BREVIAR DE CALCUL AL PERFORMANŢEI ENERGETICE A CLĂDIRILOR

Contract nr. Faza 2 AUTORITATEA CONTRACTANTĂ EXECUTANT

334 din 13.03.2008 REDACTAREA a II-a M.D.R.L.

Tel./fax 021.252.42.95

DIRECTOR GENERAL Conf.univ.dr.ing. Cătălin LUNGU

RESPONSABIL CONTRACT Prof.univ.dr.ing. Octavia COCORA

IULIE 2009

BREVIAR DE CALCUL AL PERFORMANŢEI ENERGETICE A CLĂDIRILOR FAZA 2, REDACTAREA a II-a

FOAIE DE SEMNĂTURI
Director General: Şef proiect: Conf.univ.dr.ing. Cătălin LUNGU Prof.univ.dr.ing. Octavia COCORA

Colectiv de elaborare
Nume şi prenume, funcţia Conf.univ.dr.ing. Cătălin LUNGU Prof.univ.dr.ing. Octavia COCORA Prof.univ.dr.ing. Iolanda COLDA Şef lucr.univ.dr.ing. Raluca TEODOSIU Conf.univ.dr.ing. Andrei DAMIAN Prof.cons.dr.ing. Mihai ILINA Tehnician instalaţii Florin PASCARIU Tehnician instalaţii Alin NICOLAE Tehnician instalaţii Răzvan ZEGHICI Tehnician construcţii Magdalena LUNGU Semnătura

1

BREVIAR DE CALCUL AL PERFORMANŢEI ENERGETICE A CLĂDIRILOR FAZA 2, REDACTAREA a II-a

BORDEROU
OBIECTIV: Elaborare normativ OBIECT: Breviar de calcul al performanţei energetice a clădirilor AUTORITATEA CONTRACTANTĂ/BENEFICIAR: M.D.R.L. COD PROIECT: COD BORDEROU: 334-130308ACE 334-130308SCD/2 ÎNTOCMIT: A.NICOLAE VERIFICAT: C. LUNGU REDACTAREA A II-A DATA: IULIE 2009 FAZA: 2 COMANDĂ/CONTRACT NR: 334 din data 13.03.2008 NR. PAG.: 4 APROBAT: Comisie Avizare

NOTĂ DE PREZENTARE...............................................................................
1. 2. 3. 4. Domeniul de aplicare Utilizatori Necesitate şi scop Armonizare cu normele europene

6

I. CLASIFICAREA CLĂDIRILOR DIN PUNCT DE VEDERE AL APLICĂRII METODOLOGIEI Mc001............................................................................... 8

II. SCHEME GENERALE DE APLICARE A METODOLOGIEI DE CALCUL AL PERFORMANŢEI ENERGETICE A CLĂDIRILOR ......................................... 9

III. SCHEME LOGICE PENTRU DETERMINAREA PERFORMANŢEI ENERGETICE A CLĂDIRILOR ÎN FUNCŢIE DE TIPUL INSTALAŢIILOR: ÎNCĂLZIRE, VENTILARE/ CLIMATIZARE, APĂ CALDĂ DE CONSUM, ILUMINAT ........ 14
III.1. INSTALAŢII DE ÎNCĂLZIRE ...................................................................

14

III.1.1. Consumul de energie pentru încălzirea clădirilor-formula generală III.1.2. Procedura generală de calcul sezonier pentru încălzire; scheme generale III.1.3. Procedura de calcul simplificată, pe sezonul de încălzire, pentru clădiri rezidenţiale/terţiare alimentate de la surse urbane III.1.3.1. Caracteristici geometrice III.1.3.2. Caracteristici termice III.1.3.3. Parametrii climatici (θe, Ij); perioada de încălzire preliminară III.1.3.4. Temperaturi de calcul (θi, θu, θiad) III.1.3.5. Determinarea programului de funcţionare

2

BREVIAR DE CALCUL AL PERFORMANŢEI ENERGETICE A CLĂDIRILOR FAZA 2, REDACTAREA a II-a

III.1.3.6. Calculul pierderilor de căldură ale clădirii (QL) III.1.3.7. Calculul aporturilor de căldură (Qg) III.1.3.8. Determinarea factorului de utilizare (η) III.1.3.9. Perioada de încălzire a clădirii III.1.3.10. Necesarul de căldură pentru încălzire (Qh) III.1.3.11. Pierderile de căldură prin transmisie la nivelul corpurilor de încălzire (Qem) III.1.3.12. Pierderi de căldură prin sistemul de distribuţie (Qd) III.1.3.13. Pierderile de căldură ale sistemului de încălzire (Qth) III.1.3.14. Căldura recuperată de la sistemul de încălzire (Qrhh) III.1.3.15. Căldura recuperată de la sistemul de apă caldă de consum (Qrhw) III.1.3.16. Consumul total de energie pentru încălzire în cazul clădirilor alimentate din surse urbane (Qfh) III.1.4. Procedura de calcul pentru clădiri rezidenţiale/terţiare alimentate de la surse proprii III.1.4.1. Caracteristici geometrice III.1.4.2. Caracteristici termice III.1.4.3. Determinarea parametrilor climatici (θe, Ij) III.1.4.4. Temperaturi de calcul (θi, θu, θiad) III.1.4.5. Determinarea programului de funcţionare III.1.4.6. Calculul pierderilor de căldură ale clădirii (ΦL) III.1.4.7. Calculul aporturilor de căldură (Φg) III.1.4.8. Determinarea factorului de utilizare (η) III.1.4.9. Determinarea perioadei de încălzire III.1.4.10. Calculul pierderilor de energie termică ale clădirii (QL) III.1.4.11. Calculul aporturilor de căldură (Qg) III.1.4.12. Necesarul de căldură pentru încălzire (Qh) III.1.4.13. Pierderile de căldură prin transmisie la nivelul corpurlior de încălzire(Qem) III.1.4.14. Pierderile de căldură prin sistemul de distribuţie (Qd) III.1.4.15. Consumul auxiliar de energie (Wde) III.1.4.16. Pierderile de căldură la nivelul sursei de căldură (QG) III.1.4.17. Pierderile de căldură ale sistemului de încălzire (Qth) III.1.4.18. Căldura recuperată de la sistemul de încălzire (Qrhh) III.1.4.19. Căldura recuperată de la sistemul de apă caldă de consum (Qrwh) III.1.4.20. Consumul total de căldură pentru încălzire în cazul clădirilor alimentate din surse proprii (Qfh) III.2. INSTALAŢII DE VENTILARE ŞI CLIMATIZARE ................................. III.2.1. Conţinut general III.2.2. Evaluarea consumului de energie pentru instalaţii de climatizare (răcire), considerând numai sarcina de căldură sensibilă; scheme logice III.2.2.1. Calculul necesarului de energie pentru răcirea clădirilor, metoda lunară, numai căldură sensibilă III.2.2.2. Necesarul de energie anual pentru răcire III.2.2.3. Energia consumată de sistemele de climatizare (răcire) III.2.3. Calculul consumurilor de energie pentru instalaţiile de ventilare mecanică

32

3

.. Necesarul de energie pentru prepararea apei calde de consum (energia utilă netă. Calculul consumurilor de energie pentru instalaţiile de climatizare considerând sarcina termică sensibilă şi latentă III...... Qaux III...c) III.c) III. Procedura de calcul pentru clădiri alimentate de la surse urbane III... Consum de energie pentru instalaţia de preparare apă caldă de consum (Qacc) III..3...5...2.4.2..4..1 Conţinut general şi domeniu de aplicare III....BREVIAR DE CALCUL AL PERFORMANŢEI ENERGETICE A CLĂDIRILOR FAZA 2..2.2.4............3.......3. 62 III.....3. Consumul total de energie al sistemului de climatizare III..... Procedura de calcul pentru clădiri alimentate de la surse proprii III. Consumul de energie pentru apa caldă de consum – formula generală III......2. INSTALAŢII DE APĂ CALDĂ DE CONSUM .3..4...4.4.. Energia consumată de sistemele de ventilare III.. INSTALAŢII DE ILUMINAT .7 Pierderile de căldură aferente generatoarelor de preparare a apei calde de consum (Qac.4. Qhw) III....4.4....4.....2..3....2..6...1...e) III.... Calculul puterilor termice necesare tratării aerului III.3.3........ Consumurile de energie electrică ale aparatele auxiliare. Principalele date de intrare şi ieşire ale metodei de calcul III.4.....4..2.3..... Necesarul de energie pentru prepararea apei calde de consum (energia utilă netă... Durata anuală a sezonului de răcire III.4...5. Pierderile de căldură prin sistemul de distribuţie (Qac.. Necesarul de energie pentru răcire şi dezumidificare III.7. Pierderile de căldură prin sistemul de distribuţie (Qac..2... Consumul de energie pentru umidificarea aerului III... scheme logice III. SCHEME GENERALE DE APLICARE A METODOLOGIEI Mc001 ÎN VEDEREA ELABORĂRII CERTIFICATULUI DE PERFORMANŢĂ ENERGETICĂ PENTRU 4 .3. CALCULUL EMISIILOR DE CO2 .2......3..2.g) III.... Caracteristici geometrice III.3......3....1..3........ Consumul de energie auxiliară (Wac.. Consumul de energie auxiliară (Wac..4.1 Conţinut şi domeniu de aplicare III.3.2..1..d) III. Caracteristici geometrice III....4.....2..3.8.6.3...4..... Consumul de energie pentru stocare (Qac.........6..4.s) III.. Necesarul de energie pentru pierderile de apă caldă la punctele de consum (Qac.4... III.......4.. CALCULUL ENERGIEI PRIMARE .3..4.3... Procedura generala de calcul pentru apa caldă de consum.... Qac) III..3.. REDACTAREA a II-a III....6...... 73 73 74 IV..3. Necesarul de energie pentru pierderile de apă caldă la punctele de consum (Qac.....2.. Consumului de energie al instalaţiei frigorifice III..2...3..3.... III. Consumul de energie pentru instalaţia de preparare apă caldă de consum (Qacc) III.e) III.5.3...3.........2.......3.3..5..3.3.....3.3.....5....d) III.3....4.2..3.

................................................ 77 V....... CERTIFICATUL ENERGETIC AL CLĂDIRILOR ...................................2. CONCLUZII ........BREVIAR DE CALCUL AL PERFORMANŢEI ENERGETICE A CLĂDIRILOR FAZA 2................................................................................ REDACTAREA a II-a CLĂDIRILE NOI ŞI EXISTENTE.......................................................................................... 81 ANEXĂ: EXEMPLU DE CALCUL PRIVIND APLICAREA BREVIARULUI DE CALCUL PENTRU STABILIREA PERFORMANTELOR ENERGETICE ALE UNUI BLOC DE LOCUINTE .. 82 5 ...... 75 IV........... 75 IV.1............................................................... AUDITUL ENERGETIC AL CLĂDIRILOR EXISTENTE ŞI ANALIZA ECONOMICĂ A SOLUŢIILOR IDENTIFICATE ....................... AUDITAREA ENERGETICĂ A CLĂDIRILOR EXISTENTE ....................................................

. Utilizatori Prezenta lucrare se adresează în mod direct următorilor factori: . • întocmirea certificatului energetic al clădirilor. .Ministerului Dezvoltării Regionale şi Locuinţei. Ministerului Economiei. Ministerului Administraţiei şi Internelor. Metodologia acoperă toate tipurile de clădiri echipate cu sisteme diverse de instalaţii.persoanelor şi instituţiilor însărcinate cu prognoza şi întocmirea programelor de economisire a energiei la nivel local sau naţional. ceea ce a necesitat introducerea 6 . responsabile cu aplicarea programelor de reabilitare energetică a clădirilor.inginerilor şi specialiştilor implicaţi în activitatea de evaluare a consumurilor de energie rezultate din exploatarea clădirilor şi a instalaţiilor aferente. REDACTAREA a II-a NOTĂ DE PREZENTARE “ Breviar de calcul al performanţei energetice a clădirilor” 1.instituţii cu atribuţii de control în domeniul construcţiilor (Inspectoratul de Stat în Construcţii) şi mediului (Garda Naţională de Mediu etc.administraţiilor publice locale. Ministerului Mediului etc.BREVIAR DE CALCUL AL PERFORMANŢEI ENERGETICE A CLĂDIRILOR FAZA 2.auditorilor energetici pentru clădiri care întocmesc certificate şi realizează auditurile energetice ale clădirilor. Breviarul de calcul se aplică atât clădirilor existente care se certifică sau se auditează energetic cât şi clădirilor noi care necesită certificat energetic. .experţilor tehnici şi verificatorilor de proiecte.). Domeniul de aplicare Prevederile acestui breviar se referă la sistematizarea modului de aplicare a Metodologiei de calcul privind performanţa energetică a clădirilor Mc001–2006. . . Necesitate şi scop Metodologia de calcul privind performanţa energetică a clădirilor Mc001–2006 a fost elaborată pe baza standardelor europene şi conţine un volum foarte mare de informaţii. 3. Primării şi Consilii Locale. 2. . • calculul consumurilor de energie aferente tipurilor de instalaţii interioare care asigură confortul sau condiţiile interioare de muncă. • auditul energetic şi analiza eficienţei economice a soluţiilor de creştere a performanţei energetice a clădirilor existente şi instalaţiilor aferente. Domeniul de aplicare este cel privind: • calculul indicatorilor de performanţă energetică a clădirilor.

BREVIAR DE CALCUL AL PERFORMANŢEI ENERGETICE A CLĂDIRILOR FAZA 2, REDACTAREA a II-a

unor detalieri şi explicaţii suplimentare. Utilizarea directă a lucrării este anevoioasă, fiind necesară precizarea unor proceduri clare de calcul. Breviarul de calcul al performanţei energetice a clădirilor are ca obiectiv prezentarea unui material concis şi sistematizat, bazat pe scheme logice care ajută utilizatorii în aplicarea Metodologiei Mc001-2006 atât pentru clădirile noi cât şi pentru cele existente. Breviarul preia din Metodologia Mc001 o serie de relaţii de calcul necesare pentru a înţelege schemele logice şi etapele care trebuie parcurse. Pentru valorile parametrilor de calcul se fac trimiteri la Metodologia de calcul Mc001 şi la anexele cuprinse în această lucrare. 4. Armonizare cu normele europene Acest breviar s-a elaborat în concordanţă cu normele şi standardele europene care au stat la baza întocmirii Metodologiei de calcul Mc001-2006.

7

BREVIAR DE CALCUL AL PERFORMANŢEI ENERGETICE A CLĂDIRILOR FAZA 2, REDACTAREA a II-a

I. CLASIFICAREA CLĂDIRILOR DIN PUNCT DE VEDERE AL APLICĂRII METODOLOGIEI Mc001
Pentru aplicarea corectă a Metodologiei de calcul al performanţei energetice a clădirilor Mc0012006 (denumită în continuare Metodologia Mc001) este necesară încadrarea clădirii analizate (construcţie+instalaţiile aferente) într-una din următoarele situaţii de calcul: • Clădire existentă sau clădire nouă (în faza de proiectare sau având mai puţin de 2 ani de funcţionare, în garanţie); • Clădire rezidenţială (individuală sau colectivă) sau clădire din domeniul terţiar (şcoli, spitale, săli de spectacol, spaţii comerciale, birouri, bănci sau alte tipuri); • Clădire monozonă sau multizonă; • Clădire cu ocupare continuă sau discontinuă (instalaţiile au funcţionare continuă sau intermitentă); • Clădire de categoria I (clădirile cu “ocupare continuă” şi clădirile cu “ocupare discontinuă” de clasă de inerţie termică mare) sau clădire de categoria II (clădirile cu “ocupare discontinuă” şi clasă de inerţie medie sau mică); • Clădire prevăzută cu instalaţii de încălzire+iluminat+a.c.c. încălzire+iluminat+a.c.c.+ventilare mecanică încălzire+iluminat+a.c.c.+climatizare alte combinaţii de instalaţii. Aplicarea Metodologiei Mc001 se face în funcţie de tipul şi complexitatea instalaţiilor (încălzire, iluminat, a.c.c., răcire/climatizare, ventilare), utilizând ecuaţiile particulare de calcul al performanţei energetice a clădirii analizate. Spre exemplu: - alimentarea cu căldură se poate realiza dintr-o sursă de căldură exterioară clădirii („încălzire urbană”) sau dintr-o sursă de căldură înglobată în clădire („încălzire proprie”); sursa de energie poate fi clasică (consum de combustibil fosil) sau regenerabilă (biomasă, pompe de căldură, instalaţii solare pasive sau active, centrale de co- sau tri-generare, celule fotovoltaice, instalaţii eoliene etc.); - ventilarea poate fi naturală (organizată), mecanică sau mixtă; - răcirea se poate realiza cu aparate de tip split, cu aer tratat în centrale de tratare a aerului, cu ventilo-convectoare etc.; - apa caldă de consum se poate obţine în instalaţii exterioare sau interioare clădirii, consumând combustibil fosil, energie solară sau doar energie electrică. Definiţiile mărimilor fizice utilizate în BREVIARUL DE CALCUL AL PERFORMAŢEI ENERGETICE A CLĂDIRILOR (denumit în continuare Breviar de calcul) precum şi notaţiile acestora sunt indicate în Metodologia Mc001, capitolul I.4 „Terminologie şi notaţii”.

8

BREVIAR DE CALCUL AL PERFORMANŢEI ENERGETICE A CLĂDIRILOR FAZA 2, REDACTAREA a II-a

II. SCHEME GENERALE DE APLICARE A METODOLOGIEI DE CALCUL AL PERFORMANŢEI ENERGETICE A CLĂDIRILOR

Modul general de abordare pentru determinarea performanţei energetice a clădirilor, pentru certificarea energetică şi pentru propunerea măsurilor de reabilitare energetică este descris de schemele generale din figura II.1-cazul auditării energetice a clădirilor existente, figura II.2-cazul certificării energetice a clădirilor existente sau noi, cu vechimea mai mică de 2 ani şi figura II.3cazul certificării de performanţă energetică a clădirilor noi aflate în faza de proiectare. Se precizează logic paşii care trebuie făcuţi de la culegerea de date şi până la prezentarea concluziilor finale ale auditorului energetic. Din schemele prezentate în figurile II.2 şi II.3 rezultă că etapele generale aferente certificării de performanţă energetică sunt următoarele: I. analiza energetică a clădirii şi instalaţiilor aferente acesteia; II. întocmirea certificatului de performanţă energetică (CPE) şi completarea anexelor care însoţesc certificatul de performanţă energetică. Din schema logică prezentată în figura II.1 rezultă că etapele generale aferente unui audit energetic (doar pentru cazul clădirilor existente) sunt următoarele: I. analiza energetică a clădirii şi instalaţiilor aferente acesteia; II. auditul energetic propriu-zis cu identificarea măsurilor de reabilitare energetică şi analiza economică a soluţiilor propuse. Analiza energetică presupune ca pe baza informaţiilor privind: zona climatică în care este amplasată clădirea, inclusiv vecinătăţile, tipul clădirii conform clasificării din capitolul I al Breviarului de calcul, caracteristicile termo-tehnice ale elementelor de construcţie care alcătuiesc anvelopa clădirii, starea şi configuraţia acestora, tipurile instalaţiilor interioare existente şi starea acestora, caracteristicile tehnice şi regimul lor de funcţionare, precum şi starea acestora, să se calculeze estimativ şi în condiţii normale de funcţionare, toate consumurile energetice anuale globale (MWh/an) şi specifice (kWh/m2,an) ale sistemelor de instalaţii cu care clădirea este echipată. Toate informaţiile necesare calculelor de consumuri energetice vor fi culese atât direct pe teren cât şi din documentaţia tehnică existentă (Cartea Tehnică a Construcţiei). Formulele aplicabile fiecărui caz în parte sunt prezentate detaliat în Metodologia Mc001, părţile P I şi P II. Certificarea energetică presupune ca pe baza datelor obţinute prin aplicarea formulelor de calcul din Metodologia Mc001-PI şi PII, să se încadreze clădirea într-una din clasele de performanţă energetică (A...G), să se acorde o notă energetică clădirii (20...100) şi să se compare clădirea reală cu o clădire virtuală, denumită “clădire de referinţă”. Se estimează de asemenea consumurile de energie primară şi emisiile de CO2 astfel ca datele obţinute pe baza aplicării Metodologiei Mc001 să fie utilizate ulterior la întocmirea Documentaţiei Tehnice de Avizare a lucrărilor de reabilitare.

9

BREVIAR DE CALCUL AL PERFORMANŢEI ENERGETICE A CLĂDIRILOR FAZA 2, REDACTAREA a II-a

Toate informaţiile obţinute în urma analizei energetice a clădirii şi instalaţiilor aferente se vor prezenta detaliat în CONCLUZIILE ASUPRA EVALUĂRII CLĂDIRII. Pentru clădirile existente se întocmeşte auditul energetic, se propun soluţiile şi pachetele de soluţii de reabilitare energetică şi se analizează efectele tehnice şi economice ale aplicării măsurilor de reabilitare propuse de auditorul energetic (analiza economică). Tot acum, pe baza aplicării formulelor de calcul din Metodologia Mc001-PIII, se obţin rezultate numerice care permit auditorului să concluzioneze care dintre măsurile de reabilitare propuse sunt cele mai fiabile din punct de vedere tehnico-economic.

10

BREVIAR DE CALCUL AL PERFORMANŢEI ENERGETICE A CLĂDIRILOR FAZA 2.1 Schema generală pentru auditarea energetică a clădirilor existente 11 . REDACTAREA a II-a Figura II.

INTOCMIREA CERTIFICATULUI DE PERFORMANTA ENERGETICA TIMP t INSPECTIA PE TEREN A CLADIRII SI A INSTALATIILOR AFERENTE (RELEVEU) Caracteristici tehnice ale instalatiilor interioare si starea acestora DOCUMENTE PREZENTATE BENEFICIARULUI FISA DE ANALIZA TERMICA SI ENERGETICA CERTIFICATUL ENERGETIC SI ANEXA AFERENTA CONCLUZII ASUPRA EVALUARII CLADIRII Figura II. REDACTAREA a II-a Date climatice si vecinatati Determinarea caracteristicilor geometrice ale anvelopei si elementelor de constructie Determinarea parametrilor de performanta termoenergetica si de confort higrotermic si vizual ai cladirii Calculul consumurilor de energie la nivelul consumatorilor Calculul pierderilor de energie ale sistemelor de distributie (daca exista) Calculul pierderilor de energie ale sistemelor de stocare (daca exista) Calculul pierderilor de energie ale surselor (daca exista) ANALIZA DOCUMENTATIEI TEHNICE EXISTENTE Informatii privind conceptia constructiva si arhitecturala a cladirii Consumuri anuale de energie pentru iluminat Recomandari de reabilitare si modernizare energetica pentru anvelopa Recomandari de reabilitare si modernizare energetica pentru instalatii Caracteristici tehnice ale sistemelor de distributie a energiei termice si starea acestora Caracteristici tehnice ale sistemelor de stocare a energiei termice si starea acestora Caracteristici tehnice ale surselor de energie termica si starea acestora Consumuri anuale de energie pentru incalzire Consumuri anuale de energie pentru ventilare/climatizare Consumuri anuale de energie pentru a.BREVIAR DE CALCUL AL PERFORMANŢEI ENERGETICE A CLĂDIRILOR FAZA 2.2 Schema generală pentru certificarea energetică a clădirilor existente sau noi cu vechimea mai mică de 2 ani 12 .c.c.

Mc001-P I Informatii privind conceptia constructiva si arhitecturala a cladirii DA INTOCMIREA CERTIFICATULUI DE PERFORMANTA ENERGETICA CONCLUZIILE AUDITORULUI ENERGETIC Timp t NU ANALIZA DOCUMENTATIEI TEHNICE EXISTENTE Caracteristici tehnice ale sistemelor de instalatii interioare ale cladirii REPROIECTARE Calculul consumurilor de energie la nivelul consumatorilor (inclusiv sisteme transmisie) Calculul pierderilor de energie ale sistemelor de distributie (daca exista) Calculul pierderilor de energie ale sistemelor de stocare (daca exista) Calculul pierderilor de energie ale surselor (daca exista) Consumuri anuale de energie pentru iluminat Caracteristici tehnice ale sistemelor de distributie a energiei termice DA Caracteristici tehnice ale sistemelor de stocare a energiei termice Compararea parametrilor tehnici cu valorile normate Consumuri anuale de energie pentru incalzire Consumuri anuale de energie pentru ventilare/climatizare Consumuri anuale de energie pentru a. NU Caracteristici tehnice ale surselor de energie termica REPROIECTARE DOCUMENTE PREZENTATE BENEFICIARULUI FISA DE ANALIZA TERMICA SI ENERGETICA CONCLUZII ASUPRA EVALUARII CLADIRII RAPORT DE EVALUARE ENERGETICA Figura II.c.3 Schema generală pentru evaluarea performanţei energetice a clădirilor noi aflate în faza de proiectare 13 .BREVIAR DE CALCUL AL PERFORMANŢEI ENERGETICE A CLĂDIRILOR FAZA 2.c. REDACTAREA a II-a Date climatice si vecinatati Determinarea caracteristicilor geometrice ale anvelopei si elementelor de constructie Determinarea parametrilor de performanta termoenergetica si de confort higrotermic si vizual Compararea parametrilor de performanta cu valorile normate conf.

Decizia de limitare a numărului de proceduri prezentate în cazul încălzirii se bazează pe rezultatele obţinute prin aplicarea metodei lunare şi sezoniere asupra aceleaşi clădiri rezidenţiale amplasată în aceeaşi zonă climatică. Aplicarea metodei de calcul conform Metodologiei Mc001 depinde de modul de alimentare cu căldură a instalaţiilor interioare de încălzire: • Clădiri rezidenţiale sau terţiare alimentate de la surse de căldură urbane. ILUMINAT În BREVIARUL DE CALCUL descrierea procedurilor de calcul a consumului de energie pentru încălzirea.Q rhh .1.1. Qh .1) în care: . această componentă reprezintă o parte a lui Qth.căldura recuperată de la instalaţia de preparare a a.1. . se calculează cu relaţia următoare: Qf. Consumul de energie pentru încălzirea clădirilor-formula generală Pentru calculul sezonier consumul de energie pentru încălzirea clădirilor. Pentru funcţionarea instalaţiei se înregistrează şi un consum de energie auxiliară. Qrwh . Qf. Aşa cum se specifică în Metodologia Mc001. III. în Qrhh kWh. • Clădiri rezidenţiale sau terţiare alimentate de la surse de căldură proprii.c. Rezultatele au evidenţiat diferenţe nesemnificative între valorile calculate ale energiilor consumate aplicand metoda lunară şi cea sezonieră. REDACTAREA a II-a   III. III. aceste pierderi includ Qth componenta Qrhh.1.pierderile totale de căldură ale instalaţiei de încălzire. în kWh.1. PII.necesarul de energie pentru încălzirea clădirii. al Breviarului de calcul descrie succint metoda de determinare a consumului de energie termică pentru încălzirea unei clădiri şi a eficienţei energetice a instalaţiei de încălzire până la branşamentul clădirii. APĂ CALDĂ DE CONSUM.BREVIAR DE CALCUL AL PERFORMANŢEI ENERGETICE A CLĂDIRILOR FAZA 2.   14 . aceasta fiind utilizată pentru acţionarea pompelor de circulaţie.c. INSTALAŢII DE ÎNCĂLZIRE Capitolul III. (componente termice sau electrice) şi utilizată pentru încălzirea clădirii.1. de obicei sub forma energiei electrice.căldura recuperată de la instalaţia de încălzire (componente termice sau electrice). VENTILARE/ CLIMATIZARE. respectiv sezoniere-cazul încălzirii.h. h = (Qh .Q rwh ) + Q th [kWh] (III. în kWh. respectiv ventilarea/climatizarea unei clădiri se limitează la metodele simplificate lunare-cazul ventilării/climatizării. în kWh. performanţa energetică a sursei de căldură se ia în calcul numai în cazul clădirilor cu sursă termică proprie. SCHEME GENERALE PENTRU DETERMINAREA PERFORMANŢEI ENERGETICE A CLĂDIRILOR ÎN FUNCŢIE DE TIPUL INSTALAŢIILOR: ÎNCĂLZIRE.

10) se calculează factorul de utilizare al aporturilor. aporturile solare.   15 . noapte. 4) în cazul clădirilor monozonale se calculează caracteristicile termice ale elementelor de construcţie. Qrhh pentru instalaţia de încălzire sau Qrwh aferentă instalaţiei de apă caldă de consum (acc). în cazul clădirilor multizonale. sfârşit de săptămână). se definesc intervalele de timp care sunt caracterizate de programe diferite de încălzire (de exemplu zi. pierderile de căldură aferente producerii. degajările interne de căldură.1. 2) se definesc limitele spaţiului încălzit şi ale spaţiilor neîncălzite.). cedării de căldură şi aferente reglajului instalaţiei de încălzire. pierderile de căldură prin transmisie şi ventilare între zonele învecinate. măsurare şi control. Vinc. viteza convenţională a vântului de calcul şi valorile medii lunare ale intensităţilor radiaţiei solare conform Metodologia Mc001. Ainc. distribuţie. coeficienţii de pierderi prin transmisie şi ventilare ai spaţiului încălzit. fiind inclusă energia obţinută din diverse surse regenerabile (panouri solare. În funcţie de tipul instalaţiei de încălzire. 6) se stabileşte preliminar perioada de încălzire. 8) se calculează pierderile de căldură ale clădirii pe perioada preliminară. 3) în cazul încălzirii cu intermitenţă. REDACTAREA a II-a   arzătoarelor. inclusiv energia recuperată. conform SR 4839. III. 5) se stabileşte temperatura interioară a zonelor încălzite. servomotoarelor şi dispozitivelor automate de reglare. Consumul de energie auxiliară poate fi disponibil ca valoare pentru fiecare sistem (transmisie.2. pompe de căldură etc. distribuţiei. 7) se calculează temperatura exterioară medie a perioadei de încălzire preliminare şi intensităţile radiaţiei solare medii pe perioada de încălzire în funcţie de orientare. energiile introduse în instalaţia de încălzire. stocare sau generare) sau ca valoare globală (W). se determină coeficienţii de pierderi de căldură pentru fiecare zonă în parte. scheme generale Metoda de calcul pentru stabilirea necesarului anual de căldură pentru încălzire al unei clădiri are la bază întocmirea unui bilanţ energetic care include următorii termeni (se ia în considerare numai căldura sensibilă): pierderile de căldură prin transmisie şi ventilare de la spaţiul încălzit către mediul exterior. 9) se calculează aporturile de căldură ale clădirii pe perioada preliminară(interne şi solare). în bilanţ se va introduce dacă este cazul şi aportul surselor alternative. η1. dacă este cazul se împarte clădirea în zone diferite. realizându-se zonare acesteia (cazul clădirilor multizonale) asa cum se specifică în Metodologie şi se stabilesc caracteristicile geometrice Aanv. θi. Procedura generală de calcul este sintetizată după cum urmează: 1) se stabilesc în funcţie de localitate: zona climatică.BREVIAR DE CALCUL AL PERFORMANŢEI ENERGETICE A CLĂDIRILOR FAZA 2. 11) se calculează temperatura de echilibru şi perioada reală de încălzire. Procedura generală de calcul sezonier pentru încălzire. temperaturile exterioare medii lunare. O parte din energia auxiliară poate fi recuperată sub formă de căldură.

η.1. generare si energie auxiliară). distribuţie. clădiri rezidenţiale sau terţiare cu sursă de căldură proprie (procedura de calcul detaliată în paragraf III.h. 13) se calculează pierderile de căldură ale clădirii. Qs. Qi. 22) se calculează emisiile de CO2 corespinzătoare consumurilor de energie şi combustibililor utilizaţi.BREVIAR DE CALCUL AL PERFORMANŢEI ENERGETICE A CLĂDIRILOR FAZA 2. 20) se calculează necesarul total de energie pentru încălzire. 17) se calculează necesarul anual de energie pentru încălzire al clădirii.3).1. 14) se calculează degajările interne de căldură. QL. 18) se calculează pierderile de căldură ale subsistemelor care compun instalaţia de încălzire (transmisie la nivel de corp de încălzire. 21) se calculează energia primară corespunzătoare consumurilor de energie şi combustibililor utilizaţi. 15) se calculează aporturile solare. Qf.1. 16) se calculează factorul de utilizare al aporturilor de căldură. 19) se calculează energia recuperată de la instalaţia de încălzire şi de la instalaţia de acc.4). În figurile III. REDACTAREA a II-a   12) se calculează temperatura exterioară medie a perioadei de încălzire reale şi intensităţile radiaţiei solare medii pe perioada de încălzire în funcţie de orientare.2-a şi b sunt prezentate schemele generale pentru determinarea consumurilor globale de energie pentru încălzire în cazurile: clădiri rezidenţiale sau terţiare racordate la surse de căldură urbane (procedura de calcul detaliată în paragraf III.   16 . Qh.

3.1.7 FACTOR DE UTILIZARE (η1. (t.3. Ainc.1. PIERDERI DE CĂLDURĂ ALE CLADIRII (QL) III. PERIOADA DE INCALZIRE III. REDACTAREA a II-a   CARACTERISTICI GEOMETRICE (Aanv.3.1.1. Vînc) III. Ij) III.3.1.4.8.1.7.1.1.BREVIAR DE CALCUL AL PERFORMANŢEI ENERGETICE A CLĂDIRILOR FAZA 2.1.3.1.3. η) III.3.3. CARACTERISTICI TERMICE (R’) III.1.1.12 CONSUM TOTAL DE ENERGIE PENTRU INSTALAŢIA DE ÎNCĂLZIRE (Qfh) III.3.1. θiad) III.3.9.10 CARACTERISTICI GEOMETRICE ALE INSTALAŢIEI DE ÎNCĂLZIRE (L.11 PIERDERI DE CĂLDURĂ PRIN SISTEMUL INTERIOR DE DISTRIBUTIE (Qd) III. CARACTERISTICI AUTOMATIZARE INSTALAŢIE DE ÎNCĂLZIRE NECESAR DE CĂLDURĂ PENTRU INCALZIRE (Qh) III.1.1. PIERDERI DE CALDURA ALE CLADIRII CALCUL PRELIMINAR III.1. PARAMETRII CLIMATICI.1.3. PROGRAM DE FUNCTIONARE III.6 APORTURI DE CALDURA CALCUL PRELIMINAR III.6.3. TEMPERATURI DE CALCUL (θi.3.3.16 NECESARUL DE CĂLDURĂ ANUAL NORMAL PENTRU ÎNCĂLZIRE Figura III.5.3.3.2. θe. d) METODE ALTERNATIVE (Mc001-2006) PIERDERI DE CĂLDURĂ PRIN TRANSMISIE LA CORPURI DE ÎNCĂLZIRE (Qem) III. APORTURI DE CĂLDURĂ (Qg) III.2-a Schema bloc de calcul a consumului de energie pentru încălzire pentru clădiri rezidenţiale/terţiare alimentate de la surse urbane (*indicaţiile din casete se referă la paragrafele din breviar)   17 .

15.1. PIERDERI DE CĂLDURĂ ALE CLĂDIRII CALCUL PRELIMINAR III.4.1.1. CARACTERISTICI GEOMETRICE ALE INSTALAŢIEI DE ÎNCĂLZIRE (L.1. FACTOR DE UTILIZARE (η1. CARACTERISTICI AUTOMATIZARE INSTALAŢIE DE ÎNCĂLZIRE CARACTERISTICI CENTRALA TERMICĂ (ηg.net) NECESAR DE ENERGIE PENTRU ÎNCĂLZIRE (Qh) III. REDACTAREA a II-a   CARACTERISTICI GEOMETRICE (Aanv.11. η) III.2.1.1.4.4. CARACTERISTICI TERMICE (R’) III.10.4. θiad) III. APORTURI DE CĂLDURĂ (Qg) III. NECESARUL DE CĂLDURĂ ANUAL NORMAL PENTRU ÎNCĂLZIRE Figura III.1.1. METODE ALTERNATIVE (Mc001-2006) PIERDERI DE CĂLDURĂ ALE CLĂDIRII (QL) III.7. APORTURI DE CĂLDURĂ CALCUL PRELIMINAR III.4. Ainc.4.4.12.4. Vînc) III.BREVIAR DE CALCUL AL PERFORMANŢEI ENERGETICE A CLĂDIRILOR FAZA 2.16. PIERDERI DE CĂLDURĂ PRIN SISTEMUL DE TRANSMISIE (Qem) III.1. CONSUM TOTAL DE ENERGIE PENTRU INSTALATIA DE INCALZIRE (Qfh) III.4.4.4. Ij) III. PERIOADA DE ÎNCĂLZIRE III.1.4.8.4.6.1. PIERDERI DE CĂLDURĂ PRIN SISTEMUL DE DISTRIBUŢIE (Qd) III. PIERDERI DE CĂLDURĂ LA SURSĂ (Qg) III.1.2-b Schema bloc de calcul a consumului de energie pentru încălzire pentru clădiri rezidenţiale/terţiare alimentate de la surse proprii (*indicaţiile din casete se referă la paragrafele din breviar)   18 .1.14.1.1. θe.4.18. TEMPERATURI DE CALCUL (θi.1. PARAMETRII CLIMATICI (SR 4839) (t.4.13.d) CONSUM DE ENERGIE AUXILIARĂ (Wde) III.1.4.4.5.4. PROGRAM DE FUNCŢIONARE III.1.1.3.9.

fie intermitent (cu furnizare intermitentă de energie pentru încălzire).3. REDACTAREA a II-a   III. volumul clădirii conform Mc001/2006. Modelul de calcul este simplificat în regim permanent.1. θiad) • Temperaturile interioare ale încăperilor încălzite (θi) Se consideră conform reglementărilor tehnice în vigoare (Mc001/2006.1.rezistenţe termice corectate. III. a anvelopei clădirii (R’M). SR 1907/2). medie.3.1).3. pentru clădiri rezidenţiale/terţiare alimentate de la surse urbane Regimul de ocupare pentru astfel de clădiri este fie continuu (cu furnizare continuă de energie pentru încălzire).1.3. în calcule se consideră această temperatură. Ij).1. Pentru clădirile de locuit se consideră θi = +20oC. medii.9. . Caracteristici termice Parametrii de performanţă caracteristici elementelor de anvelopă.rezistenţe termice unidirecţionale (R) în [m2K/W]. respectiv transmitanţe termice corectate (U’) în [W/ m2K] cu efectul punţilor termice. Temperaturi de calcul (θi. raportul dintre rezistenţa termică corectată şi rezistenţa termică unidirecţională (r). Valorile mărimilor menţionate mai sus se determină conform părţii I a Metodologiei Mc001.   19 .BREVIAR DE CALCUL AL PERFORMANŢEI ENERGETICE A CLĂDIRILOR FAZA 2. III. Caracteristici geometrice În cadrul caracteristicilor geometrice se disting lungimi şi înălţimi ale elementelor ce compun anvelopa.rezistenţă termică corectată. a anvelopei clădirii (U’clădire) în [W/ m2K]. respectiv transmitanţă termică corectată.rezistenţe termice corectate (R’) în [m2K/W]. .1. Parametrii climatici (θe. Procedura de calcul simplificată. . medie. pe ansamblul clădirii (R’m) în [m2K/W]. pentru fiecare tip de element de construcţie perimetral.3. respectând convenţiile stabilite în Mc001-PI. pe sezonul de încălzire. ca temperatură predominantă conform Mc001-PI(I. Dacă într-o clădire încăperile au temperaturi de calcul diferite (în limita a ±4oC). III. înălţimi de nivel. Perioada de încălzire încălzire preliminară se stabileşte conform SR 4839 considerand temperatura de echilibru de 12oC (vezi anexă – exemplu de calcul). perioada de încălzire preliminară Pentru clădiri rezidenţiale/terţiare valorile de calcul ale temperaturii exterioare și intensității radiației solare se obţin prin medierea proporţională cu numărul de zile a valorilor lunare.3.4. dar există o temperatură predominantă. pentru întreaga perioadă de încălzire.1.2.1. respectiv transmitanţe termice unidirecţionale (U) în [W/ m2K]. necesari pentru evaluarea performanţei energetice a clădirilor sunt : . metoda de calcul aplicându-se pe întreaga perioada de încălzire. III.1. Toate aceste arii şi volume se determină fie din planurile de arhitectură (dacă acestea există) fie din măsurări efectuate in situ.

Pentru perioadele de încălzire redusă pot fi programe de funcţionare diferite. Calculul pierderilor de căldură ale clădirii (QL) Pierderile de căldură. încălzită la o temperatură interioară θi considerată constantă. În acest caz consumurile de energie se vor calcula pentru fiecare tip de perioadă de încălzire. Pentru fiecare perioadă de încălzire redusă temperatura interioară corectată se calculează utilizând procedura definită în Mc001/2006. REDACTAREA a II-a   Dacă adiacent volumului încălzit (apartamente). sunt spaţii a căror temperatură indicată de norme sau rezultată dintr-un calcul de bilanţ termic (casa scărilor). se calculează cu relaţia: H = HT + HV [kW/K] (III.3. θi θe . t . H .3 în [°C]. conform Mc001PII.6. Temperatura interioară corectată θiad (în cazul clădirilor terţiare cu energie furnizată intermitent) pe perioada de încălzire • Acest parametru are o valoare constantă care conduce la aceleaşi pierderi termice ca şi în cazul încălzirii cu intermitenţă pe perioada considerată. ΦL= H(θi .1.temperatura exterioară medie pe perioada de calcul conform indicaţiilor de la paragraful III. programul de funcţionare se împarte în intervale de încălzire normală alternând cu intervale de încălzire redusă (de exemplu nopţi.număr de ore din perioada de calcul în [h].2) în care: Aj este aria zonei j în m2. pentru o perioadă de calcul dată.3.BREVIAR DE CALCUL AL PERFORMANŢEI ENERGETICE A CLĂDIRILOR FAZA 2.1. Coeficientul de pierderi termice H.3) este temperatura interioară de calcul. având temperatura interioară θij în [°C] . III.3.4 în [°C].1. ale unei clădiri monozonă.fluxul termic pierdut de clădire. sfârşituri de săptămână şi vacanţe). în [W]. Pentru intervalele de încălzire normală se stabileşte temperatura interioară convenţională de calcul constantă. este mai mică cu cel mult 4oC decât a volumului încălzit.1 III.3.1. Determinarea programului de funcţionare În cazul utilizării încălzirii cu intermitenţă.1.1. calculul se consideră monozonal iar temperatura interioară de calcul se poate considera temperatura medie ponderată a tuturor zonelor încălzite: θi = ∑θ ⋅ A ∑A ij j j [oC] (III.1. • Temperatura interioară a spaţiilor neîncălzite θu se calculează conform Mc 001 – PI. conform indicaţiilor de la paragraful III. QL.coeficientul de pierderi termice al clădirii în [W/K].θe) .5. sunt : QL = H ⋅ (θ i − θ e ) t = Φ L ⋅ t în care [kWh] (III.4)   20 .

• clasa de permeabilitate la aer a clădirii. ψk este transmitanţă punţilor termice liniare k. în [W/K].7) Sau cu relaţia: H v = ρa ca n a V în care: na V este numărul mediu de schimburi de aer pe oră. în [m3/s] sau [m3/h].5) L este coeficientul de cuplaj termic prin anvelopa exterioră clădirii. pe durata perioadei de calcul.BREVIAR DE CALCUL AL PERFORMANŢEI ENERGETICE A CLĂDIRILOR FAZA 2. Hv este coeficientul de pierderi termice aferente debitului de aer pătruns în clădire.debitul mediu volumic de aer proaspăt.volumul încălzit. se calculează cu relaţia: QL = ∑ N j H j (θiad . În cazul în care se aplică împărţirea în perioade de încălzire diferite.1. numărul mediu de schimburi de aer pe oră datorate permeabilităţii la aer a clădirii. în [W/K] unde Uj este transmitanţa termică e elementului de construcţie j în [W/m2K]. REDACTAREA a II-a   Coeficientul de pierderi termice prin transmisie HT: H T = L + Ls + H u unde: [kW/K] (III. poate fi evaluat în funcţie de: • categoria de clădire.).   21 .1.numărul de perioade de încălzire de fiecare tip (de exemplu 3: pentru normal. Aj este aria elementului de construcţie j în [m2]. QL. j − θe )t j j =1 N [kWh] (III. în [W/K]. [kW/K] (III. Ls este coeficientul de cuplaj termic prin sol.) sunt exprimate cu relaţia: & H V = ρa ca V în care: [kW/K] (III. Pierderile termice cauzate de permeabilitatea la aer a anvelopei clădirii (conform Mc001-PI.1. • clasa de adăpostire a clădirii. în [W/K]. în [h-1]. . Pentru clădirile de locuit şi asimilate acestora.34 Wh/(m3K). .1.capacitatea termică volumică.8) în care Nj . utilizând datele din tabelul 9.1 din Metodologia Mc001-PI. ρa ⋅ ca = 1200 J/(m3K) sau ρa ⋅ ca = 0.6) ρa ⋅ ca & V . ale unei clădiri mono-zonă încălzită la o temperatură uniformă şi pentru o perioadă de calcul dată. pierderile termice. noapte şi sfârşit de săptămână). Hu este coeficientul de pierderi termice prin spaţii neîncălzite (conform Mc001-PI.7. definit prin relaţia L= ΣUjAj + Σψklk + Σχj . în m3. (conform Mc001-PI. lk este lungimea punţii termice liniare k în [m] iar χj este coeficientul punţilor termice punctuale ale elementului de construcţie j (conform Mc001-PI).

pereţii şi planşeele interioare ale serelor şi verandelor. Pentru calculul aporturilor de căldură datorate radiaţiei solare. REDACTAREA a II-a   θiad. exprimat în [kW]. în [kW] b – coeficient de reducere ce ţine seama că spaţiul neîncălzit este la o temperatură diferită de cea exterioară (se consultă Mc001-PI). în [W/K]. suprafeţele care se iau în considerare pentru iarnă sunt vitrajele. Qi.10) Φi = 4*Ainc [kW] Pentru clădirile terţiare. ∑N t j =1 N j j reprezintă durata perioadei de calcul. Qi = [Φ i. Aporturile interioare de căldură.3. în [h]. Calculul aporturilor de căldură (Qg) Aporturile totale de căldură ale unei clădiri sau zone. . de aporturile de la iluminat dar şi de aporturile de la ocupanţi în funcţie de numărul de ore de ocupare. Aporturile solare depind de radiaţia solară totală corespunzătoare localităţii. Pentru calculul degajărilor de căldură la clădirile rezidenţiale se utilizează fluxurile termice medii lunare sau pe sezonul de încălzire.1.1. altele decât instalaţia de încălzire.u ] * t = Φ I * t [kWh] (III.7. cuprind toată cantitatea de căldură generată în spaţiul încălzit de sursele interioare.u – sunt aporturi interioare încăperilor neîncălzite alăturate.1.9) Φg = Φi + Φs .   22 .b) Φ i.1.degajări metabolice care provin de la ocupanţi. aporturile de la sursele interioare se determină ţinând cont de numărul de surse interioare şi puterea lor. ca de exemplu : . în [kW] Ф i. reprezintă suma degajărilor interioare de căldură şi aporturilor radiaţiei solare: Q g = Qi + Q s = Φ g ⋅ t [kWh] (III. iar energia termică corespunzătoare se calculează cu relaţia următoare: Qi = 4 * AINC * t [kWh] (III. temperatura exterioară medie a perioadei de încălzire în [°C]. În acest caz.degajări de căldură de la aparate şi instalaţia de iluminat. în funcţie de perioada de calcul stabilită.h – sunt aporturi de la sursele interioare. număr de ore din perioada de încălzire j . corespunzătoare regimului de încălzire.h + (1 . III.j tj Hj Θe - temperatura interioară corectată a perioadei de încălzire j. în [°C].fiind fluxul termic al aporturilor totale de căldură. Qg.BREVIAR DE CALCUL AL PERFORMANŢEI ENERGETICE A CLĂDIRILOR FAZA 2. de orientarea suprafeţelor receptoare. pereţii situaţi în spatele unei placări transparente sau a izolaţiei transparente. de umbrirea permanentă şi caracteristicile de transmisie şi absorbţie solară ale suprafeţelor receptoare.11) unde: Ф i. coeficientul de pierderi termice ale clădirii în perioada j. aporturile de căldură interioare se consideră 4W/m2 pentru clădiri de locuit.

. REDACTAREA a II-a   Pentru o perioadă de calcul dată.12) este radiaţia solară totală medie pe perioada de calcul pe o suprafaţă de 1 m² având orientarea j. conform indicaţiilor din Metodologia Mc001-PI (anexa A12).).1. arbori etc. g . . în [W/m²].factorul de reducere pentru ramele vitrajelor. .BREVIAR DE CALCUL AL PERFORMANŢEI ENERGETICE A CLĂDIRILOR FAZA 2.alte elemente ale aceleiaşi clădiri . A FS FF Pentru definirea factorului de umbrire şi a transmitanţei la energia solară a vitrajului. Factorul de umbrire este definit astfel : Fs =   I s .aria receptoare echivalentă a suprafeţei n având orientarea j pentru spaţiile neîncălzite adiacente spaţiului încălzit în [m2].poziţia elementului vitrat faţă de suprafaţa exterioară a peretelui exterior. t. .14) şi a unor valori tipice pentru factorii de Factorul de umbrire. variază între 0 şi 1. Prima sumă se efectuează pentru toate orientarile j. (III. Transmitanţa g se calculează în funcţie de g ⊥ aplicând un factor de corecţie astfel: g = Fw ⋅ g ⊥ Documentul recomandat pentru calculul valorilor g transmisie solară este Mc001/2006 – PI. anexa A12.aria receptoare echivalentă a suprafeţei n având orientarea j în [m2].13) unde : este aria totală a elementului vitrat n (de exemplu. reprezintă reducerea radiaţiei solare incidente cauzată de umbriri permanente ale suprafeţei considerate datorită unuia din următorii factori: . ps Is (III. . .u ]⎟ * t = Φ S * t ⎜ ⎟ n j j ⎝ j ⎠ unde: [kWh] (III.Isj Aria receptoare echivalentă As a unui element de anvelopă vitrat (de exemplu o fereastră) este: A S = A ⋅ FS ⋅ FF ⋅ g [m2] (III.1.1. aria ferestrei) în [m2]. aporturile solare prin suprafeţe vitrate se calculează cu relaţia următoare : ⎛ ⎞ QS = ⎜ ∑[ I sj ∑ Asnj ] + (1 − b)∑[ I sj ∑ Asnj.factorul de umbrire al suprafeţei n. iar a doua pentru toate suprafeţele n care captează radiaţia solară.proeminenţe. . egal cu raportul dintre aria suprafeţei transparente şi aria totală a elementului vitrat (conform Mc001-PI). . FS . .transmitanţa totală la energia solară a suprafeţei n.alte clădiri. se iau în considerare numai elementele de umbrire şi de protecţie solară permanente.elemente topografice (coline.15) 23 .Asnj u .Asnj .1.

1. III.1.1 prezintă factorii de utilizare pentru perioadele de calcul lunar şi pentru diverse constante de timp.1. τ .8.radiaţia solară totală pe care ar primi-o suprafaţa receptoare în absenţa umbririi în 2 [W/m ]. (III.1. Capacitatea termică interioară a clădirii. pentru clădiri din categoria I (încălzite continuu) şi II (încălzite numai pe timpul zilei). Determinarea factorului de utilizare (η) Calculul factorului de utilizare al aporturilor de căldură se face ţinând seama de coeficientul adimensional γ care reprezintă raportul dintre aporturi şi pierderi de căldură: I s.ps γ= Qg QL = Φg ΦL (III. REDACTAREA a II-a   unde : este radiaţia solară totală primită de suprafaţa receptoare cu umbriri permanente pe durata sezonului de încalzire în [W/m2].1 pentru clădirile alimentate continuu respectiv intermitent cu energie termică Constanta de timp.5 din Medologia Mc001-PII. definită prin relaţia: a = a0 + (III.coeficientul de pierderi termice al clădirii în [W/K].1.1.3.21) unde: χj – este capacitatea termică interioară raportată la arie a elementului de construcţie j.BREVIAR DE CALCUL AL PERFORMANŢEI ENERGETICE A CLĂDIRILOR FAZA 2.18) unde a este un parametru numeric care depinde de constanta de timp τ. Is . . caracterizează inerţia termică interioară a spaţiului încălzit şi se determină cu relaţia: τ = C H C H [h] este capacitatea termică interioară a clădirii în [Wh/K].16) Factorul de utilizare.19) Valorile pentru a0 şi τ0 sunt indicate în tabelul II. se calculează prin însumarea capacitaţilor termice ale tuturor elementelor de construcţie în contact termic direct cu aerul interior al zonei considerate: C = ΣχjAj = ΣjΣi ρij cij dij Aj [Wh/K] (III.1. C.   24 . η. are rolul de a compensa pierderile termice suplimentare care apar atunci când aporturile de căldură depăşesc pierderile termice calculate şi se calculează astfel: dacă dacă γ ≠1 γ=1 τ τ0 η= η= 1−γ a 1 − γ a +1 a a +1 (III.1.17) (III.2 din Metodologia Mc001-PII.1.20) Figura II.

Pierderile de căldură prin transmisie la nivelul corpurilor de încălzire (Qem) Pierderile la transmisia căldurii către volumul încălzit se calculează astfel: [kWh] Qem = Qem.1 conţine exemple de valori pentru eficienţa sistemelor de transmisie a căldurii ηem ca urmare a distribuţiei neuniforme a temperaturii interioare. Qem.3.str sunt pierderile de căldură cauzate de distribuţia neuniformă a temperaturii. în [kg/m3]. Pierderile de căldură datorate distribuţiei neuniforme a temperaturii interioare se calculează folosind valori experimentale stabilite pentru eficienţa sistemelor de transmisie a căldurii ηem cu relaţia: Qem .10.1. Necesarul de căldură pentru încălzire (Qh) Se determină pentru fiecare perioadă de calcul/sezon cu relaţia: Qh=QL . din elementul j .căldura specifică masică a materialului stratului i.BREVIAR DE CALCUL AL PERFORMANŢEI ENERGETICE A CLĂDIRILOR FAZA 2.1.pierderile de căldură cauzate de dispozitivele de reglare a temperaturii interioare. Pierderile de căldură Qem. în [m].1.11.24) Anexa II.densitatea materialului stratului i din elementul j.c . REDACTAREA a II-a   Aj .emb se calculează atunci când elementul de construcţie încălzitor conţine o suprafaţă orientată către exteriorul spaţiului încălzit.2). cij . în [kWh]. în [m2]. în [kWh]. plafonului sau pereţilor radianţi.1.str = 1 − η em η em ⋅ Qh [kWh] (III.   25 .3.11. III.5.c (III.cazul pardoselii.B din Metodologia Mc001-PII. QL. Qem. la distanţa cea mai mică.1.23) în care: Qem. Perioada de încălzire a clădirii Perioada de încălzire reală se stabileşte în funcţie de temperatura de echilibru a clădirii conform Mc001-2006 (II.1.22) unde pierderile termice. în [J/kgK].str + Qem. şi aporturile de căldură. grosimea maximă fiind indicată în tabelul II.9.1.pierderile de căldură cauzate de poziţia suprafeţelor încălzitoare montate în elementele de construcţie .emb .1 din Metodologia Mc001-PII.1. fie în mijlocul elementului de construcţie. III.1. Suma se efectuează pentru toate straturile fiecărui element de construcţie. către sol. către alte clădiri sau către alte spaţii neîncălzite.1.aria elementului j. în [kWh]. III. dij .ηQg [kWh] (III.emb + Qem. ρij .3.grosimea stratului i din elementul j . se calculează de asemenea pentru fiecare perioadă de calcul/sezon. Qg. pornind de la suprafaţa interioară până fie la primul strat termoizolant.

λD . αa . REDACTAREA a II-a   În situaţia în care caracteristicile suprafeţelor emisive (exemplu: grosimea sau tipul izolaţiei termice) sunt diferite în cadrul aceleiaşi clădiri.28)   26 . respectiv diametrul exterior al conductei în [m]. D a . Relaţiile de calcul pentru aceste pierderi se găsesc în Metodologia Mc001-PII. Pierderi de căldură prin sistemul de distribuţie interior clădirii (Qd) Energia termică pierdută pe reţeaua de distribuţie în perioada de calcul t. în [°C].1.BREVIAR DE CALCUL AL PERFORMANŢEI ENERGETICE A CLĂDIRILOR FAZA 2. lungimea conductei.C din Metodologia Mc001-PII. neluând în calcul influenţele pe care reglarea centrală sau locală le poate avea asupra eficienţei sursei de căldură sau asupra pierderilor de căldură din reţeaua de distribuţie. pierderile de căldură pe care le implică utilizarea unui sistem real de reglare sunt date de: Q em.coeficientul de conducţie a izolaţiei [W/mK].3. temperatura medie a agentului termic.i ) ⋅ Li ⋅ t H i [kWh] (III.1. montate în exterior este dat de relaţia: U= π D 1 1 ) ( ⋅ ln a + 2 ⋅ λD Di α a ⋅ Da [W/mK] (III.27) în care: Di . în [m].12. în [W/mK].c = 1 − ηc ηc ⋅ Qh [kWh] (III.26) unde: U valoarea coeficientului de transfer de căldură.25) în care valori ale eficienţei sistemului de reglare ηc se pot lua din Anexa II. III. Dacă se cunoaşte eficienţa sistemului de reglare ηc. Coeficientul de transfer U pentru conducte pozate subteran se calculează cu relaţia: U em = π D 1 1 1 4⋅ z ) ( ⋅ ln a + ⋅ ln 2 λD Di λE Da [W/mK] (III. Pierderile de căldură ale instalaţiilor de încălzire Qem. numărul de ore în perioada de calcul [h].1.1. în [°C].1.1.coeficientul global de transfer termic la exteriorul conductei (W/m²K) . este: Qd = ∑ U i ⋅ (θ m − θ a . temperatura aerului exterior (ambianţă).diametrele conductei fără izolaţie.1.c se referă doar la sistemul de reglare al consumatorului (sistemul de emisie).1. este necesară separarea calculelor pentru fiecare zonă omogenă din punct de vedere al instalaţiei de încălzire prin radiaţie. indicele corespunzător conductelor cu aceleaşi condiţii la limită θm θa L t i coeficientul de transfer de căldură U pentru conductele izolate.

1 Lungimea echivalentă se va însuma cu lungimea conductelor. se calculează pierderile de căldură nerecuperabile prin conductele orizontale şi verticale (coloane).1.1. suporturi neizolate.1.3.3. respectiv:   27 .1. Căldura recuperată de la instalaţia de apă caldă de consum (Qrhw) Căldura recuperată de la instalaţia de apă caldă de consum se determină cu relaţia: Q rh w = Q d. La calculul pierderilor de căldură ale conductelor se vor lua în considerare şi pierderile aferente elementelor conexe (robinete.3. În cazul în care conductele orizontale sau verticale se află în spaţii încălzite.29) Q th = Q em + Q d III.4 pentru tronsoanele de conducte aflate în spaţii încălzite.11 pentru tronsoanele de conducte aflate în spaţii încălzite. armături.1.15.c.c.1. [kWh] (III. III. aceste pierderi se consideră recuperabile.) sub forma unor lungimi echivalente Le. etc. III.recuperat este căldura recuperată din pierderile sistemului de distribuţie a agentului termic. [kWh] (III.recuperat a. Pierderile de căldură ale instalaţiei de încălzire (Qth) Pierderile de căldură ale instalaţiei de încălzire ţin cont de pierderile sistemului de transmisie al căldurii la nivelul corpurilor de încălzire Qem şi de pierderile sistemului de distribuţie al căldurii Qd. calculată conform paragrafului III. în [m].3. În cazul pierderilor prin corpul robinetelor. a.3.31) este căldura recuperată din pierderile sistemului de distribuţie a apei calde de consum.1.30) Qd.BREVIAR DE CALCUL AL PERFORMANŢEI ENERGETICE A CLĂDIRILOR FAZA 2.c.3. III. Căldura recuperată de la instalaţia de încălzire (Qrhh) Căldura recuperată de la instalaţia de încălzire este o parte a termenului Qth şi se determină cu relaţia: Q rhh = Q d.1. lungimea echivalentă considerată depinde de existenţa izolaţiei aşa cum arată tabelul II.recuperat. inclusiv flanşele de îmbinare.recuperat unde: [kWh] (III.14. în [kWh]. REDACTAREA a II-a   unde: z este adâncimea de pozare.16. dacă acestea sunt pozate în spaţii neîncălzite. Consumul total de energie pentru încălzire în cazul clădirilor alimentate din surse urbane (Qfh) Consumul total de energie pentru încălzire se obţine din însumarea termenilor prezentaţi în paragrafele anterioare.13.3 din Metodologia Mc001-PII.c unde: Qd. în [kWh].1. λE – coeficientul de conductivitate al solului [W/mK]. În mod similar.3. calculată conform paragrafului III. valoarea lor fiind introdusă în bilanţul de căldură sub forma Qrhh.

1. exprimat în kW.1.4.3.1.1. încălzită la o temperatură interioară uniformă. Procedura de calcul pentru clădiri rezidenţiale/terţiare alimentate de la surse proprii Regimul de ocupare pentru astfel de clădiri este fie continuu (cu furnizare continuă de energie pentru încălzire).1.1. nu compensează pierderile termice. Determinarea programului de funcţionare A se vedea subcapitolul III. Modelul de calcul este simplificat.1.5.1. III.4.1.8. Determinarea perioadei de încălzire Perioada de încălzire cuprinde toate zilele pentru care aporturile de căldură calculate cu factorul de utilizare η. exprimat în kW. III.3.7. III.33) 28 .1. metoda de calcul aplicându-se pe întreaga perioada de încălzire.4.3.1.4.4. θiad) A se vedea subcapitolul III. Caracteristici termice A se vedea subcapitolul III. Determinarea factorului de utilizare (η) A se vedea paragraful III.1. Calculul perioadei de încălzire se face conform MC001-2006-PII.7. Calculul aporturilor de căldură (Φg) A se vedea subcapitolul III.6. III. Calculul pierderilor de energie termică ale clădirii (QL) Pierderile de căldură.6. III.4. Temperaturi de calcul (θi.5.4. Calculul pierderilor de căldură ale clădirii (ΦL) A se vedea subcapitolul III. fie intermitent (cu furnizare intermitentă de energie pentru încălzire).1. III. III.9. REDACTAREA a II-a   Q f.1.3.3.BREVIAR DE CALCUL AL PERFORMANŢEI ENERGETICE A CLĂDIRILOR FAZA 2.4. Determinarea parametrilor climatici (θe.2.1.1. în care Φ L = H ⋅ (θ i − θ e ) .3.3.1. III.h = (Q h − Q rhh − Q rhw ) + Q th = Q h + Q em + Q d − (Q rhw + Q rhh + Q rhw ) [kWh/an] (III.3. θu.1.3. III.4.1. QL.1.32) III.1.3. Caracteristici geometrice A se vedea subcapitolul III. în regim permanent.8. perioda de încălzire preliminară) A se vedea subcapitolul III.4. pentru o perioadă de calcul dată.4. în care γ= Φg ΦL III. în care Φg=Φi+ΦS. ale unei clădiri mono-zonă.4. Ij.4. sunt : QL = H (θ i − θ e ) ⋅t   [kWh] (III.1.2.10.1.

1.kWd. III. Φg. în ore.12.16. 25 ⋅ Wd .4.4.3.1.35) III.1.1. Calculul aporturilor de căldură (Qg) Dacă aporturile de căldură sunt exprimate ca fluxuri de căldură. III.12.kWd.4.37) (III. Necesarul de căldură pentru încălzire (Qh) A se vedea paragraful III.F din Metodologia Mc001 se găsesc valorile orientative privind consumul auxiliar anual de energie electrică pentru instalaţii de încălzire cu circulaţie prin pompare.1.1.4. Pierderile de căldură prin transmisie la nivelul corpurilor de încălzire (Qem) A se vedea paragraful III. Energia recuperată din apă este: Qd . Wde. net [kWh] (III.1.out se calculează în funcţie de tipul de cazan: o pentru cazane de încălzire: QG.36) QG.e = 0. o parte din energia electrică este transformată în energie termică care se transferă apei.1. Pierderile de căldură la nivelul sursei de căldură (QG) Pierderea de căldură totală la nivelul generatorului se calculează în funcţie de randamentul sezonier net ηGnet cu relaţia următoare: QG = QG .15. pentru pompele din instalaţiile de încălzire se stabileşte simplificat pe baza unei metode tabelare în funcţie de aria pardoselilor încălzite din zona de calcul.3.1.11. energia corespunzătoare acestora se determină astfel : Q g = Φ g ⋅t [kWh] (III. Pierderile de căldură prin sistemul de distribuţie (Qd) A se vedea paragraful III.1.3. o pentru cazane de încălzire şi preparare apă caldă de consum: QG.1. O altă parte din energia termică este transferată (transmisă) mediului ambiant. III.1. REDACTAREA a II-a   în care t reprezintă durata perioadei de calcul. tipul sursei şi modul de reglare al pompei.r .BREVIAR DE CALCUL AL PERFORMANŢEI ENERGETICE A CLĂDIRILOR FAZA 2. out 1 − ηG .e a se vedea paragraful III. III.4.e + Qacc [kWh]   (III.1.14.e [kWh/an] (III.out = Qh + Qem + Qd .out = Qh + Qem + Qd .1.13.11.34) III.38) 29 .e [kWh] Pentru tremenul kWd. Consumul auxiliar de energie (Wde) Consumul anual auxiliar de energie electrică. În anexa II.1.15.4.w = kWd . În timpul funcţionării pompelor de circulaţie.4. net ηG .10.1.

7 din Metodologia Mc001-PII.1.3.net.1.BREVIAR DE CALCUL AL PERFORMANŢEI ENERGETICE A CLĂDIRILOR FAZA 2.18.w. în [kWh].1.17.c.1.e + Qacc . recuperat unde: [kWh] (III. unde: Qd.14.recuperat.1. în [kWh].1.42) Qd. Qacc .c. Pentru ca rezultatele să acopere solicitarea cazanului în sarcină variabilă se consideră randamentul la încărcare maximă şi randamentul la sarcina minima de 30%.net=ηG.a. ηG. din Metodologia Mc001-PII.4.c. Pentru calculul randamentului brut se utilizează factorii de conversie f din tabelul II. Qth = Qem + Qd + QG [kWh] (III.1.energia consumată de instalaţia de preparare apă caldă de consum. în [kWh].r.1. în funcţie de tipul cazanului. III.c.net /f Randamentele cazanelor se calculează conform capitolului II.1.8 în ecuaţia următoare: (III.4.43) este căldura recuperată din pierderile sistemului de distribuţie a apei calde de   30 .3.a. o pentru instalaţiile de încălzire care utilizează combinat surse clasice şi neconvenţionale sau regenerabile de energie: [kWh] (III.40) ηG. de pierderile sistemului de distribuţie al căldurii Qd de pierderile sistemului de generare al căldurii QG şi de energia auxiliară consumată de pompe Wd. [kWh] (III.1.3.4.1. Căldura recuperată de la instalaţia de apă caldă de consum (Qrwh) Căldura recuperată de la instalaţia de apă caldă de consum (componente termice sau electrice) se determină cu relaţia: Q rhw = Q d.out = Qh + Qem + Qd -kWd.c.recuperat se calculează conform paragrafului III.19.1. În tabelul II. de tipul de combustibil şi de modul de funcţionare.recuperat a.e.Qrg unde Qrg este energia furnizată de sursele regenerabile în perioada de calcul.1 se indică valoarea maximă acceptată de norme pentru randamentul sezonier net.41) III. Pierderile de căldură ale instalaţiei de încălzire (Qth) Pierderile de căldură ale instalaţiei de încălzire ţin cont de pierderile sistemului de transmisie al căldurii Qem. REDACTAREA a II-a   Pentru termenul Qacc ( energia consumată de instalaţia de apă caldă de consum în [kWh]) a se vedea capitolul III.c + Q d. III. Randamentul sezonier net ηGnet se calculează în funcţie de tipul de cazan.39) QG. Căldura recuperată de la instalaţia de încălzire (Qrhh) Căldura recuperată de la instalaţia de încălzire (componente termice sau electrice) este o parte a termenului Qth şi se determină cu relaţia: Q rhh = Q d .8.1.1.

= 0.3.c. în [kWh].r.c.a.44)   31 .w.BREVIAR DE CALCUL AL PERFORMANŢEI ENERGETICE A CLĂDIRILOR FAZA 2. calculată conform paragrafului III.e se determină conform capitol III. respectiv: Q f. REDACTAREA a II-a   consum. Qd.25 Wac.3.3..e Wac.20. Consum total de energie pentru încălzire în cazul clădirilor alimentate din surse proprii (Qfh) Consumul total de energie pentru încălzire se obţine din însumarea termenilor prezentaţi în paragrafele anterioare.3.1.h = (Q h − Q rhh − Q rhw ) + Q th = Q h + Q em + Q d + Wde + Q G − (Q rhh + Q rhw ) [kWh/an](III.4.5 III.4 pentru tronsoanele de conducte aflate în spaţii încălzite.1.

III. III. pierderile termice pe circuitele de apă şi de aer ale sistemului. Consumul de energie din sistemul de climatizare se poate calcula: . . considerând numai sarcina de căldură sensibilă. 32 . metoda orară necesită un calcul automat.2. instalaţii de climatizare considerând sarcina de căldură sensibilă şi latentă. consumul de energie al sistemului de generare a frigului. Metodele detaliază necesarul de energie la nivelul clădirii şi consumul de energie al sistemelor. pentru următoarele situaţii: instalaţii de climatizare (răcire) pentru clădiri.2.1. recuperările de energie din sistem. Conţinut general În forma cea mai generală. Evaluarea consumului de energie pentru instalaţii de climatizare (răcire). Pentru determinarea necesarului de energie pentru răcirea clădirilor. Componentele menţionate se evaluează şi se însumează diferit la nivelul sistemelor.printr-o metodă simplificată care introduce randamentul global al sistemului. ventilatoare. REDACTAREA a II-a III. recuperatoare etc. instalaţii de ventilare mecanică.2. considerând numai sarcina de căldură sensibilă. Sistemul de climatizare poate fi „numai aer” sau „aer – apă”. consumul de energie al instalaţiilor de climatizare se determină pe bază de bilanţ care cuprinde următoarele componente: necesarul de energie pentru răcire/climatizare (la nivelul clădirii). consumul de energie al componentelor auxiliare ale sistemului de ventilare/climatizare: pompe. scheme de calcul Metoda se aplică la clădiri rezidenţiale sau terţiare climatizate cu sarcini reduse de căldură latentă.BREVIAR DE CALCUL AL PERFORMANŢEI ENERGETICE A CLĂDIRILOR FAZA 2. metoda orară simplificată. INSTALAŢII DE VENTILARE ŞI CLIMATIZARE Acest capitol cuprinde metodele de calcul pentru evaluarea consumului de energie al instalaţiilor de ventilare şi climatizare.2. în funcţie de tipul şi de complexitatea acestora.. În Breviar se detaliază metoda lunară.pe baza puterilor calculate în condiţii nominale de calcul şi considerând un timp echivalent de funcţionare a sistemului. consumul de energie al instalaţiei de ventilare mecanică (dacă există). metodologia de calcul a performanţei energetice a clădirilor Mc001-PII detaliază: metoda de calcul lunară.

2.1 şi III.2.BREVIAR DE CALCUL AL PERFORMANŢEI ENERGETICE A CLĂDIRILOR FAZA 2.2.L) PERIOADA DE RACIRE III. necesarul de energie al încăperii (sarcina sensibilă) şi evaluarea consumului de energie al sistemului pe baza puterilor stabilite în condiţii nominale de calcul.2.1. metoda lunară şi evaluarea consumului de energie al sistemului prin metoda simplificată 33 .2.2.2. REDACTAREA a II-a Astfel.2.5 PARAMETRII CLIMATICI (Normativ I5.R) III. consumul de energie din sistemul de climatizare.H.2.2. CARACTERISTICI GEOMETRICE ZONA CARACTERISTICI TERMOTEHNICE (U.1. tot) III.2. Is) III. III.CTA) III. cu metodele de calcul al consumului de energie din sistem.3.3 (Qs + Qint) III. se determină cuplând metodele de calcul ale necesarului de energie pentru răcirea clădirii. Procedura pentru diferitele situaţii.1 NECESAR DE ENERGIE PENTRU RĂCIRE (Qsist. Pentru sistemele care iau în considerare numai căldura sensibilă se recomandă ca fluxurile de energie să fie urmărite în diagrama din figura 2.2 TEMPERATURI INTERIOARE DE CALCUL (θi) proiect Normativ I5 FACTOR DE UTILIZARE (ηTr. Schema de calcul pentru necesarul de energie al încăperii (sarcina sensibilă).1 PROGRAM DE FUNCTIONARE (t) proiect APORTURI/ PIERDERI DE CALDURA ALE CLADIRII (TRANSMISIE+VENTILARE) (QT + QV) SURSE DE CĂLDURĂ PENTRU CLADIRE (SOLARE+INTERIOARE) III.2. în cazul în care se ia în considerare numai căldura sensibilă.1 III.3.1.2.2.2 CONSUM DE ENERGIE ELECTRICA PENTRU INSTALATIA DE CLIMATIZARE (Qel. figura III.2.4 din Mc001-PII. figura III.3 Fig. SR 4839) (θe.2. se poate urmări în schemele logice după cum urmează: necesarul de energie al încăperii (sarcina sensibilă) după metoda lunară şi evaluarea consumului de energie al sistemului prin metoda simplificată.1.

** Numai pentru sistemele de ventilare care realizează tratarea aerului.2.3 SURSE DE CĂLDURĂ PENTRU CLADIRE (SOLARE+INTERIOARE) (Qs + Qint) III.2. REDACTAREA a II-a CARACTERISTICI GEOMETRICE ZONA III.33.2.2.2.2.2.4.2. utilizate şi pentru răcire/încălzire 34 . SR 4839) (θe.4.3 III. sist.2.2. xe.1 sau III.L) III.III.2.3.2.3.2.2.3.CTA) ** III.2 III.2. Necesarul de energie al încăperii (sarcina sensibilă) şi evaluarea consumului de energie al sistemului pe baza puterilor stabilite în condiţii de calcul.1 PROGRAM DE FUNCTIONARE (t) proiect APORTURI/ PIERDERI DE CALDURA ALE CLADIRII (TRANSMISIE+VENTILARE) (QT + QV) III.1 APORTURI/PIERDERI DE CALDURA IN CONDUCTE DE AER III. Is) III.2.2. tot) III.3.3 III.1 CARACTERISTICI TERMOTEHNICE (U.2.2.5.3.BREVIAR DE CALCUL AL PERFORMANŢEI ENERGETICE A CLĂDIRILOR FAZA 2.d.3.1.3 (sau III.2.2.3. CARACTERISTICI CENTRALA DE TRATARE AER ** NECESAR DE ENERGIE PENTRU RĂCIRE LA NIVELUL CTA III.2.2.3 III. III.GTF) ENERGIE ELECTRICA UTILA PENTRU GENERAREA FRIGULUI (Qel.3 III. util F) III.R) III.2 (Qsist.3..2 PERIOADA DE RACIRE PARAMETRII CLIMATICI (Normativ I5.2.3.3.2.6 CONSUM DE ENERGIE AUXILIARA (Q aux) PIERDERI DE ENERGIE ELECTRICA LA SURSA DE FRIG (Qpierd.2.5 TEMPERATURI DE CALCUL (θi) proiect FACTOR DE UTILIZARE (ηTr.3**) Fig. III.2.F) III.H.3.2.4 CARACTERISTICI ALE SISTEMULUI DE DISTRIBUTIE AER SI APA RACITA (L.3 CONSUM DE ENERGIE ELECTRICA PENTRU INSTALATIA DE CLIMATIZARE (Qel.3.1. θ) COEFICIENT DE PERFORMANTA AL SISTEMULUI DE PRODUCERE A FRIGULUI (COP) ENERGIA NECESARA PENTRU RACIRE LA NIVELUL SURSEI DE FRIG PIERDERI TERMICE IN SISTEMUL DE DISTRIBUTIE APA RACITA (QR.

Calculul se realizează urmărind etapele descrise în cele ce urmează. cu sau fără tratarea aerului). ▪ sisteme de recuperarea energiei şi care utilizează surse regenerabile. necesarul de energie lunar şi anual pentru răcirea clădirilor . ▪ pierderi de energie la sursele de răcire şi pe distribuţia agentului termic. cu temperaturi interioare prescrise diferite şi cu scenarii de funcţionare diferite. sursele interioare de căldură. datorat diferenţelor de temperatură. dintre spaţiul climatizat şi mediul exterior. necesarul de energie pentru răcirea clădirii. 3) Se calculează pentru fiecare lună. În metoda lunară. pe bază de bilanţ. în cazul mai multor zone.BREVIAR DE CALCUL AL PERFORMANŢEI ENERGETICE A CLĂDIRILOR FAZA 2. Parametrii climatici sunt valori medii pentru luna de calcul. QR. Principalele rezultate ale calculelor sunt: durata sezonului de răcire. elemente componente. Sistemul de răcire poate avea o funcţionare continuă sau intermitentă. In cele ce urmează se prezintă calculul pentru o clădire monozonă. date privind sistemul de climatizare (răcire): ▪ partiţionarea clădirii în zone de calcul. date referitoare la sistemul de ventilare: tipul sistemului (naturală sau mecanică. date referitoare la climatul exterior. cu sau fără a lua în considerare interacţiunea dintre zone. consumul de energie auxiliar pentru răcire şi ventilare. ▪ tipul de sistem pe fiecare zonă. ▪ debitele de aer ▪ modul de comandă şi control pentru menţinerea parametrilor la valorile prescrise. consumul de energie lunar şi anual pentru răcirea clădirilor . 35 . calculul se repetă similar pentru fiecare zonă şi rezultatele se însumează după caz.transferul de căldură prin transmisie. Bilanţul de energie la nivelul clădirii include următorii termeni (numai căldură sensibilă): . consumul total de energie pentru climatizare. REDACTAREA a II-a Procedura generală de calcul Principalele date de intrare necesare pentru efectuarea calculelor sunt: caracteristicile elementelor de anvelopă şi ale sistemului de ventilare. Clădirea poate avea mai multe zone termice. cu toate caracteristicile termofizice ale anvelopei. 2) Se stabileşte durata sezonului de răcire. elemente componente şi eficienţa acestora. 1) Se defineşte conturul zonei condiţionate (răcite). la nivelul zonelor şi a sistemelor. bilanţul de energie se scrie pentru o periodă de timp de o lună.

(θi – θe. pe baza bilanţului de energie al sistemului de răcire care include după caz. .2.k.R . se calculează conform relaţiei: Q R = Qsurse.R (III.căldura transferată prin aerul de ventilare.2.k)}.căldura datorată aporturilor solare. în situaţia răcirii clădirilor. QT = Σk { HT.3) (III.1) în care: .1.3. Bilanţul de energie al fiecărui sistem cuprinde de asemenea şi energia recuperată în sistem de la diverse surse şi la diferite niveluri.2.transferul de căldură pentru încălzirea/răcirea aerului de ventilare introdus mecanic sau natural. pierderile de energie care au loc la generare. [MJ]. . numai căldură sensibilă.2. urmatorii factori: necesarul de energie pentru răcirea clădirii. Calculul necesarului de energie pentru răcirea clădirilor.ηR Semnul plus sau minus din relaţia III. în situaţia răcirii. QTr. Necesarul de energie pentru fiecare lună de calcul Q R [MJ]. Căldură transferată între clădire şi mediul adiacent neclimatizat.4) 36 . III.2 şi III.1 are semnificaţia că în medoda lunară. [MJ]. în situaţia răcirii. energia primară produsă de aceste sisteme de răcire (de exemplu energie electrică ce rezultă dintr-un sistem de co sau trigenerare).2.căldura provenită de la soare .2. Căldura totală de la sursele interioare.căldura degajată de sursele interioare . energia furnizată de sistemele ce utilizează energie regenerabilă.căldura provenită de la sursele interioare de căldură.energia totală transferată între clădire şi mediul exterior.R poate apare ca aport sau pierdere de căldură. . QTr se calculează cu relaţia: QTr = QT + QV (III. [MJ].BREVIAR DE CALCUL AL PERFORMANŢEI ENERGETICE A CLĂDIRILOR FAZA 2.R ± ηR QTr.căldura transferată prin transmisie. ca un caz particular. . distribuţie şi emisie în sistemele de răcire. REDACTAREA a II-a .QTr.factorul de utilizare a pierderilor de căldură. .R [MJ]. datorat diferenţelor de temperatură dintre spaţiul climatizat şi aerul introdus. QV . stocare.2.2. [MJ].t (III. 4) Se calculează energia consumată la nivelul sistemului. QS .2. metoda lunară. Qsurse : Qsurse = Qint + QS cu: Qint . Pentru calcul se detaliază în continuare mărimile din relaţiile III.2) în care: QT . [MJ]. .Qsurse.energia furnizată clădirii de sursele de căldură. energia introdusă în sistemele de răcire.

8) • HV. [W/K].temperatura de introducere (refulare).k.k reprezintă temperatura zonei/clădirii adiacente. Energia disipată de clădire prin ventilare.temperatura interioară a clădirii.2. [W/K]. [m2].transmitanţa termică punctuală a punţii termice punctuale j. Pentru fiecare element exterior. Aj – aria elementului „j”.k.2. t -durata de calcul. Pentru un debit de aer volumic • V V. . [W/K].coeficientul de cuplaj termic pentru anvelopa clădirii.k . QV [MJ]se calculează în fiecare conform relaţiei: QV = Σk{HV.k cunoscut. prin elementul k. lk – lungimea punţii termice liniare „k”. se calculează conform relaţiei: H V .coeficientul de transfer prin ventilare datorat aerului introdus în zona de calcul. Pentru semnificaţia fizică şi detalierea calculelor privind caracteristicile termice ale elementelor de construcţie . Pentru tratarea acestor situaţii ca şi pentru alte cazuri speciale (pereţi solari ventilaţi. [W/K]. la calculul transferului de căldură către sol temperatura θ e. [W/(mK)]. transmitanţa HT.BREVIAR DE CALCUL AL PERFORMANŢEI ENERGETICE A CLĂDIRILOR FAZA 2.document recomandat: Mc001/2006.k este egală cu temperatura mediului exterior. t . trebuie tratat prin modele detaliate. [K]. prevăzută în proiect pentru a realiza confortul termic interior în situaţia climatizării.k}.5) HT = L + Ls + Hu unde: L .temperatura interioară a clădirii.k = ρ a ca V V .2.transmitanţa termică liniară a punţii termice liniare „k”.durata de calcul (pentru fiecare lună). θi .7) în care: HV. Ls . [Ms]. având valori care corespund structurii şi utilizării acesteia. χj . [W/(m2K)]. alte elemente ventilate ale anvelopei. se calculează cu relaţia: (III.θintr.k.coeficientul de transfer termic către spaţii neclimate. REDACTAREA a II-a în care: HT. temperatura θ e.k asupra spaţiilor foarte vitrate adiacente zonei climatizate.coeficientul de cuplaj termic pentru sol. către spaţiul sau zona de temperatură θe. pentru fiecare lună de calcul. 37 . coeficientul de transfer de căldură prin ventilare (III. În calculul transferului de căldură către zone/clădiri adiacente zonei climatizate. [Ms].k . [W/K]. [W/K]. prescrisă pentru a realiza confortul termic interior în situaţia climatizării. θe. [m].k – coeficientul de transfer termic al elementului k. θintr.2. Efectul radiaţiei nocturne trebuie luat în considerare mai ales în cazul ferestrelor protejate prin dispozitive exterioare (obloane sau jaluzele).6) unde: Uj . [K].temperatura exterioară medie lunară sau a zonei adiacente elementului k. Hu . efectul radiaţiei solare asupra temperaturii θ e. L= ΣUjAj + Σψklk + Σχj [W/K] (III.k . pentru luna respectivă.k(θi . ψk .t (III.transmitanţa termică a elementului ”j” de anvelopă a clădirii. se recomandă Metodologia Mc001 şi studii specializate. surse interioare de joasă temperatură). θi .

In acest caz. de efectele dinamice şi de eficienţa sistemului.8. căldura degajată sau absorbită datorită instalaţiilor ce strabat încăperea. calculat prin introducerea unor factori de corecţie ce ţin cont de diferenţa de temperatură. Detalii suplimentare sunt furnizate în Mc001-PII (§ II. încălzire sau răcire. Alte detalii sunt furnizate în Mc001-PII (§ II.k + ∑ (1 − bl ) * Qsurse.med . θintr. aparate electrice. .nc . Degajări de căldură de la surse interioare În funcţie de procesul din încăpere.k [m3/s]. Valoarea temperaturii de introducere θintr. încălzit).2.l k l (III. iluminatul. altele decât cele pentru climatizarea spaţiului respectiv. sursele de căldură pot fi: ocupanţii.l = Φ surse .k este egală cu temperatura de introducere a aerului ce intră prin acest tip de sistem.3).med .k a acestui debit.2).nc .nc .k.k este egala cu temperatura echivalentă a spaţiilor adiacente. .ventilare provenită de la un sistem de ventilare mecanică – θintr. caz în care energia disipată de clădire prin ventilare.2.k t Qsurse . se consideră un debit volumic mediu suplimentar ΔV V . se poate ca θintr = θintr. Cazul utilizării recuperatoarelor de căldură Recuperarea căldurii din aerul evacuat se ia în considerare fie prin introducerea în calcul a unui debit de aer mai mic decâi cel real.8. ρ a ca .4. Precizări pentru situţii particulare În cazul în care aerul de ventilare este tratat (răcit.ventilare naturală ce include infiltraţii de aer din încăperile adiacente necondiţionate sau din poduri. Energia totală furnizată de sursele interioare de căldură. reducerea fiind proporţională cu eficienţa recuperatorului. în situaţia răcirii clădirii.9) unde: Q surse . căldura disipată sau absorbită de instalaţiile de ventilare. QV = 0.2.BREVIAR DE CALCUL AL PERFORMANŢEI ENERGETICE A CLĂDIRILOR FAZA 2. căldura din procesele tehnologice desfăşurate în încăpere. obţinută ca funcţie de temperatura zonei şi de eficienţa recuperatorului.4.k =Φ surse . mansarde sau alte spaţii închise insorite (sere). REDACTAREA a II-a în care: • V V. [m3/s]. Qsurse [MJ] se calculează cu relaţia: • Qsurse = ∑ Qsurse. se stabileşte pentru una din următoarele situaţii: .k . In cazul ventilării nocturne.ventilare naturală inclusiv infiltraţii de aer din exterior – θintr.capacitatea calorică a aerului refulat ce poate fi considerată 1200 J/m3K.debitul volumic aferent elementului aeraulic k. fie înlocuind temperatura exterioară cu temperatura aerului introdus. inclusiv cele de canalizare.l t 38 . în calculul consumului de energie al zonei se va include consumul de energie pentru ventilare (§ III.2).k este egala cu temperatura aerului exterior θe.2.

trebuie utilizate valorile existente în documentaţia de specialitate. Φ proc .factor de reducere al efectului sursei din spaţiul adiacent neclimatizat. REDACTAREA a II-a în care: Qsurse. Φ surse. aflată în spaţiul adiacent neclimatizat. Φ ap. R .durată perioadei de calcul (luna).fluxul de căldură de la iluminat. dar de semn opus (negativă).[W].k .o sursă rece. pot fi utilizate valorile din Mc001-PII. Qsurse. [MJ].k .V + Φ proc (III. Pentru toate aceste dispozitive. de la Φ I .V .nc .energia furnizată de sursa interioară l dintr-un spaţiu adiacent neclimatizat. ingropate etc. [W].e + Φ il + Φ acm+c + Φ i . fie în sistemul care se calculează. [W].fluxul de căldură instalaţiile de apă caldă menajeră şi canalizare. putând fi evaluate în cadrul calculului performanţei energetice globale a sistemului. [Ms].fluxul de căldură degajat de alte aparate de iluminat prezente în încăpere şi care nu fac parte din prima categorie : corpuri de iluminat decorative. 39 . Căldura degajată de la iluminatul artificial Valoarea fluxului de căldură degajat de la iluminat Φ il este suma dintre: . Căldura degajată de ocupanţi şi căldura de la aparatura electrică Valorile orare şi săptămânale ale fluxului de căldură cedat de ocupanti şi de aparatura electrică aflată în încăpere trebuie determinate în funcţie de tipul şi gradul de ocupare al clădirii.r . . se scrie: Φ surse = Φ oc + Φ ap . ce contribuie la eliminarea unei cantităţi de căldură din zona de calcul trebuie tratată ca o sursă obişnuită.BREVIAR DE CALCUL AL PERFORMANŢEI ENERGETICE A CLĂDIRILOR FAZA 2.l . Φ surse. lampi speciale. Observaţie : Fluxul de căldură nu include căldura evacuată direct prin sistemul de ventilare utilizat pentru evacuarea căldurii de la corpurile de iluminat (dacă este utilizat un astfel de sistem). Pentru calcularea degajărilor de căldură de la sursele interioare.med .fluxul de căldură din procese tehnologice şi prepararea hranei.e . [MJ]. fie în alt sistem.fluxul de căldură mediu degajat de sursa interioară k. t . de modul de utilizare a clădirii.fluxul de căldură mediu degajat de sursa interioară.fluxul de căldură cedat de corpurile de iluminat şi .fluxul de căldură cedat de aparatura electrică. bl . în timpul sezonului sau lunii considerate. răcire şi ventilare.[W]. fluxul total de căldură datorat surselor interioare Φ surse [W]. Cu aceste observaţii. şi de scopul calculului. cantităţile mici de căldură disipate în sistem şi recuperate în clădire pot fi ignorate în calculul necesarului de energie pentru răcire. factori de simultaneitate etc.energia furnizată de sursa k în spaţiul climatizat. prin introducerea unor factori de corecţie.l .2. dificultatea calculului este de a utiliza valori medii lunare. în cele ce urmează se consideră numai căldura recuperată în clădire.nc. iluminat de siguranţă. Φ acm+c .[W].med . Φ il . care să ia în considerare scenarii de funcţionare. [W]. In acest caz. .fluxul de căldură cedat de instalaţiile de încălzire.fluxul de căldură cedat de ocupanţi. poate fi recuperată fie în elementele perimetrale ale clădiri.10) în care: Φ oc . se fac următoarele precizări: . în funcţie de utilizarea clădirii şi scopul calculului. În absenţa altor date. în timpul lunii considerate.pentru simplificare.o parte din căldura degajată de sursele interioare.

circulaţie.2. Aceste date trebuie considerate. Φ ar + c . [m]. distribuţie şi stocare din sistemul de răcire. [W/m] . R . Pentru această metodă. [W] . Lacm . răcire şi ventilare.fluxul de căldură cedat/primit de instalaţiile de apă rece.fluxul de căldură datorat apei reci şi canalizarii interioare. [W]. Căldura degajată de la procese tehnologice şi prepararea hranei 40 . Φ acm . ele pot fi neglijate. [W]. REDACTAREA a II-a Căldura degajată de la instalaţiile de apă caldă. document de referinţă Mc001-PII. Dacă se apreciază ca fiind neimportante în raport cu alte fluxuri de căldură.34) şi de aceea nu trebuie considerată ca o sursă interioară în sine. [W]. Φ V . R .flux de căldură de la sistemul de ventilare din spaţiul climatizat. fie ca medii lunare.flux de căldură datorat conductelor de apă caldă. circulaţie. Valoarea fluxului de căldură de la sistemul de încălzire Φ I . aceste date trebuie obţinute ca valori medii lunare.2.lungimea conductelor din sistemul de apă caldă menajeră din zona de clădire considerată. apă rece şi canalizare Fluxul de căldură cedat/primit de instalaţiile de apă rece. Φ R .BREVIAR DE CALCUL AL PERFORMANŢEI ENERGETICE A CLĂDIRILOR FAZA 2.V = Φ I + Φ R + ΦV în care : (III. Φ I .2. Valoarea fluxului de căldură provenit de la sistemul de răcire Φ R se referă la sursele de energie auxiliară (pompe. poate proveni de la surse de energie auxiliară (pompe. distribuţie şi inmagazinare a căldurii din sistemul de încălzire. în zona considerată. trebuie luată în considerare printr-o creştere a temperaturii de introducere (relaţia III. ϕ acm . [W]. apă caldă de consum şi canalizare. apă caldă de consum şi canalizare către/de la încăperea climatizată.12) Φ I .11) Φ acm = ϕ acm ⋅ Lacm unde: Φ acm+c . Căldura care provine de la sistemul de ventilare care introduce aer în zona respectivă.V : Φ I .flux de căldură de la sistemul de răcire din spaţiul climatizat. ventilatoare şi componente electronice). precum şi la căldura disipată în procesele de emisie. Φ V se referă la căldura disipată în zona de calcul de alt sistem de ventilare. Valoarea fluxului de căldură transferat de la sistemul de ventilare. Căldura cedată/absorbită de la sistemele de încălzire. se scrie conform relaţiei: Φ acm + c = Φ acm + Φ ar + c în care: (III. ventilatoare şi componente electronice) din zona considerată precum şi la căldura disipată în procesele de emisie.flux de căldură de la sistemul de încălzire din spaţiul climatizat.fluxul de căldură unitar cedat de instalaţia de apă caldă de consum. Pentru detaliere. [W].

REDACTAREA a II-a Fluxul de căldură transferat către sau de la încăpere ce rezultă din procese tehnologice sau de preparare a hranei . datorită radiaţiei solare (aportul solar) Qs [MJ].k As . Pentru detalii şi valori. j j [ ] (III. j Fsu . As. j As . pentru aporturi solare către spaţiul adiacent j neclimatizat. într-o zonă a clădirii. prin elementele perimetrale exterioare ale clădirii.k . pentru aporturi solare către spaţiul adiacent j neclimatizat. a ariei de captare efectiva corespunzatoare suprafeţei k. care captează radiaţia solară (suprafeţe vitrate exterioare.j .nc . Is. [MJ]. de coeficienţii lor de transmitere. pentru o orientare şi un unghi de înclinare dat. j = ∑ (I s . bj .energia solară pătrunsă în zona de calcul.aria de captare efectivă a suprafeţei k.radiaţia solară totală. pentru luna considerată.idem Is. Caracteristicile de captare ale acestor suprafeţe depind de 41 . precum şi pereţi aflaţi în spatele unor elemente de acoperire sau izolaţii transparente. de orientarea suprafeţelor receptoare. document recomandat Mc001-PII. Energia totală pătrunsă în interior. [m2].factor de reducere a aporturilor de la spaţiul neclimatizat j. j )nc j k unde: Qs. datorată aporturilor solare din zona adiacentă “j”.BREVIAR DE CALCUL AL PERFORMANŢEI ENERGETICE A CLĂDIRILOR FAZA 2. pe perioada de calcul Aporturi de căldură solare Aporturile de căldură solare sunt funcţie de radiaţia solară la nivelul localităţii în care se află clădirea.k Fsu . pereţi şi planşee interioare din spaţii tip seră.c = ∑ (I s .13) în care: Q s . neclimatizată).2. absorbtie şi reflexie a radiaţiei solare.factor subunitar denumit factor de reducere al aporturilor solare datorat umbririi exterioare. integrată pe perioada de calcul.energia solară pătrunsă în zona de calcul pentru luna considerată. [MJ].j . elemente opace exterioare.j .Φ proc .k.idem As. egală cu energia solară captată de 1 m2 al suprafetei k.k ) şi Qs . Fluxurile de căldură se înmulţesc cu durata de emisie pentru a obţine energia introdusă în încăpere. Pentru valori prin lipsă se recomandă Mc001-PII.nc . Is.nc. Qs.k. se calculează cu relaţia: Q s = Q s . Fsu.k .c + ∑ (1 − b j )Q s .c . pentru o orientare şi înclinare dată a acesteia. precum şi de caracteristicile de transfer ale acestor suprafeţe. [m2].factor de reducere a aporturilor solare datorită umbririi prin elemente exterioare. în zona considerată As. Arii de captare efective a radiaţiei solare Ariile de captare a radiaţiei solare se determină pentru toate tipurile de elemente perimetrale ale unei clădiri.k . Fsu .depinde de tipul de utilizare a clădirii şi poate fi determinat pe baza documentaţiei de specialitate.

inclusiv rama.15) în care: Fu .factor de umbrire al fereastrei datorat dispozitivelor de umbrire mobile.factor de corecţie în funcţie de durată de utilizare a elementelor de umbrire mobile. se ia în considerare prin factorul de reducere a aporturilor. Aria de captare efectivă a radiaţiei solare pentru elemente opace Aria de captare efectivă a unui element opac de anvelopa (perete. α p .factor de transmisie (transmitanţa) a energiei solare prin elementul vitrat. în situaţia în care nu sunt utilizate elemente de umbrire mobile .factor de tâmplărie.D din Mc001-PII. 42 .transmitanţa totală a ferestrei. Umbrirea elementelor vitrate trebuie luată în calcul atunci când radiaţia solară incidentă pe suprafaţa elementului la ora de calcul. [m2K/W].seU p Ap (III.16) în care: Fcer . Ca valoare prin lipsă. trebuie alese valori medii adecvate scopului urmărit (răcire sau verificarea confortului termic de vară). REDACTAREA a II-a climatul local şi de factori dependenţi de perioada de calcul. Reducerea aporturilor solare prin utilizarea elementelor de umbrire mobile.14) în care: AF .2. în consecinţă. Mc 001 stabileşte metodele de calcul pentru determinarea transmitanţei totale a suprafeţelor vitrate echipate cu dispozitive de protecţie solară. în situaţia utilizării elementelor de umbrire mobile. p = Fcerα p R p .factor de corecţie ce ţine cont de schimbul de căldură prin radiaţie al peretelui către bolta cerească. F = Fuτ (1 − Ft )AF (III.p (m2) se calculeaza cu formula: As . Ft . depaşeşte 300 W/m2 şi neglijată dacă radiaţia este inferioară acestei valori.2. cu care aceasta este prevazută.BREVIAR DE CALCUL AL PERFORMANŢEI ENERGETICE A CLĂDIRILOR FAZA 2. terasă) As.2. se poate utiliza o pondere a ramei Ft = 0. Transmitanţa τ a elementului vitrat reprezintă media raportului dintre energia solară transmisă prin elementul vitrat neumbrit şi energia solară incidenta. Fu . egal cu raportul dintre aria ramei şi aria totala a geamului.Factorul de reducere a aporturilor solare datorat elementelor de umbrire mobile τ . Aria de captare efectivă a unui element de anvelopa vitrat se calculează cu relaţia: AS .2.transmitanţa totală a ferestrei. cum ar fi poziţia soarelui sau raportul dintre radiaţia directă şi difuză. Factorul fu se determină pe baza metodei detaliate în Anexa II. [m2]. care se calculează cu relaţia: Fu = (1 − f u )τ + f uτ u / τ [ ] (III.2.aria totala a elementului vitrat. τ . fu . τ u .coeficient de absorbţie a radiaţiei solare de către elementul opac considerat.

Pentru calculul coeficientului de transfer hr.coeficient de transfer de căldură prin radiaţie la exterior. [m2K/W]. [W/m2K] . Factorul de corecţie Fcer se calculează cu relaţia : 1 − ϕ cer t (III. hr. [MJ/m2 ] . Ca valoare prin lipsă hr.fluxul de căldură unitar datorat transferului de căldură prin radiaţie către bolta cerească.factor de formă dintre elementul opac şi bolta cerească (1 pentru terasă orizontală deschisă. Fluxul de căldura unitar transferat prin radiaţie către bolta cerească se srie: ϕ cer = F f hr . valoare ce corespunde la o temperatură medie a suprafeţei exterioare de 10 ºC.2.P .e . Rp. t . Atunci când temperatura boltii cereşti nu este disponibilă în bazele de date climatice.19) 43 . conform următoarelor relaţii: Notând cu λR raportul dintre pierderile şi aporturile de căldură în situaţia răcirii. [W/m2] . determinată conform Mc001-PI. se recomandă Mc001-PII.5 pentru un perete exterior nemascat) .dacă λR>0 şi λR ≠ 1 atunci .2.18) în care: Ff . ηTr. 1 − λα R R α R +1 . R = ηTr . determinată conform Mc001-PI.17) Fcer = α p I s. [W/m2K].2. 1 − λR (III.e = 5 W/m2K. Up – transmitanţa termică a peretelui. Is.dacă λR =1 atunci ηTr .e.se . [ºC]. diferenţa medie de temperatură Δθ e−cer = 11K.radiaţia solară totală integrată (energia solară) la nivelul elementului opac. REDACTAREA a II-a Ap . Factorul de utilizare a pierderilor de căldură este funcţie de raportul dintre pierderile şi aporturile de căldură şi de inerţia termică a clădirii. p în care : ϕ cer . Efectul inerţiei termice a clădirii în cazul răcirii intermitente sau opririi furnizării frigului este luat în considerare prin introducerea unei ajustari (corecţii) a temperaturii interioare prescrise sau a unei corecţii aplicate necesarului de energie pentru răcire.diferenta medie de temperatură dintre aerul exterior şi temperatura aparentă a bolţii cereşti. 0.R = αR +1 αR .aria totala a peretelui considerat de calcul. .BREVIAR DE CALCUL AL PERFORMANŢEI ENERGETICE A CLĂDIRILOR FAZA 2.R.e Δθ e−cer (III. Calculul factorului de utilizare a pierderilor de căldură Efectele dinamice ale transferului de căldură sunt luate în considerare prin introducerea factor de utilizare a aporturilor/pierderilor de căldură în situaţia răcirii. [Ms] . Δθ e−cer .rezistenţa termică a elementului opac.perioada de calcul. [m2].

R = 1 în care. determinate anterior. QTr.capacitatea termică a clădirii. λR .2. în ore.dacă λR < 0 atunci ηTr . Corecţii pentru regimul de funcţionare al instalaţiilor Cazul funcţionării în regim continu Pentru răcirea continuă a clădirii pe toată perioada sezonului de răcire. care se calculează cu relaţia: α R = α0R + τR τ 0R (III.22) τR = Cm / 3.2.raportul dintre aporturile şi pierderile de căldură ale zonei în perioada de răcire: λR = Qsurse.interm se calculează cu relaţia: 44 . R QTr . [MJ].aporturile de căldura totale pentru răcire.20) Qsurse. τ 0 R . Capacitatea termică internă a clădirii sau a unei zone.parametru numeric adimensional ce depinde de constanta de timp a clădirii pentru răcire τR.factorul de utilizare a pierderilor de căldură în situaţia răcirii. R (III. sunt date în Mc001-PII. temperatura prescrisă pentru climatizare θi. Valori convenţionale ale constantei de timp pentru diverse tipuri de clădiri pot fi calculate pentru tipuri de clădiri reprezentative construite.R . Constanta de timp a clădirii pentru răcire.energia totală transferată între clădire şi mediul exterior.R . pentru fiecare lună şi pentru fiecare zonă considerată: ηTr. REDACTAREA a II-a . τ R [ore] se calculează cu relaţia : (III. Valorile recomandate pentru α 0 R şi τ 0 R ca şi graficul variaţiei factorului de utilizare ηtR pentru o perioadă de calcul lunară şi pentru diverse constante de timp. Cazul răcirii în regim intermitent Energia necesară pentru răcire în cazul răcirii intermitente QR.6 HT unde : Cm .1 utilizând ca temperatură interioară.parametru numeric de referinţă. τ R . αR . Valori curente sunt date în Mc 001.R .2.21) unde: α 0 R . calculul energiei pentru răcire se face cf. relaţiei III. în situaţia răcirii clădirilor.coeficient de transmisie a căldurii prin elementele clădirii [W/K]. HT .constanta de timp pentru răcire.BREVIAR DE CALCUL AL PERFORMANŢEI ENERGETICE A CLĂDIRILOR FAZA 2.constanta de timp de referinţă pentru răcire. [kJ/K].2. Cm se obţine prin insumarea capacităţilor termice ale tuturor elementelor de construcţii aflate în contact cu aerul interior al zonei luate în considerare (document recomandat Mc001-PII).

interm pentru răcirea intermitentă. bR. se stabileşte din fig.vac = f R .interm τR τR τR τR raportul λR Figura III. Necesarul de frig în perioada de întrerupere se calculează astfel: .raportul dintre numărul de zile din saptămână cu răcire normală şi numărul de zile dintr-o săptămână (ex.int ermQR + (1 − aR . şi b) pentru perioada de întrerupere.3.int erm = aR . aR.Nomograma de alegere a factorului de corecţie aR. determinat cu relaţia: aR .2. 2 – clădiri cu inerţie mică Cazul răcirii cu perioade mari de întrerupere a funcţionării În anumite clădiri cum ar fi şcolile.2.23) unde: QR .2.pentru luna ce include o perioadă de întrerupere.interm . calculată conform relaţiei III. REDACTAREA a II-a (III. 5/7) . aR.factor adimensional de corecţie pentru răcirea intermitentă.2.22 [ore]. ţinând cont de raportul dintre perioada de întrerupere şi perioada de timp normală. controlul şi setarea termostatului de ambianţă corespunde unei situaţii de răcire în regim continu.interm .3 . calculul se face diferenţiat: a) pentru perioada de răcire normală.2. cf. .energia necesară pentru răcire.24) f R . presupunând că pentru toate zilele lunii.raportul dintre aporturile şi pierderile de căldură ale clădirii (zonei) în modul de răcire. N )QR . [MJ].25) unde: 45 . calculată conform relaţiei III.2. [MJ].energia necesară pentru răcire. 1 – clădiri cu inerţie mare . perioadele de vacanţă în timpul sezonului de răcire conduc la o reducere importantă a necesarului de frig. utilizand următoarea relaţie: QR .int erm = 1 − bR .QR .tot.se interpoleaza liniar rezultatele obţinute.tot .int erm )QR . τ R .tot .int erm = f R . controlul şi setarea termostatului de ambient corespund perioadei de intermitenţă. relaţiei III.1.factor de corelaţie empiric cu valoare constanta bR. QR.interm=3 . în care: (III.vac (III. III. N QR + (1− f R .int erm BREVIAR DE CALCUL AL PERFORMANŢEI ENERGETICE A CLĂDIRILOR FAZA 2.1 presupunând că pentru toate zilele lunii.2.2. N . N ) având ca valoare minimă: a R . N .constanta de timp pentru răcire. τ 0 R . λR .interm .constanta de timp de referinţă pentru răcire [ore].int erm (τ 0 R τ R )(1 λR ) (1 − f R .

R . setările şi controlul termostatului de ambianţă sunt cele corespunzatoare perioadei normale.28) în care: COP .2.3. [MJ]. energia electrică totală consumată în sistemul de climatizare (răcire). III. Necesarul de energie anual pentru răcire Necesarul anual de energie pentru răcire. III.2. tot .necesarul de energie pentru răcire calculat conform III.energia necesară pentru răcire a clădirii sau zonei. j j (III. care include pierderile de energie la generarea.necesarul de răcire al zonei considerate pentru luna j.vac .2. De aceea.1.vac .2.de coeficientul de performanţă al sursei frigorifice. Această eficienţă nu ţine cont de: . QR. setările şi controlul termostatului de ambianţă sunt cele corespunzatoare perioadei de întrerupere. 46 .1.27) QR. distribuţia şi emisia de agent termic (aer şi apă) din sistem.energia electrică auxiliară introdusă în sistemul de climatizare. [MJ]. transportul.2.an = ∑ QR . care include pierderile de energie ale sistemului. [MJ] va fi: Qel . [MJ].energia consumată în sistemul de răcire.eficienţa globală a sistemului de răcire. η sist . Qel.factor reprezentând numarul de zile din luna cu răcire normală.sistF . pentru o zonă de clădire dată.j .necesarul anual de răcire pentru zona considerată. presupunând că pentru toate zilele lunii.coeficientul mediu de performanţă al maşinii frigorifice.2. [MJ].R QR (III.sistF = unde: η sist . f RN . acumularea.2. Q aux.2.tot = QR . presupunand ca pentru toate zilele lunii.necesarul de energie pentru răcire calculat conform relaţiei III. indicat de producător. raportate la numărul total de zile al perioadei (ex. [MJ]. 10/31) . QR . QR .an .BREVIAR DE CALCUL AL PERFORMANŢEI ENERGETICE A CLĂDIRILOR FAZA 2.2.26) în care: QR.necesarul de energie pentru răcire ce ţine cont de perioadele de vacanţă. . [MJ]. [MJ]. se calculează însumând necesarul de energie pe perioadele (lunile) distincte din an în care este necesară răcirea.sistF COP +Q aux (III. Energia consumată de sistemele de climatizare (răcire) 1) Evalarea energiei consumate pe baza randamentului global al sistemului de climatizare. QR . ţinând cont de durata acestor perioade de-a lungul unui an calendaristic: QR .2. REDACTAREA a II-a QR . Energia consumată se determină cu relaţia: QR .tot .

2. Ele pot fi neglijate în cazul cand sistemul nu asigură încălzirea sau răcirea aerului. ci doar ventilarea simplă.sistF = QR + Qpierd + Qta + Qtapă . calculul va fi detaliat în continuare.2.energia recuperată în sistem.consumul de energie electrică pentru transportul aerului în instalaţiile de ventilare/climatizare. Qta .2. Qel. a) Pierderi/aporturi de caldură prin suprafaţa conductelor de transport al aerului Pierderile sau aporturile de căldură prin suprafaţa conductelor (canalelor) situate în încăperea/zona climatizată.pierderile de energie din sistem. Qpierd.consumul de energie electrică pentru transportul agentului primar (apă caldă sau apă răcită) ce alimentează componentele instalaţiei de climatizare (Centrala de Tratare a Aerului şi aparatele locale de tratare a aerului). se calculează energia electrică totală consumată în sistemul de climatizare (răcire). conform procedurii care urmează. servomotoare etc. Qtapă.Qrec unde: QR .energia necesară pentru răcire a clădirii sau zonei (cf. la pct. . În acest caz se evaluează separat: . Qaux. REDACTAREA a II-a Qaux – energia electrică auxiliară utilizată de pompe. Qrec . servomotoare etc.BREVIAR DE CALCUL AL PERFORMANŢEI ENERGETICE A CLĂDIRILOR FAZA 2. 2) Evalarea energiei consumate pe baza puterilor calculate în condiţii de calcul şi considerând un timp de funcţionare echivalent al sistemului. este recomandat ca pierderile şi recuperările de energie să fie evaluate pe componente. Dacă relaţiile exprimă puteri termice. (III. tot (cf. . energia consumată în sistemul de răcire QR.energia electrică auxiliară utilizată de pompe. Atunci.29) În cele ce urmează sunt date relaţii de calcul pentru evaluarea consumurilor şi recuperărilor de căldură. ventilatoare. III.2.sistF se calculează pe bază de bilanţ: QR. Deoarece există foarte puţine date fiabile referitoare la eficienţa globală a sistemelor şi ţinând seama de diversitatea soluţiilor tehnice. Aceste pierderi trebuie luate în considerare doar atunci când diferenţa dintre temperatura aerului transportat şi temperatura încăperii sau zonei climatizate este semnificativă.28). .2.1). Pierderile sau aporturile de caldură prin suprafaţa conductelor situate în afara încăperii/zonei climatizate 47 . . .K din Mc 001-PII). calculate în condiţii nominale. III. După evaluarea energiei pierdute sau recuperate în sistem. ventilatoare.consumul de energie electrică pentru producerea frigului. energia corespunzătoare se calculează prin multiplicare cu timpul echivalent de funcţionare la sarcina nominală a sistemelor (Anexa II. la nivelul sursei de frig.

temperatura medie a agentului termic în [°C].33) în care: Di . care se amestecă cu cel transportat.cta .2.2. [m].coeficientul de conducţie a izolaţiei [W/mK]. respectiv diametrul exterior al conductei izolate. Hcta – aportul/pierderea de căldură a aerului prin pereţii conductei. x2 .temperatura şi conţinutul de umiditate al aerului la ieşre din conductă.2.32) cu U coeficientul de transfer de căldură în [W/mK]. θ2.2. către mediul ambiant.2. S . respectiv gvapori/kg aer uscat].BREVIAR DE CALCUL AL PERFORMANŢEI ENERGETICE A CLĂDIRILOR FAZA 2. 34 q v . montate în încăperi.7 din Mc001-PII. pentru a putea estima pierderile de energie pe 48 . λD . dacă însă se infiltrează aer în conductă. H cta = ∑U i ⋅ (θ m − θ a . indicele corespunzător conductelor de acelaşi tip.debitul de aer din conductă [m3/h]. Dacă aerul este exfiltrat din conductă. respectiv gvapori/kg aer uscat]. x1 . lungimea conductei în [m]. cta = (θ 1 − θ ext )⎜ 1 − e ⎜ ⎝ ⎞ ⎟s ⎟ ⎠ (III.2.30) Δ Tcta unde : H cta − ⎛ 0 . REDACTAREA a II-a Temperatura şi umiditatea aerului la ieşire din conductă se calculează cu relaţiile: θ2 = θ1 + ΔTcta x 2 = x1 (III.31) θ1. [W]. De la caz la caz. D a . în aceleaşi condiţii θm θa L i coeficientul de transfer de căldură U pentru conductele izolate.6. [0C.32 se rezolvă prin iteraţie.i ) ⋅ Li i [W] (III. este dat de relaţia: U= π D 1 1 ) ( ⋅ ln a + 2 ⋅ λD Di α a ⋅ Da [W/mK] (III. [0C.temperatura şi conţinutul de umiditate al aerului la intrare în conductă.diametrele conductei fără izolaţie. Relaţiile III. prin care se cedează căldură [m2].33).suprafaţa laterală a conductelor de aer. qv. aceşti parametri se modifică în funcţie de parametrii aerului infiltrat. b) Pierderi/aporturi de aer din conductele de transport ale aerului Aerul infiltrat/exfiltrat în/din conductele de transport de aer se calculează conform §2.31 şi III. temperatura aerului exterior (ambianţă) în [°C].coeficientul global de transfer termic la exteriorul conductei (W/m²K) (αa=1/0. αa . nu exista o modificare a parametrilor aerului transportat. în funcţie de clasa de etanşeitate la aer a canalelor de transport.

Puterea electrică consumată de motorul pompei.motor (kW).vent = Pabs . [ºC]. 0. .2.2.cp.36) qv Δp η vent este puterea absorbită de ventilator.vent ΔTvent [W] (III.9 pentru motor plasat în curentul de aer.diferenţa de temperatură cu care se încălzeşte aerul în ventilator. Pel.ρaer (kg/m3) . necesare proceselor de tratare a aerului în CTA sau în aparatele locale de răcire/încălzire. Pabs. .vent Rrc ρ aer c p .aer qv .BREVIAR DE CALCUL AL PERFORMANŢEI ENERGETICE A CLĂDIRILOR FAZA 2.vent (III.Pabs . Ccont depinde de acţiunea asupra clapetei de reglare pe aerul exterior în timp ce puterea absorbită de ventilator. În orice situaţie. e) Consumul de energie electrică pentru transportul agentului termic primar de răcire/încălzire Se consideră debitele de agent termic primar (apă caldă. η vent randamentul ventilatorului.vent (kW). REDACTAREA a II-a traseu trebuie calculat un debit de aer infiltrat în conductă şi efectuat un bilanţ termic pe toată lungimea conductei unde se realizează infiltraţiile de aer.Pel. . .qv. ΔTvent se calculează cu relaţia : ΔTvent = unde : Pabs .aer (J/kgK) . Creşterea de temperatură a aerului conduce la un debit de căldură în sistem: Φ = ρ aer c p . apă răcită). . qv (m3/s) debitul volumic de aer transportat de ventilator (egal cu debitul instalaţiei de climatizare). c) Pierdere /recuperare de căldură de la ventilatoare Creşterea de temperatură a aerului la trecere prin ventilator.vent (m3/h) .ΔTvent . Δp (Pa) presiunea ventilatorului. Pentru sistemele VAV cu recirculare.34) . furnizat de producător.vent (W) .vent η motor (kW) (III.densitatea aerului. d) Consumul de energie electrică pentru transportul aerului Se calculează pornind de la puterea absorbită de ventilator. şi randamentul motorului electric de antrenare. ΔTvent conduce la o pierdere /recuperare de căldură (în perioada de răcire/încălzire).2.vent (W) depinde de raportul dintre debitul mediu şi debitul maxim refulat.aer qv .motor = în care: . η motor : Pel . . reglarea ventilatorului trebuie luată în calcul (document de referinţă Mc001-PII.35) Pentru ventilarea mecanică cu debit de aer constant sau variabil (sistem VAV) fără aer recirculat puterea medie consumată este cea pentru un debit de aer continuu Ccont qv (m3/h).căldura specifică masică a aerului. absorbită de aer– (0.Pabs.motor (kW) este puterea electrică consumată de motorul de antrenare.debitul volumic la ventilator. Pabs.puterea absorbită la ventilator .Rrc . se va scrie: 49 .rata de transformare a energiei electrice în caldură.6 pentru motor plasat în afară curentului de aer).

1 . Pentru a obţine energia necesară fiecărui echipament în procesul de tratare a aerului.3. Procedura va calcula: temperaturile si umidităţile aerului introdus (refulat) în încăperi.K din Mc001-PII). umidificare etc). Scopul final al calculului este să se determine energia totală consumată în sistem. se vor detalia metodele de calcul pentru: . umidificare. pe baza debitelor de aer cunoscute din proiect sau măsurate. III. Se vor lua în calcul acele puteri care corespund procesului de tratare în condiţii de calcul (de bază) prevăzut în proiect pentru sistemul respectiv (cu sau fără amestec dintre aerul proaspăt şi recirculat.2. 50 .2.1 Conţinut general Metoda se bazează pe calculul puterilor necesare echipamentelor de tratare şi de vehiculare a aerului din sisteme. xev.2.1 – temperatura si conţinutul de umiditate al aerului evacuat din încăperi. răcire. - 1) Recuperatoare de căldură sensibilă mărimi de intrare : θev. Calculul puterilor termice necesare tratării aerului In acest paragraf. III.umidificatorul cu abur. Calculul consumurilor de energie pentru instalaţiile de ventilare mecanică Metoda se aplică la clădiri rezidenţiale sau terţiare prevăzute cu instalaţii de ventilare mecanică. respectiv gvapori/kg aer uscat].3.Pabs . care rezultă din însumarea energiei necesare echipamentelor cu energia consumată de echipamentele auxiliare (pompe.camera de amestec.bateriile de încălzire şi răcire. pompa = η pompa este puterea absorbită de pompă. la intrarea în recuperator [0C.recuperatoarele de căldură. puterile termice necesare pentru a realiza tratarea aerului.3.2. . furnizat de producător.BREVIAR DE CALCUL AL PERFORMANŢEI ENERGETICE A CLĂDIRILOR FAZA 2. ventilatoare şi servomotoare) şi cu energia consumată de instalaţia de producere a frigului.2. cu sau fără încălzire. . Metoda poate fi aplicată şi clădirilor climatizate cu sisteme „numai aer” care au rol de ventilare şi de încăzire/răcire.motor = în care: Pabs .2. qv (m3/s) debitul volumic de apă transportat de pompă. REDACTAREA a II-a Pel .37) . III. . Δp (Pa) înălţimea de pompare a pompei. pompa η motor q v Δp [kW] (III. se foloseşte un timp echivalent de funcţionare la sarcina nominală a sistemelor (Anexa II. iar η pompa randamentul pompei.

1) .ev – debitele volumice.38) θev.2 . ce trec prin recuperator. xev.ev = −Δθ recup. .ref .1 ⎪ ref .2 = θ ref . REDACTAREA a II-a - θref. qv. xref. în situaţia folosirii ventilării în regim de evoluţie liberă ”freecooling”.ref = ε recup(θev.1 + Δθ recup.Rrec = q rec .1 .2. .1 – temperatura si conţinutul de umiditate al aerului exterior [0C.1 ) ⎪ ⎪θ ref . Observaţii: În metodologia Mc001-PII sunt date detalii referitoare la: a) recuperatoarele de căldură. relaţii de calcul: ⎧Δθ recup.creşterea de temperatura a aerului în recuperator.θref. xref. θref. calculate pe baza relaţiilor de bilanţ masic si de umiditate la nivelul camerei de amestec: 51 .2 = xev.2 .θref.2 – temperatura şi conţinutul de umiditate al aerului evacuat la ieşirea din recuperator. refulat şi evacuat în/din încăperi.2 ⎪xev.qrec (echivalent ca notaţie cu qev.BREVIAR DE CALCUL AL PERFORMANŢEI ENERGETICE A CLĂDIRILOR FAZA 2.ref ⎨ ⎪θev. [m3/s]. [0C. Δθ recup .raportul de recirculare în camera de amestec.ref ⎪Δθ ⎪ recup. εrecup – eficienţa recuperatorului pentru debite refulat/evacuat aproximativ egale.2 = θev.1 − θ ref .1) .2 – temperatura şi conţinutul de umiditate al aerului exterior la ieşirea din recuperator.1 – temperatura si conţinutul de umiditate al aerului exterior la intrarea în recuperator. respectiv gvapori/kg aer uscat].1 + Δθ recup.debitul masic de aer exterior (proaspat) . respectiv gvapori/kg aer uscat].qext (echivalent ca notaţie cu qref.2 – temperatura si conţinutul de umiditate al aerului exterior la ieşirea din camera de amestec [0C. qv. xref.1 ⎩ mărimi de ieşire : - (III. b) situaţia utilizării recuperatoarelor de caldură sensibilă şi latentă (entalpice) când trebuie tratate distinct probleme legate de îngheţ. (raport dintre debitul masic de q ext aer recirculat qrec si debitul masic de aer exterior qext) mărimi de ieşire: . xref.ev ⎪x = xref .debitul masic de aer recirculat [kg/s]. 2) Camere de amestec mărimi de intrare .1 . respectiv gvapori/kg aer uscat].2 .

1 ) ⎪ ⎨ ⎪ x ref . x1 – temperatura si conţinutul de umiditate al aerului la intrarea în baterie de încălzire (aer exterior sau ieşit dintr-o cameră de amestec pe circuitul de refulare).x2=x1 – conţinutul de umiditate la ieşirea aerului din bateria de încălzire.2.2=qext – debitul masic de aer evacuat în exterior.retur ) Φ util .1 ) ⎩ unde: BREVIAR DE CALCUL AL PERFORMANŢEI ENERGETICE A CLĂDIRILOR FAZA 2.inc = qinc (θ inc − θ1 ) (kW) mărimi de ieşire: (III.qinc – debitul masic de aer ce trece prin bateria de încălzire (aer exterior sau ieşit dintr-o cameră de amestec pe circuitul de refulare). [gvapori/kg aer uscat].42) în care η BI .θ2= θinc – temperatura aerului la ieşirea din bateria de încălzire. mărimi de intrare: .2. 3) Baterii de încălzire a aerului Calculul se referă la bateriile de preîncălzire şi de reîncălzire a aerului. [0C]. din centrala de tratare a aerului (CTA). Se consideră că în urma încălzirii. Calculul puterii termice utile pentru încălzire : Φ util . mărimi de intrare: .2.tur − θ apa .40) .⎧θ ref .Gapă .inc (kg/s) (III. x1 – temperatura si conţinutul de umiditate al aerului la intrarea în baterie de răcire (aer exterior sau ieşit dintr-o cameră de amestec pe circuitul de refulare) [0C.debitul de agent primar (apă). respectiv gvapori/kg aer uscat].1 + (1 − R rec x ref . .qref. respectiv gvapori/kg aer uscat]. [0C.tur − θ apa .2=qext(1+Rrec) – debitul masic la ieşirea din camera de amestec [kg/s]. .puterea termică utilizată (necesară) pentru încălzire pe partea agentului termic primar se scrie: Φ nec .inc = Φ util . .θ1 . egal cu cel de la intrarea în baterie (nu există schimb de energie latent). 2 = θ ev . Se consideră că aerul exterior este răcit până la o temperatură θrac impusă.retur : ( ) Gapa = η BI c p . aerul are o temperatura impusă θinc. în kg/s.qev. 2 = x ev . 52 .randamentul termic al bateriei de încălzire a aerului furnizat de producător.2. . 4) Baterii de răcire a aerului Calculul se referă la bateriile de răcire a aerului.θ1 .1 + (1 − R recθ ref .39) . REDACTAREA a II-a (III.inc η BI (kW) (III.apa (θ apa . [kg/s]. din centrala de tratare a aerului (CTA).41) . pentru o diferenţa de temperatură între intrarea şi ieşirea din baterie θ apa .

2.rac (kW) : Φ util .rac – debitul volumic de aer ce trece prin bateria de răcire.θ2 .rac = qv .θ2 – temperatura aerului la ieşirea din bateria de răcire: (III.frig.conţinutul de umiditate al aerului la ieşirea din bateria de răcire x2 : x2 = x1 − Δxrac . REDACTAREA a II-a . Dacă agentul primar este un agent frigorific. : ( ) Gapa = η BR c p .puterea termică utilizată (necesară) pentru răcire pe partea agentului termic primar se scrie: Φ nec .8161 − 4110.51) în care η BR . x2 .θBR – temperatura medie a bateriei de răcire.34 / (θ BR + 235)) (III.eficienţa procesului de răcire ε rac : ε rac = θ rac − θ BR θ1 − θ BR (III.48) (III.rac [0. se va scrie: Gag .tur ) Φ util .qv. relaţii de calcul: . cu diferenţa de temperatură între intrarea şi ieşirea din baterie θ apa . (kg/s).50) . ( xBR − x1 )(1 − ε rac )) .retur − θ apa .conţinutul de umiditate al aerului la suprafaţa exterioară a bateriei de răcire xBR : x BR = EXP (18. [kJ/kg] .43) (III.BREVIAR DE CALCUL AL PERFORMANŢEI ENERGETICE A CLĂDIRILOR FAZA 2.47) (III.2. 5) Umidificarea izotermă a aerului Mărimi de intrare: 53 .tur .variaţia conţinutului de umiditate al aerului în urma răcirii Δxrac : Δxrac = min(0.2.49) .rac .debitul de apă pentru agent primar apă răcită.52) în care . Gag. atunci debitul de agent frigorific. frig .2.Gapă .45) .44) θ 2 = θ1 − Δθ rac .rac rag .2.46) (III. .rag.frig. frig . [m3/s].retur − θ apa . = Φ util .83( x2 − x1 ) + 0. (III.2. [0C].2.rac (kg/s) (III.randamentul termic al bateriei de răcire a aerului furnizat de producător.2.apa (θ apa .2.căldura latentă de vaporizare a agentului frigorific.rac η BR (kW) (III.34(θ 2 − θ1 )] mărimi de ieşire: .2.puterea utilă pentru a asigura procesul de răcire Фutil. Φnec.rac = Φ util .variaţia temperaturii aerului în procesul de răcire Δθ rac : Δθ rac = θ1 − θ rac .

[m3/s].85 *θ iz + 2500) * ( xumidif − x1 ) (kW) (III.umidif * (1. η Gen.3.qv. respectiv gvapori/kgaer uscat].2. Calculul consumurilor de energie pentru instalaţiile de climatizare considerând sarcina termică sensibilă şi latentă. Mărimi de ieşire θ2 .abur (kW) (III. Φnec.1 Conţinut şi domeniu de aplicare 54 . III. .2. Anexa II. REDACTAREA a II-a . Calculul energiei consumate în sistem se face după procedurile descrise la § III.umidif η Gen. η Distrib .2.2.abur *η Duze .4. x2 = xumidif – conţinutul de umiditate al aerului la ieşirea din umidificator.55) III.umidif (m3/s).54) Consumul de energie electrică pentru umidificarea izotermă.abur : Pel . [0C].umidif – debitul volumic de aer în procesul de umidificare.umidif Puterea necesară umidificării izoterme a aerului va ţine cont de randamentul sistemului de distribuţie a aburului de la generatorul până la duzele de injecţie. Φ nec .K din Mc001-PII).θ1 . multiplicate cu timpul echivalent de funcţionare la sarcina nominală (cf. Φ util .xumidif – valoare setată a conţinutului de umiditate al aerului după umidificare [gvapori/kgaer uscat]. III.3.2.BREVIAR DE CALCUL AL PERFORMANŢEI ENERGETICE A CLĂDIRILOR FAZA 2. [gvapori/kg aer uscat].3. Energia consumată de sistemele de ventilare Energia totală consumată într-un sistem rezultă din însumarea energiei necesare echipamentelor cu energia consumată de echipamentele auxiliare (pompe.53) este puterea termică utilă umidificării izoterme a debitului de aer volumic qv.abur = Φ nec .2.2.Gen.umidif = Φ util . Energia necesară fiecărui echipament se determină folosind puterile calculate corespunzător procesului de tratare a aerului.2. [0C.abur *η Duze (kW) (III. x2 . în condiţiile menţionate) . ţinând cont de randamentul propriu de funcţionare al generatorului de abur.umidif η Distrib . ventilatoare şi servomotoare) şi cu energia consumată de instalaţia de producere a frigului. Relaţii de calcul: θ2 = θ1 = θiz (temperatura la ieşirea din umidificator este egală cu cea la intrare.4. (fără a ţine cont şi de randamentul propriu al generatorului).umidif = ρ aer * qv . . x1 – temperatura si conţinutul de umiditate al aerului la intrarea în camera de umidificare (aer exterior sau ieşit dintr-o cameră de amestec).2.

Calculul se aplică la clădiri rezidenţiale sau terţiare sau părţi ale acestora. . debitul de aer proaspăt.BREVIAR DE CALCUL AL PERFORMANŢEI ENERGETICE A CLĂDIRILOR FAZA 2. Metoda de calcul se utilizează pentru încăperile climatizate care au sarcini semnificative de căldură latentă.consumurile de energie electrică ale aparatelelor auxiliare.). chillere reversibile – pompe de căldură. umiditate).inerţia termică a elementelor de construcţie.4. climatul exterior. sursele interne de căldură şi umiditate. corespunzători domeniului de aplicare şi anume: consumurile de energie datorate sarcinilor de căldură latentă.consumul de energie pentru umidificarea aerului.2. datorate condensării vaporilor de apă din aerul interior.2. . . sarcinina de răcire datorată debitului de aer proaspăt. sisteme cu aparate terminale de tip„aer-apă”. date privind sistemul de climatizare: • debitul de aer. Climatizarea se poate realiza cu sau fără controlul umidităţii interioare. REDACTAREA a II-a Prin calcul se determină: .sisteme de climatizare de tip „numai aer”. folosind unul din următoarele tipuri de sisteme de climatizare: . .necesarul de energie pentru răcire şi dezumidificare al unei încăperi. chillere cu absorbţie. . III. .sisteme de climatizare de tip „aer-apă” cu aparate terminale – ventiloconvectoare. 55 .consumul de energie al instalaţiei frigorifice. • valorile prescrise pentru parametrii de confort (temperatura. Principalele date de intrare şi ieşire ale metodei de calcul Datele de intrare necesare în calcul sunt: caracteristicile elementelor de anvelopă pentru încăperea climatizată. • pierderea de sarcină din sistem.varietatea mare de tipuri de instalaţii de climatizare şi a surselor de frig utilizate (sisteme centralizate „numai aer”. Sunt luaţi în considerare factori specifici. • temperatura şi umiditatea aerului introdus în încăpere. etc. scenariul de ocupare al încăperii climatizate.consumul total de energie al sistemului de climatizare. chillere cu compresie mecanică. • coeficientul de performanţă al instalaţiei frigorifice. • randamentul ventilatorului. . utilizarea în cadrul sistemelor de climatizare a recuperatoarelor de căldură (sensibilă sau sensibilă şi latentă). Metoda poate fi dezvoltată şi pentru estimarea consumurilor energetice în cazul altor tipuri de sisteme de climatizare. zone sau clădiri climatizate.

71.74). • • (III. K – constantă. în funcţie de tipul sistemului de climatizare [°C]. cp – căldura specifică a aerului. Temperatura de bază. se calculează în funcţie de tipul sistemului de climatizare după cum urmează: a) sisteme de climatizare ”numai aer” Temperatura de bază utilizată depinde de: temperatura de confort a aerului interior (valoarea setată) din încăperea climatizată. 2 trepte de turaţie. eficacitatea recuperatorului de căldură (dacă există). egală cu aproximativ 1 kJ/kg K. sarcina sensibilă pentru răcirea aerului proaspăt încălzirea aerului în ventilatorul de introducere (termenul al doilea din ecuaţia de mai jos).3.57) & m . variaţie continuă a turaţiei). θaem – temperatura medie lunară a aerului exterior (pentru luna de calcul considerată) [°C]. 56 .debitul masic de aer vehiculat în sistemul de climatizare (kg/s).2. consumul de energie electrică al instalaţiei frigorifice. III.BREVIAR DE CALCUL AL PERFORMANŢEI ENERGETICE A CLĂDIRILOR FAZA 2. NGZ . ΔP – presiunea ventilatorului (Pa). ηv – randamentul ventilatorului. Datele de ieşire sunt: necesarul de energie lunar şi anual pentru climatizarea clădirilor.2. consumul total de energie al sistemului de climatizare.2. θb – temperatura de bază calculată conform metodologiei de mai jos. valoare recomandată. pentru răcire se stabileşte pentru fiecare lună cu relaţia: NGZ = unde: N × (θ aem − θ b ) 1 − e −k ×(θ aem −θb ) (III.56) N – număr de zile (pentru luna de calcul considerată) [zile]. K = 0. 3 V – debitul volumic de aer vehiculat în sistemul de climatizare (m /s). Numărul de ”grade-zile”. θb din relaţia (III.2. Necesarul de energie pentru răcire şi dezumidificare Metoda de calcul pentru necesarul de energie pentru răcire şi dezumidificare este de tip „grade-zile”. REDACTAREA a II-a • • modul de funcţionare al ventilatorului (1 treaptă de turaţie. degajările de căldură sensibilă de la surse interioare din încăperea climatizată şi aporturile de căldură datorate radiaţiei solare (termenul al treilea din ecuaţia de mai jos) aporturile de căldură prin transmisie pentru încăperea climatizată (termenul al patrulea din ecuaţia de mai jos) degajările de căldură latentă de la surse interioare din încăperea climatizată şi sarcina de răcire latentă datorată aerului proaspăt (ultimul termen din ecuaţia de mai jos) V ΔP Qs i U' (θ aem − θ ai ) − 2400 Δx (°C) θb = θ a i − − − & & & mc p ηv mc p mc p unde: θai – temperatura prescrisă a aerului interior din încăperea climatizată (°C).4.

ρ . Δx = xe – xs. diferenţa medie lunară de conţinut de umiditate (pentru luna de calcul considerată).conţinutul de umiditate la ieşirea din bateria de răcire (kg/kg).BREVIAR DE CALCUL AL PERFORMANŢEI ENERGETICE A CLĂDIRILOR FAZA 2. xe – conţinutul de umiditate al aerului exterior (kg/kg) şi xs .58) cu xe . θai – temperatura aerului interior a încăperii climatizate. θaem – temperatura medie a aerului exterior pe perioada de ocupare a încăperii climatizate (pentru luna de calcul considerată) (°C).5 σx (III. Alte situaţii 1) Pentru luarea în considerare a inerţiei termice.8.2. V – volumul elementelor de construcţie (m3).1. 57 .2. pe baza valorilor calculate se determină valoarea medie lunară (pentru luna de calcul considerată) (kW). A – suprafaţa elementului de construcţie prin care au loc aporturi de căldură prin transmisie (m2).conţinutul de umiditate mediu lunar al aerului exterior (pentru luna de calcul considerată) (kg/kg) şi k – parametru calculat pe baza expresiei: k= 2. cpm – căldura specifică a materialelor elementelor de construcţie (kJ/kg°C). echipamente şi aporturi de căldură de la radiaţia solară – (kW).2. (kg/kg). diferenţa medie de conţinut de umiditate se determină utilizând relaţia: ( xe − x s ) = x e − xs (kg/kg) 1 − e − k ( x e − xs ) (III. U’ = AU (kW/K).2. t – perioada de neocupare a încăperii climatizate (h). τ – constanta de timp a elementelor de construcţie stabilită la § III.61) Δθi – rata de răcire a elementelor de construcţie (diferenţa de temperatură între temperatura elementelor de construcţie şi temperatura aerului interior) (°C). (h). REDACTAREA a II-a Qsi – degăjări de căldură sensibilă de la surse interioare: ocupanţi. valoarea depinde de amplasarea geografică a clădirii climatizate.3.60) Qc = CΔθ i 24 × 3600 (kW) Qc – rata medie zilnică de stocare termică a elementelor de construcţie (kW). iluminat.59) σx – deviaţia standard pentru conţinutul de umiditate lunar al aerului exterior. (°C). U – coeficient global de transfer termic al elementului de construcţie prin care au loc aporturi de căldură prin transmisie (kW/m2°C). C = ρ cpmV (kJ/°C). capacitatea termică a elementelor de construcţie ale încăperii climatizate. expresia de calcul a temperaturii de bază se modifică astfel: Q V ΔP U' (θ aem − θ ai ) − 2400Δx + Qc θ b = θ ai − − si − & & & & mc pη v mc p mc p mc p unde: • (°C) (III. Δθi = e − t τ (θ ai − θae n ) (°C) (III.densitatea materialelor elementelor de construcţie (kg/m3).

considerând toate ventiloconvectoarele prin intermediul unui ventiloconvector echivalent şi utilizând sarcini medii la nivelul întregii clădiri . θr – temperatura aerului din încăperea climatizată (°C). m3/s). – debitul de aer recirculat (kg/s.cazul în care ventiloconvectoarele asigură doar partea sensibilă. se poate determina conform relaţiei: ε =1− unde: & m AP & & m AP + m R (III.64) unde: xr – conţinutul de umiditate din aerul recirculat (considerat egal cu conţinutul de umiditate din încăperea climatizată) (kg/kg) b) sisteme de climatizare de tip „aer-apă” cu aparate terminale – ventiloconvectoare Există două situaţii de calcul. bateria de răcire a centralei de tratare pentru aerul proaspăt asigurând sarcina latentă. REDACTAREA a II-a θaen – temperatura medie a aerului exterior noaptea (pentru luna de calcul considerată) (°C).62) ε .cazul în care ventiloconvectoarele din încăperi preiau sarcinile latente. 58 . 2) în cazul în care există în cadrul sistemului de climatizare recuperatoare de căldură (numai sensibilă sau sensibilă şi latentă) numărul de grade-zile se calculează cu relaţia: ε (θ aem − θ ai ) ⎞ ⎛ (θ aem − θ b ) − NGZ = N ⎜ ⎟ − k ×(θ aem −θ b ) 1 − e −k ×(θ aem −θ ai ) ⎠ ⎝1− e unde: (III.2. în această situaţie expresia de calcul a temperaturii de bază pentru calculul numărului de grade-zile se scrie: (θ − θ r ) − 2400Δx ⎥ (°C) θ = ⎢θ s + & ae & m m ⎣ ⎦ b ⎡ & mR & m AP ⎤ (III.63) & m AP – debitul de aer proaspăt (kg/s.2.2. & mR * Notaţiile din această ecuaţie sunt identice cu cele utilizate anterior. în absenţa unei valori. m3/s).eficacitatea recuperatorului de căldură.65) în care: θs – temperatura aerului la ieşirea din bateria de răcire a ventiloconvectorului (°C).2. în funcţie de configuraţia sistemului de climatizare: . în această situaţie metoda de calcul este similară metodologiei descrisă mai sus pentru determinarea temperaturii de bază. cu menţiunea că în expresia temperaturii de bază se modifică calculul diferenţei medii de conţinut de umiditate după cum urmează: (xe − xs ) = ε x e − xr x e − xs − (kg/kg) − k ( x e − xs ) 1 − e −k (xe − xr ) 1− e ( ) (III.BREVIAR DE CALCUL AL PERFORMANŢEI ENERGETICE A CLĂDIRILOR FAZA 2.

min − ⎜ g ⎟ ⎜ m' ⎟ ⎝ e⎠ (gvapori/m3aer) (III. gvapori/h m2 (valori recomandate conform Anexei II. NGZR = Σ NGZ . ventilatoare) se face identic cu cel descris în §III.2.min – valoarea minimă a umidităţii din aerul interior.5. III. Cantitatea totală anuală de apă utilizată pentru umidificare se determină pe baza debitului de aer tratat şi a diferenţei zilnice între valoarea conţinutului de umiditate al aerului refulat în încăpere şi valoarea conţinutului de umiditate al aerului exterior: W = 24h∑ (m'e ( x z − xe )) = 24h∑ (m'e (xi . min − xe )) − x g [ ] (gapa/an) (III. m3/h.2.2.2. folosind relaţia: Qr = 24 ⋅ m c p NGZ R [kWh] unde: • (III. Metoda de calcul ţine seama şi de eventuala prezenţă a unui recuperator de căldură latentă în cadrul sistemului de climatizare.4. (gvapori/m3aer). xi. Consumul de energie pentru umidificarea aerului Consumul energetic se determină în funcţie de următorii parametri: valoarea minimă a umidităţii aerului din încăpere sursele de umiditate din încăpere umiditatea aerului exterior debitul de aer proaspăt al încăperii În cadrul metodologiei de calcul se consideră valori medii zilnice pentru aceste mărimi. REDACTAREA a II-a Necesarul anual de energie pentru răcire şi dezumidificare. Umiditatea transferată aerului din instalaţia de climatizare prin intermediul echipamentelor specifice se calculează conform relaţiei: • ⎛X ⎞ x z = xi . m’e – debitul de aer proaspăt raportat la unitatea de suprafaţă.4.I din Mc001-PII ).2.4.3.2. (gvapori/m3aer). Qr se calculează în funcţie de numărul de grade zile obţinut pentru toată perioada de răcire. Qaux Calculul pentru echipamentele auxiliare (pompe.m2.2. III.BREVIAR DE CALCUL AL PERFORMANŢEI ENERGETICE A CLĂDIRILOR FAZA 2.68) Relaţia de mai sus este utilizată numai pentru momentele de timp pentru care este satisfăcută inegalitatea: 59 . Consumurile de energie electrică ale aparatele auxiliare. cp – căldura specifică a aerului (kJ/kg°C).67) unde: xZ – umiditatea adăugată aerului tratat de sistemul de climatizare.2. Xg – degajările medii de umiditate de la surse interne.66) m – debitul masic de aer vehiculat în sistemul de climatizare (kg/s).

III.2. Această durată va fi luată în considerare şi pentru calculul energiei auziliare consumată în sisteme. ventilatoare). Qt = Qaux + Qh + QenIF III.74) QenIF = r COP III.4.7. Valorile recomandate sunt date în Anexa II.4.69) Dacă sistemul de climatizare este prevăzut cu un recuperator de căldură latentă. COP. .2. .2.73) Qh = Ch W unde: Ch – coeficient de consum specific de energie electrică pentru umidificare.2. Qt.min − xe − xg m' e >0 (III.66) şi a valorii medii a coeficientului de performanţă al instalaţiei frigorifice.2.71) Calculul pe baza relaţiei anterioare se efectuează pentru momentele de timp pentru care: (x i .consumul de energie pentru umidificarea aerului.2.consumurile de energie electrică ale aparatelelor auxiliare (pompe. Astfel: Q (kWh) (III.2. în funcţie de tipul procesului de umidificare folosit (umidificare cu abur sau umidificare cu apă) (Wh/g).2.5. umidificarea aerului exterior pe baza schimbului de masă din recuperator se determină astfel: Δx = η recuperator (xi . cantitatea de apă necesară pentru umidificare este: W = 24h∑ (m'e (xi . . REDACTAREA a II-a (x z − xe ) = xi . Consumul total de energie al sistemului de climatizare Consumul total de energie.min − xe )(1 − η recuperator )) − x g [ ] (gapa/an) (III.2. Consumului de energie al instalaţiei frigorifice se determină pe baza necesarului de energie anual pentru răcire şi dezumidificare (relaţia III. min − xe )(1 − η recuperator ) − xg m'e >0 (III.75) 60 .2.2.J din Mc001-PII. în funcţie de configuraţia sistemului de climatizare: (Wh/an) (III.consumul de energie al instalaţiei frigorifice.min − xe ) (III.72) Energia consumată pentru umidificare se determină pe baza consumului de apă necesar pentru umidificare estimat cu relaţiile de mai sus.2. din sistem se calculează prin însumarea consumurilor evaluate anterior: . . (III.consumul de energie al instalaţiei frigorifice.6.consumul total de energie al sistemului de climatizare. Durata anuală a sezonului de răcire Durata sezonului de încălzire şi de răcire (număr de zile sau ore) se determină considerând momentul de început şi de sfârşit al perioadei de încălzire/răcire atunci când necesarul de căldură sau frig depăşeşte 1 W/m2.70) unde: ηrecuperator – eficienţa schimbului de căldură latent la nivelul recuperatorului In acest caz.BREVIAR DE CALCUL AL PERFORMANŢEI ENERGETICE A CLĂDIRILOR FAZA 2.

considerând că temperatura medie a fiecărei luni corespunde datei de 15 a lunii.relaţia III. doar perioada de timp în care funcţionează sistemul de răcire de bază. cu ajutorul figurii III. HT – coeficientul total de pierderi/aporturi de căldură al încăperii. θe med θemz Perioada de răcire luna Apr Mai Iun Iul Aug Sept Fig III. pentru a citi pe abscisă numărul de zile din lunile în care se începe şi se termină răcirea. Qsurse. calculate pentru temperatura interioară de calcul pentru climatizare. tz – durata unei zile (86400 scunde).2.3. se intersectează curba temperaturii exterioare cu dreapta θemz = const şi se determină perioada de răcire care corespunde unei temperaturi θe > θemz.2. este următoarea: Grafic. calculată pentru o zi medie din luna respectivă (de început sau sfârşit de sezon de răcire).76) în care : θi – temperatura interioară de calcul pentru climatizare. prin utilizarea ventilarii nocturne). III. Coeficientul total rezultă din suma coeficienţilor de pierderi/aporturi prin transmisie a pereţilor exteriori şi prin aerul de ventilare (v.1. 61 .3: Stabilirea grafică a perioadei anuale de răcire Se calculează temperatura exterioară medie zilnică θemz care satisface relaţia: θ emz = θi − η1 Qsurse. Se calculează „temperatura de echilibru” θemz care reprezintă valoarea temperaturii exterioare la care aporturile de căldură de la sursele interioare şi exterioare (soare) sunt egale cu pierderile prin transfer (prin transmisie QT şi aer de ventilare QV). Durată sezonului de răcire poate fi redusă prin aplicarea unor tehnici care conduc la economii de energie pentru răcire (de exemplu. Procedura de determinare a duratei sezonului de răcire. z HT tz (III. durata sezonului de răcire se determină prin numărarea zilelor pentru care energia necesară pentru răcire este mai mare ca zero.2. în aceste situaţii este necesară evaluarea perioadelor de funcţionare a eventualelor sisteme auxiliare. ηl – factor de utilizare a pierderilor de căldură calculat pentru λ = 1 (v. REDACTAREA a II-a Pentru metoda lunară de calcul. Energia provenită de la sursele interioare se va stabili.2.2.2. conform § III.2. relaţiile III.BREVIAR DE CALCUL AL PERFORMANŢEI ENERGETICE A CLĂDIRILOR FAZA 2. O soluţie simplă este de a reprezinta grafic variaţia temperaturii medii lunare (pe ordonată). Reprezentarea se face la scară. pastrând pentru calculul consumului de energie.2.z – energia de la soare şi surse interioare. pentru diferite luni ale perioadei calde şi de tranziţie (pe abscisă) – fig.3.2.24).8).5 şi III.

3.1) în care: Qac consumul de energie datorat furnizării/utilizării la consumator a apei calde [kWh].3.3.c pierderea de căldură datorată furnizării/utilizării la consumator a apei calde la temperatură diferită de temperatura nominală de calcul [kWh] Qac.BREVIAR DE CALCUL AL PERFORMANŢEI ENERGETICE A CLĂDIRILOR FAZA 2. atât pe perioada de funcţionare a acestuia cât şi pe perioada de nefuncţionare [kWh]. Qac. astfel că în final cei doi termeni Qac.1 se adaptează în funcţie de sistemul de preparare şi furnizare a apei calde de consum. INSTALAŢII DE APĂ CALDĂ DE CONSUM Energia consumată de instalaţiile de alimentare cu apă caldă de consum (furnizare. este dificilă separarea cantităţilor de energie necesare producerii acc Qac. stocare şi generare) reprezintă consumul total de energie pentru furnizarea necesarului de apă (energia utilă netă) şi acoperirea pierderilor din sistem.s. care se calculează separat (în cazul în care se apreciază că este necesară estimarea lor). Wac.c + Q ac.d pierderea de căldură pe conductele de distribuţie [kWh. Consumul de energie pentru apa caldă – formula generală Pentru o perioadă determinată (an. Qrhw.g trebuie să fie exprimaţi cumulat. săptămână) consumul de energie pentru apa caldă Qacc. distribuţie.s şi Qac. III.1. Qac. REDACTAREA a II-a III.g ) [kWh] (III.d trebuie determinat distinct pe zone din instalaţie cu şi fără recirculare. valoarea Qac. Pe perioada sezonului de încălzire sau în lunile în care necesarul de căldură pentru încălzirea spaţiului este semnificativ ca valoare.g pierderea de căldură aferentă echipamentului de preparare a apei calde de consum cât şi pe circuitul de agent termic primar. cât şi energiile auxiliare (electrice) necesare alimentării agregatelor de pompare şi/sau servomecanismelor. • în cazul prezenţei sistemelor locale de încălzire şi preparare a apei calde de consum (centrale murale). • pentru evaluarea instalaţiilor cu sisteme de recirculare. 62 .3.s pierderea de căldură corespunzătoare sistemelor de acumulare a apei calde de consum [kWh]. se calculează cu relaţia următoare: Qacm = (Q ac + Q ac. Energia necesară acoperirii pierderilor cuprinde. Qac.s + Q ac. o parte din pierderile de căldură aferente instalaţiei de alimentare cu apă caldă de consum şi o parte din energia auxiliară pentru fiecare din sistemele componente devin energii recuperabile.g şi stocării acc Qac. Qac.e. lună. Relaţia III.d + Q ac.d poate fi nesemnificativă şi poate fi neglijată. pe de o parte. Spre exemplu: • în cazul preparării locale a apei calde de consum cu centrale termice de apartament. pierderile de căldură aferente sistemelor.

În cele ce urmează sunt prezentate schemele logice şi relaţiile de calcul pentru clădiri racordate la surse centralizate (paragraf III.1.3.3.împărţind anul într-un număr de perioade de calcul (ex: luni.4 – figura III.3 .figura III.2.c. Procedura generala de calcul pentru a. 3) se calculează consumul de energie pentru cantitatea de apă caldă consumată.3. Qac 4) se calculează consumul de energie pentru cantitatea de apă caldă pierdută . III. 63 . şi determinând consumul total estimat prin calcul teoretic. .1. 2) în cazul ocupării clădirii cu intermitenţă. săptămâni).a). sfârşit de săptămână). după cum urmează: . intervalele de timp care sunt caracterizate de programul de furnizare apa calda (de exemplu zi.c.3.. REDACTAREA a II-a Datele necesare stabilirii consumului anual de energie pentru instalaţiile de alimentare cu apă caldă de consum se obţin în două moduri.3. noapte. date care permit determinarea unor valori medii globale (cazul clădirilor existente pentru care există date privind consumurile facturate de apă caldă de consum).BREVIAR DE CALCUL AL PERFORMANŢEI ENERGETICE A CLĂDIRILOR FAZA 2. Qacc 5) se calculează necesarul de energie pentru apa caldă ţinând cont de pierderi pe reţeaua de distribuţie. scheme logice Procedura generală de calcul este sintetizată după cum urmează: 1) se stabileşte numărul de persoane sau consumatori. însumând energiile corespunzătoare pentru fiecare perioadă (metodă utilizabilă pentru clădiri noi şi pentru cele existente).b).utilizând date înregistrate pe durata funcţionării anuale a instalaţiei. respectiv clădiri cu preparare locală a acc (paragraf III. la stocare sau producerea apei calde. se definesc pentru perioada de calcul.

3.3.4.3.BREVIAR DE CALCUL AL PERFORMANŢEI ENERGETICE A CLĂDIRILOR FAZA 2.2.1. Su) III.3.3.3. CONSUM DE ENERGIE AUXILIARĂ (Wde) III. CONSUMUL ANUAL NORMAL DE CĂLDURĂ PENTRU PREPARAREA ACC Figura III.3. REDACTAREA a II-a CARACTERISTICI GEOMETRICE (SINC.3. PIERDERI DE CĂLDURĂ PRIN SISTEMUL DE DISTRIBUŢIE (Qd) III.(Qacc) III. METODE ALTERNATIVE (Mc001-2006) CONSUM DE CĂLDURĂ PENTRU INSTALAŢIA DE ACC .* CONSUM DE CĂLDURĂ PENTRU APA CONSUMATĂ (Qac) III.3.6.3.5.1. CONSUM DE CĂLDURĂ PENTRU APA PIERDUTĂ (Qacc) III.3.a Schema de calcul a consumului de energie pentru apă caldă pentru clădiri alimentate de la surse centralizate (*indicaţiile din casete se referă la paragrafe din lucrare) 64 .3.3.3.

4.5. PIERDERI DE CĂLDURĂ PRIN SISTEMUL DE DISTRIBUŢIE (Qd) III.3.3.4.g) III.3.4.b Schema de calcul a consumului de energie pentru apă caldă pentru clădiri cu preparare locală (*indicaţiile din casete se referă la paragrafe din lucrare) 65 . CONSUM DE CĂLDURĂ PENTRU APA PIERDUTĂ Qacc III.3.3.4. Su) III.4. CONSUM DE ENERGIE PENTRU INSTALAŢIA DE ACC (Qacc) III.3.7.4.4.s) III.7.BREVIAR DE CALCUL AL PERFORMANŢEI ENERGETICE A CLĂDIRILOR FAZA 2. REDACTAREA a II-a CARACTERISTICI GEOMETRICE (SINC.4.6. CONSUM DE CĂLDURĂ LA STOCARE (Qac.3.3.3. CONSUMUL ANUAL NORMAL DE CĂLDURĂ PENTRU PREPARAREA ACC Figura III.4. METODE ALTERNATIVE (Mc001-2006) CONSUM DE CĂLDURĂ LA SURSĂ (Qac.3.2.1.* CONSUM DE CĂLDURĂ PENTRU APA CONSUMATĂ (Qac) III.1. CONSUM DE ENERGIE AUXILIARĂ (Wde) III.

dormitoare. c căldura specifică a apei calde de consum [J/kg K] (tabel II.3. Temperatura de preparare a apei calde de consum se diferenţiază faţă de temperatura de utilizare a apei calde. Vac volumul necesar de apă caldă de consum pe perioada considerată [m3]. i 1. necesarul de apă caldă de consum poate fi determinat în funcţie de numărul şi de tipul consumatorilor.1.3.3). n reprezintă indice de calcul pentru categoriile de consumatori.2. θar temperatura apei reci care intră în sistemul de preparare a apei calde de consum [oC]. spatii de circulaţie comună). temperaturile se încadrează în intervalul 35 şi 60 oC. Caracteristici geometrice • Aria incălzită : suma ariilor tuturor spatiilor încălzite direct si indirect sau in contact cu spatii încălzite (holuri. la temperatura dorită. acolo unde volumul de apă Vac reprezintă volumul anual de apă. se adoptă temperaturi de 45-60 oC. prin aplicarea relaţiei III.3. pe baza consumurilor de apă caldă facturate. Energia totală pentru încălzirea necesarului de apă caldă de consum se determină prin însumarea cerinţelor individuale. 66 . după cum urmează: .2) poate fi aplicată diferitelor perioade de timp reprezentative pentru consum.3). pentru preparare. este dată de relaţia: Qac = ∑ i =1 n ρ * c * Vac * ( θac . De exemplu.θar ) . • Suprafaţa locuibilă SLOC: suma ariilor spaţiilor locuite (dormitoare. bucătărie. atunci necesarul de căldură pentru prepararea apei calde are valoarea anuală.3.BREVIAR DE CALCUL AL PERFORMANŢEI ENERGETICE A CLĂDIRILOR FAZA 2. 35–40oC.3. În cazul lipsei unui sistem de contorizare. camere de depozitare. iar pentru utilizare. holuri locuite) III.3 din Metodologia Mc001PII. Pentru clădiri existente în cazul în care există un sistem de contorizare al volumului de apă caldă consumată. Formula generală de determinare a necesarului de căldură pentru prepararea apei calde de consum. baie etc. [kWh] (III. Procedura de calcul a consumului de energie pentru apă caldă pentru clădiri alimentate de la surse centralizate III. (nu se consideră suprafaţa balcoanelor şi teraselor).2) în care: ρ densitatea apei calde de consum[kg/m3] (tabel II. holuri. REDACTAREA a II-a III.3.pentru igienă corporală.3.2. • Aria utilă Su: suma ariilor tuturor camerelor de zi. Necesarul de energie pentru prepararea apei calde de consum (energia utilă netă) Necesarul de energie pentru prepararea apei calde de consum corespunde energiei necesare încălzirii apei calde cerută de consumator. θac temperatura de preparare a apei calde. atunci necesarul de apă caldă poate fi determinat direct. livinguri. Relaţia de calcul (III.3.3 din Metodologia Mc001-PII. [θac=60 oC].3.3.3. Qac .

. temperatura de 60 oC.3. la 60 oC [m3]. Valorile lui a sunt prezentate în anexa II.3.tipul activităţilor. 67 .se apreciază indicele mediu de locuire.A din Metodologia Mc001-PII. Numărul de persoane Nu aferent clădirilor terţiare se consideră ca valoare obţinută de la administratorul clădirii. utilizând următoarea relaţie de calcul.C. În scopul definirii unor date comparabile de calcul. în funcţie de indicele mediu de ocupare a suprafeţei locuibile a clădirilor.4) Pentru alte tipuri de clădiri valorile consumului de apă caldă sunt prezentate în anexa II. Temperatura de preparare a apei calde menajere este cuprinsă în intervalul 45-60 oC.3) în care: a necesarul specific de apă caldă de consum. pentru unitatea de utilizare/folosinţă.tipul şi destinaţia clădirii.3. REDACTAREA a II-a - pentru spălat / degresat. ca de exemplu numărul de stele pentru hoteluri sau categoria restaurantelor.3.3.3.3. utilizând următoarea procedură de calcul: .se determină suprafaţa locuibilă SLOC [m2]. Anexa II. în funcţie de poziţia echipamentului de preparare în raport cu punctele de consum. volumul de apă caldă de consum se determină cu următoarea relaţie de calcul: Vac = a Nu / 1000 [ m3 ] (III. pe perioada considerată. pe zone ale clădirii.standardele sau clasa de activitate. Numărul de persoane Nu aferent clădirilor de locuit se determină ca valoare medie. în funcţie de tipul clădirii (individuală. se va folosi ca temperatură nominală de preparare a apei calde de consum. înşiruită sau bloc) şi de amplasarea acesteia (judeţ şi mediu – urban sau rural).se determină numărul mediu normat de persoane aferent clădirii. . . Pentru clădiri noi.BREVIAR DE CALCUL AL PERFORMANŢEI ENERGETICE A CLĂDIRILOR FAZA 2.A din Metodologia Mc001-PII. Mc001-PII. . Pentru a ţine seama de diferitele zone geografice se pot lua în considerare variaţii locale în funcţie de categoria sursei. 50-60oC. N u = S LOC × i Loc [persoane] (III.tipul activităţii desfăşurate în clădire. Nu numărul unităţilor de utilizare / folosinţă a apei calde de consum (persoană) Valorile pentru a şi Nu depind de: . Temperatura apei reci se consideră convenţional egală cu 10 oC. iLoc.3. .3.4 din Metodologia Mc001-PII. conform datelor din tabelul II. atunci când în clădire există mai multe activităţi care diferenţiază volumele de apă caldă consumate în clădire.

în funcţie de timpul de aşteptare pentru furnizarea.f1 = 1. atunci se consideră pierderi de maxim 30 l/om. 05 pentru instalaţii echipate cu baterii monocomandă 68 . REDACTAREA a II-a III.c reprezintă pierderea de căldură datorată furnizării/utilizării la consumator a apei calde la temperatură diferită de temperatura nominală de calcul şi se determină cu relaţia: Qac.f1 = 1. după cum urmează: • în cazul armăturilor într-o stare tehnică bună în proporţie de 30%.c * (θac.BREVIAR DE CALCUL AL PERFORMANŢEI ENERGETICE A CLĂDIRILOR FAZA 2. fără recirculare . 10 pentru obiective alimentate în sistem local .f1 = 1.c volumul corespunzător pierderilor şi risipei de apă caldă de consum pe perioada considerată [m3]. Aceste valori corespund unor coeficienţi de pierderi şi risipă de apă de 10-25% din volumul de apă normat.zi x (nac/24). Necesarul de energie pentru pierderile de apă caldă de consum Pentru clădiri noi volumul de apă caldă corespunzător pierderilor şi risipei de apă caldă de consum pe perioada considerată se consideră zero. astfel încât volumul real de apă caldă necesară consumului este determinat de valoarea teoretică a volumului de apă caldă amendată de coeficienţi supraunitari.c temperatura de furnizare/utilizare a apei calde la punctul de consum [oC]. Dacă există posibilitatea vizitării subsolului aflat în stare uscată.c = ∑ i =1 n ρ * c * Vac.3.5) în care: Vac.θar ) . prezenţa reţelei de recirculare a apei calde de consum. Pentru clădiri existente la evaluarea termenului Vac. pierderile de apă caldă de consum se pot estima şi cu ajutorul unor coeficienţi de calcul. la punctele de consum (datorită lipsei sistemelor de recirculare a apei calde şi datorită stării tehnice a armăturilor): Vac +Vac. 10 pentru instalaţii echipate cu baterii clasice . 30 pentru obiective alimentate în sistem centralizat .f2 = 1.zi x (nac/24).f2 = 1.c . care majorează valoarea teoretică.c = Vac × f1 × f 2 [m3] (III.c se ţine seama de următoarele aspecte: starea tehnică a echipamentelor de consum.3. θac. [kWh] (III. pierderile de apă se estimează după starea tehnică a armăturilor din imobilul vizat. unde nac reprezintă numărul zilnic de ore de livrare a apei calde de consum (valoare medie anuală).3. • în cazul armăturilor într-o stare tehnică precară (armături defecte) şi în cazul în care se constată că subsolul blocului/scării expertizate este umed.3.3.6) Se pot adopta următoarele valori pentru coeficienţii f: . 20 pentru obiective alimentate în sistem local centralizat . atunci se estimează pierderi de maxim 5 l/om. Qac. Dacă nu există posibilitatea vizitării subsolului acesta fiind inundat.

3. Pierderile de căldură ale unui sistem de conducte trebuie să ia în considerare nu numai pierderile aferente conductelor dar şi pe cele ale elementelor conexe (robinete. d a –diametrele conductei fără izolaţie.4. Pierderile de căldură prin sistemul de distribuţie Se calculează cu relaţia: Qd = ∑ U i ⋅ (θ m − θ a . care ia în considerare atât transferul de căldură prin radiaţie cât şi prin convecţie este dat de relaţia: U= π d 1 1 ⋅ ln a + ( ) di α a ⋅ da 2 ⋅ λD (III. suporturi neizolate.BREVIAR DE CALCUL AL PERFORMANŢEI ENERGETICE A CLĂDIRILOR FAZA 2.i ) ⋅ Li ⋅ t H i [kWh] (III.9) unde z – adâncimea de pozare λE – coeficientul de conducţie al solului (W/mK). oferite 69 .3.coeficientul global de transfer termic la exteriorul conductei (W/m²K) λD –coeficientul de conducţie a izolaţiei (W/mK) Pentru conductele pozate subteran coeficientul de transfer U se calculează cu relaţia: U em = π 1 1 D 1 4⋅ z ⋅ ln ( ⋅ ln + ) λE 2 λD d D (III. III.8) în care: d i . Pierderile de căldură prin conductele de recirculare pot fi evaluate în funcţie de diametrul conductelor şi de materialul din care sunt realizate acestea. armaturi. REDACTAREA a II-a în care: f1 depinde de tipul instalaţiei la care este racordat punctul de consum.3. cu ajutorul datelor precalculate. Luând în considerare lungimea conductelor din spatiile neîncălzite se pot calcula pierderile de căldură nerecuperabile. aceste pierderi se consideră recuperabile (Qd. etc. respectiv diametrul exterior al conductei (m) αa .3.7) cu U valoarea coeficientului de transfer de căldură în W/mK temperatura medie a agentului termic în 0C temperatura aerului exterior(ambianţă) în 0C lungimea conductei indicele corespunzător conductelor cu aceleaşi condiţii la limită numărul de ore în pasul de timp (h/pasul de timp) θm θa L i tH Valoarea coeficientului U de transfer de căldură pentru conductele izolate.recuperat.acc)intrând în calcul la bilanţul necesarului de căldură.). f2 depinde de starea tehnică a armăturilor la care are loc consumul de apă caldă.3. În cazul în care conductele se află în spaţii încălzite.

12) III.d ) + Wac.3. Dacă sistemul de recirculare a apei calde de consum nu funcţionează continuu. REDACTAREA a II-a tabelar sau grafic. Necesarul de energie pentru prepararea apei calde de consum (energia utilă netă) A se vedea paragraf III. Nn perioada de nefuncţionare a instalaţiei de recirculare a apei calde. Caracteristici geometrice A se vedea paragraf III.2. fara _ c = ∑ cac × Vac . respectiv: Q acc = (Q ac + Q ac.3.3.4. de circulaţie etc) [kWh/an] n0 Ppompa – numărul de ore de funcţionare / an – puterea pompei [ore/an] [kW] III.3. 70 .d volumul de apă caldă de consum conţinut în conductele de distribuţie şi circulaţie [m3].e – energia electrică necesară acţionării pompei (de la hidrofor. Pentru calcule orientative/informative.4. în ore.ac . în perioadele de nefuncţionare a pompelor. aferente perioadei de nefuncţionare a sistemului de circulaţie se adaugă pierderilor de căldură totale pe distribuţie. III. Consum de energie auxiliară (Wac.3.1.3.11) W ac .3.e [kWh] (III. se poate aproxima o pierdere de căldură pe conductele de recirculare de 40 W/m.c + Q ac.BREVIAR DE CALCUL AL PERFORMANŢEI ENERGETICE A CLĂDIRILOR FAZA 2.e) Consumul de energie electrică al pompelor poate fi determinat cu relaţia: W ac .4. atunci se vor înregistra pierderi de căldură suplimentare de la traseele de distribuţie şi circulaţie către mediul exterior.d × ρ × (θ m.3.d .1.4.3.3. Pierderile de căldură corespunzătoare se pot aprecia cu următoarea relaţie de calcul: Qac .3.3.6. III.5.3.3.3.2.d − θ amb ) × N n [kWh] (III.3. III.3.e = ∑ n0 × Ppompa în care (III.3.3. Necesarul de energie pentru pierderile de apă caldă de consum A se vedea paragraf III. Consum de energie pentru instalaţia de preparare apă caldă (Qacc) Consumul total de energie pentru apa caldă se obţine din însumarea termenilor prezentaţi în paragrafele anterioare.10) în care: V ac. Aceste pierderi de căldură suplimentare. Procedura de calcul a consumului de energie pentru apă caldă pentru clădiri cu preparare locală III.

3. Pierderile de căldură prin sistemul de distribuţie A se vedea paragraf III. de exemplu). determinată cu relaţia: θ acb = 0.numărul mediu de ore de livrare a apei corespunzătoare pentru fiecare lună k din sezonul de încăzire [h/lună] (III. echipamentul de stocare. Consumul de energie pentru stocare (Qac.5.s) Pierderile de căldură ale unui recipient de preparare şi acumulare a apei calde de consum sunt reprezentate în principal de pierderile de căldură prin mantaua recipientului. performanţa energetică corespunzătoare se calculează ţinând seama de toate tipurile de instalaţii de preparare a apei calde existente în clădire (exemplu: cazul clădirilor de locuit cu apartamente cu preparare individuală de apă caldă.3. ca variantă suplimentară. [kWh/an] (III.4. gazos). Pierderile de căldură aferente generatoarelor de preparare a apei calde de consum (Qac. Consumul de energie auxiliară (Wac. lichid.BREVIAR DE CALCUL AL PERFORMANŢEI ENERGETICE A CLĂDIRILOR FAZA 2.13) în care: SLat .e) A se vedea paragraf III.grosimea medie a izolaţiei λiz . utilizând energia provenind de la o sursă neconvenţională de energie (energie solară.6.7. un echipament folosind energia electrică sau. în funcţie de starea acesteia [W/mK] nhk . clădiri cu mai multe funcţiuni: de ex.conductivitatea termică a peretelui δ iz .g) Necesarul de apă caldă de consum este asigurat cu ajutorul unei surse de căldură.70 × θ ac 0 .conductivitatea termică a izolaţiei.5. se consideră θ ac 0 = 55 − 60 o C .3. s = ∑ 1 k δ δ 0.4.3. III. REDACTAREA a II-a III. unde θ ac 0 reprezintă temperatura de preparare a apei calde de consum. magazine + birouri etc).temperatura medie a apei în acumulatorul de apă caldă de consum.3.10 + m + iz λm λiz 0.4.4. Cantitatea anuală de căldură disipată prin mantaua boilerului amplasat în subsolul unei clădiri existente (într-un spaţiu rece) se determină cu relaţia: Qac .3.suprafaţa laterală a acumulatorului [m2] [m] [W/mK] [m] δ m .4.001 × S Lat nh k × (θ acb − θ amb ) .3. prin intermediul unui echipament generator de căldură.3.14) θ acb .grosimea peretelui acumulatorului (metal) λm . În cazul clădirilor cu mai multe instalaţii de preparare a apei calde de consum. în secţiunea de ieşire din 71 . III.4.3. apartamente + magazine la parter.3. Acesta poate fi un cazan alimentat de un combustibil (solid. III. Aceste pierderi pot fi cuantificate pe perioada unui an.

energia termică necesară totală se calculează cu formula: i Qg = ∑ α Tac .BREVIAR DE CALCUL AL PERFORMANŢEI ENERGETICE A CLĂDIRILOR FAZA 2.3. se utilizează relaţiile de calcul prezentate la paragraful III. REDACTAREA a II-a Dacă apa caldă de consum este preparată de mai multe echipamente. Consumul de energie pentru instalaţia de preparare a apei calde de consum (Qacc) Consumul total de energie al instalaţiei de apă caldă de consum se obţine din însumarea termenilor prezentaţi în paragrafele anterioare.c + Q ac.e [kWh] (III. în final.4. a fiecărui sistem. respectiv: Q acc = (Q ac + Q ac.15) Pentru situaţiile în care apa caldă de consum este direct preparată de cazane. Contribuţia fiecărui sistem pleacă de la premiza că apa caldă de consum poate fi furnizată de maxim trei tipuri de echipamente interconectate între ele.3. g . atunci trebuie evaluată ponderea. racordate fiecare la un alt tip de energie. în preparare. Dacă într-o instalaţie se utilizează mai multe echipamente pentru generarea cantităţii de căldură aferente necesarului pentru apa caldă de consum.3.16 al Breviarului de calcul.s + Q ac. Suma acestor ponderi nu trebuie să depăşească valoarea 1. i ∗ Qi 1 (III. g .g ) + Wac. de exemplu. un al treilea echipament de preparare a apei calde în perioada vârfurilor de consum.8.16) 72 . III. α Tac.4. se calculează contribuţia proporţională a fiecărui echipament.1. cea de a doua treaptă de preparare este asigurată de un alt tip de echipament şi în final. preincălzirea apei calde de consum poate fi realizată cu ajutorul energiei solare.d + Q ac.

este dată de relaţia următoare: Q f.1) unde termenii reprezintă energia consumată pentru încălzire Qfhi. INSTALAŢII DE ILUMINAT Pentru clădirile de locuit.timpul de utilizare al luminii de zi în funcţie de tipul clădirii (anexa II.factorul de dependenţă de lumina de zi (anexa II. ventilare Qfvi. lună.4.4.4.B1 din Metodologia Mc001-PII.   73 .i = Q fhi + Q fvi + Q fci + Q fwi + Q fLi [kWh/an] (III.4) FD .A1 din Metodologia Mc001-PII. În cazul în care nu se cunoaşte puterea instalată se pot folosi valorile din anexa II.aria totală a pardoselii folosite din clădire [m2].BREVIAR DE CALCUL AL PERFORMANŢEI ENERGETICE A CLĂDIRILOR FAZA 2. Numărul 6 din relaţia de calcul reprezintă 1kWh / m 2 / an (consumul de energie estimat pentru încărcarea bateriilor corpurilor de iluminat de siguranţă) la care se adaugă 5kWh / m 2 / an (consumul de energie electrică pentru sistemul de control al iluminatului).4.i .4.4) A . se va opta pentru stabilirea unui consum mediu de energie electrică‚ în funcţie de tipul apartamentului.4. răcire Qfci.puterea instalată tD . FO .5. REDACTAREA a II-a III.4) t N .) iar Pn .4. CALCULUL ENERGIEI PRIMARE Pentru o perioadă determinată de timp (an.4. conform tabel 4 din anexa II.timpul în care nu este utilizată lumina naturală (anexa II.4.4) care depinde de sistemul de control al iluminatului din clădire şi de tipul de clădire. preparare apă caldă de consum Qfwi şi iluminat QfLi. calculată conform prezentei metodologii.A1 din Metodologia Mc001-PII.A1 din Metodologia Mc001-PII. energia consumată de o clădire prin utilizarea unei anumite energii de tip Qf.4. Metoda de determinare a consumului de energie electrică pentru clădiri terţiare presupune calcule estimative şi constă în aplicarea următoarelor relaţii de calcul: Wilum = 6 A + unde: t u ∑ Pn 1000 [kWh / an] (III.4.5.factorul de dependenţă de durata de utilizare (anexa II.2.) t u = (t D ⋅ FD ⋅ FO ) + (t N ⋅ FO ) (III. III.A1 din Metodologia Mc001-PII. săptămână).1.A1 din Metodologia Mc001-PII.

i x f CO2.2) Ep = Σ (Qf.i utilizată (termică.i f pex.6. pornind de la valoarea energiei consumată. (kWh/an).1. pe acelaşi interval de timp. (kWh/an).i) în care: consumul de energie utilizând energia i. (kWh/an).i energia produsă la nivelul clădirii şi exportată. conform tabel I.14 din Metodologia Mc001-PI.i) – Σ(Qex. Qex. care poate avea valori identice cu fp.i) – Σ(Qex. etc).i) unde fCO2.1.BREVIAR DE CALCUL AL PERFORMANŢEI ENERGETICE A CLĂDIRILOR FAZA 2.i x f CO2ex. având valori tabelate pentru fiecare tip de energie fp.1.i.i f p. factorul de conversie în energie primară.1. Consumul de energie primară poate fi mai mic sau mai mare decât consumul final de energie după cum sunt sau nu utilizate surse de energie regenerabilă.12 din Metodologia Mc001-PI. fpex.i Wh consumul auxiliar de energie pentru pentru asigurarea utilităţilor.i+ ΣWh·x f CO2. astfel: [kWh/an] (III.13 şi I.6. III. CALCULUL EMISIILOR DE CO2 Emisia de CO2 se calculează similar cu energia primară utilizând un factor de transformare corespunzător: [kg/an] (III.5.1) ECO2 = Σ (Qf.i + ΣWh fp.I factorul de conversie în energie primară.1. reprezintă factorul de emisie stabilit conform tabelelor I.   74 . REDACTAREA a II-a Energia primară se calculează. electrică. Qf.

SCHEME GENERALE DE APLICARE A METODOLOGIEI Mc001 ÎN VEDEREA ELABORĂRII CERTIFICATULUI DE PERFORMANŢĂ ENERGETICĂ A CLĂDIRILOR NOI ŞI EXISTENTE. spital. REDACTAREA a II-a IV. q c R ) . Încadrarea în clasele de performanţă şi de mediu folosind referenţialele energetice adecvate categoriei de clădire (locuinţă individuală. IV. ⎩ pentru pentru (qT ⋅ po ) > qTm kWh/m2an . vm sau il) 2. q acc) . Completarea anexelor la certificatul de performanţă energetică al clădirii (anexa la CPE ş. hotel. q c C ) . N=⎨ ⎪100. unde q (j R ) = lim Q (j R ) S inc [kWh/m2.a.BREVIAR DE CALCUL AL PERFORMANŢEI ENERGETICE A CLĂDIRILOR FAZA 2. q acc) . centru comercial.1 din Mc001. pe baza unor scheme întocmite în conformitate cu partea a IIIa a Metodologiei Mc001. se vor utiliza referenţialele energetice existente.). 4. Completarea certificatului de performanţă energetică al clădirii (CPE). Aceste etape sunt descrise de către schema de certificare energetică din figura IV. CERTIFICATUL ENERGETIC AL CLĂDIRILOR Elaborarea certificatului de performanţă energetică al unei clădiri presupune parcurgerea următoarelor etape: 1.an] 3.). Notarea energetică a clădirilor reală şi de referinţă folosind formula III. acc. 6. 75 . adică ⎧ ⎪exp(− B1 ⋅ qT ⋅ po + B2 ). Notă: La momentul finalizării Breviarului de calcul nu existau referenţiale energetice (grile de eficienţă) decât pentru clădiri rezidenţiale (bloc de locuinţe sau case individuale) . Notele de calcul privind consumurile anuale şi specifice de energie împreună cu calculul notelor energetice pentru clădirea reală şi cea de referinţă se înscriu în Raportul de Analiză şi Certificare Energetică a clădirii. Determinarea consumurilor anuale specifice ale clădirii certificate reale. (qT ⋅ po ) ≤ qTm kWh/m2an 5.1. bloc de apartamente. q vm ) si q ilR ) ). Definirea clădirii de referinţă asociată clădirii reale şi evaluarea performanţei energetice a (R (R ( (R ( acesteia ( q înc ) . clădire de birouri. clim. pentru fiecare tip (C (C ( (C ( de instalaţie în parte ( q înc ) . clădire de învăţământ etc. AUDITAREA ENERGETICĂ A CLĂDIRILOR EXISTENTE În acest capitol se descriu succint.an] (j=înc.4. etapele care urmează după efectuarea analizei energetice a clădirii şi instalaţiilor aferente. unde q (jC ) = lim Q (j C ) S inc [kWh/m2. q vm ) si q ilC ) ).1. Până la apariţia celorlalte tipuri de grile energetice pentru toate categoriile de clădiri aflate sub incidenţa legii 372/2005.

BREVIAR DE CALCUL AL PERFORMANŢEI ENERGETICE A CLĂDIRILOR FAZA 2.                  respectiv ale B1 si B2 Determinarea notei energetice  pentru cladirea reala NC Figura IV.1 Schema de întocmire a certificatului de performanţă energetică 76 . REDACTAREA a II-a Alegerea referentialelor  adecvate categoriei cladirii de  referinta q(R)inc q(R)acm q (R) clim Definirea cladirii de referinta q(R)vm q(R)il q(R)T Caracteristicile geometrice si  termice ale anvelopei Incadrarea in clasele de eficienta  energetica pentru cladirea de  referinta Determinarea notei energetice  pentru cladirea de referinta NR q(C)inc q(C)acm q(C)clim q(C)vm q(C)il q(C)T Analiza energetica  a cladirii reale Completarea CPE si a  anexelor aferente Incadrarea in clasele de eficienta  energetica pentru cladirea reala Alegerea referentialelor  adecvate categoriei cladirii  reale Valorile coeficientilor de  penalizare pi.

enunţarea soluţiilor şi pachetelor de soluţii tehnice pentru creşterea performanţei energetice a construcţiei şi instalaţiilor aferente. AUDITUL ENERGETIC AL CLĂDIRILOR EXISTENTE ŞI ANALIZA ECONOMICĂ A SOLUŢIILOR IDENTIFICATE În cadrul etapei de audit energetic propriu-zis se urmăreşte identificarea soluţiilor şi pachetelor de soluţii cele mai potrivite din punct de vedere tehnic şi economic pentru reabilitarea şi modernizarea energetică a clădirii şi instalaţiilor aferente acesteia. inclusiv ierarhizarea soluţiilor/pachetelor de soluţii de reabilitare din punct de vedere tehnic şi economic precum şi recomandările expertului auditor. analiza energetică pentru determinarea nivelului de protecţie termică a clădirii şi a eficienţei energetice a instalaţiilor şi pentru depistarea stării actuale a acestora. 4. Definiţiile mărimilor care intervin în schemă sunt cuprinse în capitolul III. comparativ cu soluţia de proiect. enunţarea concluziilor asupra evaluării energetice prin sintetizarea informaţiilor obţinute. durata de recuperare a investiţiei suplimentare pentru aplicarea unui proiect de reabilitare/modernizare energetică. analiza economică a soluţiilor şi pachetelor tehnice de reabilitare energetică prin calcularea indicatorilor de eficienţă economică.2. Soluţiile de reabilitare care vor fi propuse de către auditorii energetici au la bază caracteristicile termotehnice şi energetice ale construcţiei şi instalaţiilor aferente. adusă la momentul iniţial al investiţiei. 5.2 ale aceluiaşi capitol din Metodologia Mc001-PIII. inclusiv analiza tehnică prin determinarea influenţelor intervenţiilor asupra performanţei energetice a clădirii prin recalcularea (conform părţilor I şi a II-a ale Metodologiei Mc001) noilor consumuri energetice anuale specifice şi globale pentru fiecare tip de instalaţie în parte.2. REDACTAREA a II-a IV.1 iar semnificaţia notaţiilor este dată în tabelele I. 2.1 şi I. descrise în detaliu în partea a III-a (capitolul III. Analiza economică a măsurilor de reabilitare/modernizare energetică a unei clădiri existente se realizează prin evaluarea următorilor indicatorilor economici ai investiţiei: valoarea netă actualizată aferentă investiţiei suplimentare datorată aplicării unui proiect de reabilitare/modernizare energetică şi economiei de energie rezultată prin aplicarea proiectului menţionat. Audit energetic pentru stabilirea soluţiilor de reabilitare ale unui obiectiv se face prin parcurgerea următoarelor etape. NR [ani]. elaborarea raportului de audit energetic. 77 . ΔVNAm [Euro]. Schema generală asociată etapei de audit energetic propriu-zis este prezentată în figura IV. reprezentând timpul scurs din momentul realizării investiţiei în modernizarea energetică a unei clădiri şi momentul în care valoarea acesteia este egalată de valoarea economiilor realizate prin implementarea măsurilor de modernizare energetică. interpretarea acestora şi indicarea deficienţelor privind pe de o parte protecţia termică a construcţiei iar pe de altă parte gradul de utilizare a energiei la nivelul instalaţiilor analizate. obţinute prin analiza energetică realizată în conformitate cu părţile I şi II ale Metodologiei Mc001.2. 3.BREVIAR DE CALCUL AL PERFORMANŢEI ENERGETICE A CLĂDIRILOR FAZA 2.2) a Metodologiei Mc001: 1.

NR. REDACTAREA a II-a costul unităţii de energie economisită. durată de recuperare a investiţiei.BREVIAR DE CALCUL AL PERFORMANŢEI ENERGETICE A CLĂDIRILOR FAZA 2. e. cu valori negative pentru durata de viaţă estimată pentru măsura/pachetul de măsuri de modernizare energetică analizate. costul unităţii de energie economisită. indicator utilizat în situaţia creditării într-o proporţie 1-ac a investiţiei în reabilitarea energetică (ac fiind avansul procentual din suma totală C(m) necesară pentru realizarea reabilitării energetice).2 Schema generală de audit energetic În funcţie de valorile indicatorilor economici menţionaţi mai sus. rc [Euro/lună]. auditorul energetic va selecta acele măsuri de reabilitare caracterizate prin: valoare netă actualizată. reprezentând raportul dintre valoarea investiţiei suplimentare pentru aplicărea măsurii/pachetului de măsuri de reabilitare energetică şi economiile de energie realizate prin implementarea acestuia pe durata de recuperare a investiţiei. impusă din considerente economico-financiare de către creditor/investitor sau tehnice (durată de viaţă estimată NS a soluţiei de modernizare energetică). Figura IV. 78 . cât mai mic şi nu mai mare decât proiecţia la momentul investiţiei a costului actualizat al unităţii de energie ck [Euro/kWh]. e [Euro/kWh]. rata lunară de rambursare a creditului. cât mai mică şi nu mai mare decât o perioadă de referinţă. ΔVNA(m).

cele mai bune soluţii sau pachete de soluţii analizate vor fi acelea pentru care ΔVNA(m). Cele mai bune soluţii/pachete vor fi cele caracterizate de valori minime ale consumurilor.BREVIAR DE CALCUL AL PERFORMANŢEI ENERGETICE A CLĂDIRILOR FAZA 2. Schema logică se va aplica pentru fiecare măsură sau pachet de măsuri de reabilitare în parte. NR. respectiv în ordine descrescătoare a duratei de viaţă estimată NS). Notă: Coeficientul m subunitar reprezintă gradul admisibil de îndatorare a beneficiarului sau frontiera de admisibilitate a pachetului de măsuri de modernizare energetică. 33% din veniturile medii lunare (VML) ale beneficiarului creditat. e şi eventual rc prezintă valorile cele mai mici. mai mică decât cca. Din punct de vedere economic. 79 . depinde de capacitatea de rambursare în termenul stabilit a creditului bancar angajat de beneficiarul lucrărilor de reabilitare. Ierarhizarea din punct de vedere tehnic a măsurilor/pachetelor de măsuri de reabilitare energetică se va face în ordinea crescătoare a consumurilor anuale globale de energie. În figura IV. respectiv valori maxime ale duratei estimate de viaţă.3 este detaliată procedura de determinare a indicatorilor economici şi de selectare a măsurilor şi pachetelor de măsuri de reabilitare eficiente din punct de vedere economic. REDACTAREA a II-a rată lunară rc de rambursare a creditului necesar pentru punerea în operă a măsurii/pachetului de măsuri de reabilitare analizate.

e(a) e<e(a) NU DA NR<NS NU DA Masura/pachet ineficient economic SOLUTIE/PACHET EFICIENT ECONOMIC Figura IV. costuri anuale de exploatare Cek si ck. NC. REDACTAREA a II-a Enuntarea solutiilor si pachetelor de solutii de reabilitare Analiza tehnica: determinarea noilor consumuri de energie pentru fiecare solutie/pachet de solutii de reabilitare (P I si II din Mc001) Costuri investitie C(m). NS. k. i.3 Procedura de determinare a indicatorilor economici şi de selectare a măsurilor/pachetelor de măsuri de reabilitare eficiente economic 80 . aC Costuri anuale de exploatare (energii consumate) pentru cladirea reabilitata (cazul fiecarei solutii sau pachet de solutii de reabilitare) ΔEk ΔCEk ΔCE Calcularea ΔVNA pentru fiecare masura/pachet de (fara credit) m asuri de reabilitare DA Calcularea C(m2) si C(mc) NU (cu credit) ac=1 ΔVNA<0 pe NS ani NU Masura/pachet ineficient economic DA NU acxC(m)+C(m2)<ΔCExX Masura/pachet ineficient economic NR=f(ΔVNA=0) DA Calculare rc NR<NS DA NU rc<m x VML DA NR=f(ΔVNA=0) NU Calcularea e. e(m).BREVIAR DE CALCUL AL PERFORMANŢEI ENERGETICE A CLĂDIRILOR FAZA 2.

81 . clădiri rezidenţiale (clădiri de locuit individuale. grădiniţe. cât şi pentru certificarea energetică.a. la nivelul distribuţiei. Schemele generale concepute pentru fiecare situaţie de calcul detaliată în Metodologia Mc001 pot fi utilizate atât la etapa de analiză energetică a clădirii şi instalaţiilor aferente. CONCLUZII Acestă reglementare stabileşte o procedură simplificată de aplicare a Metodologiei de calcul Mc001. blocuri de locuit cu mai multe apartamente) sau nerezidenţiale (birouri. hoteluri şi restaurante. REDACTAREA a II-a V. În BREVIARUL DE CALCUL se prezintă succint. spitale. etapele de determinare simplificată a consumurilor energetice ale unui obiectiv ţinând cont de pierderile de energie la nivelul consumatorilor. clădiri industriale cu regim normal de exploatare ş. internate. a echipamentelor de stocare (dacă există) şi la nivelul echipamentelor de generare a energiei.BREVIAR DE CALCUL AL PERFORMANŢEI ENERGETICE A CLĂDIRILOR FAZA 2. săli de sport. creşe. tip duplex. cămine. indiferent de tipul clădirii şi instalaţiilor aferente: clădiri existente sau noi. policlinici. clădiri de învăţământ.). cuplate sau înşiruite. clădiri pentru servicii de comerţ. respectiv etapa de propuneri de măsuri de reabilitare pentru cazul clădirilor existente. case unifamiliale. sub forma unor scheme graduale.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful