')lIi#)rarQ orlzollfatlJ.Nhlef()re Niv(!' are inferioaro. Taatou dl! bOrd.


Ar;.ficm6r1

10- Pedoto

apor ate. de ac(ionore

a rrloetor.

;; =

~~~~~~rmo

de transport.

38

ALMANAH ANTICIPATIA

<::;J.r
~

balba- este reprezentat prin cele noua trepte sau platforme succeslve ale piramidei, prin marele relief In stuc afia! in cripta ce-i Infati:;;eaza pe eei noua zei ai infernului, Bolcn-ti-ku. ~i, In special, prln maretul sarcofag atlat aiei. Cripta lnsa:;;i reprezint8 Metnalul, eel rnai profund infern care este asimilat in simbolislica maya cu pestertle (G. E. Stuart) attt de prezente in subsolul calcaros al Yukatanului ~i Guatemalei. Potrivit conceptiilor religioase maya, luptatorilor cazoti ,pe cimpul de lupta, femeilor moarte in timpul nasterii, sinuclpastlor, dar mai ales .solilor sacrificati, Ii se confereau dreptul de a merge in paradis. Daca t+n ern seamade leqatura intrinseca dintre cultul rnortil prin sacrificiu cu cel al tertilitati! - reprezentat la mayasi prin zeul Chac ~ vom ajunge sa d'eslusim destinatia piramidei. Neavind sanctuar, ea constituie, desigur, ultimul domiciliu al soHlorce urrnau fie sacrificali pentru atragerea misericordiei zeilor, fiind dedicata Soarelui. Piasa rea aeestui edificiu in preajma .Palatului" inliire$te aceasta ipoteza. Descifrarea tematicii scenei gravate in placa sarcofagului de la Palenque impune disculia citorva aspecte cum sint: corespondentele ei grafice, orientarea qenerala a scenei, geometria placii, lehniea prelucrarii sale si, nu In ultimul rind, unele problema ce privesc ritul tunerar ra mayasi. Utl aspect esential. deoarece permite transteruri de argumente, este aceta conform caruia valorile clvitlzat!el poputatlel maya i:;;i atla sorgintea intr-o unitate culturala de sinteze succesive: mezoamericana, arnerldlana ~j circurnpaciflca. Afi rrnind 0 asemenea unltate culturata ne situarn pe lin-ia concluziilor unor cunosouti arnerlcanistl, etnografi, antropologi si lingvi:;;ti (Paul Rivet, Max Uhle, A. P. Ogladnikov, Mendez Correa, Hobert H. Geldem, Ju'lio Tello, Gordon F. Ekholm, C. Levi-Strauss ~i Chaman Lal) ~i care subliniaza in cercetarile lor 0 unltate culturala cu adinci radacini in istorie. Avind' drept parinti spirituali pe inca enig-· rnaticii .otrnect arheologiei", mayasii, toltecii, aztecll, totonacii 9i rnlxteclr vadesc multi-

sa

pie trasaturl comune, numitori care suqereaza raspunsul la ipoteza MezOamericii :;;i Palenque, in special. In acest context notarn corespondenta graflca a scenei sculptate ~n placa sareofagului de la Palenque in maniera slmetrlel ded'ublate longitudinal ~i a dislocarii. rasucir!i taterale (dlupa C. LE~vi-Strauss) - cu arta animauera a triburilor no.rd-americane tling'it, mandan, haida, tsimshian ~i Kwalintt, cu arta tatuajelor triburilor caduveo, guiacuru si abiponi din bazinul Parana, a triburilor maori, cu arta decorativa cnineza arhaica din perioada San, cu seulptura insulara pacifica, cu cea a triburilor siberiene antice. Regula conventtonal-rituala a simetriei dedubtate longitudinal :;;i a dislocarii 'Iaterale a permis perpetuarea pe 0 irnensa zona geo" grafica a unor acelorasi motive ~i scheme, s-a rnentinut i.ntr-un manierism hieratic relevind, totodata, dimensiunea istorlca a unei traolttt stravechi prezente In arta Imperiului Vechi maya. Prezenta in arta tuturor culturilor ameridiene, aceasta regula a creat ~i creeaza, prin reconstitulre, motive arbitrare si, de aici, 0 Infinita proliferare a acestora: Coatlique, Ouetzalcoatl, stela Raimondi, obeliscul Tello, oamenii-jaguari... de exemplu. 'De asemenea, ea solutioneaza In termeni terestri :;;i alte enigme de raport paleoastral ca statuete.J.e japoneze Doqu, .zeii-albine" din Tulum /Yukatan sau cei plctati in c o d e x u I precolumbian "Tro-Cortesianus", "avioanele" muisca ... Inca de la data descoperirii sale, orientarea scene! "basoreliefului" a generat multiple di sc ut i i .(Pierre Ivanoff), aceasta pentru ca in' tunctie de unghiul sub care este privita, scena suqersaza eele coua interpretari: cea etnografiea (sau clasica) :;;i eea de raport paleoastral (sau nonconventionala). Privita din norma Iaterala, ea pe 0 triza, scena este contradictorie alit prin dlspunerea metivelor cit $i,mai mult, prin plasarea sarcofagului in cripta , Astfel, ceea ce pentru unii eompozitia suqereaza 0 racheta, iar reprezentarea umana un pilot in rata unui pupi.tru de cornanda este 0 eroare. "Citita", in norma axei lonqttudlnate

de pe mica platforma de la intrarea in cripta ~i in con-ormitate cu reg.ul'a sirnetriei longitudinale ~i a dlstocarti laterale, scena devine interpretabile, motivele fiind redate in registre succesive de jos in sus, 'In cascada inversa, estompindu-se astfel rigiditatea ~i lipsa perspectivei datorata prelucraril sale. Sculpturile populatlei maya, de~i se rernarca prln monumentalitate, erau foarte stilizate 91 lipsite de dinamism. Maya~ii nu intrebulntau reprezentarea In perspecttva, dimensiuni'le personajelor depinzind de importanta acestora, autorii lor fiind preocupati, conform tehnlcit decorative a. meplatului, rnai mult de crearea imaginii complexe a simho~urj,lordecit de realizarea pr opo rt i o na li tat ii (M. Stingl). Piirerea ca ptaca sarcolagului "pare decupata perfect. in forma liteltli omega, (n.), cea care pentru multi insearnna sflrsitul" (Darie Novaceanu), este un adevar partial" fie $i numai pentru sirnplul motiv ca rnayasll nu cunosteau alfabetul grec. Gaometria p!iicii este asemenea celei sub care era redat uneori semnul Yax ca simbol asociat mortu. Dealtfel, acest semn 11 vorn int1lni frecvent In ouprinsul reliefului In discutie. Scena sculptata in dala sarcofagului din cripta "Pi ramidei tnscriptlltor" prezinta simllltudlni ce merq uneori .pina la 0 minutie a reprezentarii cu alte cornpozitf patenquane, ca placile de sanctuar din "Templul Crueii de frunze" (fig.S), din "Templul Crucii" ~i din "Templul Soarelui". Merglnd pe fi rul i storiei, tema, in liniile ei gene.rale ~i care reprezinta 0 anume ceremonie religioasa neelucidata ~nca, 0 vern relntilni la lnainta~ii olrneci pe Stela 5 de la Izapa/ Chiapas, pe !Iintelul din sapodilla provenind din Templul IV din a~eza'fea Tikal/Peten Guatemala, in rnanuscrisul precolumbian inregistrat la British Museum sub nurnarul 9789, In Codex Mayer (fig. 6) sau In ealendarul aztec "Tonalmatll", de exemplu. Practica tunerara , pri n amenajarea de edificii pi ramidale ~i prevazute cu morminte subterane, nu este 0 necunoscuta oPe meleagurile

am

~ALMANAH ANTICIPATIA

.39

celor doua Americi. in nord, In partea orientala ~i centrala a Statelor Unite ~i aparttnind culturii Adena (aprox. 3000 t.e.n.) intilnirn nenurnarate coline sacre :;oi piramide de parnint In trepte :;oi intarlte uneori cu placl de piatra , edificii cunoscute sub un nume de tmpnimot, mounds (H. Beuchat, M. Stingl J. E. S. Thompson). Pe platoul Anahuacului au' tunctionat, de asemenea, :;oica edificii tunerare majoritatea teocallls-urtlor, dintre care se evidentiaza cele de I'a Tula Monte Alban :;oi gigantica pirarnida de la Cholula, care avea subterane de zeci de km! In zona populatiilor ~i culturii olrneco-mayase, aceasta practice pare fi ajuns la eel mai tnalt rafinament arhitectonic :;oi cultural. Gorganele In trepte (piramide n.n.) rasptndtte In cuprinsul mesetelor $i laguneior diin La Venta $i San Lorenzo, cripta cu morminte etajate din mai vechea piramida acoperita de ,;EI CastiLlo"din asezarea Chichen-ltga, structurile piramidale A-I si E:-VII din a~ezares Uaxactum, alte piramide din asezarite Mayapan $i Kaminaljuyu suqersaza un fenomen mai mull dectt simptomatic. Pe tarmurile aride sud-pacifice ale Perului se Ina.lta de ta 3-4 m pina la lnaltirm de 40-60 m ptrarnidele din adobe In trepte waka sau huaca - ate wallasitor din Valea Rimae (Lima), cste ale Soarelui ~i Lunii Inaltate de pepulatla moehica la care s-ar putea adauga, eventual, mormintel'e subterane din necropolele paraeas (H. Beuchat, D. Mentzel, S. $i R. WaiSbard, Ch. Wiener). Tinlnd cont de regula simetriei dedublate longitudinal $i a rnstocartt laterale ca sj, de cea a registrelor In cascada inversa sa vedem ce reprezintii de fapt com,Pozitia din cripta "Piramidei' Itnscriptii-

sa

imaginea unui sarpe bicetat eu gurile larg desehise. E! este -irnpodob it eu glifele Imix. Falcile superioare dedublate $i .Intoarse spre interior pentru a nu scapa victirna lasa sa se vada dinti] acestei terifiante reptile subterane sl dau forma bazei reliefului. "Flacarile" imaginarei rachete nu sint attceva decit barbile reunite ale rnonstrutui care, totodata, este orientat concomitent dupa 0 dubla directie. Reprezentare com una In irnagistica maya, legata de ideea rnortii, Monstrul mortil bicefal era, totodata, $i alter ego-ul Zeului Ah Puch sau a "Zeului A" din oanteonut maya Capul aceruiasi monstru, dar vazut de asta-data oin fata, ;;i purtind Insemnele rnastii "Zeului cu nas proeminent" este Infali;;at de 0 maniera asernanatoare reliefurilor din .Ternplul Crucii de frunze" sl din .Templut Crucii" care simbolizeaza solut terestru In care se insarntnteam. Pe acest sol (sau $i In pamint) $i nicldecurn intr-un totoliu de cosmonaut este depus In pozitle chircita si Inaintea arborelui .sac ru Ceyba Yaxche, cel' care prin sacrificiul sau simbolizeaza

ciclul etern al vietii mereu renascinde , "Fotoliul" este- alcatuit din grupul gl'ifelorpentru sarnrnta, ogor s i pentru insamlntarea porumbului (fig. 7). Irnbracarnlntea \\i podoabe-' ,Ie ce ,Ie poarta, gestica, slnt maya.;;e, fara a avea nimic extraterestru In ele. Fustanela cu ciucurl, centura cu catara rna Infati;;lndu-1 pe Ah Puch .. bratarue de la m1ini :;oi glesne, colanul sub ~orma de boabe de porumb $1 care sustine un medalion reorezentindu-l pe acelasi zeu al ultimului infern maya, inelul din urechea stinqa, bogata tiara ($i nu cases de cosmonaut) care lasa sa-i cada parul lrnpletit ritual In doua cozi, alcatuiesc, Impreuna , portrelul atlt de cunoscut al solilor sacrificati. In prelung.irea nasului, artistul maya a plasat simbolul Yax, semnul zeului mortil la fel cum sl placa sarcofaqului are forma acelelasi glife sau unele glife fig uri-cornpuse din seria lunara. Glifa Vax, de forma unui as, era atributul natural pentru moarte, pentru ploaia distrugatoare, simbolizlnd, In acela:;;i timp, $i Metnalul $i Xibal .. ba. Gestica miinilor este ase .. meni celei sub care artistii

lor".

Registrul inferior este ocupat de Monstr,ul rnortf si al infernului reprezentat sub

5
AlMANAH ANTICIPATIA ~ ~

40

mayas i reprezentau rnort!i, ele nemanevrlnd nici un fe~l: de rnaneta. 'Picioarele nu acuoneaza nici un fel de pedals pentru simplul motiv ca asa ceva nu exists: nu este yorba decit de partea lnterloara a unui mastil (cache sex) ceremonial ansat (fig. 8j. Sl , parca pentru a ne convin.ge $i mai mult ca nu ne atlam in -tala portretului unui probabil astronaut, artistul maya a redat in sculpture u[l arnanunt de 0 importanta capitala care elirnina de facto alternativa paleoastrala. Fara a qres i , lara a Ii 0 afunecare qrabitaa dal\ii sculptorutui , degetul mare de la piciorul sting reda un defect congenital: "despicarea" lui, sau, dupa cum ar spune geneticieni'i, polidactilie. Heprezinta , oare, aceasta imagine un portret? Oespre incercarea de raspuns ceva mai depar!e. Din planul doi ;;i impodobit de g'life intre Care se refieIeaza omniprezenta glilii Ymix 'in diferite ipostaze, se inallii spre paradis arborele Ceiba si nicidecum structura de rezistenta a unei rachete. Ceiba, arborele sacru al mayasilor, arborele In forma de cruce, unul dintre motivele unitalii etno-culturale arneridiene - arbor mundi, aroorele cosmic, arborele vietil este unul dintre motivele princeps ale iconograliei maya precolumbiene sl. totodata, lim motiv etnocul'tural arhaic primordial legat de cencolatrie prezen! la toate culturlte. In asociere cu pamintul $i de forma glilei Kan, Ceiba simboliza porurnb ul care produce, capattno in acest fel un dublu simbol: pentru abundenta $i pentru pamintul-mat ri ce (mama). Glila Kan in asociere cu apa semaiflca boga\ia de aliments (J'. E. S. Thompson). Fiindu-i asociata glifa Ymix sirnbolisfica arborelui Ceiba devine deosebit de prolifica $i oarecum baroca. Aceasta pentru ca Ymix (Imox, Imux, Mox) simboliza paml,ntul sl, prin extensie, abundenta. Atasat, Ymix are sernntflcat i a de lume sau de "pamintul Insusi'' . Astlel, Ceiba, de:;;i la origine a lost .arborele de bumbac", devine prin asocierea cu gJifa Ymix arborele de oorumb si al abundentei (S. G. Morley, G. W. 'Brainerd, J_ E. S. Thompson). Dintr-o alta

perspectiva, porumbul infrunzit semnifica in general, relatia dintre supratata si interiorul parnintului. Asocierea, In acelasi context, al glifelor Kan si Ymix indica binetacerea, norocul $i abundenta eorumbulul. Registrul median este OCl,Jpat die reprezentarea unui ~arpe dublu--cefal cu gurile larg deschise - subiect tavorit al artei maya - din care ciudatul "Zeu cu nas proerninent", purtlnd masca zeutui ploii Chac, nu este decit reprezentarea cecoranva conventionala a colanului ceremonial purtat de .Adevaratul Barba!", persona] ce intrunea In persoana sa Iunctlile d'e $ef militar $i Mare preot. Capul "Zeului cu nas proerninent .. era glila pentru cer $i se asocia zeilor Chacl, pentru ca "Nas preeminent" era atributiv al nurnelui Chacilor (J_ ,E. S. Thompson). Aceasta imagine retlecta polisemantismul iconografic simbolistic al mayasilor. Asocierea Ora" gonu!ui bicefal cu porumbul (aici reprezentat In special sub imaginea unui arbore de porumb - Ceiba Yaxche) retlecta principala tunct!e a cauzei relnvierii prin ploaie. De asemenea, Dragonul bicefa'i In asociere cu "Na,s proeminent" 11 reprezinta pe Ah

Puch - zeul rnortii ~ In relalie cu seceta. Dealtfet, acest foarte vechi obiect relig'ios este reprezentat curent in arta maya, sa luarn de exernplu lie $i numai Stelele "N" $i "P" din Copan (H. J. Spinden). In registrul superior, tncnlpuind paradisul, pe vtrtul Intors spre dreapta - sernniticind echinoctiul de toamna . ~ all arborelui de porumb In forma de cruce, se alia reprezen tal un quetzal. Mesager al patronului paradisului maya $i al panteonului maya, 11zamna sau "Zeul 0", al, zilelor $i nopntor $i al ;:ilei Anau ~ cea mai importanta zi diin calendarul lung (solar) maya prehispanic - aceasta pasare sacra este irnpodobita CUI bogatele mastt ale ,lui Kinich Ahau, patronul Soarelui "Zeull G" sl ale rnereu prezentului zeu al ploii sl al vegetatiei, Chaco $i parca pentru a nu sugera 0 alta interpretare decit pe cea adevarata, conforma cu cea Infati$ata de necunoscutul artist maya, din paradis cad spre parnint ca 0 ploaie benefica boabe de porumb sacru, nu bule de aer dupa cum au .vazut" unii interpretatori 9 rabiti. S-a spus, des! nu exista argumente suficiente pentru a sustine aceasta atlrrnat!e, ca

\2Jr

~AlMANAH ANtlCIPATIA

41

imaginea anfro,pomorfa reprezentata pe dala este portretul eelui ale ea~ui rarnasite au fast gasite In sareofag, ale fui Paeal ~ sau Paeao -, unul dintre "Adevara\ii Barbali" care a oondus intre 615 si 683 e. n. (H. ta Fay) sau 673 e.n. (asezarea Palenque). lata-ne pusi In tala unei diIerne de nerezolvat pentru moment: daca lmaqinea de pe plaea sarcofagului este portretul lui Pacal, atunci cui apartin rarnasitele din eutia sareofagului care in mod eert nu apartin tirnpului antropologic yukatec, tot la fel cum niei nu peste fi faeuta eorelarea cronoloqlca lntre anii de domnie ai lui Pacal eu virsta dedusa a celui inmormintat. Dar oricare ar fi raspunsul la aceasta veritabila enigma, sa retinem ca spre deosebire de majoritatea artefactelor maya (in care, de regula, reprezentari Ie antropomorfe nu fac decit sa llustreze un text care ocupa eea mai mare parte a supratetei cimpului artistic respectiv, neexistind intentia de portret) necunoscutul artist a urmarit dea, in primul rind, contur plastic unei teme rnitice plecind, poate, de !a un fapt istoric real, trecerea in nefiinta al lui Pacal. . Studiul corelativ si comparatlv al aeestei inter, pretari, in conformitate cu tratarea problematizata, otera suficiente arg umente pentru sust inerea ei, relevind, totodata, implicarea totala a vietii

sa

m~yaSilor in lumea miturilor. Inainte de toate ar fi exolicarea ciudatei pozitii in 'raeursiu in care este prezentat personajul. Departe de a fi doar numai 0 manier.a lndragila - dupa cum s-a incercat se explice prezenta sa in toata Precolumbia (M. Sobeski) - aceasta pozitie este, lnainte de toate, retlectarea unui fapt medical: existents rnasiva a deformatiilor conqenitale. Urmare a tenomenutui de consagvinizare, explicabil' prin caracterul eminamente ,.ili"lchis" al populatiilor precolumbiene, atit celebrii .dansatori" d'e la Monte Alban (Po M. Ramirez) ca s i cele clnci personaje !nfa\isate in friza .Palatului" din Palenque sint redati intr-un dureros racursiu spre dreapta s i Ina poi ca $i cu cite 0 mlna sau cite un picior frlnte, ilustrind astfel, atit accidente genetice cit s,i, de ce nu, automutitari rituale ca Si In frescele din marea pestera din Naj Tunich Guatemala. 0 practica care, dealtfel, se Intilnea Si In antichitatea Lumii Vechi. Pozitia personajului este asernanatoare CUI cea pe care iconografia maya 11 prezlnta pe tinarul Zeu al porumbului "Zeul E", Yum Kax - sau cea care au sernnalat-o cronlcaril spanioli la sacriflciile la care au fost martori (J. E. S. Thompson). F'e de ailta parte, arta maya reprezenta frecvent pe Zeul veqetatiel in genera'i Si pe cel al porumbului in special, sub imaginea unui ttnar caruia ii erau asociate diverse atribute ale porum'bului tinar, tot asa cum, potrivit conventionatismului glific maya, profilele de barbat tinar reprezentau sub imaginea glifei Ahau (fig. 9) Soarele tinar renascut dupa moartea sa aparenta din timpul noptil. 0 statueta de jad

sa

reprezentlndu-I pe Kinich Ahau, Zeul Soarelui, a fost gasita alaturi de schelet, in sarcofag (A:L Ruz). In ipostaza de barbat ttnar, gllifa Ahau (sau Hunhpu, Ahpu, Ahpum, Pu, Kikitis) se punea In leqatura cu scenele care infatisau sau se retereau la sacrlflcii umane (Codex Dresdian us, col, 3). Scena reflecta, de asemenea, marea stabilitate a imaginilor mitologice structurate de parintil Mesoam.ericii, enigmaticii ,,01meci arheologici". Omul tinar sacrificat, mitoloterna principata a cultulul agrieol olmec, personifica porumbul si se relationa cu custut sacrificiului, imbinat cu cel al capetelor (0 alta "dovada" paleoastrala"!,dar si terna de refleetie fata de cultul arhaic autohton all capetelor vezi ion Gheorghe) si al "guvematorilor" sau al "Adevarati,lor Barbati". Mayasil, ca mosterrttori spirituali si materiali ai olmecilor. au diseminat-o prolific, conterindu-l 0 trarna mltica dintre eele mal simbolice, iar Altarul 5 din La Venta, Stela 1 de la Bonampak si placa de altar din .Ternplul Crucii Infruhzite" de la Palenque nu sint declt cele mai apropiate ca irnaqistica a simbolului din piesa in discutie Cr. Proskuriakov, M. D. Coe, M. Covarrupias, R. V. Kinjalov), In yukatsca, Pacal este termenul pentru insamlntare sau sarntnta, dupa cum sinonlrnul Pakatle sernnitlca ogorul insamlntat. Dar este acesta numele laic sau d'e pontif al .Adevaratutul Barbat", sau ne atlarn in tata unui .Jmorumut" de personalitate dintre 9indirea rnltlca maya si uri necunoscut ~personaj lnhurnat ulterior in cripta "Pi,ramidei lnscrlptulor"? Transferul pare foarte probabiL Cercetari viitoare vor ras-

GRUl?URJ DE 51MBOLURI ALE M~OR ZElLOR CU NAS PROEMINENT

42

ALMANAH ANTlelPATIA

~ ~

c
cd-

a - Capon, Stela .,8" b - QUirigua, Stela "D"

Copan, Stela ,,0.1" Copan, Altar" T"

punde acestor lntrebari, ca ~i altora, care Ie pune interpretarea "basoreliefului". De un raspuns sintem Tnsa siguri. Nefiind expresia unei trecute experiente paleoastrale ~i sintetiz1nd concepts fundamentale ale religiei maya, scena, in esenta sa, uustreaza 0 terna n,'1itica trecvent intilnita in aria populatiei maya; sacrlficiul uman ca cea mai glo(;oasa dintre mortt - datorita careia se rnentine ciclul repetabil la lntinit alviet!i pe pa,mlnt lncheind aiel sinteza studiului nostru, sa retlnem pentru valoarea lor rnetodoloqica cele spuse intr-un context similar de Darie Novaceanu care, referindu-se in general Ia arta maya, scria: "Nu avem voie facem lectura acesteia cu sensibllitatea de azi, nici cu 0 viziune din alta geografie... aceste relief uri sint viata tnsasi, as a dupa cum S8 desfasura ea in lntelegerea ma yas i lor... De spri nse din tunctia lor ntuata.. ipotezele noastre nu ar faoe dedi sa crl stalize ze enigme, dupa cum ba nuiala crtstalizeaza mlstere".

sa

.I

Aparut in Europa in seeolul al XIX-lea, craniul sculptat (probabil) dintr-un bloc de crista/, aflat ectuelmente /a Musee de I'Homme din Paris, esle atribuit eztecilor $i reorezint« - dupa toate probabilitati/e - pe zeul sztee al mort ii, Mictlal1teeutli. impreuna cu un ereniu similar, dar mai mare .. aflat in SUA, st ettut, eeva mai mic, aflat la British Museum din Londra, ridica mari probleme specielis tilor In ceea ce priveste modalitatea de preiucrere, si, mai ales, efectele lutniniscente necunoscute ce se creeezii atunei clnd sint iradiate

~ALMANAH ~ ANTICIPATIA

~rn[p~m@D\JDI1II~illuB
[;~~~If~~1frnJ]1
inedft;
exists N.S.
Insti!u!ul de Cercetiirl Cosmice

~mW IruDrllii\@®EQ
@®,~~D@
Cfj
presupunersa ca CTA-21 si CTA-102 ar putea constitui exemplificarea ipotezei supercivilizatiiior cosmice. tpoteza care sintetizlnd mai ales studiile lui Freeman J. Dyson (vezi ,,$tiin\a $i Tehnica" nr.6, iunie 1980, p. 36), Ronald IN. Bracewell, Nicolai S. Kardasev ca $i concluziile dezbaterilor organizate de Comisia pentru Stiint e Spatiale din S.U.A. in noiembrie 1961' venea, dupa rezultatele sceptice si neconcludente ate .Proiectului OZMA", sa fund amenteze cornplexltatea problematicii ctvilizatlllor cosmice $i sa propuna 0 noua orientare proqrarnelor de cautare $i contactare a civilizatiilor extraterestre. Sesizind irnportanta metodoloqica a aspectelor alternativei pozitive a evotutiei cosmice a unei civillzatf conform rnodejului propus de F.J. Dyson, in 1971,la Biurakan, I.S. Sklovski va relua ideea interdependentei dintre etapa asimuarll cosmosului (cresterii nelimitate, dupa I.S. Sklovski), schimbarea cafitativa a vieti,i inteligente lnsasi ca $i a .Jdeoloqlel" unei astfel de supercivilizatti, fapt ee-l va conduce la formularea CUIilOSCUtei relatil a transtormarilor calitative a materiei, in Univers dupa schema: materie inanimata-« materie vie-via\a inteliqenta naturata-e-vtata inteliqenta artificiala. Examinind posibilitatea contactelor diirecte (sonde automate) ca si a celor indirecte (semnale electromagnetice), Ronald N. Bracewell arata , in studiile sale, ca arnindoua sutera corectu majore datorita .Jactorilor implicanti": dlstantele respective intre clvillzatu. densitatea die civilizalj,j pe "unitatea de spa[iu", virsta, simultaneitatea tehnoloqica, puterea sistemeALMANAH ANTICIPATIA ~ ~

Savantit

Irrtr-un

dIalog
CIt si In Univers,

"Socotesc ca, ettt In Galaxie, foarte mare de civiliza(ii".

un numiir

KARDA$EV

doctor in !ii1iin1e fizico~matematice. 81 Academiei de $!linle a U.R.S.S.

"Cred ca civttizeiie noastn'i este singura care exista In Gafaxie st chiar In toetii zona de Univers care poate fi observete". I.S.
rnembru corespondent 81 Academlel

SKLOVSKI
astroftzlclan. 8 U.R.S.S.

de $!iinle

.,NU sJNTlSM I!JLNOURI IN UNI\lERS1"


PU\ine au test momentele de adinca ernotle ce a cuprins urnanltatea ca acelea ctnd, Ila, 12 aprilie 1965, cercetatorii sovietici Nicolai S. Karda~ev. Ghenadi, B. sotomitki ~i Viaceslav I. SIi~cj, declarau ca, in urma observarii indelungate a radiosurselor extragalactice CTA-21 Pegasi ~,i CTA-102 Arielis, s-a ajuns la concluzia conform careta modificarile emisiuni· lor de radiounde evidentia,te par de natura artltlciala ~i ca ar putea fi sernnalate unor supercivilizatii cos mice indepartate! Nefiind prima data - dupa cum nu avea sa fie nici ultima cind omenirea incerca sau propunea un raspuns definitiv la 0 alit de 'veche $i de covirsitoare intrebare: sintern sau nu singuri in Univers? Propunerile mai vechi ale lui Karl F. Gauss, Joseph J. von Litrow $i Charles Cross, tncercarlle facute la inceputul secolului nostru de Nicola Tesla $i David lodd ca ~i esecul .Protectulu! OZMA" nu tacusera decit sa - argumenteze faptul ca ne aflam Inca in etapa "romantismului cosmic" $i ca nivelul cunostinlelor astrobiologice sl al

dezvoltartl tehnologice vor fi h o ta rlto a re in dezvoltarea acestei probleme. J n prezent nu avem decit un embrion de pupitru de ascultare a dialogurilor interstelare", remarca in 1960 I.S. Sklovski. Descoperite in 1960 de astronornt americani, CTA-21 dar mai ales CTA-102 prezentau caracteristici care te indlviduatlzau in cadrul clasei de obiecte cosmice asernanatoare: spectru radio neobisnuit, dimensiuni unghiulare foarte mici (sub 1 secunda de arc), emisiuni radio pe treeventa de 900 MHz. Ipoteza ca aceste radiosurse extragalactice ar putea constitui sediul unor supercivilizatii a fost Intarita s i de concluziile observatiilor efectuate la Institutul Astronomic "P.K. Sternberg" din Moscova. Astfel, in perioada august 1964 - februarie 1965 a fost evidentiata la CTA-102 0 ftuctuatle ritmica a sernnalelor de 40%cu 0 perioada de aproximativ 1100de zile! (fig.1) Ulterior, astronomii de la Mount Palomar au • localizat optic un obiect slab tuminos \"i difuz, albastrui si vaffiibil, de rnagnitudinea 17 ~i cu 0 deplasare a liniilor spectrale corespunzatoare unei viteze de recesie de aproximativ 211.238 km/s! Aceste elementei-au condus pe cercetatorti amtntiti la

44

lor de cornunlcat!l. viteza sondelor sl, fundamental pentru joata problema, "timpul real" aL transferului de informatii; factori care devin restrictivi, chiar ;;i in ipotezele de calcul cele rnai optimiste. Din calcule a rezultat ca la 50000 d'e stele alese la intlrnplare dintr-o zona oarecare a Galaxiei, ctvllizatiile apropiate din punct de vedere lehnologic (a carei durata a fost stabilita, dupa modelul terestru la ~o 000 ani) se int1lnesc distantate ta 1 000 A.L. una de alta (fig.2). Este usor de observat qreutatea cornunicarii. tolosind alternativa indi recta. mai ales clnd nu stirn In zona carora din cele 50 000 de stele s··a putut dezvolta vlata ~i evolua pina la stadiul de ratlune. Pentru de pas lrea acestei situatii, metodele dlrecte se impun, dar sl In acest caz "timpul real" va actiona. Astfet ca sondele automate se impun deoarece ele olera, totusl, sansa contactului direct $1 pot informa eventualele clvilizatii extraterestre despre prezenta noastra. Varianta contactelor ete ctromagnetice exclud'e ambele tipur,i de contacte: contactul intre ci,vilizatii dezvoltate sl cele nedezvoltate, schimbul reciproc de obiecte rnatenate intre diferite civilizatf cosmice. Formulind ipoteza .cornunicatiilor de teedback". Sebastian von Hoerner considera, in 1961, ca civittzatiile extraterestre, in incercarea de a estompa caracterul restrictiv all factorilor .firnpului real" si ~I distantelor prohibitive, au proeedat la cornurucatii In cascada. Mai mult, aceste civilizat!i extraterestre, considera von Hoerner s-au constituit lntr-un sistem-releu de cornunicat!i care s-ar putea numi "Marele Cerc". Elaborarea .ecuattei Drake" in noiembrie 1961 de Comisia pentru Stiinte Spatiate din S.U.A. la National Radio Astronomy Observatory Green Bank, West Virginia, a condus la aprofundarea aspectelor fundamentale ale plural.itatii lurnitor locuite care, In final, s-au exemplificat prin elaborarea primei variante a unei ecuatii pe care pe crept am putea-o numi .ecuatia sperantei". In aceste circurnstante se inscrie propunerea de clasificare a clvifizatlllor cosmice
~~ ~ ALMANAH. ANTICIPATIA

cupa consumul total de energie (autor: Nicolai S. Kardasev), ~i anume: tipul Ictvuizatte mai mult sau mai putin apropiata de nivelul tehnologic al civilizattel terestre (postatomic), localizata la 0 planeta $i care c o n s u rn a a p r o x i m a t i v 1022erg/sec.: tipul II - civilizatie care l~i asimileaza !$i transtorrna 1.0tregul sistem planetar a! propriei stele centrale $i care rnanipuleaza energii de ordinul 40 1Q33erg/sec. Timp de asimilare a cosmosului, citeva mii de ani. Este distantata de o ctvllrzatie sirnitara la circa 10 milioane A.L .... "Sferele" Dyson par cele mai bune exemple ale acestei civilizatii: tipul III - civilizatie de nivel galactic care consuma energii gigantice de ordinul 4° 1044er9/sec. Timp de asimilare al propriei galaxii nu depaseste c1teva milioane de ani, In tlrnp ce distantele lntre clvillzat li similare ajung la 10000 mjilioane de A.L. in conformitate cu aceasta tiplzare. caracteristicite sernn a l e l or captate de ta CTA-21 $i CTA-102 pareau 'sa sugereze 0 lncadrare a posi-bilelor supercivillzat!i ca fiind de tipul II sau III. Faptul ca. ulterior, acest« doua radiosurse extragalac tice au fost identificate ca f! ind quasari, majoritatea ra dioastronomilor $i astrofizicienilor considerlndu-Ie obiecte cosmice naturale, nu scade cu nimic valoarea teoretica a acestei tipologii ciasificatoare. Sa retinern, In plus, ca nu exista Inca 0 expticatie rnult umitoare a mecanisrnutut care genereaza urlasa degajare de energie care se observa la aceasta clasa de

obiecte cosmice aparte, ce se constitute ca una dintre proble mete fundamentale eu care se contrunta astrofizica conternporana. Ca 0 concluzie provizorie !$i partiala, chiar ridic1nd ta rangul de metoda principiul "prezumtiei caracterului natural" (propus de I.S. Sklovski) o r ic a r ui fen omen cosmic pentru a epuiza toate interpretarile naturale lnainte de a discuta alternativa artificlala :;;i daca, totodata, vorn line cont de criteriile notiunf de "orizonl" (propus de Carl Saggan) va trebui sa. constatam, nu fara ernotie, ca In ipoteza descoperirti unor legi fizice necunoscute noue si a aplicatiilor unor tehnlci pe care noi nu le-arn putea distinge inca de neverosimil vorn fi pusl ·In situatia sa confundam artificialul cu naturalul. Altfel spus, poate fi vonba de ..vointa Inteligentei", ca sa tolosim deflnitla data de I.S. Sklovski civiljzatftlor de graduf IV, civilizat!i care transforma roiuri de galaxii compuse din sute de componente $i avlnd dimensiuni de ordinul a zeci de milioane de A.L. 5i pentru care tim put i:;;i pierde semnlticatia noastra actuala 'Interpretate prin prisma artlficialului, fenomenele uirnitoare care se observa in zona W-3 din arpropierea roiului de stele IC-1085 din Cassiopeea, in nucleele qalaxiilo(inclusiv a noastra), radialia extrem de puternlca a qalaxiilor Seyfert, posibilitatea ca enigmaticii quasari sa poata Ii considerati drept galaxii transformate plna la nerecunoastere ca $i posibila totosire a black hol-ulitor pentru calatorii In timp ale supercivilizat iilor cosmice nu se dato
Fig 1

q400

a,I I
I ." • .LI

10' . 0 .

r--'~
0

aGe

-,

II

'-_-J ,.

'\

t:___

0 00

0e 0

.... .ff _
T

"'-.-J

I
II
t ,

'-IV-e&

45

resc indraznelli disperate a ideii despre existenta civilizatiilar extraterestre, sllnt 'interpretari propuse de savanti, interpretari care nu trebute ignorate cu desavlrsire, pentru "si,mplul" rnotiv ca nu ilustreaza nici una dintre legile naturii .eunoscute pin a in prezent. De aceea, daca vorn accepta, in ipoteza , ca in aceste propuneri de exemple flU avem de-a face cu corpuri sl fenomene naturale va trebui sa recunoastern ca In acest dorneniu nu mai avem certitudinea ca putem folosi fara nicl 0 limitare I!eoile cunoscute i?i aceasta fara a fi acuzati ca gindim sub imperiul dorintei.

"Ce ar decurge din faptul ca am fi singuri in Univers? Putem oare considera 0 atare apreclere ca fiind In contradictie ell iilosofia materialismului dialectic?", se intreba, nu fara temei, losif S. Sklovski atunci cind analiza irnpticatiile neputintel noastre de a discerne naturalul de artificial in prezurntia existentai superclviftzatiitor coernice de tipul II IF dEh mai ales IV. $i tot singur, suqera un posibil raspuns, nu lipsit de nuante tragiee: .Dupa parerea mea ... daca vreodata (sa admitem!) s-ar dovedi ca noi sintem singuri in Un lve r su! infinit, aceasta n-ar clatina cu nici 0 iota filosofia materialismului dialectic. Numai un astronom de profesie, care ii?i reprezlnta in mod real lntlnderea : spatio-ternporala a Universului, poate sa aprscieze pe deplin rnonstruozltatea ideii singuratiitii i?i unicitatii noastre in Cosmos, a unicltatf nu numal in spatiu. ci \>i in tirnp". lntrebari similare se pusesera $i mal inainte, daca nu explicit cel putln implicit. Probanttts mul evident al "ecuatiei Drake", restrictltle maiore ale comuntcatluor (di-

recte $i indirecte) cosmice, "probabilitalile subiective" ale dezvoltarii sociale $i tehnologice ale unei inteliqente in evotutia sa spre stadiul de supercivlllzatle cosrnica enuntau, $i lncercau, in acelasi tirnp, sa raspunda in parte necunoscutelor problemei vietii rationale .in Univers \>i evolutiei saie. In 1962, astrofizicianul sovietic losif 8. Sklovski adauqa altele doua: incertitudinea cu privire la alternativa natural/artificial in cazul unor anumite fenomene grandioase $i obiecte cos mice aparte, ca \>i imposibilitatea vizitarii sau colaboraril planetei noastre de reprezentantll unor clvilizatf cosmice, tormulind in acest fel ipoteza .rntracolu!ul cosmic". Premisele acestei ipoteze impun 0 concluzie, daca nu identlca cu a omului de $tiin\a sovietic, eel putln aoroplata \>i aeeasta fara a putea fi acuzati de pesimism, deoarece, asa dupa cum nota autorul ipotezei In discutle. "este necesara o coincidenta rara de circumstante exceptionale pentru ea un asemenea rnlracol sa se produca". . Pentru a elimina '0 eventuala confuzie terminoloqica , considerarn ca se irnpune 0 subhntere. "Miracolul cosmic", concept cu un solid tundament $tiintifie materialist-dialectic \>i decurgind din fapte observatlonate $i nu revetate, nu are nimic de-a face cu rniracolele mistice sau narative. Asa cum omul este singura specie rationala de pe Parnint, constituind 0 exceptre, tot asa de firesc $i natural s-ar putea ca Parnlntul sa fie singura planeta in Un ivers care sa contina vlata ratlonata. exceptie denumita de savantut sovietic "lmi racol cosmic". IDe asemenea, se cuvine facuta precizarea cu privlre la aportul lui losif S. 8klovski la problema civifizatillor extraterestre in tunctie de pozitia sa ca autor al ipotezei .rniracolului cosmic". Astrofizician cunoseut, savant cu contributii valoroase in studiul problemei in cauza, el considera problema civifizat lllor cosmice ca 0 prelungire fireasca a evotutlei 'in perspective a inteligentei terestre $i care nu ocate fi pusa in legatura cu eventuale civlllzatt! extraterestre.

Fie chiar $i numai 0 prezentare rezurnativa a "ecuatiei Drake" ne va permite sa atirrnarn ca cet putm patru dintre factorii pe care-i contine au un grad mic de probabilitate, rezuitanta decurgind din extrapolarea, uneori pina la absolutizare, a unor parametri ce definesc un singur exemplu, eel terestru. Astfel, terrnenul de probabil'itate i$i pierde sensul sau matematic obts nuit, deoarece este evident ca nu putem extrapola sub nici un motiv, fie i?il nurnai din ratiunl logice atisate. imaginea noastra pe care ne-am facut-o des pre noi asupra infinitului Universului. Matematic, "ecuatia Drake" este de forma:

N = n ; P, • P2 • P3 • P4 N -

n
P,

P2 P3
-

P4

un de nurnarut c lviii zat lil er. avind 0 dezvoltare superioara, existente in Galaxie; nurnarul total al stelelor din Galaxie; pr ob ab l llta tea ca 0 stea oarecare sa posede un slstem planetar; probabilitatea aparitlel vietii pe 0 planeta oarecare; probabilitatea ca in procesul de evolutle, vlata pe planeta sa devina lnteliqenta; probalbilitatea ca in procesul dezvoltar}i sale vlata inteligenta sa intre in faza .tennoto-: gica", legata de cun o a s t e r e a legilor obiective ale naturii sl de transformarea actlva a acesteia din durata medie a erei de dezvoltare tehnologicii; ordinul de rnarlme al virstei Galaxiei; factor necesar ea "N" sa corespunda civllizatiilor de pe alte pianete existind simultan in Galaxia noastra,

f,iT

r,
T

urrna:

h.
T

Comentind factorul "P,", 1.8. 8klovski sustinea recent ca .descoperrrea sistemului planetar din apropierea stelei Barnard pare a fi 0 eroare astronomlca", deoareee .astronomia moderns nu este inca in rnasura sa ceceleze prin observatli directe prezenta unor planete in jurul unor stele dispuse pe 0 raza mai ~
ALMANAH ANnCIPA;rIA

46

W
~

mare de patru ani lumina". Arglumentul pe care-I aduce I.S. Sklovski nu este lipsit de semnificatie in sen, sui ipotezel .miracolului cosmic" sl, totodata, ilustreaza imprecizia rnornentana a astremetriei, desi se vorbsste de descoperirea $i a altor sisteme ptanetare in jurul stelelor Epsilon Eridani $i Cincinnati 2354. in ce priveste factorul "P2'" lucrurile se prezinta deosebit de complex si, dupa cum spune I.S. Sklovski, .ne gasim pe de-a-ntregul sub dominatia aprecierilor subiective", deoarece "ni se pare destul de evident ca viata n-ar putea aparea pe orice planeta" (subl. II.S. Sklovski) pentru ca prea multi sint parametrii ~ planetari, ecolegici, biologici etc. care conditioneaza "spectrul vieW'. Dar, oricum am aborda probabilitatea acestul factor - vial" ca necesitate sau ca hazard ~ va trebui sa recunoastern ca. in prezent, ne atlarn in tala unei probleme de nerezolvat, in tata unei adevii.rate frontiere epistemologice, deoarece, dupa cum nota acelasi savant, "e necesara 0 coincidente inimaginabila a unei surne de circumstante favorabile rare pentru a dsclansa $i Intretine procesele necesare aparitiei vletii". lar studiil.e si cercetarlte din acest domeniu dovedese eu prisosinta temeinicia acestei consideratii. Factorul "P3" poate fi considerat ca prelungire a celui

anterior, bazlndu-se ehiar $i numai pe temeinicia universala a uneia dintre legile principale ale dezvoltarii, aceea a trecerii scnimbarijor cantitative in schirnbari cautative. jar devenirea inteliqentei fiind, In aceasta abordare, 0 necesitate. Totusi, daca vorn cauta sa ldentificarn .Joqica" aparltiel intetlqentei pe ,planeta noastra, vom fi surprinsi sa constatarn ca din cele peste 2 miliarde de specii care au populat sau care populeaza Parnintul, omul este singura specie care rationeaza. Biologii vorbese $i de alta ceua In· cercari ratate de rationalitate: delfinu! $i caracatita. Mai mult, devenirea genetica a speciei homo pare a f domeniul unei "probabilitiiti zero", spun unii antropologi. Astfel pusa problema semnittcatiel factorului "P;,vom fi tentati sa-t acordarn :;;i acestuia 0 foarte mica probabllltate, daca nu ne va urrnari 0 intrebare, fi reasca dea'itfei: oare aeeste Incercari ratate - la care Ie adauqarn pe cele contln ute In scenariul antropogenezei nu se datoresc unei necesitati ca reia n u Ii In, lelegeQ"1 Inca mecanismeie intime? lncercarile ratate de ratlonalitate $i umanizare nu se datoresc "joeului" dintre structure (aici, specia homo) ~i determinare (evolutie) ? Urrnatorul factor, "P4", are un caracter eminamente probabilist datorita, rnai ales, termenului "t, ". termen de 0 mare irnportanta In abordarea

civl li z at li lo r exlraterestre, pentru ca el reprezlnta graclul de fermitate al opiniei cercetatorllor sau gradul cle cradibilitate pe care ei 11 acorda unei anumite ipoteze ta un moment dat, iar nu rnasura reatitatf obiective. Astfel ca, dupa examlnarea probabilitaiii realizarf comuntcatlltor interste!are, Sebastian von Hoerner, H. Platt si J. Stent formulau, la Biurakan (1971), o serie de factori restrtcttvt - dar, discutabili In totautatea lor din punct de vedere metodologic - care, prin actiunea lor, pot Iimita dezvoltarea scclala ~i tehnoloqica , ca sl aspiratia pentru continuarea cunoasterii unei inteli .. genie In evolutia sa spre stadiul de supercivitizatie cosmica. De alcl, ca erect, la acceptarea atit a unui .mlracot -, cosmic" cit s i, de ce nu, a unei "singularita\i relative" care, practic, inseamna acelasi lucru, IlU este dedi un

pas.

10t)+---+---l---+---t---.~----; Nd 10Br----r~~r_--~--~/~~--~----1

-:

Fw. 2

Wi
W· 102 I
~A~MANAH ~ ANTICIPATIA

/ I

Analiza faptelor exclude, dupa I,S. Sklovski, cu 0 mare probabf tltate , posibilitatea exlstentei unor superctvltlzatf nu numai ln Galaxia noastra ci s! In tot sistemul local de Galaxii. Faptul sinquratati: noastre In Univers (daca nu absolute, in orice caz practice) capata o mare rrnportanta morala pentru urnanitate. Va!oarea realizarllor noastre tehnice, dar mai ales urnane.creste ,incomensurabil. Constiinta ca slntem avangarda materiei, daca nu in tot Univesul eel putin intr-o parte enormii a lui, trebuie sa stimuleze pufernie activitatea creatoare a tiecarui individ ~i a lntregii omeniri. Crests. lntr-o mare ma s ura , responsabilitatea omului faia de sarciriile exceptionale care-t stau in. faia. Inadmisibiiitatea razboaretor nasabuite s! barbara, adistrugerii mediului inconjurator, verltabila sin ucidere, apareca evidenta. Certltudlnea ca nimeni nu ne va da indicatf asupra rnodului de cucerire (asimilare) a Cosmosutui, sau asupra strategiei pe care ar trebui sa o urrneze clvilizatia noastra unica, trebuie sa sporeasca sensul responsabilitatii pentru actete Tndtvldua]e si ale umanltattl. Slntem singurii care trebuie sa alegem.

GHEORGHE N. POPESCU

47

'I':; 1-,- · I_I' ,


Prof. MADI PAVELESCU
La 15 ianuarie 1982 in Bucuresf a incetat din viala Nicolae Miulescu, ultimul inginer hotarnic roman; la 11 decembrie 1981 implinise 80 de ani. Acest text este dedicat memoriei lui Nicolae Miulescu, creatorul conceptului Da.Ksa, printr-o truda de peste clncizeci de ani.

TRA 1M in momerntul de fata 0 adevarata renastere lstortca. Descoperiri mai vechi sau mai recente: descifrarea sanctuarului - calendarul de la Sarmizeoetusa. diverseie tezaure printre care cel de 18 Hinova ocupa un loc primordial - me obliga la 0 reconsiderare a trecutului. Chiar daca descoperirile nu sint inca suficiente pentru a schimba radical oplrua general acceptata despre spiritualitatea celor care au fost stramosit nostrt, geto-dacii, ele ne dau argumente suficiente pentru a cauta ~i reinterpreta fenomenul istoric, asfel incit sa dam acestui popor locul s i rolul pe care if merita cu adevarat in istorie. Des] mal putin cercetata, spiritualitatea qeto-daca nu este cu nimic mai prejos decit cea a popoarelor cu care era conternporana: asiro-caldeeana. egipteana, greaca, persana , rornana. Este cunoscut in istorie faptul ca anumite tipuri de popoare au avut ca mod preterential de transmitere a culturii oralitatea (vezi exemplul indienilor, recunoscuti ca avind 0 civjlizatie foarte veche ~i valoroasa) si atunci de ce Imbratisam ideea ca un popor este inferior altuia doar pentru ca nu a lasat un act de rnostenire scris? Tot mai des i~i face lee ideea ca geto-dacii reprezinta unul din cele mai vechi popoare ale Europei, creator al unei spirltualitati ce ~i-a depasit cu mult hotarele p.roprii. Conceptul Da.Ksa (da Insearnna in sanscrita zeu, iar ksa - tara, deci "tara zeului") incearca taca dovada vechimii sl valorii spiri- . tualitat!i dacice. inca din secolul XliX, unii savanti (Kretschmer, Kiessling, Clotz, Gunther) stabileau originea asa-zisetor neamuri .arlene" in _zona mijlocie a Dunarii. Ipoteza lansata este ca poporul traitor in spatiul Carpato-Dunarean este creatorul unei spirituatitati cu largi Intluente. care se pot regasi ~i in spiritualitatea vedica. Zona Carpato-lstriana. prielnica din punct de

sa

sa

• oa, ksa, etimologie posibita a toponirnulul Dacia prin palatalizarea consoanei K. Cu aceeasr logica de deductie s-ar putea stabili etimoiogiile Da - K!?.iJ-Dal - '~cebal = Stapinitorul tarii zeului, $i Da. Ksj-neu - Deceneu = Intel_eptul tarii zeuiuh

vedere al conditiltor bio-geografice, a dat nastere unei populatii care, sporlndu-sl nurnarul, nu a rnai fost la un moment dat satisfacuta de conditiile exlstente. Populatia sedentara antrenata in aprlcultura cu 0 civilizatie atestata de cel putin 5000 ani i.e.n. (vezi Civillzatla cucuteni) a rarnas stabila. populatta pastorala rnsa $i-a inceput mlqratia care in mod normal era biunivoca ~i bicontinua, deci sl euro-indiana 5i Ind'o-europeana spre zone tot mai rasaritene 1111 cautare de condltll prlelnice (estul era mai liber $i of ere a pasuni bogate $i aproximativ aceeasi hrnba). Se vorbeste in istorie de 0 expansiune europeans lncepind cu mileniul at III-lea i.e.n. Dovada a acestui itinerariu rasarltean este acea Gale a Zeilor-descrlsa de .Kausi. Ta'ki Upani~ad" (cartes I), descrisa de Herodot, pornenita de Pindar in "Isthmia", arnintita de Ovidiu ~i rearnintita de Hasdeu, trecuta pe vechite harti militare ale armatelor rusesti, relevata 5i de N. Densusianu in "Dacia Preistortca". 0 adrnirabila descriere Ii face ~i Dimitrie Ca.ntemir. t.ocallzata geografie, aceasta Cale a Zeilor corespunde Cheilor Bicului, sirul pietrelor calauzitoare oprindu-se la Marea de Azov. Daca incercarn sa citim textele vedice pe harta tarii noastre vorn constata cu stupoare ca eroi ~i fapte ale vechii literaturi vedice Ie reqasirn aici. Numai un contact direct sau poate radBcina com una din care s-au desprins apoi dauB spiriluantiiti foarle asemanatoare poate explica un asernenea fenomen. Vom face apel mai intii la argumente toponimice, ca fiind cele mai stabile in cad'rul unei limbi. . "Ramayana" cuprinde eroi ~i nume de locaoIitati pe care Ie putem tocaliza astazi pe teritoriul tarii noastre. Audya corespunde localita\ii Audia, Kahulia lui Cahul, Sita-Iocalitatii Sitoaia de pe linga riul Gemartului 5i Sitoaia din bazinul Oltului, $ona.ta lui Sona (Valea Oltului). . In .Kausi.Taki Upanisad" (partea I a ciclului) gasim un pasa] (trad. de L. Renou) care a' stirnit controverse printre sanscritologi, descrierea fiind socotita un pelerinaj in lumea "de dincolo". (ct. Jean Varenne. Le Veda col. II pag. 650). oaca urmarlm traseul acestui pelerlna] vorn constata ca localitatile intilnite pe
AlMANAH ANTICIPATIA ~ ~

48

Valea Sornesului corespund In mare parte celor pomenite In pasajul respectiv $i poate ca nu este exagerat considerarn ca acest drum era spre Tara Zeului, traseul corespunzlnd exact Cali Zeilor pamenite deja. Arborele !Iva - !lvele din Bazinul Somesului; Viceksana - Vicea (din tara dintre ape); Ceaksus! satul Ceaca. Aceasta "Gale a Zeilor", cum a numeste Kausl. Taki, se continua ajungind In final la Cetatea Zeilor unde vom intilnl nume ale unar zeita!i vedice precum: Agni (zeul focului la indieni) - la Pria (alta denumire pentru Agni), zeitali lunare: Lunus ~ la Luna pe So mel?, Luna Bai, Candra - la Candra sau Sandra I?i ~and'fu (Ludus). Kucea - Cucerdea (pe Mures) $i Ciucea (Crisul Repede), Apah la ARa In "Manava - Dharma - Sastra" (cartea I art. 36) gasim urrnatoarete asemanari: La Baksas - Bacsa; Suparnas - Supuru; Pitris - Petreu: Kinaras - Chinteni; Tamasa - Tarnasa (art. 39 :;;i 62). Denumirea de Calea Zeilor vine probabil de la Herodat care in Istorii (C. a IV-a. 52; tract. 0.1. Ghica) vorbeste de Exampaeus (In lb. scilica = "drumuri sacre, cai sacre") 1;li conform indicaliilor, aceste "cai" se supra pun perfect peste cele descrise de Cantemir, acele Chei ale Bicului. "Ceandogiya Upanisad" (cartea a V-a) aduce argumente suptrmentare: Brashiva Brasov, Vudila (Budila 181 Em. Sanart) - Budila, Sarka.ra (regele din Sarca) Sarcaia. inallimile din jurul Brasovului amintesc de OM - silaba sfinta - (Virtul Omu), de Nagas (munte Negoiu), iar Siriul de zetta Sir;' Argumente sint nu numai toate aceste surprmzatoare asernanari (desi nu am mentionat decit c1teva din cele existente), cit :;;i gruparea locatttatuor pe harta ce urrneaza strict 0 anurnita ordine: zeltatite lunare - zona Maramures Crasna, incinta zeilor (zona somes). Calea Zeilor cu urmele ei vizibile pina astazi. Slntem de parers ca istoria consernnata In cronici :;;i atestata prin documente arheologice nu este suficienta pentru 0 analiza cornpleta :;;i, ca a lua In considerare miturile, legendele, credirrtele unui popor, tot ceea ce li contureaza spiritualitatea, nu sintem decit la jumatatea drumului. Ne vom ocupa In special de Zalmoxis, numit asa de Herodot :;;i Platen. a carer cornpetenta nu poate ti pusa la lndolala. La indienii vedici, obtlnerea tericirii supreme poarta numele de Nishreyasa (Cartea legii lui Manu) sau Moksa (A. Loiseleur Deslongl1hamps). GetO-dacii i:;;i reprezentau acelasi lucru prin Zal. Moks a, crezind de fapt la 1e'l, ca dupa moarte omul cunoaste fericirea ve:;;nidi. Este interesant ca pe hartii intilnim localitatea Moacsa. La daci, Zalrnoksa nu are 0 reprezentare antropomorfii, el raprezinta doar 0 abstractizare, un ideal spre eare se tinde. Aceasta mitologie are ta baza infinitul slmbolizat prin echivalenta zal = za. De aiei, drumul de la Zal la Mok:;;a nu a insemnat decit un pas, Infoinitul suprapus peste ideea de timp are la geto-daci 0 acceptlune superioara celei grecesti, Oadi. gree;; vedeau curgerea timpului Ira infinit doar intr-un singur sens, daeii au intrevazut aceasta curgere In ambele sensuri (vezi

sa

simbolul zalei, spiralele decorative). Infinitul zalmcksian se suprapune peste ideea de timp, deei strlns legat de extstenta, pe cind la greci, el se leagii doar de 0 abstracttune, nurnarul. Ca 0 materializare a acestei conceptii lnaintate despre timp s i ca 0 lncercare de a introduce in tipare fixe \Ii a rnasura ce nu se poate masura (pentru ca timpul este inti nit) este existenta calendarului daeic de la Sarmizegetusa Regia a carui deseifrare a dovedit, prin faptul ca este unul dintre cele rnai pertscttonate, superioritatea unei gindi rio Similitudini surprinzMoare gasim si in domeniul folclorului. Cele doua creatli rundamentale ale spiritualitiitii romanest! se centreaza in jurul ideii de .moarte, "rMiorita" $i .Leqenda mes terului Manole", Ilustnnd 0 intreagii filozofie a viel;; $i a mortli. 0 moarte ca ,,0 mare treeere" in lumea ce aduee suprema linlste, 0 via\ii in care nimic nu poate dura in crup real dedt prin sacrificiu (:;;i in miturile vedice intilnim acelasi ritual de consauctle), ca sa nu mai vorbim de motivele folclorice identice din literatura indiana :;;i 6asmele lui lspirescu. "Ciilu9ul" este :;;i astazl cintat in octosilabe ca in .Vede". Paparudele sau Rudarii amintesc de adoratorii zeului Rudra (tatiil zeilor Maruta -' zeii miirilor) In unele partl. Paparudelor Ii se mai spune $i MiirUle, Asemiiniiri giisim $i in ritualul de inmormintare. S-ar putea spune ca arqurnentele pe care le-arn prezentat rnizeaza pe Iortarea unor coincldente. 'A:;;a . eum a rezultat !?1 din expunere, de fapt arqurnentul fundamental este unitatea $i continuitatea de cultura :;;i in primul rind coordonatele de baza ale acestei uni-' tali :;;i contlnuttatt in cadrul carora se dezvotta ideea despre univers bazata pe infinitul curgerii timpului.
BIBLIOGRAFIE (1) Mlulescu N.. Oa. Ksa Milano, lIa'ia 1975 God's country Ed. Nagard.

tara

VAS CERAMIC DA,CIC

~ALMANAH ~ ANTICIPATIA

49

FLORIN OLTEANU

In urma publicarll articolului "Originea Geto-Dacica a Tezaurului de la Pietroasele", in Almanahul revistei ..$tiinta :;ii tehnica" pe anul 1982, am avut create conditli pentru executarea observatiitor :;;i rnasuratorilor pe tezaur. Elementele noi descoperite conflrrna, dupa opinia mea, origlnea geto-dacilor a Tezaurutui de la Pietroasele, !ili 11 prezinta ea pe una din cele mai mari bancl de inforrnatii matematice !;li astronornice din lume, demonstrind inaltul grad de cultura !ili clvtllzatie al stramosltor nostri. Se cunoaste ca Asirienii au scris pe argila :;;i Egiptenii pe papirus, la geto-daci scrlsul fiind' sacru este posibil ca in taza initiala el sa fi fost executat pe tablite d'e aur, socotit metal sacru. Multumind tovarasllor dr. IN. Copoiu, prof. dr. Fi. Georgescu :;ii prof. I. Coleslu, pentru ajutorul primit, incerc sa prezint noi [nformattl $1 interpretarea lor. PATERA CU (DOLII DE AUR

apropierea zeitei Hecate (zeila marilor rnistere sl a magiei negre), I1nga cele doua sHabe ce practlcau :;;i ele protetitoria :;;i in apropierea zeului Gronos (Patum). In stlnqa zeului Apollo se gase:;;te arborele :;;tiintei :;;i al 1ntelepciunii. Prezenta corbutul (mesager al zeuor) confirma caracterul astroloqic al Pate rei. Zeita Hestia are "Cordonul Sacru" .(spirala sacra), iar in rnlna sHnga tine 0 leqatura de chei, simbolul carninului. Tot Pantheonul este in interiorul Spira lei Sacre, care slmbouzeaza universul. Cele douasprezece zeitat.i (deoarece din 17 numai 12 sint zei) reprezinta zodiacu'l folosit pentru astrolog.ie. Zeul Crones (batrin) poate aveape linga ro,lui de an veehi :;;i pe aceta de destin. Prezenta zeului Cronos sub forma unui batrin venerabil explica topontmlcut de "Muntele Strarnos", din tara noastra :;;i indica ca in aceste nod uri oroqrafice sa fl fost eonstruite altarele inchinate acestui zeu. DISCU!.. LUNARO-SOLAR

Gercul cel rnai rnic are 29 de petale ~i corespunde cu juimarul de :;;ile dintr-o luna ca· lendaristlca. ln fotografiile lui Odobescu, el era dat cu 24 de petale $i nu este sing·ura greseala. Se mai pot identifica 7 zone sacre ce reprezinta orbita cetor 7 planete. ' Gei dol indicatori de pe cereul exterior pot fi utitizati :;;i ca element de origine pentru eventuale numaraton. Numarut de perle de aur de pe cercul interior nu Ie-am putut numara, deoarece nu am avut tezaurul ta dispoziUe dectt 70 de minute. In centrul celor doua triunghiuri cu linii se atla coua triunghiuri cu puncte care-s! gasesc corespondentul la partea superioara a corbului de pe Clepsidre.
(Continuare in pag. 54)

1. - Perle aur - 235

Studiind Patera, un inittat sesizeaza usor ca, din Olimpul Zeilor, lipseste Poseidon (N'eptun), zeul rnarilor. La greci :;ii la romani, zeul Poseidon era la mare cinste, ei fiind navigatori. Lipsa zeului de pe patera contlrrna ca Pantheonul zeilor este al unui popor care practica In exclusivitate pastoritul :;;1 agricultura, respectiv geto-dacii. Zeii d'e pe Patera nu au cap de animal' sau corp de animal ci cap de om, dernonstrind ca lncercarlle unora de a prezenta ca sint zeii unor popoare din ramura Asiro-Babileniana sau Egipteana nu au un suport :;;tiintific. Pe cercul exterior Patera are 421 de perle de aur . . Pe cercul interior slnt patru vite de vie, ce slrnbotizeaza cele patru anotimpuri are anului la geto-daci, coardele de vita de vie sin! despartite prin patru frunze (drept indicator], una, cea dintre zeul Dionisie :;;i Apollo, avind 0 construcne speciala, servind probabil drept origine. Frunzele :;;i strugurii sint in numar de 55, ciIra ce coincide cu numarul de triunghiuri de pe discul Lunaro-sotar. o coarda de vita de vie nu are struguri, specific anotimpului iernii Iipsit de recolta. Pe Patera se identifica .Arboreie mag.ic", in

2, 3, 4, 5, 7, 9, 13, - Zona sacra 6, - Perle aur In interior 8. - Zona sacra cu 34 petale 12. - Zona lunara A 29 petale 14. - Indicator cerc interior (original) 15, _. Indicator cerc exterior (original)

50

ALMANAH ANTICIPATIA

~ ~

MONA S. PHILIPS (S.U.A.)


~~~~~~~~~~
Profesorul Alexander Tom. inginer britanic, ne-a oferit c1teva ipoteze controversate despre aptitudinile tennies ale oamenilor primi.tivi. Profesorul a examinat cu atentie mul'te monumente prelstorlce din piatra; ideea de a examina cornplexul megalitic de 18 Stonehenge nu i-a stirnit entuziasmul pentru ca multe pietre tusesera dizlocate. Ell a fost incurajat ~i ajutat de arheologul Richard Atkinson, primind ajutor financiar de Ia un avocat american, Robert Merod. Dupa parerea lui Atkinson, cercetarlle lui Tom la . Stonehenge slnt cele mai metlculoase intreprlnse vreodata. N'u voi discuta detaliile exterioare, pe mime rna intereseaza planul faeut de Tom In ,Iegatura cu pietrele cele mai importante, cele din 'interior, dsspre care teoria astronomlca spune dear ca ar marca 0 axa. La inceput, Tom a sugerat ca alte imprejmuiri megallitice de. piatra au fost amplasate dupa scheme geornetrice. Alti arheologi, vazind ca proprllle tor planuri nu dlfera de teortue lui Tom, au cazut de acord asupra faptului cil constructorii megalitici foloseau metode geometri'ce. Cu toate acestea, nimeni nu tmpartaseste parerea lui Tom In legatura cu diatribuirea pietrelor pe supratata intertoara a complexului de la Stonehenge. Se pare ca aceasta incercare de reconstitulre se bazeaza pe pozitia a doua pietre alaturate. Cred ca exlsta, In lnsusl pia nul lor, trasaturi care dovedesc ca Tom are dreptate, ca a reuslt lntr-adeva'r reconstltule un plan rneqalitic. Pozitia acestor pietre din interior, 'Ia care se adauqa sxpertenta pe care a doblndit-o analizind arhitectura multor altor lmprejmuiri de piatra, i-a sugerat lui Tom ca aceste pietre albastre erau initial asezate intr-un cere, pe care II-a denumit ..cercul interior de pietre albastre" sl in forma unei eclipse pe care a botezat-o elipsa 1. Tom considera ca forma trilitului, careia i s-a spus, conventio,nail, potcoava, ar fi urmat un plan elipsoidal; el a denumit perimetrul interior etipsa nurnarul 2, iar pe eel exterior elipsa nurnaru] 3. Eunumesc complexul format din cerc $i elipse schema trilitului. Tom dorea :;;tie oaca dimensiunile acestui complex de Iia Stonehenge se poate masura in n ume ee lntregi sau aproape intregi In unitatile pe care le-a descris in lucrarile sal'e anterloare. sl anume yardul megalitic (aproximativ 83 de centimetri) $i prajina megalitiea, echlvalenta cu 2 ·yarzi megaJitici ~i [urnatate. Miisuratorile care is-au parut a fi cele mai potrivite pentru pietrele existente sint ill concordanta cu teoriile sale, $i anume - eereul interior are un diametru de 17 unita~i de masutr8., elipsa 1 are diametrele de 14 sl 22, etlpsa doi de 17 $i 27, iar elipsa 3 de 20 :;;i 30. Ideea yardului mega Iitic . ai' ,lui Tom a fast sprijinitii din punet de vedere stattstlc. dar este, desigur, inca rnult controversata. Dar seoatem, deocamdata, schema trilrtulul din contextul sau arheolog'ie $i 0 considessm doar un plan grafic executat la soara, masurat in orice fel de uni,tat,i de rnasura (Iungime). Tom a efectuat rnasuratortje cu foarte n1ulta atentie. Astte] ne surpnnde foarte mutt descoperim ca 0 copie a acestui plan poate fi desenata fara a face nici un fel de ma" suratoare, Voi explica mai tirziu cum se poate realiza acest lucru. Mai Intll, lnsa, va voi arata cum putem construi un model la scara, iriceplnd eu doua dimensiuni date 14 sl 22, lungimea sl Iatlrnea elipsei 1. Aici este yorba de metoda tolosjta de vechii constructori in scopul obtinerii elipsel'or, :;;i' anume speciflcarea dimensiunilor liar. Vom masura un dreptunghi de 14 pe 22, vorn trasa arce de cerc cu raza egala eu [umatate din lungimea dreptunghiului, vorn infige taru$i in tocurne de intersectie ale acestor aree, vom lega laru:;;ii cu a stoara in asa fel inclt cuprinda punctele de intersectle sl atinqa eapetele dreptunghiului, apol, privind din mijlocul imprejmuirii de sf o a ra , aeeasta fiind intlnsa , vorn trasa 0 elipsii; ea. va servi drept elipsa cu dlrnensiunile de 14 :;;i 22 de care are nevoie modelul nostru. Distanta dintre tocare :;;i punctele In care au fost lnfipti taru!?H este de 16,97; pe desenul nostru, diterenta dmtre 16,97 ~i 17 se pierde In latimea unei linii. La scara la care a fost construit Stonehenge, diterenta este de aproximativ 2 centimetri sl jurnatate. Folosim dlstanta f-1' dintre focare ca diametru pentru cercul interior de piatra albastra, diametru pe care Tom 11 considera a fi de 17; ~i, de asemenea, pentru axa mica, a elipsei 2; adunarn dliterentete dlstantelor dintre toearele sl extrernitatile elipsei unu cu axa sa mare, pentru a obtine axa mare a elipsei 2. Teoretie, aceasta mas oa ra 27,03; mode/ul e/ipsei 2 are,

sa

sa

sa

sa

sa

sa

sa

~ALMANAH ~ ANTICIPATIA

51

aparent, dimensiunile de 17 ~i 27. Adunarn diferentete dintre axele mici ale elipselor unu $i doi cu axa mare si axa midi ale elipsei 2 pentru a obtine 0 axa mica ma surind 19,94, aproape 20, pentru elipsa 3 s,i o axa mare de exact de 30 urutau. Obtinern astfel elipsa 3 cu dimensiunile de 20 si 30; inlaturlnd desenele proiectului nostru ne va rarnine un model cu aceleasi dimensiuni pe care Ie are sischerna trilitului lui Tom, Pina cind ii-am aratat, Torn nu-si dad use seama ca toate ' cele trei elipse ale sale emu In corelalie. Mai e xistau in acest model $i aile trasaturi geometrice pe care Tom nu Ie cunostea. Pl'anul este toarta frumos. Anumite cuituri din vechime, mai ales cea qreaca, au sustinut ca trumusetea poate fi masurata. Proportia sau raportut de 1 pe 1,618, care a atras atentja multora, a fost denumit .secuunea d'e aur". Nurnaru! 1,6-18 a primit sirnbolul "fi". Pe linga implicatiile sale estetice, acest raport .fi" are ~i proprietati geometrice unice care stlrnesc interesul. Nu trebuie sa fii neaparat matematician ca sa observl asta. Un desenator, un artist cam lucreaza cu forme geometrice ar putea obtine acest raport fara sa-l rernarce s i sa-si dea apoi searna ca poate ii folosit pentru efeete la care ar fil imposibH de ajuns . prin alte raooarte; aeest raport se poate obtine, foarte simpl'u, dintr-un triunghi drcptunghic de 1 pe 2 ~i se poate folosi lntr-un dreptunohi "de aur", unde, adunind ~i scazind patrate, se pot crea mai multe dreptunghiuri de aur, marindu-se sau r:nicsorindu-se permanent. Nirnerii, din cite sfiu, nu a emis parerea ca "fi" ar fi fost folosit de vechii constructori din Anqlia, $i cu siquranta nici Tom. .Deoarece .Ji" este un numar tractionar. nu este posibil. teoretlc, ca lungimea ~i lalimea orica rei figuri "de aur" se poata masura In

unrtati lntregi. Totust, rapoartete anurnitor perechi de numere se apropie de .fi". ,In cazul elipsei 1, cu dirnensrunile de 1"4 si 22, raportul este de 1,6, d1eci aceasta este aproape .0 euosa "de aur". Asta lnseamna ca, asa cum am spus mai inainte, se poate desena un model a'i schemei trilitului fara a se efectua nici o masuratoare. S-ar putea incepe prin construirea geometrica a unei elipse "de aur", urrnrndu-se apoi procedura pe care am descris-o. Pentru elipsa 2, rnasurind 17 pe 27, raportul este aproximativ de 1,6, aceasta fiind, de asernenea, 0 elipsa "de aur". Elipsa a treia, 20 pe 30, are raportLiI de exact 1,5. Ea nu este "de aur"; deci nici una din ele nu a ajuns la "fi". Voi ilustra aceasta suprapunind dreptunghiuri ale carer latirni sint alcatuite din axele semi mici unite ale elipselor 2 ~i 3 :;oiale carer lungimi sint formate din axa mare a elipsei 3. Baportu! fiecarui dreptunghi este de aproximativ 1,6. Avem aici 0 constructie geometrica ce at putea fi constcerata rnaqjca. lEa produce doua elipse de aur ~i doua dreptunghiuri de aur care se suprapun. Cind rni-arn dat pentru prima oara searna de aceasta ctudatenie geomekica, m-am gindit ca Tom a descris in mod coreet

schema trilituiui ca fiind reconstituirea unui plan. Ma indoiesc ci'i! el ar fi putut ajunge la un asemenea plan. Ar fi oare insa admisibil sa-l atribuim oamenilor din neolitic? Dimensiunile sale se apropie mull de numere lntreqt. Desigur, m-am glndit, trasarea planului eu dimensiuni in numere intregi ar fi necesitat calcule. Pentru a ~Ii' care este minimum de cunostlnte neeesare, am tncercat sa rezolv aceasta problema in eel mai simplu modi cu putinta. Voi face 0 scurta trecere fn revista a rezultatelor mele. Se poate improviza un sistem cu care sa se poata determina ,,~i" fara a se face caicule.Pe schita lui Tom cea mai mare abatere de la "f;," este de aproximativ 3 %. Sistemul meu verifica eliosete cu un raport de plus sau minus 4% .Ji". Am verificat ~i prin calcule, ,pentru a rna mentine fn limite constante. Planul lui Tom arata ca cea mal mare deviere de la valoarea Intreaqa ar putea fi de 6 %. Numai ca eu m-am gindit la limite rna] largi, de plus sau minus 20%. Folosindu-rna de un algoritm schematic, am verificat 0 mul\ime de elipse cu dimensiuni date. Astfel mi-am dat seama ca 0 schema care fie caracterizata de speciflcat+lle lui Tom

sa

sa

52

~====================~===============

ALMANAH~ANTICIPATIA

ar putea Ii alcatuita lara nici un lei de calcul, Nu este nevoie decit de un desen bLlile tacut, 0 unitate de masura. geometria practice a unui constructor s i trebuie de asemenea sa $t(i sa numeri, Cred' ca un inventator neolitic inteligent ar fi putut sa 0 obtina. Prirnul set de rnasuratorl de dimensiuni cu care am putut alcatui 0 schema a lost acela$i pe care l-a folosit $i Tom. Aici s-a ivit 0 noua problema: cite seturi de numere intregi adecvate exista? Cite dimensiuni posibi Ie se potrivesc schemei t r r+it ului ? Cind rn-arn ptins de lncetineata obositoare cu care se pot cerceta cine $tie cite seturi de numere, prietena mea Helen Stanson, protesoara de maternatici la Universitatea Gase Western Reserve, mi-a spus ca acesta este genul de problema potrivit pentru un calculator, $i s-a olerit sa 0 incerce pe un UNIVAC 110 A. Ea a transpus datele planului meu in tormule a,l,gebrice, apoi in ALGOL, un limbaj de programare; pentru rapiditate {din motive economice}, ne-am limitat cercetarlte la doua leluri de unitat], verincind toate sche.mele posibile, in care axa mare a ellpse] 1 sa masoars jnai putin de 100 de unitat}. In tina] UNIVAC obtirruse 131 de perechi de numere intregi x,y, unde raportul elipsei 1 ar Ii lost de "Ii" plus sau minus 4 %. Dintre aceste 131 de optiuru, numai cu una a putut Ii alcatuita 0 schema cornpleta corespunzind tuturor d'atelor. Daca ar Ii admise nurnere reate sub 100, s-ar putea alcatul un numar inflnlt de scheme. Dar cum este nevoie numai de numere intregi sau abatindu-se de la valoarea intreaga cu 20 %, nu se potrivea declt un singur set. Acesta era chiar cel pe care Tom il atribuie sc'hemei trililului. Perechile 14 $i 22, 17 :;;i 27, 20 $i 30. Schema lui Tom este unlca. Un an lucru de care Tom nu $i-a dat seama este laptul ca schema trililul ui este geometric lnrudilta cu structurile inconjuratoare. ne intoarcem la planul nostru graliC.sa construim un dreptunghi "de aur", cu latirnea eqala cu cea din schema trilitulul. apoi sa totosirn diaqonala dreptunghiului ca diametru al unui cere circumscris, $i al pertmetrutul exte-

t i
,

rasantut in millocul verf

.'.. ~ - ........
rasari!

eel mall nordic de Luna


··
cercul Aubrey
I I

eel mal suorc rasarit de Luna

··

apusul in mijlocul veri,

sa

[ior de blocuri mari de platra. In mod ciudat, acest diametru este de asemenea diagonala unui patrat, ale carui laturi sint aproape egale cu lungimea elipsel doi. sa construirn un all dreptunghi "de aur", cu lalimea egala cu lungimea elipsei 1. sa-i folosim lungimea ca diametru al unui alt cerc :;;il, analog, al perimetrului interior de blocuri de piaIra. Obtinem astlel un model al imprejmuirii de rnonoliti tumulari. Putern alcatul, de asemenea, un model a,1 cercului de pietre albastre dar, mai intii, sa mai cercetarn implicatiile jlui "Ii". Lin triunqhi isoscel cu laturile egale cu .fi" $i baza egala cu unitatea este un triunghi "de aur'', care se poate reproduce la infinit. sa inscriem un triunqhi "de aur" fn cercul pe care t-arn obtinut $i sa fdlosim distanta de la centru la baza ca raza a unui alt cere, model al cercului de pietre albastre. De plasa m ce!e doua cercuri de-a lungul axei planului, 0 distanta egala cu diterenta dintre axele semi mici, si anume 0 unitate $i jumalate. Acum, cercurile s-au indepartat de centru. Asttel, fara a face nici un fel de rnasuratoare, se poate construi modelul geometric al planului pe care Tom I-a elaborat pentru zona centrala a irnprejmuirii de la Stonehenqa, Aici se

cuvine sub!iniat ca oamenii de $Ninta slnt lntotdeauna preocupati de ipoteze; in general un desen poate fi folosi! pentru a demonstra 0 ipoteza. desenul in sine nefijnd lnsa 0 ipoteza. Ell este un artefact. Pentru a obtine un astfel de artefact, un desen geometric, poti calcula $i masura sau te pol'; folosi de instrumente de desenat, Tom a masurat numai trasatunte earactertstice ale planului, nu a folosit instrurnenteajutatoare pentru a ootrne 0 constructie integrala, nu a Intentionat sa taca un desen unitar, nu stta rnacar ca a alcatuit un desen unitar. Cum e x p l i c a rn aceasta? Pentru mine, singura solutle ar fi faptul ca Tom a reusit sa reconstituie, putin cite putin, un plan elaborat de altcineva. Acest altcineva, cred eu, poate Ii numai persoana sau persoanele care au hotarit modul de amplasare a pietrelor la Stonehenge. Daca cineva lmi poate oferi 0 alta sugestie, sint gata sa 0 ascult. Trebuie sa adaug ca, faptul ell. dimensiunirle lineare ale lui Tom se potrivesc In diferite feluri pe care el nu le-a anticipat, In conformitate cu un model geometric, mi S8 pare un, sprijin In plus pentru teoria sa, a yardului rneqatltic. Cu toate ca nu putem face decit presupu-

~ALMANAH ~ ANTICIPATIA

53
....,

neri asupra semnificat iei schemei "trilitului pentru cei care au construit lmprejrnuirea de la Stonehenge, implicatiile ei culturale ne pot fi de ' tolos. Faptul ca un plan esoteric unic a fost ales irnplica o lunga experlenta In domeniul schemelor geometrice :;;i un rafinament al slmtulul de cornparatie :;;i evaluare. care nu ar fi fost cu putinta daca acestea ar fi test numai trasate pe parnint sau gravate In stinca. Este mai intelept sa-ti lnchipui unelte pentru desen taurlte cu grilja :;;i suprafete pentru desen special preqatite :;;i portablle. Toate acestea presupun lucru In conditii de impermeabilitate :;;i locuri de depozitara. Ca stastrcnomia megalitica, schema trilitului impliea :;;i cunos tinte abstracte, 0 anumita practice In obtlnerea $i folosirea ustensilelor pentru desen, un simt al

interpretarf constructiilor sl a p i a n u r i l o r geometrice, Aproape de Stonehenge se afla 0 asezare la fel de veche, numita Woodhenge. Ea este alcatuita din cercuri concentrice 11ngacare au fost lnaltati stllpi de lemn. Exista dovezi care ne suqereaza ca acesti stllpi -sustlneau un acoperis , sl s-au gasit, de asemenea, resturi domestice. Arheologul Ewan McKay crede ca aceasta structura este prea rnonumentala, prea ie$ita din comun pentru a folosi doar ca refugiu, sau jocutnta. Cu toate acestea, resturile gasite ne arata ca a tost totust locuita. Antropologii nu slnt de parere ca societatea din neolitic :;;i de [a lnceputul epocii bronzului era condusa de regi care sa aiba resedinte sotlstlcate, ci ca erau societali tr ibale , conduse de preotl. McKay a elaborat teoria conform careia Woodhenge adapostea 0 scoala sau familia unui preot invatat, care raspundea de ritualurile de la Stonehenge, EI sugereaza ca una din atnbuttlte preotilor era $i elaborarea :;;i predarea invataturitor astronomice. Eu cred, de asemenea, ea astfel de preoti tntelepti cugetau asupra relatiilor

geometrice, a !rib ui nd u-Ia probabil sernnltlcatll $i puteri cosmice. Schema trilitului ar fi putut fi realizata i,ntr-un astfel de cadru, Antropologii Leon Stover :;;i Bruce Craig au descoperit trasatura traditionalista a practicilor reliqioase ~i continuitatea In conceptlite cosmologice prin transformante cujturase survenite in Anglia neotitlca $i in cea a epocii bronzului. Aceasta ar putea explica aderenta ,Ia un plan unitar In decu.rsul a mutter secole. Insemnarile arheologice ne arata ca nu toate pietrele au fost asezate in acela:;;i timp $i ca pozi\iile lor se rnodificau in tunctle de diferite perioads. Cred ca un plan unitar ar fi putut fi conceput In decursul primelor etape ale arhitecturii, ilustrat numai de structuri trecatoare sau modeste, mai tlrziu lnlocuite CU pietre impresionante, monumenta'le, In perioadele de mai puternlca influenta a preolilor. de prosperi tate sau pe masura ce valorile rituale se modificau.

CAMElIA

Trsducere:

STANESCU

TEZAORUL DE LA PIETROASELE
(Urmete din pag. 50)

Cele 54 de triunghiuri de pe cercul interior au un numar de aproxlmativ 379 tlnlute $1 corespund perioadei sinodice in zile a planetei Saturn (in anul de 365 zi!e). in cadrul acestor 54 de triunghiuri de pe cercul interior, exlsta 3 triunghiuri a cite 5 Iiniute, total 15 Iinlute, care slnt semne de separatie a anottmpurnor. Scazind din 379 >liniute 15 llnlute, cit au cele 3 triungh'iuri de separatie, rezulta 364 de liniute, egal cu nurnaru] de zile ale anului calendaristic dacic. in 19 ani (235 luni sinodice), calendarul de 364 de zile trebuia corectat CLI 29 zne pentru a corespunde anul'ui tropic (sernniflcatla celor 235 perle de pe partea exterioara a discului. Dupa cum sint interCalate triunqhjurile cu 5 liniuie de separare a anotimpurilor, rezulta ca anul dacic avea 4 anotimpuri, astfel: primavara 14 saptamln], vara 16 saptamlni, toamna B saptamini. larna 14 saptarniru, in total 51 saptarnini. Pe cercul exterior sint un numar de 54 triunghiuri cu aproximativ 399 ,Iiniute ce co" resound perioadei sinodice a ptanetei Jupiter (329 zile), ~1 a anulul corectat cu a 13-a luna (Ia 19 ani solari), ... Suma llniutelor de pe arnbefe cercuri (379 +

399 = 778 zile) corespunde perioadei slnodice planetei Marte, Tin sa precizez ca aceste date sint aproximative, deoarece 0 interpretare cornpleta neceslta un timp mull mal mull de Iucru eu tezaurul la oispozitie. Datele rnaternatice, lnmagazinate In tezaurul de la Pietroasele se reqasesc cu usurinta in organizarea sanctuarelor de la Sarmizegetusa, dernonstrindu-se originea geto-dacica a tezaurului. Totodata, se poate demonstra ca sanctuarele de ta Sarrnizeqetusa nu erau numai calendare, ele avlnd $i rolul de a contribui la urrnarirea rruscaril a$tri'lor $i caracter divinatoriu, fa<;ind parte din construct!a unui Ziqurat. In concluzie: tezaurul de Ia Pietroasele este de origine geto-dacica ~i era utilizat de Marele Preot pentru Astronomie $i Astralogie. Dupa opinia mea, s€l poate preciza ca mal exista piese ce au fost instrainate de Lemnaru ce trebuie cautate la cotectionart sau muzee (in cazul cind nu au luat alta intrebuintare). Opera de prezentare a tezaurului de la Pietroasele, la adevarata sa valoare $tiin\ifica, este In' faza avansata, totusi necesita pentru viitor un urias etort. In acest sens, autorul este convins ca prin unirea eforturilor tuturor oamenilor de bune credinta, istorici $i matematicieni, se vor dezvalui, in continuare, resursele de intelepciune lnglobate In acest minunat tezaur geto,d'acic.
ALMANAH ANTICIPATIA ~ ~

54

EXCLUS, calatorii n-au sa reziste la 0 viteza ant de nebuneasca, va dati seama ce inseamna 40 de km pe ora? La scurta, foarte scurta vreme de la aceasta penibila lamentare, prirnul tren de pasageri a facut prima demonstratie, pe parnlntul Angliei, cele c1teva zeci de calatori au rezistat la viteza "nebuneasca" a diavolului de fier, secolul a trecut, viteza a crescut, va atinge, in cur1nd, 400 km/h, miine-poimine va trece si acest seeol, trenurile vor incepe sa concureze, In iuteala, avioanele, purtind miliarde de calatori, pe miliarde de kilometri, pe acest sistem feroviar de sinapse planetare, legind Scotia de India, Tunisia de Finlanda, New York-ul de Los Angeles. ...Este stupicl Sa ne gindim ca UI1 obiect mai greu decit aerul ar putea sa se ridiee in vazduhl au declarat, sententios, membrii Academiei Franceze, intr-o jenanta dernonstratie a obtuzitatii etiintifice. A planet insa Lilienthal, s-au eatapultat fratii Wright, s-a desprins autonom de sol Traian Vuia, la doua decenii de la penibila sedinta se faceau mihnguri aviatice, la iurnarate de seco] distanta aviatia se amesteca, deeisiv, in razboaie mondiale, la aproape un secol avionul ioaca rolul de obiect sine qua non al existentei speciei umane ... Sau: cibernetica ~i genetica sint antistiintifice, s-a decretat, cu 30=-40 de ani In urma, pentru ca astazi omenirea sa fie scufundata ptna In git toemai In qenetica si cibemetica ...
~ALMANAH ~ ANTICIPATIA

Asadar, la lntrebarea: care sint frontierele cunoasterii? - raspunsul, categoric ar fi: nu prea exista, din fericire, frontiere ale cunoasterii ... Argumente: curiozitatea nestinsa a speciei umane, strania sa inventivitate, capacitatea de a scorrnoni In adincurile oceanului de fenomene care ne lnconioara, abilitatea si oportunismul in a exploata valurile, torentele de energie din micro si macrounivers, neobisnuitul talent - Iia scara intregului regn animal - de a analiza, sintetiza, compune idei, dar si acela de a "imbl1nzi" si domestici obiectele lumii moarte ... Si totusi, adesea, armatele de cercetatori inainteaza, victorioase, ~terg1nd de pe harta pet ice albe, cucerind definitiv red ute inexpugnabile; coloniz1nd teritorii pe vecie... Fizica, dupa Newton, mai putea aW<l secrete? 8iologia - pina Iii aparitia genetic,ii? Chimia - cu nenumaratele-i rarnuri? Pina si istoria lsi avea, pe la inceputul veacului al XIX-lea, tabloul sau luminos si definitiv... Da, dar a aparut Einstein, a introdus 0 noua dimensiune, a "convins" matematica lui Riemann sa-l slujeasca !?i,a creat un model de lume - neinteligibil profanilor, darabsol.ut limpede pentru lu· mea buna a stiintei si, bineinteles, ultimul si sinqurul tablou cu putinta ... (eroare: Big-Bang-ui are necazuri, iar 0 Mecanica invariativa - pusa Ia punct
( Conunuere in pag. 70)

Ai.

MIRONDV

55

conceptuala in trecut, Dar stiinta .istoriei a depasit astazi caracterul eminamente retrospectiv. in momentul de tata, savantil invata din I,ec\ia trecutul ui sa adopte 0 atitudine activa in prornovarea unor ideal uri urnaniste. Invatamintele istoriei ne pot ofe~i ehei pretioase pentru viitor: cum sa putem evita conftictele de orice fel, mai ales in aceste momente cind progresele armamentului nuclear constltuie a problema dramatica, obsedanta pentru umanitate.

Ce credeti despre viltor? - mlcroancheta realtzata de publtcisra Camelia Stanescu pr lntr e citlva partlctpantt la Congresu! de istorie a $tiin~ei Bucuresti. 1981

JEAN LOUCOIU NOEL, director al departarnentului de istoria ~tiintei' universale din Abidjan, Coasta de Filde!?
E difici! sa fii profet, cu atit mai mult cu cit, in viitor, ~ti~ inta se va dezvoJta, sin! sigur de asta, la pararnetri astazi inimaqinabili. Cred ca mai ales in genelica proqresele VOl' fi spectaculoase, dar $i in cucerirea spatiului cosmic, in tlzica $i _in tehnologiile electronicii Imi imaginez ziua ferieila clnd omul va fi 'in stare sa transforme deserturlle in lanurl de griu, sa controleze clirna, sa dezvolte noi surse de energie, precurn plasma, Istoria stiinte] mai are inca de scris mujte capitoie uluitoare

Profesor doctor EXHIB HAADWAJ, de la Universltatea din Benaras, India


Omul e cunoscut ca HOMO SAPI ENS, om Intelapt. I ntrebarea e unde ne poate duce intelepciunea $i inteliqenta in viitor. Multi sustin ca secotut urrnator va fi un secol al spa[iuluj cosmic, Eu, unul, rna alatur savantnor care spera ca secolut XXI va fi un secol al problemelor terestre, al pamintenilor. -Nol specii de plante $i animale vor I,i produse prin manipularea genetica. Cu ele vor fi populate zonele inca pustii ale Terrel. Sint convins ca vorn patrunde in epoca utllizarf intensive a p r o te l ne l o r. Din rna ri $i oceane se va obtine aproape 20% din p.oduct!a mondiala de hrana. $i va mai fi veacul urrnator un triumf al medicinei, Sint lncredlntat eii toate boule vor putea Ii prevenile !Ii vlndecate, Cum vedeti. optirnisrnul meu pleaca de la imensul respect pe care il port gindirii urnane.

epoca, pe care Ie modifica $i. Ie extrapoleaza in opera lor. Daca privim in trecut.icautarn sa vedem ce se intimpla, de exemplu, in secolul al XV-lea, ce idei aveau oamenii acelui tirnp, ce credeau ei ca s€' va intimpla in secolul al XVII-lea, sa zicem, ei blne, putem constata ca erau toarte departe in presupunerile lor de adevar, in special in ceea ce priveste tehnologia, Sa ne gindim $i la romanele s tiintifico-fantastice din veacul trecut. Vom descoperi ca niei macar Jules Verne nu e prea stralucit in a preziee ee se intlmpla in secolul nostru. Greseala multor autort de science-fiction a fost aceea de a gindi viitorul ca pe a aglomerare cantltatlva de elemente pozitive ale prezentului cind, in fond, el trebuie antieipat ea un limp ealilaliv superior,

Protesor MELVINI KRANZBEIRG - S.U.A.


Stiinta ~i tehnica nu stnt divortate de viitorul omeniriL Personal vad in viitor trei probleme rnajore, fiecare irnplicind acut stiinta $i tehnica, Cea dintii ar fi raportul dintre po p u l a t i e si re s u rse , Populatia planetei creste nellmitat, lin timp ce resursele materiale, agricole, enerqetice sint limitate, CUI'{l sa asiqurarn hrana mitlardelor de oameni, cum sa reatlzarn strictul necesar confortului .. otidian? c Sing urul modi prin care se pot realiza aceste deziderate este proqresu] tehnico-sttintific. A doua problema este ecoloqia. Sa nu uitarn ca deteriorarea treptata a naturii incrirnineaza in buna rnasura toemai proqresut s tjj,ntei $i al tehnicii. Dupa opinia mea, singura solutle ar fi, paradexal, 0 !;ii mai expioziva dezvoltare a !ltiin,ei !;ii a ,te.hnieH.
ALMANAH ANTICIf>ATIA ~ ~

LUBOS NOVY, profesor la instltutul ceh de islorie unlversala


Am sesizat 0 tendinta a omului de :;>tiin\a de a ginoi numai la evolutia viitoare a domeniului sau de activltate. Ei bine, astazi d'oar a asernenea optica nu mai e suficienta. E nevoie de 0 viziune integratoare "a partieularului in general. In plus, viitorul va amplifica mult cooperarea internationata in stunta. Personat, ma ocup de studiul istoriei. despre care se crede ca ar fi 0 catatorie

Doctor YVO SCHNEIOER, de la Universitatea din Miinchen, RF.G,.


Desigur, nu e deloc usor sa ne imaqinarn viitorul fara sa eadem in cursa unor speculaIii gratuite, Nici chiar createrii de science-liction nu ne pot da indicii prea precise asupra viitorutui. Cei mai talmosi dintre ei nu fac decit sa preia idei deja existente in

56

Cred ca acest lucru nu va dauna mediului, ct. dimpo-, trlva, ne va oleri instrumentele necesare luarii lerme sub control a echjllbrutui ecolegic. A treia problema e, de tapt, una perpetua - cea a pacii $i a razboiutui. INe preocupa de la inceputurile lumii ~i ne va mai da rnulta bataie de cap. Din pacate, pe acest teren, stiinta $i tehnica ' au Iacut mult rau, Au tacut ca razbolul sa devina atit de groaznic, capabil pulverizeze parnintul intreg. Depinde acum de initiatlvels politice, de hotarlrea. \>i de vointa tuturor popoarelor, ca eternitatea razboiului lie {nfirmata.

sa

sa

Doctor in !?tiinte VLADIMIR, KARTEV, de la Institutul de creatie tehnica din Moscova


Se stie ca il'l 1920, cind a lost elaborat GOELRO, planul de el:ectrificarea Rusiei, Lenin a primit la Kremlin pe un cunoscut scriitor de literatura stiintifico-tantaatica. e vorba de Wells. Acesta nu era doar un scriltor celebru, ci si un savant, cunoscut pentru lucrarile sale sttintltlce. avind strinse legaluri cu-cercurlte stlintltlce ale epocii. Surprinzator e faptul ca Wells a considerat planul de electrilicare drept 0 utopie. Ceea ce tnsa Wells apreciase ca fiind un vis nerealizabil s-a dovedit a Ii un vis perfect realizabil, pentru ca era un plan realist, izvorlt dim pertecta cunoastere a prezentului $i dlin in\elegerea profunda a vijtorului. Poate ca utop:istulenglez examinase aceste plan uri de pe pozitiile stllntei traditionale. Or, in acel moment, comisia de electrificare a Rusiei Sovietice crea de fapt 0 ~tiin\a de tip nou, pusa in slujba umanismului $i dreptatii, 0 \>tiin\a a sociatismului. 0 asemenea stiinta exarnineaza fenomenele in interdependenta, complexitatea ~i dezvoltarea lor, contribuind la arnpliticarea pe plan mondial a umanismului. I'ata de ce consid'er ca viitorul ~tiintei trebuie sa lie indisolubil' legat de umanism, de binele omului. Cu UI'I atare program de acttune, nici un vis al stilntei nu poate rarnine nerealizabil.

COPIII care vor intra anul acesta in clasa I sint absolventii 'ctasel a XIII-a din 1994. Cei care vor urma cursu rile lnvatarnintului superior vor intra [n product!e in anul 2000. In generall, pentru rnajoritateaprognozelor, anul 2000 e 0 lirnita - pentru generatia scotara a acestui an, sfi~itoUl mileniului e abia inceputul drumului independent in viata. Cum va arata industria in care vor lucra el? lata 0 intrebare ta care nu se poate raspunde d'ecitpartial. Cei ce

vor intra in productie la sflrs itul acestui secol avind in tata o perioada activa de circa 40 de ani. trebuie sa spunem ca nu vor gasi pe nimeni, nu numai acum dar nici in anul 2000, care sa le poata spune exact cum se va destasura cariera lor. Azi se apreciaza ca peste numai doua decenii circa 70 la suta dintre profesii vor f.i noi! E.ste deci destul de dificil sa anticiparn ce vor luera copiii de azi la inceputul activitatii IQr; este practic irnposibil sa definirn special ita\Iile pe care Ie vor avea, dupa

~ALMANAH ~ ANTICIPATIA

57

nurneroase reciclari, 'Ia sfir,;;iltul carteret, Adica peste 60 de ani. I ntoarceti-va cu gind'ul in urrna cu sese decenii, in 1920, intr-o lume care inca nu incepuse transformarea accelerate pe care revolutla tehntco-s tiintitica a imprimat-e celei in care tralm noi acum. 0 lume in care nu se stla nimic despre energia atomica :?i laseri, despre electronica semiconductorilor sl despre calculatoarele electronice, desore avioanele cu reactie, despre racnetele :;;i satelitii artificiali, despre inqineria genetica :;;i biotehnologii, despre avioanele cu reactie :?i radiourile cu tranzlstorl.vceasurile cu afisa] pe cristale Iichide, 0 lurne in care circulau abia citeva milioane de automobile iar televiziunea pur :;;i simplu nu aparuse nici rnacar ca experiment! Ce lume, nu-i nu exageriim totusi ~ un om adus prin timp din deteniul tre] d'irect in 1982 nu ar fi chiar atit de pierdut cum ar putea sa para. Evident ca automobilele arata altteL, dar el nu va avea nevole de nici 0 explicatle ca sa~i dea seama ca se afla in tata unui mijloc de transport pe care 11 cunoaste. Tot as a, intrind intr-o Iabrica sl pus 1m tata celei mai complexe rnaslni-unelte cu comanda-proqram va identifica imediat strungul sau freza pe care el Ie comanda manual. Malte lucruri in industrie in aceste sase deeernii s-au pe r te ct l o n a t enorm, dar in esenta un muncitor sau un inginer din 1920 s-ar recicla repede. EI nu ar fi propulsat intr-o lume de science-fiction, ci doar in una ceva mai avansata. IEste deci destul' de probabil ca tendintele ce se contureaza in pre-

zent ca linii directoare de transformare a actlvitatll industriale sa se accelereze in deceniile urrnatoare, d'ar nu sa se schimbe esential. Poate calculatoarele electron ice vor folosi pelicule biologice in 1'0cui microprocesoarelor, dar automatizarea :;;i robotizarea tot pe baza de ca'iculatoare se vor dezvolta. Poate ca energia etectrica va fi produsa in centrale solare sau termonuclea:re, dar aceasta transformare revolutlonara in energetica nu va afecta cu nimic elementul motor esential at oricarei rnaslnl-uneatta etectromotorut. j n incercarea noastra de a anticipa mediul Industria! in care va lucra .ctasa I din 1982", putern porni de la premisa ca transforma rile vor fi destul de Iente, ceea ce ne permite 0 anurnita sigurali)ta a prognozei pentru trei, poate chiar patru decenii. FABRICILE FLEXIBILE

asa?

sa

Faorlcile secolului XXI vor fi rnult mai mici decit cele de azi ~ ele vor contine mai putine maslnl-unette :;>i incomparabil mai putini oameni.vor lucra iii! ele. Mai rnult ~ vor fi chiar mai putlne fabrici decit tn prezent :;;i totust productla va fi mult mai mare. Explicatia acestei transtormarl se afla in trecerea de la actuaI'ele sisteme inflexibile (chiar automatizate, dar rigide) la sistemele de fabrici flexibile in care cu un nurnar mic d'e rnasini :;;i cu toarte putlnl oameni se va putea produce un mare nurnar de bunurt, intr-o mare varietate de tipuri. Pentru a intelege esenta acestei transtormarl, trebuie sa spunern ca autornatizarea tabrlcatiei e astazi mai mult 0 problema econornlca decit tehnlca. $i iata de ce: 0 linie autornatizata de transfer este alcatuita dintr-un numar de rnaslnl capabile sa execute anumite operatii - sa taie, sa gaureasca, sa frezeze, sa strunjeasca etc. - intr-o anumlta ordine. 0 asemenea linie esteexcetente pentru a produce 0 piesa necesara in sute de mii de exemplare, de pilda o axa pentru autqmobil'e. Dar daca producatorut vrea sa treaca la alt model de automobil, el trebuie sa renunte la vechea linie de transfer :;;i sa construlasca una noua d'estinata unui att tip de axa, (Ase-

menea linii sint deci rentabile, mal ales in industria de mare serle, cum e cea de autoturtsme , dar d'ificultatile "transferului" la noi modele sint ilustrate de urlasa surne de 80 miliarde dolari pe care constructorii americani 0 investesc intre 1980 :;;i 1'985 pentru a-si adapta productia la modelele "compacte".) Asadar, liniile automate se arnortizeaza numai Iia serii foarte mari; oar studiile au aratat ca ci rca 80 la suta din piesele fabricate in tarile industrializate sint prod use in serii de 50~100 exemplare. Pe de 0 parte, decl, nu exlsta teren pentru introducerea autornatizarll in actuala ei conceptie, tar pe de aM parte, acolo unde e [ustificata, ea presupune lnvestltli considera'b'ile. Se apreciaza ca in prezent tunctioneaza pe glob circa 50 de "sisteme flexibile". Ele sint germeflele din. care se va dezvolta industria viitorul.ui. Flexibilitatea lor asiqura automatizarll posibilitatea de a patrunoe in toate ramurile de productle. Ea e rezul'tatul unei noi concepti! in crearea unor grupuri de rnasini legate intre ele intr-un sistem complex cu ajutorul computerelor. 0 maslna poate executa acurn mai multe operatii diferite trecind instantaneu de la una la alta. Piesele nu mai trec tntr-o ordine rigida de Iia o masina la alta, ca in actuaIeIe slsterne de transfer, ci pot ti prelucrate pe rnasina A, trecute la masina C, apo] ta D, din nou la A, apoi la 8, ace asta ordine putind fi schlrnbata oricind st oricum, dupa nevoie, prin simpla reprogramare a computerului. In actualele sisteme sint prelucrate simultan 30 de piese, dar in viitor proba'bil ca aceste sisteme vor deveni rnult mai complexe. Un sistem din 4 rnaslnl, controlat de 2-3 oameni, poate executa tot atitea prod use cit 20 .de maslnl-unette cu c ornanda nurnerica supravegheate de 20 de oameni. EI ocupa numai 60 la suta din spatlul acoperlt de cele 20 de mastni :;;i,costa cu 25 la suta mai ieftin decit acestea. lata de ce fabricile viitorului vor fi mai mici,mai productive :;;i mai usor de condus decit cele de azi. Dar pentru a leprograma :;>ia Ie lntretlne, muncitorii de miine vor avea nevoiede 0
AilMANAH ANTICIPATIA ~ ~

58

cornpetenta ineomparabil mal mare decrt a parintilor lor. Aiei e unul dintre aspectele eele mai dificile ale oricarei anticipatil aspect peste care deobicei ~i literatura de science-fiction trece cu u~urinta -. cum se vor adapta oamenii ia progresul tehnic? Cum spunearn, e drept ca un muncitor din 1920 adus brusc in 1982 nu va fi complet ratacit - el va recunoaste elementele esentiale ale clvlllzatiei industriale moderne ...• dar e put!n probabil ca va fi capabil. sa ie utilizeze. In uneie cazuri poate ca s-ar putea recicla in meseria lui. In multe cazuri Insa nu ar mai gasi aceasta meserie. $i nu trebuie sa cornpararn neaparat un strung din 1920 cu un sistem flexibil comandat de computer. E de ajuns sa privim [a ceasul de rnina. Cel ce lucra la tabrtcarea ceasurllor mecanice, cu balansoar, stanlind sau strujind, nu va mai gasi nimic de lucru la ceasurile cu cuart \>i cristale lichide. Dar nu numai muncitorul, nici inginerul! Renunlind la constructoru'l mecanic de ceasurl, industria a angajat un electronist. La acest nivel reciciarea ar fi si mai difjcila. Este dealtfel evident ca pe rnasura ce catltlcarea va fi mai ridicata ~i necesitatea unor reciclari va fi mai frecventa. $1 mai este, de asemenea, clar, ca preqatirea interdlsciplinara va fi tot mai necesara, deoarece in elaborarea noilor rnasini \>i tehnoloqii vor colabora strins speclatlstl cu pregatiri foarte diferite care vor trebui, totusl, sa se inteleaga intre ei. Pentru a construi un robot e nevoie de ing,inerul mecanic. dar !iii de electronlst, de specialistul in programare \>i de cel ce se ocupa cu circulte!e pneumatice sau hidraulice. Bobotu \>i calculatoarele vor schimba dealtfel radical munca manu' ala ~ care nu va mal fi deloc rnanuala - ~i munca intelectuala, care va dlev·eni tot mai mult 0 activitate de creatie. VIN ROBOT'" Yin robotii in locul nostru in fabriei? Se pare ca da! La 23 octombrie 1981 a inceput sa tunctioneze la Nagoya. in Japonia, prima fabriea in care roboti tabrlca robotl. Sute de speciausf dlin toata lumea s-au perindat
~AlMANAH ~ ANTIGIPATIA

deja prin uriasa hala a firrnei Yamazaki. studiind ceea ce pare a f cea rriai aproptata imagine a uzinei secolului XXI. Este 0 uzlna aproape lara oameni. Ea lucreaza in trei schimburi. Primele doua sint supravegheate de 6 oameni; in schimbul de noapte masinlle luc reaza slnqure. Ma~inile nu lucreaza la unison. ca in sistemeleautomate standard .. Fiecare Iucreaza independent. .Fiecare dintre cele 18 centre de prelucrare este echipat cu un ecran video care poate comunica operatorului 350 de problema diferite pe care Ie lntltneste in timpul lucrului (dar rnajorita-. tea problemelor Ie rezolva singura mas ina). Dace. 0 scuja se rupe, rnasina percepe fenornenut cu ajutorul senzorilor sai sl 0 inloculeste automat; tot automat sint inlocuite ~i sculele uzate. Orice psrturbare in coordonarea intreqului sistem e comumcata de rnasinl direct calculatorului central al Iabrlcli, careia rnasuri de readucere a situa[iei la normal. Cum spunearn, la Yamazaki robotli produc alti robott este 0 tabrica d t in t t ui op , (Exista astazl in Japonia $i alte clteva fabrici aproape complet automatizate in industria electronica.) Asadar, fabrici practic fara oameni! Pentru secolul XXI nu putem pretinde mai mult dectt generalizarea unei asemenea industrii. $i este putfn probabil ca in viitorul previzibil civilizatia urnana i~i va propune mai mull. Dar. fapt ce trebuie subliniat. fabrica automata din Nagoya Iolosesta, dupa cum recunosc chiar constructorii ei, nurnai elernente ale tehnologiilor actuale. Ea nu contlne nici 0 inovare tehnica. Singuru'l element original II constitute programul (..softul") ce asiqura activitalea coordonata a robotilor. Intregul program (intitulat semnificativ ..Proiect 21". fiindca inginerii japonezi if, percepeau ei lnslal ca un pas in secotul viitor) a fost realizat in doi ani ~i jumatate. Dupa cum vom vedea, ~i in alte domenii ale industriel viitorul exista de pe acum in faza ernbrionara. Diferenta fata de secolul XX'I e doar de scara a introducerf $i aplicaril unor idei actuale. Dupa cele rna; restrictive criterii de definire a robotilor
e s a a a c e s s c

(
• Actualele cabluri telefonice de cupru pot trans mite 9600 biti pe secunda. Exista deja in exploatare mii de kilornetri de cabluri optice care transmit ... 140 'de milioane de biti pe secunda. in I~a!boratoare au aparut fibre de sticla care var per mite transmiterea a 700 de milioane de bit,i pe secunda. • Un ziar de 76 de pagini poate fi transmis de la un oras la altul In ... 0 secunda. • Primul satelit de cornunicajii, Intelsat, transmitea peste Atlantic 240 de convorbiri telefonice simultan sau doua canale video. Intelsat V transmite simultan 12 convorbiri telefonice.' Se apreciaza ca. ia sfirsitul secolului, numai sistemul Intelsat va oferi 700 000 de canale telefonice simultan. • Pentru a face ecanomie de hir t ie , nernait ipar ind anual volurninoasele carti de telefon In milioane de exemplare, P.T.T. din Franta a hotarit sa, instaleze anul acesta 270 000 de terminale video. legate de telefon, la aoonatii sai. Printre ele se pot obtine inforrnatii despre orice nurnar de telefon din tara. IF'$naIn 1990 se planifica distribuirea a 30 de milioane de asemenea terminale In F ranta, Ele vor putea fi folosite si pentru abonarea 11aorice banca de date. • Robotii - sa nu exageram! Un studiu efectuat, In 1970. In fabrici americana, a aratat ca In industria automobilelor 33 la suta din muncitori asamblau diverse piese; in productia de utilaj agricol. - 23 ~a suta; In cea de radio si TV - 30 la suta. Asemenea activitati pot fi prel.uate de roboti, Dar multe alte companii, desi au indica! circa 200 de tipuri de activitati ce pot Ii electuate de roboti, au apreciat ca acestia nu vor prelua In total. In urrnatorii ani. mai mult de lOla suta din activitatile aamenil'ar.

59

(flindca sint rnulte criterii. ..), in lume ar exista la ora actuala circa 20 000, din care '11 250 in Japonia \ii 4370 in S.U.A. . Nurnarul robotllor va crests considerabil ~i in ritm accelerat. Este 9 reu de eval uat nurnarul lor in primele decenii ale secolului urrna tor, dar vor fi probabil milioane. Pentru a aprecia avalansa de roboti care vine, avem doua cifre: pina in 1990 Matsushita Electric a anuntat ca va avea 100 000, iar General Motors - 14 000. Hobotii \ii rnasinile automate vin cu pasi tot rnai mari. Dar sa nu ne asteptarn chiar la 0 navala. Dupa estimarile expertilor, in 1990, in 25 la suta din intreprinderile din S.U.A. avind sub 1 000 de salartati vor lucra sisteme dirijate de calculatoare; Japenia $i Anglia yor atinge acest nivel in 1995. In 1990 circa 20 la suta din maslrule-unelte din S.U.A. \ii Anglia vor integra planificarea acnvitattt cu cea a aprovlziona ril, cornputerele comandind nu numai prelucrarea pieselor, ci s i aprovizionarea rnasinilor. Japonia spera sa atinqa acest procent chiar mai repede in 1986. Dupa icurn se vede, robotizarea productlei se va destasura destul de repede, dar pina cind "industria" in ansamblu sa capete alt chip. vor mai trece decenii:. Ar mai fi de adauqat ca in 1990 20 la suta din rnaslnlle unelte din S.U.A. vor fi echipate cu dispozitive capabile sa sesizeze erorile instantaneu. In aceasta privi nta trebuie sa subliniem ca anul trecut a aparut in industrie, fara rnulta publicitate, 0 lnventle care va inftuenta nu nurnai robotica, ci $i multe alte domenii ale tehnlcli prelucrarf imaginii,

de la camerele video pina la astronomie $Ii observarea planetei noastre din satellti este vorba de "cipul care ved'e"! Un cristal de siliciu, de dimensiunile microprocesoarelor, care colecteaza lumina de SO de ori mai eficient decit filmul folografic. Rezistent la socuri $i temperaturi ridicate, el introduce supravegherea optoelectronica in locuri unde pina acum nu era posibila. Mai mult, "cipul care vede" of era $i 0 precizie geometrica a imaginii nerealizabila pina acum cu alte mijloace optice; in conseclnta, el face posibila obtlnerea unui control industrial rernarcabil. in industria lemnului, de pilda, nurnarul de scinduri care se puteau o bt in e dintr-un bustean era aproximat "ochiometric". Combinat de calculatoare ce reaetioneaza [nstantaneu, "cipul" optic permite incadrarea optima a trunohiurilor in pinzele 'Ierestrelor s l obtlnerea a 5~10 la suta mai multe scinduri dintr-un bustean. La serii mari se poate obtlne un control de calitate ce atinge de pe acurn 72 000 de piese pe ora - de 15 ori mai mult ca 0 camera video. Doua aollcatti la lnceput de drum, dar cine poate prevedea cu exactitate ce va insemna inzestrarea rnastnilor-unelte ($i poate $i a automobUelor?) cu senzori optici? PROIECTANiUL ~I CALCULATORUL Omul asezat la planseta iata 0 irnaqine a proiectar!i care va disparea. lLa cererea proiectantului, computerul ii va oferi imagini aile unui automobil sau avion, ale unor componente de rnasini sl utilaje, ale unor mo'lecule chimice sau ale unor cladirl ori strazi. Computerul va desena pe ecranut video, in tractiunt de secunda, schitele pe care azi ornut Ie traseaza i'n zile sau luni. Proiectarea asistata de calculator va permite red ucerea considerablta a elaborarii unui proiect. Mai mult, calculatorul poate nu numai desena un element tehnic, dar poate $i simula reactltle acestuia la stress, la conditf de exploatare diverse. Un automobil poate fi de pe acurn desenat :;;i testat nurnal pe calculator. Proiectantul poate vedea irnaqinea d,in ungihiuri

diferite, deoarece calculatorul i-o roteste in toate planurile. EI poate schirnba orice detaliu :;;i edita imediat schitele. Mai rnult, el poate trimite desenul de executie direct maslnllor unelte din ateliere,' care vor trece automat la executarea lui. ii vern spune cornputerului ~ Ii vom spune intr-adevar. Iiindca: vom discuta direct cu calculatorul - \ii computerul va executa proiectul cerut de noi, va introduce eventualele modlificari pe care i Ie vom cere :;;i va ordona fabricii automate, conduse de calculatoare electronice, sa execute proiectul nostru, sa se ocupe de expedierea lui la beneflciar \ii sa asigure aprovizionarea in continuare a lntreprinderii. Aceasta nu e 0 imagine de science-fiction, ci realitate contemporana noua. Toate aceste sistemefunclioneaza in. prezent,e drept pe scara redusa, dar peste citeva decenii compasul $i trusa de desen tehnic vor fi pentru etevl tot atit de bizare cum ar aparea azi introducerea tablilei de ardezie in scoala (tablita pe care toti scolarii de acum patru decenii lnvatau sa scrie). Viitorul proiectant va scrie cu raze de lumina pe ecrane video! Pentru a aprecia viteza de penetrare a "proiectarii asistate de calculator", lata citeva date: industria care tabrica aceste sisteme \ii-a triplat productia in ultimii doi ani, iar pina in 1984 sl-o va rnari de inca patru ori. Se estirneaza ca pe glob, pina la sfirsttul secolului, vor tunctiona 50 000 de sisteme de proiectare asistata de calculator. Scoala. care pre qa tes te cadlrele acestei lumi computerizate, noU Ie permite inca elevilor sa lucreze la ore sau la examene cu calculatoare de buzunar. lar elevii, care acurn i:;;i pierd cea mai mare parte din timpul orelor de maternatica socotind cu creionul pe hirtie, i:;;i vor petrece cea mai mare parte a vietii intr-o lume ce va fi abandonat acest mijloc rudimentar de calcul, .. INVIZIBIILI, EI SINIT DIN CE iN CEMAII MlIL TI :MiLiAIRDE! Mai nurnerosl, de miliarde de rniliarde de ori mai numerosl decit roboth, ei vin, vin, dar, invlzibili cum stnt, proALMANAH ANTICIPATIA ~ ~

60

gresul lor e mai putln spsctacui os. Poate $i pentru ca din timpuri toarte vechi oamenii au visat sa alba sclavi rnecanici $i acum, lata, robotii au devenit din vis realitate. Dar niciorfata oamenii nu sl-au putut Inchipui ca munca lor va fi preluata de microbi. Patrunderea microorqanisrnef'or In industrie va revotutiona pro'babil clvif lzat ia tehnrca mal mult declt automatizarea $i robotizarea. Sa nu uitarn ca principala problema pe care chirnla nu a izbutit sa 0 rezotve este imitarea proceselor naturale In care molecule deosebit de complexe sint combinate la temperaturi $i presiuni normale. Inlreaga industrie chirnica c ontemporana toloseste presiuni $i temperaturi ridicate, ceea ce o situeaza pe primele locuri In rindurile consumatorllor de resurse energetice. 1ntr-o lume in care aceste resurse vor Ii tot mai rare $i mai scumpe, microbii dornestlciti reprezinta a/ternativa tehnologica tireasce. De pe acum microorganismele slnt [olesite pentru fabricarea a zeci de prosuse comercia/e, printre care aminoacizi, enzime, solventi; insecticide, regulatori de crestere a plantelor, precum $i numeroase antibiotice. Dar ingineria genetica ne of era garantia ca In deceniile viitoare vom dispune de tot rnai multe bacterii nol, create la cornanda, capabile sa execute cele mai diverse sarcini. Spre deosebire de celelalte resurse, Ibacteriile nu numai ca nu sint pe care de epuizare, dar se inmuttesc la infinit. Microorganismele ne vor salva si din alta criza de resurse, . care se contureaza tot mai serios - cea a materiilor prime. 0 serie de rnetate se qasesc acum In zacaminte cu continut util din ce In ce mai sarac, Se mai construiesc inca uriase Instalatii de aqtomerare a minereului, se consurna mari cantltati de energie pentru extragerea lui. Dar, de pe acum, bactertite au inceput sa fie folosile la extragerea cuprului din minereuri cu 0 contractle de 1 la suta sau din haldele ... de steril ale rninelor: ele au inceput sa extraqa s i aurul .din mine de mult abandonate. Probabil ca se va largi mult sortlmentul bacterii specializate $il mineritul va capata 0 noua

Infatisare. Chiar sil metalurgia neteroasa se va transforma de pe acum solutllle bacteriene de cupru au concentrali.i de 50 ta suta metal. E evident ca intr-un fel arata 0 ind'ustrie ce trebuie sa topea sea minereuri ca sa scoata din ele un metal ratacit In concentratu de citeva procente $i altlel se va infalisa 0 Intreprindere ce va extrage metal ul, aproape gata preqatit de bacterii, la concentralia maxima! Bacteriiie mai pot constitui o surpriza si in alt domeniu - cel al ahrnentatiel. Cea mai mare parte a populatiel lumii sutera In prezent de foame sau, in cazul cel rnai fericit, de 0 Insuficienta ratie de proteine. Plna in anul 2000 se vor naste rnai multi oameni dedt traiau pe glob la inceputul aceslui secol, Majoritatea acestor oameni se vor afla In zone in care insuflcienta atlrnentara e deja cronica. Or, exista Inca de pe acum mijloacele pentru a prepara din proteine sintetice alimente care ca gust sl aspect nu se deosebesc de cele naturale. Carnea sintetica , produsa de bacterii, nu e coo nimic inferioara celei obtlnute de la animale. E greu, desigur, sa schimbi obiceiurile atlrnentare formate in cite va milioane de ani. Omul e insa usor adaptabil... Probabil ca industria alirnentara biotehnologica se va dezvolta mai mult decit banuirn, Se pare ca la ora aceasta generaliile scolare sint destul de putin preqatite sa taca fata dezvoltarii explozive a biotehnologiilor. Cei mai buni elevi se lndreapta spre electrontca, autornatlca, etc. COMUNICAM, COMUNICAM ... in urrnatorii 10 ani, dupa estirnarile expertilor, pe glob se vor cheltui 640 de miliarde de dolari pentru echipamente de tetecomunicat!i. 0 investilie urlasa, irnpusa de dezvoltarea unor tehnici noi, ce vor schimba complet cornunicatlile viitorutut. Introduce rea fibrelor optice i,n locul cablurilor de cupru in reteaua telefonica va permite transmiterea unei cantttatl urlase de date In unitatea de tirnp. Este de as teptat ca acest fapt, conjuqat CU dezvoltarea cornunicattltor prin

de

satel'it, transforme enorm munca de creatie s tiintitica Accesul instantaneu la bancile de date, posibilitatea de a transmite mari cantitati de documente sense la mari distante, in tractlunl de secunda. ca :;;i posibilitatea conterintelor vldeotelefo nice vor descentraliza rnunca intelectuala. Proiectaniul va avea la dorniciliu un terminal de calculator cu ecran video. Cu ajutorull Iui va putea destas ura activitatea etectiva de proiectare, i$i va procura oriee date documentare necesare st. beneliciind de alte citeva dispozilive stectronlce, va putea discuta in video cu colegii din colectivul de creatie, pentru a-$i conjrunta rezultatele ell ale lor. In final, el va trimite proiectul sau direct prin cablu la institut (Ia ce ntrala colectivelor de cercetare $i inginerie tehnotoqica), unde ele vor fi integrate lntr -un protect mai mare, sau, rezolvind 0 problema te h uoto qi ca mai marunta , va capata avizul ~elilor sai prir: sistemul de telecornunicatf $i va trimite schitete de executie direct calculatorului central al sistemului flexibil de product!e, care le va repartiza robotilor pentru executie. In general, vom cornunica rnai mult decit ne vom deplasa. Deplasarea, nu numai de la un continent In ajtul sau de la un oras la altul, ci chiar de acasa ta servicsu consurna energie ~i implictt combustibili fosili. Energia necesara pentru transmiterea lnformatiilor este, comparativ, infima. lntr-o lume in care telematica S0 va dezvolta enorm, in limp ce benzina si carbunele vor costa tot mai mutt, oamenii vor adopta atitudinea eea mai ratio nala, economisind timp ;;i energie simultan, lucrind la domieiliu. Peste citeva decenii, tot mal multi oarneni nu vor mai spune: "am terrninat treaba, rna duc acasa". ci .Jn sfirslt, am terrninat treaba pe ziua de azi, pol sa plec de acasa sa rna recreez". (Asta in speranta ca oamenii vor Ii atit de rationalt incit, dupa 0 zi de lucru in tata display-ului ca!culatorutui. sa nu se mute ill tara celuilalt ecran video din casa. pantru a se utta la cele 100 de programe de televiziun.e ce VOl' sosl continuu prin sate+it $i prin cablu.)

sa

AI'JDlIE/ BAlVe

~A'LMANAH ~ ANTICIPAllA

61

Asa cum se banula mai demult, sl cum navele Vliking au confirmat, atmosfera de pe Marte arninteste, cel' putln din punctul de vedere ar presiunii :;;i temperaturii, conditute din stratosfera tarestra. Das i compczitia chirnioa a invelisului gazos de pe Marte difera intr-un mod destul de radical de chimla aerului pamintean, totusl se pare ca din punct de vedere aerodinamic cele doua atmosfere nu sint chjar asa de diterite. lntr-adevar, atit mai vechile imagini transmise de camerele de luat vederi de pe sonda Mariner-9, cit sl "buletinele meteorologice" tumlzate de catre acele automate Viking pe care comenzile computerelor proqrarnate de om au reusit sa Ie aseze lin pe solul pl'anetei rosll, aratau prezenta unor vaste rniscari ale aerului, sub forma de vinturi capabile ridice :;;i mentina in aer zile intregi

sa

sa

suspensii solide de pulbere caramlzie. chiar furtuni de 0 vl ote nt a c o rn p a r ab l l a cu aceea intilnita in cursul deztantulrttor de elemente in unele deserturi terestre. Faptele acestea pot oarecum sa-l /surprinda pe cel care lncearca, urmind un curs logic: sa taca 0 comparatie in~(e conditiile aeriene terestre !?i cele rnartiene. Se stie pS, pe Parnlnt, turtunlles! in/'general .rneteororcata" lntr-un sens imediat tangibil se limiteaza doar ra un lnvells de circa 10 kilometri tnalttme, cu un plus sau un minus de cltlva kil'ometri in functie de cum ne situam, mai aproape sau mai departe de ecuator. Zona de presiuni reduse, stratosfera, cu care atmosfera rnartlana se aseamana tntr-atit de mult, nu este atectata nici de condensari de vaporl de apa. nici de convectia termica ce dezvolta formatlunile acestea gigantice pe vertlcala

de tipul curnutonlmbustlor. nici de furtum de nlsip etc., oi doar, eventua'l, de ondulatil mult mai benigne :;;i destull de dificil percep1ibile care implica in principal transferu] de ca'idura senslbila de la lirnita tropopauzei catre straturi'le superioare. Pentru ce atunci, in condltll atit de sirnilare stratosferei, lnvetisu] lui Marte este atit de instabil, atit de furtunos, cu 0 vreme atit de variablla, cu 0 extensie verticala a norilor de nisip atit de arnpla, incit ,Joate sa acopere, asa cum a raportat Mariner~9, virfuri vulcanice imense? Ras,punsul este simplu. in dinamica maselor de aer :;;i a suspensiilor de pulberi din el, un rol deosebit de important II [oaca valoarea [ntensitatf cimpului gravitatiol1lal care pe Marte este de circa 0 treime dill g-ul terestru de la nivelul rnarii. Aceasta constatare a faptelor :;;i aceasta explicatie antreneaza cu sine 0 alta consectnta, de loc abstracta :;;i artda. Daca norii de praf pot pluti in atmosfera rnartiana, d'e ce nu ar putea face acest (ucru :;;i aeroplanele, flreste cu 0 anverqura a anpilor suficient de I'arga (in definitiv avioanele sint capabile de rnulta vreme de pertorrnanta de a zbura in stratosfera terestra, in conditii inca mai putln propice din punctul de vedere al aerodinamicii). Fara Indoiala ca inca un irnpuls incurajator in directla sustinerf acestui gind :;;i in a-I face sa treaca din domeniul fanteziei pe planseta prorectanttlor 11 reprezlnta exemplul mirabile'lor aeroplane din seria Gossamer (ceea ce Inseamna literalmente ,Junigel") construite de Paul Mc Cready. Daca particulele de praf pot pluti in atmosfera lui Marte este clar ca :;;i asemenea .Junlqel", minuni tehnologice a carer aparilie a fost facuta posibila de catre computer :;;i noile materiale compozite, ar putea . foarte bine zbura peste cimpiile rosil de piatra sl nisip ale I'ui Marte. Aspectul general' al avionului 11 aminteste foarte mult pe cel al unul planor construit special pentru a putea participa la concursuri de curate a zborullui. , S-a constatat ca intre un orbiter :;;i un rover, deci intre
ALMANAH' ANTICIPI(TIA ~

62

~~r

o sonda automata care orbiteaza ~i un vehicul automat care exploreaza la sol, pe mt,i ori senile, exista 0 praoastte a tunctionalitatti, sau 0 ni~a de posibilHali de explorare care nu este acoperita tunctlonal de nici unul dintre cele doua dispozitive amintite. !Intr-adevar,orbiterul, pl'asat prin Insasi definitia lui pe orbita de satelit, se roteste in mare viteza $i cel outtn la zeci de kilometri deasupra felei, unei planete ale carei detalii mici este incapabil sa Ie sesizeze. La cealalta extrema, roverul, c'hiar daca este construit in varianta ideata a unui vehicul "tout-terrain", are 0 raza de deplasare extrem de lirrutata, la numai citeva sute de metri, sau, eventual, clttva kilometri st, flreste. cu cit extensia explorarii e mai ambitioasa, cu atit timpul $i energia pierdute pentru aceasta vor fi mai mari. Acest loc gol in gama aparaturii de explorare ar putea fi umplut, cu foarte mult succes, de ca tre un avion. Acesta, purtind camere ~i instrumente de inves tlgat ie pentru aproape toata sfera intereselor de cercetare a Ilui Marte, ar putea survola teritorii cu 0 geologie insurmontabila pentru un vehicul mergind pe sol. Greutatea in care trebuie sa se incad reze structura unui asemenea aeroplan este de 50 kilograme. Ell ar putea fi, chiar $i pe Parnlnt, transportat de catre un singur Om.. lnsa dimensiunile lui geometrice sint ceva mai impresionante peste douazeci de metri in anvergura aripilor, fiind' capabil sa transports 0 sarcina utila de 250 kilograme. Functia de pilotare ar urma sa fie Indeplinita de catre un compute;'. Fires te, avioanele experimentale se prabusesc pretutind'eni, pe Terra $1 cu atit mai mult, in perspective. pe Marte. I)e aceea, viitoarea escadrita de explorare rnartiana va avea un nurnar de avioane relativ mare, 0 duzina de aparate. . Ari,pile, fuzelajul si motorul (in doua variante, fie pe baza de hidrazina, fie electric) unui asemenea avion pot Ii dernontate, impachetate astfe.1 incit pe drurnul lung catre Marte ele sa se atle intr-o capsula aerodinamlca rnasurind numai 4,5 metri in dia-

metru, 0 sltuatie sirnilara cu aceea deja intllnlta la sondele Viking. '.. Fazele zborului de la Pamint la Marte, plna ce avioanele vor putea fi operationale. vor zbura electiv, sint urrnatoarele: in primul rind, incapsu'larea $i imbarcarea lor cite patru pe cite un vehicul reactiv de transport spatial; urearea lor, prin intermediul navetei spatlale, pe orbita circumterestra deasupra atmosferei; descarcarea vehiculelor purtatoare $i expedierea lor catre Marte pe 0 traiectorie semieliptica; inscrierea vehicullului purtator pe orbita de satelit al lui Marte; evacuarea capsuleIlor aerodinamice (fiecare continlnd un avion) din vehictllul purtator; coborirea capsulelor in atmosfera martlana. La inaltirnea de 9,5 kilometri se va deschide 0 parasuta larqa, rntcsorlnd viteza de cadere la circa 60 de metri pe secunda. Apol, dupa atingerea acestei viteze, invelisul aerodinamic se va dezghioca in urma unei comenzi, dupa care aeroplanul martian i~i va des-

chide aripile la fel ca un fluture ieslnd dintr-un cocon. Prima rniscare din progra-! mul acestei rnasinarf de zbor va Ii sa i ntre lntr-un picaj destinat sa-t imprime viteza necesara _pentm stabilitatea zborului. Ii va Ii suficienta, dupa redresare, 0 vlteza de croaziera cuprinsa lntre 100 ~i 150 de rnetrl pe secunda. Prin constructie. acest tip de avion nu e destinat aterizarii. Pentru 0 taza urrnatoare a tentativelor de acest gen este proiectat un tip diferit de avion, capabil sa se aseze la sol, tnsa nu in maniera comuna aproape tuturor avioaneilor, ci mai curind in stilul unui modul lunar, adica intr-o coborire verticals arnortizata cu aj utorul retrorachetelor. Tot la fel ca sl un modul lunar, va f.i capabil de start verticat prin intermediul acelorasl motoare racheta. Proiecte ambittoase. b inelntele s. pe care geniul uman cutezator Ie va transforma tnsa, intr-un viitor previzibil, in realitate.

TITUS Flf/PA$

~~~-~

63

Descoperirea la Inceputul secotului de catre Fliess $i Swoboda a unor ritmuri biologice proprii fiintei umane nu s-a oucurat de 0 prea mare atentie din partea lumii medicale. Nici mai tirziu ele nu au suscitat interesul oamenil'or de $tiinta sl numai dupa [urnatatea acestui secol ete au fost .recescopertte" ;;i au dat nastere uneori unor adevarate rnanii. Au fost ,fabricate tot felul de dispozitive, au fost calculate tabele $i chiar s-au fabricat ceasuri $i calculatoare de buzunar care permit sa-:;;i afle fiecare: zilele .faste" sl .netaste" prezise de bioritmuri. Faptul ca fii nta urnana este ' gluvernata de unele ritmuri n-ar trebui sa surprinda pe nimeni. Hitmul este 0 caracteristica tundarnentala a naturii $i omul nu poate face exceptle. Sa ne amintim de cele clteva ritmuri cu care ne-am obi:;;nuit atlta Incit nici nu Ie rnai baqarn de searna: ritmul cardiac, ritmul respirator sau ritmul veghe-somn. In primul rind trebuie subliniat faptul ca au fost identificate peste trei sute de parametri ai minunatei rnas ini

umane, care au variatii periodice in timp. Este posibil ca aceste "microritmuri" suprapuse sa dea nastere unor rnacroritmuri avind perioade mul,t mai mari. inainte de a arunca 0 privire critica asupra celor trei ritrnuri - $i ne referim la ritmul fizic, cel emotional $i' cel i ntelectual preconizate de teoria bioritmurilor trebuie de asemenea rernarcat coua lucruri fundamentale. Mai intii ca datele care au stat la baza desco,peririi lui Fliess sl Swoboda nu au ajuns pina la noi $i nu au putut fi verificate de pe pozttii!e stiintei moderne $i ca pina in prezent nu se cunoaste inca 0 demonstratie riguros $tiintifica a existentei acestor bioritrnuri. De aceea, este mult mai corect sa vorbim despre .Jpoteza celor trei bioritmuri" decit despre 0 teorie a lor. Neexistind pina in momentul de fatii 0 astfel de demonstratie, sa vedem mai Intli care ar· fi punctele slabe ale acestei ipoteze $i cum ar putea fi ele veriflcate in practica. Prima critica adusa ipotezei bioritmurilor este cea care se

retera la taptul ca cele trei. bioritmuri incep de la zero inl ziua nasterli. Se aduce ca arf gument in favoarea acestut fapt socul pe care organismLiI jl suportii in momentul venin)i pe lume, dar la fel de bine bioritmurile ar putea sa Inceapa in mornentul zarnisllrf sau in orice alt moment. lata de ce constderarn. mal logic ca aceste bioritmuri sa alba la 'nastere un "defazaj" oarecare, diferit de la individ la individ, $i diferit pentru fiecare bioritm. De asemenea, 0 variatle de la un individ la altul ar putea prezenta :;ii Insasi perioada ciclurilor. In sprijinul acestei afirrnati] vine si sinqurul bioritm cunoscut cu certitudine care are 0 perioad'ii de aproape 0 luna clclul menstrual feminin ~ care prezinta $i el variatii i_ndividuale destul de mari $i chiar variatii de la un ciclu la altul pentru aceeasi persoanii. In incercarea de a face mai usor de inteles caracterul ciclic al bioritmurilor, unii autori au folosit pentru reprezentarea lor sinusoida - eea mai suqestiva tunctie perloorca. Din piicate, altil au abALMiANAH ANTICIPATIA ~ ~

64

solutizat aceasta forma, decretind forma sinusoidala a bioritmurilor ca fiind forma lor reala. De aceea, multi din· tre cei care i~i urrnaresc propriile bioritmuri considera virfurile sinusoidelor ca fiind zile de maxim sau de minim din punctul de vedere respectiv. Dezarnaqlrtte provocate de acest puni:! de. vedere sint lesne de inteles. ln realitate, este sigur ca bioritmurile nu pot avea 0 forma pur sinusoidala sl ca este foarte probabil ca aceasta forma sa difere ~i ea de la individ la individ. Trebuie amintit ca intemeielorii ipotezei bioritmunilor nu au totosit aceasta forma. Se pun asttel in ,fata cercetatorilor preocu pati de problemete bioritmurilor mai multe intrebari dintre care le arnlntim pe cele mai importante: 1. Existii cu adevarat o periodicitate a actlvitatti fizice, psihice si intelectuale asa Cum 0 sustine ipoteza bioritrnurilor? 2. oaca aceasta periodicitate exista, ea are valori ale perioadei diferite de la bioritm la bioritm? 3. Care este forma bioritrnurilor ~i mai ales care este valoarea lor exacta la un moment cat, cu alte cuvinte, care este momentul lor real de lnceput? 4. Care sint limitele variatiei perioadei bioritmurilor de la un individ la altul ~i care este eventual aceasta varlatle pentru acelasi individ? Pentru a raspunde la aceste citeva lntrebari, conslderarn in primul rind ca este necesar ca in aceasta directle sa fie intreprinse cercetari organizate ~i sa nu rarnina un hobby, asa cum 0 spun speclalistll sovietici (1). Au existat tncercan de a fundamenta teo ria bioritm urilor, majoritatea acestor incercan fiind bazate mai ales pe metode statistice fara ca rezultatele sa fie incuraiatoare. Am putea astfel amlntt experientete tacute de G. Rijnicov, director adjunct al Institutului de lFiziologie Norrnala al Academiei de $tiinte Medicale a U.R.S.S. (citate in 1). Cercetatorii sovietici au tacut 0 cornparatie . a zilelor in care au survenit infarcturi de rniocard la diferili pacienti cu ziI'l'lle cjitlce prezise de bloritmuri. In ziua care ar fi Irebuit sa lie, conform ipotezei bioritmuril!or, ziua cea mai peri~ALMANAH ~ ANTICIPATIA

meaza.

culoasa (ziua cind csle trei bioritmuri frec simultan prin zero) nu a avut loc niei un infarct. in zilele dublu critice au avut loc un nurnar nesemnificativ de intarcturi. Plecind de la aceste observatll, cercetatorii n-au respins ipoteza biorttrnurilor, ci au mers mai departe, tactnd 0 observatie foarte interesanta:infarcturile aveau loc adesea cind unul dintre ritmuri trecea ortn zero. De aici au tras conctuzia ca exista probabil un ritm fundamental al fiintei umane avind 0 perioada aproximativ eqala cu 0 luna. Asa cum arata \>i lurii Romanov, sefut catedrei medico-biologice de la Institutul de Medicina nr. 2 din Moscova, nu este deloc exclus ca acest ritm sa alba 0 perioaoa de circa 28 de zile, cu vartatu de la individ la individ (1). Cum ar putea Ii descoperita ~i demonstrate 0 astfel de periodicitate, este cea de-a doua problema careta am dori sa-i oferim un raspuns, Efectuarea de rnasuratori obiective de citeva ori pe zi la ore lixe ar fi metoda cea mai riquroasa. Dar ea ar trebui apticata pe multi indivizi un mare nurnar de ani. Asttet de masuratori obiective, pe termen lung, sint aproape irnposibil de realizat practicj decit cu eforturi foarte mari !?i de aceea ne vorn limita sa exarninarn variante practice, tezabile. Metoda cea mai .sirnpla ar fi cea In care un mare nurnar de indivizi i~i apreciaza in fiecare zi starea generala in ziua respectiva din trei puncte de vedere: fizic, emotional $i intelectual, Aprecierea se face cu ajutorul unor note cuprinse de exemplu intre 1.$i 10. Deosebit de importanta este tnsa prelucrarea datelor rezultate din astfel de aprecieri, problema asupra careia ne vorn opri in cele ce ur,

metoda care la prima vedere ar fi riguros exacta $i care ar putea da rezultate practice, ar fi cea a aplicarij sirului de date al unei transformate Fourier transfermarea Fourier raplda -,. asa cum a incercat cercetatorul american A.J. Owens, lncercare descrisa in (2). Prin aplicarea translormatei Fourier se cauta sa se vada daca in interiorul rnuttirnf de date nu exlsta periodicitati avind 0

valoare oarecare a perioadei. Desl Incercarea cercetatorului american s-a soldat cu un esec, aceasta se poate datora, credem, laptului ca a fast folosit un singur sir reterltor la o sinqura persoana.si mai ales faptului ca n-au fost analizate bioritmuri specifice, ci a fost anauzata 0 nebuloasa "stare generala" a persoanei cercetatorului. Fara a ellimina ideea utillizarii translormatei Fourier in cercetarea biontrnurllor, trebuie sa aratarn ca ea prezinta periccl ul considerarti bioritmurilor ca avind 0 forma pur smusoidata. lata de ce propunem 0 metoda euristica de cautare a unor pertcdicitati in sirurile de masuratori facute prin notare cu note cuprinse intre 1 $i 10. Metoda 0 vorn I. descrie in ce'le ce urrneaza pe scurt, algoritmul ei complet liind descris in cadrul unei diagrame ce nu poate f cuprlnsa in prezentul material -din considerente de spatiu. $irul de masuratori este examinat pentru periodlcitati cuprinse intre 15 :;;i 45 de zile, valori absolut acoperitoare pentw csrcetarue care ne intereseaza, Blnetnteles ca metoda poate fi aplicata cu sueces pentru orice valori ale penoadei cautate. Nota dirt ziua curenta este comparara cu cea de peste 15, 16, 17, ... , 45 de zlle. Se ocntorizeaza fiecare egaHtate gasita a notelor precum $i fiecare egalitate de interval. Prin egalitate de interval lnteleqern taptul ca ambele note comparate sint mai mici sau mai mari decit cinci. La sfirsttul analizei, valoarea contoarelor poate da indicatii pretioase privind exlstenta unor periodicitatl in sirul examinat. in orice caz, sint necesare cerceta ri orqanlzate pentru a gasi care este adevarul legat de aceste bloritmurt :;;i chiar un rezultat negativ va fi un ci:;;tig insemnat pentru cunoasterea urnana.
BIBLIOGRAFIE
1. Franten O. -, Uubovi k trem biorttman (Dragoste fala de cele trei bioritmuri). Literaturnaia Gazeta nr. 42 din 14 octombrie 1981. 2, Owens A.J. - On the Use of fou· riel" Transforme to Explore Bioloqical Rhythms (Asupra folosirii .transformatei Fourier in expl'orarea ritmurilor biologicel. Byte. aprilie 198L

r
I

Ing. ALEXAIVORU VILAIV

65

, Nu exista exercitiu mai potrivit pentru a capata obisnulnta de a pune lntrebarea "de ce?" d'ecit studiul astronomiei moderne. Dintotdeauna am vrut sa stirn cum arata lurnea care ne Inconjoara ~i ~a cum, i'ntr-o alta etapa istortca. dmenirea era interesata sa-st cunoasca propria ei planeta, astronomia otera astazl explorari pe harta universului. IFara Indoiala, Insusi cuvin-

tul "quasar" este cjudat ~,i necunoscut pentru multi. Ell a intrat in ctrcutatte in cadrul astronomiei ~i astrofizicii modeme in urrna cu aproximativ 20 de ani ~i nici speciatistii nu stiu inca totul despre obiectele cerestl care nu sint l• nici stele, nici galaxii La prima vedere, un quasar apare ca un obiect mic, stralucitor, ase ma nator unei stele, dar care strajuceste de '

100 de ori mai intens dectt galaxia noastra. Siudii spectroscopice bazate pe deplasarea spre rosu (etectui Doppler) a liniilor spectrale ale quasarilor au condus la concluzia ca aceste obiecte se afla la .marqtnee" universului vizibil, la 0 distanta de peste 15 mitiarde de ani Ilumina fata de noi (deci lumina pe care 0, vedem venind die la ei este cea mai veche din Univers sl. de aceea, studiul lor ne 'poate spune ceva despre rnsasi sjructura \li evolutia acestula) In plus, viteza de recesiune (de indepartare fa\a de noi) a quasarilor poate aj1unge plna la 9 ze- cimi din viteza luminiil Aceste proprietat], I'a care se adauqa ~i cea mai semn'ificativa dintre ele - aceea de a emite u nde radio (.\ 0,9 cm - 90 m) ~ au constituit motivele pentru care' obiectele ceresti pTna atunci. neidentlficate sa fie numite radiosurse quasistelare - in limba engleza Quasi Stellar Radio Source (QSRS). (Din aceasta denumire d'erivind prescurtarea de "quasar"). In ce priveste slructura sa. quasarul prezinta un miez central toarte energetic. nu mai mare dectt orbita lui Jupiter. de forma unui disc de gaze fierbintil care Inconjoara o gaura neagra foarte masivii (de cel putin 0 mie de milioane de ori rnai grea declt Soarele!). Acest nucleu, inconjurat la rindul S6U de nori uriast care sa intind in spatlu pe dlstante de milioane d'e ani lumina - este puternic emitator'de radiatll optice, U.V.X ~i radio. Emisiile radio slnt de tapt radratll sincrotron provenite de la electronii care se dep'laseaza cu viteze mari in cimp magnetic. Recent. tel'escoape radio cu putere mare de rezolutie au descoperit "jeturi" ILingi \li inguste radlo-errutatoare care unesc miezurile quasarilor cu norii exteriori \li s-a staol li,t ca acestea slnt ,fascicule de electroni expulzatl de miezul quasarului cu viteze mari care poarta cu ei energie spre norll inconjuratori. lPatrunzind lnsa (mai adinc) tn structura intima a quasarilor. radioastronomii au fost surprinsi de datele obtinute, date care. la prima vedere. au condus la concluzii ce puA'LMANAH , ANTICIPATIA ~ ~

66

QUASAR 1

QUASAR 2
nudeu

fascicul electronic

spre P~mjnt electronic spre Pamlnt


neau sub semnul intrebarf valabilltatea unora dintre cele mai fundamentale teorii ale lizicii. Astfel, teoria re la tivi tat ii enuntata de Albert Einstein atirrna ca nimic nu se poate deplasa cu 0 vlteza mai mare decit cea a luminii. Apare deci surprinzatoare recenta descoperire a radioastronomilor referitoare ta existenta a doua surse radio in interiorul quasarului 3C273 (obiectul nurnarul 273 din Cata'iogul nr. 3 al surselor radio intocmit de observatorul de la Cambridge) care se Indeparteaza una fata de cealalla cu o vlteza d'e 10 ori mai mare decit viteza luminii. sa urmarim calea ce a concus la acest rezultat care a provocat mari controverse printre fizicieni :?i astronomi. lntorrnatii referitoare la acest subiect au fost obtinute odata cu punerea la punct a unei tehnici interferometrice foarte fine (Very tong Baseline Interferometry VLBI) care permitea obtinerea de date referitoare la regi uni foarte inguste din spatiu (cu dimensiuni unghiulare de 0 miime de secunda de arc) :;;i care consta In cupl!area de radiote'lescoape separate prin distante loarte mari in scoput obtinerii unui telescop mare cit un continent sau chiar mai mare; aceasta intruc1t capacitatea unui telescop de a dis" tinge detaliile depinde de rnari mea sa totala raporta ta, la lungimea de unda receptionata.

fascfcU!

Primele observatu VLBI, in 1970, au aratat ca miezurile majorttatu quasarilor conttn mai mult decit 0 r adiosursa. Observatiile fjjnd lnsa tacute numai cu 0 pereche de telescoape conectate, nu a fast posibila intocmirea unei hiirti complete a surselor. S-a p·utut totusi e'labora un model simp'lu care, prelucrind datete VLBI, presupune exlstenta in miezul fiecarui quasar a doua surse radio aflate la 0 anumita distanta una tata de alta. La repetarea observatulor dupa un interval de timp s-a constatat ca distanta ce separa cele doua 'radio surse s-a rnarit. Cu aceasta au incaput Incurcatunle: daca se presupune ca cele doua surse sint aceleasi cu cele observate initial si se indeparteaza una tata de alta, atunci $e deduce ca lndepartarea se reallzeaza cu 0 viteza de cite va ori mai mare decit viteza II!Jminii. Au fost emise 0 rnultirne de teorii care cautau sa doveoeascaprin propunere de dlferite modele, ca lndepartarea reciproca a surselor nu ar fi decit 0 liluzie. 0 parte din teoreticienl au propus explicatta conform careia quasarii s-ar atla mult mai aproape de noi decit se credea, astfel incit distantele calculate in interiorul quasarului ar fil mai mici 5i vitezele corespunzatoare mai scazute. In prezent, controversa asupra distantelor quasarilor f'ala de noi este anulata cu dovezi incontestabile care atesta valorile mari

masurate initial. Au existat 5i aprecieri scelPtree reteritoare la tehnica de investiqare VLBI care, totosind numai doua telescoape cuplate, creeaza un model simplu, cind in realitate ar putea fi yorba de 0 structure mult mai cornpucata. $i de aceasta data Insa, recentele observatf publicate pentru quasarul 3C273 nu laea loc pentru indoieli. 0 echipa de la Caltech a folosit mai multe telescoape radio care sa observe simultan quasarul: 4 radiotelescoape pot forma 6 perechi interrferometrice, lar 5 telescoape pot forma 10 perechi. Cu atit de multe observatlt simultane, pentru diferite distante intre telescoape,este posibila realizarea unei Mrti radio rntnutioase a regiunii centrale a lui 3C273 fara a mal apela la prelucrarea pe model. Prima harta inregis-\ trata a aratat ca 3C273 con-'~ line 0 radios ursa stratuct-', toare 5i 0 a doua sursa radio mai slabs cam la 62 ani lu-mina departare de prima. Intr-o secventa de 5 harti inregistrate de-a lungul a trei ani (iu'lie 1977 - iulie 1980), perechea de surse aeare In rniscare continua de Indepar- ;tare reciproca (87 ani lumina in acest interval). ceea ce co- ' respunde unei viteze de 10 i: ori mal mare decit cea alu- "J minii - chlar mai mare deeit cea indicate prin prelucrare de date VLB! pe modelul slrnplu. Se presupune ca sursa radio, mai stra lucitoare este miezul real, al quasarului, sursa mai staba fiind un "nod" mal concentrat In fasciculul de electroni eiectati de miez, electrons care se deplaseaza cu 0 vlteza aproplata de cea a luminii, in modi cert nu mai rapid dedt lumina lnsasi. ./ 'Rezultatul aparent paradexal al observatiilor lnreqistrate consta in aceea ca un fascicul a carui directie face cu linia de privire un unghi mai mic decit 90° pare ca se misca mai repede declt acelasl tascicul observat sub un unghi de 90°. Astfel, urr fascicui de electroni care se rnlsca mai incet decit lumina poate pares supraluminos, CUI viteza rnasurata cu atit mai mare CUi cit fasciculul este orientat

ft

. (Continuere

in pag. 70)

Fizician

ANCA RD$U

67

68

Exista vreun criteriu al elementantatli particulelor? lndivizibititatea? Dar se stie ca un complex tizic mirabil, alcatuit din protoni, neutroni ~i electroni si-a primit numele de la un termen g,recesc care inseamnaindivizibil (atom), 0 reprezentare eronata, indusa d'esigur la acea vreme de precaritatea mijloacelor de investigare a stratundurnor materiei. Mai poate fi aplicata eticheta de elementar la cararnlzile din care este constituit tnsusl atomul? Este greu de dat un raspuns categoric, cet puttn deocarndata. Pentru ca daca vern inteleqe $i pe mai departe prin elementaritate lipsa unei structuri interioare, atunci se pare ca neutronul $i protonul transcend cadrut acestei categorii, in care rarnin numai electronut, fotonut (particuta de lumina), neutrinii de toate sorturile, miuonul st partlcula tau (taonull). Aceste particule subatomice foarte usoare (denumite $i leptoni) nu numai ca intra in canoanele normale ale elernentarltatli dar, mai mult, nu se manltesta prea puternic in exterior, nu sint caracterizate de acel tip de interactiune fizica supranumit ..tare". 'Numai uriasii, cum slnt de pilda neutronul $i protonul, se recunosc reciproc prin actiunea unor astfel de ..forte" care condltioneaza in esenta lnsasi existenta nucleului atomic, acea picatura de Iichid supragreu $i de sarcina pozitiva care nu se evapora in ciuda respingerilor electrice dintre protoni. De fapt, clasa particulelor ce lnteractloneaza ..tare", de 1039 ori mai puternic decit 'intsractla 9'ravitationala, este mai larga declt multlrnea nucleonilor (protonu] $i neutronul), chiar extrern de targa, numarind sute de particute: numele generic al acestora e acela de ..hadroni", st lor Ie apartln, pe tlnga nucleonii enurneratl mai sus, mezonii $i hiperonii. De un deceniu ~i ceva se contureaza un raspuns tot mai clar la problema elernentaritatf nadronltcr: ei nu slnt elementari, nu sint simple obiecte punctiforme cum sint leptonh. De exemplu, cercetindu-se imprastlerea unor fascicule de electroni defoarte mare energie pe protoni (experienta realizata in urma cu mai bine de un deceniu de catre Jerome I. Friedman, Henry W. Kendall $i Richard E. Taylor)

s-a observat ca rezultatele irnprastier!i marturisesc prezenta unor obiecte punctiforme enigmatice in interiorul protonului. Acestea nu pot fi interpretate decit ca niste particule elementare. Ce fel de particule Insa ? Leptoni, cu alte cuvinte particulele elementare stiute ca se cornporta ca nlste obiecte perfect punctuale? In nici un caz nu putea fi yorba despre ei, Intrucit masa lor este mai mica declt valoarea pe care teoria 0 cerea. Pentru ca interpretariole acestor experimente nu erau lipsite de preced'ente teoretice. Ar fi putut exista de fapt ruste particule posibile constituente ale protonilor, dar aceste entttati nu erau in mod universal recunoscute ca posedind 0 reatitate tizica, ci numai un mijloc teoretic comod de a explica proprietatlle particutetor grele. Aceste entltati constituante ale hadronilor tusesera propuse, pe la inceputul ani lor 1960 de catre Murray Gell-Mann $ i George Zweig. Ei au luerat independent, trsa denumirea acestor particule, de quarci, a fost suqerata de Gell-Mann inspirat in forjarea acestui cuvint, ..quare", de catre un text al scriitorului irlandez James Joyce, in care cuvintul aparea mali curind ca un sunet onomatopeic al pescarusilor, denudat deci de orice sens. Faptul ca era lipsit de sens :;;i ca era precedat de numeralul trei l-a atras pe fizicianul Gell-Mann. Pentru ca in domeniul subnuclear al urniversului in care patrunsese cu investigatta teoretica, nimic sau aproape nirnic nu mai searnana cu lumea ooisnulta. din care extragem sensu rile cotidiene ale cuvintelor. Asa cum lasam sa se inteleaga, quarcii sint cararnizi constructive pentru protoni, neutroni, mezoni :;;i hiperoni. Pentru particulele foarte grele care in ciocniri reactioneaza energic. ..tare", traiectoriile tor fac ricoseuri evidente, abru pte. (v. fig. 1). ' . . Un fapt Ciudat despre quare] este urrnatorul. Daca ei exista Intr-adevar, drept constituent! fundamentali ai listei de particule subnucleare ma,i sus enumerate, atunci aceste particule sint niste esafodaje mal mull sau mai putin complexe de quarci. I ntruclt cornplexltatea poate sa se manifeste in diverse grade, ne putem intreba care este eel mai simplu grad la
Fig. 1

ALMANAH ANTICIPATIA

~ ~

Fig.

particulele alcatuite din quarci. Haspunsul este simplu: mezonul. Un mezon, nume generic pentru 0 familie de particule, este alcatuit numai din doi quarci. Nu exists nici un hadron mai simplu decit atit, cu alte cuvinte, nu poate exista un hadron alcatuit numai dintr-un singur quare. Sau, in all,i termeni, nu poate exista nici un quare liber ~i izolat de altl quarci. De ce? Acesta-i deocamdata doar un fapt observat, nu ~i explicat. In fizica, se raspunde mai int1i la intrebarea "Cum?", apoi se cauta raspuns sl la Intrebarea "De ce?". Un alt fapt ciudat despre quarci este acela ca la ciocnirea orielt de intensa a unor hadroni, particule tacute din quarci, acestia nu se sparg niclodata laslnd in libertate quarcii constituentl. blocurile elernentare din care sint zidi~i ei. IDe pilda, la ciocnirea unui proton cu un alt proton la energii mici, ei ricoseaza unul pe I1nga altul, din cauza repulsiei Incarcaturii lor pozitive. lar laenerqil rnari, protoni] nu se sfarima in resturi, eliberind quarcl. Pur ~,i simplu apar alIi protonl, cu at1t mai multi, cu cit energiile initiate ale particulelor in coliziune au fost mai marl, Dupa cum se expnrna un fiziciarn celebru, in felul acesta ar putea Ii generatl toti protonii din univers, cu condltia sa dispunem de energie suficienta. Si tot in fetul acesta se cornporta \Ii ceilalti hadroni: in urma ~ocului lor, ei nu se dezmembreaza in quarci, ci doar genereaza alti nadroni. Faptul ca protonul nu se sparge la ciocnirea cu art proton accelerat cu viteza mare spre et pare en atit mai bizar cu cit ill Interlorul protonului insusi, quarcli care-t cornpun par sa fie destul de putin leqati intre ei. Stirn ca fortele dintre particule pot fi modelate cu ajutorul notiunli de linie de cimp. luarn doua particule clasice incarcate cu sarcini electrlce de semne dlferlte. Liniile de c1mp merg de la 0 sarcina la alta, insa 0 parte din ele se vor pierde in spatiu, mergind la infinit. Cu elt cele coua particule vor fi mai indepartate, cu a tit mai multe linii se vor pierde pentw legatura, vor merge la infinit. Aceasta este 0 exemplificare a binecunoscutului caracter de scadere a tortei electrice cu cresterea distantei dintre particule. Intr-un fel arnalog pina la un punctse ex; plica !;>igeneza tortelor de interactiune dintre quarclldljerttl, atlatl Insa in interiorul aceluiasi hadron. Intre ei exista Iliniile unui cimp de forte, tnsa aceste forte nu vor apare din cauza sarclnuor electrice de sernne diferite (exista :;;i aceste interactiuni electromagnetice, dar ele se neglijeaza in tata interac(iunii "t~!ri"), ci din cauza .culoru" diferite a quarcilor. lntr-adevar, pentru a explica torta "tare" dintre ei a fost nevoie sa se introduce aceasta noua proprietate a quarcilor, .cutoarea" echivalenta insa nu culorii in sensul vizual, obisnuit, at cuvtntului" ci sarcinii electrice. Cea rnai loqica rmodaliIate de a lnteleqe aceasta notiune de .cu-

sa

loare"este de a 0 considera ca 0 noua variabila fizica, un nurnar cuantic asociat in mod exclusiv quarcilor. . Se admite ca un postulat faptul ca totl hadronii trebuie sa fie .albt", cu alte cuvinte 0 "culoare" nLJ poate Ii observata, caci asta ar echivala cu observarea unui quare liber, situatie pe care experimental 0 arata ca fiind imposibila. In teoria culorilor optice, se poate arata cum din galben, rosu ~i albastru cu care sint COlorate sectoarele unui disc in rotatie rapida rezulita 0 nuan(a de alb. Prin analogie cu situatia din optlca, particulele din interiorul unui hadron - quarcii - trebuie sa fie intotdeauna cu astlel de .cutort", incit in exterior hadronii sa poata apare ca "albi". Din cauza aceasta vor exista trei .culorl" fundamentale ale ,,_quarcilor", "galbenul", "ro~ul" ~i .atbastrur', lntrucit fiecarei particule i se poate asocia prin conjuqare :;;i 0 antlparticula, vor exista ~i antiquarei, posedind .antlculort". Sa vedem cum arata, in tabloul liniilor c1mpului de "cyloare", interaetiunea dintre un quare, sa zieem "re~u" (R) :;;i un antiquate .anttrosu" (R). Spre deosebire de eeea ee se lntirnpla eu cimpul dintre sareinile eleetriee, aici toate liniile de "euloare" care lncep die pe un quare se terrnina pe celalalt quare, nu se vor pierde in spatiu, mergind la infinit. Sa urrnanm acum, cu ajutorul imaginii, ee se intimpia eind incercam lndepartarn cei dol quarcl unul de celatalt (v. fig. 2). Se observe ca tlnnle cimpului au devenit mai dese. Dar aceasta este echivalenta cu 0 intensificare a Iortei, deoarece prin conventia desenarii liniilor de cirnp exista 0 directa proportionalitate lntre desimea acestora :;;i intensifiearea fortei. Aceastarnarire a fortei dintre quarci la oriee incereare de a marl distanta dintre ei, de a-i separa, este una din explicatiile avansate de teoria actuala pentru a justifiea fenomenul inexistentei quareilor separatl, liberi. In cadrul aeestei teorii, un rol esential in explicarea interactlunf quarcilor :;;i a existerntei hadronilor 1/ are notiunea de "culoare", ce [oaca oarecum rolul sarcinii electrice. Intrucit teoria lnteractiunllor dintre sarcinile electrice poarta numele de electrodinamica, teoria, deocarndata Incornpleta, a lnteractiuntl dintre .culori'' a fost denurnita crornodinamtca, dupa un cuvint din qreaca veche insemnind cutoare, Cromodinamica avanseaza prin inCereari si erori, Hind lntr-un proces de constituire ca rarnura a fizicii printr-o metod'ologie induetiva, eurlstica.

sa

TITUS FllIPA$

~ALMANAH ~ ANTICIPATIA

69

otrJASARII Sl VllEZElE SUPRAL'UMINA.


(Urmsre din pag. 67)

dupa 0 directie mai apropiata de linia de privire. Pentru demonstrarea acestei atirmatu

s-a folosit 0 metoda geometnca simpla. Se considera doua fascicule de electroni ale carer directu au incllnatil diferHe fat a de linia de pnvire (in figura, quasaruj 2 emite un jet de electroni mai apropiat de lini'a

de privire). Se fac observatli asupra unei concentrari (nod) luminoase din fascicul la deus momente diferite (A ~i B). in ambele eazuri se considera ca distanta aparenta (rnasurata pe cer) dintre cele doua pozitii ale nodului turni-

STllNT A LA FRONT,IERE
(Urmer« din pag. 55)

de catre academicianul Octav Onicescu - dar si alte noi teorii, nenumarate, revendica exceptii de la legile lui Einstein!). Biologia s-a intins, s-a latit, s-a amestecat cu fizica, cu chimia, s·a Impart it in ramuri ~i subramuri care au Iraternizat la loc, amestecindu-se in asa masura Inclt singurul cuvint care se potriveste peisajului este acela de haos, un haos ,informational, din el se string, ici-colo, conglomerate de idei, ex· perimente, teorii, aplicatii, ele se transforrna, reo vin, cornpleteaza, adauga, intr-o dialectica batalie pentru ordonare care-i absolut fireasca pentru ca: poate oare exista ceva mal Ingrozitor de complicat dedt acest neentropic proces cosmic numit Viata? Istoria ne-o povestisera Herodot, Platon, Diodor, Pausanias, Dimitrie Cantemir. .. Clar, limpede, totul bine legat, sdnteile civilizatoare aparusera in Grecia antica, sau - hair.sa-l acceptant totusi, pe Charnpolion - in Egipt... In Mesopotamia? rna rag, in Mesopotamia ... In Micene? Ce-i asta, Micene, doar n-o sa-l ascultam pe ignorantul de Schliemann, nici macar n-a facut liceul - si ce daca a gasit Troia, mai bine s-o scaldarn si sa nu spunern nimic, 0 vreme ... In fine, n-avern lncotro, Micene ... $i Knossos? Si Knossos! Si lerichon si Ninive si Mohenjo. Daro ... Si tracii ... $i Africa centrale ... $i celtii, hititii, lumea Arnericii precolumbiene, puzde ria de popoare din Oceania, si stravechimea civilizatiilor Orientului Indepartat. Unde-i tabloul? Nu-i, a fast demolat, se pun, acum, caramizi la loc, aici un zid, dineolo 0 incapere lntreaqa, la greci si egipte.nj sa'l'oane lungi ~i,bine garnisite, la etrusci doar 0 fereastra deschisa, mare cit un

semn de intrebare - istoricii lumii, ajutati si de fizicieni, matematicieni, ingineri - tnalta din nou, cu taama, castelul din carti de joc al acestui tuiburator amestec de stiinta si arta pe nume Istoria ... Care nici n-are cum sa aiba frontiere pentru ca trebuie mereu construit inapoi, catre negurile lnceputului ratiunii, catre epocalul eveniment dnd un misterios Propliopitec, devenit biped, a avut in creierul sau animalic ingrozitoarea explozie a primului gind - asta-i deja alteeva, ne apropiem de antropologie, 0 stiinta eu un peisaj lIa fel de clar ca si celelalte, trebuie privit pe oglinda unei ape, iar clnd bate vlntul, valuriIe incretese suprafata Iacului si a peisajului ~i totul trebuie 'tuat, tot timpul, de la capat... Deci nu asa trebuie privita istoria: eu petele albe pe care Ie coloreaza definitiv soldatii stiintei. Realitatea este infinit mai complicata. Noua zeeimi din toata masa oamenilor de stiinta, care au trait pe T erra iTl ultimele milenii, se afla aeum, astazi, In viat~. Ei lucreaza, cerceteaza, teoretizeaza, aplica, In fiecare zi stiinta lumii este alta. Peste teo ritoriile cucerite de primii cercetasi urmeaza salvele de artilerie ale stiintei rnari, apoi aterizeaza desantu] aerian, trece, dupa aeeea, .infanteria, vin genistii si zvirl poduri catre vecini, petele schimba culoare dupa culoare. Jar furnicarul trimite val dupa val, mereu Inainte, In toate directiile si sensurile, in spatiu, in timp, in toate dimensiunile eu putinta, armate de cuceritori, intr-o Conquista care n-are limite in tirnp ~i nici frontiere pentru ca aceste fantastice armate vin, navalnice, puterniee, nascute de catre eel mai fantastic si atotputernic instrument aparut vreodata pe firmamentul Universului: creierului ornenesc.

BOBOTUtl

cu

Nu este un eufemism, ci 0 realitate, vintul fiind promovat ce un element propulsiv, pe cu totul alte considerente decit in mileniile anterloare, Daca pina in secolul XIX vintul era principalul element de propulsie, fiind firav secondat de torta omului (vlsle), revolutia indusIriala a dus la aparltia navelor eu vapori, apoi la dieseHzare, la navele cu propulsie nucleara, cu jet etc., dar cu un "inconvenient" - combustibilullolosit costa bani, care fie ca slnt ei dolari, rubte sau lei pot fi economislti prin utilizarea unui propulsor gratuit, vintul. Evident, este vorba de tehnologii ale secolului XX, cu calculator de bord, vele rigide cu aerodinamica bine studiata ~i acticnart la distanta. Consumurile de combustibil ale superpetrolierelor sau mineralierelor sint d'e-a dreptul spectaculoase, aproximativ 2-3% din combustibilul transportat :;;i tara a lua in conside-

ratie mconvententete legate de poluarea rnarilor ~i oceanetor, fenomen ee incepe sa se resirnta la scara intregii planete, putem de pe acum pronostica apucarea in practice a unei vechi idei din literatura de anticipatie. robotul cu pinze. Pentru transportul minereurltor, probabil se vor tolosi mineraliere de 50-100000 tdw, fara echipaj. ghidate prin satelit, pe rute lnternationale bine stabilite, cu 0 vlteza medie de 5 1'10duri ce utilizeaza vintul din orice directle, orientlndu-sl velele cu ajutorul calculatorului, verificindu-Ie cu sensori de efort, autocontrolindu-se, luind d'ecizii !p~oprii in caz de avarii ~i sltuatll deosebite. Presupunind ca traversarea Oceanului AtI'antic s-ar face in 30 de zile :;;i ca in fiecare zi un asemenea "robot cu pinze" ar parasi portul de lncarcare, intr~o Iuna s-ar transporta peste 2,5 milioane tone minereu, cu 0 eticienta ce ar acoperi cheltuiejljle de fir;rantare in primul an de exploatare. CRIST/Alii CRAC/uIIIOIU
~ ~

70

ALMA:NIAH ANTICIPATIA

nos este "a" ani, lumina. lntre cele doua observatii, undele radio (care se receptioneaza) se propaga de-a lungul liniei de privire cu viteza C, in timp ce lasciculul de electroni se propaqa Ipe oirectia sa cu 0 viteza relativ constanta Yo. Intervalul de timp care separa cele doua observatlt este egal cu diterenta intre durata propagarii semnalelor radio intre punctele A, A' ~i cea a tasciculului Insusi intre punctele A, B, adica x/c. Pentru ambii quasari, viteza observata se o'bline prin impar\irea aceieiasi distante de separare "a" la intervalul de timp corespunzator. x/c. Dupa cum arata d'esenele, dlistanta x este mai mica pentru quasarul 2, deci viteza de indepartare a surselor radio luminoase pare mai mare ln acest caz. Astrer, expansiunea aparenta, cu v = 10c, a quasarului 3C273 se poate explica. conlorm teoniei mai sus mentionate, daca se considera ca fasciculul' de electroni este expulzat d1upao direct ie foarte apropiata de [inia de privire - in limitele a 12°. Pina acum, aceasta explica:lie nu a lntlrnpinat nici 0 difricultate reala s i astronomii sint gata sa 0 accepts. avind .in vedere si caracterul statistic al rezultatelor experimentale: daca quasarii sint orientali in spat.u aleatoriu, asa cum se presupune, atunci numai citlva ar trebui sa apara de-a lungul liniei de privire ~i decl nurnai un rnic procent ar trebui sa contina viteze mai rnari decit c. Evidenta statistica a quasarillor nu este inca sulicien,t de buna pentru a testa aceasta presupunere, de~ieste incurajator faptul ca sint cunoscuti ca supraiumin os i numai trei q ua s a r i: 3C34S, 3C279 si 3C273. Imcertitudi ni, . presupuneri, teorii verificate sau nu In baza ,Iegil,or cunoscute ale fizicii s-au ivit necontenit in jurul rntstertosiior quasari. 'De multe ori, in istoria lor d'e 20 de ani, quasarii au fost tacuti ra spunza to r! de violarea, intr-un lei sau altul, a legilor cunoscute ale' fizicii, dar de fiecare data lucrurile au lost larnurite. Vitezele supral'uminoase, oricit de intrigante, pot fi, dupa cum s-a vazut, mai deqraba 0 aparenta decit un fenomen real.
~ALMANAH ~ ANTICIPATIA

Putine teorll rnatematice au stirnit atita vllva intr-un timp alit de scurt, mai exact, putine teorii au fost aplaudate atit de zgomotos, dar ~i criticate atit de virulent, precum s-a lntimplat cu teoria catastrolelor. Teoria a fost lundarnentata la incepujul anilor '70, mai ales prin hicrarile lui Rene Thorn ~i E.C. Zeeman. Lucrarea de baza a teoriei este "Stabilite structurelle et rnorphoqenese" a primului autor, aparuta in 1972 ta Editura Benjamin, Reading Massac'h usetts. Citeva cuvinte despre Rene Thom: este nascut In 1923 la lI.'ontbeliard, urmeaza Scoala norrnala superioara, este doctor un matematici; a functionat ca protesor la Facultatea de stiinte din Strasbourg I?i la Institutul de inalte studii stiintlfice din Bures-sur-Yvette; in 1'958 primeste medalia Fields pentru lucrarile sale in topologie ~i varletatl dlterentlabile. Motivele entuziasmului lata de . teoria catastrofelor sint multiple. incepem cu eel .rnal vizibil, numele. Putine te'oru matematice au un nume atit de percutant. Clnd cineva aude de teoria potentlalulul nu intelege mai nimic; la lei cu teoria grafurilor, cu teoria c1mpului etc. (Numele un or teorii poate crea ~i nelntelegeri. Pentru englezi, teoria . grupurilor Lie a fost confundata cu "teoria grupurilor rnincinoase": in enqleza to lie

sa

insearnna. printre altel'e, $i a mintl: de fapt este yorba de teoria grupurilor continue, initiarta de catre matematicianul norvegian Sophus Lie.) otnd cineva aude insa de "teoria catastrotelor'', imediat ciuleste urechile. Suna cunoscut, suna interesarnt, se tine minte ... Daca s-ar f spus, mai putin inspirat, dar mai adecvat, teoria stabllitatf sau teoria disconti nuitatii sau chiar teoria morfogenezei, nu s-ar mal Ii lnteles mare lucru sl tentatia disparea. . AU! existat apoi aplicatll dintre cele mai interesante, atit prin obiectul lor, cit ~i prin concluzii. Modele ale razboiului ale cursel lnarrnariflor, ale exptoataru (intre persoane sau intre natiunl), ale ruperii stocurilor I?i,ale attor la fel de "diafane" subiecte au impus rapid teoria catastrofelor ca instrument de modelare a unor fenomene, care, lntr-adevar. con[ineau 0 nuanta mal mult sau mai putin conslstenta de catastrofa. Apticatilte in ecolog,ie, biologie, economie, politologie etc. pareau a consolida delinitiv prestiqiu! acestei teorii abia nascute. Din punct de vedere matematte, teoria catastrotelor are toate caracteristicile unei teorii de mare interes $i viitor (!;ii chiar I?,iadversarii Ii recunosc lmplinirea ii1i frurnusetea). In primul rind, ea este pUiternic ancorata In geometria dilerentlata, teoria slsternelor di-

71

narruce, studiul supratetelor etc., deci se articuleazii solid in peisajul existent. Teorerna lui Thorn, de clasificare a catastrofelor elementare, centrul inlregii teorii este de 0 dificultate ~i de 0 frurnusete matematicii deosebite. Astfel ca, desl nu imp.linise inca un deceniu de existenta, in 1979 teoria catastrofelor era deja inclusa ca domeniu separat in cl'asificarea pe care periodic Societatea americanii de matematicii 0 face ramurilor matematicH. La crearea acestei explozH de interes in jurul teoriei catastrofelor au contribuit mutt ~i "teoreticienii catastroflsti, care au creat 0 imagine tatsa in comunitatea rnatematicii ~i in public privitor la puterea teoriei catastrofelor in stlintele soclale ~i ale naturH" (Stephen Smale, Tntr-o recenzle aparuta in Buletinul SocietiitH americane de maternatica, nr. 84, 1978, referitoare la cartea lui E.C. Zeeman, "Catastrophe theory: Selected papers", Addison W~sley, 1977). Intr-adeviir, iatii citeva afirmatli de tip zlanstic legate de primele ciirti de teorta catastrofelor (afirrnatiile sint preluate din recenzia amintitii a lui St. Smale). In octombrie 1974, in "L'Express" se spune ca "noul Newton este franpez" (era yorba de R. Thorn). In 1977, intr-o conferinta a lui Zeeman 'Ia Northwestern University despre teo ria catastrofelor se spunea ca aceasta este .cea mal importanta descoperlre rnatematlca de la inventarea, acum 300 de ani, a calculului diferen\ial" (afirmatie rei u a t ii r n rev is t a ,,'Newsweek"). Zeeman tnsusl 11comparii pe Thorn cu Newton in volumul amintit mai sus, lar atunci cTnd vorbeste despre teorema de clasificare

a catastrofelor elementare nu spune niciodatii altfel decit "profunda te o re rrra a lui Thorn". Pe coperta din spate a traducerii erigleze a ciirtH lui Thorn apare un citat din "The London Time", care afirmii ca .Jntr-un sens, singura carte cu care poate fi cornparata (cartea lui Thorn, n.n.) este«Principia .., a lui Newton". Articole elogioase au apiirut ~i In "New York Review of Book Nature", "The Times Higher Education Supplement", "Scientific American" etc. Ou toate acestea (~i probabil in oarecare rnasura provocate tocmai de aceste afirmatii apologetice), utilitatea teoriei pentru modelare, modelelle deja construite pe aceastii baza, retevanta lnsaai a teoremei lui IR. Thorn au fost obiectul a numeroase ~i aspre critici. "Schimbarea la fata" a avut loc in anil 1977~1978, des i ~i mai inainte se auzisera voci sceptice Tn legiiturii cu aceastii teorie. In revista "Science", nurnarul din 15 aprilie 1977, Gina Kolata face a istorie a teoriei catastrofelor, sub titlul "Catastrophe theory: The emperor has no clothes". Stepnen Smale tine !;>iel, Tncii din 1974, conterinte critice ta Universitatea din Chicago, iar recenzia de care am mai arnlntlt, din Buletinul Societiitii americane de matematlca, este ~i ea destul de rece, la fel lucriirile lui H.J. Sussmann !;>i R.S. Zahler de la Rutgers University, New Jersey. Sa vedem cu ce se ocupa. totusi. teo ria catAstrofelor, atit cit se poate intelege ~i am clt, se poate explica in cuvinte. In acest scop, voi folosi Tn mod esential articolul lui Thomas J. Fararo, "An introd uction to catastrophes", aparut in acelast nurnar din "Behavioral' Science" ca -sl critica lui Sussmann ~i Zahler. Cum am spus, teo ria catastrofelor este conceputii ca un instrument de analiza Tn teoria sistemelor dinamice. Un asernenea slstern este un proces determinist, pentru care stare a sa la un moment dat, Tmpreunii cu .Intrarea'' la acel moment (intluenta mediului asupra procesului), .va determina complet starea procesuIlui la momentul urrnator. Pentru exemplificare, re-

sa

tuam impreuna cu Th. J. Fararo problema cunoscuta sub numele de problema lui Richardson, referitoare [a situatia a douii state care T~i pun problema Inarrnarii pentru "a face falii" unul altuia. Ceea ce se doreste este deducerea politicilor de inarmare/dezarmare, in tunctte de anumite premise variabile, de anurnlti parametri. Problemei i se poate asocia un model dinamic Tn felul urmater: ca in problemele din manualul de algebrii, atasarn cite 0 necunoscuta "niveluri~ lor de Tnarmare ale celor douii tari", necunoscute pe care ,Ie presupunem insa variabile 'in tirnp. vartatla in timp a acestora depinde de mai multi parametrl: comportarea statului advers, constrinqerite nationale, revendiciirile fieciirui stat etc. Simplificind ~i idealizind problema (asa cum intregul model 0 face). sa ret l ne rn numai acestl parametri ~i sa presupunem cii ei varlaza liniar Tn raport cu ni'velele de Inarmare. se obtine astfel un sistern de doua ecuatii diferentiale liniare - pe care nu Ie mai scriu aiel - !;>ilcare depind de cei sase parametri ales]. . In mod traditional, acum intra in tunctiune analiza calitativii a ecuattilor diterentlale. Cu ajutorul ei poate fi dedusa cornportarea sistemului, ]n tunctle de valorjle pe care Ie iau parametrH. In cazul nostru, valorile acestor parametri pot conduce la procese de dezarrnare. la .curse rapid ascendente de inarmare, la situatlii de echilibru etc., mai exact, pentru anumite valori ale parametrilor, raspunzlnd unor relatii precizate intre acestia, sistemul ind'icii una sau alta dintre situatiile enumerate. Aceasta inseamnii ca pentru 0 zona bine delimitata din spatlut cu sase dimensiuni (sint sase pararnetrl), sistemul are comportiiri precizate. Ce se intimplii lnsa la limitele acestor zone, in punctele, planurile ~i hiperplanurile de Tntilnire a limite[or? De 0 parte a acestor limite comportarea sistemului este una, de partea cealalta alta, cu totul dife rita . In aceste locuri analiza claslca a sistemelor dinamice nu mai poate da indicatii suplimentare ~i ale] intra in arena teoria catastrofelor.
ALMANAH ANTICIPATIA ~ ~

72

La unele dintre punctele, planurile !?i hiperplanurile de intilnire a zonelor de cornportare omogena, trecerea dintr-o zona in alta se face lent: asa este trecerea de la echilibru la inarmare, sau la dezarmare pentru sistemul anterior. Alta este situatia in trecerea de la dezarmare la lnarmare. Aici trecerea este abrupta nUl numai din punct de vedere etic, politic, ci \li matematic. Apar aici a!?a-numitele puncte de bifurcare a comportamentului, puncte a carer irnportanta nu mai trebuie subliniata. Exact >Ie asemenea puncte (supr atet e etc.) se ocupa teoria catastrotelor: aceste puncte slnt numite puncte-catastrota !?i trecerea prin ele (a parametrilor sistemului) se nurneste evenlrnent-catastrota. Se observe deci ca termenull .catastrota" nu este folosit in tntetesul lui uzua], ci CU relerire la 0 situatie cind comportarea unui sistem se schimbii brusc, cu saltur.i. Este ceea ce corespunde trecerii de la dezarmare la Inarmare reciproca. eventual excesiva, eu deelararea mobilizarii \li a razboiului in cazul modelului Richardson. Teorema lui Thom, marea teorerna a teoriei eatastrofelor clasifica aeeste catastrote, iar rezultatul este remareabil: in tunctle de nurnarul parametrilor care determinii com-

portarea unui sistem dinamie, exista un numar bine determinat de tipuri de catastrofe. Astfel, la un singur parametru exists un sinqur tip de catastrota, un punct de indoire (fold point). daca slnt trei parametri pot apare puncte. curbe ~i supratete de indoire, pu~cte . ~I curbe-virf (cusp point $1 cusp curve), precum $11punete "co ada de rindunica" (swallowtail' point) etc. De remarcat ($i de reamintit, peste clteva rinduri, cind va fi vorba de criticile ce se aduc teoriei catastrotelor, aplicatlilor ei, mai ales celor lntreprinse de catre E.C. Zeeman) ca teorema nu precizeaza cite asemenea catastrofe apar intr-un caz particular, ci numai ce fel de eatastrofe. dintr-un nurnar mic d'e clase cunoscute. privim rnai indeaproape o catastrofii.. In cazul a doi parametri putem face chiar figuri tridimensionale, care sa reprezinte catastrofa $i comporta rea sistemului. Conform teoremei fundamentale, In acest caz vom intilni catastrofe punct-vlrf (cusp point) si curbe de lndoire (fold curve). Comportarea sistemului In tunctle de cei doi parametri va fi rep rezentata de 0 su prafata in spat iu I ell trei dimensiuni. Sa prlvlrn figura, reprezerntlnd forma canonica a catastrofei punct-virf. Punctele de catastrota in

sa

Suprnfnj"a £Ie
comport~re

pund-vlrf
~ ~p;arametrilor i"lanul

planul parametrilor (ptanul orizontal) slnt notate cu K. t.a intilnirea acestor puncte, comportarea sistemului, figlurata in "plnza" de deasupra planului parametrilor, face un salt. lata, mergind pe traiectoria T, in planul parametrilor, cornportarea sisternulul se deplaseaza lent in partea de jos a pinze]. La prtrna intilnire a rnultlmll punctelor-catastrofii nu se Intirnpla nimic, sistemul ramlne Tn partea de jos a plnzei. La a doua lnti'lnire lnsa, com porta rea sistemului are un salt brusc de pe marginea Indolturii pinzei pe pinza de sus. Aceasta este 0 catastrota. Continulndl de plasarea pe traiectoria T" comportarea sistemului se va modifiea lent mai departe. Invers, mergind pe traiectoria T2, sistemul va coborl brusc de pe plnza de sus pe cea de jos In momentul celei de-a doua lntilniri a rnultlmll K. Apare s l aiCi un eveniment-catastrota. Desl prudent in aflrrnatit, relerindu-se constant 'Ia' spusele altora despre teoria catastrolelor, Th. J. Fararo prezinta, In general, blnevoitor teoria . ascuttarn tnsa !?i vocile lui Sussmann $i Zahler. Teza lor de baza este ca teo ria calastrolelor In general sl aplicattlle lui Zeeman In speciall stnt retormularl ale frazei "exista dlscontlnultati pentru ca existii dlscontinuitatl", cu alte cuvinte, premisele lnsele pe baza carora se construiesc modele de teoria c atastrofelor includ presupunerea ca exista dtscontlnuitatl, iar modelele nu fac altceva decit sa spuna din nou, pe 0 cale sotisticata. ca exista discontlnuitatt. Autorii ariallzeaza (mai bine spus, d e sf it nt e a z a ) din acsasta perspectiva modelul razboiului propus de catre Isnard $i Zeeman lntr-o lucrare comuns aparuta in 1974 In volumul editat de L. Colins, "Use of models in the social sciences". Formularea vaga a ipotezelor poate fi precizata, in vlziunea Ilui Sussmann $i Zahler, In doua moduri: un mod care nu are legatura cu teo ria catastrofelor $i unul care, pur sl simplu, afirrna ca existii. dlscontinuitati. "Dacii

.sa

(Continuare

in pag. 78)

Dr. GHEORGHE pAUN


~ALMANAH ~ ANTICI!'ATIA

73

illJ[l~rnrnr~l]rnD 1~~·L1~~£rnrn [p~I~1PrnrnI


Un croplcar al mileniului III ar fi putu'i' nota In jurnalul sau Istoric: «Spre sflrsltul secolului al XX-lea, arnenintarea epuizarll resurselor clasice de materii prime ajunsese sa fie atit de g,rava, lnclt pamlntenf au trebuit sa recurqa la examinarea celor mai lnoraznete idei, capabile sa iii conduca la ieslrea din "cri;za resurselor':-. Fara doar i?i poate, una din aceste idei care, irn vremea noastra, ar putea parea de domeniul tlteraturu de anticipatte, ii?i are originea In proiectele elaborate de profesorul Gerard O'Neill de la Universitatea Princeton, S.U.A. Datorita .antecedentelor" sale stiintlfice, ce argumentau posibilitatea trimiterii in spatlut cosmic a unor nave cu echipaj uman, complet autonome tala de Terra', el a test supranumit I?i "parintele colonizaril spatlate". Ideea de a aproviziona economia Terrei, attata In continua expansiune al, tocrnai de aceea, totodata, intr-o endemica criza de materii prime, cu minereuri selenare, pare sa fi fost desprlnsa de autorul ei din tezaurul de "scenarii" lasat rnos teni re generali ilor viitoare de "patriarhul" anticipattet $tiinlifice, Jules Verne. Ea a jost nurnai putin inversata. lntr-adevar, In deceniul VII al secolului trecut, genia.lui scriitor imaginase 0 calatorie Parnlnt-Luna cu ajutorul unui prolectl] de 8,7 tone ce urma sa fie propulsat, prin spatiul extraterestru, de catre un rnonstruos tun cu teava de 275 m. Acum, la inceputul anllor 'SO ai secolulul XX, prof.' G. O'Neill propune i?i el recur = gerea la un "tun electromagnetic", amplasat lnsa de data aceasta pe Luna. Principiul a

~rnmm£
ceea ce autorul a denumit ca fiind acceleratorul de rnasa este oarecum similar celui care perjnlte functionarea tunurilor. In locul energiei inmagazinate din explozibil, pusa In libertate printr-o oxidare cvasiinstantanee, sl care accetereaza proiectilul de-a lungul tevii, se recurge in acest caz la accelerarea in cimp electromagnetic. Catapulta cosrnica a viitorului va folosi un proces ciclic. Containere meta lice clllndrice, asernanatoare unor gigantice galeli deschise in partea din rata, vor fi lncarcate, la statla automata de excavare, cu minereuri pretloase aflate din abundenta pe Luna; dupa cum ne asigura speclallstli, solul selenar ar fi constltuit in proportie de circa 30 Ia suta din metale. Preluate apoi de fluxul electromagnetic, el'e vorfi sup use unor acceteratli lmpreslonante, atingind, pe la [umatatea "levii" tunului cosmic, viteze deosebit d'e ridicate. in acel moment, containere!e vor fi frirnate brusc cu ajutorul unor cimpuri electrornaqnetice de semn contrar. Rezul-

tatul? lncarcatura-minerata va parasi ..caldarea" i?i se va depiasa, In virtutea inertiei, rnai departs. Cum traiectoria va Ii calculata cu precizie, ea va parcurge dlstanta l.una-Pamint intr-un timp record si se va inscrie pe 0 orbita circumterestra, la 0 altitudine convenabila. Vehiculede genul navetei spatiale vor recupera cu us urtnta $i vor aduce pe Terra, CU cheltuieli mini me, minereurile selenare ce vor Iua calea uzinelar chimico-metalurgice. lntre timp, dupa frinare, containerele goale var fi indreptate din nou, printr-o devtatle, spre baza miniera pentru a fi reln-

carcate.

Cantitatea imensa de energie necesara unui asemenea praces va fi uvrata, in mod gratuit, de ... Soare. Fle Intinderi urlase, de jur-lrnprejurul bazei, vor fi amplasate colectoare fatoelectrice. Pentru a se I econ ornlst energie, i?i pentru a 0 folasi cit mai eficient pe cea existenta, planurile de constructle prevad numeraase arnanunte tehnlce capablle -sa ridice randamentul "tunului casmic". Tubul vidat este inconjurat de benzi de cupru sau aluminiu, situate la distante de numai citlva cenHmetri una de alta, ce torrneaza 0 infai?urare electrorrnagnetica. Cantainerele sint i?i ele prevazute CU 0 spiralare supraconductoare. In momentul in care se cupleaza curenful electric, infal?urarile creeaza cimpurielectromagnetice de sens contrar. Prin lnteractiunea for se asigurii sustentatta maqnetlca a conialnerelor $i accelerarea lor puternlca, in absenta oricarel pierderi de energie datorata frecarii. Chiar $i in aceste condit!l.
ALMANAti ANTICIPATIA ~ ~

74

consumul de electricitate ar Ii imens. De aceea, circuitul el'ectric nu este stabilit declt pentru citeva fracttunl de secunda in fiecare splra. Celule lotoelectrice, allate inaintea fiecarei spire, lnreqistreaza trecerea "proiectilului" ~i comanoa, prim intermediul unor microprocesoare, trecerea sub tensiune a acestela, Curentil tolositi au lintensitati de citeva mii de amperi ~i, tensiuni de 11 000 de volti. Un sistem ingenios de comutare permite 0 crestere suplirnentara a randamentului. Atunci cind containerul se apropie de 0 spira, cimpul magnetic a/ acesteia il atrage. Imediat ce aceasta a lost depai;>ita, cimpul ei magnetic i1}i lnverseaza polaritatea, iar contalnerul este supus unul nou impuls, de data aceasta de respingere. Combinatia atractie-respingere se repeta, evjdent, la liecare splra. In $fir1}it, la Irinarea containerelor goale in tunelul de revenire catre statia rnlnlera, energia cjnetlca acurnulata poate f transtormata, prin induct ie, in energie electrica, Aceasta este acurnulata in condensatori. Datorlta randamentului ridicat (70-90 la suta), precum sl conditlllor specltlce satelitului natural al Terrei (vid cvasiabsolut i?i Wi1 cimp gravitational mutt mai redus declt pe Pamint), viteza necesara peraru a ie!,>i din slera de atractls a Lunii nu este chiar atit de rId lc ata : 2,4 km/se e u nda , lata de 11 kmlsecufilda pe pamint. Ca urmare, lunqtmea totala a tubului de acceleratle ar treb u i sa lie de" n u m a i" 4 000 m, fata de 7800 m pe Piimint. instalatie experimentala cu aceste dimensiuni ar putea sa trimitii spre Terra, ne asigura autorul ,ideii ~i al unei machete tunetlonale realizate deja, 10 tncarcaturt de cite 10 kg !ieqare lntr-o singura secunda. lntr-un an, cantitatea de minereu "bricheta,f' s-ar ridica la [peste 600 000 tone. IRretul de cost at unei asemenea operatil s-ar citra sub 1 500 dolari tona, ceea

Estetica intorrnationala' este prima :;;tiinta care, cu ajutorul unor ramuri ale matematlci] ca: statistica maternatica. teoria probabltttatilor, teo ria informatiei (teoria transmiterii lnforrnatlllor, analiza i;>i sinteza semnalelor), pslhoflziologia experirnentala i?i cibernetica, vrea :;;i poate sa inlature din analiza fenomenelor estetice irtexactitatile. inconsecventa 1}i arnblquitatile promovate sub denumirea de .Jnetabll". Afirmatiile subiective, slab argumentate, des/pre originea i?i e xistenta obiectul u,i a rtistic pot Ii obiectivate, permltind criticii sa se situeze pe 0 noua linie ascendenta, in felul acesta, interpretarea fllosotlca poate deveni din nou operatlonala prin crearea acestui consecvent instrument de lucru. care poate oleri date supli-rnentars cercetarn sistemice asupra universului estetic. Premisele esteticii intorrnattonale in privinta ope rei de arta sint: Operele de arta trebuie sa poata fi descrise statistic sau probabi'listic ca 0 succesiune de semne esantionate in spattu sau timp. Operele de arta sint obiecte reallzate in mod constient de om. In procesul d.e comunlcare artistlca, acesta este "emitator" i?i "receptor" al Intormatillor estetice. Operele de arta trebuie sa contlna raporturi de ordine detectabHe i?i relatll estetice de lndeterrntnare care Ie subTermenul (Informationsasthetik) a fost utilizat prima datil de Max Bense In prelegerea Estellca modern;; (iulie 1957, Scoala tehnlca superioarii din Stuttgart).

(Confinuare

in peg, 85)

PETRE JUNIE
~AL!MANAH ~ ANTICIPATIA

ordoneaza. Acestea lac posiblla 0 descriere maternatlca, cantltatlva, a proceselor 1}i invarianttlor estetici, cu ajutorul a patru componente principale: 1. Caracterizarea operei de arta ca lntormatie estetlca codiflcata, cu ajutorul unui repertoriu de semne. Poate Ii tundamentata ~i studiata prin intermediul unei teorii generale a semnului (serniotica). 2. Procesul de receptare estetica este un proces de cornunlcatte rntre .ernltator" :;;1 "receptor", iar obiectul artistic reprezinta un punct de tranzltte. EI poate Ii descris de un "model intormational", cu ajutorul teariei maternatice a informatiei. Forrneaza 0 preocupare tundarnentala a estetlcf lnformatlonale actuale. 3. ;,Toate ca racteristici Ie cantitative ale opere; de arta trebuie raportate la parametrii umani anallzatl de psiholiziologia informatlonala. Aceasta turnlzeaza criterli prirnare Ilegate indisolubil de procesele analitice ale esteticii inlormationale. 4. In masura in care unele aspecte ale procesului artistic pot ti deduse prin calcul, ele pot Ii algoritmizate ~i aplicate CU ajutorul computerelor, folosind teoria automatelor. Legitatea tnterna a rnodiflcarllor temporare face obiectul sociociberneticii. inceputurile unei estetici riguroase pot fi gasite la Hegel, care, in Prelegerile de estetica, utlllzeaza 0 serniotica sernantlca si 0 estetica prag-' rnatica. in continuare, prezentarn succint cite va din instrumentele d:e analiza ale esteticii inIorrnationale actuale.

tI

75

TEORIA

SEMNELOR

Cercetarea ontologiei :;;i a modului de tuncuonare a. semnului constituie 0 problema centrals a teoriei ounoastertl :;;i a teoriei comunicatlei. Semnul este 0 reprezentare rnaterlala care indica altceva decit pe sine insusi. Mai multe sernne alcatuiesc 0 rnultlms cu elemente cunoscute macar partial, atit codificantului cit si decodificantului. Reprezentarea rnateriala a semnului nu are importanta, ceea ce intereseaza semiotica este semnificatia relatlonala intre exlstenta, constiinta ~i semn. Orice reprezentare materiala poate tunctiona ca semn daca se incadreaza in aceasta relatie triadica. Semnalul reprezinta purtatorut fizic al oricarui semn. EI nu poate fi purtator de semn decit in raport cu 0 codificare ~i dacodlficare cons ttenta. Nu axista nici un sernnal care fie deja, prin el jnsusi, un semn, ~i reciproc. Intre semn :;;i semnal nu este stabilita 0 relatie untvoca de determinare, deoarece el poate fi transmis fol,osind 0 clasa de purtatori. Semnul este, a~adar, un invariant al acestei clase. Mai multe semne cu

rea :;;i constituirea supersemnelor are loc in arta pe trei nivele: a) cel al infrasemnelor elementare; ele nu pot fi supersemne in contextul respectiv; b) supersemne cu grad de codificare medie; sa obtin prin echivalarea clasei anterioare; c) supersemne cu grad maxim de codificare; ele nu pot fi subsemne in contextul respectiv. Dimensiunile esentlate ale semnului sint: - functia sintactica indtca relatla in care se ami un semn in raport cu alte semne din aceeasi ctasa :;;i natura acesteia. - func\ia semantica - indica sernnificatia semnului. - tunetla pragmatica - indica modul in care semnul este lnteles de catre expeditor sau receptor. Functia stntactica a semnuI'ui poate fi urmartta sub aspect statistic, constructiv ~i semantic, tunctta sernantica sub aspect statistic :;;i pragmatic, iar tunctia praqrnatica este caracterizata de aspectul statistic ~i constructiv. TEORIA MATEMAlilcA FORMATJEI A ,IN-

sa

sau independenta pot alcatui un complex unitar. sub forma unei ctase de semne, dind nastere unui supersemn. Supersemnul contine aceeasi cantitate de tntormatte ca orlcare dintre subsemnele ce i-au dat nastere, dar ea este mai vaga. Un supersemn este simbolul unei clase de subsemne, 0 sinteza a acesteia. Procesul de trecere de la mal multe clase de subsemne la 0 clasa de supersernne se nurneste superizare. tn general, superizarea este crientata caIre eloiminarea lntormattllor nesemnificative. Recunoa:;;te-

sernnltlcatie

cornplernentara

Nottunile fundamentale sint cele de .comimlcare" :;;i de cantitate de lntormat!i. 0 comunicare are ca substrat fizic un semna!. Acesta poarta 0 cantitate de semne. Continutul comualcanl consta in desprinderea unei semnlflcatu a strulut de semne receptat. Gradul de coincidenta intre semnlficatla semnalului emis si- ceaa semnalului receptionat indica condi\iilede propagare a inforrnatiilor prin canalulde transmisie :;;i' posibilitatea de echivalare a repertoriului de semne folosil. Daca i'n canalul de transmisie a inforrnat illor perturbatille depasesc 0 anurnrta limita, sau daca echivalarea claselor de semne ~i supersemne lntre emitator s i receptor scade sub un anumit nivel, cornunicarea nu rnai este posibila. Fiecare comunicare este 0 alegere dintr-un repertoriu de cornunicari posibile. Valoarea ei este cu atit mai mare cu cit creste repertoriul de aleqere. Ma s ur a inf o r m at Iet face abstractie de tunctia semantica si praqrnatica a comunica r!i s i descrie cantitativ

acest repertori u. Daca 0 comunicare rotoseste un cod cu numai doua semne, ea se numeste binara. Matematic, se poate demonstra ca orice codlticare poate fi echivalata cu 0 codificare binara. lntorrnatta este caractertzata obiectiv de 0 valoare cantltativa si subiectiv de 0 valoare catltatlva. Latura subiec tiva a informatiei nu poate fi perceputa decit daca se cunoaste clasa de supersemne ce se poate alcatut din clasele de subsemne conttnute de comunicare. qeoarece cantitatea totala de in.torrnatie continuta de 0 comunicare este suma informatiilor tuturor nivelelor de subsernne :;;i supersemne, rszulta ca inforrnatla subiectiva este mai mare decit cea obiectiva. As ada r, superizind, putem obtine 0 cantitate rnai mare de inforrnat ll decit limitindu-ne ta ruvelul claselor inferioare de sernne. tnformatia obiectiva a unei cornunicarl este informatia totala conttnuta de primul nivel de semne care nu pot fi considerate supersemne. in informatica, se toloseste :;;i un alt mod de a caracteriza cantitatea de lntorrnatie eon\inute de un semn. Intui,tiv, putem admite ca in cadrul unei cornunicari nu toate semnele aduc aceeasi cantitate de tntormatts. Se. nu-. meste rsdunoanta marimeai,'(
J'\_' R '" Hmax(Z) H(Z)

Hmax{Z)

76

unde H max (2) este intormatia maxima posiblta de a fi transmisii cu ajutorul unui semn, iar H(Z) reprezlnta intorrnatta etecttva transrnisa de aceiasi semn. Se numeste surpriza a unei tntorrnatf raportul dintre intormatia contlnuta de un semn sl valoarea de asteptars a acestei inforrnat!i. Valoarea 'de asteptare a unei intormatil este data de probabilitatea estimativa de prezenta a unei Informat!l intr-o comunicare. Se numeste preqnanta unui semn produsul dintre valoarea sa de surpriza :;oi treeventa relativii cu care apare. intormatte nu poate exista ca atare decit oaca ea se afla in relatil cel putin sintactice cu alte informattl, atcatuind irnpreuna cu acestea un sistem de intorrnatii.

ALM'ANAH ANTICIPATIA

.~ ~

1n cazul proceselor de producere a sistemelor de informatte estetice, se disting: a) procese negentropice, care realizeaza a crestere subiectiva a ordinii statistice a semnului. EI'e predornina in taza conceptuala a productiei estetice. Se obtin prin crestsrea pregnantei sintactice. b) procese entropice, care provoaca 0 scadere a inforrnattei obiective. Ele caractenzeaza faza de receptare a procesului artistic ~i rnaresc vatoarea informatiei subiective prin cresterea dezordinil, valorii de surpriza, improbabilitalii. ' PSIHOFIZIOLOGIA INFORMATION'Ai..A Psihofiziologia intorrnationala cerceteaza modele de canals specializate oentru transmisii d'e lntorrnatlt intre organele senzoriale ~i constiinta, estirneaza capacitatue de perceptie ale organelor senzoriale cu ajutoruffeorlei intorrnatlel si al teoriei codlficarii. AsUel. au putut fi determin ali parametri ca: - timpul de persistenta al memoriel de scurta durata: T = 10 s. - capacitatea creierutui de a prelua intormattt la nivel constient: ~ = 16 biti/s. - capacitatea totala de Inmaqaztnare a memoriei de scurta durata: MSk'= 160 bll'lis. Deoarece fluxul inforrnattonal care parvine omului prin organele sale senzoriale este de ordinul 107 biti/s., creierul urnan toloses te diferite procedee pentru a reduce acest volum de intormatll la un Hux de 16 bitt/s., care poate fi analizat constlent. Aceste procedee slnt: - curgerea direeta a informaliei in subconstieat: - superizarea invarianta la nlvetul organelor senzitive ~i de-a lungUlI traseelor nervoase; forma rea redundantat subiective, care defineste i,ntorrnatia utila dintr-o comunicareca fiind proprie fiecarui receptor in parte ~i depinzlnd de capacitatea sa de superizare: ea poate fi realizata prln: 1) stocarea informatiei, procedeu prin care un esantion de intormatlt este tnrnagazinat in memoria de scurta durata !ili analizat apoi cu viteza de prelucrare disponibila
~ALMANAH ~ ANTICIPATIA

in rnornentele imediat urrnatoare; 2) acomodarea informatlonala, care este metoda de rnicsorare a unor fluxuri de ililformatii, caracteristice tuturor acestora; 3) superizarea ta nlvel consnent, cea care ouce la forma rea de supersemne, pina cind' acestea pot Ii inmagazinate in memoria de durata (0,5-0,7 biti/s.)
r

tea receptorului de a folosi superizarea catre nivele tot rnai ridicate deterrnina accesui sau la sensurile cele rnai protunde ale obiectului de

arta.

APLlCAifll ALE ESTETICII INFORMATIONALE Cu ajutorul instrumentelor teoretice descrise ptna acum, si ai, altora, s-au putut deterrnina - trei faze distincte ale procesului de perceptle estettca: 1~ faza, selectivii reprezinta prima treapta de contemplare estenca. Ea se desfasoara la nivelul intrasernnelor 'elementare. Deoarece fluxul informational este prea mare, se ia decizia trecerii in taza urmatoare. 2) faza sinteticii este momentul in care detectarea unor relatii de ordine esteticii permite crearea de supersernne. Superizarea se aplica de atitea ori cit este nevoie pentru a se ajunge la un ttux de 10-20 bili/s. Capacita-

3) faza analiticii este 0 reina contemplatorului la nivelul tazei selective, in scopul determinart] capacitaIii artistului de a minul infrasemne pentru crearea de supersemne anticipate. Deoarece procedeul superizarii nu poate fj, univac, clasa de supersemne la care a ajuns artistul ,prin crearea oblectutut de arts nu coincid.e niciodata cu clasa de supersernne la care ajunge contemplatorul. Acesta este motivul ambiguitalii criticii tradittona!e de arta. Din punct de vedere informational, cantitatea de inforrnatil se situeaza intre doua limite extrerne: a)originalitatea totala, care se poate atinge atunci clnd redundanta este nula: deterrnina un slr de semne complet irnprevizibil, al carul sens este total ininteligibil: b) banalitatea pertecta , care se Infilneste atunci cind ' redundanta se apropie de valoarea maxima. Necesita un

toarcere

-,

!
-

~J~{ 1=
I

!!

L
I

+- f--

- 1--

f-- -1-I

-r i-I--I-.
I

f-- 1- j-I-I-~
I- ~+-I-I-l-

1.1 I V VV ~f-Jl/ 1//'/ l/ ~t/t/7 r/V I/'/rs;:"""


[/ !/
f- l-

..... ~I-J-.~I-

-~ ~i-I-I-

f-- I-I- ....... I-f-

I-f-r

t-r

"" -, "V
I

r"~ 1'\." V/
V 1.17

1/ 10- Jf'\ ._'" 1-1- f'J' ' r V


'\ ~ I"- ~

,~.... v:

~~~" " "


I-

f-

'/ I r 1/7/7

~/77
I

V/._,

~,
f"...'

I"

I t

77

etort minim pentru receptare, dar nu aduce nirnic nou, Recundanta subiectiva prezinta un aspect individual, dependent de cultura individului si un aspect colectiv, deter~inat de gradul de cultura al sO,cietalii. I,ntre originalita tea totala si banalitatea pertecta se disting nuante ca: neplacut, interesant, fascinant, armonios, neutru si. din nou, neplacut. Spre deosebire de estetica analitlca, care se praocupa de critica obiectului de arta in !aza finit~, estetica generatwa studiaza procedeele prin care reprezentarile materia Ie pot deveni obiecte estetice si pot erea stan de contemplate crrcurnscnse lor. In sensul acestei estetici, procesul creator contine 0 taza conceptuala ~i una realizatorlca. Datorita acestei stiinte interdis~il?linar~, a devenit posibila, In ultirnele decenii, tolosirea computerelor in faza reatizatorica, ca un auxiliar pretlos. Folosirea computerului se poate face in trei feluri: a) computerul respecta cu strlctete programul implementat, fiind un urmas direct al instrumentelor traditionale de creatie artistica:

b) computerul dispune de criterii estetice [rnpternentate ~i de generatoare de numere aleatoare, care sint convertite in inforrnatf estetice ~i selectionate cu ajutorul acestora; c) calculatorul detecteaza relatiide ordine dintr-un repertoriu de obiecte artistice contectlonate de om :;;i Ie transtorrna in criterii dupa care, cu ajutorul generatoarelor de numere aleatoare, se procedeaza la fel ca in metoda anterioara. De asemenea, se pot folosi ~i alte metode de generare a unor variabile aleatoare 1010sind procedee fizice adecvate.

TEO RIA
(Urmare

CATASTROFElOR

din pag. 73)

CONClUZIl

lWj [fll - HfP fJ~~I


lH Ij HPT 1'-\-4

._--11 78

.J

~; j~

-1'

Estetica intormationata se preocupa in special de functiile sintactice si sernantice ate semnelor. De 'aceea, este po~ sibila 0 alqoritrnizare a criteriilor ei, care slnt necesare in mod obiectiv, dar nu suficiente in mod subiectiv. Acest tip de estettca nu face deci inutile alte tipuri de critica tradltionala , ci Ie ajuta, selectind lntr-o maniera cuprinzatoare dar terrna. Considerarn, de aceea, ca ea nu dezumanlzeaza procesul de critica, nu ellmina omul, ci doar il ajuta. Acest lucru este valabil ~i pentru procesele de constructte a obiectelor de arta, unde calculatorul nu "creeaza" in mod efectiv, dar poate . efectua munca ,foarte laborioasii a transpunerii artistice in practica, lasind artistului posibilitatea de a se preocupa de aspectele conceptuale ale muneii sale. La fet ca ~i in estetica anatitica. in estetica generativa comouterul poate lipsi, dar este nelndoielnic ca reprezinta un mare ajutor. Computerul, rnatematica ascunsa ina untrul sau, nu elimina nici criticul, nici creatorul de arta', nu incearca sa se irnpuna exhaustiv, deocarndata ocate fi ignorat, dar se anunta un coneurent ioia] pentru cei ce-i sint c us rna n l. Deoarece, din punct de vedere al literaturii s tiintifico-fantastice pot fi depasfte multe din prejudecatile $i reticentele legate de estetica intorrnationala. propunem toloslrea ei in acest domeniu, in vederea tructtticarii avantajelor pe care Ie poate oferi .

Lttf 1*1-+

±ffj

AlEXANORU UNGUREANU

ipotezel'e sint Iuate in interpretarea totala, atunci supratata-vlrt este in realitate o parte a ipotezelor !?i teorema lui Thom nu [oaca nici un rol in d'educerea ei (a suprafetel). Daca se ia interpretarea partiata, atunei folosirea teoremei lui Thorn este neleqala, deoarece teorerna nu irnplica ceea ce Isnard si Zeeman aflrrna ca ea face.' In ambele cazuri, rat ionarnentul este eronat." Vehementa autorilor este atit de mare, Incit a Ie repeta cuvintele poate parea 0 birta. Pe de alta parte, nu am citit ntcaleri 0 atlt de dura luare de pozltte impotriva unor ap l lc at ii ale matematicii. Chiar daca asemenea lucruri se mai spun uneori, ele nu se scriu :;oi chiar daca se scriu, nu se tlpa re sc. De \ data aceasta, ele au fost nu numai tiRari,te, ci, chiar retiparite. In finalul pledoariei lor, Sussmann :?i Zahler construiesc un model al razboiului de numai clteva rind uri. compus din doua ineqalitati ~i douii egalitiiti intre variabile, nici rnacar intre functii, :?i cu care ei obtin rezultate net mai relevante decit cele pe care Isnard s l Zeeman Ie obtin cu ajutorul unui complicat ~i greu compreheneibll model de teo ria catastrofelor. ~a cum se intimpla intotdeauna, probabil ca adevarul se gase:;ote ~i de data asta in media res, la mijlocul lucrurilor, nici entuziasmul necenzurat :;oi ni<!i negarea completa probabil ca nu-si au obiect. Matematiciarnul Martin Golubitsky i:?i inchele astfel 0 recenzie la 0 carte de prezentare a un or aplicatii ale teoriei catastrotelor: .Teorla catastrotelor a avut 0 perioada de euforie iniliala cind matematicienii au fost curtest, iar nematematieienii au fost excesiv lrnpreslonatl de ceea ce s-a, afirmat despre ea. Mai tirziu a existat 0 riposta trnpotriva acestor extravagante ~i indoiala a fost aruncata Irnpotriva oricarei utillzari irnaginabile a teoriei. Speranta mea este ca Intelepciunea colectiva privind teoria catastrofelor se va dovedi elastica ..." Ultima aflrmatie dovedeste c a a c e a st a lnt e l e p cf u n e exista ...
ALMANAH ANTICIPATIA ~ ~

INSOLITUL

IN NATURA
ile de gaze (indeosebi qaz metan), titei sau ape sarate de zacamtntut sub presiune, in drurnul 'lor ascensionar spre supratata scoartel, intilnesc strate subterane de apa dulce sau cniar sarata, pe care 0 antreneaza pe fisuri sau plane de falii in sus. Apa inmoaie stratele marnoase ~i argiloase pe care Ie lntilnes te in drum :?i tormeazanorot, asociat cu gaze sub orestune, care, ajungind la supratata. pe un canal central, se revarsa sub forma unor torenti ce se raspindesc ,in jurul unui punct formind 0 ridicatura In centrul carela se atta un mic crater (cu larqirnea de la citiva centirnetri pina la citiva metri, uneori pina la 100 m). Clnd norojul este mai viscos, ridicatura are forma cornea (7-8 m inaltime la Piclele Mari, 45 m in Peninsula Kerci U.RS.S.), cind este fluid, are forma unei calote sferice, lar ctne ernana nurnai gaze, torrneaza gropi in. care acestea barboteaza. In afara d'e interesul lor stlintlflc, vulcanii norolosl, in special cei cu noroiul sarat. pot avea 0 importanta actiune terapeutica In tratamentul reumatismului.

Una din curiozltatlle reliefului talrH noastre 0 reprezinta, indoiala, vulcanii noroiosi. rasplndtti indeosebi in Subcarpatll Buzaului (intre Berca ~i Arbanas], formind un peisaj unic prin tnaltlmea conurilor (9-10 m) ~i rnanifestarea eruptiilor din craterele largi, numindu-se aici pic'le, tteroatort sau saratur,i (in Moldovaochiuri, in Oltenia - bolboroase, in Transilvania - salte), Dar sa cunoastern mecanismul care da na~tere unor asemenea forme curioase ale relieful'ui terestru. Asa-nurnit!i vulcani noroiosl nu aUI nici 0 legatura cu tenornenele vulcan ice proprlu-zise. Chiar daca in unele regiuni cu adevarat vulcanice (de exemp'lu, in Islanda, Noua Zeelanda, Iitalia, America Centralia etc.) apar uneori rnanlfestari asemanatoare, acestea sint doar ce'le care au gaze de origlne magmatica. Vulcanii norolosl sint deci eruptii de norot mal brusce sau mai lente, care au loc in zone petrolifere sau gazeifere, fiind in legatura, genetica cu stratele purtatoars de hidrocarburi Mei ~,i gaze sau nurnai gaze) din adtnpime, in special cu cele in curs de degradare. In regiunile petrolifere sau gazeifere, ernanati-

tara

Calitatea extraordinara a nisipulu] de a scoate tot fe'lul de sunete este cunoscuta inca din antlcnitate. Mauscrise stravechl din China au pastrat unele din. primele marturii scrise ale acestui tenomen, "lin paginile lor ingalbenlte de timp se vorbeste despre un «deal all nlsipurilor ctntatoare-. intr-una din provlmclile Chinei. Nisipurile de pe versantli lui erntteau sunete neoolsnuite. Gindl oamenii treceau prin aceste locuri, sunetele emise capatau 0 tarie deosebitii" . Acest fenomen surprinzator era cunoscut :;;i de catre arabii din sud-estul Egiptului. Martorii ocular] 11descriu astfel: "Era seara. Caravana se oprise in mijlocul unor nesflrstte barcane, slruri de valuri de ntslp, cit cuprinde zarea.Soarele apusese ~i peste pustlu s-a lasat valul negru al nOP\1ii. Era 0 lini~te· desavir~ita, care rareori era tulburata de zanqanltul veseliei, de tornajtut animatelor ~i vorbele inabusite ale oamenilor. Pe naastsptate, din pustiu, rabufni un sunet care crestea cu repeziciune. Forta lui era am de mare, tnctt oamenii speriati de zgomot au fost nevolti sa se, apiece "mull peste altul ~i sii~i strige la ureche, pentru ca ajttel vorbele
~ALMANAH ~ ANT,ICIPATIA

se pierdeau in aero Curlnd, la vuietul acesta se adauqa 0 rnuzica provenita din alte surse, puse in actjune de cel ce tulburase initial linistea. Printre zgomotele care ;'eneau din pustiu se puteau uneori distinge sunete de violoncel, de contrabas sau de fagot. Acest cor supranatural a rasunat neintrerupt timp de cinci minute, dupa care s-a asternut din nou 0 liniste desavlrsita". Populatia bastinasa credea ca sunetele sint produse de spiritele desertulul ~i pe seama lor arabli pot sa istoriseasca 0 multlrne de povesti rl fantastice. Nisipurile sonore sint cunoscute mal In toate palilide lumii cu zone lntinse de nisip. In U.R.S.S., aceste nisipuri se lntitnesc in regiunea Pribaikallie, de pe Ilitoralul de linga Riga, cit :?i pe malurile Niprului, fiind descrise rde S.V. Obrucev, De asemenea, acelasi autor a avut prilejut sii intltneasca nisipun "cintatoare" in regiunea Bostov, linga Tlmleanskaia, Aiei, pe malul sting al riului Tlrnla, Ia confluenta cu Donul, se intinde 0 mare cimpie de nisip, acoperita de kuciuguri - aglomerali mici de nisip friabil, in forma de movilite. Intr-o zi arzatoare de iulie, trecind la 0 dlstanta de 5-6 m

79

INSOLITUL IN NATURA
de malul riului Tim'I'a, s-a observat ca ta fiecare pas nisipul raspunde cu un sunet strident, asernanator tlpetelor. O.K. Makarevski, calatorind pe malul Terski, in peninsula Kola de pe ma'iul M. Albe, a observat ~i el ca la fiecare pas nlslpul raspundea cu un zgomot tOI mai puternic. La acest zqomot se adauqau anumite sunete semanind a plins cu suqhiturl, care apareau cind ridica piciorul din nisip. Calatorul mai istoriseste: ,,0 ratala de vint a stirnit nisipul ~i in [urul meu totul a prins clnte, sa rasune. Era uluitoare cu acest priiej puritatea sunetului, care arnintea toarte mult de rnodulatilte unui flaut sau de nuanta "piano>' a note lor acute ale unei orgi. . CTnd treceam cu palma pe supratata nisipului, se producea un zgomot asernanator vuietului unei mici sirene ... Saculetul in care luasem 0 proba de nisip parca latra cine 11 atingeam. La 0 lovitura data cu pumnul, nisipul raspundea printr-un zgomot puternic ..." Este interesant de semnalat ca nisipurile din deserturi :;;i cele de pe htorat rasuna fiecare in felul lor. Daca unele se caracterizeaza prin tonuri mat joase, aflate i,n limitele octavei mici, altele au ca specific sunetele inalte in limitele octavei a doua s i chiar a treia. Cu privire la cauzele producerii acestor .melodl!" ale nisipurilor, pararlte slnt diferite. Unii oameni de stnnta presupun ca sunetele sint generate de frecarea reciproca a milioane . de granule pure de cuart in timpul miscarii. AI\ii afirrna ca aceste sunete se explica prin dilatarea ~il comprimarea granulelor, provocate de rniscarea 10L Aceste oscllatll sTnt transrnise aerului existent Tntre granule. Cu totul deosebita este explicatia ernisa de cercetatorul englez R. Begnold, care considera ca rusipurtle iclnta datorita taptului ca, Tn timpul miscaril, pe supratata granulelor de euart apar sarcini electrice. EI presupune ca aparltia sarcinilor electrice este legata de prcprietatile piezoelectrice ale acestui mineral. Dupa cum se s tie, cristalele de cuart formeaza prin presiune, la supratata, 0 sarcina electnca. care nu este altceva dec1t 0 rnanltestare a piezoelectrtcltarl]. experienta intersanta a fast facl.lta tn 'Iaborator. S-a luat nisip obisnuit de riu, s-a uscat sl s-a curatat de corpuri straine , dupa care s-a introdus lntre doua plaGil ale 'unui condensator. Folosindu-se 0 masina electrostatica de tip scolar, s-a produs electrizarea nisipului. varstndu-se acest nisip tntr-o batista de rnatase s-a putut observa ca prin comprimare Tn rnina nisipul emite sunete. Deci, prin aceasta experienta se contlrrna rolul incontestabil al sarcinilor electrice de la supratata granulelor de cuart Tn explicarea sunetelor emise de nisipuri. Este, totusl. de rernarcat.ca numai nisipuri'le friabile au calitatea de a emite sunete. Se poate presupune ca sarclnile electrice de Ia supratata conditioneaza nu numai .ctntatur nisipurilor, dar ~i mobilitatea ~i caracterul lor friabi!.

sa

Uneori se produc fenomene in aparenta inexplicabile - rluri care GlJrg tn sens invers. Expl'icalia unei comportari am de stranii a unor riuri nu este prea greu de lnteles. Aceste riuri unesc do obicei doua tacuri pe parcursul lung al albiei lor. Daca din tacul care da nastere riufui apa se scurge printr-un ponor (canal carstic), acest riu poate sa lnceapa a curge Indarat, Daca 0 atare schimbare a directiel are loc iarna, ea este Insotita de 0 spargere zqomotoasa a ghetei. Asemenea riuri formate Tntre doua sau mai rnulte lac uri se gasesc in numar destul de mare Tn zona nordica a RSFS Rusa. Daca pe fundul albiei unui rlu exlsta ponoare, pe timp de seceta Indelunqata ape curgatoare, poate dispare; un exemplu bun in acest sens este cursul superior al Dunarii (Muntii Padurea Neaqra), cind pe vreme secetoasa apele batrilnului, Danubiu sint cornplet absorbite de ponoarete de I1nga orasul lrnmendingen. Aici, pe ' 0 distanta de peste

13 km, Dunarea curge pe sub parnlnt, dupa care iese la supratata sub forma de izvor puternic. De asemenea, rTrul Timovo, care se varsa in marea Adriattca, la 20 km nord de Triest, curge pe 0 dlstanta rie c1teva zeci de krn prin canale subterane a zonei calcaroase de aiel. Un alt exemplu ni-l otera rTul Suuk-Su din Crimeea. EI, primii 4 krn Ii strabate printr-un canion Tngust, dupa care dispare, scurgindu-se printr-un canal carstic. Abia dupa cltiva kilometri, el reapare la supratata, formTnd izvoareie riului Ciornaia. in regiunile ce prezinta asemenea renomene, constructlite hidrotehnice (canate. baraje, ecluze) riaica greuta\i deosebite. Sistemele carstice, pe de a parte, pot fi cal de scurgere a apei, iar pe de alta parte, ele pot sa inunde pe neasteptate teritorlile Ilmltrote.

Or. CONSTANTIN NEOElCU

'80

ALMANAH ANTICIPATIA

~ ~

INSOLITUL ~IN NATURA

Observalia

cercetatorului

Jean

Koechlin

"La 21 mai (11924), rna aflam - catre orele 18 - in gradina mea din Bitschwiller, pe valea Thur-ului. Vremea era calda :;;i apasatoare. Am observer cum se tormeaza un nor, pe cerul senln, deasupra satului. Norul a sflrsit prin a acoperi aproxirnativ 0 optime din supratata ceru'I'ui vizibil intre munt], Era, prin urmare, un nor relativ mic :;;i parea prea putin arnenintator. De la 0 vreme, a lnceput sa cada ptoala. M-am retras in casa :;;i m-am asezat la 0 fereastra, observlnd ~ In continuare norul. Un (ulger alb 1,1strabatu lndreptindu-se spre sol. In oursul coborlrii, fulgerul s-a inqrosat. rnicsorlndu-si viteza, a devenit galben, apel rosu aprins. EI s-a transformat, in cete din urrna, tntr-un glGb de foc, de dimensiuni apreciabile, care lasa In urma sa 0 trena de scintei rosii. Coborirea acestui glob incandescent a continuat, foarte lent, pina la distanta de cca 2 m de sol, la vreo 50 de metri de fereastra mea; ajuns aici, globul a explodat, pe neasteptate, cu un tunet sec :;;i violent, pierind fara urrna.." . - Referinta biblioqratica (1), paq. 6~ 7. Observatia profesorului Ignazio Galli

I.e.n.

~ie cite va secunde sl, apoi, a dlsparut dintr-o data. (Amlncercat s-o schitez pe hlrtie, dupa trecerea furtunii). Acest fapt trait, oe care nu-t pot pune la lndolala, scapa Ipotezel restorescentei ;;i rna face sa presupun, mai deqraba , ca 0 mare cantltate de particule materiale, incandescente, au cobortt, In atmosfera, dupa 0 dtrectie verticata, ca urrnare a rarefierii Instantanee a paturli de aer ce Ie sustinea ..." - Referin~a biblioqratica (1), pag.7. o expllcatie putln cam nalva - sl depasita azi - care, totusi, are meritul de a fi incercat - cu cea 8 deeenii in urma - sa Impras tie misterul (nici azi totalfamurit) din jurul enigmaticelor fulgere globulare ... Constderatiuni asupra fulgerului globular extsta $i In tucrarea lui Aristotel "Meteorologica" (cartea III, II); reamintim ca marele lnvatat elen si-a efectuat observatlile In secolul IV Seneca face referiri la operele lui Posidonius, care a trait in seeolul I i.e.n., atune; cind vorbeste despre fulgere. Posidonius impartlse fulgerele in ~ase clase, dintre care una era cea a fulgerelor globulare. Cea mai timpurie descrlere a unuir fenomen de genul fiJlgerului globular a tost gasita in lucrarile lui Gregoire de Tours (secolul VI e.n.) Aparitia - 0 "sfera de toe" - a speriat de' moarte membrii unei procesiuni, oe se desfasura pe strazue orasulut, fiind considerate de croniear ea 0 prevestire. Croniea anqlo-saxona mentioneaza , In prima saptamina a anului 793 e.n., 0 puternica turtuna, In timpul carela, in afara unor fulgere in zig-zag "obi~nuite" (e adevarat, neob;~;nuit de luminoase), au fost vazuti ;;i mai multi "dragoni zburatori". Un memorialistfrancez din secolul XV relateaza ca In dormitorul tinerei Fran90ise Diane a patruns, in seara nuntii acestela (3 martie 1557), 0 "flacara zburatoare" (Du Bellay, "L'Astronomie", 5, 311; 1886). Aparltia "a oat 0 roata" prin camera, apoi, apropilndu-se de pat, a aprins cearsafurile si parul tinerei mirese . ..Anul 1609 ... De asemenea, In luna octombrie. In ziua de 24, In orele serii, s-au vazut ca doua stele care se luptau tntre ele, iz,gonindu-se pe rind eu fulgere $i tunete, care au produs mare groaza muritorilor". (Wolfgang von Bethlen: ,,!'-listoria de rebus Transsylvanicis", ed .11,t.VI, pag. 536, 179;3, Sibiu). - Referinta bibliografica (2), pag. 337. lata si 0 recenta descoperire "de arhiva", foarte interesanta, data publicitatii de AI. Stefan la lasi, (3). Este yorba de un material "de

.Furtuna din 9 septembrie 1877, care ,produsese - ta Castelgandolfo - un glob fumeqator, ce ~ mai tlrziu - a explodat, invada Velletri 0 [umatate de ora mal tirziu ... Aerul era agitat; in tubul barometrului, rnercurul se zbatea ca ~i cum instrumentul ar ti fost scuturat de cineva. Fulqerele, toate in zig-zag, aveau 0 puternlca culoare pur,purie; am mai notat, cu !'limire, ca urma Ilor Iuminoasa, putin esternpata, rarnlnea lnvlzibila In atmosfera, mai multe secunde. Mai multe persoane, obvservind fenomenul, au venit sa-mi ceara 0 explicatie, pe care - dealtfel - nu am fost In rnasura le-o dau ... Dar unul din aceste fulgere a prezentat 0 particularitate inca :;;i mai dificil de expticat :;;i - probabil - extrem de rara, clki nu am reu:;;it s-o aflu identificata :;;i elucldata de nimeni. Este yorba de un fulger usor ondulat :;;i aproape orizontal, tot de culoare purpurie, care a peralstat, "desenat" in aer, timp de dOUB sau trei secunde. Apoi, fulgerl!ll a coborit spre orizont cu cca 5 grade, mentlntndu-se paralel cu pozi,ia initiala !ii pasttindu-sl exact acelea!iiondula,iuni (sublinierile apartin prof. Ignazio Galli). Am inchis ochii, temlndu-ma ca sint prada unei iluzii; panglica lurninoasa, ceva mai palida decit I'a lnceput, a rarnas In noua sa pozi-

sa

<::;,Jl"

~ALMANAH ANTICIPATIA

81

INSOLITUL

IN NATURA
~ind din ea. Analiza probelor (presupunind ca datele date publicltatll corespund realltatli) pare a confirma ipoteza conform carela pratut ~i par, ticulele ce com pun norul provln de la eruptli vulcanlce recente din Zair ~i Noua Guinee. Dar, tocmai cind credeam ca totul este limpede, presa, (7), ne-a adus 0 noua stlre - fierbinte care ridica mult mal multe semne de intrebare. Atlarn, astfel, ca "un al doilea nor misterios inainteazii in straturlle inalte ale atmosferei, in nord-vestul Statejor Unite", Acest nor "a fost descoperit de catre cercetatorii de la Universitatea din Wyoming, cu ajutorul unui balon-sonda, echipat cu aparatura permitlnd detectarea de particule uttratlne". Asernanator celui descoperit de catre meteorologii [aponezi, la sfirsitul 'Iunii lanuarle a.c., noul .rnusafir zburator' are ~i c1teva trasaturi distincte dernne de luat in conslderatte: astfel, el .se compune din particule mai fine sl mai concentrate ~i inainteaza la 0 altitudine dubla fa\a de prirnul" (deci cca 36 km). .Daca primul este de orlqine vutcantca, cel de-al doilea se afla la 0 inaltime prea mare pentru a fi emis de aceeasi sursa", a afirmat James Hosen, protesor de fizica la Universitatea Wyoming, (7). Oesigrur, afi rmatla ,profesorului Roseneste interneiata pe observatli rnlnuticase, nu doar ale acestui fenomen; totusl, ea ridlca mull mai multe Intrebari decit rezolva. care este originea norului? Cum de a aparut tocmai acurn? Este, realmente, 0 "premiera absoluta" sau nu? fie, oare, verba de un fen omen geofizic sau cosmic foarte rar, dar totusi i,ntilnirt la scera istoriei socletatll ornenesti? fiie, oare, o manifestare complet inedita? Ori este rezultatu] nefast al unui experiment secret destasurat cu vreun nou tip de arma ecoloqica? Peate ca, in viltoarele sa pta mirni, 0 vorn stl.

senzatte" tansat pe prima pagina a gazetei "Albina Homaneasca", nr. 71 din 9 sepfembrie 1837. AI. Stetan are, indiscutabil, dreptate: relatarea Ij~i pastreaza, nesttrblte, interesul stiintific ~i caracterul de eveniment exceptional ~i astazl. Desl nu imparta~im ~ in intregimeoplnia cronicarului modern resean privitoare ra natura aparltlet. redarn integra'! - dupa d-sa - aceasta sttre, uimitor de ,proaspata Ia venerabila-i virsta de 145 d'e ani, lmpreuna cu arhaicul parfum al publicisticii epocii ... ".~ ii tassy. (In) Noaptea de 29 spre 30' august trecut s-au vazut din deosebite locuri ale tarii de sus in Moldova, un meteor sau aratare fizica despre care Impartasim urrnatoarele: ziua a [ost senina' :,;i caldura ptna la 24 grade Romiur (ila umbra) cind pe ta unsprezece ceasuri (noaptea) s-eu vazut chiar deasupra Miinastiri,i Nleam\ un glob· luminos de forma steroldica, lungii'ret, in martrne de douasprezsce palme. Acest meteor se cobora in atmosfera in directie obllca (chezis) spre apus, incet pe deasupra og,razii Ililanastirii, luminind toate poenile cu foarte vie :,;i!sclipicioasa lucoare :,;i slo'bozind scintei care lumina ca ale stelelor cazatoare. Din par\ile invecinate cele de aproape, precurn Tg. Nearnt , sa parea cum ca Manastirea ar fi arzind. Acest meteor s-au observat ~i de la Dorohoi la acelas ceas". Dar, iata, in incheierea acestei spicuiri de fapte inedite, observate in oceanul aerian al planetei noastre, 0 noua ipoteza a cercetatorilor sovietici, cu privire la natura :';'i originea fulgerului gl'obular, (4). "Fizicienii sovietici au emis 0 ipoteza potrivit careia ful'gerul globular nu reprezinta altceva decit plasmoizi - Incalziti pina ta temperaturi foarte ridicate - expuizat! din interiorul soarelui. Avind un cimp magnetic propriu, ei se deplaseazii in fluxul de corpusculi radiati de soare ca prlnts-un canal magnetic. Unii ajung in atmosfera terestra st, in interactiune cu aceasta, se rrianifesta ca niste fulgere globutare. Ipoteza, care se bazeaza pe studierea proprletatiior vintului solar, este in concordanta cu unele legita\i cunoscute ale processlor atmosferice, cum ar fi, de pilda, dependenta caracterului cicliic all furtunilor de activitatea corpusculara a soarelui''. Un nor de dimensiuni enorme a fost depis1at - la stirsltul Ilunii, ianuarie a.c. - de meteorologii japonezl, rotindu-se in [uru! planetei, la 0 altitudine de 16-20 km. Invizibil cu ochiul liber, florul - avind 0 lungime de 3 km :,;i 0 grosime variabila - lnconjurase planeta de 4-5 ori, ,pina la lnceputul lunii martie a.c. Cercetator!i arnericani au afirmat ca norul circulind la acea altltuclne, (care e altitudinea de zbor a avioanelor speciale de recunoastere, de tip "U 2", "RB-47", "XR-71" s.a.) este prea masiv ca fi fost provocat de 0 explozie nucteara. , Doua avioane de tip U 2, trimise recent de NASA spre a colecta mostre din cuprinsul cludatului nor, au strabatut enigmatica Iormatle atrnosferica pe mai multe directii.Tntrlnd s i ie-

sa

sa

ing. GABRI£l

S etectie a/ciituitii de CONSTANTINESCU

sa

sa forme globulaire. Expose crttique", Paris, Office Natlonai Meteorologique, 1935. 2. Mloc Vasile, Mloc Damaschln: Cronlca observatlilor astronomice rornanesti", Colectia "cnciclopedia de buzunar", Ed. $Wntificii ~i Enclclopedica, Bucures n, 1977. 3. l?lefan AI.: "OZN in 1837?", artiool publicat in CRONICA, saptarnlnal politic-social-culturai, editat de CICE$-Ia~'i, anul XVII, nr. 11 (841), din 112.03.1982, pag .6. 4. G.A.: "Ful'geryl globular", scurta ~tire publlcata in cotidianul ROMANIA LIBERA din 03.03.1982, pag.6. 5. G.N,: "Nor jmsterlor", scum stlre publicata In cotidianul ROMANIA LIBERA din 04.03.1982, pag.6. 6.••• "Enigma unui nor enorm", scurta stire puplicata la rubrica "De pretutindeni", in cotldlanul SCIN, TElA din 07.03.1982, pag. 5. 7. D.r:.: "Norul", scurta stire pubtlcata In cotidianul ROMANIA LIBERA din 13.03.1982, pag.6. .
AL'MANAH ANTICIPATIA ~ ~

1. Mathias, M.E,: "La foudreet

82

1966-1968, apar 0 serie de lucrari, care rnarcheaza, am zice noi, perioada rnoderna a stu diului fenomenelor de comunicare (C, Backster, 1968).. Incercarea de a le inteleqe, fara a apela la conceptele de cimp, pot provoca confuzii regretabile cu irnplicatii profunda in desfasurarea ulterioara a eveUn nurnar mare de specialisti din tara, apartinlnd celor mai diverse domenii, ajung astfel sa se confrunte, nu intirnplator, cu fenomene pentru care stiintele actuale nu dispun de 0 baza teorefica si experimentala ~decvata privind explicarea lor. Incep sa fie solicitate notiunile de bioclrnp, bioenergie, interactiune, pornind din domeniile biochimice, fizice, cibernetice, dar mai ales biologice. Din sfera interdisciplinara a unor problema de interes economic se fac auzite destul de timid'lnfrebari care ne amintesc de notuni cunoscute dar care l$i schimba continutu], conversie In cadrul surselor de energie neconventonela ne-au dus la sesizarea unor procese ce par afi iesite din comun sau mai bine zis din rigorile stiintei, mai precis, din rigorile conventionalului, Studiul fenornenelor de bionimentelor.

o analiza a particularitatilor vietii la diferite nivele de organizare ne conduce la concluzia ca evenimentul cel mai pregnant prezent in lntreaga lurne vie, indiferent de treapta ei de evolutie, este capacitatea de a cornunica, de a stabili relatii de tip informational gratie posibilitatii proprii de preiucrare. Permanenta comunicarii in circulatia inforrnatiei din sistemele viului dt si In afara lor reprezinta 0 activitate de integrare in mediu fara de care viata nu ar exista. Existenta tuturor fiintelor vii este dependenta de' capacitatea acestora de a intreprin de actiu ni coordonate, demers care are 0 functionalitate logica de artoconservare. Caract erul logic, sau inteligent aI functionalitatii viului, prezent In toata scara evolutiva, reprezinta rezultatul unei cornplexitati de conexiuni inverse care se stabilesc in organizarea si functionareasisteme'lor. in virtutea lor efectul exercita un permanent control asupra cauzei care l-a generat, astfel lncit rezuitatul final poarta amprenta unei inteligente prin caracterul sau evident. Aspectul informational, energetic, nu reprezinta 0 intlmplare In abordarea problemelor si nici coincidenta in descoperirila fizicii, EI a constituit 0 preocupare a civilizatiilor preelene cind prin [ipsa rnijloacelor tehnice de explorare ginditorii lumii ant ice au fast deterrninati sa recurga Ta cunoasterea inductiva si deductiva oferite de perceptie, Interferenta cimpurilor energetice, notiune moderna, usor
~A'LMANAH ~ ANTICIPATIA

de regasit in literatura de specialitate a secolului trecut prinIre cunostintele asupra structurilor vii, a constituit obiectul unui numar suficient de mare de lucrari stiintifice rea:Jizate, mai ales In Occident, tntre anii 1900-1940, cu titluri in aparenta ciudate, ca: .Sistem nervos la plante", "lritabilitate vegetala" etc. Dupa 0 per ioada r elativ scu r ta , incepind cu anii

Cercetarile

care

se

efec-

4
Fig. 1-4.

83

tueaza

astazi in domeniul biologlcului irnpun cu precadere 0 reconsider are a metodelor de investigare pornite din atestarea numeroaselor fenomene cu care ne confruntam si ale car or cauze ramln inca neelucidate. Domeniul fenomene1or de bioconversie, a fenomenelor de epurare biologica a apelor uzate, axate in special pe transferul de energie. in lanturiie trofice in mediul acvatic, cu factori cunoscut] in general, ne permit realizarea unor modelari interesante in scopul cunoasterii 'proceselor eu caracter complex si interdisciplinar. Discutlnd asupra caracterului interdisciplinar am avea oarecum explicatia multiplelor interpretari si, de ce sa nu recunoastern, a multiplelor confuzii aparute in lucrarile realizate unilate-

Dezvoltate vertiginos, fizica, chirnia si matematica au dus inevitabil la un ascendent in metodologia de investigare aviului, fapt pentru care astazi trebuie sa constatam lipsa metodelor biologiee pentru investigarea bioJogicului In sistemele standardizate. Mefodele fizice, chimice, biochimice, matematice ne sprijina in cuantificarea unora din aspectele fenomenelor , fara Insa a prinde intr-un tablou geperal integralitatea biologicului. In unele cazuri, exact datele care pot evidentia fenomeneJe, iesite din cadrul clasicului, sint eliminate, neintegrindu-se In "stasul" curbelor sau al calculului statistic. Tot in acest sens nu sint luate in considerare fenomene1e de oboseala si mai ales cele de adaptare la stimuli de orice natura dar cu actiune reversibila, stimuli aplicati electronic. Aceste dezavantaie apar in special in tratarea unilaterala $i mai ales in extrapolarea fenomenejor flzice la cele biologice. In 1868 V,Conta spunea: "Cugetarile asupra unor lucrari ne fac sa reproducem prin analogie si inductie reprezentarile vii de alta data, mai mult sau mai pulin micsorate sau rnarite, care slnt 0 deprindere organica de functionare a creierului c1$ligata cu ocazia perceptiilor afective.

ral,

sint lucruri reale. Lucrurile nereale sint acelea a caror existenta marturisita de un simi este tagaduita de altul cu care concureaza fa cunostiinta lor." Neuropsihologul Constantin Georgiade, vorbind In 1935 despre "cuno$tiin\a" (echivalent cu sensibilitate) la vegetale, spunea: "Si lntr-un caz si in celalalt (n.a. este vorba de adap.tare la conditii speciale de mediu) se constata 0 anumita sensibilitate la media sau inteligenta vegetala echivalenta cu adevarata cunostinla diferentiata a mediului restrins de viata , Desigur ca aceasta cunostinta vegetala nu se poate confunda cu amploarea si complexitatea de organizare la nivelul omului. Existenta sensibilltarii la vegetale nu mai poate Ii pusa laJndoiala", Comunicarea In domeniul viului, denurnita de noi ancestrala, prin faptul ca apare odata cu prima forma a vietii, este comuna pe intreaga scara a viului, chiar daca fenomenul, evolutiv, ne-a aparut dintotdeauna ca straniu din cauza interpretarii manifestarii si nicidecum a intregului proces. Cercetarile in domeniul protectiei mediului aduc, mai ales In ultimii 10 ani, 0 tendinta generala a stiintelor biologice de investigare a relatiilor dinamice care se stabilesc intre organisme $i mediu. Echilibrul dinamic i$i gas€$te forme reversibile multiple, fapt care ne tndeamna la cercetari in domeniul fenomenelor bioenergetice In ecosisteme. Impiicatiile slnt multiple. De exemplu: cunoasterea sistemelor de ev oiut ie, reintegrarea omului In natura, realizarea sistemelor adecvate de edacape, preintlmpinarea poluarii psihice, Acestea

ridicarea capacitatii umane fala de responsabilitatile pe care Ie presupune dezvoltarea impetuoesa a societatii sau reil'Natarea eticii umane de catre Homo tehnicus in relatii1e cu. biologicul. In acest sens dorinta no astra a fost de a realiza treptat, prin cunoastere, acel senzor biologic pentru investigarea biologicului cu dinamica si evolutia sa, senzor dovedit a fi foarte fidel, Decodificarea spre care tindem va reprezenta una din posibilitatile pe care ni lie ofera insasi natura in Intelegerea biologicului. o trecere in revista a principalelor sesizari de catre literatura de specialitate ne arata ca in 1928 Bose indica prezenta unui alcoolic cu ajutorul pl'antelor, Backster, in 1968, deceleaza prezenta diverselor tipuri de persoane, iar Vogel, in 1976, nota ca prin interferenta cirnpurilor bioeneroerice s,' poate sta bili comunicarea om planta. Ob servatiile sint continuate, ajun gindu-se la obiective de cercetare fundament ale ale unor universitati din SUA, URS~, Anglia, India, Bulgaria, Cehoslovacia etc. Cercetatorii sovietici aratau in 1978 ca orice informatie a ex istentei are 0 forma materiala, procese1e biofizice desfasurate la nivel de celula ducind la codi!icllri fizice inregistrabile. In tara noastra fenomenele sint observate, discutate , tnceplnd cu anul 1977, in contextul programului de epurare al apelor uzate $i obtinerea de .energie neconventionala. Pentru a se obtme 0 expresie vizualizata a comunicarii dintre organisme s-a recurs la Inregistrarea potentialelor elect rice culese de pe plante sau animale, prin metode utilizate de alti cer-

5
ALMANAH ANTICIPATIA ~ ~

84

devenite astazi convenPrin experimentari, s-au putut urmari si decela tipuri de semnale care decodifica 0 serie de actiuni ca stress-ul, alcoolismul, intentia de agresiune etc. Pornind de la aceste experimente s-a putut realiza in 1981 filmul pentru televiziune .Dincolo de tacerea plantelor", care reprezinta secvente de biocomunicare om-planta. Odata cu realizarea filmului tmpreuna cu dr. Eugenia Grosu si ing. E. Alexandrescu, s-au facut si numeroase experimentari care ne-au demonstrat nebanuite cai de comunicare cu lumea
tionale,

cetatori,

o alta metodologie prin care s-a putut pune In evidenta fenomenul de biocomunicare a fost aceea a el'ectronografiei realizata cu medicul E. Celan (fig. 1-4). Tot In acest domeniu s-a realizat pentru prima data un studiu asupra fenomenelor bioenerqetice la biomasa vegetala utiliztnd metode electrografice, convertografice si In electroluminiscenta efectuate de catre fizician
Rezultatele obtinute indica posibilitatea investigarii fiziologiei plantelor cu metode a carer extindere ne poate duce la cuantificarea fenomenelor bioenergetice In relatie cu parametrii fizico-chimici ai plantei si mediului, o prima constatare, foarte inte-

viului.

I. Mamulas.

resanta, este aceea ca planteLe au capacitatea de a schimba po[aritatea aplicata la nivelul zonelor meristematice unde procesele fiziologice slnt deosebit de active. Analiza comparativa a cimpurilor obtinute la diverse stadii de virsta a plantelor au demonstrat ca 0 cantitate mare de energie se gase;;te [a cele tinere, dar fara 0 organizare vizibila, iar pe rnasura cresterii virstei cantitatea scade. dar In aceeasi rnasura se observe 0 foarte vizibila structurare (fig. 5). Pentru a ne convinge si a convinge de existenta biocomunicarii In lumea viului, In afara cornunicarii conventionale cunoscute, am utilizat metoda de termografie In infrarosu cu ajutorul dr. M, Anton. La ora actuala aceasta metoda ni se pare a aduce cele mai explicite rezultate 111' dorneniul cercetarilor noastre intrucit fara a introduce niciun impuls se obtin imagini ale biocomunicarii printr-o componenta a procesului si anume cea caloric a a energiei transmise. Accasta metoda ne-a pus In fata unui fenomen dinamic dindu-ne posibilitatea sa intuim $i sa evidentiern 0 alta forma de structure a materiei reprezentata prin una din fatete pe care Ie prezinta, (Fig, 6-9). Introducerea termologiei ca forma de studiu, sugerata de E. Celan, In aceste tipuri de fenomene, des-

chide perspective nebanuite In domenii de protectie a mediului, de educa(ie, de etica. Alaturi de aceste metode, ideea de a transforma potentiaI.ele In sunete, de fapt In infrasunete i-a revenit inginerului E. Alcxandrescu si, In acest mod, ceea ce vedem inscriindu-se pe hirtie vcapata viata. Aceste sunete care exprima 0 actiune "audiaUi" de planta si transrnisa In prezen(a alteia, 0 determine pe aceasta din urma sa react,ioneze la fel. Nu putem crede ca planta au de dar nu ne putem convinge ca "exprirnarea energetica nu poate Ii auzita" si astfel acordurile rnuz icii [ui Brahms, Bach, Beethoven, Ceaikovschi slnt resirntite In mod diferentiat de catre plante. Slntem la lnceput de, drum $; drumul nu e neted. IIi putem asernana cu drumul ce trebuie construit intr-un munte: cu zeci de tuneluri, cu treceri peste cascade si cu toate anotimpurile In aceeasi saptamina. Dar odata porniti, pe fiecare metru se Intipareste 0 particica din energia noasta proprie $i fiecare raza de scare inzeceste fortele, fiecare furtuna Ie amplifica si ceea ce este mai important pentru cel pngajat In acest drum, la fiecare pas el va invata abecedarul pricteniei $i al umanismului. Invatarn pas cu pas ca nu sintem singuri, invatam sa iubim cu adevarat, sa gasim frumosul in cele mai ascunse tainite ale vietii iar pentru aceasta desigur trebuie sa existam cu adevarat, . Dr. MARIDARA

GDDEANU

MINEREURI SELENARE PENTRU TERRA


(Urmare din pag. 75)

9
~AlMANAH ANTICIPATIA

ce, daca s-ar adeveri, nu ar Ii mult prea scump In corp paratie ou actualele costuri ale minereurilor parnintene. Este acesta un scenariu pentru 0 povestire stiintlfico-tantastica? Poate ca da. Dar cite din ideile batrlnutui Jules Verne n'lJ pareau au totul nerealizabile cu mai putin de un secol In urma? Tot atit de posibil este insa !;>i laptul ca proiectul despre care v-am relatat sa devina, nu peste rnulta vreme, modalitatea de aprovizionare a industriei terestre cu materii prime.

<:;;JS'

EXISTA printre atitea cuvinte, unul care produce oarecum alarrna, cum este cel care desemneaza notiunea de lnsollt, concept ldentificat ~i in uzul curent foarte ad es sa. Totusi, sirenele de alarrna ale insolitului se refera frecvent la aspecte care ne pacalesc,' pentru ca, dupa trecerea antler, pecetea acestui cuvint pusa cu 'intentii infamante pe unele fenomene ne apare de ne~nteles. Clnd Colurnb a plecat spre Vest caute IndHle, multor atotstlutort ai vremii Ii s-a parut afuscant insollita intreprinderea ~i ar fi putut sa spuna chiar, in limbile lor, ca ideea este nestiintlflca ~i ca pe temerarul navigator nu-l asteapta la capatul lumii cerei plane decit 0 cutrarnuratoare prapastie. Dar Magellan ~i oamenii sai au inconjurat Pamilntul ~i astazl nu se prea mai mira nimeni ca e rotund. Darwin a taeut descoperirea uluitoare ca ne tragem din malmute, Ce-o fi fost pe capul ,lui cind au sarit in sus arsl de indigrnare totl cei convins i ca omul e tacut de Dumnezeu personal, dupa chipul ~i asernanarea I.ui! Acum ptna :;Ii lbigotii mai putin ~colarizali s-aul cam lrnpacat cu ideea ca trebuie sa vorbeasca cu respectul cuvenit stramos ilor, d'espre nlste cataratoare de la inceputul cuaternarului. IEinstein a venit cu bornbaca, la viteze mari, timpul se contracta ca 0 pinza ce intra la apa, iar spatiut se dilata lntocrnal bros cut ei care, vatind pascind urn bou, s-a umflat pina a plesnit. Treaba asta cu tlrnpul ~i spatlul ca gumilasticul e mai greu de lnteles :;Ii pentru nel, cei de azi, :;Ii a ramas destul de Insoilta, desl, ca sa nu; ne faoem de rls e necesar s-o acceptam. I nsa, poate, dupa 0 Tndelu nga verificare practlca, nu va mai aparea nirnanui extraordinar s-a Inters aeasa, rnacar calendaristic, ceva mai tlnar decit cei din acelasl contingent, dupa 0 catatorte in care acceleratla a jucat un rol abia visat de optitnistii veacului nostru. Deci, de ce sa ,ne' mai speriem de lnsolit, condarnnat oricum ca pina [a sfirs it sa nu mai fie el tnsus i, asa cum omizile devin fluturi. Dar sa 'Ie dernascarn adevarata identitate! In lurne se petrec fenomene obisnuite, fenomene care au 0 mare frecventa :;Ii fetlomene neobls nulte, . rare. Daca obls nultulul i se adauga efectul surprizei, al uimirii, reactle fireasca (pentru ca apatia este oricum anormala sau chiar rnorblda), trairn slmtamintul insolitului :;Ii, cu un plus de reaetll psihice, al straniului, care cuprinde :;;i temerea de inexplicabil, necesara autoconservaru, IPentru ca tn cazul unei naive rnentalitati primare, transmise pe 0 cale sau alta, necunoscutu] se poate confunda cu supranaturalul, straniul corespunde afectiv, in doze diferite, insinuarli tulburatoare a acestuia, iar mornentul problematizarii sale, aeelul insolit ce declans eaza oscilatla intre explicatla naturala ~i cea supranaturala,

sa

Dar supranaturalull nu exlsta, tEl tine de nelnteleqere, de lasttatea conformismului ~i de comoditatea glndirii. De aceea, pe masura progresivei lnsuslr] prin cunoastere a Univer-· sului, ceea ceieri ne-a parut insolit ~i stranlu are sansa ca mi,ine sa ne apara normal, apartinind sterej unor manltesten naturale bine stiute. , 0 IFUNCTIE SCAND~LOA'sA ~I ALTE SURPRIZE ALE MATEMATICII 1='e parcursul unei expeditH in cautarea insolitului imblinzit, academicianul' Nicolae Teodorescu ne-a convins ca unele dintre cele mal formidabile paradoxun Ie IntTInim in maternatlca, :;Itiinta bazata totus i prln .excelenta pe rationamentul logiC dedu:ctiv. Multe descoperiri apar aici insolite chiar beneficiarilor. Geometriile neeuclidiene, anticipate de Gauss :;;i puse in lumina de Bolyai :;;i lobacevski, au fost insoltte pentru mai toata lumea, cu atit mai mult cu clt structura euclidiana a spatiulu,i fizic era considerate de [iloz ofi de talia lui Kant drept aprlorlca, iar conceptla mecanicii newtoniene considera ca spatiul poseda 0 structura euclldlana absoluta, Descoperirea spatlllor neeuclidiene, completata cu cea a lui Rieman, a fost lnsa ulterior nu numai confirrnata, dar ~i foloslta ca structure de baza, de catre Einstein, Tn teoria relativitatii. Notiunea de spatiu n-dimensional, de orlgine maternatlca, a fost dezvoltata Tn cursul celei de a doua jurnatat] a secolului XIX, ca 0 constructje pur teoretica prlvlta ca atare de numeros l mari geometri. Totus l ~i aceasta notiune, esentlala in geometria riemaniana, ca :;;i in teoria relativitatll restrTnse sau generale einsteiniene, adevenit indispensablla Tn fizica teoretlca moderna, o alta notiune senzatlcnala se datoreste marelui fizician P.A.M. Dirac. Este vorba de celebra functle ce-i poarta numele, 0 functle scandaloasa, trnructt de la minus infinit la plus infintt este egala cu zero, cu exceptla originii, unde-l infinita lnteqrala sa pe acest interval' infini,t fiind egal:a cu unu. Remarcabil apare ca folosirea ei Tn teoria lui Dirac conduce la rezultate care l-au conferit autorului premiul Nobel.
ALMANAH ANTICIPATI'A ~ ~

ca

86

CIOBANUL

DIN

MAGNEZIA

~I SARUTUL

DOAMNEI

DE RECAMIER

Despre surprizele din domeniul tizicii ne-a vorbit prolesorul universitar Ionel "" Purica, binecunoscutul specialist in lizica ~i tehnologia reactoarelor nucleare, preocupat in cursul convorbirii noastre mai ales de un aspect al civilizaliei contemporane. Civilizatta noastra ~ zicea ell - este 0 civilizatle a clmpului electromagnetic, pentru ca cele ooua aspecte specitice ale ei, lntormatla ~i energia, au ca suport material principal electricitatea si magnetismul. Aadioul, teJeviziunea, telefonul au sporit gradul de coeziune a omenirii, prin scnimbul rapid de intormatll; industria, bazata pe energia electrica :?i cea terrnica (flacara este ea Insasi 0 plasma), ne produce eJementele materiale a ceea ce numirn cu mlndrie nivelul nostru de viata Desiqur ca toate acestea sint rezultatul capacitatii omului de a intelege s i ut.uz a procesele din natura Asa cum spu nr-a Francis Bacon in ."Novum Organon". "Odata ce natura a lost dezvalulta in devlatia ei, iar cauz a acesteia lnvederata, nu va ti, greu de a conduce natura, prln arta, la punctul unce ea s-a ramcit din lntirnplare." Evolut ia ~tiinlei are ioc de la lntlmplare la repetabilitate. Procesele electromagnetice, care ni se par astazi normale, au trecut de la intlmplare, prin amuzament, la necesitate, cu o constanta de timp de secole. $i profesoruJ ne-a povestit doua anecdote, as zice simbolice pentru problematica noastra. Prima este cea cu ciobanul din Magnezia. Cu peste doua mii cincl sute de ani In urrna, un cioban din Asia Mica a at 8$ at la capatul clornaqulut sau un virf de fier, pentru a-sl marl s ansele de victorie in lupta cu lupii. Nu mica i-a fost mirarea si chiar spaima cind a constatat ca pietricele ros ii, dar numai ros ii, alergau oupa batul lui. Speriat, s-a dus la vraciul asezarii! omul atotstlutor, savantul epocii. l-a povestlt cum se lin pietrele ros il dupa ell s i l-a cerut statul, ca $i 0 explicatie a fenomenului. Dupa 0 Indelunga glndire, vraciu] II statui sa nu mai spuna la nimeni ce i s-a tntlmplat, ca lumea sa nu creada ca e posedat de vreun demon. Dar i-a oprit ciomagul, ca sa-l studieze. Fara batul cu fier In virf, bietul cioban, atacat de 0 haita de lupi, a tost sfT:?iat. Ciobanul cu pricina este unul dintre descoperitorii clmpulul de torte magnetice, inexplicabile In cadrul paradigmelor epocii sale, dar, datorita unul efort de glndire ~i de cercetare, care a durat peste doua milen'ii, astazl parte constltutlva a stilntel. Cea de-a doua anecdote a profesorului Purica 0 prlveste pe Doamna de IAecamier, care se. amuza creind cirnpurl electrice. In secolul XVII, Gilbert a vrut sa explice atractia parnlntulu i prin aceleas i forte cu care chihiimbarul frecat atraqea boabele de rnad'uv~ de soc si a eonstrult In acest scop 0 slera de sull care, tnvtrtlta In jurul unui ax, in contact eu 0 alta suprarata, se tncarca cu electricitate s i putea produce mici trasnete. asemenea stera de sulf .aduceau valetf Doamnei de Recamier, In salonul acesteia, la sflrs itul serilor pline de poezie. teatru $i mutt spirit. Stiinta ,I~i clstlpase $i ea nlste drepturi In saloanele Parisului.

Cind unul dintre valeti Incepea sa mvirteasca sfera, Doamna de Recamier se urea pe un scaunel izolat :?i i:?,i lasa mlinile frecate de sulf. Apo! invita un conte sau un marchiz sa o . sarute, Mull timp dUlPa aceea bietu] om I$i amintea trasnltorul sarut fara poata tntelege un fenomen socotit astazl banal: trecerea unei sarcini electrice de la un potential ridicat la altul scazut, adica aparitia curentuJui electric. De la sfera lui Gilbert pina la mas inile noastre electrice, plna la generatorii din centraiete electrice, au trebuit sa treacii peste doue sute cincizeci de ani, pentru ca 0 astfel de distraclie sa aju~ga factor dsclslv In practica sociala, In revolutlonarea bazei materiale a clvlltzatlel urnane, Pentru aceasta, nu de putine ori oamenii de $tiinta au fost PUi? In situatla dificila i de a decide in tata noului pe care ei insi\>i l-au creat. SUB SEMNUL UIMIRILOR ~I AL iiNDOIELILOR

sa

Sub semnul insolitului :?i al indoielilor ulterior larnurlte a stat fiecare fenomen lncaput In raza cunoasterll, d'ar Tn modi deosebit parca In domeniul geneticii .... 'a apreciat doctorul Lucian Gavrila in convorbirea pe care am provocat-o in laboratorul sau universitar. Bazele au fost puse de Gregor Mendel care, facTnd experlente de hibridare la mazare i?i IncercTndl dea 0 interpret are deterrninista rezultatelor, a elaborat primele legi ale ereditatii. Dar secolul XIX Ii apartinea lui Darwin, mull prea senzatlonat i?i revolutlonar ca sa nu-l fi umbrit pe Mendel. Atentie nu prea i-a acordat acestuia nici Darwin, care probabil l-a cunoscut lucrarile, ~i nici cellalti contemporani. Aedescoperit de cel de al XX-'Iea veac, el a deve nit surprlnzator de interesant prin ceea ce TnIaptulse cu deceniii in urrna: a descoperit, prin analiza genetica, proprletatue factorilor ereditari, a stabilit ca nu exlsta tropoplasrna sl germoplasrna, ci fiecare celula contine In nucleu acestl factori, Tn forma dulblla celulele obis nuite(somatice) In forma simptacelule reproducatoare (gametii) :?i in consecinta a formulat legea puritatii gametilor i?i legea seqreqarii perechilor de factori ereoitarl. Dupa ce sccata lui T.H. Morgan a avut meritul de a demonstra lmphcarea fara echivoc In ereditate a cromozomilor, descoperht deja din perioada clnd Mendel I$i elabora legile ereditatii, un moment lntr-adevar senzatlonal l-a adus de_:;coperirea de catre Avery in 1944 ca acldul dezoxiribonucleic este substanta ereditara. I Apoi Tn 11953, Watson s l Criek au propus pentru ADN (acidul dezoxiri bonucleic), modelui de structure bicatenare; care rivallzeeza lin lmportanta sl insolit cu teoria evolut ionista a lui Darwin. $i seria descoperirilor uimitoare alegeneticii a continuat plna azi.

sa

ORGANISME SURPRINZATOARE ~I SECRETUL ANTICORPILOR Sub seductta reallzarilor extraordinare ale ingineriei genetice, ne-am adresat dcctorului ~tefan Antohi, cercetator la Institutull de Viru5010gie St. S. Nicolau, autor al primei cart i de genetica moleculara din Romania.

~ALMAN'AH ~ ANTICIPATIA

87

fundamentale cit $i in cel al realizarttor aplicative. Deja unele laboratoare anunta cu succes folosirea acestei metod'e pentru sinteza insulinei, a hormonului de crestere, a anltigenelor corespunzind virusurilor gripale etc. CHULA CANCEROAsA iN SLUJBA OMULUI

t-arn cerut un exemplu edificator s l ne-a fost dat eel al obttnerii (prin tehnicile de inginerie genetidi ale acidului dezoxiribonucleic combinat sl ale hi,bridizarilor celulare somatlce) de organisme surprlnza toare, ca bacteriile ce produc proteins umane, de plante hi'bride care prroduc cartofi ~ i tornate. intreaga s tiinta orneneasca este constituita de imprastlerea folositoare a unor mistere ce au putut parea la lnceput de nepatruns, Etorlui cuncasterll a adus lnsa ~i va aduce mereu lumina intelegerii in cautarea careia tralm prin natura ncastra. inca 0 ilustrare ne-a oferit-o tot Stefan Antohi. Nu demutt, dlversltatea enorrna a tipurilor de anticorpi etaborati de orqanlsmele superioare ca raspuns de aparare la intectii era considerata cao recuta de nepatruns a secretelor moleculare ale biologiei. Realizarea diversltatf anticorpilor a fost totusl de curlnd lamurita prin descoperirea un or procese de recornblnare in interiorul regiunilor genetice, care deterrnina sinteza anticorpilor cu rezultatul unui mare potential de diversificare a raspunsuril'or imune.
o

DOMESTICIREA

BA'CTERIILOR

Pornind de la supunerea bacteriilor !Ii de la fascinanta problema a anticorpilor, am apelat pentru domeruul medicinei la doctorul C. Balaceanu-Stohrlci, cunoscutul neurocibernetician. Dupa parerea sa, medicina este _ce~ care dintre toate disciplinele, se poate mmdn cu c~le mai spectaculoase succese realizate in ultimele decenii, unele dintre ele avind dimensi uni :;;tiintifico-fantastice. un aspect nou $i revolutionar II constitute Chiar domesticirea bacteriilor $i folosirea lor ca producatori de substante utile. Dupa domesticirea animalelor $1 otantetor, aceasta noua etapa in relatille omului ct:! m~~iul biologic deschide 0 perspec!lva nebariuita. ~acterll convenabil selectate $1 eventual manipulate genetic slnt puse sa fabrice in can,titat,i industriale prod use biologice cu proprletati te!ap?utice. Asttel, interferonul, 0 substanta actrva In lupta Irnpotrlva lntectlllcr vlrale este pe cate de a fi produs prin acest procedeu, la 0 asemenea scara, Totodata 0 serie de taboratoara angajate in programe de cercetare privind reallzarea unor organe (sau components operatlonale de organe) ~rtifici.~le se gi~~esc sa fo_:loseasca turme de bacterrr dornesttcite care sa Ie produce materiile necesare. Din 1972, c.ind P. Bery, laureat all prerniulul Nobel, a r~alrzat prima producere a unei molecule orgamce cu ajutorul unor bacterii a carer Intormaue genetica a fost aranjata de om in taborator, se cootureaza 0 noua directie alit in planul cercetarli

Un alt aspect tot am de revolutionar, dar implicit $i cu 0 Iatura paradoxala insolita 0 constituie domesticirea celulei canceroase $i folosirea ei in slujba omului. Se stle ca celula canceroasa se lnrnulteste ta infinit lntr-o cultura, spre deosebire de celula normata, care nu se tnmutteste deloc, sau are un potential lirnitat de Inmultire in cultura. Cesar Miloteni $i G. Wohler de la Universitatea din Cambridge au reusit sa creeze 0 hibridare intre 0 celula norrnala de sobolan. producatoare de anticorpi, $i 0 celula canceroasa, tot de sobolan. "Monstrul" rezultant, numit Ihibrid'om, se inrnultea necontenit ca oricare celula canceroasa $i fabrica in stare pura un anticorp monoclonal, adica de 0 structura constanta !,li identica cu aceea a celulei mama. De curind' s-au realizat primele hibridoame cu celu'le umane. S-au pus la punct doua metode de exploatare a celutei canceroase. Una din ele consta in realizarea hibridoamelor !Ii cultivarea lor in taborator. Asemenea culturi produc pina la 30 mg de anticorp pe litru de bulion de curtura. 0 alta metoda consta in crearea in peritoneul' unui animal (sa zicem un iepure) a unei tumori cu hibridoame. Aceasta tumoare provoaca 0 reactie. un ~el de peritoni!a canc?roasa. In lichidul peritoneal se gase$te In mare concentratte anticorpul respectiv. 'Este suficient sa se extraqa lichidul pentru a se obtine anticorpul ce urrneaza a fli folosit terapeutic. Cine SAar fi gindit ca celula canceroasa va deveni cindva utila? ANTICORPII

CARAu~1

in ultimul tirnp s-a incercat $i s-a reustt sa se Ioloseasca lntr-un chip neasteptat proprietatea anticorpilor de a se indrepta $i fixa numai pe membranele celulelor pe care Ie recunosc. Expllcatia teoretica a acestei recunoasterl reprezinta una din cele mai pasionante probleme ale .Jntellqentel biologice". Ca 0 substanta terapeutlca oarecare introdusa in o:rganism sa nu mai rataceasca la intimplare !,li sa actloneze doar pe elementele tinta carora te este destinata, au fost necesare un vehicul !,li un pilot. Drept vehicul s-au labricat vezicule microscopice de. grasime, liposomii. S-au introdus in ele sute $i mii de molecule de medicament. Apoi de liposomi au fast "agatat!" anticorpii, ca sa conduce veziculel'e doar catre un anumit tip de celule. Folosind liposomii dirijati, s-au obtinut deja succese remarcabile.

concluzie stle pina astazl firesc, mai sint cruri nestiutel ceea ce inca


generala ar fi ca omul poate $i alit de multe lucruri. Dar foarte inca rnulte, enorm de multe luDe ce oare ne-arn speria de nu stirn?

OVIDIV RivREANV
ALMANAH ANTICIPATIA ~ ~

88

MEDALION

$I-AU STRUNIT CAli, au descalecat :?i, intimpinati cu temenele de slugi creotncloase, s-au retras in umbra arcadelor sa-~i racoreasca tirnplele inclnse de soare. S-au [asat lrnbaiati ~i unsl cu untdelemn partumat, s-au 05patat, ~i-au destatat auzul sl privirea cu tinguiri de flaute ~i tarnburine. cu rnladieti de brate i?i torsuri teclorelnlce. Au tacut dragoste cu nevestele lor favorite, au atiplt iepureste ~i in 'tori au coborit in curtlle ferite de ochil vecinllor, sa mediteze in versuri la roua trandafirilor abia imbobociti. Cutrelerasera Parnlntul in lung si-n lat, cunoscusera toate credlntele ~i toate urIbele lumii. Ulitele strimbe, zidurile oarbe, minaretele desirate aile orasului lor nu-i mai mutturneau. Nici locul unde fusese ridlcat nu Ie mai parea potrivit. Cit despre lincezeala de dlncolo de portile ferecate, dupa care tinjisera in pribegie, acum ii dezgusta orotund. s-au intilnit, decl, in curtea moscheli sl, in timp ce-si spalau picioarele in apa purificatoare, au hotarit sa arda Coranul, sa IPuna toe oras ul ui ~i construiasca altul, lipsit ,die istorie ~i fara asernulre. In aceeasl zi, i?i-au tncarcat avutul sl haremul pe camile, au darimat toate zldurile ~i Ie-au lasat prada tlacaritor. Au Incalecat pe caii lor iutl, ~i urrnatl de greoil.ll miriapod al caravanei, au pornit caute locul cel mal potrivit pentru intemeierea nemairpomenitei citadele. Au ratacit rnult, fara sa se declda asupra unei alegeri, gasilild de fiecare data motive de nernultumire. Cu tirnpul, in sufl'etul lor a inceput se strecoare indoiala. Vor fi oare in stare sa lntaptuiasca ceea ce-sl propusesera? Nu cumva - chiar daca vor afla locul nimerit - rezultatul construe-

tiei va dovedi fortuite asernanari cu orasul dlstrus, ori cu attele? Unii regretau ca nu chibzulsera mai mult inainte de a lua drumul pustiului ~i provocau gi/cevi interminabile ~i vane. Pina ~i cei mai c o n s ec ve nt l se lnt reb a u uneori daca urma~ii vor accepta vlata intr-un oras fara treout, orl daca nu cumva, urmlndu-le exemplul, acestia vor incendia noua asezare i?i vor porni intemeieze alta. Teribaa preslmttre a unei asemenea fatalitati paraliza curind orice initiativa. De atunci, eretlcul popor se tlraste fara tinta prin nisipun; din cind in cind, ca pentru a Ie rearninti blestemul, la orizont Ii se arata tarrtasma ademenitoare a citadelei celei nelneepute. Si, pentru citeva clipe, oamenii sint ouprinsl de 0 trenetica ~i mlncinoasa feriCire.

sa

sa

sa

sa

IMAGINATI-VA un caroraj alcatuit din doua familil de drepte paralele echidistante, perpendiculare intre ele, care ar desena pe I!Jnplan un cimp uniform de patrate egale, ca o coala de hirtie mitirnetrica. lrnaqinati-va acum ca aceasta hirtie rnilimetnca, mari,ta de citeva mii de ori, nu este altceva decit 0 platforms de piatra ~i ca in flecare dintre nodurile nsvazutei retele se ridica. zvelta, cite 0 coloana pe a caret abaca sint sprijinite capetele a patru grinzi de lenfn, asezate dupa liniile carolaiului. Pe grilnzile principale se rezerna panourlle patrate casetate ale tavanului, iar fiecare caseta e acoperita cu 0 placa translucida de albastru, $irul uniform' al coloanelor continua cit vezi cu ochfi, in ambele dlrectli, -tiItrata prin tavan, lumina difuza nu lasa umbre. A~a arata orasut Isopolis inainte de a fi fost incendiat din ordinul lui Alexandru Macedon. Gurile

rele spun ca. dupa 0 orgie cumputa, in evidenta stare de ebrietate, nevlrstntcul cuceritor al lurnii ar fi pus focul cu minalui. Pentru a intelepe Insa ca ordinul a fost pronuntat de 0 minte lucida ~i inca dupa 0 rnatura chibzuinta, cititorii sint rugali poposeasca in acest oras pe vremea cind Marele Alexandru nu trecuse inca Helespontul. Pe atunci Isopolis avea 0 asemenea inti ndere, Incit 10cuitorii ,nu-i cunosteau hotarele ~i nici unul dintre ei nu-sl amintea sa-! fi vazut vreodata din exterior. Omogenitatea alcatuirii, identitatea pertecta a care uri lor din care se compunea orasut, absenta centrulul ~i a marginilor, a unui loc privilegiat ~'i a oncarui sistern preferential de reterinta aveau profund'e urmari, asupra vletii derulate sub tavanul albastru. Aparent, oamenii semanau foarte putfn Intre ei, dar la 0 examinare mai atenta se putea constata ca, oricit ar fi fost de marl deose'birile - care tineau de infati~area lor exterloara, de coatura ~i rncda vestimentara, de macnla] ~i vorbire ele erau rezultatul unei prernedttari constante ~i urrnareau sa contracareze monotonia cadrului arhitectonic. trnpestritarea aceasta cautata era la fell de obsedanta ~i de obositoare cum ar fi fost uniformitatea sl. dincolo de orice deosebiri, purtarea locuitorilor, rnentalitatea lor se dovedeau surprinzator de asernanatoare, loti cetatenil (care, evident, erau egali intre ei, indiferent de virsta ~i sex, iar alte considerente de diferentiere sociala nu pareau sa existe) se indeletniceau cu operatla obositoare ~i de la inceput sortita esecului de a gasi ~i lua in stapinire - ca prima treapta de distlnct!e un loc privilegiat. Oamenii se rnlscau haotlc, care tncotro, fara ,incetare, omogenizind spatiul ~i din punctul de vedere al ocuparf lui. Daca unceva se forma, pentru cite va clipe, un gol sau, dirnpotriva, un nucleu foarte dens, care

sa

~AlMANAH ~ ANTICIPATIA

89

..
ar fi putut servi pentru orientare, miscarea multimii Ie fiicea sa disparii imediat. unsort, ,foarte rar, cite un om se oprea, poate ostenit de atita rataclre, ori poate intuind ca. in acel univers brownian, nemiscarea reprezenta singura posibilitate de a iesl din comun. Dar lntuitia nu trecea poarta ratlunll. Pentru un timp, acel individ se constltuta in centru absol ut al orasului, in punct zero al un icului sistem de coordonate stabil. lEI devenea rege, germen al sfirsitului proprlului sau reg at. Din fericire, nici el, nici cei care 11 incornjurau n u-s l diideau seama de aceste lucruri ::;i pericolul era invins prin ignorare. Curind, insul se reintegra goanei fiirii de tel. Dealtfel, chiar daca am presu,pune ca sotutta ar fi fost real Izata , ea s-ar fi anulat, tn mod paradoxa], de la sine. inlr-adeviir. cind vecinii ar fi recunoscut sing,ularitatea celui-care-stii recunoastere necesarii, altminteri monarhul neavind decit extstenta iluzorie - ei s-ar fi oprlt sl, dim aproape in aproape, repausul generalizat \Ii-a,. fi pierd ut singularitatea. Isopolis nu putea admite unicitatea. Alexandru era expresia insii:;;i a unjcitatii, Adeviirata cauze a incendiului se aflii in aceastii contradictie de rneimpiicat.

MEDALION

imagine reprezirrta sjnqura variantii realii posibilii III tipului descris mai sus)'. Totusi. orasul exista, intocmai asa cum este el definit in prima traza.Toata dificultatea fusese de a concepe proiectul unei urbe cu cartiere, strazl \Ii case absolut identice, ca sl de a proiecta 0 casa cu tncaperi perfect asernanatoare. Odatii aceste douii praguri depaslte, constructia orasutui s-a realizat cu 0 extraordinara raplditate :;;i precizie, avind in ved'ere faptul ca mii de case erau executate dupa unul \Ii acetasl tipar - ceea ce constituie, farii indoialii, idealul de totdeauna al constructorilor. in ultimii in" stanta, ~naltarea orasului se rezuma la douii operatil fundamentale: producerea in· milioane de exemplare a unicului prefabricat :;;i montarea caselor pe amplesarnentele stabilite prin proiectul de sisternatlzare - ceea ce consta in simpla asamblare a citorva sute de asernenea elemente" prefabricate.

Inilial, locultorn Homogeniei, ca mai totl oarnenll, erau departe de a se asernana in vreun fel intre ei. Dar viata intr-un oras cu 0 structurii atit de omogernii exercita asupra lor de la bun inceput, intr-un mod cu totul [nseslaabll, 0 actlune ciudatii. Mai intii, dupii ce se convinsesera cii le-ar fi fost imposibil sii-:;;i identltlce toculntete, rerumlarii la ideea lnsasl de a avea un anurnit domiciliu ::;i fiicurii apel la solutia cea maicornoda, aceea de a ocupa, de ,fi~care data, inciiperea Ilibera cea mai apropiatii. Dealtfel, oamenll nicl macar nu &nai IN ORA$UIL acela, alciituit percepeau repetata schimdin cartiere absolut iderntice, bare de resedlnta, deoarece pe strazi identice se Inslruiau .orasul fiind omogen, spre case identice, in ale ciiror inorice casa s-ar fi indreptat, ciiperi identice se af,laUi oaaveau de parcurs acelas l meni identici. Ceea ce era (\Ii drum. Apoi, penlru ca ar fi nu era) ca ::;i cum orasus ar fi fost destul de obositor sa-st fost alciituit dintr-un singur poarte cu ei garderoba, cartier, cu 0 singurii strada, dintr-un loc intr-altul. in pereocupatii de 0 singurii casa, in griniirile lor, se generali'zii raa ciirei singurii incapere s-ar pid portul unei uniforme exfi aflat un singur om. (Ar tretrem de simple ::;i practice bui chiar sa ne lntrebam dacii un fel, de pelerinii Ilarga,disnu cumva aceasta din urmii tribuitii gratuit, aceeasi pen-

tru barbati ::;i pentru femei care, fiind contecttonata dintr-un material iettin, era aruncata de indata ce se· murdiirea. Pasul cei maigreu a fost sa se renunte la traditia, adinc inriidiicinatii, a ta rn i tl e l. Vreme Indefunqata, familiile furii nevoite sii urnble mereu impreunii, pentru ca, odata despartlte, ar fi fost imposibil sa se regiiseascii. Pe lingii faptul ca era incomod, acest gen de perpetuii miqratle fiicea imposibilii destasurarea normalii a productiei, a inviitamtntulul, a celorlalte activitiiti sociale organizate pe cu totul alte baze decit grupul familiei ::;i obliqativrtatea fiecarui individ matur de a educa ::;i hranl copiii gasiti in inca perea In care se retriigea pentru odilhnii sau lntllniti pe strada. Urmarea se dovedi dramatica: nu era zi in care sa nu fie descoperite citeva zeci de cadavre, ale un or inocenti, ra,pu\li de foame. Dar famitiile se destramasera :;;i ar fi fost imposibil, aeum, sa fie reconstituite; evolutla lucrurilor se precipita. iar sinqura consecinta a sHngerii tot mai masi,ve din viata a pruncilor fu deprinderea, d'oblndlta treptat, de a nu mai face copii. Nu peste mult, procrearea incepu sa fie socotita 0 grava lmoratitate. iar aducerea unui urmas pe lume pedepsitii prin lege. Noua viata a homogenienilor declansa e·fecte biologice neasteptate. Diferentele dintre sexe se::>terserii treptat; nu se mai nastea nimeni, dar nici Il"U mai rnurea nimeni si, cu timpul, variatitle de vlrsta disparura :;;i ele. In cele din urmii, cind pieri orice particuIaritate morfologica individuala, cind totl locuitorii oras ului ajunsera !a fel ca statura, infali\lare :;;i atcatulre, intre ei incetasera de mult sa mai existe deosebiri de ginduri si, la drept vorbind, gindirea insa\li arnutise. Oameni identici se rniscau id'entic - ca niste mecanisme perfect sincronizate in Incaperile identice ale caselor identice, de pe strazile ...
ALMANAH ANTICIPATIA ~ ~

90

MEDAUON

CIITISE in Memoriile IUii Marco Polo ca, renumita capitala era alcatuita din mai multe incinte concentrice, comunicind prin porli monumentale cur strestni supraSAU ORA~WL INITERllS puse, ca ale pagodelor. Prima incinta linconjlura Orasul exterior. Urmao'ra\il!J1 mangoll, sau mijlociu, :;;.1 Orasul inteStrainul socoti momentul porior, supranumit Orasul impetrivit pentrua-si expune ,cererial. ln filne, in mijlocul acestuia se afla Orasul interzis, rea. - Desigur, desigur, incuviOrasul sacru, unde nici un european nu patrunsese inca. inta Marele Han, urrnarind cu Calauza ii atrasese atentia imperturbabilull sau zimbet asupra zadarniciei incercarf mi\icalrile hipnotizante ale sale, dar rHI avea de gind sa dansatoarelorr. Oa sp e te l e renunte. Va fi prirnul strain nostru nu va gasi suparator care va vizita Orasul sacru! taptul ca, in drum spre Ora- Prea bine, ii spuse sul sacru, va mai avea de treatunci calauza. urmeaza-mal cut prin cite va portl ... Strabatura prima lincinta - 0" nicidecum, am \ii infara prea multe cornpllcattl. ceput sa rna oblsnuiesc. strazue erau drepte, iar ca- Era de asteptat, continua sa zjrnbeasca Marele sele, din cite i~i putea da el seama, reproduceau la 0 Han. Oaspetele nostru nu ne va lua in nume de rau faptul scara redusa planul orasulul, cu zidurile lui concerntrice. ca, data fiind cerinta ca nu:Trecator!l. care semanau inmai celor atest laudat fie tre ei atit de mult tnctt nurnai numele Domnului! - sa Ii se dupa vesrnmte 11 putea ceoingaduie accesul in orasu' sasebi, i$i vedeau d'e treburile em, la fiecare poarta i se va 1'Or,tara a-l arata ca t-ar baga pune ctte 0 irntrebare. in sea rna. La urmatoarea - Pare un lucru de inteles. poarta i se ceru sa prezinte - Sl nici nu va socotl nescrisorile de acreditare. Oradrept sa-\ii ofere capul chezaste pentru raspunsurile pe sul mongol nu parea sa ditere mull de cel exterior, atita care Ie va da, conchise Madoar cs locuitorii lul se doverele 'Han. Stralnut tacu, Gitul ii lntedeau inca \ii mal indiferenti la trecerea stralnulul. lntrarea in, penise intr-un fiar de gheata. Orasul imperial, cu palatele ~i Oa sp e tele nostru se poate lr8zgindi Inca, iI privi; gradiAile sale, Ii tu admisa zlrnbitor, cell in puterea caruia numai dupa 0 ,Iunga asteptare. I se tacea irlSii cunoscut, se afla. cu acest prilej, ca Insusi Ma- Accept orice conditti, rele Han il va prirni la resezise stsainul, sta plnindu-s i dinta sa. teama. Marele Han iJ primi zimbiMarele Han lovi usorcu un tor, cu un ceremonial demn ctocanej intr-un gong de ararna. lndata se aratara doi de trimisul unei mari puteri. ostenl lnarmatl, care ill insoFu servit un prinz lntocmit dintr-o duzina de feluri de tira pe oaspete spre strul de bucate, gatite dupa retetele portl pe unde i se spusese ca celor mai rafinatl gastronomi va trebui sa treaca. lncadrat de 0 adevarata esc orta, ai lmperiulul, intercalate cu tot atitea sorturi de ceat. . ajunse in tata P0ri1ii de la care avea sa lnceapa cumplita inUrrna un spectacol de pantornirna, cu actori costumatl ~i cercare. Cladita din rnarrnura rnascatl lntr-o rnantera groalba, intre ziduri de cararnizi srnattuite, era incununata d'e tesca, apoi i\ii facura aparitia un triplu acopens, eu muchii dansatoarele care, in sunetele rastrtnte. De sub olanele auunei melodii stranlt, execurtte, luclnd o~bitor in soare,' tara un dans plin de gratie.
~ALMANAH ~ ANTICIPATIA

i~i scoteau capetele caprlorf din lemn de pin acepertt cu un lac rosu, Cele doua canaturi, inchise, ale portii erau turnate din bronz. In tata lor asezat pe 0 roqojina, lnvesmintat in alb, un batrlm carunt, cu barba ra ra, iI as tepta surtzator, Chipul lui semana uimltor cu acela a'l Marelui Han, al ostenilor, al calauzet \ii al tl!Jturor barbatilor lntilniti in aceasta tara, dar strainul, cninult de gindul nerostitei Intrebari la care avea sa raspunda, lnceta sa se mai mire. - Cite port! te despart de orasul sacru? grai batrinul. Ostenll i\ii curnpanira salbiille, gata sa :;;i Ie traga din teci. - Daca as raspunde, chibzui cu voce tare strainu], rni-ar ramine. desigur, cu una mai putlnl Canaturile de bronz se rotira tara zgomot: 9hicise'! Escorta 11 urrna, printre ziduri de-a lungul carora se desfas ura u , in reliefuri joase, scene cu draqonl Inaripati. Culorille viri ale t,;,ij.ramiz,ilor srnattuite ii placuf'ft'. Zidurile erau inalte, urmau un contur sinuas si, din loc lin loc, erau lncununate cu tunurl identice. Dupa 0 ora de drum, interesul pentrru dragoni :;;i Cl'JIlorile srnattulut ii pieri au desavtrstre, producindu-i 0 senzatie de secatuitoare monotonie. Cind ajunse din nou in tata unei portl cu olane aurite, vegheate de un batrin cu barba rara, i se paru firesc sa constate ca este Intirnpinat cu acelasi suris enigmatic $i de acetes] canaturt d'e bronz. De d'ata aceasta tnsa, haine'le inteleptulu! erau de auloarea purpurei. Daca n-ar fi fost acest amanunt si drurnut chinuitor pe care H strabatuse, ar fi putut sa jure ca sa mai ana inca in tata prirnei incercart. - Ce te aduce la mine? intreba lnteteptut.Os tanll sa miscara grabnic \ii se auzl sunetul lamelor de otel lunecind pe ararna tecilor. - Bunavointa Marelui Han rma aduce, raspunse strainul,
(Continuare in pag, 94)

91

ALEXANDRU
VALURILE, agitate de furtuna ce abia se. sttrslse in zori, se turisau pina la baza stincii, incercind urce. Nereusita Ie des pica intr-un evantai de stropi mov care o'bturau discul soarelui, doar putin saltat peste orizont. Departe, spre dreapta, un glisor al Companlei tala curentul piezis , spre larg. Pe deasupra sa, 'reptile zburatoare de noapte, tlaminde din cauza zbuciumului apelor, ezitau sa ia drumul falezei. Aceasta dirnineata. privita de sus, de pe stinci, de sub clopotul translucid asezat etans peste terasa Cazinoului, avea ceva limpede in ea care nu se potrivea cu moleseala asternuta in sala de joc. Milionari cu chipuri istovite coborau scarite tlnindu-se de pereti. Ajunsi afara, tra9'eau in piept cu nesat aerul purificat ad-us de briza. Se urcau in elicopterele lor colorate ~i plecau. Cei mai multi dintre eil nu erau bastinasl. Veneau de pe planetele invecinate. Pe Altaib, noaptea dureaza noua ore, pe Zlrma.rsase, pe Magre, zece, doar aici, pe acest fost satelit elovian, intre apusulsi rasaritul lui Zirtob se scurg saisprezece ore. De asta, celor mai multi Ii se pare obositor. Femeile milionare sau miliardare rezista mai bine, desi dimineata, In lumina mov, se. vede grotesc cum fardlul antifoto de pe obra]i Ii s-a luat, dezgolfJd portiuni de epiderrna mai incl.ise la culoare. Par minjite de banii pierdutl sau cistiqati. Dintre no: totl, ultimul care se scoaia de ta rnasa de joc, deloc obosit, niciodatii mihnit, cacl nu pierde, este Norocosul. Ce-i drept, nu e om, ci robot. Cind ultimul partener de pocher s-a ridicat din rata lui infrint, transfigurat de oboseala ~i de spectrul averii Iasate pe masa, Norocosul il asteapta mai intli sa-l intoarca spatele, apoi degetele sale metalice, articulate in patru locurl, aduna impasibile cartelele mototolite de iridiu si Ie introduc intr-un saculet transparent de pl'astic. Averea, sperantele unui om nu ocuoa, la terminarea opera[lei, mai mult de trei-patru decimetri cubi. La urrna, Norocosul stringe cartile de joc ~i Ie mai arnesteca 0 data. Are numeroase feluri de a 0 face, cu toate foarte spectaculoase. Le azvirle pur s,i simplu in sus ~i ele cad asezate in pachete de cite patru; Ie rasttra printre degete in unu, doua sau trei evantaie tridimensionale; invirte cite 0 carte cu rnina stinga in [urul celei drepte, pina cind pachetul formeazii un cere ca 0 b rata ra. Jongleriile astea nu Ie desfa- \ saara de fala cu clientii obisnuiti ai Cazinoului. Prea multa abilitate in minuirea cartilor i-ar putea duce la ideea ca Norocosul triseaza. Ceea ce este cu totul si cu totu! inexact. Norocosul nu trlseaza,' fiindca nu are nevoie. Analizeazii statistic ~i probabjlistic cornbinatiile de cart], interpreteazii minutios fizionomia $i ucttatta partenerului. Mie sau oricarui alt ins asta nu ne-ar fi suficient, pentru ca n-arn pu-

UNGUREANU
tea sa 0 facem la fell de bine ca ell. Cind, odinioara, i-am propus Patronului constructla NoroCosului, I-am luat pe ocolite: - Patroane, am auzit ca estl unul dintre cei mail marl [ucatori din partea asta a galaxiei. Uite la ce m-am gindit! $i l-am expus principiul Norocosului. ~ Acum nu ma socotesti vreun maniac! mi-am incheiat cu dibacte peroratia. Nu-ti cer rna crezi pe cuvint. Mai cinstit, iti propun jucarn cite partide vrei tu ~i-ti demonstrez ca te bat! Nu stiu nici astazi de ce a acceptat. Cred! ca parearn am de sigur pe mine, incit s-a slmtit tentat sa-mi dea 0 lectie. Sa-rni ia ~i ultimii bani - dupa haine, tremurul mlinllor ~i lucirea ochilor i~i putea da oricine searna ca erau ultimii .~ ~i sa rna angajeze crupier, dar ce zic eu, crupier ar fi fost inca onorabil, mai degraba spalator de scrumiere sau ceva asernamater. Am jucat douazeci d'e partide pe mize mici. Nu era interesant cit cistiparn, ci daca iI puteam bate. N-a fost atent sa observe ce scria in tabelele pe care Ie consultam in timpul jocului, desluseasca socotelile pe care Ie rnlzqalearn in coltul unei hirtii, a fost doar obsedat de ideea q,a trisez. Nu m-a prins, Hindca n-o tacearn. lntr-adevar, nu trisarn. Dar nici calcUlele i}i nici teoria mea, la vremea aceea, nu eram destul de bine puse la punct ca sa-mi ofere certitudinea clstiqului. M-a ajutat sansa, trebuie recunosc. Mi-a intrat un careu servit! Am decartat arnlndoi cite 0 carte, el mergind mascat la ful. l-a intrat fulul. A licitat in prostie. A pierdut. Mi-au mai intrat doua careuri, 0 culoare ~i 0 cvinta reqala. L-am prins de cinci ori cu cacialmaua ~i de patru ori nu rn-a prins el. Am cistiqat cu scorul de 14-6. Cu cartue din dupa-arniaza aceea as fi putut ruina 0 galaxie. Atunci Norocosul nu a fost un robot din tabla ~i semiconductori organici" ci un om. Eu. t-arn luat tare: Patroane, cred ca tl-am ilustrat concret valabilitatea principiilor construlrf unui robot-jucator, Daca totusi te mai Indoies ti putem juca mai departe. In prealabil, iti demostreZ insa matematic ca in doua ore am toate sansele sa devin eu patronul. 8-a, uitat la mine cu respect. Aveam dreptate. In doua ore se puteau pierde miliarde. Era totost un pic nedumerit: - Dar bine, omul'e, ce nevoie ai de robot? daca poti sa cistigi, fa-o cu min a tal Viii diseara, joci toata noaptea, imi ruinezi oaspetu sl pina dimineata estl cet mai bogat om, pe 0 raza de 0 suta de ani-lumina! - Uite ce e, Patroane, eu nu sint robot, sint om! Daca gre~esc la un calcul? De fapt (am luat un ton fals de confEtsi,une), mi s-a mai intimplat. $i pe urma, eu rarntn un idealist! Nu

sa

sa

sa sa

sa

sa

92

AliMANAH ANTICIPATIA

~ ~

ma intereseaza ctstiqul, ci afirmarea deplina a principiului meu, impotriva oricarul jucator de pocher. 'Facem tirgu[ll? N-avea habar de statlstica. Daea m-ar fi pus mal joc in continuare, eventual cu. mai multi parteneri, slnt aproape sigur ca as fi pierdut. Dar a acceptat. Mi-a dat fondurile necesare pentru realizarea Norocosurul. Bineinteles, acesta urma sa apartlna Cazinoului. jln timpul constructiei, mi-arn pertectlonat principiile maternatlce, aplicatii directe ale teoriilor decizlllor sl [oculu]. In plus, ochii electronici ai Norocosului [pot deslust cele mal tine nuante de pe rata partenerului, alit in spectrul vizibil, cit :;;Iiin lntrarosu, Asta 11ajuta mult. Ernotiile oamenilor se traduc in variatii ale temperaturii fetei lor, CU destul de multa acuitate. Este ciudat totusi faptu] ca Norocosul nu a pierdut nici rnacar 0 data, decTt din motive strategice. Daca ar cistlqa mereu, oricTnd :;;i cu oricine, toata lumea s-ar feri joace cu el, Trebuie sa :;;'i piarda. $i pierde, dar calculat. De fapt, ideea a fost a Patronului. L-am prezentat ca pe un divertisment. Pierdea :;;i ci:;;tiga mici sume de bani, pentru a distra clientll. Acum a ajuns un fel de campion galactic neoficial. Tipi :;;i tipe care se cred rnaripocheristi vLn de la sute de ani-lumina ca [oace cu el. II ~ilrneaza :;;i il testeaza, vada daca nu triseaza. Nu, Norocosul nu triseaza. Fllndca n-o face, eu stlu ca ar trebui piarda odate si-odata, nefiind un jucator perfect. De fapt, nu cunosc motlvele reale, are intr-adevar ?i foarte mult noroc, Ii intra niste carti formidabile. Norocosui nUJeste nlcl rnacar un robot veritabil. Nu are· un creier in trupul sau metalic. Acolo nu se atla decit traductori :;;i organe motoare.

sa

sa

sa sa

sa

prin radio cu un calculator aflat din subsolul Cazinouluj. In tata consolei de comanda stau eu. Deasu:pra se afla un monitor imens pe care vad exact imaginea captatads ochii INorocosului: indivizi filind cartile cu teama, fete transpirate, obosite, transfigurate, fericire, deznadejde. speranta, miini trernurlnd. cartele de irid'iu, fum albastrui de tigara. Eu li spun cind cistlqe :;;i cirrd piarda, EI nu posed a morbul jocului. Orice conseclnta a partidei II lasa indiferent. Profit de puterea pe care 0 am pentru a apara arnaritii. Acum am dobindit 0 vasta experlenta. Ii recuqosc fara gre:;;" oriclt de bine ar fi imbracatl. I[i ajut elstiqe rnici sume de bani" asta fara stlrea Patronului. $i tot tara voia lui, citeodata decuplez creierul Norocosului :;;i iau eu decizii in locul lui. M1na robotului rna ajuta , Am, in general; sansa. Mai :;;i pierd, dar mai mult ci:;;tig. Joc zimbindl. Probabil ca :;;i alitudinea Norocosului pare atunci mai umaria. Aceste clstlquri mi-au Ibagat in cap, la un moment dat, JOG din nou, cu propriile mele puteri. filez eu cartile cu mlini tremurinde. transpir de ernotie. fiu un norocos in carne :;;i oase. Am tacut-o. simulind 0 detectiune a creierului. I-am spus Patronului :;;i'e'l sl1 aratat intelegator. Mi-a dat 0 noapte libera. 'In doua ore, am pierdut sapte miliOane jucind cu niste tips de la Altaib. De atunci, iI urasc pe Norocos. Nu stunta III ajuta prna la urrna, ci noroeul degetelor ace lea metalice. Ceea ce face creierul de ta subsol pot face :;;i eu, doar programul eu ii-am conceput! In lnterpretarea fizionomiilor este tot am de multa incertitudine ca s i in jocul de pocher. Norocosul ci:;;tiga fiindca' are noroc. De asta II urasc, EI are noroc, :;;ileu nu. Intr-o zi am sa-l ruinez. String bani pentru asta. Imi voi d'a demisia, ca nu am dlscutii cu Patronul. Am joc doar eu :;;i el, AUt. Ma voi rnachla CUI tard termoreflectorizant :;;i voi aborda 0 masca irnpasibila. Voi miza pe sume mici, pina 0 vad ca-rni intru in rnina. t.lpsit de omul din lncaperea de la subsol, nu-sl va da seama ca Hazardu! se va apleca spre mine. Pe un singur joc, sau cell mult doua, iI voi curata de ci!eva miliarde. Patronul Cazinoutui va fi ruinat. 'Ii voi propune rarnlna angajat al meu: crupier sau, mai deqraba, spalator de scrumiere. Parca-I :;;i vad pe Norocos indreptindu-se catre biroul Patronului. Va bate la u:;;a.. Patronul va striqa: Da, intra! Va intra alunecind pe rnlcutele sale ratite de cauciuc. Se va opri in tata lui. Norocosul nu poate avea inflexiuni ale vocll, nici umeri girboviti, nici privire disperata. Ajuns atara, voi trage in piept cu nesat aerul limpede al dimineW Va spune plat: Patroane, in aceasta noapte am pierdut douazeci de miliarde. Din f[i:;;ierul de gestiune, aflu ca esti .ruinat"! Care este sernnificatia 10gico-economica a acestei stari? Da, spalator de scrumiere II fac! Ma voi ridica de la rnasa de joc :;;i vol cobori scarile de rnarrnura tinlndu-ma de pereti, din cauza oboselli. In tats mea, 0 tipa rulnata, cu lacrimi prelingindu-se pe obraji, tastnc dire murdare peste fardul antifoto, se va certa cu omul de ordine al Cazinoului. Elicopterul colorat in care ar vrea sa se urce nu-i vp. mai apartine. 11 va fi pierdut la masa de joe. II voi putea cumpara eu. Oare ce culoare as dori sa aiba ?

lntr-o tneapere

Este cuplat

sa

sa

sa

sa

sa

sa

sa

sa

sa

sa

sa

~ ~

ALMANAH ANl'lCIPATIA

93

NOROCOSUL
Epilog Am jucat cu Norocosul. La tnceput, am mizat pe sume mici ~i am pierdut. Cind am erezut ca mi-am intrat In mlna, am plusat pe dat_? eu totl, banii care Ii aveam ~i am pierdut. II urascl II urasct Cind am ajuns In camera mea de hotel, ml-am dat seama ca ojumatate din obrazmi se dezvelise de sub fardul terrnoreIleetorizant atunci cind II sprijinisem In palma. Furat de joc, nu baqassrn de searna. Norocosule, Iii blestemat! De data asta nu te-a ajutat hazardul, ci stiinta, algoritmii rnej, pe care singur ti i-arn implementat. A'$ dori ma sinucid, am ~i vrut s-o fac; as putea strecor 0 bornba artizanala In sala de joe; te-a~ face mii de tartrne: pe tine, pe Patron, pe miliardarii care au' bani destui joace In fiecare seara. Dar asta ar insemna sa-Ii dau satistactle. Nu, n-arn s-o fac! Voi juea cinstit sl te voi bate. Daca te-a~ distruge, s-ar chema ca In plan moral tot tu ai rarntne Invinqator, Norocosul, campionul neoficial al galaxiei la pocher, ,infailibilul, imbatabitul, vesnieul Norocos ... Nu, asta n-arn s-o fac! Sin! acum spalator de scrurniere In acelasl Cazino unde tu joci In fiecare seara. Ci~tig putln ~i nu pot parasi planeta. $i chiar daca as putea, n-a\) pleca. String ban IInga t:>an, muncind din greu ~i nedormind noptile. Tu nu ~tii ce Insearnna nesomnul, tinichea blastemata! Vor trece ani ~i ani Dina voi strlnge destul ca te pot tntrunta ~i te bat, sa te ruinez, pe tine ~i pe IPatron. lrni maninci cei mal frumosi ani ai vietii. T~ urascl Adun cartela de iridiu IInga cartela. Intr-o zi vern juca din nou ~i te voi bate'! elipa se apropie. Te voi ruina! Clipa se apropie incet, foarte lneet, dar implacabil. 0 sirnti? Te uriisc!

sa

sa

sa

sa

sa

MOEBIA
(Urmare din pog. 91)

Din nou se clintlra canaturlile de Ibronz ~i din nou se pomeni calctno eu tearna printre ziduri srnaltutte. Se vazu pentru a treia ~i pentru a patra oara in lata unei porti ' sl de fiecare data 'gasi raspunsul cel mai potrivit la votbele iscoditoare ale inteleptului eu barba rara. Sl tot asa, plna la zece. $i cind, dupa un drum--isWvitor, adus inca 0 data in lata portii de catre vajnicii ostenl cu sabiil'e pregatite, un batrin in straie negre ii puse cuvenila lntrebare, strainul se zapaci Intr-atit, incit nu lntelese nimic. Ostenii trasera sabiile. - Prin cite porti at trecut? repeta surizator batrlnul.

Sabiile se ridicau incet, scllpindu-si tais urile. - Prin zece porti am trecut, vorbi repede strainul. Canaturile de bronz rarnasera neclintite. Bratele inarmate ale ostenllor erau lnaltate mult .deasupra capetelor. Strainul se intreba daca nu cumva ar Ii trebuit numere ~i cele Irei portl pe care Ie strabatuse inainte de a ajuge la Marele Han. - Treisprezece! gemu el, ruga tor. Iinteleptul suridea, mingiindu-st barba rara. Si, in vreme ee otelu] svicnea, fulgerind, zise: - De zece ori ai trecut, e drept, dar prin una ~i aceeasi

azvirli peste griimada de tigve pe care striiinul n-o observase.

sa

poarta ...

Apoi ridlca de pe lespezi capatlna slroind de singe '$i 0


ALMANAH ANTICIPATIA

94

<::;Jr
~

SCRISOARE HIPERCUBUL S.F.


DE AICI, de la noi, de la doi oest, din anul 2000, ziua de miine, ciitre creatorii ~i iubitorii de literatura curete ~i binecrescutii, salutare! Va scrlu dintr-un speiiu special, cei care-I populam fie-am virlt in el de buna voie, nu de mutt, doar de la JUles Verne tncoece, sciiitori, cititori, amatori a ceea ce se cbeeme sciencefiction, literatura ~i arta de enticipeile, habitat pentru viitorurile fara numiir pe care Ie poate nescoci mintea umene, pestrstori tolerem! dar $i rezolvitori ai marilor probleme din anii ce urmeezii: exodurile in atara astronavei Terra, epidemice, molipsind hiiul cosmic cu boala numitii viara, colapsul ciitre insondebilele edincimt ale introsoectiel umane, seninul sau dezastrele hiirazite urmesitor, posibite oerico/e, marile so/utii sociale, lntilnirile tantastice cu emisari ai buniitatii universale, istoria zilei de miine, a zilei de dincolo de miine, din deceniile, secoteie ~i mileniile viitoare, conditia umana in scurgerea ei continua ciitre tulbutiitorul $i necuncscutut tel et rettuntt untversale ... Am fost aici, la tnceput, cttlve. Ne-am strins laolalta, am dat de veste, ne-au vazut multi, au venit $i altii - incepuserii, solid, anii de civi/izare . tetmotoqic«, cepetut epociifierului, domnia $tiintei ~i a motoarelor -, bulgarele s-a rostogolit ~i cre~te mereu, ne viid, tlira gr8$, copiii, dar ~i tinerii, tot! tinerii cuprinsi intre 8 $i 80 de ani si, sigur, scriitorii nostri au pornit, cu incredere, sa Tntinda capete de pod peste zidurile care-i separa de literatura cea mare - dar aici n-a mers, aici s-au poticnit, 0 raceala de gheata, 0 distanta care e cea a neintelegerii, 0 aroganta care-i, ierteti-me, a ignorantului, asta au intitnit, asta Ii s-a intimplat si, luneclnd timid, cei mai multi s-au intors ciitre hipercubul cu epteuze. Crtiva au ramas insa; au tost absorbi/i, rapid $i pe tecute, nu, n-au tredet, literatura aristocrata t-e supt pe plebei din stringenta necesitate - plebeii se numesc Capek sau Huxley, Borges, Lovecraft, H. C. Wells, Orwell, Bradbury, seu, absolut dumnezeiesc, dostoievskianul Stanislaw Lem, armate de critici pasc de ani buni pe cimpiile lor fantastic reeucite, in departliri aparente care stnt- sceteest, eteme, intfmplarile bipedului Sapiens, doar ca, detaliu de covtrsitoere tmportentii, decorul, decorul este altul, nu clasicul - s! nesigurul - trecut ~ care a scepet, ehei, printre degete, sl cine mai poete stabili, obiectiv, edeviirurtte? -, nu etemera secunda a prezentului, care, tet-e, gata, s-a dus, a intrat in meandrele istoriei, ci, concretele, pipliibilele, sotid :ancoratele viitoruri elaborate de un instrument tara egal in explozia materiei, atotputernica, netntrinte, inepuizabila tmeqinetie omeneescet ...Atrt, asta-i singura deosebire, sintem de eceees! carne $i ecetss! sfnge in interese, scriitorii nostri srunce ierbe de rschete, focuri de artiticii care tntrumuseteezs traria hipercubului nostru, tncoto, toate-s la tel, veniii, vedeil, o sa ne credeti descitrtna fntrmplarile din cea mai buna dintre lumile lui Hobana, divertismentele vriiiltoeretor tulburiitorulu! Colin, evenimentele aleatoare ale iermeciitor sucttului Rogoz, neucnoerete surprize de la capiitul copilariei speciei umane, a~a cum Ie vede Arthur Clarke, conflictele lui Asimov cu specia inteligenta a tnesinllor ctbemetice, ubicuitatea demiurgica din lntortocheata minte a lui Philip K. Dick, strania lume generoasa a treiitor Strugatki, epopeile galactice ale lui Frank Herbert, escutitete previziuni din John Brunner sau Gerard Klein ... lar daca venni ~i vedet! - ~i pina la urmii venit! precis, - teama mi-este 0 sa si vreit sa ramineti, pentru ca, etentie, creatori din literaturacea mare, universurile paralele ale tara-de~apiit existentet viitoare otere posibilitati de exprimare cu mult mai mari oectt lumea reet«, de astazi; aici, la noi, risul, pltnsul, durerea, soerentete ~ vectori etunecetori ~. se pot desena pe grade de libertate nicicind de voi visate ... Plus, nu uttstt, sutele de mii, mifioanele de cititori - epteuze!e, la voi, conresza ... Aste-! tot, va a~teptam, $titi unde ne putet! gasi ... Din viitor, cu dragoste.

DIN

ca

ALEXAIVORU

MIROIVOV

~ALMANAH ~ ANTICIPATIA

95

..
A I1V
V

~ A\\Y ~v ~~ ,,'I~
~

~~

<:\('..

00

~'"'\/'
~

C\~

_~

,y ~

...... .#"

0°"

intimpla

ERAU TREI acum vreo zece ani, azi sint douazeci in toata tara si am toate motivele sa cred ca numarul cenaclurilor de anticipatie va spori inca, p~unea pentru fenomenul SF 'Cidunind grupuri tot mai nurneroase de studenti si elevi, <k tineri rnuncitori si tehnicieni, de ingineri, biol'ogi, filologi 51 matematicieni in cite 0 incapere ce devine, pentru ceasuri de neuitat, unul dintre locurile priviJegiate ale cosmosului, punctul Alef, care ingadUie inteligentei sa perceapa $i sa se perceapa prin intermediul cuvintului. Majoritatea acestor cenacluri fiinteaza in principalele erase ale tarii, dar exista de pe acum cenacluri de anticipafle si la sate, Unele au optat pentru un profit strict literar, altele si-au extins preocuparile la domeniile artelor plastice, muzicii, filmului. Nici unui nu neglijeaza noile date ale Atunci cind atitia tineri sint atrasi de tribunele stadioanelor sau se lasa anesteziati de deci!belii chitarelor electrice (nu am, evident, nimic impotriva sportului, chiar practicat in tribune, si nici impotriva discotecilor, atunci cind nu devin preocupari exclusive), gasesc reconfortant faptul ca adeptii patimasi ai SF se aduna pentru a discuta. ~i nu despre orice, discutiile se concentreaza asupra unor probleme de Iiteratura, de arta, de stiinta, In sfirsit, mi se pare forrnidabil felul in care discuta, prospetimea reactiilor, sinceritatea si instiintei.

flacararea lor, chiar daca Ii se sa mai fie poate confuzi, prea qenerosi 'cu superlativele $1Intrucitva intoleranti, idO-, latri si iconoclasti, improvizind teorii menite sa traiasca 0 singura seara, dar gata sa lupte pentru ele plna la ultima tigara, animati de pasiuni nobile, dornici sa stie tot, visind reviste si biblioteci, sali de expozitie si sali de concert Daca n-ar fi decit asemenea locuri privilegiate deschise discutiilor si schimbului de inforrnatii si tot mi s-ar parea ca aceste tinere cenacluri l$i justifica din plin existenta si menta sa fie sprijinite de forurile locale (care ades, dar nu intotdeauna, Ie si sprijina). Ele sint insa totodata ateliere de creatie. Anual, cu prilejul Consfatuirilor Nationale de felul celei recent lncheiata la Iasi, lucrarile cenaclistilor intra in competitie, cele mai bune fiind premiate de un juriu care are de triat sute de manuscrise. Iar cum de ani de zile sint presedintele acestui juriu, pot declara ca nivelul mediu al lucrarilor pre zen tate e din ce in ce mai ridicat, (apt imbucurator, desigur, dar pot certifica mai ales ca unele semnaturi s-au afirmat in limp cu tot mai rnulta autoritate si ca am avut astfel imensa satisfactie de a urmari forma rea si precizarea trasaturilor distinctive ale unor talente, aparitia unor noi scriitori. Modestele cenacluri, uneori mai mutt tolerate dedt adapostite in diverse case de culture ale tineretului, dobindesc astfel impresionante certificate de noblete, Daca Mihail Grarnescu, Leonard Oprea, Radu Pintea, Lucian 10nica, pentru a-i pomeni doar pe cei al carer prim volum e In curs de aparitie sau in studiu la Editura Albatros, sint .deocamdata cunoscuti numai de tinerii iubitori tntlacarati ai genu lui din intreaga tara, toti prietenii literaturii de anticipatie - si ei se numara cu zecile de mii - ii vor

cunoaste curind. Numele lor nu epuizeaza 'nici pe departe lista primei prornotii de scriitori ridicata din rindurile neobositilor amatori care, tnsufletesc sedintele cenaclurilor. Acum, cind stradaniile lor desfasurate pe parcursul a mai bine de zece ani incep sa dea roade, rna simt dator sa evoc rnicul dar inimosul grup de scriitori profesionisti care au vegheat destinele nucleelor incandescente ale anticipatiei, Pe rtnga omniprezentii Ion Hobana si Adrian Rogoz, fara a carer constanta caldura si compctenta istoria anticipatiei romanesti nu peate fi inteleasa, Horia Ararna, Victor Btr lade anu, Mircea Oprita, Sanda Radian, Gheorghe Sasarman si-au unit bunavointele contribuind la formarea schimbului de miine al SF-ului nostru. Cu totii au azi bucuria de a constata - ca de la aporiile lui Gramescu la rechizitoriile lui Oprea, propunind mcditatiei teme esentiale extrase din zbuciurnu! acestui sfirsit de veac, lucrarile tinerilor reprezentind "noul val" al anticipatiei romanesti mizeaza pe inteligenta, pe dragoste si pe respectul demnitatii umane. Pentru mai buna cunoastere a altor lucrari si pentru stimularea autorilor lor se impune aeum publicarea unei antologii a celor mai realizate texte premiate in cursul ultimilor ani, Dupa scriitorii care si-au facut cu prisosinta datoria de mentori ai tinerei generatii, care dintre editorii nostri se va hotart sa acorde celor mai buni dintre tinerii care nu si-au alcatuit inca -rnateria unui prim velum sansa iesirii in lume? A sosit momentul intrarii lui in scena, Tovarasi editori, aveti cuvintui!
Desen de ALEXANDRU ANDRfE$

96

ALMANAH ANTICIPATIA

~ ~

CINEMATOGRAF
NU ESTE deloc paradoxal faptul ca marli clasiciai literaturil de antlcipatie liltiintifica, printre care Mary Shelley, Edgar Allan Poe, Jules Verne, Herbert George Wells, au fumizat cinematografului, i,nca inainte ca acesta sa devina cea de-a 7-a arta, subiectele unor pelicule azi mai mult sau mai putln uitate (sau chiar pierdute). Se poate usor explica prezenta autorilor cltati printre inspiratorii primilor regizoride film, gratie elernentelor de spectaculozitate i;li fantastic care, imprumutate unul divertismant popular, captivau prin personaje tujouratoare decoruri insolite i;li actluni lncarcate cu 0 aura de mister. AsUel, martorii copilariei filmului au putut lntllnl pe ecranele lumii, inca de la inceputul secolului XX, personajele plasrnuite de Mary Shelley sau Poe, eroii lui Jules Verne sau HG. Wel,ls. De la aceste opere de pionierat, ecsanizari naive, nu lipslte lnsa da.poezie,
~ALMANAH ~ ANTICIPATIA

cu sclipiri de urmor $i fantezie (mal ales, din partea autorilor de decoruri :;;i trucaje). ptna ta transpunerile cinematografice de reterlnta din literatura SF Fahrenheit 451 de Franfois Truffaut (d'upa Ray Bradbury), Solaris :;;i CiiliiuZ8 de Andrei Tarkovski (dupa Stanislaw Lem $i fratii Strugatki), 2001, odisee a spatiului de Stanley I'ubrick (dupa Arthur Clarke) - drumul a fost ,lung, dar nu lipsit de evenimente memorabile. Incercarn in rindurile ce urrneaza schltaree unor etape semnificative atit pentru evol utla dial'ogului iliteraturii SF cu cea rna! tirlara dintre arte, cit sl pentru capacitatea cineastllor de a conterl noi vatori expresive story-ulul SF. dublii ecranizare. lrnaqinata cu 0 deosebita forta de sugesti'e (in epoca. bineinte'les) de Jules Verne :;;i H.G. Weills, prima .ealatorte a parnintenllor spre Luna (schitata anterior i;li de alti scriitori) inauqureaza $i seria ecranizarilor

97

7 al istoriei cinematogratului, realizeaza Voiajul in luna", "tablouri" ilustrind romanul lui Jules la Pamint la Luna, iar urrnatoarele .rate de Primii oameni pe Luna de Wells. Numeroase decoruri, machete, nstructii speciale au permis regizorului turnarea primei ecraruzarl SF, cu 0 dubla inspiralie Iiterara, de un incontestabil tarrnec primitiv. G. Melias a rost. dealtfel, si primul cineast care a ecranizat 20 000 de leghe sub mari (1907), subiect vernlan reluat de-a lunqul anilor in mai multe versiuni. I ntr-un remake american al acestui titlu (1914, regia: Allan Holubar, S.U.A.) au fost utilizate pentru prima oara aparate de filmat subacvatice. Din pacate, studiul unei tilmogratii complete a ecrantzarilor i nspirate de opera lui Jules Verne atesta preferinta cinees tilor ,pentru proza de aventuri (Michel Strogoff, Insula misterioasii, Mathias Sandorf), fata de cea circumscrisa literaturii SF. in orice caz. este de rernarcat faptul ca un titlu din literatura de anticipatte verniana exista in prea scurta filmografie nationala SF, $i anume Castelul din Carpali" Pelicula realizata de talentatul regizor Stere Gulea pastreaza spiritul romantic $i ideile vizionare ale scriitorului francez materializate in laboratorul lui Ortanik, .Jnventator de prim rang in ceea ce prtveste utilizarea electr,icitatii", cel ce 0 reinvie pe cintareata Stilla, gralie unei combinatf intre tonoorat $i reflexele unei imagirni. Oupa unii critici, .,prefigurarea televiziunii", dupa altii, "avansarea ideii televideotonutui" sint elemente care ptaseaza romanul in zona SF, iar ecranizarea lui S. Gule.a Ie reconstituie cu tidelitale,in ciuda unor llbertati asumate tata de textul original. Dupa Primii oameni pe Luna", roman ti"parit doar cu un an inaintea ecranizaru llui Melles, cineastii s-au inspirat $i din alte proze semnate d'e H.G. Wells: Insula doctorului Moreau (1932, regia: Erie Kenton), Ornul inviz.lbll (1933, regia: James Whale), Riizboiul lumltor (1953, regia: Byron Haskin), Ma~lna timpului (1959, regia: George Pal). De retertnta pentru filmogratia SF ramine Insa doar Omul invizibil, opera ale carei ingenioase trucaje (efecte speciale: J.P. Fulton) convinge $_i astazt pe cinefiIii raslalati de Supermeni si lntilnin de gradul
3.

Jack Griffin (interpretat de Claude Rains), savantul ce descopera secretul invizlbilitatii, ramtns un persona] clasic $i cu 0 descendenta bogata in tipologia cinematografului SF. De la urntlinta la vlotenta, de la inte liqenta la nebunie, evotutia traqica a erouluil creat de Wells va rarnine un laitmotiv celebru pentru tematica genului. Heluari, variante, para/raze 110m reintllni in filme ca Reintoarcerea omului Invizibil, Femeia invizibilii, Riizbunarea omului invlzlbil,
~ 10 scene cinematografice extraordinare $i fantastice, in 30 de tablcuri, 16 minute de proiect!e: product.e. scenariu, interpretare, regie, decorun, trucaje ~i costume: Georges -Merres. (Premiera a avut toe in iunie sau iutie 1902, data considerata de unii istorici - printre care $1 Georges Sadoul - drept cea care rnarcheaza detasarea cinematografurui de teatrul 10tografiat $i inceputul arte] filmului). .. Feme!a pe Luna, film realizat in 1928 de Fritz Lang. dupa un roman de Thea von Harbou, are drept consilier tehnic pe fizicianul german, originar din Romania. Hermann Oberth. cunoscut specialist in rachele. Oealtfel, pelicula a fost distrusa din ordinul tu! Hitler pe rnotiv ca rachetele din film semanau prea mult eu cere preqatite in scopuri muttare.

Noul ominvizibil, BiiIatul invizibil (!iii lista: ar putea continua}, nici un film neatingind cal itatlle peliculei semnate de James Whale, 0 perrnanenta a programelor de clnernateca din intreaga lume. Un mit = un personaj, SF = 0 filmografie. Mary Shelley, cistiqatoarea unui inedit.,pariu" (crearea unui story fantastic) la care au mai participat lordul Byron, Polidori, medicul acestuia, !?i R.S: Snelley, a oferit ecranului cu Frankenstein (sau Prometeul modern) una dintre cele mai durabile teme ale fantasticuiui cinematografic. Morala povestirii afirmil. irnposibilitatea refaeerii vietil pe cal artificiale !iii Frankenstein devine simbolul savantului ale carui geniale descoperiri duc la ruina sl neferieire. Monstrul creat de baronul Frankenstein apare pe ecran pentru prima oara in 1910, rernake-urile :;;i rnodemizarlle fiind din ce in ce mai numeroase dupa aparltia sonorului. Tot reqizorut american James Whale va obtine un rasunator succes cu Frankenstein (1931) !iii Logodnica lui Frankenstein (1935), filme in care rarnine relevant mixajul poeziei fantasticului $i rigorii. SF, lapt ce duce la recrearea unei atmosfere plinii de ambiguitate :;;i mister . Fara a-:;;i teroriza spectatorii, cineastul utitlzeaza 0 rnizanscena elegantii, cu 0 imagine ratinata, care arnorseaza nelinlstea in evocarea povestii unui strarnos al actualelor g'eneraALMANAH ANTICIPATIA ~ ~

98

Iii de robofi creat printr-o indrazneata operatie de poli-grefare. Creatura sintetica lrnaqinata de Mary Shelley revine pe ecran In multi~le variante _(Fiu! I'ui F., Spectrul lui F., Casa lui F., Cum sa ,faci un monstru, Siiruta-ma repede, Amprenta I'ui F. etc., etc.) din care nu lipsesc parodiile care indica saturatla temei. Totusl, ca orice motiv SF (nu numai literar). savantul Frankenstein rarnine prezent pe ecranele lumli, in fiecare ~n cltjva clneasti reluindu-l traqicele avataruri, In culori, pe ecran lat sau panoramic. Ecranizari despre viitor. Disponibilitatea literaturii SF pentru sondarea ipostazelor socletatii umane in viitorul mai _ml!1t sau mal put'i~ departat este demonstrata !;)I de romanul I,UI Ray Bradbury, ,Fahrenheit 451, ecranizat in 1'966, In Anqlla, de regizorul francez Fran~ols Truffaut. Adaptator inspirat, cineastul subliniaza denuntarea intolerantei tntr-o dictatura a viitorului prin secvente atasante :;;i un final aproape optimisl, fara stralucirea unui happy-end de Inigoare. Cu pasaje excelent~, nelipsit insa de rezotvan discutabile, fllrnul ra-, mine printre putinele titluri adaptate ,pe~t~u ecran din opera unul autentic set de scoala In literalura SF (au mai fost ecranizate dintre prozele scriitorului: Meteorul noptli, regia: Jack Arnold, Omul tatuat, regia: Jack Smight). IPlaneta rnalmutelor, realizat in 1968 de

Franklin Schaffner, inca un titlu de referin\a pentru ecranizarile SF (film insptrat de rornanul lui Pierre Boule), reia tema viitdruliJl societatii, cu 0 incareatura moralizatoare des,tlltJ de greu dedigerat in roman, dar excelent metarnortozata in plan filmic prin transtorrnarea calatoriel i,n spatiu. lntr-un nelinistitor vola] in timp, eroii descaperind adevarurl stupefiante avansate de istoria propriei cornunltatt umane, cvasidistruse de un necrutator razboi atomic. Epigonii care au repetat tema, printre care Ted Post cu Secretui pianetei mairnutelor, nu s-au mai ridical la valoarea originalului, singurele clstiquri fiind de ordin formal, in calitatea efectelor speciale. Un remarcabif eseu despre existents unor astronaut: ai viitorului rarnine :;;i ecranizarea lui Andrei Tarkovski - So'laris -, inspirata de romanul omonim al scriitorului polonez Stanislaw !Lem. Regizorul se detaseaza net de tradijionallismul sc olii sovietice de film SF (uneori de 0 surprinzatoare naivitate), prin subtinierea unei spectate arhitectust a sensuruor (oceanul care materiallzeaza gi'ndurile), prin • amplif.icarea sernnificatiilor story-ului in ex" presia vizuala (rniscare de aparat. angulati~, relatia personajelor cu obiectele ~I rnediul In care evolueaza), Marele merit al cineastului "amine transpunerea sensurilor profunde :;;i complexe ale materialului Iiterar in spiritul autorului ecranizat, lmboqatit cu propria meditalie despre lurne ;;i adevar, despre raportul !ntre dragoste :;;i moarte, despre perrnanenta intrebarilor primordiale, indiferent de universul in care sint proiectaji eroii. o societate a viitorului distrusa de un necrutator razbo, atomic este prezenta !?i in, Ultimul tarm (1954) de Stanley Kramer dupa romanull lui Nevil Shute. Avertismentul este clar, morala translucida !;)i apelul la ratlune sin! sugerate exact, fara erntaza, prin intermediul unei excetente echipe de interpreti: Gregory Peck, Ava Gardner, Fred Astaire, Anthony Perkins.

in general, cu 0 Inaderenta Iunciara la reg,istrul tragic sau comic (in ciuda parodiilor, care dernonstreaza mai deqraba lipsa de gust sl incapacitatea de, creatie a cineastllor), SF-ul clnematoqraflc de sorginte Iiterara se reintoarce astazl la teeria cosrn.ca a lnceputurilor lui Melies, cu opere in care elementul alegoric ramine de reterlnta. iar arnalgarnul temelor, 0 regula. 2001, 0 odisee a spatiului !;)i R~zboJ~1 stelelor 'Pot fi exemplele clasice ale vltatitatll succesul'ui unui gen Care a Irnboqatit considerabil familia personajelor cinematogratice. Literatura SF, cu protaqonlstl! ei contemporani: Bradbury, Asimov, Van Vogt, Clarke, Lem, Cooper, Yarwitz, Shekley, Moore, Matheson, Jones, a contribuit, tara lndoiala, la cristalizarea :;;i popularitatea unui gen a carui cronologie se id~ntifica aproape total cu a celei die-a 7-a arte. In acelasi timp lnsa, cineastf nu renunta la marile teme propuse d'e marii clasici, marturie stind desele remake-uri inspirate de operele semnate de Jules Verne, Mary Shelley. E.A. Poe. R.L. Stevenson. H.G. Wells. AI. Tolstoi, prezente an de an pe ecranele lumii Dialogul uteratura-ctnerna SF continua spr« bucuria deloc ascunsa a spectatorilor.
CA-LIN STA-NCULESCU

."

,~'~~2~~~:~.~~T~IA~_======~~==========~================================~====

DE LA BUN lnceput trebuie precjzata leqatura strinsa ce exista lntre cucerirHe .ja zi" ale stilntel $i tehnicii sl formele ultramoderne ale muzicii de divertisment actuale, Altfel spus, haina sonora a multora din aceste lucrari este croita cu ajutoru'l unei aparaturi extrem die pertectionate, adesea sofisticate, termenul de instrument muzical devenind sinonim cu aparat industrial, "gadget" electronic etc. Automatizarea $i electronjzarea, prin intermediiul tehnicilor de virt, au patruns din plin $i jn domeniul muzicii. Notiunea de instrument rnuzical electronic a aparut odata cu lansarea dozei, dar si instrumentele ellectronice cu claviatura au avut epoca lor' de mare lntlorlre (In special orga). Doza are calitatea de a amplifica sunetul clasie ai' chitarei, saxotonului. contrabasului sau viorii (in acest din urrna caz ilustrindu-se cu stralucire francezul Jean-Luc Ponty). in afara dozer, lntrata de-acum In arsenalul com un, chitaristil au adolPtat In urrna cu mai bine de doua decenii pedala, destinata, la rlndul ei, modlficarf sunetului - ea fiind interpusa intre chitara ;;i amplificator. Mai t!unoscute slnt pedalele "Wah-wah," (ce produc sunetul evocat cu claritate de tltulatura) $i "fuzz" - ce dau nastere unei distorsiuni tacute celebre Inltlal de grupurile Yardbirds ;;i Rolling Stones. Cunoscute de orice instrumentist ce se respecta sint sl camerele de ecou $i reverberatle (ce au la baza citeva magnetofoane cu respectivele capete de redare), precum $i filtrele destinate telefonar,ii vocilor. Cunoscutul chitarist englez Jeff Beck a fost cel dintli care a utllizat "cutia vorbitoare" (talk-box), ,imitTnd vocea umana: publicui nostru i-a putut aprecia calita\ile, intre altete, cu ocazia concertelor forrnatiilor I Pooh !?i Locomotiv GT. Dar nu nurna] din punct de vedere al tematicii articolulul de fata sintetizatorul' de sunet constituie adevaratul virf al tehnicii rnuzicale contemporane, lui datorlndu-i-se genuri

denumite sugestiv, "cosmic", .sintetic", "robot" s.a, Aparat alcil'tuit din generatoare de unda $i modulatoare, el a fost conceput In urrna CU circa 4' decenii, dar a intrat in arsena,1 orchestral curent abia ul odata cu rnodlflcarile ce-i sint aduse de Robert MooQl (de unde !?i denumirea de "moog synthesizer"). Rock-ul l-a preluat rapid, deschtzindu-se astfel 0 noua epoca, aceea a d1omina\iei lnstrurnentejor electronice. Chiar 0 tormatie ce-sl tacuse un titlu de glorie din neutillzarea lor, Queen, a trebuit sa recurqa, in cele din urrna, la sintetizatoare. Celebrul Keith Emerson a fost Intre cei dinHi Instrumentisti c o ns tlent l de poslbltf tatite practic nel imitate oferite de aceasta descoperire. Aceasta se intimpla pe la sflrsitul anilor '60. lin prima taza, sintetizatorului i se cerea doar producerea unor sunete asa-zls "pure", fara armonice; In general , toate instrumentele destinate producerii de "sunete artificiale" aveau ini\ial doar un rol auxiliar, de coloratura. Ulterior, a fost creat un poly-moog-synthesizer, ce da nasters la mal multe note simultan. Rick Wakeman, Vangel is, Isao Tomita devln maes trl de necontestat ai noului instrument. in Europa, scoala vsst-qermana, prin intermediul unor gru'puril cum ar fi Kraftwerk, faust, Can, Tangerine ".ream, ridica sintetizatorul pe un acevarat piedestal, apelind. la e'l cnlar pentru Inloculrea vocllor. Cu toata aceasta robotizare, au-

tornatizare a discului rnuzical, creativltatea urnana nu va putea nicicind trece pe planul doi. Sintetizatorul nas te efecle extrem de stranii, ereeaza 0 atmosfera spatlala, caracterizata de 0 anurne melodicitate celesta, de aceea el a stat la baza curentului denumit cosmic-rock (flind utilizat, dealtfel, pe scara larga, la crearea benzilor sonore ale f,jimelor de a n ti c ip at i e ). Acesta, spre deosebire de rock-ul clasic, este lipsit de suportul ritmic tradlttonal: chitara bas $i bateria, altacata considerate de neinlocuit, slnt doar rareori evocate prin intermediul generatoarelor de unda. Formatia Kraftwerk, de care am amintit, ereeazs (electronic, evident!) 0 sectie de percutle, prezenta , permanent In plesete sale. Astazl, pot fi procurate la preturl relativ accesibile aseme ne a aparate, "lbateni$ti electronlct", progralhate sa reproduce fidel ritmul specific dorit. Rock-ul cosmic se bucura de multl adeptl, $i ei stlu, desigur, ca piesele sale de rezlstenta slnt nu numa] superelectronizate, dar s l eminamente instrumentale. Plonlerli acestui gen considerau ca vocea urnana nu-sl gaseste locul In aceasta ambianta sonora parce ireala. Aceasta prejudecata a fost abolita de grupul Hawkwind, datorita In special unuia din' tre memb.rii sal, Bob Calvert. Acesta, autor de poeme $i proze cu ternatica stiintifico-tantastlca, I$i prelungeste aceasta pasiune In planull

100

ALMANAH ANTICIPATIA

<::;J.l"
~

muzicii, apeilnd la IJn gen de recitative pe lond rnuzlcal. Versurile sale sint circumscrise Into c rna i tematicii

rock-ului cosmic, ele capatind un plus de culoare prin tratarea electronica a vocilor. Sonoritaf speciflce 'acestul rock cosmic pot Ii regasite \ii in tucrart jazz-rock (la Billy Cobham, Chick Corea s.a.), i?i in prelucrarile originale ale virtuozului japonez Isao Tomita (ale unor creatll semnate Bach, Stravinski, Grieg, Debussy) sau in piesele de lunga durata ale unui Klaus Schulze. Din dorinta d'e a-l apropia de ascultator, de a face mai accesibil acest arid rock cosmic, Kraftwerk a introdus acele pulsatll ritmice simple de care am amintit, precum \ii .vocea'' electronica, ceea ce le-a atras, din partea purlstllor, acuzatia de comercializare a genuilli. Ceea ce nu s-a intlrnplat cu Vangelis Papathanassiou (fost component al grupului Aphrodite's Child, orlclt ar parea de ciudat...) - unul din promotorii de frunte ai stil trlui. EI a editat 0 serie de atbume de tinuta (cum ar Ii "Albedo 0.39" sau "Spiral"), in trlple ipostaza de compozitor, orchestrator $i polilnstrumentist. L.P.-urile acestui "cosmic-sound" se caracterizeaza. in egala rnasura, prin titl'urile tuturistice, inspirate din terminologia \itiintilica, sl prin grafica plina de imaginatie. Ele au tacut laima discurilor unor reputate grupuri britanlce (Yes, Moody Blues, Emerson, Lake and Palmer), ce au continuat experimentele rnuzlclenltor vest-germani (Irmin Schmidt, P. Baumann), incepute cu un dece-

~ n:
III

~------------------------------------------------~
-

:; ::. n: a

"" ""
III -J '0

<:

'<

" c ~ " a "

niu i?i [urna tate fn urma, Aceste discuri propuneau ascultatorul ul inca neavlzat piese cu tenta stmtontoa, de larga respiratie: pe ilnga sintetizator, noi instrumente electronice ii?i incepeau carlera: mellotronul, vocoderul s.a. Dupa 0 perioada de recui, genul a revenit in ultimii ani la moda, dar prin intermediul mai . multor nume, grupate sub genericul synth-rock sau electro-pop. Fondul ritmic este oarecum saracactos, monoton, voit automatizat, vocite au 0 evolutle llnlara, Impersonata, accentui liind pus adesea pe efectele vizuale, in concerte ce se destasoara parca intr-un film de anticipatie. Nume'te cele mai importante: Tubeway Army" (din care s-a "desprins" Gary N'uman), Ultravox (care l-a lansat pe John Foxx), Magazine ,Hider: Howard Devoto), Sintetizatoarele devin atotputernice, liind folosite uneori chiar benzi prein regi strate (vezi Human League), lata crteva titlurl de discuri care, ca i?i numele tormattuor, sint semnilicative: Multiplication (Yellow Magic Orchestra grup japonez), Electricity (Orchestral Manoeuvres' In The Dark), Telekon (G. Numan), Replicas (T. Army), Travelogue, Reproduction (H. League), Metamatic (J. Foxx). Unete din aceste torrnatll sint strict "de studio", reunindu-se doar pentru i..nregistrari (cum ar Ii V,isage). Inalara japonezilor amlntltl, a lui Kraftwerk (ce acnveaza la Dussel- , dort), a gwpurilor americane Devo sau Tuxedo Moon, majoritatea covlrsitoare a adeplilor genului slnt britanici, reuniti in torrnatii cu nume graitoare: Crash Course In Science, Silicone Teens, Flying Lizards, Fad Gadget, Simple Minds. L.a noi, realizarl notabile in aceasta directie pot fl atribuite grupului clujean Rodion G.A. sau celui b uc ures tea n Contin-ental. Tralrn, insa , cu certitudine epoca in care acest gen abia prinde contur, in care se decanteaza adeviiratele valori (veleitarii autoexcl uzindu-se cu timpul), asa incit este timpuriu sa procediim la anahze mail aprolundate. Caei, hotarlt lucru, aceasta este 0 muzica a viitorutui. ' Ing. OCTA,VIAN ~i FLORIN-Sll V/u URSULESCU

C~ALMANAH ~' ANTIOIPATIA

101