Hidrodinamica apelor subterane. Acvifere sub presiune..

136



Capitolul 7



ACVIFERE SUB PRESIUNE


7.1. ACŢIUNEA APEI INTERSTIŢIALE ASUPRA MEDIULUI
POROS

Fie un mediu poros neconsolidat, format din particule de nisip, saturat cu apă.
Dacă se urmăreşte acţiunea unei forţe exterioare asupra acestui mediu se poate constata,
experimental, că în cazul în care la suprafaţa nisipului saturat acţionează o coloană de
apă de înălţime "l" şi greutate "G", grosimea stratului de nisip nu se modifică în timp.
Dacă pe suprafaţa nisipului se pun granule de plumb având aceeaşi greutate cu apa, în
timp stratul de nisip se tasează.

Fig.7.1. Tasarea unui mediu poros


Deşi greutatea G este aceiaşi şi în cazul b şi în cazul c, tasarea apare doar în
cazul granulelor de plumb.
În concluzie numai sarcinile aplicate direct pe scheletul solid provoacă efecte de
tasare asupra mediului poros.
Efectul unei sarcini de apă constă doar în creşterea presiunii lichidului care
saturează nisipul şi cum particulele solide sunt practic incompresibile, în domeniul de
presiuni despre care vorbim, nu rezultă nici un efect aparent.

7.1.1. Eforturi efective şi presiunea neutrală.

Terzaghi numeşte eforturi efective acele eforturi care sunt transmise direct, de
la particulă solidă la particulă solidă, ( ca în cazul granulelor de plumb). Doar ele au o
acţiune asupra fazei solide.

apa
G

Nisip
saturat
l
e
e o

Granule
de plumb
a b c
Hidrodinamica apelor subterane. Acvifere sub presiune..


137
Presiunea lichidului interstiţial este numită presiune neutrală.
Efortul total o aplicat complexului solid-lichid se descompune în eforturi
efective o şi presiune neutrală p.
p + o = o . (7.1)
În cazul cel mai general o şi o sunt tensori având trei eforturi normale şi trei
eforturi tangenţiale.
Vom face ipoteza că lichidul este incompresibil (p=constant), particulele solide
sunt incompresibile, iar mediul poros este compresibil (prin reducerea porozităţii "n").
Fig.7.2 Coloană sol uscat

În cazul unei coloane de sol uscat de înălţime "l" baza coloanei suferă o
presiune corespunzătoare greutăţii coloanei (G/S).
Prin definiţie acest efort este un efort efectiv pentru că se transmite prin
particulele solide.

( ) l g n 1 l g
s d z
· · ÷ · p = · · p = o , (7.2)

unde
z
o - efort efectiv în direcţia verticală
p
d
- densitatea terenului uscat
p
s
- densitatea particulelor solide
n - porozitatea totală
Efortul total este in acest caz, egal cu efortul efectiv


z z
o = o . (7.3)

Dacă coloana este saturată cu apă în repaus, efortul total la baza coloanei va fi
dat de (greutatea terenului + greutatea apei):

( ) l g l g n l g n 1
w s z
· · p = · · · p + · · ÷ p = o , (7.4)

( ) n n 1
s w
· p + ÷ p = p (densitatea terenului saturat) , (7.5)

p - densitatea apei .

Efortul efectiv va fi, conform definiţiei:

l
S

Hidrodinamica apelor subterane. Acvifere sub presiune..


138
( ) l g l g l g p
w w z z
· · p ÷ p = · · p ÷ · · p = ÷ o = o . (7.6)

Din punct de vedere mecanic totul se petrece ca şi cum densitatea terenului ar fi:

( )( ) p ÷ p ÷ = p ÷ p = p
s w a
n 1 , (7.7)

p
a
- densitatea aparentă .
Reducerea aparentă a densităţii solului nu este decât rezultatul împingerii
Arhimedice, a apei, asupra particulelor . Îl vom numi susţinere hidrostatică.
Vom calcula presiunea curentului sau "împingerea curgerii" .













Fig.7.3 Repartiţia presiunilor pe feţele unui volum elementar

Să considerăm un volum elementar dx·dz·1, din mediul poros, în care apa
interstiţială este în mişcare cu viteza U în planul (x, z).
Să calculăm rezultantele celor trei forţe aplicate elementului:
- forţe de presiune datorate fluidului;
- forţe de greutate (datorate gravitaţiei);
- forţe de contact între particule (datorate eforturilor efective).

Presiuni: - pe suprafaţa AD : o forţă normală pdz,
- pe suprafaţa BC : o forţă normală dz dx
x
p
p
|
.
|

\
|
c
c
+ .
Rezultanta lor (după direcţia x): dz dx
x
p
· ·
c
c
÷ .

- pe direcţia AB: pdx,
- pe direcţia DC: dx dz
z
p
p
|
.
|

\
|
c
c
+ ,
Rezultanta lor (după direcţia z): dz dx
z
p
· ·
c
c
÷ .

Rezultanta generală a forţelor de presiune pe unitatea de volum, va fi: (-gradp).
z
p
p
A
D
C
B
dz
dx
x
dz
z
p
p
c
c
+

dx
x
p
p
c
c
+

Hidrodinamica apelor subterane. Acvifere sub presiune..


139
Gravitaţie: Forţa de greutate pentru unitatea de volum va fi:
gradz g
w
· · p ÷ .
Dacă introducem noţiunea de sarcină piezometrică, în locul presiunii:
z
g
p
h +
· p
= ,
rezultanta celor două forţe va fi:

gradz g gradh g gradz g gradz g gradh g R
a w
· · p ÷ · · p ÷ = · · p ÷ · · p + · · p ÷ = . (7.8)

Termenul (-p·g·gradh) este presiunea curentului sau împingerea curentului. Este o forţă
de volum, dirijată în sens invers gradientului de sarcină ( în sensul vitezei de filtrare U,
dacă mediul este izotrop).
Variaţia eforturilor efective echilibrează aceste apăsări pentru a realiza
stabilitatea elementului.
În concluzie, curgerea apei provoacă variaţii ale eforturilor efective, acţionând
asupra fazei solide.


7.1.2. Definirea gradientului critic de antrenare hidrodinamică

Se realizează următoarea experienţă: fie o curgere ascendentă într-o coloană de
nisip. Curgerea este uniformă, iar gradientul de sarcină este
l
H
gradh = , îndreptat în
sus. Rezultanta R a împingerii curentului şi a greutăţii (pentru unitatea de volum) va fi:
( ) g gradh R
a
· · p ÷ p = . (7.9)
Dacă se creşte gradual sarcina H, la un moment dat, această forţă de volum se va
anula: nisipul devine (aparent) sustras de la gravitaţie.



Fig. 7.4. Instalaţie pentru determinarea gradientului critic


l
H
alimentare
Hidrodinamica apelor subterane. Acvifere sub presiune..


140
Un obiect greu pus pe coloana de nisip se va scufunda. Dacă se măreşte în
continuare H, întreaga coloană de nisip se va ridica. Gradientul critic, corespunzător
dispariţiei întregii forţe de volum este:
p
p
= =
a
cr
gradh i . (7.10)
Acest fenomen este fundamental în mecanica solurilor.
Să considerăm de exemplu, un dig de pământ, omogen, fără mască de etanşare.
La prima vedere, am putea gândi că forţa amonte a digului este supusă la o apăsare
hidrostatică a apei din amonte. Este fals. De fapt presiunea care acţionează pe un
element al paramentului amonte este o presiune neutrală care este transmisă prin
intermediul particulelor solide.
Apăsarea apei nu se transmite asupra paramentului amonte al digului ci se
descompune într-un sistem de forţe de volum, care acţionează asupra întregului volum
saturat. Rezistenţa digului va depinde esenţial de caracteristicile curgerii de filtraţie la
traversarea digului.
În concluzie, în caz general, când gradientul hidraulic depăşeşte valoarea critică,
apare fenomenul de antrenare hidrodinamică .
Pentru pământurile necoezive, care sunt şi cele mai sensibile la instabilitate sub
acţiunea curenţilor subterani, criteriul de apreciere a posibilităţilor de antrenare
hidrodinamică se bazează pe analiza granulozităţii.











Fig.7.5. Diagrama Istomina pentru determinarea gradientului critic în funcţie
de coeficientul de neuniformitate al nisipurilor.

Dacă se cunoaşte coeficientul de conductivitate hidraulică al rocii, viteza critică
de antrenare hidrodinamică se poate calcula cu relaţia K
15
1
v
cr
= (m/sec), (7.11)
unde K se măsoară în m/sec, folosindu-se un coeficient de siguranţă C = 1,5 –2.
.[Marchidanu, 1996]


7.1.3 Sufozia, eroziunea, afuierea şi ruperea hidraulică

Antrenarea hidrodinamică a particulelor solide se poate manifesta sub formă de
sufozie, eroziune, afuiere şi rupere hidraulică.
Fig.7.4. Instalatie pentru determinarea
gradientului critic
Hidrodinamica apelor subterane. Acvifere sub presiune..


141
Sufozia se manifestă prin dislocarea şi transportul particulelor fine prin spaţiile
intergranulare fără ca structura generală a pământului să fie deranjată. Pământurile cele
mai succeptibile la sufozie sunt nisipurile necoezive, afânate, cu un grad mare de
neuniformitate. Peste o anumită limită de producere a sufoziei, structura pământului
cedează prin prăbuşire.





Fig.7.6 Sufozia nisipului

Eroziunea apare la contactul construcţiilor cu terenul nisipos. Golurile de
dimensiuni variabile create prin eroziune, de curenţii subterani, sunt periculoase pentru
stabilitatea construcţiilor. Eroziunea se produce progresiv, începând de la suprafeţele
libere către interiorul masivului de pământ, curentul de apă antrenând în mişcare toate
fracţiunile granulometrice.
În figura 7.7 este dată viteza critică de eroziune şi antrenare hidrodinamică a
pământurilor, în funcţie de dimensiunile particulelor. Această viteză depinde de
asemenea de forţele de coeziune. Astfel pentru particulele foarte fine forţele de coeziune
pot fi mai mari decât cele de antrenare hidrodinamică.











Fig.7.7 Viteza critică de eroziune a pământurilor în albii deschise, în funcţie de
granulozitate (după W.Creager şi J.Justin)


Afuierea (refularea) este un fenomen care se declanşează în momentul în care
viteza de curgere a curentului subteran provoacă trecerea în stare de lichefiere a
nisipului.
NRN
Hidrodinamica apelor subterane. Acvifere sub presiune..


142

Fig.7.8. Refularea nisipului în gropile de excavaţie
Ruperea hidraulică se produce în cazul unor terenuri stratificate sau a unor
terenuri neomogene din punct de vedere al permeabilităţii, în care perbeabilitatea
descreşte în sensul curgerii. Când subpresiunea care acţionează asupra stratului mai
puţin permeabil depăşeşte forţa de greutate a stratului respectiv, aceasta începe să se
ridice, apar fisuri şi crăpături şi în final cedează prin rupere.
Concomitent cu ruperea stratului puţin permeabil, apa iese către suprafaţa
terenului, antrenând cantităţi mari de nisip.
Fig.7.9. Producerea fenomenului de rupere hidraulică în zona paramentului aval al unui
dig de pământ.

7.2. TEORIA CONSOLIDĂRII (TERZAGHI).
Dacă se încarcă mecanic terenuri puţin permeabile, saturate de apă, nu se
constată decât tasări mici.Totuşi tasarea finală, obţinută după o perioadă lungă de timp,
este considerabilă. Acest fenomen, de tasare în timp, este numită consolidare. Ea se
manifestă, în special, în terenuri argiloase.Terzaghi a arătat că această consolidare se
explică prin curgerea lentă a apei interstiţiale conţinute în sol.
Dacă recipientul “a” este gol (nu conţine apă), sarcina aplicată (greutatea) este
integral preluată de resorturi. Tasarea este instantanee şi elastică. Dacă recipientul “a”
este plin cu apă şi dacă găurile din piston sunt foarte mici, mişcarea pistonului
(comprimarea resorturilor) nu se va face imediat. Suprasarcina va fi resimţită printr-o
creştere a presiunii apei (fără tasare dacă apa este considerată incompresibilă). Apa va
Hidrodinamica apelor subterane. Acvifere sub presiune..


143
ieşi din sistem prin găurile din piston şi suprapresiunea va fi preluată treptat de resorturi.
Acestea se vor comprima. În acelaşi mod (fig.7.10.b) tasarea argilei se va face prin
expulzarea apei prin porii plăcii poroase.

Fig.7.10. Analogie privind consolidarea

Teoria consolodării presupune că:
a. Curgerea apei interstiţiale se face după legea lui Darcy;
b. Permeabilitatea terenului nu variază în cursul consolidării (aproximare a
realităţii);
c. Apa şi elementele solide ale terenului sunt incompresibile, compresiunea
corespunde deci unei micşorări a porozităţii;
d. Compresibilitatea solului (micşorarea porozităţii) este elastică, adică există o
relaţie liniară între efortul de compresibilitate efectivă şi dimensiunea
volumului solului (aproximare a realităţii).
Mecanismul consolidării presupune că o suprasarcină exterioară aplicată solului
este suportată pe de o parte de faza solidă (creşterea eforturilor efective), iar pe de altă
parte de apa interstiţială (creşterea presiunii).
Ca urmare a acestei creşteri a presiunii ia naştere o curgere tranzitorie, drenajul
apei şi creşterea progresivă a eforturilor efective. Astfel apare tasarea.
Vom căuta să stabilim ecuaţia de stare pentru sol. În timpul consolidării sarcinile
exterioare rămân constante. Deci, eforturile totale rezultate sunt:

const p = + o = o (7.12)
0 dp d = + o (7.13)
La începutul consolidării suprapresiunea este preluată în întregime prin p. Apoi
ea se transformă puţin câte puţin în creşteri de eforturi efective, până ce presiunea
revine la o repartiţie hidrostatică (în absenţa curgerii).
Conform ipotezei (d) variaţia relativă a volumului unui element de sol trebuie să
se scrie:
o · o = ÷ d
V
dV
(7.14)
o - coeficient de compresibilitate specifică a solului |M
-1
·L
1
·T
2
|;

Argila
saturata
Placa poroasa
G
pistoane
apa
resort
G
a b
Hidrodinamica apelor subterane. Acvifere sub presiune..


144
o - eforturi efective.
Conform ipotezei (c) variaţia volumului unui element este în întregime datorată
variaţiei porozităţii sale. Dacă V este volumul total al elementului de sol, V
p
volumul
porilor, V
s
volumul fazei solide, atunci
V = V
s
+ V
p
(7.15)

dV = dV
p
(7.16)

p s
p
V V
V
n
+
= - porozitatea totală (7.17)

p
2
p p s
dV
V
V V V
dn
÷ +
= (7.18)

( ) ( ) ( ) ( ) dp n 1 d n 1
V
dV
n 1 dV
V
n 1
dn
p
÷ · o · ÷ ÷ = o · o · ÷ ÷ = · ÷ =
÷
=

( ) dp n 1 dn · o · ÷ = (7.19)

Astfel, derivatele locale vor fi legate de ecuaţia:

( )
t
p
n 1
t
n
c
c
· o · ÷ =
c
c
(7.20)

Tasarea este dată de relaţia:
o · o = ÷ d
V
dV
, (7.21)
dacă se cunoaşte variaţia efortului efectiv .
dp d ÷ = o (7.22)
dacă se cunoaşte evoluţia presiunii.
Trebuie deci să calculăm evoluţia tranzitorie a presiunii în teren.
Deci alegem presiunea ca necunoscută principală şi scriem ecuaţia consolidării
plecând de la :
- ecuaţia de continuitate ( ) ( ) 0 q n
t
U div = · p + · p
c
c
+ · p (7.23)
- legea lui Darcy | | gradz g gradp
g
K
U · · p +
· p
= (7.24)
- ecuaţia de stare a apei const = p (fluidul incompresibil)
- ecuaţia de stare a mediului poros ( )
dt
dp
n 1
dt
dn
· o · ÷ = (7.25)
Rezultă
Hidrodinamica apelor subterane. Acvifere sub presiune..


145
0 q
dt
dn
U div = + + (7.26)
( ) q
dt
dp
n 1 U div + · o · ÷ = ÷ (7.27)

| | gradz g gradp
k
U · · p +
u
÷ =
|
|
.
|

\
|
·
· p
÷ =

· · p ·
n
÷ +

·
n
÷ = gradp
g
K
div gradz g
k
div gradp
k
div U div
( ) q
dt
dp
n 1 gradp
g
K
div + · o · ÷ =
|
|
.
|

\
|
·
· p
÷ ÷

( ) ( ) g q
dt
dp
n 1 g gradp K div · p · + · o · ÷ · · p = · (7.28)

Aceasta este ecuaţia consolidării. q reprezintă debitul prelevat sau intrat (dacă
este negativ) în unitatea de volum de mediu poros. Vom considera q=0.
Dacă mediul este izotrop K = const.

( )
t
p
n 1 g ) gradp ( div K
c
c
· o · ÷ · · p = · (7.29)

( )
t
p
K
g n 1
p
2
c
c
·
· p · o · ÷
= V (7.30)

2
2
2
2
2
2
2
z
p
y
p
x
p
p
c
c
+
c
c
+
c
c
= V (operatorul Laplacian)
Coeficientul
( )
K
g n 1
C
v
· p · o · ÷
= |L
-2
T| (7.31)
se numeşte coeficient de consolidare.
Uneori se neglijează ( ) 1 n 1 ~ ÷
Freeze (1979) recomandă valorile pentru o (compresibilitatea solului),
(Marsily,1981), după cum urmează:
Argile: o = 10
-6
÷ 10
-8
m
2
/N (Pa
-1
)
Nisipuri: o = 10
-7
÷ 10
-9
m
2
/N (Pa
-1
)
Pietriş: o = 10
-8
÷ 10
-10
m
2
/N (Pa
-1
)
Roci fisurate: o = 10
-8
÷ 10
-10
m
2
/N (Pa
-1
)
Roci compacte: o = 10
-9
÷ 10
-11
m
2
/N (Pa
-1
)
Odată calculată evoluţia presiunii p
const p = o + , (7.32)
se deduce tasarea
l
l
V
V A
÷ =
A
÷ = o A · o (7.33)
Hidrodinamica apelor subterane. Acvifere sub presiune..


146
l – înălţimea stratului care se consolidează, dacă tasarea se face doar după
direcţia verticală.
În cazul argilelor compresiunea nu este elastică, iar tasările nu sunt reversibile.


7.3. ECUAŢIA DE DIFUZIVITATE ÎN CAZUL ACVIFERELOR
SUB PRESIUNE

Ecuaţia de difuzivitate se obţine din expresia ecuaţiei de continuitate pentru un
volum elementar reprezentativ, pentru care se iau în considerare atât compresibilitatea
apei cât şi a scheletului solid. Compresibilitatea scheletului solid se ia în calcul prin
modificarea porozităţii “n” a mediului poros datorită acţiunii unui efort o.
Vom prezenta o deducere a ecuaţiei de difuzivitate, dată de Raudkivi (1976).
Deducerea se face pentru un caz particular, al unui mediu izotrop K K K K
zz yy xx
= = = ,
iar tasările se fac în mod special după direcţia z (cele orizontale sunt neglijabile în
raport cu cele verticale).
Ecuaţia de continuitate pentru un volum paralelipipedic dz dy dx dV · · = , având
porozitatea “n” , saturat cu apă (cu densitatea p), este:

( ) ( ) ( ) ( ) z y x n
t
dz dy dx U
z
U
y
U
x
z y x
A · A · A · p ·
c
c
= · ·

· p
c
c
+ · p
c
c
+ · p
c
c
÷ , (7.34)

unde U
x
, U
y
, U
z
sunt componentele vitezei Darcy.
Dacă mediul poros este incompresibil (n=const) şi elementul de volum
considerat nu îşi schimbă mărimea

( ) ( ) ( )
t
n U
z
U
y
U
x
z y x
c
p c
· ÷ = · p
c
c
+ · p
c
c
+ · p
c
c
. (7.35)

Dacă mediul poros este compresibil, porozitatea mediului poate varia în spaţiu şi
timp.
Raudkivi (1976) face ipoteza că variaţiile dimensiunilor y , x A A sunt neglijabile
în comparaţie cu z A . Astfel:

( ) ( ) y x
t
z n
t
n
z z
t
n z y x n
t
A · A ·

c
p c
· A · +
c
c
· A · p + A
c
c
· p · = A · A · A · p ·
c
c
. (7.36)
Încercăm să evaluăm toţi termenii din ecuaţia (7.36), introducând noţiunile de
compresibilitate a solului şi a apei. Astfel se ştie că modulul de elasticitate a solului E
s

este legat de coeficientul de compresibilitate al solului, o |M
-1
LT
2
|, prin relaţia:

( )

A
A
o
÷ =
o
=
z
z d
d 1
E
zz
s
, (7.37)
unde o
zz
este componenta verticală a efortului de presiune intergranulară (ML
-1
T
-2
).

Hidrodinamica apelor subterane. Acvifere sub presiune..


147
( ) ( )
zz
d z z d o · A · o ÷ = A , (7.38)
( )
( )
t
z z
t
zz
c
o c
· A · o ÷ = A
c
c
, (7.39)
( )
( )
t
z n z
t
n
zz
c
o c
· A · p · · o ÷ = A
c
c
· p · . (7.40)
Pentru a evalua termenul
t
n
z
c
c
· A · p ţinem seama de ipoteza că volumul
particulelor solide din elementul de volum de mediu poros rămâne constant. Schimbarea
volumului elementar se face datorită modificării volumului porilor.

( ) const z y x n 1 = A · A · A · ÷ . , (7.41)

Dacă const x = A , const y = A .,

( )
( )
( )
t
n 1
t
z
z
n 1
t
n
zz
c
o c
· o · ÷ ÷ =
c
A c
·
A
÷
=
c
c
, (7.42)

( )
( )
t
z n 1
t
n
z
zz
c
o c
· A · o · ÷ · p ÷ =
c
c
· A · p . (7.43)
Pentru a evalua termenul
t
z n
c
p c
· A · vom ţine seama de conservarea masei de
fluid.
const V V
0 0
= A · p = A · p . , (7.44)

0 ) V ( d V d = A · p + A · p , (7.45)

( )
V
V d
d
A
A
· p ÷ = p . (7.46)

Dacă se ţine seama de compresibilitatea fluidului:
dp V
dV
E
1
w
·
÷ = = | , (7.47)
unde p - presiunea fluidului,
| - coeficient de compresibilitate a apei,
E
w
- modul de elasticitate al apei,

( )
dp
V
V d
d · | · p =
A
A
· p ÷ = p , (7.48)
t
p
t c
c
· p · | =
c
p c
. (7.49)
După cum s-a arătat în 7.1.,
const p
zz
= + o . în timp.
Hidrodinamica apelor subterane. Acvifere sub presiune..


148
Deci
t
p
t
zz
c
c
÷ =
c
o c
. (7.50)
În aceste condiţii termenul din dreapta ecuaţiei (7.36) devine:

( )
( )
( ) | |

|
o
+ · | · A · p ·
c
c
= | · + ÷ · o + · o · A · p ·
c
c
=
=
c
c
· p · | · · A +
c
o c
· A · o · ÷ · p ÷
c
o c
· A · p · · o ÷ =
= A · A

c
p c
· A · +
c
c
· A · p +
c
A c
p ·
n z
t
p
n n 1 n z
t
p
t
p
n z
t
z n 1
t
z n
y x
t
z n
t
n
z
t
z
n
zz zz
(7.51)

Ecuaţia de continuitate (7.34) devine:
( ) ( ) ( )

|
o
+ · | · p · A · A · A ·
c
c
÷ = A · A · A

· p
c
c
+ · p
c
c
+ · p
c
c
n z y x
t
p
z y x U
z
U
y
U
x
z y x
. (7.52)

Vom înlocui, în ecuaţia de continuitate, presiunea p cu sarcina piezometrică
z
p
h +
¸
= (z nu este funcţie de x, y, t). (7.53)
z g h g p · · p ÷ · · p = , (7.54)

( ) | |
g
p
g
x x
h
g z h g
x x
h
g
x
z g
x
h g
x
h
g
x
p
· p
· ·
c
p c
+
c
c
· · p = ÷ ·
c
p c
+
c
c
· · p =
c
p c
· · ÷
c
p c
· · +
c
c
· · p =
c
c
, (7.55)

p
·
c
p c
+
c
c
· · p =
c
c p
y y
h
g
y
p
, (7.56)

( )
p
·
c
p c
+ |
.
|

\
|
÷
c
c
· · p =
c
p c
· ÷ · + |
.
|

\
|
÷
c
c
· · p =
c
c p
z
1
z
h
g
z
z g h g 1
z
h
g
z
p
, (7.57)

p
·
c
p c
+
c
c
· · p =
c
c p
t t
h
g
t
p
, (7.58)

dp d · p · | = p , (7.59)

t
p
t c
c
· p · | =
c
p c
, (7.60)
|
|
.
|

\
|
p
·
c
p c
+
c
c
· · p · p · | =
c
c
· p · | =
c
p c p
x x
h
g
x
p
x
, (7.61)

|
|
.
|

\
|
c
p c
·
p
+
c
c
· · p · p · | =
c
c
· p · | =
c
p c
y
p
y
h
g
y
p
y
, (7.62)
Hidrodinamica apelor subterane. Acvifere sub presiune..


149

c
p c
·
p
+ |
.
|

\
|
÷
c
c
· · p · p · | =
c
c
· p · | =
c
p c
z
p
1
z
h
g
z
p
z
, (7.63)

|
|
.
|

\
|
c
p c
·
p
+
c
c
· · p · p · | =
c
p c
t
p
t
h
g
t
.
(7.64)

Din relaţiile (7.61), (7.62), (7.63), (7.64) rezultă:

x
p
x
h
g
x
2
c
p c
·
p
· p · | +
c
c
· · p · | =
c
p c
, (7.65)

( )
x
h
g p 1
x
2
c
c
· · p · | = · | ÷ ·
c
p c
, (7.66)

x
h
p 1
g
x
2
c
c
·
· | ÷
· p · |
=
c
p c
, (7.67)

y
h
p 1
g
y
2
c
c
·
· | ÷
· p · |
=
c
p c
, (7.68)

) 1
z
h
(
p 1
g
z
2
÷
c
c
·
· | ÷
· p · |
=
c
p c
, (7.69)

t
p
t c
c
· p · | =
c
p c
, (7.70)
iar
t
p p
t
h
g
t
p
t
h
g
t
p
c
c
p · | ·
p
+
c
c
· · p =
c
p c
·
p
+
c
c
· · p =
c
c
,

( )
t
h
g p 1
t
p
c
c
· · p = · | ÷ ·
c
c
,

t
h
p 1
g
t
p
c
c
·
· | ÷
· p
=
c
c
, (7.71)
Dacă se ţine seama de ordinul de mărime al modulului de elasticitate:
E
w
= 2,07 GPa,
1 2 10
N m 10 829 , 4
÷ ÷
· ~ | ;
1
p 48 , 0 10
10
p 1
1
9
9
~
· ÷
=
· | ÷
şi se poate neglija.
Primul termen al ecuaţiei de continuitate (7.34) devine:
Hidrodinamica apelor subterane. Acvifere sub presiune..


150
B A
z
U
y
U
x
U
z
U
y
U
x
U
z y x
z
y
x
+ =
c
p c
· +
c
p c
· +
c
p c
· +
|
|
.
|

\
|
c
c
+
c
c
+
c
c
p
(7.72)
şi ţinând seama de relaţia Darcy pentru componentele vitezei:

z
h
K U
y
h
K U
x
h
K U
z
y
x
c
c
· ÷ =
c
c
· ÷ =
c
c
· ÷ =
(7.73)

h K
z
h
y
h
x
h
K A
2
2
2
2
2
2
2
V · · p ÷ =
|
|
.
|

\
|
c
c
+
c
c
+
c
c
· · p ÷ = , (7.74)

c
c
÷
|
.
|

\
|
c
c
+
|
|
.
|

\
|
c
c
+
|
.
|

\
|
c
c
· | ÷
· · p · |
÷ =
=

|
.
|

\
|
÷
c
c
·
· | ÷
· p · |
·
c
c
· ÷ +
|
|
.
|

\
|
c
c
·
· | ÷
· p · |
·
c
c
· ÷ +
|
|
.
|

\
|
c
c
·
· | ÷
· p · |
·
c
c
· ÷ =
z
h
z
h
y
h
x
h
p 1
K g
1
z
h
p 1
g
z
h
K
y
h
p 1
g
y
h
K
x
h
p 1
g
x
h
K B
2
2
2
2
2 2 2
(7.75)
Ecuaţia de continuitate (7.34) devine:

( )
t
h
p 1
g
n
z
h
z
h
y
h
x
h
p 1
K g
z
h
y
h
x
h
K
2
2
2
2
2
2
2
2
2
2
c
c
·
| · ÷
· p
·

|
o
+ · | · p ÷ =
=

c
c
÷
|
.
|

\
|
c
c
+
|
|
.
|

\
|
c
c
+
|
.
|

\
|
c
c
· | ÷
· · p · |
÷
|
|
.
|

\
|
c
c
+
c
c
+
c
c
· · p ÷
(7.76)

1
p 1
1
~
· | ÷
, iar termenul al doilea din partea stângă a ecuaţiei (7.76) este neglijabil.
Astfel:
t
h
g n
z
h
y
h
x
h
K
2
2
2
2
2
2
2
c
c
· ·

|
o
+ · | · p ÷ =
|
|
.
|

\
|
c
c
+
c
c
+
c
c
· · p ÷ , (7.77)
t
h
K
g n
z
h
y
h
x
h
2
2
2
2
2
2
c
c
·
·
|
|
.
|

\
|
|
o
+ · | · p
=
c
c
+
c
c
+
c
c
. (7.78)
A B
Hidrodinamica apelor subterane. Acvifere sub presiune..


151

| |
1
s
L S n g
÷
=
|
|
.
|

\
|
|
o
+ · | · · p - coeficient de înmagazinare specifică

Ecuaţia de difuzivitate pentru cazul unui acvifer sub presiune având K=const. va fi:

t
h
K
S
z
h
y
h
x
h
s
2
2
2
2
2
2
c
c
· =
c
c
+
c
c
+
c
c
. (7.79)

În [Marsily 1981] este dată o demonstraţie pentru cazul general, în care tensorul
conductivităţilor hidraulice nu are toate componentele constante. În acest caz ecuaţia de
difuzivitate pentru acviferele sub presiune, se scrie:

( ) q
t
h
S gradh K div
s
+
c
c
· = · . (7.80)
Presupunând:
í
· =
b
a
xx xx
dz K T - transmisivitatea după direcţia x , (7.81)
í
· =
b
a
yy yy
dz K T - transmisivitatea după direcţia y , (7.82)
í
· =
b
a
s
dz S S , (7.83)
í
· =
b
a
dz q Q , (7.84)
a - cota culcuşului (cota stratului impermeabil de la baza acviferului sub presiune),
b - cota coperişului (cota stratului impermeabil de deasupra acviferului sub presiune).

Presupunând K
xx
, K
yy
, S
s,
constante pe toată înălţimea acviferului, se pot defini:
T
xx
= K
xx
·M - transmisivitatea după direcţia x ,
T
yy
= K
yy
·M - transmisivitatea după direcţia y ,
S = S
s
·M=
|
|
.
|

\
|
|
o
+ · | · · · p n M g . (7.85)
S este denumit coeficientul de înmagazinare al acviferului sub presiune
(adimensional) şi variază între 10
-3
şi 10
-5
.
Presupunând culcuşul şi coperişul paralele (M=const), ecuaţia de difuzivitate
devine:
( ) Q
t
h
S gradh T div +
c
c
· = · . (7.86)
Dacă mediul poros este izotrop, T = const. după toate direcţiile, iar ecuaţia de
difuzivitate devine:

T
Q
t
h
T
S
z
h
y
h
x
h
2
2
2
2
2
2
+
c
c
· =
c
c
+
c
c
+
c
c
. (7.87)
Raportul S/T este numit difuzivitatea acviferului, iar Q este aportul de debit din
exterior (+Q dacă este injectat sau –Q dacă este pompat).
Hidrodinamica apelor subterane. Acvifere sub presiune..


152
Dacă mişcarea este permanentă
|
.
|

\
|
=
c
c
0
t
h
şi Q = 0 ecuaţia de difuzivitate
devine:

0
z
h
y
h
x
h
sau , 0 h
2
2
2
2
2
2
2
=
c
c
+
c
c
+
c
c
= V . (7.88)

7.4. ANIZOTROPIA.

Vom studia în special soluţiile analitice ale ecuaţiei difuzivităţii, pentru terenuri
omogene izotrope.
Terenurile anizotrope se pot studia ca şi cele izotrope printr-o schimbare de
coordonate.
Dacă cele trei direcţii principale de anizotropie sunt x, y, z , iar K
x
, K
y
, K
z
sunt
cele trei conductivităţi hidraulice după aceste direcţii legea lui Darcy se scrie:

x
h
K U
x x
c
c
· ÷ =

y
h
K U
y y
c
c
· ÷ = (7.89)

z
h
K U
z z
c
c
· ÷ =
iar ecuaţia de difuzivitzte este:


t
h
S
z
h
K
y
h
K
x
h
K
s 2
2
z 2
2
y 2
2
x
c
c
· =
c
c
· +
c
c
· +
c
c
· . (7.90)

Făcând o schimbare de coordonate:

x
K
K
x
x
'
· = y
K
K
y
y
'
· = z
K
K
z
z
'
· = (7.91)
unde K este un coeficient având dimensiunile conductivităţii hidraulice.

x
h
K
K
dx
dx
x
h
x
h
x
' '
c
c
· = ·
c
c
=
c
c
, (7.92)

2
2
x
' 2 '
2
x
h
K
K
dx
dx
x
h
x
x
h
c
c
· = ·
|
.
|

\
|
c
c
c
c
=
c
c
. (7.93)
Ecuaţia de difuzivitate se va scrie:


t
h
K
S
z
h
y
h
x
h
s
2 '
2
2 '
2
2 '
2
c
c
· =
c
c
+
c
c
+
c
c
. (7.94)

Fie o ecuaţie Laplace ordinară în noul sistem de axe. Trebuie remarcat că odată
cu anizotropia dispare ortogonalitatea dintre echipotenţiale şi liniile de curent din
Hidrodinamica apelor subterane. Acvifere sub presiune..


153
sistemul de coordonate reale xyz, dar care există în sistemul x

y

z

. Componentele
vitezelor în noul sistem sunt:

'
'
x
x
h
K U
c
c
· ÷ =

'
'
y
y
h
K U
c
c
· ÷ = (7.95)

'
'
z
z
h
K U
c
c
· ÷ =
Se deduce că:

'
x
x
x
U
K
K
U · =

'
y
y
y
U
K
K
U · = (7.96)

'
z
z
z
U
K
K
U · =
Dacă se calculează fluxul Q

al vectorului U

la traversarea unei suprafeţe
oarecare E


( )
í í
E E
· · · + · + · = o · · =
' '
dv du J U J U J U d n U Q
'
3
'
z
'
2
'
y
'
1
'
x
' ' '
, (7.97)

'
i
J fiind cosinuşii directori ai normalei la
'
E şi u, v coordonate parametrice
oarecare ale suprafeţei
'
E .
Dacă se caută fluxul vectorului U prin suprafaţa omoloagă E definită prin
aceleaşi coordonate parametrice u, v, se obţin următoarele relaţii între Jacobienii
(cosinuşii directori) J
1
,
'
1
J ai celor două suprafeţe E şi E



( )
( )
1
z y
2 ' '
'
1
J
K K
K
v , u D
z , y D
J ·
·
= = ,
( )
( ) v , u D
z , y D
J
1
= ,
înlocuind
'
x
U cu U
x
în integrala (7.97) se vede că:
Q
K K K
K
Q
z y x
3
'
·
· ·
= (7.99)
sau


'
3
z y x
Q
K
K K K
Q ·
· ·
= . (7.100)
Acestea sunt relaţiile dintre debitele din sistemul anizotrop şi sistemul izotrop
echivalent. Pentru ca aceste debite să fie identice este suficient ca :


3
z y x
K K K K · · = . (7.101)


Hidrodinamica apelor subterane.. l S Fig.1)  p. Efortul efectiv va fi. (7. (7.  w  s 1  n     n (densitatea terenului saturat) . În cazul cel mai general  şi  sunt tensori având trei eforturi normale şi trei eforturi tangenţiale. Vom face ipoteza că lichidul este incompresibil (=constant). conform definiţiei: .7.3) Dacă coloana este saturată cu apă în repaus. z  d  g  l  s  1  n   g  l .densitatea particulelor solide n .5)  .2 Coloană sol uscat În cazul unei coloane de sol uscat de înălţime "l" baza coloanei suferă o presiune corespunzătoare greutăţii coloanei (G/S).4) (7.densitatea terenului uscat s .2) unde z  z .  z . Acvifere sub presiune. iar mediul poros este compresibil (prin reducerea porozităţii "n"). egal cu efortul efectiv (7.porozitatea totală Efortul total este in acest caz. efortul total la baza coloanei va fi dat de (greutatea terenului + greutatea apei):  z  s 1  n   g  l    n  g  l   w  g  l .densitatea apei . Efortul total  aplicat complexului solid-lichid se descompune în eforturi efective  şi presiune neutrală p. particulele solide sunt incompresibile. Prin definiţie acest efort este un efort efectiv pentru că se transmite prin particulele solide. (7.efort efectiv în direcţia verticală d . 137 Presiunea lichidului interstiţial este numită presiune neutrală.

Vom calcula presiunea curentului sau "împingerea curgerii" . x Presiuni: . va fi: (-gradp).forţe de greutate (datorate gravitaţiei).pe direcţia DC: Rezultanta lor (după direcţia z): pdx.  z   z  p   w  g  l    g  l   w    g  l .7) a . (7. Îl vom numi susţinere hidrostatică. . Acvifere sub presiune.7. asupra particulelor . a apei.6) Din punct de vedere mecanic totul se petrece ca şi cum densitatea terenului ar fi: a   w    1  n s   .densitatea aparentă . p dz z z D p C p p dz p dx x A dx p B x Fig.pe suprafaţa AD : o forţă normală pdz. x   p Rezultanta lor (după direcţia x):   dx  dz .forţe de contact între particule (datorate eforturilor efective). z Rezultanta generală a forţelor de presiune pe unitatea de volum.. p    p  dz dx . . . p   . z).3 Repartiţia presiunilor pe feţele unui volum elementar Să considerăm un volum elementar dxdz1. Să calculăm rezultantele celor trei forţe aplicate elementului: . în care apa interstiţială este în mişcare cu viteza U în planul (x.pe direcţia AB: . Reducerea aparentă a densităţii solului nu este decât rezultatul împingerii Arhimedice.138 Hidrodinamica apelor subterane. (7. din mediul poros.forţe de presiune datorate fluidului. . z   p   dx  dz .pe suprafaţa BC : o forţă normală  p  dx dz .

dacă mediul este izotrop). (7.4.1. în locul presiunii: p h z. Instalaţie pentru determinarea gradientului critic . 7. Acvifere sub presiune. Dacă introducem noţiunea de sarcină piezometrică. acţionând asupra fazei solide.2. Variaţia eforturilor efective echilibrează aceste apăsări pentru a realiza stabilitatea elementului. În concluzie. 7. 139 Gravitaţie: Forţa de greutate pentru unitatea de volum va fi:  w  g  gradz . la un moment dat.9) R  a    gradh   g . iar gradientul de sarcină este gradh  . Definirea gradientului critic de antrenare hidrodinamică Se realizează următoarea experienţă: fie o curgere ascendentă într-o coloană de H nisip. îndreptat în l sus. Rezultanta R a împingerii curentului şi a greutăţii (pentru unitatea de volum) va fi: (7. această forţă de volum se va anula: nisipul devine (aparent) sustras de la gravitaţie. dirijată în sens invers gradientului de sarcină ( în sensul vitezei de filtrare U.. Dacă se creşte gradual sarcina H. g rezultanta celor două forţe va fi: R    g  gradh    g  gradz  w  g  gradz    g  gradh  a  g  gradz . Este o forţă de volum. Curgerea este uniformă.Hidrodinamica apelor subterane. curgerea apei provoacă variaţii ale eforturilor efective.8) Termenul (-ggradh) este presiunea curentului sau împingerea curentului. H alimentare l Fig.

Dacă se măreşte în continuare H. Este fals.. Fig. Apăsarea apei nu se transmite asupra paramentului amonte al digului ci se descompune într-un sistem de forţe de volum. care sunt şi cele mai sensibile la instabilitate sub acţiunea curenţilor subterani. La prima vedere. care acţionează asupra întregului volum saturat.140 Hidrodinamica apelor subterane.[Marchidanu. afuierea şi ruperea hidraulică Antrenarea hidrodinamică a particulelor solide se poate manifesta sub formă de sufozie.10) i cr  gradh  a .7. Să considerăm de exemplu.5. eroziune. un dig de pământ. apare fenomenul de antrenare hidrodinamică . întreaga coloană de nisip se va ridica. afuiere şi rupere hidraulică. viteza critică 1 de antrenare hidrodinamică se poate calcula cu relaţia v cr  (7.3 Sufozia. folosindu-se un coeficient de siguranţă C = 1. Pentru pământurile necoezive. În concluzie. omogen. .11) K (m/sec). . Rezistenţa digului va depinde esenţial de caracteristicile curgerii de filtraţie la traversarea digului. fără mască de etanşare.  Acest fenomen este fundamental în mecanica solurilor. Acvifere sub presiune. criteriul de apreciere a posibilităţilor de antrenare hidrodinamică se bazează pe analiza granulozităţii.5 –2. eroziunea. corespunzător dispariţiei întregii forţe de volum este:  (7. Gradientul critic. De fapt presiunea care acţionează pe un element al paramentului amonte este o presiune neutrală care este transmisă prin intermediul particulelor solide. am putea gândi că forţa amonte a digului este supusă la o apăsare hidrostatică a apei din amonte. Dacă se cunoaşte coeficientul de conductivitate hidraulică al rocii. 1996] 7. când gradientul hidraulic depăşeşte valoarea critică. 15 unde K se măsoară în m/sec. Diagrama Istomina pentru determinarea gradientului critic în funcţie de coeficientul de neuniformitate al nisipurilor.1. în caz general. Un obiect greu pus pe coloana de nisip se va scufunda.

de curenţii subterani. NRN Fig. în funcţie de dimensiunile particulelor.Hidrodinamica apelor subterane.Justin) Afuierea (refularea) este un fenomen care se declanşează în momentul în care viteza de curgere a curentului subteran provoacă trecerea în stare de lichefiere a nisipului. 141 Sufozia se manifestă prin dislocarea şi transportul particulelor fine prin spaţiile intergranulare fără ca structura generală a pământului să fie deranjată.7 este dată viteza critică de eroziune şi antrenare hidrodinamică a pământurilor. În figura 7. Fig. Golurile de dimensiuni variabile create prin eroziune. Acvifere sub presiune. Această viteză depinde de asemenea de forţele de coeziune. în funcţie de granulozitate (după W. afânate.6 Sufozia nisipului Eroziunea apare la contactul construcţiilor cu terenul nisipos. începând de la suprafeţele libere către interiorul masivului de pământ.7. Astfel pentru particulele foarte fine forţele de coeziune pot fi mai mari decât cele de antrenare hidrodinamică. structura pământului cedează prin prăbuşire. Pământurile cele mai succeptibile la sufozie sunt nisipurile necoezive. .7. curentul de apă antrenând în mişcare toate fracţiunile granulometrice.7 Viteza critică de eroziune a pământurilor în albii deschise. Peste o anumită limită de producere a sufoziei. cu un grad mare de neuniformitate.. sunt periculoase pentru stabilitatea construcţiilor. Eroziunea se produce progresiv.Creager şi J.

TEORIA CONSOLIDĂRII (TERZAGHI). Dacă se încarcă mecanic terenuri puţin permeabile. Acvifere sub presiune. Concomitent cu ruperea stratului puţin permeabil. Refularea nisipului în gropile de excavaţie Ruperea hidraulică se produce în cazul unor terenuri stratificate sau a unor terenuri neomogene din punct de vedere al permeabilităţii. Când subpresiunea care acţionează asupra stratului mai puţin permeabil depăşeşte forţa de greutate a stratului respectiv. apar fisuri şi crăpături şi în final cedează prin rupere. aceasta începe să se ridice.7. în special. Ea se manifestă. este numită consolidare.2. apa iese către suprafaţa terenului. Producerea fenomenului de rupere hidraulică în zona paramentului aval al unui dig de pământ. mişcarea pistonului (comprimarea resorturilor) nu se va face imediat. Dacă recipientul “a” este gol (nu conţine apă). Acest fenomen.7. saturate de apă. Suprasarcina va fi resimţită printr-o creştere a presiunii apei (fără tasare dacă apa este considerată incompresibilă). de tasare în timp. Dacă recipientul “a” este plin cu apă şi dacă găurile din piston sunt foarte mici.Terzaghi a arătat că această consolidare se explică prin curgerea lentă a apei interstiţiale conţinute în sol.9. în care perbeabilitatea descreşte în sensul curgerii.. în terenuri argiloase. Fig. nu se constată decât tasări mici. obţinută după o perioadă lungă de timp. Apa va . Fig.8.142 Hidrodinamica apelor subterane. 7.Totuşi tasarea finală. antrenând cantităţi mari de nisip. este considerabilă. Tasarea este instantanee şi elastică. sarcina aplicată (greutatea) este integral preluată de resorturi.

coeficient de compresibilitate specifică a solului M-1L1T2.7. Ca urmare a acestei creşteri a presiunii ia naştere o curgere tranzitorie. adică există o relaţie liniară între efortul de compresibilitate efectivă şi dimensiunea volumului solului (aproximare a realităţii)..b) tasarea argilei se va face prin expulzarea apei prin porii plăcii poroase.Hidrodinamica apelor subterane. până ce presiunea revine la o repartiţie hidrostatică (în absenţa curgerii). Permeabilitatea terenului nu variază în cursul consolidării (aproximare a realităţii). Vom căuta să stabilim ecuaţia de stare pentru sol.12) (7. . b. Acestea se vor comprima. Curgerea apei interstiţiale se face după legea lui Darcy. iar pe de altă parte de apa interstiţială (creşterea presiunii). Acvifere sub presiune. În timpul consolidării sarcinile exterioare rămân constante. Apa şi elementele solide ale terenului sunt incompresibile. Analogie privind consolidarea Teoria consolodării presupune că: a. Mecanismul consolidării presupune că o suprasarcină exterioară aplicată solului este suportată pe de o parte de faza solidă (creşterea eforturilor efective).13) d  dp  0 La începutul consolidării suprapresiunea este preluată în întregime prin p. 143 ieşi din sistem prin găurile din piston şi suprapresiunea va fi preluată treptat de resorturi. Conform ipotezei (d) variaţia relativă a volumului unui element de sol trebuie să se scrie: dV (7.14)     d V  . drenajul apei şi creşterea progresivă a eforturilor efective.10. c.10.7. d. În acelaşi mod (fig. Deci. Apoi ea se transformă puţin câte puţin în creşteri de eforturi efective. compresiunea corespunde deci unei micşorări a porozităţii. G G pistoane apa resort Argila saturata Placa poroasa a b Fig. eforturile totale rezultate sunt:     p  const (7. Astfel apare tasarea. Compresibilitatea solului (micşorarea porozităţii) este elastică.

 . Vs volumul fazei solide.144 Hidrodinamica apelor subterane. Vp volumul porilor.17) n Vp Vs  Vp dn  Vs  Vp  Vp V2 dVp (7..ecuaţia de stare a apei   const (fluidul incompresibil) dn dp .24) (7. derivatele locale vor fi legate de ecuaţia: n p  1  n     t t (7. Conform ipotezei (c) variaţia volumului unui element este în întregime datorată variaţiei porozităţii sale. Acvifere sub presiune.25) .ecuaţia de continuitate (7.23) div   U    n     q  0 t   K gradp    g  gradz  g .ecuaţia de stare a mediului poros  1  n     dt dt Rezultă . Trebuie deci să calculăm evoluţia tranzitorie a presiunii în teren.eforturi efective. atunci V = Vs + Vp (7. Dacă V este volumul total al elementului de sol.21)     d .porozitatea totală (7. V dacă se cunoaşte variaţia efortului efectiv .legea lui Darcy U (7.22) d  dp dacă se cunoaşte evoluţia presiunii. (7.19) (7.16) .15) dV = dVp (7.20) Tasarea este dată de relaţia: dV (7.18) dn  1 n dV dVp  1  n    1  n     d  1  n      dp V V dn  1  n     dp Astfel. Deci alegem presiunea ca necunoscută principală şi scriem ecuaţia consolidării plecând de la :  .

Vom considera q=0.27)  div U  1  n     k gradp    g  gradz    K   k   k  div U  div   gradp   div     g  gradz   div     g  gradp           U  K  dp  div     g  gradp   1  n     dt  q    div K  gradp    g  1  n       dp  q g dt (7. (7.30) (operatorul Laplacian) y 2 z 2 1  n       g L-2T Coeficientul C v  K se numeşte coeficient de consolidare.Hidrodinamica apelor subterane.26) (7.29) 1  n       g  p K t  2p   2p   2p (7. q reprezintă debitul prelevat sau intrat (dacă este negativ) în unitatea de volum de mediu poros.31) solului).1981). Acvifere sub presiune. 145 div U  dn q 0 dt dp q dt (7..33) . se deduce tasarea V l       V l x 2 2p  (7.28) Aceasta este ecuaţia consolidării. Uneori se neglijează 1  n   1 Freeze (1979) recomandă valorile pentru  (compresibilitatea (Marsily. după cum urmează: Argile:  = 10-6  10-8 m2/N (Pa-1) Nisipuri:  = 10-7  10-9 m2/N (Pa-1) Pietriş:  = 10-8  10-10 m2/N (Pa-1) Roci fisurate:  = 10-8  10-10 m2/N (Pa-1) -9 -11 Roci compacte:  = 10  10 m2/N (Pa-1) Odată calculată evoluţia presiunii p p    const . Dacă mediul este izotrop K = const. K  div (gradp )    g  1  n     2p  p t (7.32) (7.

având porozitatea “n” . Acvifere sub presiune. este:          U x     U y    U z dx  dy  dz  n    x  y  z  . Uz sunt componentele vitezei Darcy.36). Compresibilitatea scheletului solid se ia în calcul prin modificarea porozităţii “n” a mediului poros datorită acţiunii unui efort .37)   dz   z    unde zz este componenta verticală a efortului de presiune intergranulară (ML-1T-2). saturat cu apă (cu densitatea ).146 Hidrodinamica apelor subterane.  M-1LT2. y z t  x    (7. iar tasările se fac în mod special după direcţia z (cele orizontale sunt neglijabile în raport cu cele verticale). prin relaţia: d zz 1 Es    . În cazul argilelor compresiunea nu este elastică. iar tasările nu sunt reversibile. Astfel se ştie că modulul de elasticitate a solului Es este legat de coeficientul de compresibilitate al solului. Vom prezenta o deducere a ecuaţiei de difuzivitate. dată de Raudkivi (1976). ECUAŢIA DE DIFUZIVITATE ÎN CAZUL ACVIFERELOR SUB PRESIUNE Ecuaţia de difuzivitate se obţine din expresia ecuaţiei de continuitate pentru un volum elementar reprezentativ. . l – înălţimea stratului care se consolidează. 7. Dacă mediul poros este incompresibil (n=const) şi elementul de volum considerat nu îşi schimbă mărimea    U x      U y     U z   n   . al unui mediu izotrop K xx  K yy  K zz  K . introducând noţiunile de compresibilitate a solului şi a apei.36) n    x  y  z   n     z     z  n  n  z     x  y . y sunt neglijabile în comparaţie cu z . Astfel:  (7.  t t t t    Încercăm să evaluăm toţi termenii din ecuaţia (7.. (7. Uy. pentru care se iau în considerare atât compresibilitatea apei cât şi a scheletului solid. Raudkivi (1976) face ipoteza că variaţiile dimensiunilor x. Deducerea se face pentru un caz particular.35) Dacă mediul poros este compresibil. porozitatea mediului poate varia în spaţiu şi timp.34) unde Ux. dacă tasarea se face doar după direcţia verticală. Ecuaţia de continuitate pentru un volum paralelipipedic dV  dx  dy  dz . x y z t   (7.3.

40) Pentru a evalua termenul   z  1  n   x  y  z  const .  zz  n 1  n z  . V Dacă se ţine seama de compresibilitatea fluidului: 1 dV . d  V    d(V)  0 .43)  vom ţine seama de conservarea masei de t Pentru a evalua termenul n  z  fluid.38) (7.   V  0  V0  const .presiunea fluidului.39) (7.Hidrodinamica apelor subterane. n    z     n    z  t t (7. y  const . .41) (7. (7.. dz     z  d zz  ..coeficient de compresibilitate a apei. d    dV       dp .47) (7.44) (7.    1  n     z  t t (7.48) (7. Ew . t t  zz   . .    1  n     t z t t   z   zz  n .modul de elasticitate al apei. t t După cum s-a arătat în 7.45) (7.42) (7.46) d    dV  . V  p   .. (7.49) .   Ew V  dp unde p . 147 n ţinem seama de ipoteza că volumul t particulelor solide din elementul de volum de mediu poros rămâne constant.  .  z     z   zz  .  zz  p  const . în timp. Dacă x  const .1. Schimbarea volumului elementar se face datorită modificării volumului porilor. Acvifere sub presiune.

53) (7. t t p   h  p      g     .61)  p   .59) (7. y.55) (7.34) devine:       p  x   U x   y   U y  z   U z  x  y  z   t  x  y  z      n    .58) (7.56) (7.  y y y  y    (7. în ecuaţia de continuitate.       (7.36) devine: (7.  t t În aceste condiţii termenul din dreapta ecuaţiei (7.57) p h  p . (7. presiunea p cu sarcina piezometrică p (z nu este funcţie de x.62) .148 Hidrodinamica apelor subterane.    g    1  g  h  g  z     g    1   z z  z   z  z  (7.50)  z  n    n   t    z  t  n  z  t  x  y      p    n    z  zz    1  n     z  zz  z  n       t t t  p p      z    n    1  n   n       z    n   t t   (7..60) (7.  x x x x      p  h p       g     . g   t t t  d      dp . z  p  g  h  g  z . t).51) Ecuaţia de continuitate (7. Deci  zz p .54) (7. Acvifere sub presiune.52) Vom înlocui.    g   g  h   g  z     g   g  h  z     g    g  x x x x x x x x   g p h  p g   . y y y  p   h   h   p . h p p h   h  h  .

48  p Primul termen al ecuaţiei de continuitate (7.   t t iar p p h p  h p .69)  p .65) (7. 1    p 109  0.34) devine: (7.63) Din relaţiile (7.  g     g    t t  t t  t p h .70) p   g h .  t t  t    (7.67) .Hidrodinamica apelor subterane.829  10 10 m 2 N 1 .66) . (7. 149  p   h  p               g    1    ..    2  g        x x  x  h .61). z 1    p z (7. Acvifere sub presiune. (7.  1    p      2  g  x x     2  g h   x 1    p x     2  g h   y 1    p y (7.   4.71) . z z  z   z     h p          g     .68)     2  g h   (  1) .  1    p     g  t t (7.   t 1    p t Dacă se ţine seama de ordinul de mărime al modulului de elasticitate: Ew = 2. 1 109   1 şi se poate neglija. (7. (7.64) (7.63).64) rezultă: p   h . (7.07 GPa.62).

74) 2 2 2         K  h      g  h     K  h      g  h    K  h      g   h  1  B    x 1    p x   y 1    p y   z 1    p  z        2 2 2  h     2  g  K  h  h h                y  1    p  x  z   z      (7.75) Ecuaţia de continuitate (7. 1  p   2h  2h  2h     2    n     g  h . A B  U x U y U z   x  y  z        Ux   Uy   Uz  AB  x y z  (7.77) (7. Acvifere sub presiune.    2 2 2 K t x y z (7.   Astfel:    K     x 2 y 2 z 2   t       n    g  2 2 2   h  h  h    h . iar termenul al doilea din partea stângă a ecuaţiei (7.150 Hidrodinamica apelor subterane.34) devine:   2 h  2 h  2 h     2  g  K  h  2  h  2  h  2 h               K     x 2 y 2 z 2  1    p   x   y   z  z             g h      n       1  p   t  (7. A    K      x 2 y 2 z 2    (7.76) este neglijabil.78) .72) şi ţinând seama de relaţia Darcy pentru componentele vitezei: h U x  K  x h U y  K  y h U z  K  z (7..73)   2h  2h  2h      K   2h .76) 1  1 .

a S   Ss  dz .85)     S este denumit coeficientul de înmagazinare al acviferului sub presiune (adimensional) şi variază între 10-3 şi 10-5. constante pe toată înălţimea acviferului. Ss. (7. a b b b (7. T = const. va fi:  2h x 2   2h y 2   2h S h .83) (7. t Presupunând:  (7.Hidrodinamica apelor subterane.82) (7. în care tensorul conductivităţilor hidraulice nu are toate componentele constante.84) a .transmisivitatea după direcţia x .  s K t z 2 (7.coeficient de înmagazinare specifică       Ecuaţia de difuzivitate pentru cazul unui acvifer sub presiune având K=const. Tyy = Kyy M .cota coperişului (cota stratului impermeabil de deasupra acviferului sub presiune).transmisivitatea după direcţia y .  2h   2h   2h  S h Q .80) Txx   K xx  dz . b .transmisivitatea după direcţia y .87) x 2 y 2 z 2 Raportul S/T este numit difuzivitatea acviferului. ecuaţia de difuzivitate devine: h (7.   T t T .   S = Ss M=   g  M     n   . În acest caz ecuaţia de difuzivitate pentru acviferele sub presiune.79) În [Marsily 1981] este dată o demonstraţie pentru cazul general. a Tyy   K yy  dz . iar ecuaţia de difuzivitate devine:   (7. se pot defini: Txx = Kxx M . Presupunând culcuşul şi coperişul paralele (M=const). iar Q este aportul de debit din exterior (+Q dacă este injectat sau –Q dacă este pompat). Presupunând Kxx. 151     g     n    Ss L1 . după toate direcţiile. t Dacă mediul poros este izotrop.81) (7. a Q   q  dz .transmisivitatea după direcţia x .86) div T  gradh  S   Q. Acvifere sub presiune.. Kyy. se scrie: div K  gradh  Ss  b  h q.cota culcuşului (cota stratului impermeabil de la baza acviferului sub presiune).

94) Fie o ecuaţie Laplace ordinară în noul sistem de axe.     K x 2 x '2 x  x  dx ' Ecuaţia de difuzivitate se va scrie:   2h  2 h  2 h  2 h Ss h . K x h h h dx . z . sau  2h x 2   2h y 2   2h z 2  0.     x '2 y '2 z '2 K t (7. Ky.152 Hidrodinamica apelor subterane.92) (7.  h  Dacă mişcarea este permanentă   0  şi Q = 0 ecuaţia de difuzivitate  t  devine:  2 h  0.91) unde K este un coeficient având dimensiunile conductivităţii hidraulice.89) U y  K y  y h U z  K z  z iar ecuaţia de difuzivitzte este: Kx   2h  2h  2h h . ANIZOTROPIA. y..88) 7. Terenurile anizotrope se pot studia ca şi cele izotrope printr-o schimbare de coordonate. Vom studia în special soluţiile analitice ale ecuaţiei difuzivităţii.4. (7. pentru terenuri omogene izotrope.     ' ' x dx K x x (7. iar Kx. Trebuie remarcat că odată cu anizotropia dispare ortogonalitatea dintre echipotenţiale şi liniile de curent din .90) Făcând o schimbare de coordonate: x'  K x Kx y'  K y Ky z'  K z Kz (7.  K y  2  K z  2  Ss  2 x y z t (7. Dacă cele trei direcţii principale de anizotropie sunt x.93)   h  dx K x  2 h . Kz sunt cele trei conductivităţi hidraulice după aceste direcţii legea lui Darcy se scrie: h U x  K x  x h (7. Acvifere sub presiune.

dar care există în sistemul x’y’z’.97) J i' fiind cosinuşii directori ai normalei la  ' şi u.100) K Acestea sunt relaţiile dintre debitele din sistemul anizotrop şi sistemul izotrop echivalent. Du. z '  Du. Acvifere sub presiune. v  înlocuind U 'x cu Ux în integrala (7. (7. Dacă se caută fluxul vectorului U prin suprafaţa omoloagă  definită prin aceleaşi coordonate parametrice u. v.. v coordonate parametrice oarecare ale suprafeţei  ' . Ky  Kz J1  Dy. v    K2  J1 .96) Uy   U 'y K K U z  z  U 'z K Dacă se calculează fluxul Q’ al vectorului U’ la traversarea unei suprafeţe oarecare ’ Ux  ' ' Q'   U '  n  d'   U 'x  J1  U 'y  J '2  U 'z  J 3  du  dv . Pentru ca aceste debite să fie identice este suficient ca : 3 Q Kx  Ky  Kz  Q' . ' '   (7. se obţin următoarele relaţii între Jacobienii ' (cosinuşii directori) J1.99) sau (7. 153 sistemul de coordonate reale xyz.95) U 'y  K  ' y h U 'z  K  ' z Se deduce că: Kx  U 'x K Ky (7.101) . K  3 Kx  Ky  Kz .97) se vede că: Q'  K3 Q Kx  Ky  Kz (7. z  . J1 ai celor două suprafeţe  şi ’ ' J1  D y' .Hidrodinamica apelor subterane. Componentele vitezelor în noul sistem sunt: h U 'x  K  ' x h (7.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful