1. Numarul, repartizarea teritoriala si structura demografica a populatiei.

Cohorta (demografica) reprezinta totalitatea persoanelor care, într-un interval de timp, au suferit unul si acelasi eveniment demografic. În mod conventional, ca interval de timp este adoptat anul calendaristic. O asemenea cohorta poate fi, în primul rând, generatia. Generatia reprezinta totalitatea persoanelor care s-au nascut în acelasi an calendaristic. Evenimentul demografic pe baza caruia se constituie aceasta cohorta este “nasterea vie”. Graficul lui Lexis (diagrama lui Lexis) forma speciala de grafic, denumita si retea demografica, constând dintr-un sistem de coordonate rectangulare; scara pe axa ordonatelor este aceeasi cu axa absciselor; se deosebeste prin faptul ca are în plus diagonalele trasate de pe axa absciselor Întrucât evenimentele demografice reprezinta o multime (nasteri, decese etc) ele pot fi figurate ca variabile continue cu valori cuprinse într-un interval sau într-o arie. Principalele elemente ale graficului lui Lexis sunt: vârsta sau durata (x, x+1), generatia (t, t+1), timpul de observare (z, z+1), exprimate obisnuit în ani numarul total al populatiei este un agregat macrodemografic. El cuprinde aproximativ 100 de generatii existente, aparute într-o suta de ani. De asemenea, acest numar poate fi stabilit la un recensamânt, poate fi estimat prin calcule sau determinat la mijlocul unui intervbal de timp etc. În primul rând, distingem numarul înregistrat al populatiei si numarul calculat al acesteia. 1. Numarul înregistrat al populatiei este numarul determinat nemijlocit cu prilejul recensamântului populatiei sau al altor operatii statistice similare, reprezentând populatia la momentul critic al înregistrarii, ca numar fizic. Acest numar este primordial în demografie. Pe baza lui se întreprind diferite calcule demografice, în care scop el este redus – cu procedee relativ simple – la situatia de la 1 ianuarie al anului respectiv. Cu ajutorul aceluiasi numar se determina densitatea populatiei, precum si indicatorii foarte importanti ai ritmului mediu de crestere a populatiei. 2. Numarul calculat al populatiei este numarul acesteia determinat pentru o data sau o perioada oarecare, pentru care exista informatii, prin diferite metode de calcul. Determinarea unui asemenea numar se poate face pentru trecut, pentru o perioada curenta, dar si pentru o perioada mai mica sau mai mare în viitor. Din acest punct de vedere, numarul calculat al populatiei poate fi: estimat sau proiectat. a. Numarul estimat al populatiei este numarul populatiei ce se stabileste pentru un trecut apropiat sau pentru o perioada curenta. Pentru determinarea acestuia sunt necesare cel putin datele ultimului recensamânt si cele ale miscarii naturale a populatiei sau, cel putin, datele a doua recensaminte ale popualatiei b. Numarul proiectat al populatiei este numarul populatiei determinat prin calcul pentru o perioada viitoare, folosind diferite metode si ipoteze. Se aplica în acest scop simple metode de extrapolare a numarului total al populatiei. Daca pentru unele calcule si analize demografice este indispensabil numarul populatiei, ca indicator de moment, în schimb pentru majoritatea indicilor statistici descriptivi (natalitatea, mortalitatea etc.), care sunt valori de interval, comparabilitatea cere folosirea numarului populatiei ca medie, ca indicator de interval. 3. Numarul mediu al populatiei se poate determina în mai multe feluri: ca simpla medie aritmetica din numarul populatiei la începutul perioadei si la sfârsitul perioadei, ca medie geometrica din aceleasi doua valori sau si cu alte metode, în functie de ipoteza adoptata. Numarul mediu al populatiei mai poate fi determinat adaugând excedentul (sporul) total la numarul existent la o data oarecare. Acest numar este un numar estimat si se determina, în
1

Demografia este interesata sa cunoasca repartizarea populatiei pe tipuri de localitati. Categoria a II-a: cu pâna la 500 000 locuitori. Calculul se face pe baza datelor referitoare la persoane prezente. Categoria I: cu peste 500 000 locuitori. îmbracând diferite semnificatii: spatiu de hrana. sursaterii prime si. sociologice si economice. poate fi împartita în unitati teritorialadministrative si zone constituite dupa anumite caracteristici (zone geografice.marea majoritate. în raport cu populatia. este populatia stabila (populatia rezidenta sau de iure). va trebui sa spunem ca ea este un rezultat al unor conditii istorice. ca numar estimat al populatiei la 1 iulie al anului respectiv. densitatea acesteia. zone agricole etc. Conform legislației în vigoare. rezultatul unor studii si actiuni speciale. Populatia si teritoriul sunt doua notiuni legate organic. Pentru o populatie data teritoriul înseamna o conditie de viata. s= S P în care s este În decursul istoriei. de obicei. Una dintre problemele importante este clasificarea unitatilor teritorial-administrative dupa marimea lor. Indicatorul invers al densitatii populatiei este indicatorul de arealitate. unitatile adm teritoriale se clasdifica dpdv al populatiei astfel: a) Categoriile judetelor (în prezent 41 judete la care se adauga municipiul Bucuresti). desigur. De aceea. suprafata de locuit. de localitati de diferite marimi. spatiu de transport. în cadrul aceleiasi tari.) Categoria I: între 200 001 – 320 000 locuitori. din punct de vedere al numarului populatiei. ci si în hectare. c) Categoriile oraselor . economice. Un loc important îl dobândeste astfel clasificarea sau gruparea localitatilor dupa marimea populatiei lor.). Cea de a doua este. Categoria a III-a: pâna la 10 000 locuitori. fenomenele demografice diferentiale din punct de vedere teritorial. P – numarul populatiei la o data oarecare (la recensamânt. Prima problema se rezolva pe baza unui act normativ – împartirea administrativa a teritoriului. adica populatia care are domiciliul permanent în localitatea respectiva. Categoria a II-a: între 100 001 – 200 000 locuitori.Cu peste 320 000 locuitori (Se aplica si la sectoarele municipiului Bucuresti. 2 . Populatia înregistrata sau estimata la o anumita data. de pilda). naturali etc. b) Categoriile municipiilor . gradul de concentrare a populatiei si alte caracteristici. pe întreaga tara sau pe unitatile administrativ-teritoriale. El are valoare medie si ca atare se ia în calculul indicilor demografici descriptivi. economice si sociale si totodata un factor care contribuie la explicarea multor probleme demografice. temporar absente si plecate pentru o perioada îndelungata din localitatea în care îsi au domiciliul. Categoria a III-a: pâna la 100 000 locuitori.)în km2.Categoria I: cu peste 30 000 locuitori. S-a ajuns astfel la crearea de sate si orase. populatia s-a asezat si a creat localitati (habitate) în functie de o serie de factori sociali. Suprafata tarii. Categoria a II-a: între 10 001 – 30 000 locuitori. cu diverse caracteristici geografice. S – suprafata tertoriului tarii (judetului etc. Continutul acestei notiuni se determina cu prilejul recensamântului populatiei. fara sa supraestimam importanta densitatii si concentrarii populatieei. determinat ca numar de hectare ce revin la un locuitor: indicatorul de arealitate. Densitatea populatiei este indicatorul cel mai general si se determina dupa formula: d = P S în care : d – reprezinta densitatea (locuitori/km2). economici. Acestei densitati i se spune densitate aritmetica si se exprima nu numai în kilometrii patrati.

adulta si vârstnica. Sa precizam ca repartitia populatiei dupa sex trebuie combinata cu repartitia ei dupa vârsta. Aceasta operatie poate fi facuta la nivelul unei populatii nationale sau al unei unitati teritorial-administrative. Vârsta exacta este vârsta exprimata în ani. a personalului muncitor. a populatiei scolare. Ea se face însa si pentru diferite populatii constituite în raport cu diferite caracteristici: populatia urbana si rurala. populatia activa si inactiva etc. Caracteristicile educationale sunt cele definite de nivelul de instruire sau felul scolii absolvite. vazuta statistic. s-ar putea spune o “radiografie” a populatiei. piramida vârstelor este un excelent mijloc de analiza. în special populatia sub 1 an. Distingem populatia masculina si feminina. asa-numita “feminizare” a unei populatii specifice – a populatiei rurale. La acestea se adauga statutul matrimonial sau starea civila. Vârsta în ani împliniti sau vârsta la ultima aniversare este vârsta pe care o persoana a avut-o la ultima aniversare. ca atare ea urmeaza sa fie descrisa cu ajutorul momentelor statistice. Demografia foloseste doua notiuni în legatura cu vârsta. mai larg. zile. Pot exista tot atâtea subpopulatii câte caracteristici – calitative sau cantitative – pot fi asociate unei populatii. psihologica. adica vârsta la un moment precis. Caracteristicile demografice fundamentale sunt sexul si vârsta. mediu sau superior de instruire etc. ea poate lua un numar infinit de valori într-un interval. sa fie reprezentata grafic cu mijloace specifice. populatia tânara. este cuprinsa între 0 ani si 100 ani (de fapt. luni. deoarece o serie de aspecte importante apar numai cu acest prilej. fiecare din ele având propria istorie pâna la momentul în care este fixata în piramida. vârsta limita este ∞. a populatiei active dintr-o ramura industriala – are particularitati semnificative în functie de vârsta. uneori în intervale cincinale.O populatie ca agregat macrodemografic sau ca sistem global se compune dintr-o serie de subsisteme sau subpopulatii. întrucât prezinta o suta de clase de vârste. cele sociale se refera la statutul rezidential (populatie urbana si populatie rurala) si de statutul social (categoria sociala). Formula de calcul a raportului de masculinitate este: PM ⋅100 PF Structura populatiei dupa vârsta este caracteristica demografica care are la baza vârsta. deci statutul economic. populatia nationala sau populatia unei unitati teritorial-administrative cuprinde 100 de clase anuale de vârsta corespunzând unui numar de 100 de generatii. Considerând ca vârsta omeneasca. vor fi înfatisate si subpopulatiile constituite în raport cu familia si gospodaria. Unele situatii. Esentiala este deci identificarea caracteristicilor sau variabilelor statistice. culturala. Cele economice sunt date de participarea la munca sociala (populatia activa si inactiva). Foarte util este calculul raportului de masculinitate al populatiei migrante. cer sa se foloseasca luna si chiar ziua. a caror constituire se face pe baza unor caracteristici semnificative si a variatiei lor. a populatiei active pe ramuri. vârsta se exprima în ani. obisnuit. Plastica si intuitiva. 3 . sociala. de gospodarie. sa fie analizata mai ales sub raportul structurii si al schimbarilor structurale. Structura populatiei dupa vârsta este o repartitie statistica. populatia cu nivel elementar. Cu indici relativi simpli pot fi identificate tendinte care prezinta importanta demografica. În demografie. Pe baza caracteristicii calitative “sex”. o populatie este împartita în doua subpopulatii: masculina si feminina. De pilda. Fiind o variabila continua. Întrucât starea civila este legata de familie si. depasind 100 ani). populatia casatorita si necasatorita.

Cea mai simpla masura a acestei tendinte este proportia populatiei vârstnice în populatia totala si proportia populatiei tinere. di – starea civila necasatorita (celibatara). repartitia dupa starea civila este importanta si în cadrul unei subpopulatii cum ar fi. În orice caz. Este evident ca numeroase femei. casatorite. structura populatiei dupa starea civila este rezultatul evolutiei casatoriilor. 2. vaduva. una din cele mai importante probleme este a îmbatrânirii demografice. Îmbatrânirea demografica genereaza o serie de consecinte pe plan demografic. De aceea au aparut numeroase studii consacrate acestor probleme. 10 . Compozitia (structura) populatiei dupa statutul matrimonial sau starea civila consta în repartitia dupa starea civila – în limbajul consacrat în tara noastra –. Semnificatia acestei repartitii apare cel mai clar atunci când ea este combinata cu alte doua repartitii: dupa sex si dupa vârsta. personalul muncitor al unei întreprinderi. vaduve si divoirtate în populatia totala. 2. proportiile respective se P0 P − n e 4 0 10 calculeaza astfel: K1 = 0P1 ⋅1 0 si K 2 = 6 ai Psi pste ⋅ 0 în care P reprezinta populatia totala. Potrivit metodologiei din România. cresterea duratei medii de viata. al populatiei pe unitati teritorial-administrative si al altor subpopulatii. întrucât este vorba de situatia unei persoane în raport cu institutia casatoriei. 10 PM v PM ⋅0 . Cum la recensamânt nu se cer acte sau documente. divorturilor si deceselor unuia din soti. Cea mai generala masura este proportia persoanelor necasatorite. scaderea natalitatii. Problematica reproducerii populatiei. se folosesc unii indici si reprezentari grafice. divortata. Îmbatrânirea demografica este un proces caracteristic si populatiei României. înseamna cresterea ponderii populatiei vârstnice si scaderea ponderii populatiei tinere. 10 PM m a PM ⋅0 . daca informatiile permit. casatorita. fertilitatea si familia. social si cultural. corelata cu fertilitatea. 10 M Pi d în care PM reprezinta populatia masculina. dar. dupa statutul matrimonial sau marital (în limbajul sociologilor). are o importanta hotarâtoare – din punct de vedere demografic – marimea si structura populatiei în vârsta legala de casatorie. unde o asemenea repartitie. la un moment dat. Acest proces. Pe de alta parte. unele persoane se declara casatorite fara sa aiba aceasta calitate: la recensamântul din 1966 numarul femeilor casatorite depasea cu 47 950 numarul barbatilor casatoriti.În câmpul analizei structurii populatiei dupa vârsta. mai corect. combinata cu cea dupa sex si vârsta. de pilda. s-au declarat casatorite Fiind consemnarea unei stari. ma. casatorita. Prezinta un mare interes examinarea acestei probleme în cadrul populatiei urbane si rurale. pentru o persoana pot exista patru situatii: necasatorita. vaduva si divortata. Greutatea cea mai mare revine primului factor. mortalitatea populatiei 4 PM ⋅0 . c. Pentru descrierea repartitiei populatiei dupa starea civila. Descrierea si analiza structurii populatiei dupa stare civila trebuie sa se faca numai pentru populatia nationala. economic. Doua sunt cauzele care stau la baza acestui proces de lunga durata: 1. v. pe sexe: PM c PM ⋅0 . În practica demografica româneasca. caracteristic tarilor dezvoltate. traind în “uniuni consensuale” (concubinaj). poate pune în lumina anumite aspecte economice. Informatiile necesare se obtin numai cu prilejul recensamintelor.

• nul-atunci cand natalitatea este egala cu mortalitatea. Sterilitatea este incapacitatea 5 . respira sau manifesta orice simptom de viata cum ar fi bataile inimii. Fecunditatea este capacitatea fiziologica a femeii. a cuplului sau a unei populatii de a procrea.Nasterea exprima in modul cel mai expresiv caracterul dual al fenomenelor demografice. de incurajare a natalitatii(pronatalista) sau de limitare a ei(antinatalista). dupa aceasta separare. adica gradul in care un grup de populatie este inlocuit in timp ca urmare a proceselor naturale de nastere si deces. pulsatiile cordului ombilical sau contractia musculara dependenta de voina. Excedentul natural al populatiei este util in studierea tranzitiei demografice deoarece unul si acelasi excedent se poate realiza la niveluri diferite ale natalitatii si ale mortalitatii. ingustata. Din punct de vedere demografic. -largita. este intervalul de timp in care fiinta umana este capabila sa procreeze. Exista in demografie generatii reale care determina generatii longitudinale si generatii fictive sau ipotetice care determina viziuni transversale sau de moment. Diferenta dintre numarul nasterilor si cel al deceselor determina excedentul sau sporul natural. nasterile si fertilitatea se refera cu precadere la femei.fiecare produs al unei asemenea nasteri este nascut viu”.Fertilitatea si descendenta finala conduc la ideea de reproducere a populatiei ce constituie problema unei care de-a lungul vietii sale isi creeaza urmasii care-i vor lua locul in succesiunea temporara. Distanta dintre doua generatii succesive reprezinta durata medie care separa nasterea mamelor de cea a copiilor lor prin masurarea varstei medii a mamelor la nasterea copiilor. indiferent de durata gestatiei care. • negativ-atunci cand natalitatea este mai mica decat mortalitatea. Indicatorul comun este reproductivitatea .Definitia este importanta pentru a face distinctia intre nascutul viu si nascutul mort. indiferent daca cordonul ombilical a fost taiat sau placenta este atasata. respectiv ceea ce s-a intamplat de-a lungul istoriei cu mai multe popoare. Henry a dezvoltat in stiintele sociale franceze conceptul de demografie potentiala care se bazeaza pe notiunea om-ani traiti si nu pe simplul numar al populatiei. Fertilitatea este problema centrala a demografiei asa cum atitudinea fata de natalitate ramane criteriul fundamental de definire a politicii demografice a oricarei tari. biologic sau social. In demografie exista puterea de reproducere a populatiei.Varsta de reproducere sau varsta fertila. Rata de reproducere a anilor traiti conform unui demograf francez Louis Henry reprezinta raportul dintre totalul de ani traiti de catre generatia mama. Puterea de reproducere a unei populatii poate sa fie descrisa sau analizata numai in contextul succesiunii generatiilor deoarece exista necesitatea examinarii unei generatii in raport cu nascutii vii pe care generatia ii realizeaza adica in raport cu descendenta finala. Reproducere inseamna succesiune neintrerupta a unei generatii si mersul de la generatia parentala catre generatia filiala. adica de a naste copii vii. In functie de dimensiunea ascendentei exista trei tipuri de reproducere: -simpla care inseamna inlocuirea unei generatii de catre generatia urmatoare.Excedentul populatiei poate fi: • pozitiv-atunci cand natalitatea este mai mare decat mortalitatea si vorbim despre o populatie in crestere.Dupa definitia data de ONU “nasterea vie este expulzarea completa sau extragerea din corpul mameia produsului de conceptie. Nascutul mort nu este inclus nici in nasteri vii nici in decese. fenomenul numindu-se depopulare ducand la disparitia populatiei. adica o populatie stationara. intensitatea reproducerii si capacitatea de reproducere a acesteia.

in raport cu caracteristicile 6 x =15 49 . drept capacitate fiziologica maxima. Fertilitatea este manifestarea efectiva a fecunditatii femeii. de ponderea populatiei feminine. rate. Rata generala de fertilitate (RGF) este expresia raportului dintre numarul de nascuti vii si numarul populatiei feminine în vârsta fertila – ca medie anuala – dupa formula: RGF = f = N F 35 P 15 ⋅ 1000 Valoarea acestui indice este influentata nu numai de fertilitatile specifice dupa vârsta. categorie sociala. observare transversala si longitudinala. corespunzând unei cohorte de femei. RTF este un indicator de moment (transversal). mai general. este echivalenta cu 1000 si deci numarul de nascuti vii devine comparabil. o asemenea populatie este considerata stationara. Sensul indicatorului este ca si la nuptialitate: fiecare clasa de vârsta. exprima deci conjunctura demografica. a populatiei de vârsta fertila – ea este utila în descrierea generala a natalitatii. fiind calculat dupa formula: RBN = n = N ⋅100 P Rata bruta de natalitate are un caracter aproximativ – ea depinde de structura populatiei. Sunt importante mortalitatea specifica si mortalitatea diferentiala.fiziologica a femeii. cuplului sau populatiei. pentru fiecare an calendaristic. varsta. O notiune de mare importanta eset aceea de planificare familiala(planning familial). grad de instruire. Judecatile pe baza ratei totale de fertilitate trebuie deci sa se faca cu toata prudenta. si nu o tendinta de lunga durata. poate varia intre limite foarte largi. al miscarii populatiei. masurata prin numarul de copii obtinuti. suma nasterilor reduse (SNR) – expresie folosita în demografia franceza – sau si indice sintetic al fertilitatii. etc. indiferent daca el se exprima în numar de nascuti vii la 1000 femei în vârsta fertila sau la o singura femeie în vârsta fertila. a carui formula este: RTF = ∑ f x Acest indicator mai poarta si alte denumiri: suma fertilitatilor specifice. de la un copil la aproximativ noua.Mortalitatea specifica este mortalitatea diferita. adica de a naste copii vii. nivel de trai. probabilitati.stare civila. fiind determinata de factori sociali. Evident. Cel mai important indicator al intensitatii fertilitatii de moment (transversale) este rata totala de fertilitate (RTF). Ceea ce se schimba este numitorul formului – populatia luata în calcul: de la populatia totala se trece la populatia feminina în vârsta fertila. datorita unor cauze. Rata bruta de natalitate (RBN sau n) este un indice care masoara frecventa nasterilor în sânul unei populatii totale (ambele sexe. In general mortalitatea presupune conceptele de evenimente. Fertilitatea. Pe aceasta baza se face distinctie intre diferite tipuri de mortalitate. a cuplului sau a unei populatii de a procrea. Demografia a pus in lumina variatia mortalitatii in functie de anumite caracteristici: sex. de la un copil la 20. iar la populatii nationale mult mai stranse. Prin planificare familiala se intelege determinarea constienta de catre cuplu a numarului total de copii si a esalonarii in timp a nasterii acestora. este de 20 de copii si este sensibil egala pentru orice populatie. valorile sale. Cu mortalitatea incepe studiul evenimentelor demografice si. Fecunditatea unei femei. ci si de structura populatiei feminine dupa vârsta. toate vârstele). Infertilitatea este imposibilitatea de a da nastere unor feti vii si viabili. Un important spor de precizie aduc indicatorii fertilitatii populatiei feminine în vârsta fertila. Mortalitatea populatiei.

egala cu 1000 sau 100000. O gama larga de indici sta la dispozitia caracterizarii frecventei deceselor. corespunzând mortalitatii infantile. care diferentiaza rezistenta celor doua sexe la riscurile de îmbolnavire. numita mortalitatea infantila. cea mai importanta este mortalitatea nounascutilor pâna la împlinirea vârstei de un an. cât si pe vârste. pentru adulti. de ordin social-economic (solicitare mai intensa din partea mediului de munca si de viata. Mortalitatea exogena este provocata de cauze externe:decesul prin accident sau datorat unei epidemii sunt exemple clasice de mortalitate exogena. mortalitatea pe categorii sociale. masura statistica a acestui fenomen este indicele de 5 mx M ⋅ 100 supramortalitate masculina a carui formula este: Im M / m F % = mx F 5 Mortalitatea masculina este cu aproape 9% mai înalta ca cea feminina. K – constanta. dupa care urmeaza brusc o scadere. mortalitatea este foarte ridicata. de gradul de uzura si deteriorare a organismului. Nivelul foarte ridicat în primii ani de vârsta este de fapt la vârsta de 0 ani. iar cei calculati pe o generatie redau istoria complexa a acesteia. M – numarul absolut al deceselor în decursul unei perioade calendaristice (de obicei un an). mortalitatea dupa starea civila. Cea mai obisnuita masura a frecventei deceselor în raport cu populatia este rata de mortalitate. dar si efectele unor evenimente exceptionale cum ar fi razboaiele. Mortalitatea diferentiala este mortalitatea diferita ca urmare a influentei exercitate de factorii socio-economici:mortalitatea in mediile urban si rural. Excedentul mortalitatii masculine fata de mortalitatea feminina poarta denumirea de supramortalitate masculina. Indicii obtinuti in optica transversala exprima efectele conjuncturii demografice.demografice: mortalitatea specifica dupa varsta. etc. Exista numeroase cauze care determina acest fenomen: de ordin genetic. Dintre mortalitatile specifice dupa vârsta. de la 15-19 ani mortalitatea începe sa creasca lent. aratând proportia deceselor la 1000 sau 100000 persoane. având forma unor masuri statistice clasice. apoi mai rapid. a populatiilor acestora. 7 M ⋅K P . mortalitatea in functie de ocupatii. la unele vârste. Moartea pe cele doua sexe este diferita. Mortalitatea poate fi urmarita transversal si longitudinal(pe generatie). P – numarul populatiei expuse riscului de deces luat de obicei ca numar al populatiei medii anuale (numarul la 1 iulie al anului calendaristic respectiv). mortalitatea infantila reprezinta primul vârf. care se calculeaza dupa formula generala: m = în care m reprezinta rata de mortalitate. ea este mai mult decât dubla. al doilea revenind vârstei de 65-75 ani. Mortalitatea endogena este determinata de caracteristicile interne ale individului:pentru un nou nascut. pentru ca la vârsta de 50-54 ani sa se accentueze cresterea. În curba ratelor de mortalitate dupa vârsta care este bimodala. mortalitatea specifica dupa sex. ele sunt determinate de caracteristici genetice.Din punct de vedere al cauzelor de deces. efectele nocive ale fumatului si alcoolismului în rândul barbatilor). mortalitatea in tarile dezvoltate si cele in curs de dezvoltare. Ratele de mortalitate variaza în functie de vârsta: la primele vârste. mortalitatea poate fi endogena si exogena. atât pentru populatia totala masculina si feminina. sunt caracteristici care tin de mediul matern.

Mobilitatea spațială a populatiei. în anul calendaristic dat. 8 . ale strategiei sanitare.În tarile în curs de dezvoltare. malformatii congenitale. Ea trebuie sa se faca nu numai la nivel national. deoarece si aici mortalitatea este diferentiala: pentru populatia masculina ea este mai scazuta la persoanele casatorite decât la cele necasatorite. problemele poluarii si. sex si vârsta pentru fiecare an. vaduve si divortate. constituie obiective majore ale politicii demografice. este “nefasta” din punct de vedere al mortalitatii. în anul calendaristic dat. mai ales în mediul urban. De asemenea. care este fundamentala.Variatia lunara este evidenta.Utila este analiza mortalitatii dupa starea civila. De asemenea este cât se poate de semnificativa analiza mortalitatii pe categorii sociale. M 00 Formula de calcul al ratei de mortalitate infantila este: m0 = N0 ⋅1 0 în care m0 este rata de mortalitate infantila. mortalitatea infantila este scazuta. ci si la nivelul unitatilor teritorialadministrative. împreuna cu asigurarea sanatatii populatiei. în general. în totalul deceselor. la 1000 nascuti vii în anul calendaristic dat. intoxicatii etc. sunt tari în care tot al cincilea nou-nascut moare înainte de a împlini vârsta de 1 an. Decesele endogene sunt provocate de constitutia interna a noului nascut si împrejurarile în care s-a produs nasterea: factori genetici. În sfârsit. Întrucât decesele infantile sunt provocate de diferite cauze. este importanta clasificarea lor în decese endogene si decese exogene si calcularea ratelor de mortalitate endogena si mortalitate exogena. cele infantile mai detin o pondere importanta. socioprofesionale. Prezinta mult interes studiul mortalitatii din punct de vedere sezonier atât pentru populatia totala. Statistica româneasca asigura datele cu privire la decesele dupa starea civila. în general. Studii longitudinale sunt de mare utilitate în acest scop. leziuni obstreticale la nastere. 3. În tarile dezvoltate. N – numarul nascutilor vii. este însa necesara estimarea populatiei dupa starea civila.Pe acelasi plan de importanta se situeaza analiza mortalitatii pe cauze de decese. mortalitatea infantila este foarte ridicata. iarna. M0 – decesele sub un an. ale mediului ambiant trebuiesc luate în considerare tinând seama de impactul acestor factori asupra sanatatii si mortalitatii. analiza mortalitatii urmeaza sa se faca foarte detaliat. noxe ale graviditatii si nasterilor. Decesele exogene se explica prin cauze exterioare: accidente. cât si pentru mortalitatea infantila. mortalitatea este diferentiala pentru populatia urbana si cea rurala. Tranzitia demografică. totusi. Întrucât scaderea morbiditatii. Prima modalitate este analiza mortalitatii dupa sex si vârsta. analiza mortalitatii ocupationale si profesionale. Mortalitatea unei populatii variaza considerabil în functie de o serie de caracteristici. Metode cunoscute din statistica pot fi puse în aplicare în vederea evidentierii caracterului sezonier al mortalitatii.

În general. schematic se pot distinge: mobilitatea spatiala (teritoriala sau geografica).totalitate deplasarilor. pe distante mai mari sau mai mici însotite sau nu de schimbarea definitiva (permanenta) a domiciliului legal sau obisnuit.registrele permanente de populatie.migratia interna – totalitatea deplasarilor. Prin extindere. fiecare persoana are o anumita situatie. În raport cu participarea la migratie. . de calitatea datelor respective. însotite de schimbare definitiva (permanenta) a domiciliului. numarul persoanelor nascute în alte localitati si recenzate la recensamant în localitatea domiciliului actual. comune (inclusiv comune suburbane). sursele de date asupra migratiei sunt : . migratia poate fi: . C. Descrierea si analiza migratiei depind de sursele de informatii privind persoanele migrante. dupa o perioada de sedere în localitatea de destinatie. . În aceasta notiune intra deplasarile turistilor. de volumul caracteristicilor înregistrate si. judete. Populatia neimigranta. Migratia determinata cu acst prilej este de tipul “duratei vietii”. inclusiv a celor însotite de schimbarea definitiva a domiciliului. ale persoanelor dintr-o localitate în alta.migratia internationala (externa) . Populatia imigranta în interiorul tari . ale lucratorilor sezonieri. într-o perioada de timp data. O forma speciala a migratiei este : .migratia de intoarcere – migratie cuprinzand persoanele migrante care. În mod corespunzator.recensamintele populatiei. combinate cu altele. Populatia imigranta din afara tarii (prin imigratie externa). . deoarece nu se cunosc persoanele care au migrat din 9 . intre unitatile teritorial -administrative . În raport cu granitele oficiale ale unei tari. s-au determinat pentru fiecare unitate administrativ-teritoriala numarul persoanelor din localitatea respectiva. În felul acesta. B. s-au identificat miscarea interjudeteana. desigur. Pe baza prelucrarii acestor caracteristici. miscarea dintre urban si rural. ale navetistilor. perioada stabilirii în localitatea recenzata. . în urmatoarele categorii : A.Mobilitatea populatiei este procesul prin care persoanele îsi schimba statutul rezidential. mobilitatea profesionala si mobilitatea sociala. între doua unitati administrativ-teritoriale bine definite.. între doua tari.anchetele asupra gospodariilor. Statutul migrational sau de mobilitate este definit pe baza clasificarii datelor recensamântului populatiei. oras (inclusiv municipii). se poate aplica si la schimbarea statutului matrimonial – trecerea de la o stare civila la alta -. la schimbarea statutului educational etc. Mobilitatea spatiala a populatiei este procesul care cuprinde suma deplasarilor populatiei în spatiu. insotite de schimbarea definitiva (permanenta)a domiciliului obisnuit in cadrul unei tari. determinate de cauze variate. Curent (flux) migrator sau de migratie – migratie care cuprinde un grup de persoane migrante avand o localitate de origine (plecare) comuna si o localitate de destinatie (sosire) comuna. se întorc în localitatea de origine. însotita de schimbarea domiciliului obisnuit. Sursa cea mai completa este recensamântul populatiei.alte surse. Migratia populatiei este o forma a mobilitatii spatiale sau geografice a populatiei. profesional sau social prin trecerea la alt statut.

dar care între timp au decedat etc. în timp ce în migratia internationala predomina barbatii. nivelul de instruire. ocupatia. nivelul de instruire (ultima scoala absolvita). Cei mai generali indici sunt :Rata de migrare : m = populatia medie . Tranzitia demografică. Ajungem la notiunea de migratie selectiva. I P M × k în P care m este rata de migrare. de aceea. c) Starea civila este de asemenea o caracteristica selectiva. P– Acest indice masoara intensitatea migratiei de 1000 locuitori. k–constanta. Pentru descrierea si analiza migratiei interne se folosesc rate statistice uzuale si probabilitati. Rata de imigrare : mi = × k în care I reprezinta numarul sosirilor sau intrarilor (imigrarilor). Rata de emigrare : me = (emigrarilor) E ×k P în care E reprezinta numarul plecarilor sau iesirilor Persoanele migrante se deosebesc de persoanele nemigrante. deoarece in cea mai mare masura motivatia migratiei actuale este economica. data nasterii. factorii psihologici si factorii politici (încurajarea migratiei sau dirijarea fluxurilor migratorii). unitatea social-economica. Analiza migratiei dupa aceste caracteristici duce la formularea unor “legi” ale migratiei. Migratia selectiva sau selectia migratorie este procesul de autoselectie a persoanelor migrante in conformitate cu diferite caracteristici sociale. starea civila. b) Varsta este foarte importanta în migratie: atat în migratia interna. nu se cunoaste numarul migratiilor pentru fiecare persoana. persoanele migrante. femeile predomina în migratia pe distante mai mici.localitatea de origine si apoi s-au reîntors. Statistica curenta a migratiei se bazeaza pe “Buletinul statistic pentru schimbarea domiciliului”. d) Nivelul de instruire si ocupatia reprezinta caraceristici selective. Aceasta constatare are caracterul unei adevarate legitati sociologice. 10 . cât si în cea internationala predomina persoanele tinere. ocupatia. “Buletinul statistic pentru schimbarea domiciliului” cuprinde un mare numar de caracteristici pentru persoanele migrante cu schimbarea definitiva a domiciliului: sexul. populatia migranta nu poate fi considerata un esantion al populatiei nationale. a) Sexul este o prima caracteristica selectiva. stare civila (statutul familial). numarul copiilor sub 14 ani care schimba domiciliul. Principalele sunt: sex. sursa principala de existenta. vârsta.

cu natalitate si mortalitate avand niveluri joase”. se subintelege ca natalitatea a ajuns la un nivel scazut. caracterizat printr-o scadere importanta a mortalitatii si natalitatii.Tranzitia demografica cuprinde de fapt trei tranzitii. se pune in termenii urmatori: Care este durata totala a tranzitiei demografice? . iar atunci cand se spune despre o tara ca populatia are o tranzitie incheiata. Ca proces de durata si de amploare. a inceput in a doua jumatate a secolului al XVIII-lea. considera revolutia demografica sinonima cu tranzitia demografica si defineste tranzitia demografica ca “situatia unei populatii in care natalitatea si mortalitatea . la regimul demografic modern. avand in vedere natalitatea. au parasit nivelurile lor traditionale pentru a se indrepta spre niveluri joase. cu un decalaj in timp. c)tranzitia excedentului natural de la vechiul echilibru la noul echilibru. S-a mai constatat ca o data cu tranzitia demografica are loc si o tranzitie a modelului ratelor de activitate a populatiei active si o tranzitie a mobilitatii populatiei. Populatia dupa caracteristici socio-economice. In limbaj demografic. ca rezultat al jocului lor: a)tranzitia mortalitatii de la nivelurile ridicate la nivelurile scazute. De aceea se considera ca tranzitia demogrfica este mai putin un “model” si este mai ales un “tip”(pattern).Pe fondul progresului economic general. Mortalitatea populatiei s-a incris prima pe o curba descendenta. Tranzitia demografica face ca populatiile sa treaca de la regimul demografic vechi. care reprezinta o statistica a evolutiei natalitatii si mortalitatii populatiei intr-o perioada lunga de timp. De obicei. regimul modern. Decalajul exprimat in ani variaza de la o tara la alta. Care este viteza cu care se produce scaderea mortalitatii si cea a natalitatii? . Tranzitia demografica in cazul tarilor care au cunoscut primele acest proces. sau cel putin unuldintre aceste fenomene. cele mai tarzii fiind tarile din sudul si estul Europei. Factorul timp. Norvegia. Tranzitia demografica s-a produs concomitent sau a fost precedata de o serie de tranzitii pe plan economic. scaderii mortalitatii i s-a asociat. Care este decalajul de timp care separa tranzitia demografica din diferitele tari din Europa? Tranzitia demografica a avut loc intai in tarile din nordul europei(Suedia. Scaderea nuptialitatii. Danemarca). social etc. tranzitia demografica are printre consecintele sale. Demograful francez Roland Pressat. o tranzitie in ce priveste structura pe varste a populatiei. asociate cu fertilitatea dirijata si cu folosirea mijloacelor moderne de combatere a mortalitatii. o miscare similara a natalitatii(fertilitatii) populatiei. 11 . inceput in secolul al XVIII-lea. sociali si de alta natura. b)tranzitia natalitatii de la nivelurile ridicate la nivelurile scazute. si a generat o serie de consecinte. 4. in majoritatea cazurilor.: Care este intervalul de timp care separa scaderea natalitatii si scaderea mortalitatii? . de cea mai mare importanta in tranzitia demografica. tranzitia natalitatii. Strict demografic. fenomenul dovedindu-se mai sensibil decat natalitatea la actiunea factorilor asociati modernizarii societatii. Resurse umane. Finlanda. prin tranzitie se subintelege. fiind cauza imbatranirii demografice a acesteia. caracterizat prin niveluri inalte ale natalitatii si mortalitatii. Procesul de modernizare a societatii nu a influentat insa numai natalitatea si mortalitatea. observat intr-un numar mare de populatii. tranzitia demografica a fost determinata de o serie de cauze.Louis Henry in editia a doua a Dictionarului demografic multilingv a definit acest proces astfel: ”Tranzitia demografica sau revolutia demografica este un proces evolutiv. apoi in tarile din occidentul Europei. denumita “mobility revolution”. mortalitatea si excedentul natural. cresterea divortialitatii si a mobilitatii spatiale sunt si ele consecinte ale factorilor economici. tranzitia incepe cu scaderea mortalitatii.

unde si cum trebuie actionat pentru realizarea obiectivelor strategice. omul este subiect. • Pregatirea psihologica a personalului va avea aceeasi pondere cu pregatirea de specialitate.difera mostenirea genetica. Organizatiile trebuie sa aiba capacitatea de a castiga serviciile oamenilor.Resursele umane reprezinta cea mai costisitoare si cea mai sigura investitie pe care societatea si organizatiile le pot face. Problematica gestiunii resurselor umane si a culturii de intreprindere este astazi in prim plan. influentele sociale. 6.Demografia a subliniat ca resursele umane sunt limitate si de aceea politicile de crestere a populatiei si de implementare a lor sunt foarte importante. cand. acestia stiu ce. de economie in general si de management in special. oamenii 12 . factorii biologici.Oamenii reprezinta resursa principala a organizatiei. oamenii prezinta o rezistenta deosebit de mare la tendinta de schimbare. Mileniul trei pune deja in act numeroase modificari ale managementului resurselor umane: • Personalului angajat in activitati de executie i se cere tot mai frecvent. incercarile de mnipulare se rasfrang impotriva organizatiei care adopta aceasta metoda de conducere. Resursele umane au potential inepuizabil de crestere si de evolutie. oamenii dovedesc o nebanuita adaptabilitate la schimbarea propriu-zisa.Potentialul uman nu este acelasi pentru fiecare individ.Ca urmare apare ca fundamentala folosirea eficienta a resurselor umane dezvoltata de stiinta despre populatie. modulizarea si standardizarea produselor si serviciilor conduc la dobandirea unui statut profesional superior pentru angajat.Oamenii sunt autonomi si liberi. • Pentru manageri.Din spirit de conservare. 2. functiile ei fiind modelate dupa caracteristicile acestora din urma. sa isi asume raspunderea pentru calitatea produselor si serviciilor realizate si sa se asocieze procedurii de adoptare a deciziilor manageriale. 5. 9. planificarea strategica devine activitate prioritara.Deciziile manageriale din domeniul resurselor umane trebuie adaptate personalitatii si gradului de pregatire a salariatilor. posturile de lucru vor fi adaptate calificarilor si competentelor individului. 4. etc. Aceste aspecte privind viitorul resurselor umane au condus la importante modificari manageriale: • Organizatia este conceputa ca un sistem cu marimi de intrare si marimi de iesire. obiect si scop al diferitelor activitati.Omul este creator si consumator de resurse umane. de a le dezvolta aptitudinile si abilitatile. 3. • Organizatiile sindicale vor adopta decizii majore. Deciziile manageriale in domeniul personalului trebuie adoptate cu respectarea demnitatii umane. • Rolul consiliilor de administratie creste. tipizarea. 7. indiferent de pozitia pe care subordonatul o ocupa in cadrul organizatiei. • Deciziile manageriale se descentralizeaza. pe de alta parte. • Mecanizarea. educationale.Oamenii trebuie ajutati sa faca fata schimbarii si incurajati in efortul lor de a participa creativ la proces. Specialistii in managementul resurselor umane considera ca fondul de resurse umane al oricarei organizatii are urmatoarele particularitati: 1. 8. automatizarea si informatizarea proceselor tehnologice.Pregatirea de specialitate revine centrelor de perfectionare ale companiilor si unor structuri de perfectionare si formare in cadrul universitatilor. • Tehnicile de planificare devin din ce in ce mai cuprinzatoare. culturale.In societate. • Pentru valorificarea potentialului uman.

sarcinile si activitatile cerute pentru realizarea produselor si serviciilor propuse de managerii firmei. prin analogie cu stocul de capital. prin insumarea numarului de ani de scoala al fiecarei persoane si un stoc ponderat. -starea de confort profesional. Astfel a fost lichidat analfabetismul si s-a modificat repartitia populatiei dupa gradul de instruire. de gradul de tehnologizare si de gradul general de pregatire a populatiei active. Pe baza stocului de invatamant se determina durata medie de scolarizare a populatiei. de obiectivele organizatiei. profesionale si sociale.In evolutia sa. 10.Se poate determina stocul brut de invatamant al unei populatii. c)deservirea. Populatia rurala este totalitatea persoanelor care au domiciliul stabil in localitatile de tip rural. stocul de invatamant de care dispune. b)concentrarea si densitatea ridicata a fonduluib construit. -structura atitudinala. echiparea diferentiata si complexa.Caracteristicile subsistemului resurselor umane al organizatiei sunt de natura: a)cantitativa-structura sociologica: -structura pe profesii. proiectarii. Studiul demografic al populatiei dupa caracteristici educationale are in vedere doua aspecte: a) populatia totala si populatia activa dupa nivelul de instruire. construirii si asigurarii functionarii subsistemului resurselor umane. Conceperea subsistemului resurselor umane este conditionata de cerintele pietei. mai general. categorii sociologice. in care anii de invatamant de grad mai inalt se pondereaza pentru a se tine seama de diferenta de calitate. Subsistemele tehnice pun in fata subsistemului resurselor umane obiectivele. impartind stocul de invatamant la numarul populatiei. etc. b)calitativa-performantele individuale si de grup: -mobilitatea angajatilor. populatia Romaniei a parcurs procese care i-au schimbat caracteristicile educationale. in primul rand. -costuri generale. definite pe baza de caracteristici demografice.Valorificarea resurselor materiale si financiare depinde de gradul de valorificare a resurselor umane ale organizatiei. b) populatia de varsta scolara. Populatia dupa nivel de instruire Prima si cea mai importanta caracteristica calitativa a unei populatii este nivelul ei de instruire sau. economice. Populatia dupa caracteristici socio-economice. definit astfel:stocul de invatamant al unei tari la un anumit moment este suma anilor de studii care au fost efectuati de intreaga populatie. Populatia dupa mediile de viata urban si rural . in cadrul etapelor de modernizare a societatii romanesti. -structura aptitudinala. Considerarea invatamantului ca factor al cresterii economice. Aceste doua populatii sunt. economice. Mediul urban cuprinde orasele si populatia lor si este mediul social care are ca factori: a)concentrarea populatiei.trebuie tratati decent si cu condescendenta. sub forma de capital uman sau intelectual. urbanistice. Resursele umane trebuie sa fie astfel selectate si organizate incat sa fie conforme cu tintele organizatiei.Populatia urbana cuprinde persoanele care au domiciliul stabil in localitatile de tip urban. -structura pe grade de pregatire si calificare. de strategia de dezvoltare adoptata. Analiza unei organizatii ca sistem pune in evidenta functiile productive si functia de personal cu subsistemul resurselor umane. d)o anumita structura si zonificare 13 . a dus la crearea notiunii de stoc de invatamant. aflata in procesul de invatamant. Aceste caracteristici determina succesiunea logica a conceperii.

populatia activa disponibila egala cu oferta de mana de lucru sau cu populatia care cauta un loc de munca cuprinde totalul persoanelor care doresc sa aiba un loc de munca. nivelul de instruire.functionala a localitatii urbane. ca producatoare si consumatoare.Populatia totala pune la dispozitia economiei nationale o parte care sa indeplineasca anumite conditii in vederea ocuparii locurilor de munca cum ar fi: varsta . preponderent neagricola. iar populatia activa este acea parte a populatiei care este producatoare. etc.Descrierea si analiza mediului urban si rural se fac cu ajutorul unei serii de indici. 14 . invatamantul.La randul sau. secundar si tertiar. serviciile. Sectorul primar cuprinde agricultura si silvicultura. sanatatea. e)populatia este angajata intr-o activitate productiva. transporturile .Habitatul rural sau satul este un sistem economico-geografic in care ocupatia populatiei este preponderent agricola.Impotanta este si repartizarea populatiei active(ocupate) pe cele trei sectoare: primar. Populatia totala este consumatoare a bunurilor produse in economie. numarul populatiei.Potrivit metodologiei din tara noastra. Tendinta caracteristica ultimelor decenii este urbanizarea. cu fenomene ca explozia urbana si concentrarea urbana.In raport cu societatea. populatia apare intr-o dubla ipostaza. economia nationala formuleaza cereri precise de forta de munca pentru locurile de munca respective. indiferent daca dorinta lor este satisfacuta sau nu. cu sistemul economic. avand anumite caracteristici privind dimensiunea. in timp ce populatia ocupata este o categorie care se calculeaza pentru fiecare an. In general. sectorul secundar include industria si constructiile iar sectorul tertiar cuprinde comertul.Populatia activa este populatia care are un loc de munca. Populatia in raport cu sistemul economic . inzestrarea edilitara. Progresul unei economiinationale inseamna scaderea populatiei ocupate in sectorul primar si cresterea celei ocupate in secundar si in tertiar. populatia activa se determina numai cu prilejul recensamintelor populatiei .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful