STUDII DE CAZ REALIZATE PE SCOLARII MICI LOGOPATI CU INTELECT NORMAL DE INTELIGENTA

STUDIUL nr. 1 A. DATE DE IDENTIFICARE 1. Nume si prenume : S. M. 2. Varsta : 8 ani 3. Sex: feminin 4. Nationalitatea: tatara 5. Integrata la : Scoala nr.39 C. 6. Clasa: I-a

B. DATE FAMILIALE 1. Numele si prenumele parintilor: - tata- Mustafa S. - mama: Ager S.r 2. Ocupatia parintilor: - tata: instalator sanitar - mama: vanzatoare 3 .- Varsta parintilor: - tata: 37 ani - mama: 34 ani

apartament cu doua camere 6.putand pronunta numai vocale. linguo-palatala si linguo-velare. Componenta familiei :un frate 10 ani si 3 luni 8.Din punct de vedere al dezvoltarii limbajului. Structura familiei : organizata 7. Din punct de vedere somatic si psihic.primele greutati au aparut odata cu emisia consoanelor labiale. mijloacele de comunicare verbala fiind inlocuite cu gesturi. EVOLUTIA PSIHO-FIZICA A LOGOPATULUI Sarcina a evoluat normal. Conduita morala a familiei: tatal alcoolic 11. Evolutia limbajului si a vorbirii a fost marcata de tulburarea organica a copilului. Ganguritul a aparut cu intarziere si s-a manifestat prin sunete fara rezonanta orala.Primele cuvinte au fost pronuntate defectuos datorita imposibilitatii articularii majoritatii sunetelor. Vocabularul pasiv a crescut mai rapid decat cel folosit.Copilul s.4. Emisiile consonantice erau inexistente . prezinta o intarziere in dezvoltarea limbajului oral sub aspectul achizitiei si . Atitudinea familiei fata de copil: tatal autoritar 10.a nascut cu o malformatie a boltii si a valului palatin. Bugetul familiei: mediu 5.Pana la varsta de 6 ani a avut o interventie chirurgicala pentru remedierea pentru suturarea malformatiei. copilul este dezvoltat normal. Starea de sanatate a familiei si copilului: relativ buna C. Conditii de locuit: bune. Nasterea a fost la termen si fara complicatii. mimica si emisii verbale greu de codificat. Relatii familiale: incordate 9.

Este un copil timid.Atentia auditiva este foarte buna. gi sunt afectate fiind inlocuite cu un suflu nazal. Ń. fiind preferate mimica si gesturile.Se observa o discrepanta intre posibilitatile intelectuale si insuficienta verbalizarii. Malformatiile boltii si valului palatin il impiedica pe copil in executia corecta a sunetelor.Intelegerea este bine conservata . E. F. Sunetele : ce. t. DIAGNOSTIC LOGOPEDIC Dislalie polimorfa datorata despicaturii velo-palatine.Copilul nu poate pronunta consoanele: l. ci. capacitatea de evocare a cuvintelor este redusa.folosirii vocabularului si sub aspectul executarii fono- articulatorii. retras. in schimb poate pronunta nazalizat toate vocalele. Vorbirea expresiva este limitata si deformata. d. ge. r. cu complexe de inferioritate fata de colegii de clasa. Vocabularul activ este redus. x..Auzul fonematic nu este afectat. . EXAMEN LOGOPEDIC Dezvoltarea limbajului si a vorbirii sunt foarte limitate datorita modificarilor aparatului fono-articulator. PROGNOSTIC LOGOPEDIC Evolutie lenta pe toate palierele limbajului. s. n. D.

copilul se afla in faza corectarii active a vorbirii. De asemenea s-au efectuat exercitii pentru educarea respiratiei. La inceputul fiecarei ore.S-au realizat exercitii de gimnastica pentru buze. limba si valul palatin . administrate sub forma de joc. s-a exersat cateva minute la pronuntarea izolata a sunetelor. In activitatea de corectare s-au utilizat imagini vizuale si motorii. Aceste exercitii de gimnastica au avut rolul de a imbunatati functia motorie a sistemelor cerebrale ramase . In continuare s-a trecut la corectarea pronuntiei pornind de la articularea corecta a sunetelor si de la particularitatile articulatorii. Treptat s-au introdus diferite combinatii consonantice. diafragmatic. urmarindu-se dezvoltarea si educarea miscarilor necesare articularii corecte a sunetelor si pronuntarii cuvintelor. Pe tot parcursul sedintelor. pentru formarea suflului bucal si educarea expirului bucal in functie de sunet. La finalul experimentului. intens.pentru formarea inspirului si expirului profund. TERAPIA LOGOPEDICA Activitatea logopedica a debutat cu gimnastica aparatului fono- articulator.G. copilul a fost incurajat permanent si recompensat cu dulciuri si buline. administrandu-se probe sub forma de joc. gradul de dificultate marindu-se treptat marindu-se in functie de ritmul de insusire corecta a acestora de catre copil. .

6. Nationalitate: tatara 5. Nume si prenume: H. Componenta familiei. 2.mama.mama: H. . C. Ocupatia parintilor: .tata : H. 2. Clasa a-II-a B. DATE DE IDENTIFICARE 1. Varsta parintilor: . apartament cu trei camere 6. Structura familiei: organizata 7. 28 C. Integrat la:Scoala nr. doi frati si o sora . Conditii de locuit.2 A. Sex: masculin 4.tata: 41 ani -mama 38 ani 4.STUDIUL nr.tata: conducator auto . S. Bugetul familiei: mediu 5. bune. Varsta: 8 ani 3. Numele si prenumele parintilor: . DATE FAMILIALE 1. F. casnica 3.

Integrat in: Scoala nr.3 A .DATE DE IDENTIFICARE 1. Numele parintilor: . Varsta: 8 ani 3. EVOLUTIA PSIHO-FIZICA A LOGOPATULUI Sarcina a evoluat normal.8. buna 11. DATE FAMILIALE 1. iar nasterea s-a produs fara complicatii. Nationalitatea: romana 5. Relatiile familiale: relativ bune 9. Conduita morala a familiei. 16 C. Nume:si prenume: C. Atitudinea fata de copil: atent ingrijit 10. STUDIUL nr. 6.tata:Viorel . Starea de sanatate a familiei si copilului: buna C. In clasa a-II-a B. 2. Sex: masculin 4. D.

32 ani .Conduita morala a familiei: buna 11. Relatiile familiale: bune 9.30 ani 4. Varsta parintilor: .mama: . atentie si ocrotire 10. Bugetul familiei: bun 5.operator chimist . Conditii de locuit: bune. Starea de sanatate a familiei si copilului: buna C. apartament cu doua camere 6. Componenta familiei: singur la parinti 8.contabila 3.tata: . Atitudinea parintilor fata de copil: buna. EVOLUTIA PSIHO-FIZICA A LOGOPATULUI .mama: Monica 2..mama.tata. Structura familiei : organizata 7. Ocupatia parintilor: .

Programul de terapie a tulburarilor de limbaj a fost structurat pe doua componente: 1.TERAPIE CU CARACTER GENERAL Programul de terapie cu caracter general a inclus mai multe segmente : A. D. . . .PROGRAM DE INTERVENTIE Programul conceput si experimentat de noi a avut ca obiectiv corectarea tulburarilor de limbaj intalnite la scolarul mic logopat.miscarile si rotirea bratelor.imitarea mersului (mersul pe loc). exercitii de gimnastica exercitii pentru mobilitatea aparatului fono-articulator exercitii pentru educarea respiratiei exercitii pentru educarea auzului fonematic A EXERCITII DE GIMNASTICA Pentru realizarea acestui segment terapeutic s-au administrat urmatoarele probe : .miscarile si rotirea trunchiului. C. terapie cu caracter general 2. B. precum si imbunatatirea implicita a imaginii de sine. terapie specifica 1.

.imitarea aplaudatului. s-a pus accent pe acele exercitii care erau necesare momentului de terapie.1 EXERCITII DE MOBILITATE A MAXILARELOR . .“mersul uriasului”.aplecari stanga . EXERCITII PENTRU MOBILITATEA APARATULUI FONO-ARTICULATOR Pentru realizarea acestei componente terapeutice s-au aplicat mai multe tipuri de exercitii: 1. exercitii pentru buze si obraji 4. . B. .rasuciri de trunchi. dreapta de trunchi. adecvate nivelului de intelegere a acestora si sunt insotite de demonstratii practice. . Toate aceste exercitii s-au executat in primele sedinte concomitent cu exercitii de respiratie .rotirea gatului Instructajul tuturor probelor administrate copiilor logopati consta in explicatii verbale. pe masura avansarii in programul terapeutic. exercitii pentru valul palatin B. .“mersul piticului”. exercitii de mobilitate a maxilarelor 2.. exercitii de mobilitate pentru limba 3.imitarea spalatului pe maini.

limba la palat. sageata. limba plata. EXERCITII DE MOBILITATE PENTRU LIMBA -Copilul este pus sa imite maniera de a bea apa a pisicutei. sub forma de caus si ghemuita in fundul gurii. Proba se exerseaza de cateva ori pana la executarea corecta. de asemenea . -Copilul este pus sa imite miscarile de masticatie a unui os de catre un catel. dupa exemplu. EXERCITII PENTRU BUZE SI OBRAJI . -Copilul este pus sa imite cat mai rapid miscarile de la stanga la dreapta a stergatoarelor de parbriz.in sus si jos cu gura deschisa.Proba se exerseaza de cateva ori pana la executia corecta. cum sa execute miscarea de framantare a maxilarelor. -Copilul este pus sa imite miscarile de masticatie a calului aratandu-ise. -Copilul trebuie sa-si modeleze limba sub forma de lopata. aratandu-i-se cum sa execute miscarea de imitare a muscaturii. B2. se executa miscari circulare ale limbii .-Copilul este pus sa imite pestisorul cand este scos din apa aratandu-ise cum sa execute miscarea de deschidere si inchidere rapida a gurii. B3. Proba se exerseaza pana la executia corecta. -Copilul trebuie sa imite ursul atunci cand mananca miere lingandu-si buzele si dintii pe deasupra si pe dedesubt. Fiecare proba se executa de cateva ori. Proba se executa cat mai rapid dupa exemplu.

B4. EXERCITII PENTRU VALUL PALATIN -Copilul trebuie sa imite cascatul catelusului somnoros. balon. -obtinerea unui ritm respirator uniform. am imbinat exercitiile de respiratie nonverbala cu exercitiile de respiratie verbala si am urmarit: -educarea echilibrului dintre inspir si expir. -Probele se executa in fata oglinzii de cateva ori. suflat in lumanare. C. de rotunjire si intindere alternativa a buzelor. . -formarea unei respiratii diafragmale. -marirea capacitatii respiratorii. de intindere a buzelor. ritmat. de umflare a obrajilor. -Copilul trebuie sa imite deglutitia morcovului de catre iepuras.Pentru ajutatoare: executarea acestor probe am folosit diverse obiecte -balon. fara efort. vibrarea buzelor se realizeaza in fata oglinzii. oglinda. fluier. . -Copilul trebuie sa imite tusea piticului racit. -Copilul este pus sa umfle balonul precum piticul din casuta povestilor. lumanare. aburirea oglinzii. paie. -obtinerea expiratiei mai lungi decat inspiratia la pronuntie.vorbirea in expiratie. EXERCITII PENTRU EDUCAREA RESPIRATIEI In probele folosite. -Probele de tuguiere a buzelor pentru fluierat.

Pentru atingerea acestor obiective. -Copilul este pus sa miroasa parfumul florilor.şoricelul: chiŃ-chiŃ (executat in ritm rapid) . tare). am aplicat urmatoarele probe: -Copilul imita suflarea nasului in batista.greierele: Ńârrr-Ńârrr (se prelungeste “r” si se face pauza dupa fiecare grup de sunet) . D.vrabia: cip-cirip. .trenul:ş-ş-ş-ş (prelungit.şarpele: s-s-s-s (prelungit) . cip-cirip . şoptit.vantul: vâjjj-vâjjj (se prelungeste si se accentueaza “j”) . Probele se executa de cateva ori. -Copilul este pus sa sufle in bucatele de hartie. cu-cu (cu alternarea tonalitatii) .cucul: cu-cu. ga-ga . -Copilul este pus sa imite catelul care miroase vanatul.oaia: beee-beee . EXERCITII PENTRU DEZVOLTAREA AUZULUI FONEMATIC S-au folosit urmatoarele probe pentru dezvoltarea auzului fonematic: -Copilul trebuie sa imite sunetele si miscarile necesare executiei corecte: . -Copilul este pus sa sufle intr-un pai aflat intr-un pahar cu apa.gasca: ga-ga. .albina :bâzz-bâzz (“b” prelungit si “z”) .

batand din palme in acelasi timp.Copilul este pus sa pronunte serii de silabe opuse luate din cuvinte paronime: -pa-pe-pi-po-pu-pă-pâ -ba-be-bi-bo-bu-bă-bâ -Copilul trebuie sa pronunte silabe si cuvinte care cuprind consoane surde si sonore. -Se solicita copilului sa precizeze sunetele cu care incep si se sfarsesc anumite cuvinte. -Copilul trebuie sa pronunte ritmic anumite cuvinte. .

2. avand grija ca limba sa fie sub forma de jgheab. cu mentiune a ca acest sunet se corecteaza dupa ce “s” a fost bine insusit. -Pentru comparatia “s”. ETAPA EMITERII SUNETULUI DEFICITAR Corectarea siflantei “s” -Se ridica varful limbii pe dintii superiori. SIGMATISMUL SI PARASIGMATISMUL I. laturile limbii fiind lipite de masele. Corectarea siflantei “z” -Se procedeaza in aceeasi maniera ca la “s”.“z” s-au folosit vibratiile laringelui si ale maxilarelor la pronuntia lui “z”. Corectarea suieratoarei “ş” . TERAPIA SPECIFICA A.

“d”.ETAPA CONSOLIDARII SUNETULUI DEFICITAR II.”ci” si “ge”. “j”.in fata oglinzii logopedice.pana la pronuntia independenta corecta. astfel ca buzele sa inainteze si sa se rotunjeasca. Corectarea suieratoarei “j” -S-a utilizat aceleasi exercitii ca pentru corectarea lui “ş”. Corectarea africatei “Ń” -Acest sunet se poate corecta numai daca se emit corect sunetele “t” si “s”.dupa exemplu.”gi” -Corectarea este posibila dupa ce se obtine emiterea corecta a sunetelor “t”.Proba se executa in mai multe sedinte. -S-a exersat varful limbii pe alveolele incisivilor superiori (ca la sunetul « t » si pronuntarea rapida. Corectarea sunetelor “ce”.-S-a exersat limba in forma de cupa in afara si interiorul gurii. .Introducerea sunetului in silabe -Copilul trebuie sa pronunte cuvinte ce contin sunete in silabe directe si inverse. la articularea corecta a sunetului. -S-a exersat apasarea obrajilor.scurta si cu presiune a sunetului “s”. -S-a exersat controlul suflului de aer cald pe dosul mainii copilului.A. II. “s”.S-a emis suflul puternic si continuu.

Introducerea sunetului in cuvinte -Copilului i se cere sa pronunte cuvinte monosilabice. in pozitia de inceput. III. ce contin sunetul afectat II.A.Diferentierea sunetelor la nivelul silabelor si cuvintelor -Se solicita copilului sa sesizeze diferentele dintre silabele si cuvintele auzite. poezii si ghicitori .Exersarea sunetului deficitar corectat in scurte povestiri.respectandu-se prncipiul pasilor mici si al dificultatii graduale.B.bisilabice.Exersarea sunetului deficitar in propozitii -Se cere copilului sa pronunte propozitii simple i care este prezent in cuvinte sunetul deeficitar.II.ETAPA AUTOMATIZARII III.polisilabice.mijloc si final.B.Aceste exercitii se realizeaza treptat.C.Se cere copilului sa precizeze prin ce se deosebesc silabele sau cuvintele auzite. III.

CAPACISMUL D.LAMBDACISM G.NUTACISM .-I se prezinta copilului povesti cunoscute . C.ROTACISMUL SI PARAROTACISMUL -Se procedeaza in aceeasi maniera urmarind etapele abordate la sigmatism si parasigmatist.in imagini .pana la vibrarea limbii.DELTACISM E.GAMACISM F.MUTACISM H. -sunetul “r” se pronunta astfel : plasarea varfului limbii pe alveolele superioare si emiterea unui suflu puternic.cu deosebirea ca sunetul “r” se pronunta folosindu-se alte tehnici. B.asezate ordonat si i se solicita sa spuna povestea care presupune folosirea unor cuvinte continand sunetul deficitar corectat.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful