Seminar 4 – Modelarea si analiza structurii

Indrumator pentru proiectul de structuri in cadre din beton armat
A.IORDACHESCU & M.CRIHAN
1
4. CALCULUL SI DISTRIBUTIA FORTELOR SEISMICE
4.1. ETAPELE CALCULULUI SEISMIC CONVENTIONAL
Analiza unei cladiri supusa fortelor seismice este efectuata in general prin aplicarea urmatoarelor
principii:
Directia fortelor seismice;
o In analiza se considera numai componentele orizontale, componenta verticala
neglijandu-se de obicei. Daca este necesara o considerare speciala a componentei
verticale, acest lucu implica o analiza spectrala. De obicei nu este necesara
considerarea actiunii simultane a celor doua componente orizontale;
Actiunea fortei seismice;
o Forta produsa de cutremur se presupune ca actioneaza la nivelul planseelor. Daca
structura si distributia masei este astfel incat o mare parte a fortei se aplica la
jumatatea fiecarui etaj, trebuie sa se ia in considerare eforturile locale produse de
aceasta forta;
Deplasarea planseelor;
o Se presupune ca structurile planseelor sunt rigide in plan orizontal in conformitate cu
aceasta, se presupune ca toate elementele structurii de rezistenta, la fiecare etaj au
aceeasi deplasare relativa orizontala;
Deformarea post-elastica;
o Distributia fortei laterale si analiza eforturilor din elementele de rezistenta trebuie sa
se faca in conformitate cu teoria elasticitatii. Pentru anumite parti ale structurii,
eforturile pot fi reduse datorita deformarii plastice localizate;
Distributia fortelor seismice proportinala cu rigiditatea elementelor structurale;
Conditii de fundare;
o La cladirile obisnuite se considera ca fundatia nu se taseaza, nu se deplaseaza lateral
si nici nu se roteste;
Estimarea perioadei proprii de vibratie in modul 1
Calculul coeficientului seismic global
Calculul fortei taietoare de baza
Distributia fortei seismice pe verticala
Calculul structurii sub actiunea fortelor laterale
Determinarea deplasarilor (verificarea deplasarile relative de nivel)
Calculul momentelor incovoietoare, fortelor taietoare, fortelor axiale
Predimensionarea elementelor structurale
Seminar 4 – Modelarea si analiza structurii
Indrumator pentru proiectul de structuri in cadre din beton armat
A.IORDACHESCU & M.CRIHAN
2
4.2. CALCULUL FORTEI SEISMICE
In conformitate cu normele de proiectare antiseismica, o structura se calculeaza la incarcarea
seismica, (considerata incarcata static) determinata cu formule de tipul: G c S
r r
= , unde notatiile
au semnificatia din P100-92 (Normativ pentru proiectarea antiseismica a constructiilor de
locuinte, social-culturale, agro-zootehnice si industriale).

r r s r
k c ψε β α = - coeficient seismic global corespunzator modului de vibratie r;
α - coeficient de importanta a constructiei in functie de clasele de importanta;

s
k - coeficient functie de zona seimica de calcul a amplasamentului;

r
β - coeficient de amlificare dinamica in modul r de vibratie, functie de compozitia
spectrala a miscarii seismice pe amplasament;
ψ - coefient de reducere a actiunii seismice tinand seama de ductilitatea structurii, de
capacitatea de redistributie a eforturilor, de ponderea cu care intervin rezervele de
rezistenta neconsiderate in calcul, precum si de efectele de amortizare a vibratiilor,
altele decat cele asociate structurii de rezistenta;

r
ε - coeficientul de echivalenta intre sistemul real si un sistem cu un grad de libertate
corespunzator modului propriu r;
G - rezultanta incarcarilor gravitationale pentru intreaga structura (determinata in
gruparea speciala de incarcari);
Coeficientii α diferentiaza nivelurile de protectie antiseismica ale constructiilor in functie de
clasele lor de importanta.
Valorile α pentru clasele de importanta
Clasa de importanta a constructiei α
Clasa I - constructiile de importanta deosebita pentru societate, a caror
functionalitate in timpul cutremurului si imediat dupa cutremur trebuie sa se
asigure integral (spitale, statii de pompieri, centre de comunicatii, unitati de
producere a energiei electrice, muzee)
1.4
Clasa II – constructii de importanta deosebita la care se impune limitarea
avariilor avandu-se in vedere consecintele acestora (scoli, gradinite, camine,
biserici, sali de spectacole, centre comerciale, cladiri care adapostesc valori
artistice, istorice, stiintifice, economice deosebite)
1.2
Clasa III – constructii de importanta normala (cladiri de locuit, hoteluri,
camine, constructii industriale curente)
1.0
Clasa IV – constructii de importanta redusa 0.8
Coeficientul k
s
reprezinta raportul dintre acceleratia maxima a miscarii seismice a terenului
(considerata cu o perioada medie de revenire de 50 de ani) corespunzatoare zonei seismice de
calcul si acceleratia gravitationala.
Seminar 4 – Modelarea si analiza structurii
Indrumator pentru proiectul de structuri in cadre din beton armat
A.IORDACHESCU & M.CRIHAN
3

Coeficientul de amplificare
r
β se determina in functie
de perioadele oscilatiilor
proprii T
r
ale constructiilor
si de conditiile seismice ale
zonei caracterizate prin
perioadele de colt T
c
cu
relatiile:

5 . 2 =
r
β pentru
c r
T T ≤ ;
( ) 1 5 . 2 ≥ − − =
c r r
T T β pentru
c r
T T > ;

Valorile coeficientului k
s

Zona seismica
de calcul
k
s
A 0.32
B 0.25
C 0.20
D 0.16
E 0.12
F 0.08
r
β
0.7 1.0 1.5 2.2 2.5 3.0
T
r
(sec)
1
min
=
r
β
2.5
1.0
Tc=0.7sec
Tc=1.0sec
Tc=1.5sec
Seminar 4 – Modelarea si analiza structurii
Indrumator pentru proiectul de structuri in cadre din beton armat
A.IORDACHESCU & M.CRIHAN
4

Coeficientul
r
ε se determina cu relatia:


=
=
|
.
|

\
|
=
n
k
r k k
n
k
r k k
r
u G G
u G
1
2
2
1
ε unde:

r k
u - componenta dupa gradul de libertate k a vectorului propriu de ordinul r;

k
G - rezultanta incarcarilor gravitationale ale nivelului k |
.
|

\
|
=

=
n
k
k
G G
1
;
Incarcarea seismica care actioneaza la nivelul k pe directia gradului de libertate corespunzator
modului de vibratie r se poate determina cu relatia:

=
=
n
k
r k k
r k k
r r k
u G
u G
S S
1



Nota
Valorile coeficientului ψ
Tipul structurii (structuri din
betob armat)
Coeficientul
ψ
Structuri in cadre etajate cu
pereti de umplutura care
sunt tratati ca elemente
structurale asigurand
conlucrarea cu elementele
cadrului
0.25
Structuri in cadre etajate cu
pereti de umplutura care nu
sunt tratati ca elemente
structurale
0.20
Hale industriale si alte
structuri cu un singur nivel
cu legaturi rigide intre rigle
si stalpi
0.15
Hale industriale si alte
structuri cu un singur nivel
cu legaturi articulate intre
rigle si stalpi
0.20
Structuri cu pereti structurali 0.25
Structuri cu pereti, stalpi si
plansee dala (fara grinzi)
0.30
Castele de apa 0.35
Silozuri 0.25
Seminar 4 – Modelarea si analiza structurii
Indrumator pentru proiectul de structuri in cadre din beton armat
A.IORDACHESCU & M.CRIHAN
5
Tinand cont de distributia maselor si de alcatuirea de ansamblu a structurii
r
ε poate fi considerat egal cu
0.85, corespunzator unei structuri regulate in plan si pe verticale. Fortel seismice S
k
vor actiona in centrul
de masa al fiecarui etaj, considerat aproximativ la nivelul planseelor.

Eforturile si deplasarile se calculeaza separat pentru fiecare mod propriu de vibratie. In cazul
analizei separate a oscilatiilor intr-un singur plan vertical este suficienta, de regula, considerarea
primelor trei moduri proprii.
Efortul total de calcul “N” intr-o sectiune a unui element se determina cu relatia:


=
r
r
N N
2
;
Suprapunerea modala reprezinta un procedeu dinamic elastic care se bazeaza pe ipoteza ca
raspunsul dinamic al unei structuri poate fi determinat prin considerarea raspunsurilor modale,
independent pentru fiecare mod propriu de vibratie in parte. Avantajul acestui procedeu consta in
faptul ca in general, doar cateva moduri de vibratie sunt semnificative in calculul eforturilor si al
deformatiilor. In practica procedeul este utilizat impreuna cu o analiza spectrala elastica pentru
estimarea raspunsului maxim in fiecare mod de vibratie. Valorile maxime nu apar simultan si de
aceea combinarea lor se efectueaza dupa diverse relatii de calcul.
In general pentru calcule, masele structurale sunt concentrate la nivelul planseelor. Astfel pentru
sisteme planare rezulta doar un singur grad de libertate la nivelul planseului. Pentru structuri
excentrice, la care raspunsul de torsiune trebuie considerat, este necesara o analiza tridimensionala.
4.3. DISTRIBUTIA INCARCARILOR ORIZONTALE PE
ELEMENTELE STRUCTURALE
Pentru incarcari orizontale aplicate centric pe structura (punctul de aplicatie al rezultantei coincide
cu centrul de rigiditate al structurii) distributia fortei seismice pe elementele structurale se
realizeaza proportional cu rigiditatile lor.

Nota
Pentru calculul eforturilor in cadrele din beton
armat modulii de rigiditate sectionala se pot
considera conform Anexei A din Codul de
Proiectare pentru Structuri in Cadre din
Beton Armat.




Elementul Modulul de rigiditate
Rigle 0.6E
b
I
b

Stalpi comprimati
excentric
0.8E
b
I
b

Stalpi intinsi excentric 0.2E
b
I
b

Seminar 4 – Modelarea si analiza structurii
Indrumator pentru proiectul de structuri in cadre din beton armat
A.IORDACHESCU & M.CRIHAN
6
4.4. IPOTEZE DE CALCUL ANTISEISMIC
Pentru incarcari orizontale aplicate excentric, distributia fortei seismice se face tinand seama si de
influenta momentului de torsiune generala rezultat din excentricitatea rezultantei fortelor seismice
in raport cu centrul de rigiditate al structurii.
Efectul de torsiune indus de actiunea seismica va fi luat in considerare prin utilzarea in calcul a
unui model tridimensional in masura sa tina seama de cuplarea intre oscilatiile de torsiune si cele
de translatie. In conditiile structurilor regulate se poate utiliza un procedeu aproximativ de evaluare
a efectului de torsiune generala pe baza unor modele structurale plane. Astfel, punctul de aplicatie
al rezultantei incarcarilor seismice se considera la distanta
2 1
e e e ± = fata de centrul de rigiditate,
in care:

1
e - excentricitatea centrului maselor in raport cu centrul de rigiditate;

2
e - excentricitatea aditionala conventionala, care introduce efectul caracterului
nesincron al miscarii seismice in lungul dimensiunii respective a constructiei
( B e 05 . 0
2
= unde B reprezinta dimensiunea maxima in plan a constructiei);
Excentricitatea e astfel determinata se aplica rezultantelor incarcarilor sesmice orizontale care
actioneaza separat pe directiile de referinta.
Caracterul spatial al actiunii seismice se reflecta in calculele ingineresti prin considerarea unui
sistem de referinta alcatuit din doua axe orizontale orientate dupa directiile principale ale
constructiei si o axa verticala. Se vor efectua analize separate privind incarcarile si solicitarile
seismice considerand actiunea seismica are directia, pe rand, a celor doua axe orizontale. Cele doua
ipoteze de actiune seismica (ipoteza I si ipoteza II) se considera independente iar eforturile
corespunzatoare nu se suprapun.
o o
y x , - coordonatele centrului de rigiditate O in raport cu originea sistemului de axe;
¦
)
¦
`
¹
+ =
+ =
o j
o j j
y y y
x x x
coordonatele centrelor de greutate ale sectiunii de calcul ale cadrului j dupa
directiile x, y;
j
y
j
x
k k ; - rigiditatile cadrului j la deplasari laterale dupa directiile x, y;
Seminar 4 – Modelarea si analiza structurii
Indrumator pentru proiectul de structuri in cadre din beton armat
A.IORDACHESCU & M.CRIHAN
7




=
=
j
x
j
j
x
o
j
y
j
j
y
o
k
y k
y
k
x k
x

∑ ∑
+ =
2 2
j
j
x j
j
y
y k x k I - moment de inertie polar;
Se admite ca saibele orizontale sunt practic indeformabile in planul lor, asigurand in toate punctele:
deplasari egale sub actiunea unei forte orizontale aplicate centric (efect de translatie);
rotiri egale sub actiunea unui moment de torsiune generala (efect de torsiune generala);
4.4.1. Ipoteza I
Din actiunea unei incarcari orizontale excentrice pe directia x (cu excentricitate e
2
) stalpul j se
incarca cu:
dupa directia x
I
y k
M
k
k
S S
j
j
x t
j
x
j
x j
x
± =

;
dupa directia y
I
x k
M S
j
j
y t j
y
± = ;
13 14 15 16 17 18
7 8 9 10 11 12
1 2 3 4 5 6
CM
CR
S
1
x
M
1
x
e
2

1
tx
S
2
tx
S
3
tx
S
4
tx
S
5
tx
S
6
tx
S
7
tx
S
8
tx
S
9
tx
S
11
tx
S
12
tx
S
13
tx
S
14
tx
S
15
tx
S
16
tx
S
17
tx
S
18
tx
S
1
ry
S
2
ry
S
3
ry
S
4
ry
S
5
ry
S
6
ry
S
7
ry
S
8
ry
S
9
ry
S
10
ry
S
11
ry
S
12
ry
S
13
ry
S
14
ry
S
15
ry
S
16
ry
S
17
ry
S
18
ry
S
1
rx
S
2
rx
S
3
rx
S
4
rx
S
5
rx
S
6
rx
S
13
rx
S
14
rx
S
15
rx
S
16
rx
S
17
rx
S
18
rx
S
x[m]
y[m]
O
11
x
11
x
o
x
o
y
17
y
17
y

Seminar 4 – Modelarea si analiza structurii
Indrumator pentru proiectul de structuri in cadre din beton armat
A.IORDACHESCU & M.CRIHAN
8
4.4.2. Ipoteza II
Din actiunea unei incarcari orizontale excentrice pe directia y (cu excentricitate e
2
) stalpul j se
incarca cu:
dupa directia x
I
y k
M S
j
j
x t j
x
± = ;
dupa directia y
I
x k
M
k
k
S S
j
j
y
t
j
y
j
y
j
y
± =

;
13 14 15 16 17 18
7 8 9 10 11 12
1 2 3 4 5 6
CM
CR
S
2
y
M
2
y
e
2

1
ty
S
2
ty
S
3
ty
S
4
ty
S
5
ty
S
6
ty
S
7
ty
S
8
ty
S
9
ty
S
11
ty
S
12
ty
S
13
ty
S
14
ty
S
15
ty
S
16
ty
S
17
ty
S
18
ty
S
1
ry
S
2
ry
S
3
ry
S
4
ry
S
5
ry
S
6
ry
S
7
ry
S
8
ry
S
9
ry
S
10
ry
S
11
ry
S
12
ry
S
13
ry
S
14
ry
S
15
ry
S
16
ry
S
17
ry
S
18
ry
S
1
rx
S
2
rx
S
3
rx
S
4
rx
S
5
rx
S
6
rx
S
13
rx
S
14
rx
S
15
rx
S
16
rx
S
17
rx
S
18
rx
S
10
ty
S
x[m]
y[m]
O

unitati de producere a energiei electrice.CRIHAN .coeficientul de echivalenta intre sistemul real si un sistem cu un grad de libertate corespunzator modului propriu r. ε r .constructiile de importanta deosebita pentru societate. (considerata incarcata static) determinata cu formule de tipul: S r = cr G . biserici. centre de comunicatii.coeficient de importanta a constructiei in functie de clasele de importanta. k s . statii de pompieri.coefient de reducere a actiunii seismice tinand seama de ductilitatea structurii.coeficient de amlificare dinamica in modul r de vibratie. β r . Coeficientii α diferentiaza nivelurile de protectie antiseismica ale constructiilor in functie de clasele lor de importanta.2.4 1.0 0. de capacitatea de redistributie a eforturilor. unde notatiile au semnificatia din P100-92 (Normativ pentru proiectarea antiseismica a constructiilor de locuinte. functie de compozitia spectrala a miscarii seismice pe amplasament. 2 Indrumator pentru proiectul de structuri in cadre din beton armat A. social-culturale. altele decat cele asociate structurii de rezistenta. economice deosebite) Clasa III – constructii de importanta normala (cladiri de locuit. camine. muzee) Clasa II – constructii de importanta deosebita la care se impune limitarea avariilor avandu-se in vedere consecintele acestora (scoli. constructii industriale curente) Clasa IV – constructii de importanta redusa α 1. ψ .coeficient functie de zona seimica de calcul a amplasamentului. camine. centre comerciale.Seminar 4 – Modelarea si analiza structurii 4. agro-zootehnice si industriale). precum si de efectele de amortizare a vibratiilor. gradinite.rezultanta incarcarilor gravitationale pentru intreaga structura (determinata in gruparea speciala de incarcari). cladiri care adapostesc valori artistice.8 Coeficientul ks reprezinta raportul dintre acceleratia maxima a miscarii seismice a terenului (considerata cu o perioada medie de revenire de 50 de ani) corespunzatoare zonei seismice de calcul si acceleratia gravitationala. hoteluri. cr = αk s β rψε r .2 1. a caror functionalitate in timpul cutremurului si imediat dupa cutremur trebuie sa se asigure integral (spitale. de ponderea cu care intervin rezervele de rezistenta neconsiderate in calcul. o structura se calculeaza la incarcarea seismica. istorice. CALCULUL FORTEI SEISMICE In conformitate cu normele de proiectare antiseismica.coeficient seismic global corespunzator modului de vibratie r. stiintifice. Valorile α pentru clasele de importanta Clasa de importanta a constructiei Clasa I . α . sali de spectacole. G .IORDACHESCU & M.

0 Tr(sec) β r = 2.0sec Tc=0. Indrumator pentru proiectul de structuri in cadre din beton armat A.5 Tc=1.7sec 1.08 Coeficientul de amplificare β r se determina in functie de perioadele oscilatiilor proprii Tr ale constructiilor si de conditiile seismice ale zonei caracterizate prin perioadele de colt Tc cu relatiile: βr 2.20 0.CRIHAN 3 .7 1.IORDACHESCU & M.Seminar 4 – Modelarea si analiza structurii Valorile coeficientului ks Zona seismica de calcul A B C D E F ks 0. β r = 2.16 0.5 pentru Tr ≤ Tc .5sec Tc=1.25 0.0 β r min = 1 0.5 − (Tr − Tc ) ≥ 1 pentru Tr > Tc .12 0.5 3.0 1.32 0.2 2.5 2.

componenta dupa gradul de libertate k a vectorului propriu de ordinul r.25 0.15 0.30 0.IORDACHESCU & M.25 Coeficientul ε r se determina cu relatia:  n   ∑ Gk u k r   unde: ε r =  k =1n G ∑ Gk u k2r k =1 2 u k r .20 0. k =1   Incarcarea seismica care actioneaza la nivelul k pe directia gradului de libertate corespunzator modului de vibratie r se poate determina cu relatia: S k r = S r Gk u k r ∑G u k =1 k n kr Nota 4 Indrumator pentru proiectul de structuri in cadre din beton armat A. stalpi si plansee dala (fara grinzi) Castele de apa Silozuri Coeficientul ψ 0.CRIHAN .20 0.rezultanta incarcarilor gravitationale ale nivelului k  G = ∑ Gk  .35 0.Seminar 4 – Modelarea si analiza structurii Valorile coeficientului ψ Tipul structurii (structuri din betob armat) Structuri in cadre etajate cu pereti de umplutura care sunt tratati ca elemente structurale asigurand conlucrarea cu elementele cadrului Structuri in cadre etajate cu pereti de umplutura care nu sunt tratati ca elemente structurale Hale industriale si alte structuri cu un singur nivel cu legaturi rigide intre rigle si stalpi Hale industriale si alte structuri cu un singur nivel cu legaturi articulate intre rigle si stalpi Structuri cu pereti structurali Structuri cu pereti.25 0. n   Gk .

independent pentru fiecare mod propriu de vibratie in parte. Astfel pentru sisteme planare rezulta doar un singur grad de libertate la nivelul planseului.6EbIb 0. 4.Seminar 4 – Modelarea si analiza structurii Tinand cont de distributia maselor si de alcatuirea de ansamblu a structurii ε r poate fi considerat egal cu 0. DISTRIBUTIA INCARCARILOR ORIZONTALE PE ELEMENTELE STRUCTURALE Pentru incarcari orizontale aplicate centric pe structura (punctul de aplicatie al rezultantei coincide cu centrul de rigiditate al structurii) distributia fortei seismice pe elementele structurale se realizeaza proportional cu rigiditatile lor. Avantajul acestui procedeu consta in faptul ca in general.3. masele structurale sunt concentrate la nivelul planseelor. In cazul analizei separate a oscilatiilor intr-un singur plan vertical este suficienta. Nota Pentru calculul eforturilor in cadrele din beton armat modulii de rigiditate sectionala se pot considera conform Anexei A din Codul de Proiectare pentru Structuri in Cadre din Beton Armat. Eforturile si deplasarile se calculeaza separat pentru fiecare mod propriu de vibratie. Fortel seismice Sk vor actiona in centrul de masa al fiecarui etaj. la care raspunsul de torsiune trebuie considerat. Efortul total de calcul “N” intr-o sectiune a unui element se determina cu relatia: N= ∑N r 2 r . este necesara o analiza tridimensionala.IORDACHESCU & M. considerat aproximativ la nivelul planseelor.2EbIb Indrumator pentru proiectul de structuri in cadre din beton armat A. Elementul Rigle Stalpi comprimati excentric Stalpi intinsi excentric Modulul de rigiditate 0. Pentru structuri excentrice.8EbIb 0. corespunzator unei structuri regulate in plan si pe verticale. In general pentru calcule. In practica procedeul este utilizat impreuna cu o analiza spectrala elastica pentru estimarea raspunsului maxim in fiecare mod de vibratie. Suprapunerea modala reprezinta un procedeu dinamic elastic care se bazeaza pe ipoteza ca raspunsul dinamic al unei structuri poate fi determinat prin considerarea raspunsurilor modale.CRIHAN 5 . de regula. Valorile maxime nu apar simultan si de aceea combinarea lor se efectueaza dupa diverse relatii de calcul. considerarea primelor trei moduri proprii. doar cateva moduri de vibratie sunt semnificative in calculul eforturilor si al deformatiilor.85.

Cele doua ipoteze de actiune seismica (ipoteza I si ipoteza II) se considera independente iar eforturile corespunzatoare nu se suprapun. e2 .05B unde B reprezinta dimensiunea maxima in plan a constructiei). care introduce efectul caracterului nesincron al miscarii seismice in lungul dimensiunii respective a constructiei ( e2 = 0.4.CRIHAN . k yj .rigiditatile cadrului j la deplasari laterale dupa directiile x.excentricitatea aditionala conventionala. Excentricitatea e astfel determinata se aplica rezultantelor incarcarilor sesmice orizontale care actioneaza separat pe directiile de referinta. in care: e1 . punctul de aplicatie al rezultantei incarcarilor seismice se considera la distanta e = e1 ± e2 fata de centrul de rigiditate. yo . y.coordonatele centrului de rigiditate O in raport cu originea sistemului de axe. Astfel. 6 Indrumator pentru proiectul de structuri in cadre din beton armat A. Efectul de torsiune indus de actiunea seismica va fi luat in considerare prin utilzarea in calcul a unui model tridimensional in masura sa tina seama de cuplarea intre oscilatiile de torsiune si cele de translatie. In conditiile structurilor regulate se poate utiliza un procedeu aproximativ de evaluare a efectului de torsiune generala pe baza unor modele structurale plane. a celor doua axe orizontale. IPOTEZE DE CALCUL ANTISEISMIC Pentru incarcari orizontale aplicate excentric. x j = x j + xo    coordonatele centrelor de greutate ale sectiunii de calcul ale cadrului j dupa y = y j + yo   directiile x.excentricitatea centrului maselor in raport cu centrul de rigiditate. distributia fortei seismice se face tinand seama si de influenta momentului de torsiune generala rezultat din excentricitatea rezultantei fortelor seismice in raport cu centrul de rigiditate al structurii. k xj .IORDACHESCU & M. y. xo . Caracterul spatial al actiunii seismice se reflecta in calculele ingineresti prin considerarea unui sistem de referinta alcatuit din doua axe orizontale orientate dupa directiile principale ale constructiei si o axa verticala. Se vor efectua analize separate privind incarcarile si solicitarile seismice considerand actiunea seismica are directia. pe rand.Seminar 4 – Modelarea si analiza structurii 4.

4. rotiri egale sub actiunea unui moment de torsiune generala (efect de torsiune generala). asigurand in toate punctele: deplasari egale sub actiunea unei forte orizontale aplicate centric (efect de translatie). Ipoteza I Din actiunea unei incarcari orizontale excentrice pe directia x (cu excentricitate e2) stalpul j se incarca cu: k jy k xj t x j dupa directia x S = S .CRIHAN 7 .1. ±M I ∑ k xj j x dupa directia y S yj = ± M t k yj x j I . Indrumator pentru proiectul de structuri in cadre din beton armat A.IORDACHESCU & M. y[m] 13 S ry 13 S tx 13 S rx 14 S tx 14 S ry 14 S rx 15 S ry 15 15 S tx S rx 16 16 S tx S rx 17 S tx 17 S rx 18 18 S tx S rx 13 14 15 16 17 18 18 S ry 16 S ry 17 S ry CM CR 11 S tx 12 S tx S 7 S tx 7 ry S 8 S tx 8 ry S 9 S tx S 9 ry y17 12 12 S ry 7 8 x 9 10 e2 11 1 xo S 1 S rx 1 Stx 1 ry M1x x11 S 3 ry 4 S rx 4 S tx 10 S ry x11 11 S ry S 2 S rx 2 S tx 2 ry 3 S rx yo 5 S rx 6 S rx 5 S tx 4 S ry y17 1 2 3 S tx 3 4 5 5 S ry 6 S tx 6 6 S ry x[m] O 4.moment de inertie polar.Seminar 4 – Modelarea si analiza structurii xo = yo ∑k x ∑k ∑k y = ∑k j y j y j x j x j I = ∑ k yj x 2 + ∑ k xj y 2 . j j j Se admite ca saibele orizontale sunt practic indeformabile in planul lor.

CRIHAN .4.2. dupa directia y S yj = S ∑ k yj 15 S ry k yj ±Mt k yj x j I .IORDACHESCU & M. y[m] 13 S rx 13 S ry 14 S rx 14 S ry 15 S rx 13 14 15 16 S rx 16 16 S ry 17 S rx 17 17 S ry 17 Sty 18 S rx 18 18 S ry 18 Sty 13 Sty 14 Sty 15 Sty CM 16 Sty S 7 ry S 8 ry S 9 ry M2y 10 2 10 S ry CR 11 11 S ry 11 Sty 12 Sty 7 8 9 12 12 S ry 7 Sty 1 S ry 8 Sty 2 S ry 2 S rx 3 S rx 9 Sty 3 S ry S y e2 4 S rx 10 Sty 1 S rx 5 S rx 6 S rx 1 2 3 4 4 S ry 5 5 S ry 5 Sty 6 6 S ry 6 Sty 1 S ty 2 S ty 3 Sty 4 Sty x[m] O 8 Indrumator pentru proiectul de structuri in cadre din beton armat A. Ipoteza II Din actiunea unei incarcari orizontale excentrice pe directia y (cu excentricitate e2) stalpul j se incarca cu: dupa directia x S = ± M j x t k xj y j I .Seminar 4 – Modelarea si analiza structurii 4.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful