CURS 1 BAZELE PSIHODIAGNOSTICULUI Psihodiagnosticul e legat de cunoastere.

Cunoasterea este o categorie conceptuala care trateaza doua aspecte: - relatia generica subiect-obiect (relatia psihologiei). - Modelele generale ale asimilarii si reconstructiei imformational a lumii de catre subiect. Din punct de vedere psihologic cunoastere-cognitie-… Cunoasterea este de doua feluri: a) stiintifica- capacitatea la care a ajuns cunoasterea in anumit domeniu: se include in epistomologie. b) - empirica: este studiata de geogiologie Diagnosticul este actiunea de identificare a unor manifestari psihice pornind de la unele detalii caracteristice lor. Manifestarile psihice sunt procese psihice, fenomene si configuratii de tipul trasaturi, insusiri sau factori de personalitate in: psihodiagnostic aceste manifestari sunt incluse in doua dimensiuni importante: manifestarea de tip stare si manifestari de tip trasatura. Fenomenele psihice sunt dependente de cadrul lor de desfasurare, predominant constient. Aceasta cunoastere este o unire a sezonului cu logical si al teoreticului cu empirical. Psihodiagnosticul este actul cognitive, sintetic rezultat prin analiza unor manifestari psihologice si reconstruire logica a structurii personalitatii care le-a generat. Personalitatea poate fi armonie dar si dizarminiea. Rezultatul acestei sinteze este exprimat intr-un cod. Acesta expresie codata conceptual poate fi: 1. profilul personalitatii (configuratii de trasaturi, de insusiri sau factori). 2. file descriptive de pshodiagnostic. 3. fese de testare: se sintetizeaza in 3 aspecte: - buletinul de analize psihologice - referatul psihologic - raportul psihologic ultimele 2 tin de tipul de prestatie al psihologului. Prestatiile psihologului sunt: -consultati de psihologie - investgatii de psihologie - expertise psihologice…tate cele 3 au valoare pragmatica. Acestea converg catre realizarea unui plan pragmatic si prognostic: - de ordin instructive-educativ - de ordin meliorativ - de ordin therapeutic. Psihodiagnosticul este o disciplina procedurala care merge catre o tehnica, o tehnologie, dar si o formula de interventie in derulerile de faze specifice unui process psihologic. Todeauna psihodiagnosticul este rezultatul direct al psihodiagnozei. Gnoza este o activitate camplexa de investigatii, ce presupune identificarea unor particularitati specifice ale personalitatii prin intermediul a doua modalitati de imbinare a unor imformatii furnizate de: - metoda observatiei

1

altor informatii furnizate de tehnicile psihologice ( anamneza, chestionarul, ancheta, experimental). Psihodiagnostticul este un act pragmatic cu rol socio-uman util; e implicat in stabilirea mijloacelor cele mai adecvate legate de aspectul educativ therapeutic; psihologia nonstatistica se numeste psihologie clinica iar diagnoza cere nu e verificata prin statistica se numeste dianoza clinica. Fenomene teoretice. B F

-

PD BIO CG

PSH

B- behaviorism F- fenomenologie PHS- psihanaliza BIO- modelul stiintelor naturale:entologie(stiinta cre se ocupa cu studiul comportamentelor de baza) CG- cogniticism. Dianosticul clinic stabileste abateri ale parametrilor psihici in functie de spacificul echilibrului psihic uman. Echilibrul este elemental de start de unde se pornestre adaptarea. Adptarea presupune restabilirea pe plan superior al unui echilibru modificat anterior echivaland cu e reechilibrare superioara. Avem mai multe forme de psihodiagnostic: 1. psihodiagnosticul instructive-educativ presupune depistarea caracteristicilor personalitatii la un moment dat, fiind destinat instruirii si educarii optime. 2. psihodiagnosticul de orientare si consiliere scolara realizeaza balanta potentialelor psihologice reale si a celor virtual posibile in vederea valorificarii optime din punct de vedere sociouman. 3. psihodiagnosticul diferential se ocupa de diferentele psihice ( insusiri sau grupe de insusiri psihocomportamentale dupa care se deosebesc indivizii, cuplurile, microgrupurile, categoriile si marile colectivitati; deosebirile sunt calitative si cantitative: ele prevad: graduatii, nivele, configurati …fiind stabilte in raport cu un model de referinta al personalitatii.Aceste diferente stau la baza psihodiagnosticului diferentiat,rezultatul compararii datelor obtinute cu cele ale

2

unei modele de referinte care in cadrul psihodiagnosticului se numeste barem sau date tip si sunt implicate in elaborarea sistemului de psihodiagnoza. Nici un psihodiagnostic nu este valabil daca nu este etiologic. Etiologia reprezinta o conditie dintre pause si devenire. Psihodiagnosticul etiologic indica factorii cauzali si de decizie: este singurul care conduce la un prognostic si la un plan corectiv reconstructive. Obiectul real al psihodiagnosticului este ….concret. O.C. PSIHOLOGIA CONDUITEI

VI PSH

COMPORT B

Asociatiile reprezinta doua treimi din modul de functionare a psihicului: restul il reprezinta operatiile ; asociatiile pot fi : in timp/spatiu, asemanare/contrast, configuratie/cauzalitate. Operatiile compun o actiune mentala ; pot fi : identitate, negare, reciprocitate, complementaritate ; sunt reversibile au un segment orientativ si unul executiv . Comportamentul reprezinta suma manifestarilor externe . Conduita reprezinta viata mentala launtrica . Procese psihice – manifestatii ale conduitelor specializate ( receptare , prelucrare informationala si modul de realizare finala ) au ca mod de realizare subiectiva o traire si un produs = imaginatie. Stil - ansamblu de scheme de permanenta in baza caruia individul rationeaza in directie adaptiva. Reflectarea reprezinta capacitatea de a avea imagini. Orientarea – priveste SPP ; itinerariul , o tinta ; trasaturile pot fi : cardinale, centrale, facultative. Rezonanta subiectiva reprezinta raportul dintre constient si incostient acesta este dat de specificul uitari subiective. DENUMIRE PLAN ENERGIA NIVELE PSIHOLOGIC RAPORTULUI CONSTIENTINCONSTIENT PER EGO -perceptia de sine -imeginea de sine -constiinta de sine/lume ORIENTAR E RAPORTUL IN PLAN TEMPORAL Present actual DESCRIEREA REALIZARII MODELELOR DE PERONALITATE -trasaturi -configuratie -profile

VIZAREA CENTRICA PRIN INDENTIFICAREA CONDUITEI PROIECTIVE -relatii existentiale -identificarea prin predictia “a fi”(asta sunt/este)

3

Toate aceste 5 directii au in vedere omul concret. nivel.spontaneitate euristica. Evaluarea reprezinta ceea ce echilibreaza o cerere si o oferta: rezolva o problema de ordin adaptive. tip de posihologie. prezentul si viitorul. pot fi: simulate. Expresia este o manifestare centrifuga de ordin instrumental a psihodinamicii persoanei. Psihodiagnosticul a pornit de la analiza unor activitati productive ce reprezinta o sursa fertile de informare. -relatia de prezentarereprezentare -identificarea proiectiva prin predictia “a face”. Comportamentul reprezinta segmental extern. interpretari personale. Scopul acesteia este ameliorarea si optimizarea manifestarilor psihologice. OMUL CONCRET CONDUITA PSIHAN BEHAV 4 . Actualul proiectat in viitor Actualul ingloband proiectiv trecutul.efector. Elementl diferential reprezinta un grad. categorie comparative. paihanaliza. Nu exista nici o productie umana care san u poata servi ca material pentru psihodiagnostic.SOA PROPRIUM NA STIL -stima de sine -constiinta imperativa -constiinta optativa -reglaj defensive prin: -scheme functinale de permanenta -optiuni fundamentale -atitudini . cognitivismul. pot fi folosite strategic sau conventional in functie de situatie. In psihologie totul este comportament. Exista 5 directii teoretice importante: behaviorismul. inclusive cel verbal. Manifestarea este o expresie concreta a unor elaborari la nivel intern. -insusiri -atribute(status. ce intra in executie. Scopul unui studio este evaluarea psihologica. -maniere … optinale si de aparare -manifestari creative -Relatii patrimoniale -identificarea proiectiva prin predictitia de “a servi”. nu are corelatie inverse. fenomenologie si cercetarile biologice. CURS 2 Activitatea psihica nu se poate investiga direct. retinute.aceste reprezinta o valabilitate de aspect a instrumentelor psihodiagnostice. Se studiaza de asemenea redundanta semnificativa. comentarii facute de subiect. Expresiile manifestarilor sunt variabile psihologice. iar acestea intereseaza psihodiagnosticul. rol) -factori -superfactori -constructi personale si cadente …tematice. Ea este abordabila indirect prin manifestarile sale. Multe instrumente psihodiagnostice sunt considerate ateoretice. Psihodiagnoza este veriga de legatura intre teorie si practica.

iar diferentele intre indivizi se numesc determinanti primary ai comportamentului. 5. implica identificarea dimensiunilor personalitatii: stabilirea celor definitorii pt o anumita perioada de timp: aspectele de ordin calitativ trebuie descries stiintific. Din domeniul nomotetic are in vedere standardele de referinta. idios-principiu specific. liniare) si probabilistice. Exista in aceste legitati posibilitatea de a descoperi principi cauzuale (psihologia este o stiinta cauzala. detaliile. exploreaza nuantele. foloseste cu precadere experimental de laborator. 2. fiecare individ e presupus a fi unic. 5 . favorizeaza metodele deschise nestructurate. explicatii cauzale prezentate intr-o m aniera analitica. In psihodiagnostic variabilele se impart in: 1. pt aspectele de ordin calitativ recurge la exemplificari a unor cazuri: legitatile descoperite au o baza stastica si sunt de doua feluri:educative (univoce. pe baza acestor imformatii se pot realize generalizari si asupra unei populatii neinvestigate. A aparut astfel si psihologia idiotetica. studii longitudinale pe o perioada indelungata 2. dar si interpretativa). evaluarea dezvoltari personalitatii trebuie construita pe un fundal nomotetic. variabile stari(transformari) -pt ca aspectele de ordin theoretic sunt grupate 2. Stiintele nomotetice se refera la posibilitatea de a formula legitati prin stadiul unui numerar foarte mare de cazuri. Concluzii: Trebuiesc admise unele limite la studiul personalitatii. bazandu-se pe analize statistice (orientarea behaviorista) II. iar idios=idee) se bazeaza pe analiza de cazuri unice si poate fi apta de a realize inferente doar asupra unor fenomene dintr-o categorie limitata din care face parte respectivul caz. e urmarita cuantificarea manifestarilor interne si comportamentale 3. acesta poate fi metodologic inregistrarii frecventei unor comportamente. Specific pentru psihologia nomotetica ar fi: 1. Psihodiagnosticul se va raporta pe scopul concret al investigatiilor. 4. adica specificatii individulae. Stiintele ideologice (in limba greaca. Psihologia idiografica se refera la: 1. Directii de abordare a omului I. adica metodele proiective interpretative – fac parte din metodologia descrierii curentului idoneism. 3. intre cele 2 apare o circularitate cauzuala(adica o cauza genereaza tot o cauza). variabile trasaturi(factori) pe 2 directii de abordare a omului: a) directia nomotetica b) directia idiografica.Campul teoretic al psihologiei reprezinta o arie atat de vasta incat nu exista doar o singura teorie unificatoare.

al diferentelor interindividuale-nomotetic 2. inconstiente Manifestari externebehav. Abordarea idiografica: 1.M. daca exista efecte determinate de situatie trebuie sa se stabileasca ce relatie este intre performanta si aspectul psihologic investigat. Abordarea monotetica: 1. Wundt-1879 Freud-1904 Stari constiinta M. factori de hazard. sa determine daca raspunsurile date de un individ intr-o situatie de investigatii evalueaza trasaturile sale de personalitate si in ce masura se produc efecte de situatie. 2. Specific pt starile din psihodiagnostic e faptul ca pot fi trecatoare. Scopul acestor teorii ale starilor si trasaturilor este: 1.Din punc de vedere psihodiagnostic o stare psihica este ceea ce este present din punct de vedere psihodinamic la un anumit moment dat. caracteristici ale individului 2. Uneori manifestarile trasaturii au o anumita regularitate predictibila cand e vorba de situatii similare. dezvolta procedee pt evaluarea inductive 3. Teoriile starilor si toeria trasaturilor atesta ca orice manifestare psihologica poate fi evaluate si analizata din cel putin 2 perspective: 1. Watson-1915 Relatia S-R Comportament (V. stabileste adecvarea acestor instrumente pe baza modului in care reactioneaza indivizii. dar in special provocate de stimuli potriviti: aceste stari ar fi unele expresii ale personalitatii.Ev afirma ca personalitatea e expresia cristalizarii unor trasaturi pe fondul unei stari de constientizare. stabileste adecvarea acestor procedee tinand cont de modul in care variaza manifestarile la nivelul aceluias individ. caracteristici ale situatiei 3.IM. Criteriu Perspective Debut Obiect Manifestari internepsihan. Trasatura reprezinta o tentative relative stabile a unui individ exprimabila in componenta prntr-un mod de a reactiona. al diferentelor interindividuale (schimbarile care au loc in fiecare individ). Atunci cand evaluam asemenea aspecte avem in vedere: 1.) Manifestari exteriorizabile= conduite P. presupune dezvoltarea insrumentelor pt evaluarea lor deductive 3. pune in vedere ansamblul de trasaturi 2.Janet-1912 -1932 Conduite simple si complexe Omul concret Rogers-1915 Maslow Sinele optiune Autoactualizare 6 . Relatia dintre stari si trasaturi: H. este mai mult folosita pt un comportament specific 2.

Matodologii Introspectie Asociatii libere Finalitati Descriptive Explicative Terapeutica

Observatia Experimental Holism metodologic Determinare Legi cauzale Dirijarea/ameliorare a comportamentului

Dezvoltare ulterioara

Introspectie Neobehaviorism Experimentala (Tolman) (Binet) neoxa

Observatie Experiment Met.clinica psihanalitica si microsociologica Descriptiva Explicative Interpretative Meliorativterapeutica Psihologie actionala (Piaget. Vagotski)

Interpretative Indivizualizarea metodelogica proiectiva Dezvoltarea si maturizarea personalitatii. Cultura R.I.P. schimbarea Psihologia transpersonala (Vaughan)

Cursul 3:
FUNDAMENTE TEORETICE:
Legile psihologiei ca stinta sunt legi probalistice-mai rar sunt legi univoce,.cauzale(CH). Psihologia este stiinta care are cele mai multe legi fiind preluate din contributiile mai multor stiinte,care sunt considerate ca fiind de 2 categorii:stiinta fizico-matematica si stiinta naturii. Psihodiagnoza trebuie sa puna in evidenta manifestariile psihice care corespund unor legitati specifice naturii fenomenelor psiho-umane.Ea nu se ocupa de studierea unor fenomene colaterale si nu emite concluzii decat asupra acelor care pot fi baza unor legitati psihologice. Sunt 10 legitati ale psihologiei(dupa Ed.Claperde): -legea trebuintei -legea extensiunii vietii mentale -legea constientizarii -legea anticiparii -legea interesului -legea interesului ...:(nu inteleg) -legea repetitiei similarului -legea talonarii -legea compensatiei -legea autonomiei functionale -legea celui mai mic efort -legea subsistutiei Aceste legitati se refera la manifestari psihice subiective si comportamentale.Actiunea lor ii identificabila ca fiind actiunea unor legi probabilistice (un eveniment cauza conduce la un eveniment ...(nu inteleg)nu in mod automat,ci cu o anumita probabilitate)

7

Din punct de vedere al fundamentelor psihodiagnozei nule exista principii de baza care sunt fundamentul cunoasterii psihologice : 1.ceea ce investigheaza (psihicul uman)reprezinta o modalitate superioara a vietii de relatie . 2.aceste manifestari privesc organisme vi si se afla nemijlocit legate de functionarea unui sistem neuro-umoral. 3.fie au un continut informational si presupun stari energetice reglatorii,pt.ca aceste manifestari dispun de o limita in functionarea lor. 4.aceste manifesteri rezulta progresiv din manifestari stadiale, complexe 5.aceste manifestari abordate psihodiagnostic se supun unor conditionari complexe bio-psiho-sociale. 6.ele implica o convergenta de factori determineli (factori favorizanti si factori de risc ) in baza carora psihologia are legi specifice,aceste legi sunt ireductibile la legitatile care tin de alte laturi ale existentei.

FUNDAMENTE METODOLOGICE
METODA=sistem organizat de concepte,modele,ipotezesi tehnici de lucru ;metoda defineste traiectoria si structura de ordin realizata in conformitate cu un program in functie de care se planifica si regleaza actiunile utile in vederea atingerii unui scop gnostic. Metodele pot fi : 1.de informare,de actiune sau de interventie,de interpretare 2.dupa specificul relatiilor investigate :metode cantitative si calitative 3.dupa caracterul lor pot fi :metode obiective si subiective 4.dupa scopul lor : metode de recoltare a datelor si de prelucrare a lor Fiecare orientare psihologica are din perspectiva psihodiagnozei propria sa metodologie.Metodologiile pot fi obiective sau interpretative.Metodele obiective privesc in special behaviorismul si vizeaza : 1.modelul stintelor naturii care e implicat in psihologie 2.sunt numite metode obiective pt.ca sunt postulate ca fiind relatii cauzale intre stimuli si reactii,studiind ceea de este cuantificabil si masurabil au ca dificultate statularea ipotezelor care trebuie sa fie relevante-si-fertile-interpretarea rezultatelor se refera la manifestari repetabile care trebuie sa fie verificabile studiul acestor fenomene are scopul nu numai de a le identifica si explica ci si scopul de a le dirija sau chiar manipula prezinta defectul ca nu surprind integral bogatia vietii psihice behaviorismul numindu-se de aceea o psihologie fara constiinta,personalitate,vointa fara manifestari exterioare,subiective,finalmente o psihologie fara subiect global. METODELE INTERPRETATIVE vizeaza 5 aspecte : 1.descrierea universului uman in primul rand,iar in al doilea rand si problema pertinentei unei eventuale standardizari ,tipizari de aceea datele psihologice furnizate de acest tip de abordare cuantificare se refera la reprezentativitatea unor afirmatii.

8

2.intai identifica datele si le interpreteaza conform rationamentelor,in special ipotetic. 3.pe baza acestor interpretari se spera sa se ajunga la generalizari sistematice prin rationamente psihodiagnostice logice si analogice 4.totdeauna isi modifica demersurile printr-un anumit grad de participare a psihologiilor.Ele sunt metode cu specialisti psihologi spre deosebire de metodologiile care nu sunt aplicate de psihologi,ci de medici,economisti,profesori 5.intotdeauna presupun modificarea relatiilor dintre subiect si obiect practic intre psihologi si persoana investigata. OBSERVATIE : Metoda de baza este metoda observatiei.Este cea mai veche metoda de psihodiagnoza.Consta in urmarirea intentionata si inregistrarea exacta sistematica a manifestarilor comportamentale ale unui individ. Exista 2 modele ale observatiei stintifice :modelul preluat din stiintele fizice si cel din stintele naturii ce le diferentiaza este cantitatea studiata numita ,, fapt psihic’’ ,,eveniment psihic’’, ,,.situatie psihologica’’. Observatia ca metoda de psihidiagnoza este o conduita specializata ce presupune analiza psihologica a manifestarilor interindividuale. Psihologia ca specialist este intotdeauna o prezenta,o persoana care ,,se implica fara a se implica’’(asa numita implicare controlata). Muchiclli noteaza ca in observatie sunt valabile urmatoarele 3 puncte de reper : 1.psihologul sa fie atent la manifestarile ce le are in vedere si sa invete sa le noteze si descrie intocmai (in conformitate cu sensul lor direct si imediat ,sensul lor real de multe ori aparent).si imediat in protocolul .foaia sau grila de observatie. 2.psihologul trebuie sa sesizeze contextul situational al comportamentelor observate si de aceea unele sesizari psihologice in functie de context ,pt a fi notate rapid pot fi facute chiar si literar. 3.mijlocul cel mai sigur care faciliteaza recoltarea si estimarea rapida a datelor il reprezinta utilizarea adecvata a grilelor de observatie utilizate sistematic. Din punc de vedere al enuntului se inregistreza (nu inteleg)(indici psihologici stabili care sunt relativ constanti si daca sunt si relevanti se definesc ca fiind simptomatic si pot fi :trasaturi fizionomice,parametrii psihologici legati de unii invarianti)si psihologii stabili (definesc variabile psihologice relevante observate,conduite flexibile,variabile ,mobile) CLASIFICARE : Sunt mai multe forme de observatie :Destingem in primul rand observatia actuala in raport cu o alta observatie anterioara,ceea ce permite o analiza comparativa sau constativa : 1.AUTOOBSERVATIA-ea este dependenta de surprinderea particularitatiilor propriului comportament 2.OBSERVATIA DIRECTA-observatorul prezent iar subiectii sunt constienti ca sunt observati

9

PARTICIPARII 5.PASIVA CENTRALA/OBS..OBS.OBS.DIRECTA-se constata si consemneaza fenomenele ce (nu inteleg)cu ajutorul unor mijloace de ivestigatie directa sau cu ajutorul unor aparate care amplifica aceste capacitati in acest context caracteristicile psihologice fundamentale ale observatieinu sunt modificate ci doar amplificate II.OBS.motivatii.teoria lui Ribot-teoria indiferentei analogice 2.se lucreaza in psihodiagnoza cu un observator ascuns.) e de origine fenomenologica.. Atat in cazul observatiei directe.OBS. Obs nu este doar percepere :perceptie+atentie+obs In psihologie sunt mentionate 4 categorii de posibilitatea de acunoaste o alta persoana prin intermediul observatiei : 1.3. care sunt ascunse in oscilatiile de performanta.gradele comparative de complexitate ale conduitelor si comportamentelor aspiratii.Obs este necesara in orice fel de psihodiagnoza.specifica o expresie a manifestarilor generice subiectiv umane.nivele de disponibilitate psihoindividuale. elementele criterice si aspectele particulare prioritare conduita de comunicare si relationare a subiectului efectele exprimarii psihocomportamentale-anterioare modificari psihofiziologice care de asemenea pot aparea in comportament si produsele activitatii subiectului.de exemplu stilurile personale.in functie de obiectiv . INDIRECTA-observatorul este ascuns pt.proceselor si trasaturilor de personalitate care se exprima prin manifestari de conduita sau comportament care rezulta pe baza : a)analiza de continut b)analiza formala care decaleaza : ansamblul conditiilor de mediu si anturajul subiectului ivestigat .SELECTIVA/INTEGRALA CALITATEA OBS :depinde de o serie de factori personali cat si de unele aspecte legate de obiectul si contextul celor observate.cat si indirecte se studiaza atat continutul psihologic cat si forma de manifestare a starilor.similare si complementare.ca este anterioara cunoasterii consistente 4.INDIRECTA-vizeaza caracteristici si trasaturi psihice care pot fi analizate prin exprimarile lor directe in conduita sau in comportamentul direct .teoria interactiunilor interpersonale (.OBS.CONTINUA/DISCONTINUA 6.ca subiectii sa nu fie constienti k sunt observati .Nu mai pot fi observate direct indici de psihologie diferentiala gradele de dezvoltare psihica. I. Exista 2 modalitati de a utiliza direct observatia : .teoria lui Baldwin-atesta ca observatia este pragmatica.cu observator ignorat 4.OBS.teoria lui Blondel-teoria empatiei 3.in functie de tehnicile de care se dispune 10 .cu un observator uitat .considera ca Ego si Alter-Ego se pot cunoaste intrucat sunt fiinte superioare.nivele de dezvoltare.

intr-un mediu restrans Caracterul fundamental al observatiei consta in faptul ca cel care o efectueaza nu intervine in decursul derularii actului comporamental observat.flexibil si rigid)de care e legata competenta specifica a psihodiagnosticianului.sa fie discreta UNII FACTORI CARE INFLUENTEAZA NEGATIV OBSERVATIA : 1) implicarea personala inadecvata in situatiea psihologului in functie de dispozitia sa 2) subiectivitatea personala.credintele.p.opiniile.v.intr-un mediu experimental inchis.in esntionare :obs pe esantion de scurta durata si constant .obs.tendinta de a acorda semnificatiii personale unor anumite manifestari observate 3) deformarea profesionala :aceasta deformare depinde de obisnuinte. 11 .cu subiectul plasat in conditii variate de mediu obs.habitusuri care extrag din realitatea observata stereotipuri proprii. psihologic Dificultati ale observatiei la nivelul prestatiilor activitatii specifice ale psihologului ar fi : 1)dificultati legate de inadecvarea dispozitiei.sentimentele psihologului.obs conforma unui anumit algoritm ce poate fi integrata in observatia integrala in observatia fractionala Obs.IN FUNCTIE DE TEHNICILE UTILIZATE OBS.la intamplare .ideile.prejudecatiile. 4) Mentalitatea celui care observa 5) Aspecte legate de orientarea atentiei :orientarea atentiei presupune un efort de a sesiza situatia si relatia cu subiectul ca un efort selectiv de a surprinde ceea ce este relevant d.se poate realiza intr-un mediu deschis.POATE FI : studiu cazuistic element monografic studiu facut pe un grup restrans in vederea evaluarii comparative pe grupuri care au conditii de evolutie diferite obs.manifestarilor atitudinale a trairilor imediate fata de interlocutori 2)dificultati determinate de diverse stereotipuri psihosociale ce sunt legate de apartenenta la anumite grupuri sau situatii psihosociale 3)dificultati legate de modelul intelectual(inchis/deschis.d. CONDITILE UNEI BUNE OBSERVATII IN PSIHODIAGNOZA : clarificarea si precizarea exacta aobiectivului urmarit selectarea formelor observatiei si instrumentele utilizate elaborarea unui plan riguros al activitatii de observatie consemnarea imediata a datelor de observatie efectuarea unui nr optim de observari desfasurarea obs.

P. -sisteme de performanta :acest comportament depinde de o situatie a activitatilor specifice . intervine imprecizia legata de o anumita baza perceptiv-senzoriala de durata derularii unui fenomen de observatie de fluctuatiile atentiei generate de interese divergente de efecte psihosociale inerente in R.-uri efecte de :a)centrarefixatie in raport cu care se fac estimari exagerate .I.de a evalua 3.evaluativi –tendinta de a judeca. Trebuie precizat k aceste aspecte au un caracter pragnant situational si depind psihologic de stilul adaptativ al persoanei . 1. Situatia=factor complex ce desemneaza o modalitate comportamentala-stil(latura modala a manifestarilor persoanei)componente referitoare la semnificatia adaptativa a 12 .AU IMPORTANTA : 1)atitudinile persoanei.patimasa sau complexuala.b)eroare de contrast .personale UNELE LIMITE ALE OBSERVATIEI : depinde de complexitatea observatiei depinde de obilitatea relationala psihosociala a psihologului deoarecee el si cel observat sunt 2 constinte ce se manifesta direct si reciproc intervin aspecte de ordin psihosocial ce limiteaza din perspectiva psihosociala observatia ca act psihodiagnostic direct.d)efectele halo TIPURI DE OBS.da frau liber imaginatiei IN OBS.altii nu observa fenomene mai subtile decat propriille posibilitati.eruditii-furnizeaza informatii suplimentare 4.4)dificultatile observatiei depind mai ales de niste conditii ce tin de neutralizarea starilor proprii sau de perceperea unor semnificatii proprii.sistemul caracterial de aici se desprinde o tendinta nivelanta sau dimpotriva accentuata a semnificatiilor crlor observate 2)capacitatea de aconfigura campul perceptiv specific interactiunii intre Ego si AlterEgo:unii indivizi remarca fapte si alti efecte .sisteme de disponibilitate -sisteme identitare (identitatea e de feluri :identitatea de gen si identitate de generatie.structura comportamentului :componente diferentiale: . 3)rezistenta la perturbari :unele pot veni din mediu sau din insasi complexitatea si profunzimea psihologului ca persoana :proiectia si interpretarea exclusiv personala.descriptivi 2.transformativi-imaginativi-neglijeaza datele.c)eroare de fixaj perseveratii . CE SE OBSERVA DE REGULA ? a)caracteristici de baza ale persoanei b)aspecte ce tin de manifestari generale ale persoanei c)aspecte ce tin de anliza comportamentului celui observat Cand analizam psihologic comportamentele avem in vedere : 1.

comportamente temporale-referirea la timp cu diverse conotatii durata.co.observatorul monotorizeaza comportamentul studiat 13 .comportamentului.se iau in considerare cand se valideaza criteriul de standarizare a faptului de observatie : daca insul manifesta solidaritate daca el contribuie la o atmosfera destinsa daca isi da acordul sau consimtamantul daca face unele propuneri sau conditionari daca isi exprima opinii daca orinteaza pe sine sau pe altii in vederea observarii daca cere sa fie orientat el daca doreste unele opinii suplimentare daca solicita propuneri dak nu este de acord daca manifesta antagosnime fata de situatie sau fata de persoana psihologului daca manifesta o tensiune intrapsihica nespecifica greu reductibila R.dilatari ale timpului .d. SISTEMATICA INDEPLINESTE 7 PCTE CONDITIONALE : -este dirijata cu scopul de a fixa si inregistre fenomenul observat .situatie biotik (autentica de viata ) -situatie evasibiotica (evocata artificial) R.BALES adistins urmatoarele 12 categorii de de obs.componenta spatiala-priveste locul psihologic . 2.mentioneaza ca diferentele comparative in aceste situatii se fac prin referire la nivelul emotional la specificul sarcinilor de indeplinit si la particularitatile istoricoidentitare.B.E.E. OBS.condensari.portamente legate de expetante si estimari implicite . R.D.v al incadrarii specifice in sistemele psihodiagnozei : Observatia standarizata se considera a fi observatie sistematica pt.Cea mai importanta este observatia standarizata –presupune o grila de observatie.p.componenta spatiala se refera la conceptul psihologic de distanta intersubiectiva implicandu-se in componenta alteritatii.variabilele comportamentului (sunt multiple fiind operationalizabiledin pct de vedere psihodiagnostic in functie de obiectivele si metodologia investigatiilor ) 3.succesiune.observatorul nu are instrumente sau o grila in care sa-si consemneze faptele observate dar orice observatie sistematica pleaca intotdeauna de la o observatie ocazionala/.directii.BALES sustine ca exista o observatie ocazionala si o observatie sistematica.ca cea ocazionala nu se face dupa un plan de observatie stabilit in prealabil nu are legatura cu expetantele observatorului si ale celui observat .pozitive si negative .vecinatati in anumite situatii acestea se pot decala prin intocmirea de sociomatriei .E. factual observatia se realizeaza in : .

Eperimentatorul : a)intervine activ in producerea fenomenului b)impune conditiile timpul si locul c)etapele de desfasurare ale unui experiment sunt 4 : -o observatie initiala -stabilirea ipotezei -desfasurarea experimentului -prelucrea statica Reusita unui experiment tine de : -valoarea ipotezei -ingeniozitatea menajului -calitatea observatiilor finale 14 .fie statistic.experimentul poate fi repetat deoarece verificarea te obliga in repetarea experimentului -permite altor experimentatori sa repete respectivul experiment si sa verifice datele in mod independent @ Anumite fenomene si manifestari psihice nu sunt accesibile unor metode nonexperimentale in care observatia este metode de electie.Pt acuratetea inregistrarii datelor despre fenomenul studiat se elimina unele influente sau se introduc unele influente de ordin psihologic.Spre deosebire de observator experimentatorul nu asteapta ca un aeveniment fenomen.Experimentul depinde direct de valoarea psihologului asa cum asa cum metoda observatiei depinde de psihologie.-se pune obligatoriu problema controlului factorilor care pot influenta fenomenul studiat -se mentin constanti toti factorii care ar putea influenta conduita intr-un anumit fel :(oare ?)aceste aspecte se pun comparativ cu experimentul psihic ca metoda psihodiagnostica Reamintim caracteristicile psihodiagnosticului : -experimentatorul e pregatit sa inregistreze sa faca masuratori modificari si sa urmareasca unele modificari prin tehnici adevarate . CURSUL 4 EXPERIMENTUL METODA EXPERIMENTALA este considerata o metoda mai exacta decat metoda observatiei dar nu este mai precisa sau mai justa.comportament sa se produca atunci cand se vor ivi conditiile.Metodele experimentale se bazeaza pe o anumita experienta anterioara in care cunoasterea probabila devine o ipoteza ce se cere verificata.Se provoaca unele fenomene in legatura cu aspectele psihologice care tin de verificarea ipotezelor . Rezultatele trebuie sa aiba o anumita valoare ce se exprima fie intr-un cod conceptual fie intr-un cod numeric spre a putea fi prelucrate metodologic fie clinic.

acest criteriu devine o modalitate de alegere a subiectilor. acelasi loc si ora 4. sa ai o atitudine egala cu toti 2. VD depinde de conditiile de stimulare se inregistreaza si masoara cantitativ : nu e manipulata de experimentator .Raspunsurile subiectului sau efectele acestor stimulari se numesc variabile dependente VD. VI e fixata de experimentator dupa planul stabilit. Exista si variabile de hazard VH si de eroare VE ce sunt considerate variabile straine. Variabilele cantitative sunt de regula aspecte de psihologie diferentiala (grad de nivele). instructajul. aptitudinea subiectului). se modifica intentionat un anumit factor spre a observa efectul : se aleg doua valori. trebuie ca experimentatorii sa vina in aceeasi zi. Experimentatorul e cel care alege variabilele si cauta sa stabileasca relatia intre ele. se aleg subiectii. VD este o anticipatie despre care se precizeaza ca se va modifica intr-un anume fel atunci cand apare VI (orice factor atribuit sau orice caracteristica ce se poate schimba in functionarea unui individ). factori legati de subiect si de factura relatiilor lor cu unele aspecte. CONDITII DE DESFASURARE A UNUI EXPERIMENT : 1. Variabilele calitative se pot exprima printr-o eticheta verbala. 15 . Variabilele straine pot crea confuzie (nu inteleg) ale rezultatelor catre subiect (sarcina subiectului. sa dai instructaje identice 3.situatia de presupunere si de asteptare :ea depinde de durata si tensiunea psihica 2. Aceasta conditioneaza raspunsul organismului. Aceasta reprezinta raspunsul la VI a subiectului. metoda cvasi-experimentala – VI devine criteriul. DUPA ALEGEREA VARIABILELOR SE FACE UN PLAN DE MODIFICARE A VARIABILEI INDEPENDENTE SI SE PROCEDEAZA IN DOUA MODURI : 1. reactia comportamentala inregistrata de fiecare subiect in parte reactiile individuale reprezinta o functie de situatie : S-R=f(S)=f(S-P) S-R1 S-R2 Factorul pe care il manipuleaza psihologul se numeste (nu inteleg)de subiect . se calculeaza mediile. Variabilele (nu inteleg) sunt datate despre identitate. 2. VI sunt de regula factori din mediu. subiectii care au fost experimentati sa nu discute intre ei. sex. VI se mai numeste si variabila stimul. anumite calitati. Psihologului ii revine sarcina sa stabileasca o legitate intre VI si VD. Se recomanda a se utiliza o singura VD in acelasi experiment dar cu scopul de a verifica recomanda a se utiliza o singura variabila dependenta in acelasi experiment odar cu scopul de a verifica ipoteza. se aplica un test de comparare a acestor medii. materialul. se modifica in functie de VI. VD se mai numeste si variabila raspuns.Exista mai multe tipuri de experiment -experiment de laborator -experiment natural Factorii care sunt implicati in experiment ar fi : 1.

(nu inteleg) (care vorbeste despre disonanta cognitiva – cel mai neconvenabil raport intre decizie si postdecizie) considera ca experimentul reprezinta masurare efectelor unor manipulari de VI asupra VD intr-o situatie in care actiunea celorlalti factori (paraziti de eroare) e redusa la minimum. EXPERIMENTUL ARE 12 PASI :  etichetarea experimentului  metaanaliza  stabilirea problemei  stabilirea ipotezelor  instrumente folosite  controlul variabilelor  alegerea unui plan experimental  selectia subiectilor  se alege procedura experimentala propriu-zisa  tratarea statistica  referatul final  generalizarea rezultatelor obtinute PLANUL EXPERIMENTAL POATE FI : a) plan factorial b) plan multifactorial c) plan cu variabile unice d) plan cu mai multe variabile ACEST PLAN SE ALEGE IN FUNCTIE DE TIPUL DE EXPERIMENT. nu e modificata este criteriul de alegere al subictilor. controlabile in acest context VD fac obiectul observatiei 16 . a ii mentine constanti sau a-i elimina.PENTRU MONTAREA UNUI EXPERIMENT ESTE NECESAR UN PREDESIGN. Kisli afirma ca aceste variabile in totalitatea lor pot fi de doua categorii : 1. A controla = a introduce anumiti factori. exploratorii sunt investigate 2.  incrucisat – pentru testarea simulancitatii doua ipoteze contrare sau cand ipoteza se prezinta sub forme alternativa si e obligatoriu cand rezultatele sustin o teorie dar infirma o alta teorie care are acelasi esafodaj fundamental (de exemplu experimentele privind atentia)  de laborator  natural Una dintre valorile experimentului este aceea ca psihologul intervine activ atat pentru a provoca cat si a controla valoarea raspunsurilor subiectilor supusi experimentului. EXPERIMENTELE POT FI :  simple  fundamentale (in scop de confirmare)  pilot (inaintea generalizarii – incercare de variante pentru a o gasi pe cea optima presupune un numar mic de subiecti : e un experiment preliminar in vederea verificarii unor proceduri pentru a se preveni erorile)  invocat – VI e non-experimentala.

a treia categorie de variabile sunt variabilele care depind de contextul psihosocial in care are loc experimentul si influenteaza modalitatile de desfasurare ale unui experiment.succesiv (se compara grupul experimental cu el insusi intr-o sectiune longitudinala) GRENIVOD OBTINE TIPURI DE EXPERIMENTE : 1) experiment proiector simultan 2) experiment proiectat succesiv 3) experiment post-factum de tip cauza-efect 4) experiment post-factum de tip efect-cauza In functie de specificul ipotezei avem: 1. experimentul factorial (in care se verifica variatia VD ca urmare a modificarii unui singur factor) 3.natural-artificial (situatie creata de experimentator) . experimentul incrucisat (cand e vorba de ipoteze contrare) Ideal ar fi ca toate experimentele sa fie naturale pentru ca acestea depasesc avantajele experimente de laborator. experiment de confirmare care tinde spre verificarea ipotezelor explicit formulate Pentru experimentele anticipatorii – exista experimente prealabile si pilot. Cateodata aceste influente pot fi controlate alteori nu pot fi controlate. Avantajele experimentelor de laborator ar fi : a) stabilirea si surprinderea mai eficienta a unor relatii cauzale b) ofera date cantitative dintre care unele permit desprinderea unor aspecte calitative si dispune de un grad mai mare de precizie si rigurozitate Efectele negative ale experimentelor de laborator sunt : .efecte latrogene – provocate de boli .efecte didascogene 17 . Experimentele de tip cauza-efect sau efect cauza: 1.activ (provocat)/pasiv (invocat) .proiectul . experiment functinal (pentru a surprinde relatia dintre VI si modificarile aparute in conditia subiectilor) 2.post-(nu inteleg) .stimulativ (rezulta din compararea unui grup experimental cu un grup de control intr-o sectiune transverala) .VD ARE DE INDEPLINIT UNELE CONDITII :  sa fie sensibile la VI  sa fie bine conturata si definita  sa fie usor de masurat  sa fie fiabila (sa produca efecte constante si nu episodice) In acest context variabila independenta spune Festinger vor fi starile subiectului modalitatile care nu depind de alta variabila ci depind de decizia si posibilitatile de interventie ale experimentatorului 3. experiment explorator 2. dar ele exista sub aspectul unor factori paraziti (dintre acestia mentionam atributele psihosociale ale personalitatii subiectilor). Din aceasta perspectiva exista mai multe tipuri de experimente: .

Meta-analiza : Pentru ca un experiment sa ofere date evaluate meta-analiza trebuie sa tina cont de urmatoarele aspecte : 1. Orientarea exclusiv catre performanta duce la competitie ceea ce (nu inteleg) automat cresterea nivelului de agresivitate in activitatea scolara adica un grad de contropie crescut care se (nu inteleg) negativ asupra tuturor si care in final iroseste performanta. autoexperimentul consta in solicitari adresate subiectului de a sti proiecta si definitiva singur experimentul in raport cu alti parteneri de interactiune. semnificativi 3. specificarile asupra masuratorilor facute in functie de numarul de subiecti supusi experimentului : a) utilizarea a doua grupuri (experimental si de control) si masurarea psihologica a efectelor dupa introducerea unor factori experimentali. Autoexperimentul se aplica in domeniul psiho-social efectele autoexperimentului : 1. creste gradul de participare 2. b) utilizarea a doua grupuri cu masurarea VI si inainte de experiment si dupa experiment c) experiment cu un singur grup fie cu masurarea inainte si dupa introducerea VI. CRITERII DE CLASIFICARE A SCHEMELOR EXPERIMENTALE : 1. criterii de modele experimentale ce tin de modul de prezentare a stimulilor si corelarea acestora cu raspunsurile – acestea tin numai de invocarea principiilor teoretice. experimentul sa fie repetabil decat mai multe ori 2. formativ – care inseamna a introduce in grupul investigat care inseamna a introduce in grupul investigat anumiti factori de progres in vederea schimbarii comportamentelor. fie cu masurabila efectului final 2. constatativ – se rezuma la consemnarea situatiei la un moment dat 2. numarul de variabile manipulate de psiholog a) experiment cu o singura variabila manipulata b) experimente numite multivariate cu mai multe variabile independente 3. ofera subiectului posibilitatea de a-si stabili singur variabilele experimentului adaptate la structura proprie a personalitatii sale. procesele psihice nu se pot separa spre a le supune experimentului 4. Experimentul psihopedagogic in scoala e de doua feluri: 1. senzatiile (sfera in care s-au facut cele mai multe experimente) si perceptiile sufera mici influente cu fiecare situatie noua in experiment 18 . ulterior se procedeaza la o comparare a situatiei initiale cu ce s-a obtinut in urma experimentului – in vederea realizarii unor motivatii extinse ale invatarii. prin repetare sa se puna in evidenta factorii dominanti. AUTOEXPERIMENTUL In esenta.In domeniul scolar si patologic experimentul e mai dificil de realizat si din acest motiv nu se recomanda. cresc starile de siguranta atasament si deschidere a subiectului fata de investigatie 3.

atentia dirijata de catre subiectul supus experimentului poate realiza o disociere in modul general de reactie al subiectului : trebuie tinut cont de reflectiile subiectului. Ipoteza = a) anticiparea unui anumit tip de raspuns la o intrebare (= in demersul uman . intentiile sale au rol hotarator in modul de reactie al subiectului a.5. experimente in care are loc o descriere a activitatii si proceselor psihice – se pot decala legitatile ce le guverneaza . conduita interogatorie) b) enuntarea unei posibilitati de relatie intre VI si VD intre o conditie stimulativa si o conduita de raspuns : ipoteza ca atare isi are izvorul fie in observarea faptelor fie in deductia plauzibila a unei anumite relatii cunoscute anterior fie din deductia logica dintr-un principiu. atitudinile. sa treaca in revista un numar mare de fapte si cunostiinte si sa le organizeze in functie de un numar de criterii de similaritate. se modifica experimentul e o situatie psiho-sociala care implica un experimentator si un subiect psihologul doar cu prezenta sa poate modifica unele stari de constiinta ale subiectului vizat si in felul acesta sa nu inregistreze date veridice despre respectivul in unele cazuri unele rezultate pot fi in acelasi timp corecte si sa ramana departe de predictie si elementele principal umane 19 . dintr-o teorie psihologica. aceste aspecte sunt absolut necesare in elaborarea ipotezelor. 2. orice variabila isi pierde caracterul de realism. apare isterul si asa dar. in al doilea rand prin experiment doar se urmaresc unele aspecte ale vietii psihice care sunt particularitati pentru fiecare individ si depind de (nu stiu) situationale in ceea ce priveste reactivitatea la stimuli. c) poate fi dedusa si din efectul generalizarii unor relatii deja descoperite insa in conditii (nu inteleg) Pentru elaborarea ipotezei psihologul trebuie : 1. motivatiile. (nu scrie) 3. dupa formularea ipotezei urmeaza obligatoriu verificarea ei prin experimente si metodologii valabile Cerintele ipotezei :  sa fie verificabile  sa fie verosimile  sa fie fructuoase  sa vizeze o arie mare de consecinte  sa fie cuantificabile Criterii aduse experimentului : orice experiment are caracter artificial pentru subiect si de aceea raspunsurile sale in cadrul unui laborator pot fi foarte diferite modelele experimentale sunt doar aspecte aproximative ale vietii reale pentru verificare se aleg doar putine VI de subiecti prin definitie.

Foarte multe aspecte psihologice sunt legate de analiza si interpretarea datelor biogrfice. Unele dintre acestea lasa urmari deosebite o perioada indelungata sau mai scurta de timp. propun analiza cursului intregii vieti priin studii longitudinale sau studii multiplicate. stabilirea unor dimensiunipsihologice ale conduitei sale in legatura cu situatii. 20 . traite de individ in existenta sa. 3 – Categorii esentiale: compuse din teme. eveniment corelabil cu faptele semnificative din existenta sa. Principalele categorii de procedee pentru analiza datelor biografice: selective . Mai ales. Tehnic. indicatiile biografice pot fi convertite(trecute printr-un cod) in date care pot fi operatianabile di punct de vedere psihodiagnostic. ceea ce se poate deduce din carecterul prietenos/desmanos. nu. principalele surse sunt: observatia (utilizarea de grille). 2 – Categorii cognitive: de tipul inchis-deschis. schimbare. .aceste critici ar putea fi reduse si cu ocazia unei prudente legate de generalizarea solutiilor experimentului CURSUL 5 METODA BIOGRAFICA Metoda biografica se bazeaza pe importanta analizei psihodiagnozei a unor evenimente parcurse. Altii propun psihodiagnostica in unitati sau micriunitati relevante de evenimente de viata. acestea pot sa dea unele explicatii despre relatiile actuale ale subiectilor datorita semnificatiei lor deosebite. a explicarii comportamentului actual al individului.terapie cognitiv-comportamentala.cantitative integral – calitative Unii autori precum Thomas. Probleme de ordin psihodiagnostic: metoda independenta de sine-statatoare poate fi valorificata singura? R:luata exclusive. din punct de vedere psihodiagnostic istoria personala a fiecarui individ este necesara pentru: obtinerea unor informatii psihologice in vederea stabilirii profilului personalitatii sale. convorbirea si interviul (si ele au grille de observare psihodiagnostica). Microunitatile cuprind o fisa ce contine 29 de rubrici sau categorii ce se impart in 4 grupe: 1 – Categorii formale privind starile perturbare – armonie.terapie rational-emotiva. teoria cognitive se imparte in doua: . uniformitate.

Ea trebuie sa fie maximal retrospectin-analogica.membri ai familiei: frati/surori: varsta.cerinte . analogica. dar si deformata. altele se refera la standardul adaptativ. autenticitate. cat mai completa. prenume. Aceste evenimente se analizeaza in perechi conceptuale de doua feluri: cauza – efect. ANAMNEZA Anamneza presupune niste categorii de rubrici: 1 – date personale: .Teme= formula psihodiagnostica individual subiectiva. altele creative. ocupatie. cat si indicatii. Modelul acesta a fost folosit Kronik. Metoda biografica are atat limite . acesta se numeste analiza de cauzalitate. a campului de constiinta (in fapt. Documentul se alcatuieste prin: intabelarea grupelor – intabelarea se numeste cauzo-metrice. chiar daca aceste episoade nu au devenit evenimente de fata. pregatire 3 – traiectoria prezentei sale pentru investigatiile psihologice: . structurata pe semnificatii. alte calificari anterioare. trasarea sagetilor in reprezentarea grafica – se numeste cauzograma sau sinoptic psihoindividual. ocupatie. Metode particulare ale analizei biografice cuprind: 1 – metoda analizei evenimentului – perzentarea acelor situatii pe care subiectul le consideraeveniment. aceste teme trebuie sa aiba unele caracteristici necesare.motivatiile subiectului 21 . analiza scop – mijloc. varsta . profesie-pregatire . 3 – metoda analizei depozitiei martorilor Se aperciaza ca recunoasterea trecutului semnificativ din punct de vedere psihologic este importanta pentru explicarea unor comportamente si aptitudini din prezent. 4 – Categorii reactive – se refera la mecanismele de aparare ale Eului. Ea nu poate fi reprodusa in laborator. studii. profesie-pregatire . specializari paralele ad-hoc 2 – constelatia mediului familial: . ocupatie. tema = comportament dominant responsabil de comanda si control). iar altele la stilul reglatoriu propriu individului. aceasta se numeste analiza de finalitate.nume. Documentul se numeste cauzograma.tata: varsta.ocupatie. Avantajele metodei biografice: sunt prezente date psihologice marcate de naturalete. Exista unele variante ale metodei biografice care se valorifica sub denumirea inferentei cauzo-metrice. 2 – metoda analizei impresiei – inseamna reamintire. unele teme sunt reglatorii. Acesta se bazeaza pe un inventar de 15 tipuri de evenimente de viata tipizate care intra in biografia oricui.mama: varsta. Reconstituirea poate sa fie libera. descrierea cu datarea exacta a unui episod ce a provocat trairi emotionale puternice.

recomandari . datele semnificative pornesc din copilarie.configurarea actuala – casatorii(sotie. emisie si ascultare. trategice) . Anamneza este o investigatie preliminara acestor investigatii psihologice.bonitati(aprecieri cu privire la caracter si aptitudini) . practic la . parintesc). aceasta se face prin interviu. cunostinte care ofera centrari. Practic o nevoie de informatii destre trecutul persoanei pana in momentul actualei investigatii. Ea contine date referitoare la perspectivele investigarii si mai ales date despre debitul si evolutia unor situatii specifice legate de obiectivele investigatiei respective. persoane in ingrijire)/necasatorit 5 – conditii apreciative de ordin psihologic: .deplasari-mijloace .. facandu-se apel la memoria persoanei. ambianta e cadrul formativ al trasaturilor esentiale de caracter . copii. talent pentru ca nu exerseaza topica obisnuita de ordin comunicational(in psihologia clinica trebuie sa obtii raspunsuri fara sa pui vreo intrebare)..orientari dominante(parametri caracterului. ca evenimente importante (suportul acesta conteaza mai mult atunci cand apare criza in adolescenta). modalitati de depasire a unor modalitati critice. pasiuni) . contextul informal al persoanei(prieteni. Simtul clinic reprezinta o aptitudine.necesitati 4 – conditii de viata .posibilitati-alternative . 3 – date despre contextul socio-scolar si profesional.stituirea din memorie a datelor semnificative din acest trecut.observatii psihologice particulare(stimularea si disimularea) Metoda anmnezei presupune simt clinic.. Nu exista o comunicare pura ci un raport optimal intre comunicare si tecere.. 2 – la dezvoltarea sa bio-psiho-sociala in primii ani(bolile copilariei).conduita de baza – se releva prin comportamente(reactive.locuinta . intr-o prima situatie decelam: daca persoana a trait intr-o familie nucleara(ambii parinti) sau familie nonnucleara(unul sau ambii parinti nu exista sau sunt inlocuiti de parinti vitregi sau terti – nu furnizeaza suportul afectiv autentic. ca unele particularitati. De regula. reintoarcere in memorie. ancorari ce atesta un repaus strategic): de aici rezulta date despre ambianta psihologica a persoanei. interese. In cazul familiei nucleare trebuie reconstituita: 1 – atitudinea constanta a parintilor fata de subiect 2 – atitudinile individuale ale fiecarui parinte fata de subiect si invers – sunt situatii in care si fetele si baietii au ca model pe mama 3 – relatia copilului cu alti membri ai familiei 22 . dezvoltarea bio-psiho-sociala pana la adolescenta. ca ritm. contextul familial actual. Prin modalitati sistematice se vor obtine date despre: 1 – antecedente: ce presupun investigarea eventualei probleme a subiectului prin corelare la cei din mediul cel mai apropiat. Anamneza in limba greaca inseamna trezire.

(teleglement.. realizate intr-un cadru specificat prin rolurile si expectantele interlocutorului . suplimentar mai e punctul de start in conceperea unor ipoteze si prevederea unor noi proceduri de cercetare si evaluare psihodiagnostica . se verifica prietenii. Exista doua tipuride ambiante in perioada copilariei: . pentru copil faptul de a avea un parinte este simbolizat prin verbul „a fi”. este utilizata in orice domeniu al psihologiei.mame hipersevere – induc copilului comportamente binare. a unui experiment natural schitat.metoda convorbirii este cea mai veche importanta si dificila metoda de psihodiagnoza . dar mai ales conditionarea prin care copilul e gratificat pentru prezenta in mediul familial si sanctionat pentru evenimentele absente b) – atitudini de dezinteres sau de rejectie fata de copil c) – atitudine delegativa: valorifica din psihanaliza asa-numitul delegat psihic (reprezentant psihic). indici de comportament non-verbal si o cale de acces catre elemente de investigatii dificile sau imposibil de realizat in mod concret. CURS 6 METODA CONVORBIRII Definitia pozitiva(ceea ce este o convorbire): . subiectul furnizeaza indici ai unor segmente comportamentale. intalnire) . .convorbirea e marcata de o responsabilitate circumscrisa unei concluzii evaluative in care se defineste o problema care necesita prefigurarea unei solutionari . de a fi vanat) – bucmiser (de a fi „tap ispasitor”).ca R.mame hiperprotectoare – induc copilului comportamente de tip B. a unei tatonari.P.comunicarea e de fapt conditionare psihosociala de specificul T. familia doreste sa realizeze prin copil sperante.(relatie interpersonala) aceasta din punct de vedere psihologicnu e nici egala si nici simetrica .G.A. si a unor testari. neexistand nicio modalitate investigatorie psihodiagnostica in afara convorbirii clinice 23 .convorbirea este o situatie ce se desfasoara in maniera unei scheme comunicationale (E – R) intre doua persoane (psiholog – client) cu scopul recoltarii de informatii relevante.situatia trebuie sa fie naturala si devine mijlocul de psihodiagnoza prin formarea unei impresii asupra personalitatii subiectului . pentru parinte faptul de a avea un copil e simbolizat prin verbul „a avea”. Atitudinile de baza sunt: a) – atitudini de captare – parintii incearca sa-l lege pe copil de orbita familiala.in acelasi timp este o formula conventionala in miniatura a unei situatii.In cadrul familiilor nucleare un rol important il au atitudinile particulare – unele sunt exagerate. problemelor si posibilitatilor sale.I.L. nemultumiri asupra copilului. indirect. idealuri neatinse d) – atitudini de descarcare necontrolata asupra copilului – cuprinde doua aspecte: – hantisse (sentimentul de a avea „capul pus in joc”. nerealist-complete. cand se descarca tensiuni.

fie elemente psihosociale din domeniul relatiilor 24 . ele se pot schimba numai daca toti sunt de acord cu aceasta schimbare. Orice convorbire are la baza un mesaj – are doua abordari: paradigmatica sintagmatica Convorbirea libera – presupune diverse grade de conceptualizare. dar are are avantajul ca permite sondaje subtile si complexe . prin urmare si lucrurile stiu de numele lor 2 – numele nu face parte din lucruri. pentru a se asigura o dominanta intersubiectiva 3 – convorbiri hotaratoare – apar in momente de regresie cand din principii se recurge la anumite reguli. comenzi. Din aceasta situatie libera se ajunge la convorbirea dirijata (ghidata.convorbire libera – se centreaza pe o tema liber aleasa: are dezavantajul ca este greu cuantificabila. inca de la inceput si prin reguli care impun subiectului daca trebuie sa raspunda sau nu trebuie sa raspunda nu este dezbatere(dezbatere de idei) nu este bavardaj ce contine monolog. din aceasta perspectiva sunt mai multe tipuri de convorbiri: 1 – convorbiri normative – predominant de denotare 2 – convorbiri cu elemente interogative – interogatiile sunt de doua feluri: pentru a se obtine sensul exlicit si strategie. Rolul acesta il are pentru ca da relatii despre comunicarile interpersonale. restrictii) In fiecare tip de convorbiri apar dificultati care tin de modificari de nominalizare.lucrurile nu stiu de numele lor 3 – numele a fost dat de oameni lucrurilor – are la baza o asertiune psihologica in sensul ca doar daca te uiti la lucruri este suficient sa le stii numele pentru ca acesta nu se poate schimba 4 – nu e suficient sa te uiti la lucruri pentru a sti numele lor. flecareala Metoda convorbirii poate fi clasificata in functie de mai multe criterii: a). prin urmare.Definitie negativa (ceea ce nu este o convorbire) convorbirea nu este interogatoriu. fara a-l intrerupe. Exista o convorbire dinamica (asociativa. cand au loc fie proiectii. centrata) in care psihologul isi propune in prealabil sa atinga abiecte precise.convorbire clinica – porneste de la convorbirea libera si se centreaza pe o directie dorita de un psiholog: intereseaza formele de comunicare si asa numitele aspecte denotative si conotative – aceste aspecte sunt legate de utilizarea conceptului. acest tip de convorbire creaza asimetrie psihosociala 4 – convorbiri imperative(ordine. de inspiratie psihanalitica) in care psihologul prezinta o tema sub forma de problema si il lasa pe subiect sa vorbeasca liber. prin scop.dupa metoda utilizata: . in aspectul denotativ intervin particularitati individuale. conversatie. Piaget descrie o tipologie probabila care intervine in convorbiri: 1 – prima categorie vizeaza faptul ca numele intotdeauna a fost o parte componente a lucrurilor. numele se invata si cel mai adesea se inventeaza.

Un alt tip de psihotrauma este psihotrauma corelata anularii unui proiect existential activ. Orice conflict este in esenta absurd (cel mai absurd dintre dintre conflicte este conflictul cu tine insasi). emotional. Fiecare eveniment traumatic dispune de o perioada de incubatie.interpersonale in care cunoastem cei doi D: dezvaluirea interpersonala si descoperirea obiectului in situatia de absenta a sa. Cele neobisnuite se numesc psihotraume si sunt recunoscute printr-un exces emotional. schimbarile de viata majore (evenimente de viata personala) pot fi de mai multe feluri: stari de tensiune intrapsihica – conflictualitate intrapsihica sau manifestari conplexuale modificari de viata care plaseaza subiectul intr-un context diferit – midifica asa-numitul continuum ce poate fi de trei feluri: rational.primirea cientului . Acesta genereaza insight-ul (clarificare) si prabusirea defenselor narcisice ca imitare specifica. Un tip de psihotrauma deosebita este cea care deriva dintr-un eveniment de viata independent si neprevazut in raport cu sensul vietii. ci un conflict de nastere preexistent relatiilor interpersonale actuale.. Frustratia deriva dintr-o deprivare voluntara nemeritata si ilegitima. Esecul unui proiect existential schimba registrul functional al persoanei.. Nu exista relatii interpersonale construite direct..... devenind o presiune prin context de viata si prin schimbari de viata. Ea evidentiaza aspecte psihologice legate de indiferenta. neglijenta. Frustrarea apare din neglijenta. pierderi neprevazute si semnificative (ele nefiind dependente de vointa omului). obiectal – legat de satisfacerea trebuintelor Schimbarile de viata pot fi obisnuite sau neobisnuite. Un conflict nu are debut.. nemijlocite. jignirile.obtinerea de informatii ..(in doilea moment) si depresia (al treilea moment). nu din privatiune. Narcisismul este cea mai mare sursa de rezistenta psihologica. . acestea presupun diferite faze: . investigatii de verificare in care subiectul implicit sau explicit esteplasat intr-o situatie care evidentiaza anumite caracteristici comportamentale – asa se face deosibirea intre dezadaptatii caracteriali(nu se pot abtine sa nu faca o infractiune atunci cand situatia o permite) si delicventii (creaza ei o situatie propice). acesta devine o drama. Aceasta genereaza stari reactive acute. selectie si promovare de personal se cunosc mai multe strategii: de investigare anamnestica structurala: cuprinde convorbiri si registrul psihologic de baza – presupune cerinte explicite anterior formulate.directa 25 . Orice frustratie genereaza triaclu: presiune (in primul moment)..adjudecare .. constiente atata timp cat mai exista elemente de narcisism..evaluarea . In cazul anamnezelor pentru recrutare. anamneza deschisa – psihologii nu au o imagine foarte clara despre calitatile subiectului. selectia psihologica se bazeaza pe comparatii psihodiagnostice si niciodata nu se bazeaza pe criterii. acestea sunt investigatii test anamnestice in situatii de bonitate sau recrutari profesionale. Convorbirea reflexie sau oglinda presupune solicitarea subiectului sa formuleze cu voce tare tot ce gandeste cand rezolva o problema. Aceasta duce la prabusiri de idealuri.

ambianta convorbirii si statutul. sens si marime. apare aici N. acesta priveste formularea intrebarilor. din acest punct de vedere convorbirea nu este niciodata negociere.convorbirea mai este influentata de: a) – imaginea corporala ce depinde de tinuta (o tinuta de prezentare) b) – este conditionata de factorul intalnire interpersonala in urma caruia rezulta atractia sau respingerea in functie de temele dominante.P. impune daca accepta sau nu sa fie intrerupt. proximitatea este influentata de sexul participantilor. Directivitatea e in functie de succesiunea intrebarilor si conventiile privind tipurile de raspuns 2 – convorbirea non-directiva – porneste de la client.convorbirea mai este influentata de stapanirea tacerii (sunt anumite formule de a masura si controla tensiunea) . (neuroprogramare lingvistica) .comportamentul non-verbal aprobativ al psihologului:timbrul vocal si atitudinile congruente cu sensul non-verbal . psihologului ii revine sarcina ascultarii si respectarii temelor clientului 3 – convorbirea semi-directiva – o trecere intre cele doua feluri de convorbiri ce se bazeaza pe supletea acestei treceri care se fondeaza pe o lista de intrebare. categoria de raspunsuri. contextul si spopul) exista 3 tipuri de convorbire: 1 – convorbire directiva – elementul de directivitate se refera la directia vectoriala care este data de tema psihologica si acele elemente care nu indica teme complexuale. dupa cum nu este nici confesiune.prin corespondenta sau echivalenta .rezonanta intersubiectiva: da asa-numita armonie si sincronizare interindividuala.prin negociere Alte tipuri de convorbiri – dupa adresativitate (vector – element caracterizat prin directie.L. Elemente care favoriveaza o convorbire: . plasamentul. continutul discutiei. spovedanie ..proximitatea (vecinatatea psihologica): depinde de contactul vizual. elemente subconstiente sau bilantul pulsional inconstient c) – genul interlocutorilor (F.M): influenteaza convorbirea la nivelul contactului vizual Dificultatile metodei convoebirii: transpunerile dezirabile social pauzele omisive sau comisive – depind de toleranta de baza a personalitatii psihologului care se simte prin rezonanta intersubiectiva ragaz pentru evaluari recurente – tentatia minciunii tendinta anxioasa (intunericul si tacerea sunt cele mai anxiogene situatii) dificultati de a formula rugaminti intoxicarea prin vorbarie monopolizeaza convorbirea 26 . postura. acesta isi elaboreaza tema discutiei.

de configuratii improprii de ordin situational. indiferent de particularitatile psihoindividuale convorbire semi-standardizata si semi-dirijata – presupune reformularea unor intrebari in functie de client. Dezavantajul provine din lipsa de receptivitatea subiectului. complicata si greu de invatat din urmatoarele motive: in cadrul ei exista o informatie psihologica bilaterala presupune recoltarea unor marturii despre care niciodata nu se stie daca sunt complete. Rogers recomanda sa fie aratata o consideratie pozitiva in mod neconditionat fata de subiect pentru ca acesta sa se implice dezinvolt. aceasta depinde de structurarea grilei de comunicare asupra formei si ordinii intrebarii. asociativa si spontana – se bazeaza pe particularitatile situatiei. fara a recurge la materiale speciale sau aparaturi. pretioase si variate. este necesar ca psihologii sa culeaga informatii adecvate.ale subiectivitatii sale. schimbarea seccesiunii unor intrebari si posibilitatea unor intrebari suplimentare in functie de client convorbirea libera. Cursul 7 Metoda analizelor produselor activitatii 27 . Avantajul convorbirii consta in faptul ca permite dezvoltarea unor informatii numeroase. in aceeasi forma si aceeasi ordine tuturor subiectilor. C. deformate voluntar sau involuntar de subiect implica o selectie a acestor marturii permite sondarea directa a interiorului unei persoane si clasificarea sensului unor trairi ale respectivei persoane Convorbirea poate fi: o convorbire standardizata. sa anticipeze raspunsul si sa-l motiveze comunicational. precum si de elemente de context. dirijata si structurata – presupune formularea acelorasi intrebari. toate expectantele tin de rolul persoanelor si de confuzia ca psihologul da impresia ca joaca un rol strain reactiile strategice si care sunt legate de cerinte si dorinta subiectului de a ne convinge de ceva anterior presupus si montat de subiect (fenomenul simularii si disimularii in situatii aproximativ similare) Robert Meili considera ca metoda convorbirii este cea mai grea. chiar daca acestea sunt in contradictie cu modul de a fi al clientului. particularitati psihoindividuale si pe momentul in care se intervine. iar psihologul sa aiba aprecieri pozitive. Toate informatiile din metoda convorbirii se cer verificate si completate prin alte metode psihologice. in cadrul aceste convorbiri se situeaza metoda psihoanalitica. in aceasta convorbire psihologul creaza conditii care faciliteaza destainuirea spontana.- comportamentele artificiale – e un comportament de confuzie in privinta expectantelor.

de invatare.de deschidere si chiar cunoasterea personalitatii celui ce le-a generat.ca si alti autori.grup psiho-social.ci pe avizul si marturia unui numar mare de subiecti.cand anumite cerinte de populatie si criteriu permit extragerea unei concluzii cu mai multa operabilitate.Exista din aceasta perspective interviuri individuale si interviuri de grup.nivelul de dezvoltare a unei capacitati si personalitatea subiectului.Ancheta pe baza de interviu.stabil.Asa de pilda se intampla cand loturile studiate contin de doua ori mai multi subiecti foarte buni si buni decat mediocri.metoda analizei produselor activitatii ofera o posibilitate de caracterizare.despre atmosfera supra-individuala.despre institutii.dar poate si explica sau testa o anumita ipoteza. 28 .de munca.Ancheta unica ponderata. Exista mai multe feluri de anchete: 1.Ca metoda psihologica ea are doua caracteristici esentiale: 1. Interviul presupune raporturi verbale.Are caracter particular in privinta realizarii investigate.ancheta are functii de verificare a ipotezei.constient sau inconstient. 2. Ca modalitate ancheta utilizeaza doua forme: 1.Acest produs al activitatii este defapt o oglinda a creatorului sau iar elementele psihologice pot fi desprinse si altfel.In acest din urma caz. 2.Are caracter metodic deoarece trebuie sa permita recoltarea unor informatii cuantificabile si sa satisfaca unele rigori metodologice.descrie si studiaza o situatie.Activitatile psihice sunt de mai multe feluri:activitati ludice.Moser.necesara in imprejurarile care cer luarea unor decizii in scoli sau in unitati sociale. Ancheta nu opereaza pe cazuri si studiu al comportamentului. C.o centrare pe o tema de investigatie si o directie unilaterala de desfasurare a interviului in sensul ca fiecare participant la interviu isi pastreaza rolul de emitator sau receptor.Specificul activitatilor este acela ca ele se obiectiveaza intr-un produs mai mult sau mai putin concret.obtine date psihologice despre altii.in sensul ca obtine date despre viata personala a celui cercetat. Metoda anchetei psihologice Ancheta psihologica difera de ancheta ziaristica si ancheta judiciara pntru ca ea presupune recoltarea sistematica a unei informatii despre manifestarile psihice a unui individ.chiar si atunci cand acesta nu mai este in viata.Insusirile. Analiza psihologica a acestor produse furnizeaza informatii despre dinamica.Mai exista si interviuri focalizate(centrate pe o tema de investigatie) si interviuri clinice(centrate pe o persoana si nu pe o tema).uneori cunoscandu-se si aspectele verbale si non-verbale in legatura cu realizarea aceasta.considera ca ancheta poate furniza informatii.capacitatile subiectului.Aceasta este o metoda descriptive.care influenteaza latent sau activ individual.precum si interpretarea acestor date in vederea desprinderii semnificatiei psiho-comportamentale.potentialul si fortele sale apar in produsele activitatii.colectiva.Simpla-pentru a afla parerea unei colectivitati.A.activitati creatoare.Ancheta pe baza de chestionar. 2.

Metoda modelarii In metoda modelarii realitatea desemnata nu e investigata direct. Pe plan paradigmatic operational .modelele macheta sunt utilizate mai ales in psihologia ergonomica(ergonomia = stiinta aplicativa a psihologiei muncii.frazelor sau utilizarea repetativa.Criterile diagnozei explicite au trei conduiute fundamrntale pe care trebuie sa le indeplineasca subiectii investigati. dar si efectele factorului timp.mult utilizata.etc.inlantuiri de operatii care intervin in procesarea unor informatii.Ancheta repetata cu grup de control este. In plan obiectual avem: 1-modele de tip izomorfic a diferitelor componente apartinand sistemului psihic:modele analogice in care componentele psihice sunt comparate cu modele tehnice.Ancheta dubla cu esantion semi-constant.Critica elementelor ateorice se axeaza pe respingerea oricaror formule de psihodiagnoza care nu au la baza cerintele unui diagnostic explicit.complex si dinamic formativ.Exista diverse modele experimentale:experiment simplu.apel al nivelul teoretic pentru stabilirea principiilor.Acestia nu trebuie: 1. 4.cu sisteme vii.iar dupa producerea fenomenului pe lotul A si C.efectele evenimentelor.ci imaginea ei (modelul analogic) e investigata din perspectiva psihodiagnostica.dispozitivele machetei sunt realizate in vederea depistarii unor legitati sau regularitati psihologice.Cele mai multe vicieri ale rezultatului sunt legate de asa numita critica a ateorismului in modele si probele de investigare psihodiagnostica.regulilor si criterilor comparative intre categorile structurilor cognitive.fzice.ergonomia este de conceptie si de corectie). 2. Modelarea se realizeaza in doua planuri: 1. 3-modelarea machete-sunt transpuneri miniaturizate.Intotdeauna aceste modele paradigmatice impun rigori exigente si restrictii care daca nu ar fi respectate.ancheta pe lotul A si B.rezultatele ar fi viciate.steriotipa).Ancheta dubla se denumeste ancheta ce se da inainte si dupa o actiune sau un eveniment oarecare. 2-modelele de tip scheme bloc (scheme functionale) –redau sub forma unor figuri. 29 .3.sa aiba alternanta dimensiunea calitativa a interactiunii sociale (sa aibe o incapacitate de a stabili o relatie cu alti oameni).In plan obiectual.pe de o parte si categoriile modalitatilor experimentale de abordare pe viu sau categoria logica si statistico-matematica a abordarii.fapt ce va permite sa se stabileasca o serie de aspecte interesante privind toate trei loturile studiate.concrete ale unor realitati existente. 2.Se face inaintea de producerea unui fenomen. Metoda repetata pe acelasi esantion pune in evidenta.deasemenea.sageti diferite secvente.alterare calitativa a comunicarii (utilizarea indiosincrazica a cuvintelor.In plan paradigmatic-operational.In acest caz este vorba despre o tehnica in care se lucreaza cu trei grupe sau loturi.

Intotdeauna rezultatul care e in legatura cu unicitatea unei personae va contine ceva de ordin psihologic si care tine nu numai de starea specialistului investigator.persoame care au alterata personalitatea in sensul ingustarii sferei intereselor.etc.o validare si o adaptare pertinenta pentru utilizarea lor.ci si de specificul competentei sale.echivalenta de continut – pentru fiecare item al instrumentului si pentru si pentru ansamblu global al respectivului test.de multe ori se adopta decizia de a elimina anumiti itemi dintr-un anumit instrument.Acesta se refera in primul rand la instrumentul psihodiagnistic.pentru aceasta echivalenta se apeleaza la experti in domeniul antropologiei.1 fiind acordul perfect.comportamentului. e vorba de modificari ale rolului psihodiagnozei in misiunea psihologiei care astazi e mai putin orientata catre fundamente in controlul societatii si mai mult orientate spre aspecte pragmatice.Trebuie sa existe un anumit acord in spihodiagnosticele aupra unei persone realizate de doi sau mai multi evaluatori. e vorba de interventia unor factori suplimentari care in mod cumulativ se modifica si ei in timp.psihologiei.de exemplu:nivelul si specificul educatiei. 2.) se impune ca solutie.I.Pentru instrumentul de tip invertori(Minessota C.activitatilor.Psihologii trebuie sa cunoasca cate ceva si despre mediul subiectilor investigati si din acest punct de vedere exista: 1. modificare unor teorii sau modificare modului nostru de a diagnostica? b. cauza pentru care anumite situatii psihologice pentru care nu exista mijloacele cele mai eficace de interventie este oare actualmente diangnosticata mai frecvent? Pentru a se evita asemenea variabilitati este nevoie de echivalenta unor elemete de baza in evaluarea diagnostica.Intre variabilitatea diagnosticului si fidelitatea diagnosticului trebuie sa existe un raport bine delimitat de criterii de specificul metodei si de invocarea principiilor teoretice.3. Diagnosticele cateodata nu concorda pentru ca procesul de diagnostic difera de la psiholog la psiholog.Procesul de psihodiagnostic cel mai dificil este in legatura cu discriminarea unicitatii unei personae.sociologiei.Exista indivizi care sunt axati pe dimensiunea nomoleptica(elic) si alti care sunt axati pe dimensiunea idiografica(emic).P.Acordul intre concluzile diagnosticelor se poate calcula prin asa numitul indice Kappa. reparatorii.Dimensiunea emica sublineaza doar ceea ce este specific individului in cauza.cu tendinte spre stereotipi si monomanifesatari. recuperatorii? d.rolul unor influente psihologice cu continuturi spirituale.psihologi cu un Kappa de naivi (nefamiliarizati cu mediul subiectului).cand se adopta aceasta decizie este necesar sa se verifice consistenta interna si fidelitatea instrumentului astfel 30 .Dimensiunea elica privilegeaza asanumitii invarianti psihologici si universalitatea unor indici psihodiagnostici.psihologi cu un Kappa de experimentati Mai exista un Kappa ce se refera la acordul dintre psihodiagnosticul unui specialist si psihodiagnosticul empiric.Acesta presupune verificarea echivalentei a 5 dimensiuni majore: -1.traditional sau local.Acesta este o scalare de la 0 la 1.Aceste specificuri optionale modifica fidelitatea diagnosticului.adica preocupari persistente pentru parti ale unui obiect.relogioase? c. In legatura cu faptul ca principiile teoretice utile se modifica si ele in timp si acest fapt in permanenta ridica o serie de intrebari : a. meliorative.popular.

echivalenta de criterii-se refera la faptul ca interpretarea valorilor unor variabile psihologice masurate cu un instrument pe un anumit esantion pentru care acesta a fost etalonat va ramane acelasi pentru indivizi dintr-un alt esantion studiat.pot sa existe situatii in care modalitatea poate fi perceputa ca fiind coercitiva (de exemplu chestionarele binare.intotdeauna se utilizeaza experti care trebuie sa stabileasca metoda de baza culegerii datelor pentru care un instrument si partile componenete ale acestuia sunt valide.dupa criterii psihometrice si statice.Acestia depun o activitate mentala euristica. .fallacies”) in ceea ce priveste definirea biasarii testului: -1.daca testele sunt aplicate individual sau in grup. -2.echivalenta metodologica sau tehnica–se refera la faptul ca daca rezultatele obtinute nu sunt nu sunt influentate direct de aspecte legate de tehnica sau modalitatea de evaloare utilizata:instrumente creion-hartie utilizate prin metode care nu tin cont de context. the egalitarian fallacy”).de facto”bisat.in special asupra celor de inteligenta.. Biasarea testelor(test Bias) este una dintre cele mai frecvente acuzatii sau indoieli ce sunt indreptate asupra testelor psihologice.in asa fel incat sa se 31 . .directie oblica.prejudecata.se presupune ca daca apar diferente intre grupuri (orice diferenta) la aplicarea unui test. Psihodiagnoza o fac psihologii care sunt oameni si ca atare nu sunt perfecti.o grupa sau serie.(fig)ocolis. . Semnificatia biasarii testelor Jensen(1980)a aratat ca exista anumite argumente.modificat..Biaise (fr)indepartat de realitate.credinte false .oblic. .partialitate.in alt grup situatie generatoare de biasare.partinire.Intotdeauna in orice situatie problematica euristica intervine problema poate determina secvential sau total vicierea rezultatului. -3.De exemplu in cazul unui test de inteligenta.argumentul fals egalitaris (..cel mai greu este de realizat traduceri in dialecte. -4.este necesara cautarea sau crearea unui alt instrument. -2.Biais (fr) piezis.adica intrebari de tipul da/nu).echivalenta semantica-se refera la faptul ca semnificatia fiecarui item ca sarcina de test.care este un domeniu comun intr-un grup.gresite (.insemna ca testul este .un item poate sa cuprinda un anume aspect al cunoasterii.Evidente aceste diferente culturale sunt surse de biasare a probelor.ramane aceasi si dupa traducerea instrumentlui intr-o alta alimba.echivalenta concentuala – inseamna ca instrumental utilizat trebuie sa masoare acelasi construct teoretic de catre doi investigatori.Este reclamat adesea biasarea testelor in ce priveste grupurile de minoritati.Insa este necesar sa se determine (prin investigare empirica) itemii care sunt biasati.argumentul fals al diferentelor culturale(the culture beriad fallacy)-deseori se presupune ca diferente intre grupuri la un test sunt datorate diferentelor culturale in ceea ce priveste natura itemilor.insa foarte rar.Biasi= predispozitie. -5.Bias = opinie sau sentiment care inclina puternic intr-o directie in ceea ce o disputa sau inspre un item dintr.cel mai dificil este traducerea adjectivului si cuvintelor calificative pentru starile emotionale.cu ocazia eliminarii unui intem.de regula.

curbele(graficele)caracteristice ale itemilor vor fi aceleasi pentru cele doua grupuri.nu trebuie sa difere intre grupuri.dupa ce aceasta a fost admisa pentru corelatia medie intre itemi.in analizele standard ale itemilor.este cu necesitate biasat cand este utilizat pe o alta populatie. b.Daca aceste corelatii cu alte variabile sunt diferite.A se retine ca pot exista intre grupuri fara asemenea interactiuni.in analizele factoriale ale itemilor.Aceasta este definitia statica a biasarii testului.ar trebui sa existe o dovada a biasarii itemilor.exista diferente intre doua grupuri . -3.biasul predictiv(predictive test bias)-Jensen(1980)afirma ca cel mai important indicator de biasare este ecuatia de regresie dintre test si criterile sale. g.definite prin pattern-urile de corelatii ale testului cu alte variabile.Odata identificati acesti itemi.Validitatea de constructie. 2.Acesta nu este neaparat necesar.pot fi modificati corect.acest lucru este o proba a biasarii itemilor –itemii trebuie sa masoare variabile diferite.Aceasta definitie presupune o mare fidelitate (reability).Oricum diferentele mari in ce priveste valorile p trebuie investigate.fidelitatea de consistenta interna-trebuie sa fie aceasi pentru toate grupurile. f. 32 .care niciodata nu are loc si constituie o o definitie ideala. In orice grup exista totusi indicatori sau date care constituie biasuri ale textului: 1.fidelitatea test-retest trebuie sa fie aceasi pentru toate grupurile intr-un test nebiasat c. e.Daca pentru orice grup exista o diferenta semnificativa in ce priveste pantele(slopes).Daca.ca atare se poate spune ca testul este biasat.intre anumite limite ale valorilor standard.atunci testul este biasat.incarcaturile factoriale ale itemilor trebuie sa fie aceleasi pentru ambele grupuri.elimine tendinta de absolutizare catre etichetarea tuturor itemilor ca fiind biasati cultural.Daca nu este aceasi poate sa se datoreze diferentelor in ce priveste dificultatea itemului. d.daca realizeaza o analiza de varianta a scorurilor itemilor.interceptiile(intercepis) sau erorile standard ale estimarilor linilor de regresie(regression lines).Este nevoie de alte probe pentru a decide in ce masura este un test biasat in populatii diferite.astfel valorile p pot sa fie variabile .este greu sa sustinem ca este vorba de aceasi variabila in ambele grupuri.validitatea de construct a testului trebuie sa fie aceasi pentru ambele grupuri.itemii bifati vor fi diferiti.Este evident ca daca nu este cazul.iar itemii relevanti in acest sens pot fi modificati sau schimbati.argumentul fals al standardizarii(the standardization fallacy) –deseori se presupune ca daca un test este standardizat pe o anumita populatie.Probii interni biasarii testului(internal evidence of test bias) este posibila examinarea caracteristicilor testelor pentru a investiga biasarea: a.Natura fiecarui item trebuie examinata cu grija.un membru al grupului nu poate face exceptie in ceea ce priveste puterea predictive a testului.Astfel de teste nebiasante pot releva diferente intre grupuri.corelatile dintre itemi si scorul total trebuie sa fie acelasi pentru doua grupuri.

deoarece calculatorul permite producerea de forme echivalente cu mare usurinta. Dara lor de aparitie este anul 1903. CHESTIONARUL: Chestionarele au fost utilizate pentru prima oara de francezi.raspunsurile vor fi interpretate pentru a se valida .Detalii despre detectarea biasurilor prin aceste metode pot fi gasite in Mellenbergh1983. Dar conchide ca ramane un auxiliary indispensabil psihologiei . Chestionarul este o metoda instrumentala ce consta in administrarea unei serii de intrebari successive: a) conform unei logici interne a demersului de cercetare (metodologie) b) cu scop de a dezvalui opinii.Orientarea spre o forma de psihodiagnoza diferentiala –schema 2. Kelly considera ca acest chestionar este instrumental “ cel mai sarac care a fost introduce in domeniul respectabil al stiintei”. B.care cuprinde in faza de re-test(post-test) itemi echivalenti cu itemi traditionali ai testului Raven. Modificarea itemilor biafati este mai lejera in cazul testelor computerizate. fiind necesare pentru: a)indicatorii urmariti privesc manifestarile concrete care depind de obiectivele cercetarii b) acesti indicatori sa fie codati in intrebari c) operationalizarea in concepte a indicatorilor urmariti din care rezulta 33 . gusturi (gustul inseamna atitudine) Dezvaluirea= conduita spontana care intervine in cunoasterea interpresonala Exista o cunoastere -directa = dezvaluirea . trasaturi de personalitate. C.Un exemplu ar fi varianta formativa a testului Raven. CURSUL 8 BAZA INSTRUMENTALA A PSIHODIAGNOSTICULUI 1.Evaloarea efectelor Bias poate fi realizata programatic in dependenta de: A.cand observatorul este absent= descoperirea Dezvaluirea= fenomen de intercunoastere care are cadre psihosociale bine precizate Raspunsurile vor fi interpretate: 1.conform: a)unui cod (cantitativ sau calitativ) b)intentiei urmarite prin demersul cercetarii sau investigatiei 2.Orientarea programatica a psihodiagnozei realiazate spre o psihodiagnoza sistematica –schema 3.Organizarea strategiei de recoltare a datelor psihodiagnoza-schema 1.

in care obiectivul principal este de a avea raspuns la intrebare. adica corelabile cu punctual a) si punctual b) Functia intrebarii: Intrebarea este o incitare la raspus . Orice tema interogativa dpdv psihodiagnostic se poate aborda in mod direct sau indirect. adica sa combata inhibitiile 3. Se incepe cu intrebari globale. care coincid ca forma. Forma intrebarii poate solicita raspunsuri in maniera binara(raspunsuri da/nu). destinata sa sparga gheata. dar permit 34 .De aici rezulta clasificarea tematica a continutului intrebarilor 2. 2. Se pun apoi intrebari suplimentare. ci dpdv psihologic. pentru a fi construit psihologic. 1. foarte multi oameni chestionati decide greu intre raspunsurile echiprobabile . de aceea intrebarile trebuie sa fie clare si usor de inteles . poate fi intrebare deschisa sau poate fi eseu. cand e la medii nu e posibil de dat un raspuns sugerat. dar cu o eficienta psihodiagnostica slaba. obiectivul chestionarului trebuie sa ramana opac pentru cel investigat in scopul de a se evita distorsiunile provocate de asteptarea psihosociala Elaborarea intrebarilor este o chestiune extrem de complexa. In intrebare trebuie sa se tina cont de o conditionare temporala. aproape permanent se incepe cu o intrebare mai usoara. o intrebare abila faciliteaza intotdeauna raspunsul. intrebarea “Esti dumneata o persoana sincera?” nu are niciodata un raspuns adecvat 4. iar apoi intrebari de detaliu.d)indicatorii stabiliti si in care se invoca elemente de psihologie generala si sociala e) intrebarile trebuie sa permita raspunsuri adecvate. actiunea de a pune intrebari corepunde unui proces dinamic. Exista si intrebari care incearca sa realizezeze graduatii pe o anumita scala de caracteristici. un chestionar nu se poate construi dpdv logic. Cand acest character este prea slab. De aceea intrebarile dintr-un chestionar trebuie sa mearga spre asa-numita egalizare a sanselor de a raspunde autentic si in ceea ce priveste toti subiectii . raspunsurile depind de inteligenta persoanei interrogate si de dispozitia sa. se pun false intrebari. chestionarul trebuie sa se apropie de dramaturgie. 1. apoi intrebari de amortizare a efectelor de halo si a obosirii. Combinarea mai multor intrebari permite realizarea unui chestionar pentru atingerea unui obiectiv fix in psihodiagnostic. intrebarile trebuiesc formulate intr-o maniera neutra. pentru aceasta se aplica un set de intrebari de antrenare. poate sa corespunda unei alegeri multiple. Toate intrebarile se rezuma doar la fapte (care sunt simple descrieri). Una dintre caracteristici este intensitatea. sau la opinii care sunt optiuni selective. e vorba de caracterul imperative al intrebarii. in aceasta situatie intrebarile pot cu usurinta sa degenereze intr-o suita de intrebari si o succesiune stereotipa . deci trebuie o mare claritate in spcificarea felului de raspuns. presupunand un anumit standard de competenta al raspunsului. modelat social 5. sprijinite la un algoritm comprehensiv simplu 3. cand e prea puternic spunem ca suntem prea presati. Intrebarile trebuie sa se refere la un domeniu compatibil cu cel investigat. cu care subiectul sa joace un rol. subiectul nu vede problema. pentru a nu provoca expectante si circumscrieri socialmente dezirabile 6.

2.raspunsuri diferite. intrebari analitice. Acestia sunt de doua feluri: 1. chestionar cu raspunsuri la alegere din cateva posibilitati Raspunsurile inchise ajuta subiectul sa se concentreze. Este absolut necesar sa se puna intrebari de control. iar raspunsurile le foloseste dintr-o alta lista. Dezavantajul este ca solicita mult timp pentru elaborarea intrebarilor pentru ca raspunsurile propuse sa fie la fel de atractive Itemi de asociere (de imperechere) apar in chestionare de tip definitie. Aceasta determina unitatea chestionarului in directionare. chestionar cu raspunsuri deschise –libere 3. nu) -itemi cu raspuns la alegere(cu alegere multipla) -itemi asociativi Itemi dihotomici  raspunsurile date de subiect in chestionarul de personalitate prezinta inconveninetul ca nu reflecta trasatura de personalitate investigata ci dezirabilitatea sociala . itemi cu raspuns inchis(unul dintr-o lista) -itemi dihotomici(da. acestea sunt de doua feluri: 1. probele creion-hartie. Acesti itemi apar in chestionarele de cunostiinte . unele ponderi si ulterior se surprind unele structuri psihice organizate. 35 . Chestionarul permite surprinderea unor aspecte brute . Tipuri de chestionare: 1. Confera chestionarului finete si subtilitate in masura in care toate intrebarile se refera direct sau indirect la sondarea aceloras aspecte de baza.numarul acestor intrebari confera chestionarului extensiunea posibila. valoarea functionala a chestionarului fiind data de intrebarile de control. Chestionarul are un anumit numar de intrebari denimite in literatura psihodiagnostica algoritmica itemi . in care se prezinta o regula de raspuns prin asociere. se folosesc itemi cu alegere fortata. chestionar cu raspunsuri inchise –intrebari fortate(da/nu) 2. Se are in vedere surprinderea unor parametrii privind intensitatea sau frecventa.care surprind aspecte de detaliu din intrebarile de baza. Elaborarea unor asemenea intrebari face apel la introspectie. Totodata se folosesc false intrebari pentru incurajare. intrebari de baza. Dpdv a schemelor strategic incluse in sistemul de intrebari. Acesta se preteaza la codaj numeric bun. pe care subiectul trebuie sa le selecteze dupa cum considera. Chestionarul trebuie considerat ca un fragment de conduita verbala pe care o putem corela cu alte comportamente psihologice ale conduitei. in care amandoi itemii au acelasi grad de mediocritate Itemi cu raspuns la alegere contin o intrebare si mai multe raspunsuri propuse. In realizarea intrebarilor cu raspuns inchis psihologul trebuie sa construiasca in prealabil o schema a raspunsurilor posibile. Cele mai importante intrebari sunt intrebarile de control. care repeta intr-o alta forma intrebarile precedente pentru a permite o verificare si a trage concluzii in legatura cu credibilitatea raspunsurilor subiectului.

itemi in scale de autoevaluare cu ancore comportamentale Ancora comportamentala este un construct masurat in chestionar. adesea. Fiecare ancora descrie un comportament. Scala de graduatie este cuprinsa intre 4 si 8. aceasta maniera de a raspunde se comporta ca un item 5. cu o lungime mare. cu sens precis. pentru ca efectul comprehensiv sa fie sigur -intrebarile sa se bazeze pe aspecte esentiale.Q. Si aceasta ancora se comporta ca un item. Acesta se refera la organizarea in timp a activitatii lui cu elemente elaborative cat si cu elemente executive. (chestionar de utilizare a timpului). sa se prevada toate posibilitatiile de a se raspunde corect (e vorba de sinonimele raspunsului asteptat).foarte rar. sunt utilizate in teste de cunostiinte. sunt de regula folositi la “Ce-ti place?”.E. Avantajul este ca presupun o apreciere corecta a creativitatii . Recomadari pentru elaborarea intrebarilor: . niciodata). ce-i este mai descriptiv(mai putin descriptiv referitor la regimul lui de viata). de a formula raspunsuri originale. itemi cu raspuns deschis -itemi cu formulari lacunare -itemi cu formulare scurta -itemi eseu Itemi cu formulari lacunare (chestionar de completare) presupune ca formularea intrebarii sa fie precisa . teste de analiza si sinteza mentala. Itemi cu formulare scurta pe o anumita tema subiectul formuleaza un raspuns clar . uneori. subiectul trebuie sa marcheze pe scala indicele de graduatie care i se potriveste. itemi cu alegere fortata – subiectul alege ce-i place. De exemplu.formularea adecvata nivelului de maturitate si gradului de pregatire a subiectului -intrebari exprimate clar. calitatea redactarii Itemi eseu  teme ce pretind un raspuns intr-un format deschis. altfel apar confuzii -intrebarea sa contina toate datele necesare pentru ca pe baza rationamentului logic sa permita alegerea raspunsului adecvat 36 . Ancora este graduala. in creativitate. efectul halo. 4. corespund situatiilor cotidiene. si de a se orienta strategic atunci cand nu pot ghici raspunsul. in care elementele nu sunt la fel de atractive in acelasi timp. permit a se diagnostica capacitatea oamenilor de a se organiza. 3. chestionarul T. sunt usor de construit dar necesita timp pentru a fi cotati obiectiv.Dezavantajul este ca fiecare element al listei poate face parte dintr-o singura pereche existenta in lista de raspuns. Dezavantajul este ca nu poti fi sigur ca nu sunt formulate raspunsuri diferite de cele asteptate si spre a fi cotate de evaluator. se folosesc in psihologia sociala si in psihologia clinica. prin urmare formarea unei perechi gresite se va evita prin formarea mai multor perechi de raspunsuri posibile de pe alta lista 2. Dezavantajul este reprezentat de dificultatea de cotare si de evitare a raspunsurilor marcate de oboseala. itemi redactati in scala Likert – sunt itemi de frecventa(totdeauna.

cu raspunsuri inchise.. de aceeasi factura si enunt ca si itemii cu raspuns corect/incorect -itemii cu raspuns la alegere: a)numarul de raspunsuri propuse e de la 3 la 5 b)raspunsurile propuse sa fie in ordine logica c)raspunsurile sa nu se includa unul pe altul d)raspunsurile incerte nu trebuie sa devina erori pentru urmatoarea suita de intrebari care urmeaza in chestionar e)astfel baza acestor idei trebuie sa fie aceeasi pentru a furniza informatii necesare spre a raspunde corect la toti itemii. Stabilirea formei intrenarilor -modalitatea de raportare asupra a ceea ce se sondeaza prin chestionare.Stabilirea continutului intrebarilor a) exista intrebari factuale si intrebari de identificare b) dupa sens exista intrebari de cunostiinte .. intrebari de opinii. 4.. atitudini si intrebari de motivatie..-intrebarea sa nu sugereze raspunsuri -structura intrebarii sa fie simpla: a) se elaboreaza intrebarea b)se elaboreaza raspunsuri posibile c)se dau explicatii utile -se evita in intrebare: a)negatii b).(daca nu se pot evita. evitarea unor greseli in formularea intrebarilor: Intrebarile pot fi: a)prea generale 37 . f) acorduri gramaticale g) se evita negatiile -itemi asociativi: e necesar ca elementele sa apartina aceleiasi categorii. In formularea intrebarilor se stabileste regula de potrivire a itemilor intrebare si itemilor raspuns. raportarea poate fi: perceptiva prezumtiv-proiectiva.. cel putin o lista va contine elemente care nu vor putea realiza nici o pereche. explicativ-instinctiva.. cand exista o diferenta intre planul real si cel al aspiratiilor. sau cu raspunsuri libere.. 2. gradul de constientizare al subiectului scade. Utlizarea in teste a intrebarilor deschise presupune: a)formularea intrebarilor b)interpretarea lor c)cotarea acestora Specificul realizarii chestionarului (Septimiu Chelcea) Specificul realizarii chestionarului vizeaza: 1.Stabilirea tipului de intrebari -intrebari cu raspunsuri dihotomizate. apreciativ-evaluativa. 3. atunci se scriu cu alte caractere) -itemiii dihotomizati(adevarat/fals) sa fie in acelasi numar.

Conditii limitative ale chestionarelor: a)orice chestioanr trebuie pre-testat inainte de a fi aplicat pe scara larga b)este bine ca orice chetsionar sa fie scurt si sa nu ceara informatii la care se poate ajunge si pe alte cai(dosare. putin. este necesar ca orice chestionar sa raspunda printr-un sistem tehnic unitar desi este posibil sa se alcatuiasca si chestionare cu o structura mai eterogena.Stabilirea structurii chestionarului. ordinea intrebarilor este: a)intrebari introductive(de contact) b)intrebari de trecere(puncte. cam asa. pentru a fi atentionat si cointeresat in participarea responsabila la activitatea de psihodiagnoza. In orice caz este necesar ca subiectii asupra carora se aplica un chestionar oarecare sa fie atentionati prin instructajul prealabil asupra cerintelor ce se manifesta fata de el. 38 . jurnalul clasei. registre de populatie. orice chestionar are o schema ce poate fi reprezentata grafic prin zone de intersectare. etc) c)este necesar ca intrebarile din chestionar sa fie clare d)este bine sa se dea garantii de discretie cu privire la cele formulate in chestionar e) este bine ca intrebarile sa grupeze itemi in ordinea logica subiectului. chestionarele folosite in psihodiagnostic utilizeaza scari de sinceritate. de regula afirmativ) 5. Mai bine precis:” de cate ori pe luna te duci la cinema?” j)se evita negatia dubla.(ex. i) se evita raspunsuri vagi. Unii autori considera recensamantul ca fiind o specie de chestionar. etc. tampon) c)intrebari filtru d)intrebari bifurcate e)intrebari de motivatie e)intrebari de control f)intrebari de identificare In genere. Este de preferat sa se ceara data nasterii. exista o oarecare rezistenta si un anumit grad de nonsinceritate in raspunsurile unor subiecti la chestionare. In genere. acoperire totala si independenta relativa a intrebarilor ce le contine. cataloage scolare. luna. de genu: mijlociu. In fine. care nu coincide intotdeauna cu cea a experimentatorului psiholog. Daca se intreaba: “Ocupatia?”-subiectul nu stie daca trebuie sa raspunda ce face sau pentru ce s-a pregatit. probabil) d) cu dublu inteles conform rationamentului ipotetic(atrag raspunsul de la sine. : daca ai copiat vreodata la un examen?) h)trebuie sa evitati termenii ambigui/vagi. Cel care trebuie sa raspunda poate sa faca dificil fata unei astfel de situatii. De aceea. De exemplu daca se spune: Raspunde prin “da” sau “nu” la urmatoarea intrebare: “Nu vei sta de vorba cu copiii care nu stiu pastra secrete”. Aplicarea unui chestionar pune de la inceput problema pregatirii celui asupra caruia se aplica. Daca se intreaba: “Varsta?” – apar sutilitati in ceea ce priveste ziua..b)prea speciale c)ambigue/vagi( de ex: de regula.rar. f)este necesar ca orice chestionar sa respecte limba si nivelul de informatie a subiectului g)cel care alcatuieste chestionarul trebuie sa stie ca se raspunde greu la intrebari ce implica raspunsuri prin care acesta s-ar putea deprecia. superior.

k)trebuie de asemenea evitate raspunsurile fara sens. In astfel de cazuri exista riscul ca subiectii sa raspunda la o singura intrebare din cele doua. Curs 9 METODOLOGIA TESTELOR Testele sunt legate de dorinta umana de a aprofunda cunoasterea altora.  care sunt axiomele sau postulatele teoretice pe care se fondeaza utilizarea testelor? 2. Cattrell. ce inseamna cap.  care e siguranta sau formulele de intrepretare prin care se realizeaza controlul calitatiilor unui test asupra fenomenului investigat? 3. sau din diferenta de logica a celui ce a alcatuit chestionarul si cel care il completeaza. Pentru controlul chestionarului se compara rezultatele obtinute cu acelea de la un grup de subiecti foarte bine cunoscuti si cu rezultatele obtinute si prin alte metode. Cand se realizeaza un test. Unele contradictii apar din neglijenta. adica de a gasi instrumente pentru a satisface aceasta dorinta. Prima data cuvantul tete a fost utilizat de alpinisti. Cuvantul “test” provine din frantuzescul “tete”. Nu intrebamun copil ce emisiune radio prefera . Subiectii vor fi pusi in situatii dificile. capitol.culturala. din neintelegere a sensului celor ce intreaba. materiala. si altii. Binet. In franceza cuvantul tete(cap) se refera la inceputul cunoasterii. Formulata astfel. sociala. Controlul exactitatii raspunsurilor in despuierea chestionarelor: Prima verificare trebuie sa fie de exactitate a raspunsurilor si se face prin confruntarea datelor emise (cele ale elevului cu cele ale parintelui. etc). trebuie sa existe raspunsuri la trei categorii de intrebari: 1.  care sunt elementele metrologice(de masurare indispensabila) in baza carora un test poate fi utilizat la modul public? 39 .” crezi ca elevii care nu au aptitudini matematice trebuie grupati si sa se faca lectii individuale cu ei?”. intrebarea contine doua intrebari. inainte de a-l intreba daca are acasa aparat de radio l)intrebarea sa contina un singur aspect. Ulterior acesta a fost transferat in psihologie pentru prima oara de Galton. sau profesorului –privind situatia scolara.

Validitatea testului sau lipsa de valoare a testului este atunci cand x1 intra. unele nu au corespondenta intre ele. operationalizarea datelor de observatie in itemi. De aceea. este necesar sa se inscrie pe coordonata xy cateva elemente: nivelul de dificultate a testului si competenta (capacitatea individului de a raspunde la sarcina de test) 40 . cu atat avem o masura a valorii testului mai valabila. aceasta medie se numeste raportul dintre corespondenta si medie de eroare.Axioma testului:  exista trei aspecte: In domeniul reazultatelor obtinute. si corespondenta xn-1. nu masoara valorile de test x. Pentru ca aceasta corespondenta intre datele realitatii. Acestea sunt erori ale formularii itemilor . decat in medie. Cu cat aveam mai multe valori corespondente. datele problematizate in itemi de test si datele observate sa fie puse intr-o formula. xn-2… Valorile observate “x”.

validitatea de conţinut este obţinută prin judecata experţilor cu privire la specificul itemilor.el trebuie sa dea aceleasi rezultate. poseda un nivel de diferenta “d” pentru care subiectul are un anumit nivel de competenta.scale de raportare. Aceasta reprezintă concordanţa 41 . trebuie raportate la un anumit criteriu. Acest model determinist este util atunci cand avem un control foarte bun asupra realitatii domeniului investigat. o innoire a testelor pe categorii. conativa. Există o validare prin criterii externe. Erorile vin din cauza faptului că nu sunt analizaţi din punct de vedere factorial itemii unui test . problema se pune in conformitate cu o teorie cauzala: modelul Rasch care vizeaza capacitatea de competenta a subiectului de a realiza grade de complexitate diferite in sarcina de test. in cadrul careia exista trei conditii minime. In primul rand se masoara fidelitatea testului. nivelele masurarii si realitati de realizare ala masurarii:scale nominale. prin intermediul judecatilor expertilor. acest ansamblu de itemi se intoarce in asa-numita constructie a testului. etc) 3. Ea se mai numeşte grad de concordanţă sau grad de semnificativitate. Există validări de conţinut. Vorbim apoi de calitatile metrologice care definesc calitatea masurarii in psihologie. Ele rezultă în urma judecăţii experţilor. Se masoara fidelitatea ca o masura de varianta a datelor obtinute. datele operationalizate in test si datele obtinute. pentru ca un fapt psihic sa fie masurat .. dar uneori realitatea nu e accesibila in mod direct si atunci capacitatile de a reazolva unele sarcini de un subiect.. prin utilizarea testelor.ordinale. in raport cu criteriul extern se realizeaza analiza factoriala.. ulterior. numite itemi. De aceea vorbim dsepre: o clasificare a testelor (teste care vizeaza sfera cognitiva. Conform modelului Rasch toate sarcinile de test. succesul. Intr-un test. Aceasta situiatie se refera astfel. situatia test-retest: ori de cate ori se aplica testul respectiv. se depisteaza un item sau o problema si aceasta este raportata la judecatile expertilor 2. este raportat la un criteriu exterior (criteriu = un element prognozat. Exista trei modelitati de a stabili fidelitatea uni test: 1. la constanta rezultatelor obtinute 2. adica fiabilitatea. de ex.teste factoriale). Din analiza acestor situatii a rezultata necesitatea unei analize sistematice care cere o conceptie noua despre teste. prin utilizarea testelor paralele: tehnica testelor paralele 3. Unitatea care gradueaza nivelul de dificultate si nivelul de competenta util in depasirea ei specificata pentru a determina etalonarea testelor.scale absolute(teoretice). acest item. precizia sau constanta.) sau gradul de concordanţă al rezultatelor obţinute cu realitatea existentă.Intre datele realitatii. tehnica partitiei rezultatelor la acelasi test: metoda split-half Se măsoară (. care trebuiesc sa realizeze constructul numit baterie de teste. problema de codificare si problematica a masurarii in psihologie.stabilitatea itemilor are urmatoarea traiectorie: 1.de intrevale. Problema validării de conţinut se întâlneşte deseori atunci când trebuie apreciate variaţiile memoriei în funcţie de atenţie. care este o suma de itemi 4.: reusita scolara. Rezultatele respective trebuie verificate si se aplica astfel teste suplimentare.

Construirea testului. mediul în care se face testarea să fie acelaşi şi să nu fie deranjat (fidelitatea). după eliminarea celor care nu se referă la scopul ales. 1. 3. Se găsesc repartiţiile corecte după diferite posibilităţi ale subiecţilor. Definirea scopului şi a domeniului de aplicare (necesitatea analizei de itemi) 2.dintre datele de test şi realitatea exterioară (de exemplu notele şcolare).pe care s-a facut etalonarea. NU SE POT RELEVA REGULI STRICTE PT CĂ NATURA TESTELOR ESTE VARIATĂ. generalizarea este utilă pt comparaţii. aici se invocă principii teoretice 3. 7. Pentru fiecare sarcină testată trebuie să existe 20 de încercări preliminare. Riscul păstrări unui număr de itemi este cel al neomogenităţii. 3. se aplică unele probe şi se reţin sarcinile utile. manualul testului care urmează a fi publicat. 8. Există validitate încrucişată numită şi validitate adiţională. se trece la validarea statistică – preliminară. utilă pt. 42 . 9. Aegerea sarcinilor test. În mod normal se elimină cei care nu se referă la scopul propus. 6. 4. Se depistează valoarea discriminativă a itemilor şi se verifică cu un criteriu exterior ( întotdeauna ideea de la care s-a plecat) Se face etalonul. 2. se pot selecta itemii valizi: .a viitorilor posibili itemi. cât şi un eşantion mai mare (100 subiecţi ) 4. limitele. la intreaga populaţie studiată.e o generalizare pornind de la un anumit eşantion. se stabilesc sarcinile de test. etalonarea testului. 2. eventuala revizie a sarcinilor de test. Grupele de sarcină care se referă la acelaşi aspect se corelează între ele şi se elimină cele care nu corespund cerinţelor. după care se reconsideră nivelul de dificultate. Stăpânirea unor tehnici de analiză factorială : există o tendinţă de acumulare a informaţiei care poate fi selectată numai prin metode adecavate şi analiză de variante. fiecare test terbuie verificat printr-o proba de control. se starbilesc baremele. standardizarea. 1. după care urmează testări ulterioare controlul fidelităţii. itemii rezultaţi sunt uşor de controlat şi vor influenţat forma definitivă a testului. alegerea itemilor. 5. analiza acestor itemi.se pot selecta subiecţii care intră în sfera de cercetare. Numărul de teste este imposibil de precizat. planificarea concepţiei despre problema studiată. definirea constructului presupune cunoaşterea precisă a domeniului vizat. Există şi o validitate de construct. O altă metodă etse acea prin care itemii se testează succesiv. instructaje practice. intervalele de variaţie ale rezultatelor. unele probe nu sunt valide – este prevăzut atât un număr de itemi mai crescut. Aceasta utilizează analiza factorială pentru a compara componentele unui test cu o baterie de teste. 1.

accent. 43 . care devin nesemnificative dacă frecvenţa lor creşte. De multe ori se comit greşeli: se ascunde scopul testării sau nu se justifică testarea. oboseala. Condiţii ale investigării psihologice: Ambianţa – camere. Adultul se supune mai greu condiţiilor de a fi testat. dar trebuie să ne adaptăm comportamentului lor – de aceea testele pentru copii au instrucateje adecvate. capacitatea de adaptare este mai mică. la testare). b. Adulţii şi tinerii se tem de nereuşită şi de pierderea statutului. Strategia de investigare trebuie să respecte condiţii: grijă mare cu copiii – trăsătura principală care apare în această situaţie la copii este curiozitatea. spre deosebire de testele de atenţie. Este foarte gra intuirea a ceea ce stă în spatele testului (înainte de începerea investigaţiei este necesară transparenţa în legătură cu scopul ei ). Tinerii şi adulţii sunt de obicei temători şi inhibaţi din cauza scopului şi investigaţiei . dacă se depistează o stare de anormalitate(oboseală. în situaţia în acre psihologul este lângă subiect. comportamentul poate fi frânat sau „incitat” în obiectivarea eficienţei – confirmarea validităţii testării în raport cu subiectul. modul de aplicare. 1. să ne stăpânim (să nu ne dăm în spectacol). Când se dau rezultatele. Toţi copiii sunt surioşi. 3. ci sp rezolve problema faţă în faţă cu subiectul. c. alcool) se amână testul. este bine a nu fi prea demonstrativi. nu sunt eficiente. starea de anxietate inerentă unor astfel de cazuri. Trebuie acceptată formula interactivă. Când se justifică testarea avem o şansă de a sensibiliza amorul propriu al subiectului. Cerinţe privind atitudinea psihologului. e mai bine ca acestea să nu le menţionăm. Psihologul trebuie să fie foarte atent „cu ochii in patru”. pe lângă formula de comunicare verbală şi nonverbală. Nu se subliniză în investigaţie de tip examen. Testele de capacitate intelectuale aplicate peste 40 de ani. a. la orice test aplicat. dacă e nevoie să dăm rezultatele la un grup în care sunt persoane cu eşecuri notabile. săli. Trebuie aplicată grilă în aplicarea testelor de inteligenţă: condiţii. spaţii adecavate în care să fie observaţi toţi factorii car epot declanşa disturbarea. Pot apărea deprinderi de scris. De aceea se practică acomodarea minutelor de adaptare la sistem. tonalităţi. 2. definirea statutului de psiholog în conştiinţa publică. Capacitatea de cooperare a subiecţilor – condiţie estenşială pentru că rezultatele la teste pot fi foarte uşor alterate. Specializarea lui profesională crează o orientare în care urmele acestei specializări intervine şi pot modifica rezultatele la teste – acest lucru trebuie eliminat prin discuţia de la început. pentru că structurile cognitive sunt mai rigide. mai ales când se aşteaptă o decizie existenţială sau efecte terapeutice.1. ridicarea tonului. proba. Aici. Testul oferă percepţiei lucruri noi prin formă şi prin sarcină. chestii afective(o păpuşă sau mascota cu care vine la examinare. unde subiectul nu are nevoie de prea multă lămurire. Adultul este mai rigid decât copilul sau tânărul. 2. apar reacţii secundare. ţinerea unor conferinţe.

dar treptat rezultatele lor sunt sinusolidale. pot să se concentreze. care se face eronat în majoritatea cazurilor. Există tipi superficiali care . care încep greu. Există indivizi timizi. Atitudinea psihologului nu este aceaşi cu atitudinea pedagogului. la unul oboseala. apar eşecurile. Există indivizi precipitaţi – termină sarcina repede. dar pot termina sarcinile bine. 8. Examinarea oarbă „fă-mi şi mie proba asta”. uneori testul nu este rezolvat pt că nu s-a înţeles instructajul sau din cauza neacordării subiecţilor. la celălalt incapacitatea de concentrare a atenţiei( în condiţii normale de testare) – acest fenomen al acestui subiect apare în toate probele. primii 5 itemi se rezolvă cu subiectul) după aceşti 5 se aleg itemii de la mijocul testului. determină un eşec la testare. dar greu de explicat. dacă ne permite să avansăm păreri necontrolate în legătură cu modalităţile de de aplicare a probei sau a rezultatelor obţinute. rezultatele pot fi uşor modificate. care se discută fără a fi trecuţi ca rezultate. În cercetare şi investigare. dar semnificaţia să fie diferită. la copii atitudinea de negativism acuzând complexitatea probei. dar în altele sunt superficiali. 44 . ne întâlnim cu oboseala sau demotivarea. chiar dacă nu. 6. oboseala ne dă cel mai mult de furcă în toate tipurile de probe ( şi pentru psiholog şi pentru subiect). 11. şoapta generează o decodificare a informaţiilor. trebuie urmărită dinamica eseului şi cauzele sale. 13. fără să aibă o traiectorie normală. Oboseala ca boală – lucrurile se schimbă şi ca investigare. Influenţează şi capacitatea de distribuire a atenţiei subiectului ( a percepţiei lui) este percepuă orice mişcare. dacă apar frecvent răspunsuri eronate. 7. Oboseala ca stare – vina este a psihologului care nu a făcut discuţia pregătitoare penrtu investigaţie. va determina eşecul la următoarea testare. În funcţie de eşec apare o conduită foarte complexă şi diferită de la un subiect la altul. în anumite condiţii. problem atitudinii de încurajare este simulatoare atâta timp cât nu influenţează direcţia de gândire sau obţiune a subiectului. Încurajarea falsă la fel. Încurajarea falsă. 12. 14. Este bine să nu se accepte terţe persoane în afară de cel de-al doilea psiholog din cabinet – influenţarea rezultatelor şi performanţei subiectului. Subiecul percepe. Atitudinea de neutralitate binevoitoare este absolut necesară. receptează relaţiile involuntare ale psihologului sau orice mesaj emis de acesta în timpul testării şi care pentru psiholog nu are legătură cu testarea. respectarea unui anumit program. dau performantă. 15. 9. această condiţie de eşec este efectul unei dezorganizări cognitive nesusţinută afectiv – blocaje. şansa exerciţiului.4. confirmarea reacţiilor lor. la testele de inteligenţă. în situaţie de investigare standard(la probele care aplică pe timp limitat şi instrucaj foarte clar). nu se recomandă – sacrificăm prezenţa noastră în cercetare. 5. care pot fi reale. apar profile dubioase. Copiii doresc în testare. Pot exista performanţe la doi subiecţi cu aceaşi strusturare a erorilor. abordarea trebuie făcută şi clinic şi psihic. Aprecierea negativă a rezultatelor obţinute este nesalutară. etc. (la Raven. 10.

spirit de observaţie.în folosul testelor.pe măsură ce se sărăcesc anumite domenii. 17. inteligenţă. ci şi de experienţa psihologică a practicianului. Nu sunt cronofage (nu sunt de durată) . afectivitate. Trebuie să existe capacitatea de a face un catharsis (un hobby : mişcare.problema abuzului de teste – a nu se avea prea mare încredere în teste . Testele de cunoştinţă. această imagine nu se reduce la o sumă de cote. de aceea momentul esenţial şi cel mai dificil este acela al interpretării cotelor brute obţinute. testele de cunoştinţă vizează capacitatea de a acumula şi reda cunoştinţe. fizica. sensul unor probe.a şti să aştepţi să se termine discuţia j. de strategie de experimentare d. oricât de multe şi variate ar fi acestea. strategia de apropiere metodologică de subiect nu este dată numai de validitate.16. diagnosticabile.a şti să asculţi . experienţa profesională câştigată direct. Se cunosc teste de aptitudini. de sistemul conceptual – psihologic. spirit de observaţie. Testul este o etapă a cunoaşterii. Cultură profesională. chimia) . Nu se comunică la fel cu orice persoană (prieteni. noţiunile sărăcesc (medicina. prelucrată – putere de detaşare de aceste informaţii – memorie depozitară de zgură informaţională. DOMENII DE UTILIZARE A TESTELOR Nespecialiştii afirmă că testele ar putea rezolva totul – eroare.toată gama de teste de personalitate. manifestarea liberă a subiectului. ce trebuie. Deprinderi de aplicare a testelor.a şti ce să notezi şi când . cum trebuie să comunici i. inventare. testele standardizate se rezolvă în timp scurt şi sunt concepute pentru ca factorul timp să fie câştigat. Inteligenţa. Testele nu ne dau imaginea psihicului subiectului. capacitate de a face interpretarea corectă cu scop practic de specialitate a abilităţii de aplicare a respectivului test. Există multe deprinderi practice: . Un specialist este pregătit pentru diagnostic când dispune de: a. teste proiective . fidelitate. Meseria de psiholog presupune multe filtre: cu cine. are curat) g. e. se observă toate gradele agerimii şi cele ale neghiobiei – spune Ballon Harry. cele de aptitudini vizează potenţialul. Dispoziţii naturale – manifestare liberă a subiectului – această capacitate are ca rezultat. Pe de o parte. de sentimente. f. b. necesară dar nu atotputernică. sănătate psihică – informaţia pe care o primeşte psihologul trebuie să fie receptată. h. 45 . prieten al subiectului) – depinde de statutul ei. 18. dispoziţii naturale (capacitate de comunicare uşoară) c.simplitatea materialelor şi operarea curentă cu anumite noţiuni . cunoştinţe specifice (vizează cu toate alte aspecte decât psihicul) – şi unele şi altele suportă aceleaşi rigori pentru a fi predictive.a şti să stăpâneşti mesajul verbal . subiect.

recomandă prudenţă în utilizarea testului(unde şi nu oricum). se desprinde de grupul de apartenenţă al prietenei. D. Amintind de social. Aptitudinea – structura aptitudinilor generale şi specifice: inteligenţa generală şi specifică. . spaţială.regres faţă de media clasei Ideea că nu este bine să separăm copiii cu dificultăţi de zona normalităţii. matematica reprezintă un potenţial care poate fi descoperit cu ajutorul testului. sub presiunea şcolii normale. erau condiţionaţi de prezenţa. chiar mai mare decât specialiştii. este o sabie cu două tăişuri. Inteligenţa şi aptitudinile pot apărea în etapele de dezvoltare.Dacă testul facilitează o mare parte din lume. acţiunea. ci şi pe grupul din care face parte. În sistem abilităţile pot optimiza adaptarea umană. se pot identifica mai ales extremele. personalitatea în ansamblu) Relaţia dintre grup şi sensuk optimizării sau handicapării este prezentă şi evidentă mai ales la copii (nu şi-au definitivat statusul şi rolul social). În clinicile psihiatrice. Testele de aptitudini. Levine a publicat în 1968-1975 – „când şi de ce aplicăm testul?” – „ unu număr mare de specialişti (medici. situaţia de vindecare se face prin efortul de reintegrare socială a bolnavilor psihici. bolnavii „sunt daţi afară”. dată de eşantionul care înconjoară 46 . Una din influenţele grupului asupra rezultatelor: grupul poate optimiza persoana umană. labirint – decizia.stabilitate . Supuşi unui proces educaţional – lotul sar diferenţia : 62-36 Sub aspectul cunoştinţelor calitative. Copiii care au fost descoperiţi târziu se află în 3 etape : . dacă structurile perene ale personalităţii sunt armonioase. nu numai pt subiecţii aflaţi în poziţia extremă. Subiecţii car etreceau de la noncunoştinţe. există şi o categorie de teste – teste situaţionale – complexitatea în abordarea personalităţii aflate într-o anume situaţie de viaţă (ex. Elevii cu vârstă mentală sub 5 ani nu şi-au însuşit foarte multe noţiuni proprii vârstelor lor.cunoştinţe. Oricâte teste de dezvoltare mentală s-ar aplica. Elevii veniţi în clase mari din şcoala ajutătoare au deja unele deprinderi: scris-citit. Vârsta mentală este diferenţiatoare. dar în anumite situaţii are efect optimizat. psihologi. găsind o corespondenţă între test şi nivelul de achiziţie – baterii de test pt utilizare. acesta nu se va exprima doar pe sine. pot asigura eficienţă şi stabilitate numai dacă sistemul personalităţii umane le poate optimiza. mai ales. cercetătorii practicieni din domeniu. departajarea este grosieră. Începutul a plecat de la realitate(Binet – Simon) şcoli ajutătoare.o anumită activitate. dacă ne referim la curba lui Gauss. Orice test psihologic este bun dacă îndeplineşte criteriile amintite. judecători) tind să acorde testului o încredere foarte mare.harta unui oraş – punct de plecare şi de sosire cu mai multe variante şi puncte de reper . În cunoaşterea deficientului mental – psihologii care se vor orienta in Testarea acestora vor avea surprize deosebite. a unei deficienţe mentale – simptomatologia – epileptoidă sau carenţe – afective: autism. Deşi selecţionat indirect pt. La vârste mici.progres .adolescentul care are o dramă sentimentală. criteriul vârstei mentale este insuficient.

I.intrinsec.selectie profesionala 3.Cum aceasta a fost deja subliniata este difil sa intrzarim calitatile unui instrument d. Învăţământul special trebuie să aibă o suficientă varietate. Neurologii preferă testele de aptitudini.asistenta psihologica periodica 4. 3.v.orintarea scolara sau profesionala 2. Orice suferinţă de ordin traumatic poate fi studiată cu ajutorul testelor de aptitudini. calitatile metrologice permit garantia bunii functionari a testului. Cele trei ale aplicatiilor psihologiei :-sanatate -invatamant -medii performante Cand se intreprinde un demers psihologic aceasta duce la o decizie de tipul 1.VALIDITATEA-este calitatea primordiala ceruta unei probe psihologice care doreste a fi test. psihologii trebuie să surprindă această inegalitate.Valoarea exprimata in coeficient de validitate ne arata daca proba masoara si explica ceea ce si-a propus autorul si kt de bine o poate face.d. evoluţia handicapaţilor este inegala. Aceasta calitate a masurarii desenata sub termenul de validitate imbraca in mod clasic 3 aspecte :o validitate predictiva. flexibilitate. În psihopatologiem utilizarea testelor este diferenţiată. Orice demers de cunoastere psihologica.in orice forma s-ar prezenta.in majoritatea cazurilor vizeaza un tip de decizie a psihologuluiresponsabilitatea. Medicii au o orientare spre testele de personalitate proiective sau de tip inventar.validitarea ar trebui sa fie intotdeauna satisfacute in psihologie dar ele au fost operationalizate mai ales in domeniul testelor.expertiza psihologica Nu este suficient sa dispui de o unealta suficient de sensibila si stabila.De validitatea testului depinde valoarea diagnostica . acolo orice test de dezvoltare mentală nu mai poate să fie aşa de discriminant. Trebui ca rezultatele pe care ne permitem sa le obtinem sa operationalizeze concluzii ceea ce au incetat sa reflecteze.Se abordeaza aici problema modului de functionare a uneltei de masurare. Pe scurt este vorba despre a fi sigur ca masurarile efectuate : permit diferentierea intre subiecte diferite nu furnizeaza indiktii aleatorii sau neregulate prezinta o indiktie pertinenta cu privire la situatii pe care le studiem Aceste conditii generale definesc calitatiile masurarii :sensibilitatea.nivelul de performanţe medii.raspundpt. 47 . CALITATILE MASURARII A ne asigura ca proprietatiile retinute ale nr.fidelitatea.o validitate de continut si o validitate de constructie sau validitate ipotetico-deductiva. p.De fapt aceste calitati sunt legate de populatia la care testul este aplicabil .nu este suficient pt.criterii satisfacatoare pe plan psihologic. Dar acestea find admise se poate spune ca. A se garanta fiabilitatea. cauzele acesteia.

sa fi definit deja complet. In functie de calitatea acestor criterii.alegerea nivelului masurarii trimite la o problema de plauzibilitate psihologica adica la cunostinte teoretice care suporta operationalizarea acestora A ajusta utilizarea numerelor care ne permit sa ni le insusim nu este intotdeauna suficienta pt a ne asigura ca ele sunt masurabile .u=adik un esantion de situatii de utilizare in franceza.de-a lungul unei perioade de timp scurse. permitandu-se astfel sa se emite ipoteze despre modul de functionare si despre elaborarea raspunsurilor sale de catre subiect(M. practicianul va acorda mai multa sau mai putina incredere in unele produse pe piata. capacitatile intelectuale pe care doresti sa ti le insusesti.este fondat pe o teoretizare psihanalitica aproceselor de elaborare a raspunsurilor(V.LONGEOT(1969)a elaborat o scala de inteligenta bazata pe teoriile lui Piaget :Thematic Aperception Test. Acesta este unul din avantajele psihometriei. nivelul de reusita afectiva. pe care la definit metodologia masurarii in domeniul festelor. c) VALIDITATEA DE CONSTRUCTIE SAU VALIDITATEA IPOTETICODEDUCTIVA-ea rezida din elaborarea teoretica a uneltei de masurare.1992).Masurarea unor dimensiuni psihologice necesita sa fie garantate sensibilitatea. Validitatea continutului releva . De ex.deci.care deriva dintr-o aproximatie proiectiva.1995).. Ar fi tot atat de abuziv sa pretinzi ca ai o idee a nivelului intelectual al unei.a) VALIDITATEA PREDICTIVA-este stabila prin corelare care exista intre masurare si ceea ce permite sa se prognosticheze.SHENTOUB. Pt.avand ca baza rezultatele testelor de cunostinta elaborate pt elevii de anul 3 de colegiu. Acest cadru discriptiv situeaza evaluarea la diferite nivele. Se pot diferentia categorii (nivel nominal)se pot ordona nivele de intensitate (nivel ordinal).deci.F. Ar fi eronat sa se aprecieze nivelul in franceza a unui student in timpul liceentei. Acest demers face apel in mod necesar la manifestare. a evalua pe teren.evaluarile profesionale efectuate prin ierarhie sunt ele insale repetabile si discriminate ? plecand de la problemele metodologice. Ar fi indispensabil ca cei care se dadeau aceste metode sa se inspire din aceasta.vizand sa stabileasca legaturi foarte generale.Problema esentiala care se pune privind ecest criteriu este cea a fiabilitatii indicate utilizate pt. a face aceasta.1990) Diagnosticul in psihologie presupune evaloarea caracteristiciilor umane.programul unui an scolar). Evaluarea necesita. b)VALIDITATEA CONTINUTULUI-corespunde faptului ca continutul unei probe (de ex. Ar trebui de asemenea.plecand de la un test de aptitudine numerica.REUCHLIN.se pare ca ne orintam spre o metoda mez-analitica (J.ROCH. trebuie sa fi definit cea ce se intelege prin . care dak este imperfecta. ea permite totul sa se defineasca in cadrul descriptiv autorizand un mai bun control si o mai mare fiabilitate aevaluarii.analiza situatiilor pe care rezultatele obtinute vor fi proiectate. fidelitatea si validitatea instrumentului utilizat.sau se pot masura sferturi dintr-o norma(scale de interval).ansamblul de intrebari gramaticale ce le contine)reprezinta campul de cunostinte care este evaluat (de ex. valoarea predictiva a unui test ne trimite la o chestiune teoretica este oare rezonabil sa vrei sa prezici in materie de comportament uman ?actualmente.cu cat esti mai inteligent cu atat ai mai multe sanse de reusita profesionala si scolara. un mare efort teoretic si metodologic.nivel francez’’. care au ca valoare de consolidare ceea ce se stie deja de exemplu. cel putin la nivelul principilor cantitative :complexitatea (relativa)experimentului sau a unei 48 .

Estimarea validitatii se face in mai multe feluri.THOMICROFT si BEBBING TON(1996)adauga o serie de estimari subiectiv calitative: 1. Validitatea de construct este extrem de utila in acele interventii cognitiv-comportamentale care se centreaza pe antrenamentul unor sarcini specifice si punctuale.vizeaza sau nu domeniul pe care il presupunem condensat in instrumentul respectiv. VALIDITATEA DE CONSTRUCT-este unul din cele mai importante aspecte ale evaluarii interventiilor de readaptare. Validitatea concurenta si validitatea predictiva sun specii ale validitatii criterialecare presupune ca o masurare duce la aceleasi rezultate ca un alt instrument acarui validitate a fost deja stabilita (acesta di urma fiind numit masuratoare criteriu). Determinarea ei se realizeaza prin corelarea datelor unui test cu cele ale unor teste similere deja verificate.validitatea consensuala-se refra la opinia expertilor in domeniu si la acordul acestora. Validitate de continut-apreciaza daca un test cuprinde aspecte din intreg domeniul care trebuie sa fie masurat. Ea arata ca itemii care compun un test. 2. prin continutul lor prin sarcinile.validitatea frontala-se refera la judecata subiectiva acelui care se foloseste de un instrument privind masura in care itemii individuali acopera campul de probleme relevante la masuratoare ca intreg. 3. I . Validitatea predictiva-este data de indicii corelationari dintre un test si un criteriu specific si justifica predictiile pe care le face evaluatorul in legatura cu domeniul investigat 4. 49 . pe care preferam s-o tratam separat. bazate in mare masura pe tehnici cognitiv comportamentale. Validitatea presupune ca instrumentul in cauza sa masoare ceea ce pretinde (sau intentioneaza)sa masoare si sa poata fi utilizat in luarea unor decizii corecte. Exista 2 indici de validitate care sunt folositi in mod curent : sensibilitatea-probabilitatea de a produce un rezultat pozitiv la testare daca stimulul este prezent.anchete. Este vorba defapt de o impresie initiala a gradului in care scala include in mod corect itemi relevanti 2. condiitiile si circumstantele unei examinari. Validitate conceptuala sau ipotetico-deductiva-arata in ce masura anumite concepte explicative sau anumite ipoteze permit evaluatorului sa analizeze. specificitatea-probabilitatea de a produce un rezultat negativ daca stimulul este absent. 1. prestigiul practicilor de formare si al interventiilor ergonomice n-ar trebui sa fie dispensate de aceste exigente metodologice. Exista 4 categorii esentiale de definire propuse APA(Asociatia psihologiilor americani )in 1974. sa inteleaga si sa interpreteze rezultatele obtinute. Validitatea concurenta-apreciaza daca rezultatele a2 probe care sunt comparate sun valabile simultan.

Pt a evalua gradul de eficienta intr-o activitate fara ajutorul testului. Ceea ce putem intradevar sa observam este un indicator despre care vom emite ipoteza ca reflecta un anumit construct. se exprima printr-o cifra 0.indicele de corelatie este rezultatul ciorelatiei matematice intre rezultatul testului. recoltat cu testul. Criteriul este cules dupa acest interval si aptitudinile statistico.matematice. Intre testre si evaluare practica intervine un timp de acumulare(experienta)sau administrarea unui tratament care schimba modul de evidentiere a suferintei prin teste.testul vizeaza prognosticul dupa acelasi interval de timp. Indicele de validare este rezultatul al unei corelatii intre rezultatele testului si rezultatele criteriului.care reprezinta prin rezultatele ei o masuratoare a unui indicator nu garanteaza o ameliorare a performantelor si la un alt indicator al aceluiasi construct. O posibila solutie este aceea de a evalua validitatea de construct prin utilizarea mai multor indicatori ai acestuia Distinctia intre construct si indicator creaza o serie de probleme in cazul interventiilor de readaptare remediere-antrenamentul.testul de inteligenta-criteriul asupra dezvoltarii scolare la mate. VALIDITATEA PREDICTIVA-este o problema de practica psihologica in demersul psihodiagnostic. Exista o forma particulara a validitatii predictive-validitatea concurenta. Aceasta se poate explica prin fie faptul ca antrenamentul la sarcina respectiva adus la o ameliarare a constructului subsecvent.note.1987).70 sau 70(a nu se confunda cu procentele). trebuie sa diferentiem termenul de construct si cel de indicator (LOEHLIN.obtinute cu ajutorul observatiei. a intelege acest concept. Daca aceste rezultate coreleaza cu testul.se fac dihotomii. Este important sa se regaseasca predominant procese psihice posibil de a fi evaluate cu ajutorul testului.daca rezulatatele converg cu realitatea scolara testul este valid.iar cel de-al doilea test nu reprezinta un indicator adecvat al constructului fie prin faptul ca antrenamentul adus la imbunatatiri la nivelul indicatorului si nu la nivelul constructului.al carui nivel de evaluare este corect evaluat de cea dea doua proba II. In ce masura informatia test. Daca in aceste activitati sunt implicate structuri aptitudinale.daca valoriile criteriului sunt de tip 50 . Exemplu :in orientarea scolara-notele . in operatii facute in unitatea de timp. Indicele de validalitate este corelat printr-un indice de corelatie care poate lua valori teoretic intre -1 si +1.temperamentale acestea pot fi evaluate glosier.scopurile acestuia si rezultatele criteriu-informatiile nontest.fizica este corelat cu rezultatele obtinute de aceeasi elevi le test .care nu pot fi direct observate in comportament. In studiul deficitelor cognitive suntem interesati de gradul de functionare a unor constructe (variabile latente).atunci putem da un diagnostic si-un prognostic eficient. inseamna ca trebuie sa urmarim persoanele un timp indelungat. poate servi la formularea unui prognostic referitor la situatiile viitoare ? in mod practic si din prudenta profesionala se recomanda predictia pe termen scurt mai ales in zona normaritatii.testul in schimb daca coreleaza cu o anumita valoare a criteriului are o capacitate mai mare de diferentiere. aprecieri.Pt. Intr-o anumita sarcinea cognitiva-si vom folosi aici ca exemplu sarcina performantei continue.profesionale. Performanta imbunatatita la sarcina.codificate in timpi.o sarcina din domeniul atentional a adus la o serie de rezultate contravictorii.aprecierilor expertilor si poate sa exprimeme performantele scolare .

2. gradul de satisfacrie profesionala. O alta forma.cand capaciatea de diferentiere acriteriului este mai mare.respectand nivelul de varsta. criteriile se constituie din mai multi indici nontest edspre succesul profesional sau scolar. Indicele de validitate raportat la acea grila exprima intensitatea corelatiei intre rezultatele test si rezu ltatele criteriu-cu cat este mai mare cu atat se apropie de valoarea 1. Alti indici ai validitatii :diferentele intre medii si proportii. In selectia profesionala sau scolara.la contravaliditate.in coeficientul de valiiditate sunt reprezentati toti indivizii care compun esantionul-cei din activitatea si din situatile de test. O variabila criteriu este formata din mai mukte subvariabile performanta profesionala.pt.se urmarste stabilirea si forma corelatiei.sanatos).grupele extreme se compara.indicele de validitate.ele se calculeaza in functie de marimea esantionului si la riscul cel mai mic pe care-l poate avea in vedere. La fiecare subvariabila se face o evaluare care se cuantifica si ne da o nota globala pentru fiecare persoana printr-o medie a notelor obtinute la fiecare varialiba-criteriu global. ci doar cand ne intereseaza grupe extreme sau in faze incipiente de studiu. aprecierile colegilor si sefilor.este preferat indicele sau coeficientul de corelatie pt.mai apropiata de realitate. ca indicele de corelatie sa fie semnificativ trebuie sa respcte pragul de semnificatie statistica. reflecta ierarhia in realitate. Dupa ce validitatea este stabilita se poate face selectie.32 capacitatea de rationament) +0. verificarea unui coeficien de validitate obtinut se face prin procesul contravaliditatii-repetarea pe un esantion al procedeului de validare. Exista mai multe modalitati de abordare a criteriului: 1.flexibilitatea intelectuala. arhitecti s-a obtinut urmatoarea ecuatie de regresie : Y(productivitatea)=1.de obicei in 3 grupe atunci se aplica. Pt. Orice criteriu trebuie sa aiba o structura particulara care este data de predominanta prezentei in activitate aunui aspect psihologic la care se refera testul pe care dorim sa-l validan. Aceste diferente intre medie si proportii nu se utilizeaza frecvent.65(factorul intelectual+0.capaciatea de rationament abilitatile artistice la studenti.rezultatele sunt folositoare pt a discrimina ce este zona medie. Testul nu are valoare in sine atat timp cat nu este raportat la o realitate psihologica observabila. Ecuatia de regresie in acest caz este exprimarea matematica a cel putin 3 indici de corelatie.ca trebuie sa avem in vedere toti indivizii grupului. Se face indicele de corelatie si daca acesta este semnificativ. este ecuatia de regresie care poate exprima validitatea unui test.trebuie sa fie identic sau apropiat cu cel obtinut pe primul esantion.acestea ne arata cum testul separa semnificativ grupele criteriu in grupe constante. criteriul compozit este preferat pentru ca se incearca evitarea amestecurilor ambigue de informatii mai putin corelate cu ceea ce urmarim noi prin evaluarile test. cota de absenteism. Cea mai dificila este alegerea si definirea informatiei nontest care poate sa valideze capacitatea diagnostica si prognostica a testului. care exista sub forme de grila in manuale de statistica. putem folosi criteriul global care nu intotdeauna este eficient.obtinerea indicelui de validare modelul triserial.in functie de zona medie (media aritmetica).ca sa vaem incredere se respecta acest procedeu intr-o alta scoala. alteori se prefera criteriul compozit.daca se controleaza cu ajutorul testelor .avem grupele extreme (bolnav.17(abilitatile specifice )-Ycare este exprimat printr-un coeficient de corelatie mediu. Nu intotdeauna vindecarea este totala si calitatea se poate 51 .dihotomic.pt calcularea indicilor de corelatie se foloseste modelul biserial.

exista si procedura analizei factoriala. dispare aspectul psihologic predominant in toate probele. Ideal ar fi sa se identifice un singur factor general. separat de rezultat. coeficientul de validitate este comentat pentru tipul de diagnoza cerut (cazuistica populatiei de elev.Acestea se pot evita prin definiri ale variabilelor-criteriu. In caz de eterogenitate. Nu exista o validitate globala. Se va observa o paleta larga de interese la copii. dar poate fi si un rest de performanta raportat la nivelul dezvoltarii capacitatii mentale (poate fi utilizat ca un test de concentrare a atentiei). atunci cand facem o revalidare sa te atenuam. cotarea criteriului se menţionează. se indică intervalul de timp între testare şi timpul în care am cules criteriul. Variabilitatea criteriu trebuie sa satisfaca celeasi exigente ca si testele. sursele de eroare ale criteriului. Reusita scolara este diferentiata odata cu aparitia intereselor copiilor si nu a parintilor care sunt responsabili. care ne atrage atentia ca. tendinte schizoide. cu cat diferentele interindividuale sunt mai mari. Gradul de acord intre evaluatori in cazul in care am constituit testul pe baza unor evaluatori. Sunt mai multi indici de validitate. Când trece o perioadă de timp (din motive obiective). Putem avea încredere în aprecierile lord acă există concordanţă între aceşti evaluatori. majoritatea cazurilor de optiune scolara a copiilor. persoanele care lucrează cu testul nu sunt identice cu specialiştii care construiesc criteriul testului (ei formează o echipă) – acest lucru se face pt. Atat la teste. 4. Există rezultate la criteriu şi rezultate la test. existand diferite structuri de criterii. pentru fiecare utilizare prevazuta. Cei acre evaluează după anumite criterii.70. problemele performante . Studiul statistic se face cu ajutorul matricei de intercorelatie de unde se retine coeficientul de corelatie de celasi ordin. 1. Pentru fidelitate si controlul ei exista procedura analizei de varianta-principiul . Datele criteriu descrise sunt in general destul de analitice. trebuie sa fie omogena. 3. trebuie sa fie valida si fidela. pentru a surprinde potentialitatea cea mai probabila ce poate aparea in viitorul scolar sau profesional al copilului. Validitatea oricarei probe psihologice trebuie indicata concret in manual . Uneori se mentioneaza limitele criteriului. formează lotul de experţi (evaluatori). cat si la criterii. Se recomandă ca acest timp să fie cât mai redus. trebuie controlat matematic înainte de a utilize informaţia. se selecteaza variabilele critediu distinct. Evitarea efectului de halo. care sa fie responsabil de toate corelatiile facute. In mod normal Fr trebuie sa fie de 0. Când se face o validare. 2. Orice test si criteriu este valid in raport cu un obiectiv specific pentru evaluarea determinarii mentale post traumatice. masura evaluarii este mai mare. dar cand se fac validari de teste apar ambiguitati de acest fel. Daca aceste varialie distincte reusesc sa diferentieze subiectii vizati atunci pot fi retinute pentru procedee de intercorelare si exista sansa ca acestea sa fie si fidele. Normele test sunt valabile si pentru criteriu.exprima prin cantitate. care trebuie diferentiata cu ajutorul testelor. se menţionează ce s-a 52 . iar diferentele intrainterviduale sunt mai reduse cu atat fidelitatea. Problema validitatii testului sau a criteriului este una deschisa si subordonata scopului plural al utilizarii testului. etc) pentru tipul de decizie cerut (ce trebuie facut concret cu subiectul dupa diagnoza). în cazul unor astfel de demersuri.

mediana.) când în eşantion sunt subgrupe de subiecţi cu indici de validitate diferiţi. limbaj. instrument de aplicare. statut socio-economic. În principal. Relaţiile între test şi criteriu sau baterie şi criteriu nu este liniară. optimă. când apar variabile moderatoare.. antecedente personale semnificative. Populaţia generală. dacă preluăm teste. asta sa nu invatati. Pentru orice ipoteza lansată. Deci. atunci efectul poate devenii general. Dacă eşantionul este reprzentativ.design. etc. va iube :* ) .întâmplat cu eşantionul în acest interval. această baterie trebuie să aibă un indicator de validitate aproape de indicatorul de validitate al bateriei mama. validitatea se verifica prin contravalidare(utilizarea unui eşantion neutru). – relaţia intre intelect si creativitate merge liniar si apoi devine neliniară. Constituirea unor baterii de teste predictive se face prin tatonare. indispensabili oricărui început de validare : media .un creativ trebuie sa aiba o inteligenta peste medie. orice modificare în structura testului este menţionată. e util de ştiut că populaţia este aceaşi cu eşantionul de validare sau diferită.trebuie menţionată şi indicarea posibilităţii de a fi verificate(verificarea se face pe un eşantion diferit). abaterea standard (cand aud de ele mi-e greata.. până în jurul vârstei de 30-40 ani este liniară.4 variabile predictive. nu putem sa ne permitem generalizări. pt criteriul de constituire al lui. Vr aproape de VR. dar în anumite limite admisibile (nivel şcolar. apoi lucrurile nu mai merg mana in mana si intervin alţi factori de personalitate care anihileazăinsuficientele aptitudini. cu atât intervalul trebuie să fie mai scurt : copiii evoluează foarte repede. Dacă eşantionul de testare nu este semnificativ pt. 6. După aceste modificări. Matematic se verifică semnificaţii diferiteîntre r şi R. până când se identifică combinaţia de teste. combinaţia optimă este exprimată de valoarea indicelui de corelaţie multiplu (R) sau o corelaţie simplă (r). 8. Ex. Factorii care intervin in nelinialitate suntvariabilele moderatoare (factori de personalitate compensatori sau decompensatori). se preferă să se dea date pe o testare locală. se pot extrapola indici de la un eşantion la altul. profesional. testul trebuie revalidat. Modificările sistemului de notare sau de selectie a itemilor va fi validat pe un eşantion distinct! Există o altă modalitate de contravalidare – se lărgeşte eşantionul. conţinut. fetele.relaţia dintre vârstă şi aptitudini. Acest lucru se întâmplă mai ales cu testele preluate sau în curs de validare. în manualele care însoţesc testul. sex. Cu cât vârsta subiecţilor este mai mică . 7. în cazul în care cazul este adaptat pe populaţia românească. Există şi formula bateriei reduse. creativitatea are alta linie. după aceea. vârstă. care influenţează rezultatele la teste. eşantionul de validare trebuie descris cu indici statistici. 5. Matematic. se menţionează acest lucru. 53 . Mai sunt menţionate şi variabilele moderatoare: vârstă. . Atunci când avem mai mult de 3. fără efecte de generalizare la toată populaţia.

...Thorndike oferă un model de criteriu de 3 tipuri: .în domeniul sănătăţii – structura simptomatologică şi a diagnosticelor..profesională. . Trebuie să diagnosticăm fără teste realităţiile umane.o diagnosticare nontest a cel puţin 3 traiectorii existenţiale: . Se modifică performanţa şcolară . Fixarea delimitării variabilei criteriu este cea mai amplă problemă referitoare la validare.....triajul de teste pentru un eşantion 2.. se validează pe un eşantion distinct (contravalidare) În contextul validării predictive trebuie să ne referim distinct şi la criteriu. Criteriul este măsura sau rezultatul evaluării competenţei profesionale..validarea se numeşte concurentă.validarea se face în termeni diferiţi . Timpul presupune existenţă şi activitate.Int.în domeniul profesional – reuşita şi nereuşita profesională. Atunci când se corelează rezultatele test în curs de validare cu rezultatele la testele deja validate şi recunoscute de psiholog tot validitate concurentă. Astfel..I) . Psihologul R.F) Apare ca esenţial criteriul temporal. Orice validare presupune existenţa criteriului. Criteriul imediat se structurează în momentul testării(în zilele din jurul testării). Când intervin mai multe criterii de evaluare nontest.intermediare(C. Rezultatele la prima evaluare se corelează cu rezultatele test. Cu cât eficienţa comparaţiei ne satisface mai mult.L. cu atât câştigul în încrederea în teste şi în calitatea lor este mai mare.. este ceea ce urmează să fie prezis plecând de la anumite date test sau nontest.care dă calitatea acestor criterii. Devine un etalon cu care încercăm să dialogîm aceste aspecte anterior testării.de fapt..Cea mai pretictivă baterie de teste rezultă din: 1. Demersul culegerii datelor criteriu este. Clasificarea criteriilor .. Când testarea se face concomitent cu evaluarea performanţei .se caută combinaţia de teste care optimizează pe R 3. 54 .. Criteriul suferă modificări în timp şi trebuie evaluat.I..nivelului de performanţă. Int) C..finale (C. . dezvoltare şi destructurare. în acest timp se corelează rezultatele la criteriul imediat cu cele de la criteriul intermediar şi la sfârşit cu cele de la criteriul final. starea de sănătate şi boala.se obţine un indicator de validare....C. presupune evoluţie şi involuţie. Criteriul final se referă la nivelul de competenţă atins în viaţa profesională sau o sinteză a acestuia. apoi la criteriul final.. Funcţia de criteriu este o metodă de comparare.. Scopul este optimizarea eficienţei existenţiale a factorului uman.. Din punct de vedere experimental. stării de sănătate sau boală.C. Validarea este eficienţa psihodiagnosticului cu ajutorul testelor sau altor metode standard.prin ceea ce se numeşte criteriu.în domeniul învăţământului – reuşita şcolară. de obicei se face o ierarhizare a acestora şi se rămâne la criteriile semnificative.F .. Criteriul este observaţia majoritară a oricărei investigaţii psihologice. putem avea sau nu încredere în rezultatele testului. reuşitei şcolare. Se face o evaluare la criteriul intermediar. pt că pe el se bazează încrederea pe care o avem în teste.. criteriul este variabila dependentă (o rezultantă).imediate (C.

În psihologie nu se cunoaşte un test total. Validitatea criteriului este dată de corelaţia criteriului prezent cu cel real.strategia inadecvată).care reprezintă raportarea la criteriul final a criteriilor imediate parţiale.se alaborează o strategie comună . La criteriul lacunar .dar activitatea trebuie desfăşurată independent .trebuie să admitem şi problema distorsionării lui. . a realităţii făcute de specialişti (lipsă de experienţă. Studiul criteriului nu este o investigaţie psihologică .stabilitate în situaţii diferite .acceptabilitate pentru cel care face studiul de analiză -acceptabil şi pt cei care le solicită decizia să vă lase să studiaţi criteriul .atunci totul este fals de la început la sfârşit.capacitate discriminativă . Dacă avem o strategie de studiu a criteriului.este o investigaţie asupra realităţii.atunci informaţia test se constituie într-un tablou independent . Cerinţe (de îndeplinit de către criteriu): -fidelitate . Criteriul conţine arii. În cazul criteriului lacunar. Testul se discută în amănunt . În realitate.din care ne interesează anumite aspecte ce evoluează de la sine în această realitate. Această validare a criteriului se determină în termeni aproximativi. Aceste erori pot fi.care se constituie şi ea ca şi criteriu. Criteriul prezent nu corelează cu cel final.chiar total. lacunele lui ţin de proasta analiză. Gradul de eficienţă este dat de indicii de corelaţie . aceasta este înregistrarea acestei informaţii. pot apărea datorită întâmplării. abia după ce s-au colectat rezultatele . . 3 criterii care fac bun un test. în echipă. Tendinţa generală a celor care lucrează şi validează teste este de a surprinde criteriul ideal. Când este determinată eroarea . potenţiale neacoperite şi atunci când folosim criteriul prezent şi cel real. Are la bază o strategie de interpretare şi o analiză statistică : -validitate.ca şi informaţia nontest.cât mai puţin distorsionat .trebuie respectate definiţiile aflate la baza fenomenului psihic căutat. informaţiile criteriu vor fi afectate de aceste precedente cunoaşteri.are lacune. Dacă psihologul cunoaşte testul .Există o strategie de studiu a criteriului care poate suporta modificările (este flexibilă).uşor de înţeles(concepte decodificate) 55 . Criteriul prezent are caracteristica multidimensionalităţii.fidelitate.abia apoi se coordonează în funcţie de aparatul statistic. Orice criteriu. pt că cel prezent este supus unei variante inerente de tip situaţional Există posibilitatea de a comite erori. Când se face strategia de culegere a criteriului.dacă face cunoscut evaluatorilor criteriul şi nuanţele testului. aceste lacune ne dau de furcă.necostisitor .conexiuni cu alte criterii elaborate .reprezentativitate .realism .nu se poate surprinde fenomenul psihic care ne interesează.

şi ponderea elementelor care favorizează sau defavorizează activitatea. psihograme.4.normele care stau la baza activităţii.să ofere o strategie de evaluare de măsurare .1.cele compuse(globale). ci având o strategie adecvată. Variabilele criteriu colectate trebuie să definească activitatea pe care dorim să o studiem(să o testăm). definirea eşantionului – presupune pe lângă găsirea elementelor esenţiale ale activităţii . criteriul de formare – dezvoltare a experienţei profesionale. Criteriile dinamice sunt cele mai solide din toate punctele de vedere şi cele mai puţin contestate.cu dimensiuni dinamice . Criteriul general ar avea caracterul de completitudine(complexitate. Criteriul multiplu elaborat de Ghiselli – fiecare subcriteriu este utilizat ca o dimensiune unică în evaluarea realităţii psihologice studiate. Este necesară studierea unei documentaţii(monografii. Criteriul compozit posedă un sistem de pondere în care se regăseşte ponderea fiecărui subcriteriu . elaborarea subcriteriilor – cuantificarea fiecărei dimensiuni a definirii etapa3 (validarea fiecarui subcriteriu cu criteriul general.fiecare dimensiune beneficiază de o cotă criteriu Criteriile compozite au sistem de cuantificare rapid . comportamentul în activitate.mai uşor de prelucrat statistic (avantaj).cele multiple.. pt a nu i se afecta structuralitatea(dezavantaj). Descrierea criteriului general pt manageri (pt selecţia lor) Aria de ansamblu (cei4) a acestiu criteriu este climatul organizaţional. Dunnette. Strucutra recompenselor şi pedepselor . Criteriul individual este o raportare la nivelul personal – se axează pe principiul psihologiei diferenţiale.să fie discriminativ Aceste calităţi nu pot apărea făcând doar un studiu. importanţa diverselor comportamente mai mult sau mai putin deviante) . Criteriul multiplu are valoare fiindcă evită efectele asociative sau de intersecţie multiplă pe care le găsim la criteriul compozit. structurarea patologiilor. definirea activităţii . Ghiselli pledează pt multidimensionarea criteriilor. Lewler. obiectivitate.cu dimensiuni individuale Cel mai utilizat este cel cu dimensiuni statice.opţiunile profesorilor şi diriginţilor.cu dimensiuni statice (transversal) –criteriul actual sau prezent . Etc) Nagle afirma că sunt necesare 4 etape: . programa şcolară. Se întâlnesc 2 tipuri de criterii: .combinarea subcriteriului în structura criteriului global).2. analiza acestor activităţi (obiective. procesul existând independent de intervenţia noastră.procedeul de ponderare.flexibilitate) – considerau Campbell.tipuri de comportament vizate. dar este necesară găsirea unei modalităţi optime de construire.fidelitatea fiecarui subcriteriu. Este de 3 tipuri: . structura internă este complexă pt că urmăreşte să definească diferenţele individuale. performanţa în 56 . Etape de elaborare – se aseamănă cu etapele de construire a unui test sau a unei baterii de teste.dau cote mici şi se elaborează foarte greu . sarcinile solicitate eşantionului. relevanţă .3 . .catalog.

capacităţi organizaţionale. Ansamblul itemilor relevă un ansamblu de sarcini . Criteriul are potenţa să studieze natura proceselor din sistem . Imaginaţia nu este solicitată unui subiect.modul prin care este exprimat gradul de concordanţă în evaluările lui.dacă se simplifică problema. În legătură cu diferenţele individuale se referă la aptitudinile . Analiza de itemi se face pt a stabili cauza discrimitativă a testului Analiza de itemi este utilă şi pt întocmirea trestelor paralele cu aceeaşi pondere discriminativă.astfel că din 3-4 litere să faci un cuvânt . Acest model de criteriu are tendinţa de a surprinde procesul sistemului . colecţii de itemi care investighează diferiţi factori de personalitate. Validarea conceptuală(ipotetico. Validare de conţinut Orice test este un decupaj din activitatea subiecţilor . Reprezentativitatea este dată de aria acoperită de itemii testului prin conţinutul lor.de fenomene.dacă lotul nu e reprezentativ ca lot mai bine nu ne apucăm .deductivă) - - 57 .de condiţii. Validitate de conţinut relevă în ce măsură itemii testului acoperă ansamblul de studiu. Orice selecţie a itemilor se face pe o grilă de clasificare.definirea persoanei etalon pt postul de manager. experienţa profundă. consecinţele acestui comportament pt organizaţie .se dă şi coeficientul .motivaţii . Această reprezentativitate este dată de eşantionarea de conţinut.obiectivele. inventare.de situaţia sau procesele psihice. Aceasta se face printr-o analiză logică de conţinut– strategia lotului de experţi şi prin date empirice care dau structura datelor experimentului.este necesar ca între itemi şi comportamentul explorat să fie o corespondenţă dovedită experimental.lucrurile nu se mai definesc în măsura unei valori test în situaţia în care se consultă loturi de experţi care vor evalua itemii. Ca principiu..este exprimarea valorii în care apare eşantionarea adecvată a acestora. comportamentul social. competenţa.deprinderile.interesele. pe linie-conţinutul materialuli de verificat. Interacţiunea complexă între factori (de personalitate şi obiectivi din realitatea lui profesională) face posibilă evaluarea eficienţei. dar dacă lotul este reprezentativ trebuie să i se dea componenţa . Cerinţe să cuprindă ansamblurile de comportament vizate de test. presiuni greviste. Conţinutul – cunoaşterea profundă.este o măsură obiectivă şi standardizată a unui eşantion de comportament reprezentativ.procese mentale şi totul reflectă o condensare a acestor realităţi.activitate.atitudinile.deci corelarea trebuie făcută în timp.motivaţiile. Însuşirile individuale se referă mai ales la activităţiile normale şi la situaţiile critice.climatul fiind un produs al stilului managerial.cursuri de perfecţionare. Performanţele manageriale sunt în funcţie de aptitudini .factorii de personalitate primari şi secundari. pe coloane. în această eficienţă apar informaţii organizaţionale (factori externi).

etc.analiza concurentă . Ne aflăm în cadrul conceptual următor: creşterea pe care o măsurăm este presupusă stabilă şi variaţiile pe care le putem înregistra de la o măsurare la alta sunt imputate efectelor externe(aspect fizic al examinatorului.logic -empiric Un test verifică verifică şi teoria la rândul lui.care se referă la contextul teoretic al conceptului( prima sursă sunt dicţionarele). griji trecătoare care perturbă concentrarea.bazate pe calculul corelării. Accepţiile psihologiei.astfel.Daca corelatia este mica.inventivitate. Utilizarea unui test în diferite domenii presupune consultarea de surse variate. putem atunci sa consideram ca cele doua forme nu masoara intodeauna acelasi lucru sau ca ele sunt prea specifice din punct de vedere al prezentari lor. INDICELE DE OMOGENITATE sau split half Se încearcă stabilitatea masuratorii la diferitelor elemente care permit primirea de raspunsuri.insiruirea informatiilor. Concluzie: cele trei tipuri de validitate sunt complementare. nu au fost elaborate o teorie psihologică. Sunt necesare două demersuri:.pt ca aceasta procedura ia foarte mult timp si pt ca ea necesita mult timp.Daca acest indice este cel mai apropiat de notiunea de reproductibilitate.cunoasterea rezultatelor. Reuşita practică în utilizarea testului este dovada utilizării testului ca diagnoză.analiza operantă(este foarte important pt eşantionul unde se aplică testul) Fidelitatea A diferanţia subiectele într-o manieră suficientă. Aceasta nu este un clişeu ci o rezultantă a cercetărilor ştiinţifice anterioare.Se imparte proba in doua parti echivalente. se consideră că un coeficient superior mai mare de 70% este suficiet.). În general. Ne aşteptăm de la acest test să ne furnizeze o măsură stabilă .etc.poate sa fie afectat de numeroase elemente legate de modificari diverse ale subiectilor intre cele doua momente ale aplicarii. Vom relua 3 metode care sunt cele mai clasice: INDICELE DE CONSTANTĂ Se aplică aceeasi metoda la acelasi grup de subiecti in doua perioade diferite si ne vom plasa pe ipoteza ca clasamentele detinute vor fi relativ asemanatoare.variatia motivatiilor.de exemplu.Se incearca prin aceasta sa se verifice ca felul in care problemele sunt prezentate nu este perturbator.Răspunsul la întrebarea : în ce măsură anumite concepte explicative sau ipoteze permit înţelegerea sau interpretarea rezultatelor obţinute la un test? Teste de inteligenţă.mai mult conplementare decât redundate . Există şi alte două tipuri mai puţin utilizate:. Trebuie luate în considerare toate rezultatele experienţei. temperatura camerei.adică.se va calcula 58 . să nu fie perturbat de eventuali factori paraziţi(erori de măsură).dar acesta trebuie să fie modelat în funcţie de talia eşantioanelor.achiziţiile ei trebuie studiate şi avute în vedere. Există mai multe proceduri care permit să se cuatifice această stabilitate . o dată ce am stabilit fidelitatea instrumentului .Cateodata este dificil sa gasesti sau sa construiesti probe echivalente. ar fi totuşi inutil dacă rezultatele lucrării ar fi puse la prea multe variaţii aleatorii. Testele măsoară ceea ce este definit într-un concept orice instrument de diagnostic realizează de fapt o definire operaţională asupra fenomenului psihic.o variaţie a măsurii ar putea fi interpretată în termeni ai schimbării. INDICELE DE ECHIVALENŢĂ Se aplică doua probe paralele la acelasi grup de subiecti.

astfel încât măsoară aceeaşi trăsătură psihologică.metoda item –scor se bazează pe ideea că un test este cu atât mai omogen cu cât legătura rezultatelor fiecărui item faţă de rezultatele de ansamblu ale testului este puternică. fidelitatea inter. Fidelitatea se referă la consecinţa scorurilor obţinute de către subiect în condiţii diferite. 3.în particular. Ei indică măsura în care itemii testului sunt intercorelaţi..Se verifica prin aceasta daca testul se comporta intr-o maniera omogena. când numărul de itemi este redus. . această noţiune de omogenitate pare în mod particular importantă. 59 . Ea permite să se verifice că itemii care compun proba primesc acelaşi tip de dificultate.care presupune : a)administrarea testului unui grup de persoane... Cea mai utilizată măsurătoare este indicele a lui Cronbach .corelatia intre rezultatele itemilor pari si a itemilor impari a unui test. Iată 2 exemple: . 4. În încercarea de a pune accentul pe semnificaţia psihologică a obiectivelor. această metodă are o aplicabilitate limitată.Consistenţa internă a testului :se estimează legăturile dintre item printr-o evaluare a raportului între variaţia fiecărui item şi variaţia în totalitate a probei.. 1.coeficienţii lui Kuder-Richardson.. Coeficientul a lui Cronbach este un test statistic conceput esenţialmente pt a evalua acest tip de omogenitate. Datorită dificultăţilor de proiectare a probelor.. Termenul de fidelitate are semnificaţii diferite pt scalele de auto-evaluare şi de cele hetero-evaluare. fidelitatea test – retest – evaluează gradul în care scorurile observate la o probă sunt constante de la o admitere la alta. b)împărţirea testului în jumătate. c)calcularea coeficientului de corelaţie între scorurile observate la cel 2jumătăţi.. Aceasta se măsoară în cazul în care scala are minimum 6 itemi.e o soluţie conceptuală ideeală de estimare a fidelităţii. Procedurile specifice au fost construite pt a verifica omogenitatea testului. În cazul scalelor de auto-evaluare fidelitatea implică existenţa unei corelaţii interne adecvate între itemii instrumentului. Evaluarea acestei legături se poate face cu ajutorul diferitelor teste statistice alese în funcţie de nivelul măsurării...care indică gradul de corelare pozitivă a itemilor. metoda utilizării testelor paralele. Indicele a pentru a desemna o consistenţă internă crescută trebuie să fie mai mare de 0. Dacă nu toate probele se dedau acestor împărţiri (patajări). 2..măsura în care aplicarea probei de către 2 sau mai mulţi evaluatori independenţi duce la rezultate asemănătoare. metoda analizei consistenţei interne. O variantă a acestei metode este metoda înjumătăţirii.7.coeficientul de fidelitate se calculează în acest caz pe baza analizei consistenţei interne a testului administrat.. pt scalele de auto-evaluare corelaţiile test-retest sau metoda înjumătăţirii sunt mai rar folosite ca măsurători ale fidelităţii.. această procedură prezintă avantajul de a fi mai puţin scumpă şi permite suprimarea cauzelor variaţiilor externe ale testului. Din acestă categorie fac parte coeficienţii de consistenţă internă(coeficienţii de omogenitate) a lui Cronbach şi a lui Guttman . Există mai multe metode de apreciere a fidelităţii.

Fidelitatea inta-cotator este dificil de evaluat în psihiatrie datorită faptului că fenomele observate au o mare variaţie temporală. aceasta influenţează cea de-a doua testare(ex. O fidelitate bună neceită valori mai mari de 0. În cazul în care intervievatorul a evaluat un nr diferit de pacienţi se va folosi coeficientul de corelaţie inter-clasă. există riscul unei fluctuaţii a scorurilor între cele 2 testări diferenţiate în timp. pt acelaşi cotator la momente de timp diferite. normal. corespunzător coeficientului KAPPA pt situaţia dată.metoda. se notează. condiţiile de ambianţă ale testării.folosirea coeficientului KAPPA poate să pună o serie de probleme în evaluarea unor itemi a căror prevalenţă este scăzută sau foarte crescută în simptomatologie. Calcularea fidelităţii(coeficientul între0-1) este o corelaţie între cel puţin o colecţie de date care reprezintă măsurătoarea din definiţie. Dacă se pune problema unui coeficint de fidelitate scăzut. Există o oarecare variaţie. starea de stres specifică examinărilor. Măsura în care rezultatele testului se datorează surselor sistemului variaţia (psihologul .se ajunge la o cotă globală. Fidelitatea intra –cotator se referă la stabilitatea evaluării unui fenomen dat.o altă posibilitate de evaluare a fidelităţii unui test.dar apar variaţii: efectele învăţării.40 este considerată ca limită inferioară a unei fidelităţi acceptabile.pe baza datelor obţinute printr-o singură aplicare a testului se face corelarea parţială între răspunsurile la anumiţi itemi ce presupune o consistenţă item-item(ex. prin această metodă(se întâmplă când vrem să construim noi un test) înseamnă că există probleme cu discriminarea itemilor(unii foarte facili.se cere explicarea fiecărui item. subiectul. ele nu pot fi implicate în decizia de diagnostic.În cazul scalelor de hetero-evaluare este necesară atât măsurarea fidelităţii intracotator şi inter-cotator. teoretic. a sarcinilor test( formule paralele care sunt perfect comparabile) 60 .80. Cea mai frecventă măsurătoare a fidelităţii inter-cotator e coeficientul KAPPA. În pricipiu un test de fidelitate . Valorile acestuia sunt cuprinse între 0-1. În cazul unei prevalenţe scăzute (mai puţin de 10%) sau a unei prevalenţe crescute(90%) se indică folosirea unor procentaje de concordanţă între evaluatori. Acestea sunt: a)forme paralele ale testelor(o formă diferită). instructajul. eşantionarea corectă a itemilor. personalitatea lui. stabilitatea în timp (test-retest) 2. Fidelitatea reprezintă aşadar stabilitatea aşteptată a măsurii. nivelul de motivare. după ce în prealabil sa realizat o pondere a consensului prin hazard. c)colecţiile de date obţinute printr-o singură aplicare a testului. aceasta exprimă sub formă numerică consesul demonstrat între 2 cotatori . după 10 zile se retestează. Fidelitatea inter.se exclud testele de dezvoltare a copilului mic. ambianţa).cotă adevărată a unui subiect. gradul de standardizare a testului. Chiar în cazul unor intervievatoriexperimentaţi .cotator reprezintă gradul de consens obţinut de mai mulţi cotatori care observă acelaşi fenomen clinic.valori mai mari de 0. În manualul testului există surse de variaţie.alţii foarte greu de înţeles). îmbunătăţirea vocabularului.dar nu sub o lună. Test vocabular-lista cu 30 cuvinte). rezultatele identifică coeficientul de fidelitate . claritatea testului.60 iar una foarte bună. În funcţie de metodele de studiu există şi diferite tipuri de fidelitate: 1. b)repetarea testului după un anumit timp . evaluării multiple(analoge). trebuie să fie constantă(sunt grade de toleranţă acceptate care sunt specificate în test). O valoare mai mare de 0. Orice chestionar se face pe numere pare şi impare). Dacă e acceptă aceste limite.

Eroarea standard exprimă fluctuaţii şi contradicţii în răspunsurile subiecţilor. de aceia se iau câţiva subiecţi de rezervă(5-6 în plus). În testele de personalitate aceste consistente sunt vizate pe scări.inteligenţă tehnică). În cercetare pot apărea 2-3 subiecţi aberanţi(întotdeauna răspund aiurea). Dacă vizăm omogenitatea bateriei. Aici se ia în considerare cota subiectului .pentru studiul ei se aplică formula 20KUDER RICHARDSON. omogenitatea sau claritatea itemilor(să acopere unul şi acelaşi domeniu cu referire la acea caracteristică psihologică implicată în testare) 4. Metoda 20 KUDER RICHARDSON se aplică şi la teste cu itemi la care se răspunde dihotomic. Se obţine de obicei un procent cu valoare subunitară. Eşantionul de studiu e fidel. variaţii în administrarea testului şi uneori deosebiri între cei care au făcut corecţia(adică se lucrează în echipă). Vorbind de consistenţa internă. reprezentată prin număr de itemi rezolvaţi corect. ceea ce exprimă forţa de discriminare pe subgrupe. conţin itemi pt aspecte diferite atât ale personalităţii dar uneori şi ale fenomenului studiat. uneori tendinţa de eterogenitate a subiecţilor . Bateriile de teste pt evaluarea inteligenţei au itemi diferiţi(de inteligenţă verbală. de omogenitatea itemilor.impar) sau se înjumătăţeşte pur şi simplu.3. Uneori se mai poate proceda astfel: testul se înjumătăţeşte(par. aceştia nu se iau în considerare. cu atât riscurile sunt mai mici.capacitate de raţionament. diferenţierea corectă a subiecţilor eşantionului(testarea trebuie să-şi păstreze caracteristicile) Coeficientul de corelaţie se notează cu „ r”. Întotdeauna problema congruenţei interne a itemilor a omogenităţii lor se pune în funcţie de gradul de omogenitate al criteriului. În cazul măsurărilor individuale se indică şi eroarea standard a acestor măsurători. care e o versiune a metodei ANOVAanaliza de variaţie.1 . care trebuie să aibă omogenitate pe problema vizată. Se indică coeficientul de fidelitate cu prognosticul de semnificaţie(cu cât un coeficient de fidelitate se apropie de prognosticul de semnificaţie mai mic de 0. Cerinţe pt fidelitate De obicei manualul testului conţine date asupra fidelităţii şi asupra eşantionului pe care sa studiat fidelitatea. metodele 20KUDER RICHARDSON şi ANOVA sunt mai puţin eficiente şi se face apel la analiza factorială care relevă gradul de saturaţie în factori generali pt fiecare test. Metoda 20KUDER RICHARDSON şi metoda ANOVA se bazează pe congruenţa răspunsurilor la o singură administrare a testului. 61 . Se menţionează pe langă caracteristicile clasice şi factorii selectivi concentraţi la variabila măsurată (modelul cum sau selectat categoriile de subiecţi) şi modul în care este regrupat eşantionul după aplicarea probei.autorul le admit. Fidelitatea este vizată şi prin coeficienţi ai indecilor parţiali sau fidelitatea oricărei combinaţii de rezultate pe care proba . de aceea se alcătuiec în subterste.

4.nivelul de motivare e foarte important pt veridicitatea testului. 62 . Întotdeauna o probă psihologică care dă rezultate diferite de la o zi la alta poate fi aruncată la coş. 2.Cât se lucrează cu eşantioane mixte( barbaţi şi femei) fidelitatea nu probează soliditatea. Când în test elementele . etaloanele se prezintă în cote brute. instructajele trebuie înţelese de subiecţi şi respectate 3. În practică sunt foarte importante etalonările locale. etaloanele se prezintă în minimum 7-9 . ar destul de rar şi nu e standard TZ sau HULL.care ţin de personalitatea subiectului influenţează rezultatele. abatare standard. deşi rezultatele care nu satisfac exigenţele fidelităţii nu pot fi valide.în mod normal.ne oferă stabilitatea acestora.profesională şi dacă aceste variabile moderatoare . Un etalon poate fi pus în discuţie dacă depăşeşte N=30. luând în considerare următorii indici statistici: medie. La probele paralele (când se utilizează calculul fidelităţii prin probe paralele).frecvenţă. trebuie verificată consistenţa internă a probei. testele de cunoştiinţă suportă aceleaşi rigori ca şi cele psihologice 7. probele cu mai mulţi itemi beneficiază de o structurare şi prezentare adecvată. la toate probele de personalitate.sarcini sunt legate prin succesiuni logice. deci o nouă structură a etalonului. în testele de performanţă(care se referă la apariţia unei trăsături) .recomandare generală: trebuie dat primul răspuns care îţi vine în minte după citirea atentă.efectele psihoterapeutice – rezultatele trebuie să varieze de la o zi la alta şi atunci se lucrează cu forme paralele. formare şcolară. Sibgurele situaţii în care se admite prezenţa unor rezultate diferite sunt probele de deyvoltare la copii mici. Acestea trebuie respectate fidel. quantile şi cote normalizate. Intervalul de timp între trăsături are semnificaţie în funcţie de natura testului şi de exigenţele de interpretare. valoare coeficientului de corelaţie şi intervalul de timp dintre trăsături. Etalonul poate fi prezentat şi în decile. Comprarea rezultatelor în timp . Metoda recomandată este ori înjumătăţirea ori forma 20KUDER RICHARDSON. 5. De obicei. ele pot forma un item. Orice modificare în administrare dă rezultate schimbate. pt aceeaşi populaţie se admite o oarecare echivalenţă. Condiţiile etalonării sunt de obicei specificate: modul de testare. În legătură cu compoziţia se menţionează(şi în cercetări trebuie specificat) vârsta. mesajul probei e prezentat în structuri speciale pt a contracara apariţia frecventă a răspunsurilor pe ghicite 6. sexul. Efectele medicaţiei . Cerinţe privind administrarea şi etalonarea 1. cu cât numărul de grupă creşte cu atât fineţea interpretării creşte. se pleacă de la instrucţiunile primite prin manual sau de la cei care ne-au predat testul.cuvintele unor întrebări. atitudinile subiecţiilor. Când proba vizează o trăsătură a personalităţii omogenă. unde s-a făcut .

Trebuie cu atât mai mult să ne întrebăm despre semnificaţia psihologică a acestei manipulări a variabilelor. Un psiholog şcolar va încerca să elaboreze un diagnostic formativ care nu presupune o singură testare ci o orientare longitudinală a testărilor( fişe de observaţie. în orice scop trebuie să aibă la bază o formaţie tehnologică cât se poate de avansată(cunoştiinţte de construcţie a testelor. răspunsurile la o anumită medicaţie diferă de la individ la individ( aceeaşi doză de medicaţie. Ieşirea dintr-un cadrul standardizat şi prelungirea testării într-un act de învăţare se face cu scopul descoperirii mecanismelor interne ale activităţii psihice de achiziţionare a cunoştiinţelor.acelaşi test . de exemplu. sondarea dezvoltării proxime are valoare prognostică mai mare decât testarea transversală clasică. Dacă vom relua exemplul scaleleo de agresivitate şi de autoritate evocate mai sus. şedinţe de instruire a cadrelor didactice în legătură cu utilizarea acestor fişe. Vom converti în final ca o scală care face să apară că 80% din copii sunt agresivi. vom înţrlege că puterea discriminativă cercetată este mai întâi în funcţie de obiectivele urmărite: ipoteza unei relaţii care se va stabiliza între aceste 2 variabile ar necesita clasei rihotomice(agresiv sau nu.Concluzii Orice program de testare .indivizi diferiţi= rezultate diferitede ce personalitatea reacţionează diferit la aceeaşi doză?) Testele sunt pe cât de valoroase pe atât de periculoase prin limitele lor. testări la timp şi pe strategii bine limitate. Sensibilitatea Ea rezidă în capacitatea unui instrument de măsură de a diferenţia 2 obiecte cu fineţea primită de obiectivul urmărit de psiholog.de erori. fiindcă acestea nu conduc neaparat la o mai mare sensibilitate a măsurării: un psiholog ar fi putut distinge 8 clase în scala sa . În analiza de caz prezintă însă fineţea observaţiei psihologului. de interpretare. timpul acordat pt a răspunde la un test.dar dacă una dintre ele regrupează 80%din subiecţi . Analiza de itemi 63 . Caracterul clinic al testelor Fiecare test are aspecte nomotehnice şi ideografice.deasemenea. În clinică. autoritar sau nu) sau gradaţii mai fine pe mai multe nivele? Se va admite. ar fi puţin interesantă. Această putere discriminativă a uneltei de măsură poate fi obţinută multiplicând nr de itemi dintr-un chestionar sau dintr-un test şi jonglând cu variabilele de trecere.de aplicare . cunoaşterea domeniului pt care se face testul). Sunt multe feluri de activităţi umane care răspund la aceleaşi exigenţe psihologice. că multiplicarea observaţiilor comportamentale la copii şi părinţi nu se bazează prea tare pe o distingerea a mai multor categorii de agresivitate şi autoritate.dorind să sondeze capacităţiile latente care se pot activa sau nu în mediul şcolar). vom înţelege că sensibilitatea scalei este slabă. În domeniul testelor probleme sunt de aceeaşi natură.

Valoarea discriminativă se judecă în 2 contexte: . Acest tip de analiză .practic sau lista de componente .itemi prea uşori .rezultate pe care o probă psihologică le anticipează.itemi prea grei Aceştia sunt itemi nediscriminativi. Analiza de conţinut vizează conceptele psihologice pe care proba le acoperă.relaţia item –test .relaţia item-criteriu Validitatea probelor de personalitate Există 2 feluri de psihologi care utilizează probe de personalitate: a) Practicieni – cele utilizează strict în scopu diagnostic. pentru repartizarea rezultatului fiecărui item în raport cu cotele globale ale testului se utilizează coeficientul de corelaţie biserial. Nivelul de dificultate se bazează pe procentul subiecţilor care reuşesc să rezolve un anumit item sau indicele de popularitate al întrebărilor din chestionare tot prin procente. În general se analizează şi erorile dacă sunt tipice sau de altă natură. Există deci 2 cadre de referinţă: ale psihologului şi ale lotului de experţi şi trebuie să se pune de acord (să se înţeleagă ce se doreşte de ambele grupuri). În mod obişnuit. 64 . Gradul de acord se calculează cu ajutorul coeficientului KENDALL . Se face o analiză de conţinut a testului şi a proprietăţilor lui.27 % alta). De obicei itemii prea uşori sau prea grei corelează prost cu cota globală a testului. Există şi analiză prin criteriul exterior . Se ignoră rezultatele medii în analiza itemilor şi atunci vom găsi : . se acceptă definiţii operaţionale. deci zona discriminativă a oricărui test este între 27. 2. Psihologul îşi dă seama de răspunsurile provocate de itemi făcând mai multe testări apar mai multe erori tipice şi itemii cu astfel de răspunsuri se exclud. Este important să existe un grad de acord între experţi în evaluare şi în triere. Într-un test de inteligenţă un item trebuie să acopere definirea inteligenţei dată sau acceptată de autor. verificarea validităţii. raportarea fiecărui item la grupele extreme ale rezultatelor globale. Puterea discriminativă a itemilor e maximă la 50% subiecţi( au rezolvat aceşti itemi). Analiza de conţinut se realizează în majoritatea cazurilor cu ajutorul lotului de experţi( componenta lotului trebuie să fie neapărat impară) care clasează itemii testului în funcţie de conceptele psihologice definite sau în funcţie de criterii bine stabilite între cei care cercetează cu ajutorul probei şi experţilor. sunt convinşi de utilitatea acestor probe şi de valoarea lor. După orice testare avem 2 grupe extreme(27% o grupă. Al tip de analiză prin gradul şi nivelul de dificultate a itemilor. Această corelaţie e utilă pentru stabilirea valorii discriminative a testului.Se face o corelare intre valoarea itemilor ca sarcină specifică cu valoarea testului în ansamblu. Se acceptă itemi care au coeficientul de corelaţie egal cu cata globală a testului. fidelităţii testului. „gândire cu voce tare” poate fi utilizată numai în cazul testelor individuale(colaborarea între psiholog şi subiect).Analiza de itemi e utilă şi necesară în elaborarea. În ceea ce priveşte coorelarea item – test avem 2 forme: 1.75% rezolvări. Discriminativii sunt cei cu dificultate medie.

invaliditatea de conţinut şi validitatea conceptuală . 65 . Bauer a ajuns la cocluzia că prima mare difernţă în astfel de situaţii în lucrul cu subiecţii e diferită de sex.b) Cercetători .supun şi probleme de personalitate la cercetări ştiinţifice riguroase. probele de personal având o orientare interactivă prin rezultatele pe care le dau. Foarte important este. personalitatea acestuia. Întotdeauna va exista un dezacord între caracteristicile sistematice şi diagnoza praticianului. traumatisme craniene şi debilitate mantală. clinică).l explice şi clientul să fie satisfăcut de nivelul explicativ şi de orientarea terapeutică. pe o scară de 5 puncte pe o populaţie de 136 de subiecţi.3% din cazuri. El a încercat şi o expertiză grafologică. în 40% evaluarea a fost corectă.S. Cercetătorul este cel care critică. difernţele sunt cele mai dificile .care abordează strict ştiinţific. Ambele puncte de vedere sunt valide şi normale. însă obţin rezultate diferite. incapacitatea de a judeca). la probele de personalitate interpretarea rezultatelor va fi întotdeauna afectată de o doză de incertitudine şi multe din metodele de validitate nu utilizează tehnici adecvate. Chambers a încercat să studieze modul în care poate fi clasificat pe sindroame un bolnav mental după o invertigare cu testul Rochard. teoria care stă la baza testului. neuitând că fiecare persoană este o individualitate. Practicianul are nevoie de o imagine precisă în legătură cu o persoană(omul). Au ieşit 5 grupe: depresii. G. nevroze. încercând să facă demersuri ştiinţifice rezultatele nu sunt grozave şi foarte greu emit judecăţi de valoare. depăşesc aceste rigori. au ajuns la o concordanţă perfectă în 27. Impresia practicianului . in cazul testelor de personaliate . nu face rabat de la criticile ştiinţifice. Practicianul are obligaţia să rezolve cazul în sine din 2 puncte de vedere: să. Cei care au evaluat. dar nu satisface nevoia informaţiei suplimentare şi mai ales în cazul schizofreniei paranoide problema de diagnostic.4%. Se utilizează probe valide. Testul permite obţinerea informaţiilor asupra bolilor mentale. Trebuie să precizăm condiţiile în care interpretarea este posibilă şi să verificăm ipotezele pe care se bazează”. că a cunoscut cu adevărat subiectul. Cele două concepţii sunt adevărate pt că nu exclud nici posibilitatea controlului statistic asupra metodelor şi a controlului conceptual(orientarea ideografică. Evaluând 21 de carcteristici. Tipologia lui Rochard şi a lui Jung sunt compatibile cu toate că au puncte de plecare diferite ca formă şi cercetare. În general. schizofrenie paranoidă. aceste proprietăţi se constituie în portrete a căror validitate se relevă sau şi după o abordare cu metodele anamnezice de studiu. Practicienii sunt mulţumiţi pt că le rezolvă cazul. După Meilli : „ o cercetare de validitate a unui test complet de personaliate nu poate niciodată să demonstreze existenţa valorii testului sau absenţa acestuia. poate veni din faptul că subiectul e foarte mulţumit de răspunsul pe care i la-i dat .acordul persoanei nu are valoarea pt valoarea psihodiagnozei. O evaluare corectă dar pe ansamblu 27% şi discordantă 4. tabloul este foarte complex( depresie. Utilizarea unei singure probe nu poate să satisfacă demersul de cunoaştere. paranoia. Cercetătorii.

Aceste imagini vizează o formă structurată . aceeaşi frecvenţă a semnelor şi sindroamelor poate apărea în fiecare categorie.N. Un semn sau un grup de semne la o categorie fizică sau profesionale nu e suficient să testezi subiecţi din categoria vizată. nevroticii şi psihoticii. urmând ca discriminarea subiectului testat să dea conţinutul din care e constituită informaţia pe baza unor semne şi sindroame pe care le relevă subiectul. Pt fiecare e necesară construirea unor grupe de control reprezentative. Există 2 părţi paralele A şi B pentru contravalidare.pt că în timp omul se transformă. Dacă forma dă indici precişi conţinutul trebuie descoperit şi cu ajutorul altor metode deja validate. diferenţa faţă de acestea e că pe baza unoe protocoale speciale se notează zona din imagine pe care încearcă subiectul să o definească prin proiecţia ce poate fi convertită într+o valoare simptomatică pe baza unui cod. este Holtzman – seamănă cu Rochard. Aceste valori cifrice se pot trata statisticomatematic. În cazul utilizării probelor de personalitate . Se compară această interpretare a psihologilor cu diagnosticul psihiatric de normalitate sau anormalitate sau cu o descrie a personalităţii făcute de un specialist. sex. metoda perechilor – există pt subiect şi pt tot eşantionul de subiecţi studiaţi 2 surse de informaţii test. metoda validării pe baza ansamblului de semne şi sindroame – întotdeauna într-un astfel de demers se pune problema studierii imaginii testului utilizat.O a arătat că poate să deceleze de restul populaţiei. Se face prin extragerea empirică a semnelor şi sindroamelor care diferenţiază 2 grupe clinice distincte. Ceea ce este necesar e ca psihologul să studieze manualul testului să vadă dacă autorul spune ceva despre următoarele calităţi ale testului: vârstă. Orice test de personalitate trebuie să acorde şanse egale de manifestare a tendinţelor. metoda este compararea rezultatelor celor doua surse de informaţii test cu condiţia ca una dintre ele să aibă la bază o metodă validă. însă între rezultatele chestionarului. metoda diagnosticului orb(blind). Sunt recunoscute 3 metode de validare a testelor de personalitate: 1. trebuie să vizeze atât exteriorul cât şi conţinutul . 2. 66 . 1. O cercetare cu ajutorul chestionalui M. Fidelitatea e capitală în probele de personalitate. 3. aceste surse trebuie rezolvate în timpi diferiţi . Pe lângă cele trei metode există şi o metodă de verificare a validităţii – contravalidarea.Utilitatea constă în a preciza condiţiile în care interpretările sunt posibile şi de a verifica ipotezele pe care se bazează. diferenţele sunt semnificative (anamneza). mediu social.poate da distorsiuni prin frecvenţe variabile – necesitatea tratării statistice. Singurul test de personalitate (test proiectiv) unde în conformitate cu răspunsurile subiecţilor există modalităţi de încadrare la o valoare simptomatică – cifra prelucrată statistic. Orice test tematic – inventar de personalitate.psihologii fac interpretări de protocoale a unor teste fără a avea nici o informaţie nontest.

3. 67 .forţa corelaţiei interpretării( de ansamblu). controlarea obiectivă a semnelor se face în timp distinct şi făcând apel la lotul de experţi.2. întotdeauna experţii vor viza ansamblul problemei – instructaje – abea apoi se calculează fidelitatea care . referindu-se şi la concordanţa interpretării. se referă şi la subiecţi. Trebuie avută grijă să se ţină seamă de tratamentul şi procedeele psihoterapeutice între cele 2 faze ale testării.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful