Ariile suprafeţelor plane

1. Calculaţi aria subgraficului funcţiei f :

2x
x3 − x + 2  π
a) f : [ 0, 1] → », f ( x ) = ; b) f 0,  → », f ( x ) = e π ⋅ sin x ; c) f : 0, e 2 − 1  → », f ( x ) = ln x 2 + 1 ; d)
x +1  2  

(
f : [ 0, 1] → », f ( x ) = x 2 − x + 1 ; e) f : e, e 2  → », f ( x ) = x ln 2 x + 1 ; f) f : [ −2, 2] → », f ( x ) = max x2 − x − 2, − x 2 − x ;
  )
 x − 1, x ∈ [1, 2 ) ex −1
g) f : [1, 3] → », f ( x ) =  ; h) f : [ −1, 1] → », f ( x ) = x .
3 − x, x ∈ [ 2, 3] e +1
2. Calculaţi aria suprafeţei delimitată de curbele:
a) f ( x ) = 3 x , g ( x ) = x, x ∈ [ 0, 1] b) f ( x ) = x + 1, g ( x ) = 3, x ∈ [ −1, 4] c) y = x 2 , y = −5 x + 4
d) y = x 2 + 6 x, y = − x 2 − 4 e) y = x 2 − 1 , y = 4 f) y 2 = 4 x, y = x

x2 8
g) y 2 = 8 x, y = x 2 h) y = , y= 2 i) y = ln 2 x, y = − ln x
4 x +4
4
j) 3 y + x2 − 8x + 7 = 0, y + 1 −
x −3
=0 ( )
k) f ( x ) = x ⋅ arctgx, g ( x ) = ln 1 + x2 , x ∈[0, 1] l) y = x 2 − 1, y = x 1 − x

m) y = x 2 , y = 2 − x n) y 2 = 4 − 2 x, x + y = 2 o) x = 4 y 2 , x + 12 y + 5 = 0
27 1
p) y = x 2 , y 2 = 8 x ; q) y = 2 , y = x2 r) x 2 + y 2 = 16, y 2 = 6 x
x +9 6
2 y2
s) y = ( x − 1) , x 2 − =1 ş) x 2 + y 2 = 2 x , y 2 = x t) x 2 + y 2 = 4, x 2 − 2 y 2 = 1
2
3x 2 − 1 3x 2 + 1
ţ) f ( x ) = , g ( x) = , x ∈ [ 0, 2]
x3 − x + 2 x3 + x + 2
3. Să se calculeze aria suprafeţei cuprinsă între cercul de ecuaţie x 2 + y 2 = 9 şi dreptele x = −1, x = 2 .
x2 y2
4. Să se calculeze aria suprafeţei cuprinsă între elipsa de ecuaţie + = 1 şi dreptele x = −2, x = 1 .
9 4
5. Fie parabola de ecuaţie y 2 = 6 x . Determinaţi aria suprafeţei mărginită de parabolă, axa Oy şi dreapta x = 4 .
x2
6. Dreapta y = 2 − x împarte interiorul elipsei de ecuaţie + y 2 = 1 în două regiuni. Aflaţi aria fiecărei regiuni.
4
 x −1 ⋅ x −1
 , x < 2, x ≠ 1
 x −1

7. Fie f : » → », f ( x ) = 0, x =1 . Calculaţi aria suprafeţei cuprinsă între graficul funcţiei, axa Ox
3 − x, x≥2


şi dreptele x = −1, x = 3 .
− x −1
8. Fie f : » → », f ( x ) = ( x + 1) ⋅ e . Determinaţi aria mulţimii cuprinsă între graficul funcţiei, axele de
coordonate şi dreapta x = 2 .
2
 2 x −1
9. Fie f : D → », f ( x ) = ln   .
 x+2 
a) Determinaţi domeniul maxim de definiţie al funcţiei;
b) Determinaţi aria suprafeţei cuprinsă între graficul funcţiei, axa Ox şi dreptele x = 3, x = 4 .
10. Fie f : » → », f ( x ) = x 2 + 2 x + 2 − x . Determinaţi aria mulţimii cuprinsă între graficul funcţiei, asimptota
orizontală şi dreptele x = 0, x = 1 .
 x2
11. Fie f : » − {−1} → », f ( x ) = . Determinaţi aria suprafeţei mărginite de graficul funcţiei, asimptota oblică
x +1
spre +∞ şi dreptele y = 0, y = 2 .
12. Fie f : (0, + ∞) → », f ( x ) = 2 x + ax ln x . Determinaţi a ∈ » astfel încât f ' (1) = 1 şi, în acest caz, calculaţi aria
mulţimii cuprinsă între graficul funcţiei, axa Ox şi dreptele x = 1, x = e .
x2
13. Fie f : » → », f ( x ) = 2
, n ∈ »* . Determinaţi aria mulţimii cuprinsă între graficul funcţiei, axa Ox şi
2
x + (1 − nx )
dreptele x = a, x = b , unde x = a este abscisa punctului de intersecţie al graficulul funcţiei cu asimptota sa iar x = b
este abscisa punctului de extrem al funcţiei..
x2
14. Interiorul cercului de ecuaţie x 2 + y 2 = 8 este despărţit de hiperbola de ecuaţie − y 2 = 1 în trei regiuni.
2
Calculaţi aria fiecărei regiuni.
15. Pentru ce valori ale lui a ∈ » , aria suprafeţei mărginită de curbele y = 3a 2 x 2 + 4ax = 4, y = 0, x = 0, x = 1 este cea
mai mică?
1 1 3
16. Aflaţi a ∈ » pentru care aria suprafeţei mărginită de curbele y = , y = , x = 2, x = a este egală cu ln .
x 3x − 2 2
1
17. Calculaţi aria limitată de curba y = 2 şi:
x +4
a) asimptota sa;
b) asimptota sa şi paralelele duse la Oy prin punctele de inflexiune.
18. Determinaţi a, b ∈ » astfel încât aria domeniului plan cuprins între parabolele de ecuaţii
8
y = x 2 − ax + b, y = − x 2 + ax + b să fie egală cu .
3
19. Să se determine λ ∈ » astfel încât graficul funcţiei f : » → », f ( x ) = x3 − λ x 2 − x + λ şi axa xx ' să delimiteze
două domenii având aceeaşi arie.
20. Să se afle aria domeniului situat în cadranul I, delimitat de prima bisectoare a axelor de coordonate şi de graficele
curbelor de ecuaţii y 2 = 6 x şi 2 x 2 + 3 y 2 − 20 = 0 .
 π
− 4 , x = −1

x t2
21. Fie funcţia f : [ −1, 1] → », f ( x ) =  ∫ dt , x ∈ ( −1, 1) . Să se calculeze aria suprafeţei mărginită de graficul
0 1 − t 2
π
 , x =1
4
funcţiei şi axa Ox.
22. Fie f : » → », f ( x ) = x2 − 1 − x . Determinaţi aria suprafeţei cuprinsă între graficul funcţiei, axa Ox şi dreptele
1 1
x=− , x= .
2 2
 1 
23. Fie f : » − {1} → », f ( x ) = ln  1 +  . Calculaţi aria suprafeţei cuprinsă între graficul funcţiei, axele Ox şi Oy
 x − 1 

1
şi dreapta x = .
2
x ( x − 1)
24. Fie f : D → », f ( x ) = .
x +1
a) Determinaţi domeniul maxim de definiţie al funcţiei;
b) Determinaţi aria suprafeţei cuprinsă între graficul funcţiei, asimptota oblică şi dreptele x = 2, x = 3 .
 ax 2 + bx + c
25. Fie f : » − {1} → », f ( x ) = , a, b, c ∈ », b 2 − 4ac = 14 . Ştim că tangentele la graficul funcţiei duse în
x −1
punctele de intersecţie cu axa Ox trec prin punctul M ( 4, 8 ) .
a) determinaţi valorile a, b, c ;
b) determinaţi ariile suprafeţelor mărginite de asimptotele graficului şi tangentele la grafic duse prin punctele de
intersecţie ale axei Ox cu Gf respectiv la axele Ox, Oy şi grafic.
2 ( x − 2)
26. Fie f : ( 0, + ∞ ) → », f ( x ) = − ln x .
x +1
a) demonstraţi că f ( x ) ≤ 0, ∀x ∈ [1, + ∞ ) ;
b) determinaţi aria mulţimii {( x, y ) /1 ≤ x ≤ e, f ( x ) ≤ y ≤ 0} .
27. Fie f : [ 0, 1] → », f ( x ) = x n , n ∈ », n ≥ 2 şi fie t ∈ [ 0, 1] . Prin punctul D ( t , f ( t ) ) se duce o paralelă la axa Ox
care determină două suprafeţe de arii S1 , S2 . Determinaţi valoarea lui t pentru care suma S1 + S2 este minimă.

28. Fie f : » → », f ( x ) = 1 − x2 . Notăm cu S aria suprafeţei cuprinsă între graficul funcţiei şi axa Ox.
a) determinaţi a ∈ ( −1, 1) astfel încât dreapta x = a să împartă S în două suprafeţe de arii egale;
b) determinaţi b ∈ ( 0, 1) astfel încât dreapta y = b să împartă S în două suprafeţe de arii egale.
29. Fie f : » → », f ( x ) = x2 + 3 . Calculaţi aria suprafeţei cuprinse între graficul funcţiei, tangenta la grafic în punctul
de abscisă 2 şi dreptele x = 0, x = 2 .
30. Fie f : » → », f ( x ) = 2 x2 . Calculaţi aria suprafeţei cuprinse între graficul funcţiei, axa Ox, tangenta la grafic în
punctul de abscisă 2 şi dreptele x = 0, x = 2 .
x 2 + ax + b
31. Fie funcţia f : » − {1} → », f ( x ) = , a, b ∈ » .
x −1
a) determinaţi a, b ∈ » astfel încât funcţia f să admită un extrem egal cu 1 în punctul de abscisă 0;
b) calculaţi aria suprafeţei limitată de graficul funcţiei, axa Ox şi dreptele x = 2, x = 4 .
x−2
32. Fie f : » → », f ( x ) = . Graficul funcţiei intersectează axele Ox şi Oy respectiv în punctele A şi B.
1 + x2
Calculaţi aria suprafeţei cuprinse între graficul funcţiei şi dreapta AB.
( )
33. Fie f : » → », f ( x ) = x 1 + e− x . Calculaţi aria suprafeţei limitate de graficul funcţiei, dreapta y = x şi dreapta
x =1.