subiecte_pentru_examen_si_raspunsuri_-_expertiza_si_certificarea_marfurilor.[conspecte.md]

1.

Obiectul si necesitatea expertizei marfurilor - Obiectul:In activitatea organelor judecatoresti se intilnesc expertize cu caracter comercial,merceologic,industrial si economico-financiar referitor la proprietatile produselor,starea si calitatea acestora,natura si calitatea ambalajelor.Aceste probleme se rezolva cu ajutorul expertizei merceologice.Expertiza merceologica reprezinta activitatea de cercetare,evaluare si apreciere fundamentala efectuata de unul sau mai multi experti a unor probleme contraversate privind calitatea loturilor de produse,structura sortimentala sau starea lor calitativa. Expertiza mereologica este utilizata pt cercetarea si clarificarea unor probleme contravesate sau litigioase pe care le ridica practica,comertul cu marfuri alimentare sau nealimentare.Ea are ca obiect stabilirea exacta a calitatii reale a loturilor de produse in relatie cu conditiile,cauzele,locul si imprejurarile care au generat abateri de la calitatea contractuala in timpul fabricarii sau circulatiei lor tehnice. Expertiza merceologica poate fi efectuata pt stabilirea identitatii,starii si calitatii produselor la livrare,in timpul transportarii, a depozitarii sau a introducerii in consum sau pt elucidarea unor aspecte privitor la ambalajele,calitatea produselor sau structura lor sortimentala. - Necesitatea expertizei marfurilor:O data cu avansarea social-economica a comunitatii umane a aparut necesitatea de a rezolva unele probleme cu caracter tehnic,comercial,economic etc.,apelind la constatarea sau opinia unui specialist intr-un domeniu anumit de cunoastere in scopul reflectarii unor chestiuni problematice in fata organelor judiciare sau in fata partenerilor unui contract economic.Astfel,apare necesitatea de a supune esenta problemei aparute unei expertize efectuate de un specialist in domeniu,cu ajutorul caruia se poate stabili realitatea faptelor. 2.Notiunea de expertiza si clasificarea expertizelor Expertiza reprezinta acel mijloc de proba prin care in baza unor cercetari metodice folosind procedee stiintifice,expertul aduce la cunostinta organului care l-a imputernicit concluzii motivate stiintific cu privire la faptele pt a caror elucidare sint necesare cunostinte specializate. Expertiza este considerata ca fiind necesara numai in acele cazuri in care se pot da interpretari diferite unor probleme pt a caror solutionare sint necesare cunostinte de o deosebita competenta tehnica, economica, medicinala, merceologica etc.In scopul confirmarii calitatii produselor si serviciilor acestea se supun unor expertize ce ar stabili corespunderea lor standardelor.Aceasta activitate de stabilire a conformitatii produselor si serviciilor se numeste certificare in urma careia se elibereaza un document ce confirma corespunderea obiectului certificat standardelor. Acest document se numeste certificat de conformitate. Categoriile de expertiza:1.Dupa domeniul de aplicare:-tehnice,merceologice;-contabile,medicale;-agricole, criminalistice etc. 2.Dupa continut:-cu baza de date de specialitate;-cu baza de date comparate cu normative 3.In functie de organul de dispunere:-judiciare;-extrajudiciare;4.Dupa scopul urmarit:-pt adunarea si evaluarea probelor;-pt stabilirea starii infractorilor; 5.In functie de expert:-oficiale;-liberi cu juramint;6.Dupa modul de prezentare:-orale;-scrise.7:In functie de nr. specialistilor:-singulare;-colegiale;-mixte.8.Din punct de vedere al desemnarii expertilor:-simple;-supravegheate;-contradictorii. 3.Metoda expertizei merceologice Expertiza merceologica presupune o verificare a calitatii marfurilor.In acest scop este necesara o reconstituire a faptelor pe cale inductiva.Atit la etapa fabricarii cit si la etapa circulatiei tehnice a marfurilor.Pt aceasta se utilizeaza urmatoarele metode: Metoda istorica-marfa atit ca obiect a aparut prin trecerea prin diferite grade de transformare tehnologica cit si ca obiect care dupa obtinere parcurge un spatiu intr-un anumit interval de timp intr-o anumita interactiune cu mediul inconjurator sufera transformari a caror directie si intensitate trebuiesc cunoscute.Metoda istorica este folosita pt reconstituirea pe cale deductiva a principalelor fapte intervenite in diferite momente ale evolutiei in timp si in spatiu a unui produs,fapte care au generat modificari calitative negative. Metoda observaţiei şi experimentului – reprezintă „treapta senzorială a cunoaşterii”. Observaţia – este ştiinţifică dacă se poate repeta în condiţii naturale şi poate fi reconstituită pe cale teoretică, deductivă. Experimentul ştiinţific – se deosebeste de observatie in esenta prin aceea ca faptul,evenimentul sau procesul studiat este provocat în condiţii date, permiţând astfel reconstituirea lui. Metoda statistică – utilizată în scopul prelucrării datelor obţinute prin observaţie şi experiment cât şi a celor obţinute în diferite etape ale investigaţiei.

→ permite să se identifice şi să se elimine erorile de măsurare a unor caracteristici de calitate, să se evalueze calitatea loturilor obţinute pe eşantioane, diminuând în acelaşi timp subiectivismul. 4.Atribuirea calitatii de expert.Drepturile si obligatiile Instanta de judecata care nu are si nu poate avea cunostinte enciclopedice si in acelasi timp de profunzime in toate domeniile are dreptul inscris in lege de a folosi specialisti intr-un domeniu dat pt a stabili adevarul. In R.M. calitatea de expert ethnic judiciar se dobindeste pe baza de examen organizat de catre Ministerul Justitie.Examenul are ca scop:a)verificarea nivelului cunostintelor de specialitate a candidatilor;b)gradul de insusire a actelor normative referitoare la specialitatea respectiva si a dispozitiilor din codurile de procedura civila si penala referitoare la expertiza precum si din alte acte normative care reglementeaza activitatea de expertiza tehnica-judiciara. Candidatii care solicita atribuire de calitatea de expert tehnic judiciar tb sa indeplineasca urmatoarele conditii:1)Sa fie cetatean al R.M.2)Sa cunoasca limba de stat3)Sa aiba capacitate de exercitiu deplina4)Sa posede diploma de absolvire a studiilor superioare in specialitatea pt care candideaza.5)sa aiba un stagiu de cel putin 5 ani in specialitatea aleasa6)sa fie apt din punct de vedere medical7)sa nu aiba anticidente penale si sa se bucure de o buna repuitatie profesionala si sociala. Persoanele care au titlu de academician,professor universitar sau conferential universitar,doctor in stiinte pot dobindi calitatea de expert judiciar cu scutire de examen in ceea ce priveste pregatirea de specialitate. Exista o diferenta intre martor si expert – in timp ce expertului nui sint cunoscute in prealabil imprejurarile si faptele incriminate, el se pronunta ca specialist asupra faptelor dovedite prin mijloace stiintifice de investigatii. Martorul – este pers.care descrie imprejurarile sau fapte incriminate percepute direct de el prin intermediul organelor sale de simt. In literat.de specialitate exista pareri ca expertul poate fi si el martor sau chiar judecator al cauzei supuse expertizei. Cele mai importante asemanari dintre martori si experti: 1. situatia procesuala a expertului si a martorului este aceeasi, ambii fiind considerati subiecti secundari intro cauza ce se judeca indeplinind A.auxiliara. 2. atit martorul cit si expertul fac parte din aceeasi categorie procesuala a mijloacelor de proba. 3. concluziile expertizei ca si dispozitiile martorilor nu au putere probanta absoluta si relativa fiind supuse liberei aprecieri a organului judiciar asemenea celorlalte probe. 4. ambii au reguli procesuale comune – sint citati in mod identic obligatiile procesuale sint considerate indatoriri cetatenesti si pot exista aceleasi motive p/u care anumite pers.nu pot si experti sau martori. Deosebiri: 1. informatiile detinute de martor sint independente de A.judiciara marturia lui se datoreste intimplarii ca a auzit sau a vazut aspecte care interiseaza cauza. Un martor relateaza unele fapte asa cum lia perceput in timp ce expertul explica provinienta lor, emite pareri specializate cu privire la ele, iar munca lor isi are originea in A.desfasurata de organul judiciar. 2. expertul are drepturi pe care nu le are martorul si anume: dr.de a cerceta dosarul cauzei; dr.de a asista la dezbateri, de a cere lamuriri partilor sau de la organul judiciar. 3. expertul indeplineste o functie activa in timp ce martorul are o pozitie procesuala pasiva. In RM calit.de expert tehnic judiciar se dobindeste pe baza de examen care este organizat de Ministerul Justitiei. Examenul are ca scop de verificare a cunostintelor de specialitate a candidatilor. Obligatiile expertului:1)De a efectua expertiza personal fara a o incredinta altei persoane2)De a intocmi si depune la termen raportul de expertiza3)De a se prezenta la solicitarea organului care l-a numit pt a furniza informatii suplimentare ,pt a efctua un supliment de expertiza sau pt a reface integral sau partial expertiza4)De a pastra secretul professional,de a nu divulga datele de care a luat cunostinta cu prilejul investigatiilor facute in cadrul expertizelor5)De a adduce la cunostinta organului care l-a numit si alte date pe care le descopera cu prilejul efectuarii investigatiilor. Drepturile expertului:1)De a consulta materialele existente la dosarul cauzei2)De a fi eliberat pe perioada efectuarii expertizei de o serie de sarcini curente de serviciu3)De a solicita si primi lamuriri in legatura cu cauza expertizei din partea partilor implicate4)De a primi pt munca depusa o indemnizatie stabilita in functie de complexitatea expertizei si calificarea expertului5)De a beneficia de decontarea cheltuielilor ocazionate de efectuarea expertizei(deplasare,materiale etc) Daca1. nu s-a prezentat expertul la chemarea instantei,2.pt refuzul neintemeiat de a efectua expertiza,3.nedepunerea raportului de expertiza la termen stabilit,4.pt efectuarea unei expertise necorespunzatoare ,expertilor se aplica urmatoarele sanctiuni: 1)Avertisment scris-pt refuz nemotivat de a efectua expertiza sau pt incredintarea executarii altei persoane precum si pt nearatarea cazului de recuzare in

care expertul se gaseste2)Suspendarea dreptului de expert pe o perioada de la 3luni-1 an,daca expertul repeta abaterile pt care a fost sanctionat cu avertisment si pt alte abateri mai grave3)Retragerea calitatii de expert daca acesta savirseste abateri repetate sau daca comite fapte de o gravitate deosebita 5.Desemnarea si nr expertilor.Recuzarea si inlocuirea expertilor In cadrul unui process sau litigiu expertiza poate fi efectuata la cererea uneia din parti,la cererea ambelor parti sau din oficiu.Instanta de judecata la cererea partilor sau a uneia din parti ia hotarirea de a aplica sau nu aplica expertiza ca mijloc de proba. Dupa incuviintarea cererii de expertiza persoana expertului se stabileste cu acordul partilor sau din oficiu. Desemnarea expertilor se face din lista expertilor comunicati din biroul pt expertize tehnice sau din rindul persoanelor care pot indeplini atributii de expert. Nr expertilor trebuie sa fie intotdeauna impar.Expertul,expertii sunt numiti de catre instanta printr-un document in care se precizeaza problemele ce tb clarificate prin expertiza,onorariul expertului si durata efectuarii expertizei. Recuzarea expertului se efectueaza numai pt motive intemeiate prevazute de lege.Ea poate fi generate de existenta unor situatii care creaza banuieli de lipsa de obiectivitate in privinta activitatii expertului.Motivele de recuzare:1)Existenta unor legaturi de rudenie intre expert si una din parti2)Implicarea expertului sau a rudelor sale intr-o cauza asemanatoare3)Expunerea de catre expert inainte de a fi numit a unor pareri referitoare la cauza4)Primirea de daruri din partea uneia din partile implicate .Instanta poate dispune inlocuirea expertului in urmatoarele cazuri:1)Neprezentarea in fata instantei2)refuzul nejustificat de a efectua expertiza3)existenta unor motive de recuzare4)daca expertul se afla in imposibilitatea obiectiva de a efectua expertiza 6.Factorii ce formeaza calitatea marfurilor.Notiuni generale despre calitatea marfurilor Calitatea marfurilor depinde de:1.nivelul de standardizare2.calitatea materiilor prime folosite3.de perfectiunea proceselor tehnologice de fabricatie4.organizarea controlului5.conditiile de pastrare si transportare a marfurilor. 1.Nivelul de organizare este procentajul de aprovizionare a intregului sortiment de marfa produsa cu standarde sau conditii tehnice.2.Calitatea materiilor prime:Materia prima se clasifica in alimentare si nealimentare.Cele alimentare se imparte in:materii prime vegetale (fructe,legume,cereale)2.materii prime animale(carne,peste)3.minerale(sarea,soda). Cele nealimentare se impart:materii prime 1.vegetale(lemn,bumbac)2.animale(piei de animale,lina,coarne) 3.minerale (lut, minereuri de metale,nisip)4.organice(celuloza)5.sintetice(polimeri,piele artificiala) 3.Procesele tehnologice. Calitatea produselor se formeaza prin actiunea proceselor tehnologice care reprezinta un ansamblu de operatii mecanice,fizice,chimice care prin actiunea simultana sau succesiva transforma materiile prime si semifabricatele in bunuri materiale.4.Organizarea controlului.Calitatea depinde de cultura de producere si de nivelul bazei metrologice,controlul dimensiunilor.5.Pastrarea si transportarea marfurilor. Una din conditiile necesare este ambalajul care protejeaza marfurile de actiunea mediului si de deteriorari mecanice.O influenta hotaritoare asupra calitatii produselor o au regimurile de temperatura si umiditate,uneori si de ventilare.Alti factori care influenteaza pastrarea produselor sint:igiena din spatiile de pastrare si transportare2.existenta mirosurilor straine3.vecinatatea produselor marfurilor. Calitatea este totalitatea de proprietati a productiei care determina posibilitatile ei de a satisface cerintele in corespundere cu standardele in vigoare. Calitatea produselor se determina dupa un complex de indicatori: Indicator de calitate reprezinta caracteristica cantitativa a uneia sau a citorva proprietati a productiei.Daca indicatorul caracterizeaza o proprietate-indicator unitar,daca mai multe-complex. Lot de marfa reprezinta o cantitate omogena de productie de aceeasi denumire,produsa la aceeasi intreprindere, in acelasi schimb si eliberata pe una si aceeasi factura. Pt determinarea calitatii se selecteaza o mostra,se mai numeste proba medie si ne permite sa judecam despre calitatea si bunastarea intregului lot de marfa. 7.Metodele de apreciere a calitatii 1.Organoleptica.Prin aceasta metoda indicatorii de calitate se apreciaza cu ajutorul organelor de simt:miros,gust,culoare,consistenta. Rezultatele depind de nr si calificarea expertilor,este o metoda subiectiva. 2.Fizica.Indicatorii de calitate se determina prin masurarea densitatii,a unghiului de refractie,a punctului de topire si a altor parametri fizici.3.Chimica.Indicii de calitate se determina cu ajutorul reactiilor chimice specifice.Ex:determinarea continutului de sare de bucatarie,metalele grele,aciditatea etc. 4.Microbiologica. Se determina gradul de infectare generala cu microbi,prezenta microbilor patogeni si a altor microorganisme periculoase.Pt aceste determinari sunt necesare laboratoare amenajate, alimentare.

În funcţie de nivelul de standardizare. este importantă cunoaşterea.tehnologiei. pt construcţii.Calitatea marfurilor se determina pe baza hotaririlor luate de un grup de experti. pot fi clasificate în: . pentru a asigura aptitudinea de a fi utilizate.st. 2. . -standarde de procese. SR. metrologie si dirijare a calitatii I. 2.. Parerea consumatorilor se determina studiind anchetele indeplinite de ei organizind adunari a consumatorilor. care au o aplicare generală.Metoda de expertiza.O. 8.st.tehnologi. Distingem standarde: Nationale. Republican”Departamentul Moldova Standarde”2)Serv.Conditiile tehnice sunt documente care stabilesc proprietatile hotaritoare pt determinarea calitatii unui produs. este alcatuit din1)Serv. Purtatorii de informatii de baza in sistemul standardizarii de stat sint documentele normative tehnice care efectueaza controlul calitatii productiei in toate stadiile ciclului de viata .in ramurile producerii 3)Serv. este de a fonda un sistem de documente normative tehnice ce regleaza cerintele catre procesele de productie. cele mai cunoscute fiind standardele europene.la intreprinderi si organizatii. regionale si internationale. . După subiect.degustatii publice. legii autonome sau de catre alte persoane juridice. pt comerţ. care descriu metode de încercare a produselor.st. Pentru expertizarea calităţii produselor şi a serviciilor.de stand. care cuprind cerinţele pe care trebuie să le îndeplinească procesele.El regleaza cerintele fata de productie.st. .In aceasta grupa sunt inclusi savanti. Sarcina principala a serviciului de standardizare a R. pentru a asigura satisfacerea cerinţelor.catre productia ca atare si efectueaza controlul asupra folosirii lor corecte. Principalele tipuri de standardizare moderna:1)stand.economiei pt atingerea unui stadiu optimal de reglare intr-un anumit domeniu.regulamentul elaborarii ei. pt agricultură. -standarde pentru servicii. -standarde de încercări. pt protecţia mediului ambiant. Standardul este definit ca o prescriptie scrisa si publicata care este alcatuita si publicata de catre organele interesate care contine o solutie unitara si de durata pt o anumita problema care se repeta intr-un anumit domeniu. Calitatea se determina pe baza sumarii si analizei parerilor consumatorilor potentiali sau reali.Notiuni de standardizare a obiectelor de larg consum Standardizarea marfurilor de larg consum presupune apropierea maximala de optimul calitatii superioare rationale a acestor marfuri. . sau conţin prevederi generale pentru un anumit domeniu.de firma – adoptate de catre societati comerciale. de catre organizatii profesionale legal constituite.6. pentru a asigura aptitudinea de a fi utilizate.de stand.completa si 2)de perspectiva 9.interstatale de tipul GOST. . respectiv consultarea standardelor care au legătură cu litigiul în cauză.naţionale de tipul SM. .Clasificarea si categoriile standardelor 1. st.Standardizarea este activitatea in domeniul gasirii solutiilor necesare pt probleme repetate in domeniul stiintei.internaţionale – adoptate de catre o organizatie internationala de standardizare si o organizatie regionala de standardizare.S.tehnicii. Aceasta metoda este utilizata cind este imposibil sau irational de folosit alta metoda.disaineri.producerii si folosirii.acestea sunt:standardul si conditiile tehnice.expozitii cu vinzare. standardele sunt: .profesionale – aplicate in anumite domenii de activitate. .regionale.de stand. care cuprind cerinţele referitoare la servicii.5.Metoda sociologica. cele mai multe prevederi utilizabile în acest sens fiind . Serviciul de standardizare a R.st. pt telecomunicatii etc.specialisti de inalta calificare. eventual de eşantionare.În funcţie de conţinut. standardele pot fi: -standarde de bază.M. Cu standardizarea internationala se ocupa oficiul international de standardizare. .M. care enumeră şi definesc termenii utilizaţi într-un anumit domeniu. -standarde de terminologie. -standarde de produse. care cuprind caracteristicile pe care produsul sau grupa de produse trebuie să le aibe.ingineri. de prelucrare statistică a rezultatelor. .

Parlamentul R. »Structura si continutul standardelor SM1-5 ».2. « Faina de griu pt panificatie 202 :2000 ».4.metri. In utimul timp pt acest scop se rezolva urmatoarele probleme :1)are produsul dat indicatori caracteristici apti pt falsificarea lui2)gradul de corespundere a denumirii produsului cu indicatorii de autenticitate3)corespunde ambalajul intern si extern cu cerintele prezentate4)corespunde pretul. In cazul cind se determina apartenenta unui obiect sau produs catre un grup de marfuri omogene se numeste identificare.Identificarea si procedeele de falsificare a marfurilor.actiune psihologica asupra cumparatorului.M. In bere uneori.cancerogeni.Organizatia mondiala a sanatatii WHO.furnizate de standardele de produse şi respectiv de servicii.narcotizanti. antioxidanti.vesela de masura b)mijloace imprecise de masura :cintare c)folosirea unor procedee speciale . Metodele de falsificare sunt Falsificarea 1)sortimentala2)calitativa3)cantitativa4)pretului5)informationala6)complexa.acest tip de falsificare prevede inselarea consumatorilor prin micsorarea masei volumului sau lungimii marfurilor mai jos de limita admisa.otraviri sau chiar moartea. 10.adetivelor folosite 4)Lipsa unor legi ce ar inerzice difuzarea informatiilor false despre produs. masurari gresite .590-XII »4.aparitia altor noi.cu deseuri 5)introducerea conservantilor.otravitori. agravarea bolilor cronice. conservanti. substante de ingrosare 2)Prezenta actelor normative ce permit folosirea substantelor enumerate 3)Lipsa unui control eficient a adaosurilor. Falsificareaoperatie de obtinere a unui produs asemanator cu altul existent in comert.FAOWHO-comisia pt medicina si alimentatie. aromatizatori.tigari se adauga substante narcotizante ca sa provoace o deprindere.Comisia economica a natiunilor unite pt Europa7. »Modul de elaborare a standardelor profesionaleSM1-6 :1998 ». Acesti adetivi deseori provoaca agravarea bolilor cronice. cu privire la intensificarea activitatii de protejare a consumatorilor ». »Principii si metodologia standardizariiSM1-0 ». Urmarile falsificarii pt societate : a)riscul de a pierde sanatatea a mai multor membri a societatii b)diminuarea longetivitatii vietii societatii c)cresterea nr deceselor din cauza bolilor si intoxicatiilor alimentare d)diminuarea structurii alimentare din cauza cresterii cotei a alimentelor contrafacute e)degradarea morala a indivizilor si a societatii in ansamblu f)scaderea nivelului increderii a altor tari catre societatea unde infloreste falsificarea totala 11.ghipsul) b)periculosi. Distingem : adetivi alimentari : a)admisi omului sanatos b)admisi copiilor c) admisi oamenilor bolnavi si a 2-a grupa adetivi nealimentari :a)inerti(creta.I. 12.pierderea increderii in bine.2.se procura produse inutilizabile in alimentatie b)prejudicii fiziologice pt organismul omului :otraviri. In dependenta de metoda de falsificare deosebim : 1)adaosul de apa 2)introducerea unor componenti mai ieftini in locul celor scumpi 3)substituirea partiala a produselor naturale cu imitatori 4)adaos sau substituirea totala a produsului cu adetivi straini.a antioxidantilor si antibioticilor fara a-i arata pe eticheta. Urmarile falsificarii pt consumatori : a)urmari economice :se cheltuiesc mai multi bani pt cantitate mai mica de marfa.in stat.Legea vinzarii de marfuri4.substituire sau prezentare a produselor altfel decit cele ce sunt in realitate.Organizatia mondiala pt protejarea animalelor5.Operatie efectuata in scop de inselaciune si obtinere a unor venituri ilicite. SM 45-2 :1998 ».Conventia internationala pt protectia plantelor.M.3.Acte legislative :1.6. Expertiza autenticitatii marfii se petrece cu scopul de a stabili indicatorii specifici care deosebesc produsul autentic de falsuri.Ea consta intr-o imitare contraafacere. Principalele organisme nationale ce se ocupa cu standardizarea internationala sunt :1.Hotarirea guvernului R.Falsificarea cantitativa si informationala Falsificarea cantitativa.M.Legea cu privire la standardizare Nr.vodca.Falsificarea calitativa a marfurilor Acest tip de falsificare se intilneste mai mult la produsele alimentare.Pt falsificarea calitativa sunt necesare urmatoarele conditii :1)Prezenta in vinzare a diferitor coloranti alimentari.facturile cu cerintele catre produs la fel si producatorul.Organizatia pt cooperare si dezvoltare economica.Hotarirea cu privire la aprobarea Reglementarii tehnice »Fructe si legume proaspete destinate consumului uman »3.tara de origine etc.Regulamentul cu privire la ordinea de eliberare a licentelor pt expertiza marfurilor ».S. Acte normative : « Sistemul national de certificare al R.Organizatia mondiala a comertului WPO 8.O. aparitia bolilor canceroase sau chiar moartea c)prejudicii morale : situatii stresante.Urmarile falsificarii Autenticitatea marfurilor este un complex de indicatori specifici care ne permit a deosebi productia data de falsuri. precum şi cele de încercări.denaturare. In cazul falsificarii cantitative se folosesc : a)mijloace falsificate de masura :ghiri. schimbari genetice in organism.

se manifesta prin aportul de substante ce livreaza energia necesara omului: acestea sunt glucidele. fiind limitat de posibilitatea aparitiei unor marfuri identice. Cel mai des este falsificata tara de origine.longevitatea .indicat de universialitate a folosirii marfurilor . proteinele si lipidele. Proprietatile ergonomice a marfurilor – asigura comoditatea exploatarii obiectului optimizarea sarcinilor fizice si psihice a omului ce sunt legate de obtinerea efectului necesar. Proprietatile functionale – permit a determina ce cerinte ai consumatorului poate satisface marfa data si in ce masura in comparative cu alte marfuri analogice. consistenta. miros. care caracterizeaza termenul de folosire a acestor marfuri. Acesti indicatori se divizeaza in 2 grupe: 1. Acestea sunt vitaminele. .gradul de degradare. cit de reale sunt necesitatile. substantele minerale. . La falsificarea informationala se prezinta incorect urmatoarele : 1)denumirea produsului 2)tara de origine 3)intreprinderea producator si adresa ei 4)cantitatea marfurilor 5)compozitia produsului 6)conditiile si termenul de pastrare. . Valoarea nutritiva a alimentelor are urmatoarele laturi: . 14. transportarii) . indicatorii de adresa sociala si de necessitate sociala a marfurilor – ne permit de a aprecia in ce masura marfurile produse sau realizate corespund necesitatilor unui anumit grup de consumatori.codul liniar.a. s. In aceasta grupa de indicatori se mai include si indicatorii de uzura morala.valoarea energetica.securitatea alimentara .va functiona obiectul permanent in timpul termenului de pastrare . Proprietatile consumiste a marfurilor nealimentare Aceste proprietati ne permit a aprecia necesitatea sociala a acestor marfuri. . 2.posibilitatile de reparatie . aminoacizii. ce caracterizeaza: .comoditatea operarii cu o marfa simpla pentru indeplinirea functiilor principale si secundare (ex comoditatea montarii demontarii televizorului. Proprietatile consumiste a marfurilor alimentare Grupa de marfuri alimentare.valoarea organoleptica. marcile de firma 13. precum si legatura lor cu alte grupuri de marfuri ce intra in acest grup functional. s. preturile si posibilitatile acestor grupuri de oameni de a le achita. dar cu unele proprietati mai superioare.Falsificarea informationala-este o metoda de inselare a consumatorilor prin prezentarea unor informatii false sau imprecise despre produs.valoarea biologica care este prezentata prin aportul de substante ce regleaza metabolismul.a. indicatorii corespunderii marfurilor cerintelor sociale – ne arata in ce mod marfurile preconizate vor putea satisface necesitatii consumatorilor in plan social si sortimental. Se divizeaza in indicatori compusi. ce se caracterizeaza prin actiunea alimentelor asupra organelor de simt a omului: gust. Aceasta grupa se caracterizeaza prin valoarea nutritive a produselor ce arata valoarea de utilitate a unuia sau altui produs.posibilitatile de functionare in timpul pastrarii – transportarii. Se caracterizeaza prin: .indicat de perfectiune a indeplinirii principalelor functii . Proprietatile se caracterizeaza prin anumiti indicatori al marfuriloe.comoditatea conducerii unui aparat compus din punct de vedere tehnic (comoditatea in timpul functionarii masinii de cusut) .indicat perfectiunii indeplinirii operatiilor auxiliare Proprietatea sigurantei marfurilor la exploatare – determina posibilitatile indeplinirii functiilor sale a obiectului in termenul de functionare. care este situatia pe piata in ceea ce priveste satisfacerea consumatorilor.gradul de asimilare . culoare. structural or sortimentala si posibilitatea lor de a satisface necesitati.

culturala. studierea actelor normative si a documentelor care reglementeaza si prescriu calitatea marfurilor: • standarde • certificate de provinienta • conditii tehnice 4. Proprietatile ecologice a marfurilor – arata cum actioneaza marfa asupra mediului ambiant in timpul exploatarii. Pentru aceasta el are datoria de a se prezenta in fata instantei unde ia cunostinta de actele suplimentare si poate face obiectii asupra termenului abordat pentru efectuarea expertizei. etc. - . 2. Istoricul litigiului il ajuta pe expert sa elaboreze un model de desfasurare a investigatiilor luinad in considerare toate elementele din baza litigiului. rationalitatea. Actele aflate la dosarul litigiului de care expertul se foloseste pentru cunoasterea si prezentarea istoricului litigiului: • cererea de actionare in litigiu si actele care sprijina actiuni reclamante. etc. 15. • intimpinarea prezentata de partea reclamanta si actele care il sprijina • procesele verbale ale sedintei instantei • actele depuse ulterior la solicitarea instantei sau a uneia din parti. cunoasterea istorucului litigiului si stabilirea cronologiei faptelor. Principalele cai de documentare in activitatea de expertiza sint: 1. Proprietatile de securitate – prevad producerea marfurilor. oportunitatea. Pregatirea expertizei – la aceasta etapa expertul se aprofundeaza in obiectivele expertizei si cunoasterea sarcinilor ce ii revin sau intelegerea corecta a sensului intrebarilor la care trebuie sa raspunda. Procedura si metodologia generala a expertizei marfurilor Acceptarea expertizei – presupune un timp foarte scurt in care expertul legal instiintat face cunostinta cu obiectivele expertizei sau intrebarile la care sa raspunda. De exemplu se analizeaza cantitatea de substante nocive eliminate de automobile. La fel expertul poate reconstitui etapele productiei sau a circulatiei marfurilor si poate sa stabileasca planul de elaborare a raportului de expertiza. utilitatea. studierea documentelor operative – in functie de specificul lor ele se impart in: • documentele care reglementeaza relatiile conreactuale dintre furnizor si beneficiar: o contractul o anexele la contract o probele de comanda o corespondenta • documente de livrare – primire: o factura o specificatia o avizul de expeditie o fisa de receptie • documente de transport: o scrisoarea de trasura o foaie de parcurs • documente care atesta calitatea marfurilor: o certificatul de calitate o buletinul de analiza o documentul de stare sanitara 3. In formularea intrebarilor obiectivele trebuie prezentate astfel incit expertul sa fie obligat sa analizeze toate aspectele pentru lamurirea cazului respective. poluarea mediului cu ambalaje. conditiilor de exploatare care practic nu au posibilitatile de imbolnavire.legeritatea insuririi de catre consumator a posibililor manipulari cu marfa (corespunderea obiectelor cu posibilit organelor auditive vizuale gustative) Proprietatile estetice – arata in ansamblu valoarea social. documentarea bibliografica – este necesara expertului pentru a avea o imagine in ansamblu a stadiului problemei in literature stiintifica. de capatare a unor traume sau dureri.

respectiv răspunsurile expertului la întrebările adresate precum şi părerea acestuia asupra obiectivului expertizei.Materialele bibliografice sint: • monografii • enciclopedii • studii si cercetari 5. dar complet.convorbiri cu cei care au fost martori sau subiecti . obiecţiile sau explicaţiile părţilor. specialitatea acestuia. data si durata investigatiei .convorbiri cu cei care au fost martori sau subiecti la producere . raportul de expertiză nu se poate rezuma la simpla expunere a concluziilor la care a ajuns expertul. In intreprinderi producatoare se efectuiaza: . raportul de expertiză trebuie să cuprindă în principal1: partea introductivă.  descrierea operaţiunilor şi activităţilor efectuate cu prilejul expertizei. verificarea catelor originale intocmite la etapa de producere sau circulatie.verificarea documentelor de constatare privind cantitatea si calitatea materiei prime intrate in fabricatie .registrul de analize . În acest scop.continutul investigatiilor .continutul.  concluziile expertizei. . are o valoare probatorie deosebită. ELABORAREA RAPORTULUI DE EXPERTIZĂ Rezultatele activităţii depuse de expert pentru soluţionarea obiectivelor ridicate de problema cercetată se concretizează în raportul de expertiză.opiniile imputernicitilor in raport cu cele constatate obligatiile partilor de a furniza la un termen prestabilit anumite informatii sau acte 16. de formă şi conţinut. data întocmirii raportului de expertiză.participantii . Având în vedere importanţa sa în soluţionareaunei cauze. numele şi prenumele expertului sau specialistului. declaratii ale persoanelor care au participat efectiv la producerea sau circulatia marfurilor care fac obiectul litigiului. ce se înaintează instanţei sau organului care a dispus efectuarea expertizei.registrul de stare calitativa a marfurilor depozitate . ci trebuie să oglindească în mod succint. data si frecventa efectuarii controlului de calitate .verificarea unor documente operative in cazul cind nu sau depus copii la dosarul cauzei sau exista dubii in privinta veridicitatii lor . data la care s-a dispus expertiza.acumularea de probe Fixarea rezultatelor investigatiei pe teren. observatii asupra locului unde a avut loc vicierea. Raportul de expertiză fiind un document elaborat ştiinţific.actele de receptie .acumularea de probe . etapele drumului parcurs de expert până la concluzia finală.locul. documentarea pe teren – culegerea de marfuri. în care se menţionează organul care a dispus efectuarea expertizei. precum şi analiza sau interpretarea acestora în baza constatărilor expertului sau specialistului. procedura expertizei şi menţiuni privind posibilele explicaţii date de reprezentanţii părţilor în cursul expertizei.verificarea registrului de analize si a registrului de fabricatie . Elaborarea raportului de expertiză trebuie făcută cu respectarea anumitor reguli de ordin procedural.felul investigatiilor .examinarea balantei de materiale In intreprinderi comerciale se verifica: . obiectul expertizei şi întrebările adresate expertului sau specialistului. acest document contine: .

cât şi de natura şi specificul problemei aflată în litigiu.numele şi calitatea împuterniciţilor. documentări. dintre care două se depun la registratura instanţei. specialist sau nespecialist. Procedând astfel. în funcţie de locul unde se desfăşoară expertiza (în faţa organului respectiv sau în afara acestuia). Raportul de expertiză trebuie depus în termen. În toate cazurile în care efectuarea lucrărilor expertizei necesită timp. Obligativitatea de a redacta raportul de expertiză pe secţiuni şi de a le dispune într-o anumită ordine este impusă de practică şi de necesitatea asigurării fluenţei şi clarităţii ideilor în raport. ordinea lor ierarhică stabilindu-se în funcţie de poziţia pe care o au în litigiu. Scurt istoric al litigiului: de regulă. aceasta fiind necesar pentru a evita substituirea unor pagini. • Concluziile raportului de expertiză. instanţa sau organul care a numit expertul. de regulă depunerea se face cu minimum cinci zile înainte de data judecării litigiului respectiv. deplasări. • Constatările expertizei. iar fiecare pagină trebuie să poarte parafa expertului. Nerespectarea fără motive întemeiate a termenului fixat pentru depunerea raportului de expertiză poate atrage sancţiuni materiale şi chiar penale. în special a acelora care vizează obiectivele expertizei. după caz. adresa completă. Deseori. Preambulul raportului de expertiză cuprinde: numele şi prenumele expertului. pe considerentul că nu s-a dat răspuns întrebărilor din ordonanţă sau încheiere. teste sau încercări de laborator etc. . analize.). În mod obişnuit. • Scurt istoric al litigiului. raportul de expertiză se prezintă scris. • Anexele (în original sau în copie). următoarele elemente: . care trebuie descrise exact şi.Forma raportului de expertiză poate fi orală sau scrisă.. cercetări.felul documentului de consemnare a rezultatelor investigaţiilor (proces-verbal.felul investigaţiilor efectuate de către expert în prezenţa părţilor. precum şi precizarea daunelor şi a perioadei când acestea s-au produs. de regulă. cât şi adresele lor exacte. corecturi sau ştersături. cât şi pe celerezultate din investigaţiile efectuate de către expert. semnat de către expert şi reprezentanţii părţilor. De asemenea. Raportul de expertiză este semnat la sfârşit. . în această secţiune sunt redate ad litteram obiectivele stabilite de către instanţă pentru efectuarea expertizei. Procedura investigaţiilor cuprinde. .felul documentelor de împuternicire. În unele cazuri pot apărea două sau mai multe coreclamante sau copârâte. În raportul de expertiză nu sunt admise greşeli. profesia şi calificarea sa. Obiectul expertizei. precum şi întrebările care au fost transmise în scris expertului. Constatările expertizei reprezintă cea mai importantă secţiune din raport şi cuprinde atât faptele şi datele  din dosarul litigiului. . comparate sau interpretate. . numărul dosarului pentru litigiul în cauză şi numărul actului de împuternicire a expertului. mai pot apărea şi părţi chemate în garanţie. Raportul de expertiză se prezintă ca un document. Termenul de depunere a raportului de expertiză se fixează de către instanţă sau se precizează în împuternicirea scrisă remisă personal expertului (mai ales în cazul expertizelor iniţiate de organele administrative). minută etc. • Procedura investigaţiilor. pentru ca acestea să fie accesibile oricui. • Obiectul expertizei. cât şi pe copii. alcătuit din mai multe pagini. alături de pârâtă sau copârâtă.legalitatea invitării părţilor pentru a conlucra sau asista expertul în efectuarea unor investigaţii. în această secţiune se menţionează numele sau denumirile părţilor aflate în litigiu (reclamant şi pârât). Cu această ocazie se consemnează poziţia sau interpretarea părţilor în raport cu problemele litigiului. tot în această secţiune se prezintă într-o succesiune cronologică principalele elemente şi date ce reprezintă puncte de reper esenţiale ale litigiului. Semnarea şi parafarea se fac atât pe original. Printre principalele reguli de ordin procedural privind raportul de expertiză menţionăm: necesitatea redactării acestuia în mai multe exemplare. raportul de expertiză cuprinde următoarele secţiuni: • Preambulul. grupate în secţiuni. se evită posibilitatea ridicării unor obiecţii de către părţi. dacă s-au mai efectuat expertize anterioare pe problema respectivă.

De asemenea. precum şi de a evita o eventualăneconcordanţă între datele trecute în raport în cazul unei eventuale noi expertize. Borderoul de anexe figurează în mod obligatoriu atât pe original. De asemenea. expertul trebuie să aibă în vedere. se recomandă ca toate aspectele problemei în cauză. Obiectivitatea şi corectitudinea concluziilor sunt determinate de următorii factori: . . De aceea. Aceasta nu înseamnă că expertul nu este liber în formarea opiniei sale. . pe lângă simpla prezentare a elementelor de reconstituire a cauzelor şi împrejurărilor. Expertul trebuie să acorde o atenţie deosebită stabilirii cu exactitate a cauzelor şi împrejurărilor care au generat vicierea respectivă. să fie încadrate în litera şi spiritul actelor normative care reglementează problemele abordate.respectarea dreptului părţilor implicate în litigiu în legătură cu desfăşurarea expertizei.cunoaşterea profundă a problemelor circulaţiei tehnice a mărfurilor. fără formulări sau termeni echivoci (ci dimpotrivă se impune o terminologie de specialitate. aceasta va fi consemnată ca atare. ca de exemplu buletine de analiză. La raportul de expertiză se pot ataşa în anexă documentele susţinătoare ale concluziilor pe care le formulează expertul. conţinute în textul raportului de expertiză. se face analiza lor comparativă în vederea stabilirii gradului lor de veridicitate. . grafice.cunoaşterea complexă a metodelor şi tehnicilor de analiză a mărfurilor. printre altele. fără a se atinge vreo latură juridică a problemei. următoarele: analizele şi încercările de laborator să fie efectuate personal sau de laboratoare de analiză autorizate în acest scop. Datele conţinute în raportul de expertiză trebuie să fie reale şi demonstrabile.Când apar nepotriviri între datele provenind din diferite surse. adecvată).probitatea profesională şi morală a expertului. expertul trebuie să fie preocupat de a conferi raportului o anumită inatacabilitate. se ataşează borderoul de anexe. constatările făcute de către acesta în anumite momente. . situaţii. se stabileşte cu claritate demarcaţia între răspunderile tehnice legate de vicierea incriminată. spre a nu omite aspecte esenţiale ale investigaţiilor şi pe această bază să emită concluzii eronate sau false. inclusiv din actele scrise prezentate de părţi. greu accesibili. Astfel. planuri şi schiţe ale unor depozite. raportul de expertiză trebuie să fie clar şi concis. Expertul răspunde pentru toate datele trecute în raport oricât de neînsemnate ar fi ele. Termenii tehnici. fotografii sau fotocopii ale unor obiecte. În funcţie de obiectivele expertizei. trebuie să fie susţinute prin exemplificări şi argumentări temeinice. este indicat ca în anexele la raportul de expertiză să se găsească dovezi care să evidenţieze procedeele de investigare folosite de expert. expertul va prezenta interpretările corespunzătoare. La redactarea raportului de expertiză. în raport se consemnează toate aceste date. copii şi fotocopii. . dense şi clare. Se vor utiliza pe cât posibil fraze scurte. scheme de amplasare a mărfurilor în spaţiile de transport. Pentru aceste considerente. Constatările şi afirmaţiile expertului. inclusiv soluţiile posibile pentru preîntâmpinarea repetării unei anomalii de felul celei care formează speţa expertizei. probe sau documente al căror conţinut nu poate fi integrat în raportul de expertiză. Anexele  raportului de expertiză. În măsura în care. nu se vor face trimiteri la lucrări în afara raportului. . precum şi a mărimii şi efectului vicierii. în urma investigaţiilor. trebuie respectate unele condiţii privitoare la stil şi conţinut.independenţa faţă de părţile implicate de litigiu. pentru a înlesni înţelegerea concluziilor. Concluziile raportului de expertiză trebuie să conţină într-o formă concentrată răspunsurile expertizei la  obiectivele încredinţate spre soluţionare. Justeţea datelor şi responsabilitatea expertului faţă de acestea este caracteristica esenţială a unui raport de expertiză. Raportul de expertiză nu trebuie să conţină păreri personale în legătură cu diferitele acte normative sau cu dispoziţiile legale ale unor organe administrative. Pentru a se asigura raportului de expertiză o ţinută corespunzătoare. cât şi pe copiile raportului de expertiză. desprinse de expert în urma efectuării investigaţiilor sale.calificarea înaltă a specialistului în domeniul în care acţionează ca expert. În acest sens. în raport se prezintă rezultatele investigaţiilor în ordinea dezvăluirii lor. fără însă ca aceasta să reflecte bunul plac sau acţiunea arbitrară a expertului. eventual procedee de calcul etc. care reprezintă opisul detaliat al tuturor documentelor şi actelor suplimentare depuse de părţi pe parcursul efectuării expertizei şi care au servit la întocmirea raportului de expertiză. se vor explica la piciorul paginii sau în paranteze.

de conducere şi de organizare. el este chemat. Acest supliment. În cazul în care. nerelevate iniţial. fapt ce duce la anularea expertizei. după efectuarea expertizei (şi respectiv după depunerea raportului de  expertiză). Uneori. ■ conştiinciozitatea şi obiectivitatea expertului sunt puse sub semnul întrebării. În raportul noii expertize. ■ apare o anumită contradicţie între concluziile iniţiale ale raportului şi rezultatele investigaţiilor ulterioare. respectiv intervenţia expertului. merceologic. contabil etc.aparatele şi metodele folosite să aibă o precizie cât mai ridicată. Atunci când concluziile raportului sunt controversate. vizând fluxul mărfurilor de la producător la consumator. caz în care fiecare expert. sub forma unui act adiţional la raportul de expertiză denumit "completare la raportul de expertiză".). în cadrul aceluiaşi raport. economic. presupune adâncirea sau lărgirea cercetării problemei respective.Analiza raportului de expertiză Economistul de comerţ este specialistul în problemele circulaţiei tehnice a mărfurilor. 17. două etape importante. În general. instanţa obligă pe expert să analizeze obiecţiunile formulate de către părţi. care reclamă investigaţii. îşi prezintă propriul său punct de vedere. Suplimentul de expertiză. având o calificare care îi permite abordarea problemelor de concepţie. Analiza raportului de expertiză este abordată sub multiple unghiuri (juridic. Concluziile trebuie să reprezinte sinteza logică a constatărilor parţiale la care a ajuns expertul pe parcursul efectuării investigaţiilor. Există însă unele deosebiri şi anume: ■ necesitatea luării de poziţie faţă de raportul iniţial de expertiză (dacă este cazul). ■ existenţa posibilă a divergenţei de opinii între experţii care efectuează noua expertiză. la studierea raportului de expertiză. atunci când nu are calitatea de expert atribuită de instanţă. din punct de vedere al conţinutului şi al procedurii. Noua expertiză este efectuată. . în aceste situaţii instanţa poate ordona obiective suplimentare pentru expertiză. în principal. În consecinţă. părţile aflate în litigiu pot formula obiecţiuni asupra raportului de expertiză sau a unei părţi din acesta. structura şi conţinutul raportului noii expertize sunt identicecu acelea ale raportului de expertiză. mai mult sau mai puţin  întemeiate. O nouă expertiză. ca urmare a administrării unor lămuriri suplimentare. ■ lectura raportului vădeşte o competenţă scăzută. sub forma unui document denumit „note scrise". ca reprezentant al uneia dintre părţile implicate în litigiu. de regulă. cazurile de încălcare a unor reglementări legale de către expert. se poate dispune efectuarea unei noi expertize. completarea printr-un supliment de expertiză. care uneori este provocat de contestarea unei chestiuni din raport de către partea interesată. constând din verificarea respectării prevederilor legale referitoare la expertiză (verificare formală) şi verificarea conţinutului ştiinţific al raportului de expertiză (verificare de fond sau substanţială)2. O nouă expertiză se dispune în mod firesc pentru cercetarea aceloraşi obiective ca şi în cazul expertizei iniţiale. Concizia şi claritatea concluziilor formulate de către expert trebuie să fie evidente. să-şi fixeze poziţia în raport cu obiecţiunile părţilor sau să răspundă la unele întrebări rezultate din aceste obiecţiuni. aceste aspecte trebuie reflectate în mod corespunzător. Acestea se pot da verbal sau în scris. inexacte. sau dispunerea unei noi expertize pot fi ocazionate de situaţii precum: ■ din lectura raportului rezultă că expertul nu a folosit cele mai moderne şi adecvate metode în cercetarea respectivă. Răspunsul expertului se dă în scris. sunt rare şi cu incidenţă directă în materie de drept. în acest scop este indicat să se efectueze un număr cât mai mare de determinări (în special în cazul analizelor organoleptice). se constată de către părţi sau de către instanţă noi probleme ale speţei litigiului. sau când se anulează expertiza ca urmare a încălcării unor dispoziţii legale de către expert. Forma. în acest caz. ca bun cunoscător al domeniului. să participe la analiza unui raport de expertiză referitor la problemele merceologice. Ea parcurge. Expertiza calităţii mărfurilor efectuarea unei noi expertize atunci când se impune anularea expertizei datorită încălcării unor norme legale de către expert. de către alt expert sau de mai mulţi experţi (în număr impar). apar neclarităţi se pot solicita expertului lămuriri  suplimentare sau clarificări. Uneori. Lămurirea neclarităţilor.

justeţea raţionamentului şi concordanţa dintre concluzii şi conţinutul raportului de expertiză. -certificarea permite eliminarea incercarilor multiple si costisitoare effectuate de producator . de asemenea.In present se practica 2 tipuri de certificare: -obligatorie -voluntara Certificarea obligatorie se refera la produsele si serviciile care se reglementeza obligatoriu si anume reglementari referitoare la protectia vietii. sanatatii consumatorului .Dovada conformitatii produselor poate fi:sub forma unui certificat de conformitate sau a unei marci de conformitate. Certificarea reprezinta o modalitate de atestare a conformitatii produselor . atunci când investigaţiile au fost incomplete. atestare pe care o realizeaza un organism neutru denumit organism de certificare.Certificarea a capatat o larga extindere in comertul mondial mai ales dupa aparitia standardelor din familia ISO 9000 si EM 45000.Certificarea conformitatii marfurilor si serviciilor In conditiile diversificarii si innoirii rapide a ofertei de marfuri a aparut necesitatea introducerii unei practici noi care sa asigure cresterea increderii inter partenerii comerciali din diferite tari si in special a increderii consumatorilor privind calitatea produselor pe care le akizitioneaza.Recunoasterea oficiala a competentei unui organism de certificare se efectueaza prin acreditare. Dacă la examinarea raportului de expertiză de către organul juridic sau de către părţile aflate în litigiu se constată că acesta este necorespunzător. . se pot lua măsuri de îndreptare. Certificarea produselor si serviciilor Acest tip de certificare prezinta mai multe avantaje: -certificarea ofera un avantaj commercial contribuind la promovarea produselor si serviciilor. 18.Deoarece simpla afirmatie a producatorului nu mai ofera garantii obiective privind calitatea . dacă raportul de expertiză a fost semnat şi datat. care se pot lua la constatarea unor situaţii necorespunzătoare în momentul analizei raportului de expertiză.Obiectivul sau este de a garanta prin interm. a doua parte – informatii referitoare la organismul care a efectuet verificarile si uneori marca de conformitate.El contine o parte informativa privind caracteristicile impuse .Verificarea formală presupune următoarele aspecte: dacă au fost respectate condiţiile legale de desemnare a experţilor şi dacă nu există eventuale motive de recuzare a acestora.serviciilor si a systemului de management a calitatii unei intreprinderi cu un normative prestabilit . Marca de conformitate este o marca protejata aplicata pe baza regulilor unui system de certificare ce indica existenta increderii ca produsul sau serviciul in cauza este in conformitate cu un anumit standard. din cauza unor neclarităţi sau lacune minore în efectuarea investigaţiilor de specialitate. Tinind seama de aceste avantaje furnizorii sunt interesati sa imbunatateasca in continuu calitatea produselor si serviciilor pe care le produc pt a putea asigura satisfacerea conditiilor certificarii. a întreprins investigaţiile folosind cele mai adecvate metode şi tehnici şi a relevat datele şi faptele care să elucideze obiectivele expertizei.intr-o serie de tari se introduce sistemul certificarii.Ea repre-zinta o dovada obiectiva ca sunt respectate caracteristicile de calitate mentionate in standart . Se verifică. Verificarea de fond are drept scop stabilirea măsurii în care expertul a folosit raţional şi complet mijloacele de documentare. dacă au fost formulate răspunsuri clare şi complete la toate întrebările adresate experţilor.conformitatea unui alt produs .serviciu sau a sistemului de management a calitatii intreprinderii cu un document normativ.protectia muncii si a mediului inconjurator. dacă concluziile expertului sunt certe sau aproximative.facilitind orientarea consumatorilor la alegerea produselor si serviciilor. sunt în funcţie de lacunele constatate şi anume: chemarea expertului pentru a da lămuriri suplimentare atunci când raportul prezintă anumite neclarităţi.unui organism independent de producator si de benefeciar. Certificatul de conformitate reprezinta un document elaborat pe baza regulilor unui system de certificare ce indica existenta increderii ca un produs identificat este in conformitate cu un anumit standard sau cu un alt document normativ.beneficiar si intermediari. Măsurile de îndreptare. întregirea expertizei printr-un supliment de expertiză.

Cerinte metodice: -organizatia trebuie sa posede o metodologie si un regulament bine pregatit . Acreditarea organizatiilor pretendente e alcatuita din urmatoarele etape: 1.Dar un certificat obtinut pt sistemul de management a calitatii nu inseamna in mod automat ca toate produsele pe care le furnizeaza vor fi fara abateri de la standarde.a anula sau rekema certificarea .regulamentul de certificare . Consiliul de Acreditare se creaza in structura sistemului de certificare national catre Moldova Standard in baza Regulamentului Moldova Standard. . organizatia pretendenta indeplineste citeva cerinte adaugatoare: -inkeie cu consiliul de Acreditare un contract unde sunt clar aratate drepturile si indatoririle sale .capabil sa actioneze in toate directiile de a emite.Personalul organizatiei: -trebuie sa fie condus de un conducator competent si cu rspundere -sa posede un colectiv permanent.Acreditarea organelor de evaluare si certificare a calitatii Organizarea certificarii prevede crearea organelor de acreditare .tarifele de plata.atestarea mijloacelor de producere si organizarea inspectoratulyi de control in sistemul de certificare.luarea hotaririi. sau pt motivarea personalului pt imbunatatirea calitatii. a prolonga.Organizatia indeplineste urmatoarele cerinte: 1.In calitate de organizatie pt certificare poate fi acreditata organizatia ce are statut juridic si este neutra . Acreditarea organizatiilor de certificare o face Moldova Standard care prin dispozitia sa numeste organizatia pt certificare sii ofera 3 luni pt pregatirea catre acreditare.prezentarea si expertiza actelor de acreditare 2.aprecierea organizatiei pretendent 3.sa nu se lase la presiuni care sa corecteze hotaririle sale.Certificarea sistemului de management a calitatii unei intreprinderi se realizeaza cu anumite scopuri:publicitare . In afara de aceasta . Principalele acte ale acestui process sunt: 1. metode si procedure care sa indeplineasca functiile de acreditare 2.a organelor de certificare.Licenta-acord dintre Moldova Standard si organizatie unde sunt aratate drepturile .Reprezentantii laboratoarelor acreditate -Asociatia Consumatorilor -Specialisti calificati in ramura data Acest consiliu studiaza si apreciaza organizatiile ce pretend a fi licentiate in domeniul certificarii si conduce cu licentierea lor.incaperi . 3.Consiliul rezolva litigiile . 19.In cadrul Consiliului sunt inclusi: -Reprezentantii ministerelor si departamentelor si a altor institutii de conducere.apelarile si alte neintelegeri. alcatuirea si inregistrarea documentelor de acreditare. Certificarea sistemului de management a calitatii Reprezinta atestarea de catre organismul de certificare a conformitatii acestora cu un standard de referinta din familia ISO9000 sau ekivalentele acestora.Acest tip de certificare este utilizat de intreprindere ca instrument pt pastrarea pietelor si desfacere sau pt mcucerirea unor piete noi.indatoririle si conditiile de activitate. -elaboreaza un complect de documente.2.Cerinte organizatorice: -organizatia trebuie sa aiba finante stabile -sa mentina dreptul si posibilitatea de ai apara pe toti cei implicati in procesul de certificare -trebuie sa posede utilaje .sa cunoasca toate actele legislative si normative.necointeresata in acreditarea diferitor intreprinderi.Certificarea voluntara se refera la produsele si serviciile pt care nu exista reglementari obligatorii. de instructiuni unde intra conditiile de certificare . crearea si acreditarea laboratoarelor de incercare. .Atestatul de acreditare cu anexe unde se prezinta domeniul de activitate. corespunzator profilului acreditarii -personalul e dator :sa functioneze cel putin 4 ani in domeniul standardizarii si conducerii din care cel putin 2 ani –in domeniul certificarii.

prezentarea cererii pentru certificare (ulterior –cerere) 2.suplimentare care pot fi necesare(clasa de calitate. Declaratia de conformitate trebuie sa cuprinda inf. Structura organizatorica a Sistemului include: -organul National de certificare ( Moldova Standard). 4.confirmarea ca declaratia a fost emisa pe propria raspundere a furnizorului.Structura organizatorica a sistemului national de certificare.si corespunzator definita.”evaluarea conformitatii”.tip. Aceasta declarie poate avea forma unui document . 20. Organul National de Certificare indeplineste in sistem urmatoarele functii: -elaboreaza principiile de baza.a unei etichete sau o alta forma echivalenta .examinarea documentelor primite si luarea deciziei privind posibilitatea eliberarii certificatului de conformitate(ulterior-certificatul) 6.efectuarea inspectiei produselor certificate 8.evaluarea procesului de productie 5. 4. -Ia decizii despre aderarea la sistemele si conventiile de certificare regionale si internationale.”acreditarea laboratoarelor de incercari” Procedura de efectuare a certificare in RM 1. care asigura functionarea sistemului. -organisme de certificare. -organisme de certificare (atestare) a personalului.actiuni corective in caz de dereglare a conformitatii produselor cu conditiile stabilite si utilizarea incorecta a marcii de conformitat 21. -laboratoarele (centrele) de incercari acreditate.Metodologia generala a certificarii Declaratia de conformitate-declaratia unui furnizor . acreditate.Ea poate fi tiparita sau aplicata.eliberarea certificatului de conformitate si a autorizatiei pentru dreptul de utilizare a marcii de conformitate 7. a sistemelor calitгtii si a sistemelor de productie.numar de model.Aceste acte sunt semnate de directorul departamentului Moldova Standard.standardele sau alte documente sau alte documente normative la care se face referireintro forma precisa. -organismele de certificare.inclusiv alegerea schemei de certificare 3.semnatura si functia sau marcajul echivalent al persoanei autorizate. colaborarea cu organizatiile internationale si organismele de certificare nationale ale altor tari in domeniul certificarii. -elaboreaza baza legislativa a sistemului.luarea deciziei asupra cererii .”conventii de recunoastere”. a produselor. Suplimentara) 3.indentificarea mostrelor si incercarile lor .ca un produs .numele si prenumele furnizorului ce a emis declaratia.identificarea produsului (denumire.”activitati de certificare”.inf.proces sau serviciu este in conformitate cu un standard sau cu un alt document normativ.completa. -organizeaza si coordoneaza activitatea.importator .categoria) 5. regulile si structura sistemului. Termenii referitori la certificarea si la acreditarea laboratoarelor de incercari sunt grupati in cadrul urmatoarelor sectiuni:”incercari”.organizatie de service.catre o firma pe propria raspundere.data emiterii declaratiei 6.: 1.toate inf. 2. acreditate. In acceptiunea standardelor furnizor poate fi un fabricant un destribuitor . -organismele de acreditare a laboratoarelor (centrelor) de incercari. .

-colaborarea cu Organul National de Certificare. standardului european BN 45011. PG 01. Organizatia.92 si sa aiba manualul calitatii. emite si inregistreaza Certificate de conformitate a sistemelor calitatii si a sistemelor de productie si le inregistreaza in Registrul Sistemului. Examineaza contestatiile in domeniul certificarii. care pretinde la acreditare in calitate de organism de certificare a produselor omogene (concrete) trebuie sa corespunda criteriilor Ghidului ISO/CEI 40. Organismele de certificare a sistemelor calitatii si a sistemelor de productie indeplinesc in sistem urmгtoarele functii: -elaboreaza documentele privind modul de efectuare a certificarii sistemelor calitatii si de productie: -elaboreaza metodele tip. instructiuni de evaluare a sistemelor de asigurare a calitatii. -determinarea si inregistrarea in Registru si emiterea certificatelor de conformitate si licenюelor cu drept de utilizare a marcilor de conformitate. -elaboreaza. Organismele de certificare acreditate a produselor creaza si asigura functionarea sistemului de certificare a produselor omogene (concrete). -elaborarea. acreditate in Sistem. -supravegherea calitatii produselor certificate.efectueaza supravegheaza sistemelor calitatii si sistemelor de productie certificate. intocmirea si desavirsirea sistemului intern de asigurare a calitatii. de certificare a sistemelor calitatii si atestare a sistemelor de productie. -Efectueaza acreditarea organismelor de certificare a produselor omogene. Organizeaza propaganda si publicitatea privind rezultatele lucratorilor in domeniul certificarii. Efectueaza controlul activitatii organismelor si laboratoarelor de incercari. ghiduri. Pentru organizarea activitatii sale acestui organism se recomanda de a folosi procedura conform Ghidului ISO/CEI 56. -alegerea schemei si modelului de efectuare a certificarii. conduce si perfectioneaza sistemul calitatii intern.-Formeaza comisii si consilii in cadrul sistemului. -elaboreaza metode de atestare a sistemelor de productie a produselor concrete: -organizeaza si efectueaza certificarea sistemelor calitatii si a sistemelor de productie: -intocmeste. -intocmeste si tine Registrul Sistemului. .09. -elaborarea єi оntocmirea documentelor metodico .Functiile de baza sunt: -selectarea si intocmirea fondului de documente normative conform caror se efectueaza certificarea produselor. supuse certificarii.organizatorice privind certificarea produselor: -organizarea si efectuarea certificгrii. -Aproba lista produselor. de acreditare a laboratoarelor de incercari. de certificare (atestare) a personalului. .

care pretind sa fie acreditate in Sistem. . Delegarea imputernicirilor organismelor de acreditare si certificare si laboratoarele de incercari din partea Organului National de Certificare se efectueaza in momentul acreditгrii lor prin semnarea contractelor privind licentele respective.participarea la efectuarea incercarilor produselor certificate . capabila de-a influenta rezultatele incercarilor sau a certificarii din partea furnizorului sau consumatorului. -participarea la cercetarea sistemului de productie a produselor certificate privind corectitudinea efectuarii incercarilor. Organismul de certificare (atestare) a personalului indeplineste in Sistem urmгtoarele functii.elaborarea programului de formare a auditorilor in fiecare domeniu de activitate. . -elaborarea.organizatorice pentru efectuarea acreditarii laboratoarelor (centrelor) de incercari cu stabilirea cerintelor carora ele trebuie sa corespunda luind in consideratie specificul ramurii respective.. Organizarea care pretinde la acreditare in calitate de organism de acreditare a laboratoarelor de incercari. care pretinde la acreditare in Sistem in calitate de laborator de incercari (LI) trebuie sa corespunda criteriilor Ghidului ISO/CEI 25. organismele de certificare stabilite in afara teritoriului Republicii Moldova. Sistemul calitatii acestei organizatii trebuie sa fie intocmit conform Ghidului ISO/CEI 49 si Procedurii RG 01-07-92. -elaborarea documentelor metodico . Rapoartele de incercari se intocmesc conform Ghidului ISO'CEI 45 si Procedurii RG 01-07-92. conducerea si perfectionarea sistemelor calitatii interne. trebuie sa aiba statutul persoanei juridice si sa fie independente administrativ. .organizatorice pentru efectuarea stabilind criteriile pentru auditori in fiecare domeniu de activitate. Organizatiile.colaboreaza cu Organul National de Certificare. -colaborarea cu Organul National de Certificare si organele internationale in acest domeniu de activitate. pe baza contractelor sau conventiilor de recunoastere a rezultatelor lucrarilor in domeniul certificarii. Organizatia.organizarea cursurilor pentru auditori. -colaborarea cu Organul National de Certificare si organizatiile internationale din acest domeniu de activitate. financiar si sa excluda posibilitatea unei presiuni externe asupra personalului. Laboratoarele (centrele) de incercari acreditate indeplinesc in Sistem urmгtoarele functii: -efectuarea incercarilor in scopul certificarii si emiterea rapoartelor de incercari. . standardului european EN 45001 si RG 01-07-92.prelevarea esantioanelor sau obiectelor pentru incercari: . .elaborarea programului de formare a auditorilor in domeniu de activitate. Organismul de acreditare a laboratoarelor de incercari indeplineste in Sistem urmгtoarele functii: -acreditarea laboratoarelor (centrelor) de incercari: -elaborarea documentelor metodico . Organizatia care pretinde la acreditare in calitate de organism de atestare (certificare) a personalului trebuie sa corespunda criteriilor EN 45013 si sa aiba manualul calitatii. atestarii personalului. inclusiv in centrele de studii de peste hotare sau cu implicarea specialistilor cu diploma de peste hotare. trebuie sa corespunda criteriilor EN 45003 si sa aiba manualul calitatii. Sistemul poate folosi laboratoarele de incercari (centrele).

iar in lipsa lui . folosite in tara. declaratii de conformitate). Pentru certificarea obligatorie volumul incercarilor (mostra-tip lot. efectuate de organismul de certificarea produselor omogene (concrete) care. Modul si etapele de efectuare a lucrarilor. afara de cazul.22. Termenul de valabilitate a certificatului de conformitate se determina luind in seama termenul de valabilitate a documentelor normative pentru produs. poate efectua incercarile de conformitate a tuturor indicilor sau numai a unora din ei. modul de prelevare. indentificare si depozitare. modelul rapoartelor de incercari se stabilesc in DN. . in caz de necesitate. ce determina modul certificarii produselor date. modelul certificarii si termenul lui de valabilitate se determina de regulile si cerintele acestei sisteme sau conventii.92. Numarul obiectelor. si imputernicirea carora pentru efectuarea incercarilor este recunoscuta de Moldova standard. Termenii si conditiile financiare ale efectuarii incercarilor se stabilesc in contractul incheiat intre client si laboratorul (centru) de incercari. Incercarile produselor din import se efectueaza in LО (CО) acreditate in Sistem. Incercarile in vederea certificarii se efectueaza in laboratoarele (centrele) acreditate. fiecare produs) si modul efectuarii lor se stabileste de organismul de certificare in documentele metodico-organizatorice. 23. componenta si tehnologia carora trebuie sa fie indentice cu obiectele (esantioanele) livrate consumatorului. Incercarile produselor supuse certificarii. Incercгrilor pentru certificare se supun obiectele (esantioanele). Daca certificarea se efectueaza in cadrul unul sistem international sau al unei conventii. termenul pentru care este atestat sistemul de productie sau este certificat sistemul calitatii dar nu poate depasii 3 ani. Recunoasterea certificatelor de conformitate de peste hotare.de organul National de Certificare dupa efectuarea procedurilor corespunzгtoare si in modul stabilit de PG 01-06-96. modul emiterii. Certificatul de conformitate pentru produse se emite de organismul de certificare. se ia de catre Organul National de Certificare. Modul de. Certificatul intrг in vigoare dupa inregistrarea in Registrul Sistemului intocmit in corespundere cu cerintele PG „ Modul inregistrarii obiectelor de certificare si intocmirea Registrului Sistemului". emise in cadrul conventiilor de recunoastere incheiate sau in cadrul sistemelor internationale la care a aderat Republica Moldova. modelul Certificatului sunt stabilite оn Procedura respectiva. Daca in Sistemul certificarii produselor omogene (concrete) este folosita schema nr. documentele organizatorico-metodice pentru metodele efectuarii incercarilor. Emiterea certificatului de conformitate si intocmirea licentei pentru dreptul aplicarii marcii de conformitate. solicitantului i se emite Certificatul de conformitate pentru sistemul calitatii. Inclusiv in Registrul Sistemului sau in laboratoarele acreditate . Toate documentele propuse pentru efectuarea recunoasterii certificatului de conformitate de peste hotare se insotesc de traduceri autorizate in limba de lucru a Sistemului.6 (metoda certificarii sistemul calitatii). Decizia cu privire la recunoastere se ia pe baza lucrarilor respective. constructia. Pot fi recunoscute certificatele sau alte documente analoge (licente. Pentru produsele de tip serie solicitantului i se elibereaza licenta cu dreptul utilizarii marciii de conformitate in modul stabilit PG 01-06. recunoastere se stabileєte in procedura certificarii produselor omogene (concrete) din import. Decizia privind recunoaєterea certificatelor emise de organismele de certificare ale altor tari sau ale sistemelor internationale pentru produsele importate. cоnd este incheiata conventia privind recunoasterea reciproca a rezultatelor activitatii de certificare.

Controlul de inspectie a activitatii organismelor acreditate ale Sistemului. organismelor de certificare a produselor. hotărîri ale Parlamentului Republicii Moldova şi Decrete ale Preşedintelui Republicii Moldova). Decizia privind suspendarea actiunii certificatului (marcii de conformitate) se ia in cazul. Documente care dovedesc şi confirmă calitatea mărfurilor. Tipuri de standarde aplicate în activităţile de producere şi comerţ.urile respective care reglementeazг cerintele pentru organismele si laboratoarele de incercari ale Sistemului Inspectia produselor certificare si a starii sistemului de productie efectueaza organismele de certificare a produselor omogene (concrete). care stau la baza activităţii de asigurare şi control al calităţii mărfurilor. In baza raportului de inspectie organismul de acreditare ia decizia privind pastrarea termenului de valabilitate. standardizare şi certificare a mărfurilor. şi anume: 3. de întreprindere.Toate activitatile оn domeniul recunoasterii certificatelor straine si inregistrarea lor sunt platite de solicitant. După conţinut.M. cоnd titularul in termenul stabilit poate inatura neconformitatile depistate si confirma documental corespunderea produselor documentului normativ de referinta. Documente care prescriu calitatea mărfurilor 4. etc.Actele legislative a RM privitor la expertiza mărfurilor Pentru asigurarea unui nivel înalt al calităţii mărfurilor. organismelor de certificare a sistemelor calitatii sau a sistemelor de productie. Se deosebesc 3 criterii de clasificare. Pe baza rezultatelor inspectiei organismul de certificare poate sa pastreze. interstatale de tipul GOST. schema luarii deciziei.M. Inspectia se efectueaza in termenul de valabilitate a atestatului in timp neopinat. Hotărîri ale Guvernului RM. Conditiile efectuгrii inspectiei (numarul si periodicitatea vizitelor. sunt publicate în Monitorul Oficial ala R. 2. Daca titularul nu e in stare operativ sa inlature neconformitatile depistate. continutul si modul efectuarii inspectiei se stabilesc in documentele metodico-organizatorice de certificare a produselor concrete tinоnd cont de specificul si conditiile de productie. extinderea pieţilor de desfacere şi eliminarea falsificărilor a fost creat cadrul legislativ corespunzător domeniului calităţii mărfurilor. pretul acestor lucrari.) a organismelor acreditate se stabilesc de catre organismul acreditat si de reputatia lui. a laboratoarelor de incercari (centrelor) acreditate le efectueaza Organul National de Certificare. In timpul inspectiei se determinг corectitudinea indeplinirii lucrarilor de catre organism in conformitate cu statutul primit la acreditare. regionale. şi Decrete ale Preşedintelui R. Moldova. Supravegherea produselor certificate si organismelor ce efectueazг certificarea. Volumul. motivele anularii certificatelor se stabilesc de PG . organismelor de acreditare a laboratoarelor de incercari. Cele mai importante acte legislative ale Parlamentului R. După nivelul de aplicare avem standarde: internaţionale. 3. Pentru aceasta au fost elaborate o serie de acte normative şi documente referitoare la controlul calităţii. suspendarea sau anularea certificatului de acreditare si anularea in acest caz a acordului de licenta. certificatul se anuleaza iar produsele exclud din Registrul Sistemului 24. 4. naţionale de tipul SM.. Modul organizarii inspectiei. inspectarea produselor certificate. ramurale. Documente legislative ( legi. sa suspende sau sa anuleze valabilitatea certificatului de conformitate si licenta privind dreptul de a utiliza marca de conformitate. in scopul asigurarii obiectivitгtii si calitatii efectuarii activitatii оn domeniul certificarii in Sistem se efectueaza: inspectarea activitatii organismelor de certificare acreditare si laboratoarelor (centrelor) de incercari acreditate. tipurile de standarde sunt: . SR. Aceste conditii se legifereaza printr-o conventie de licenta sau printr-un contract aparte. Aceste documente se împart în următoarele 4 grupe: 1. care delimitează categoriile de standarde.

umiditatea. A doua – 1. pentru faina de grîu de calitate superioară. După subiect.de ovăs ş.Prin spălarea probei se îndepărtează amidonul din făină şi rămîne glutenul. Culoarea făinii depinde de natura boabelor. Caracteristicile importante în identificarea făinii de grîu sunt proprietăţile glutenului umed: culoarea. Cele mai frecvente falsificări ale făinii sunt: falsificările sortimentale calitative cantitative . În funcţie de natura boabelor făina poate fi: 10.55% 4. st.75% 5. pentru f. pentru servicii. st. Semnele distinctive în identificarea făinii de grîu sunt: prezenţa unui gluten care poate fi uşor separat. pentru calit. şi uneori cu note explicative.de orz. În făina de secară glutenul nu poate fi separat deoarece prin spălare se îndepărtează şi celelalte părţi componente. st. ea creşte odată cu învechirea făinii. st. pentru făina integrală – 1. Cea mai importantă caracteristică pentru stabilirea categoriei de calitate marfă a făinii în cazurile litigioase este deteminarea conţinutului de cenuşă .a.0. st.nu mai mare de 15%. . Făina de grîu veche are o aciditate mai mare de 5-6 grade T. Referitoare la compabilitatea produselor sau a sistemelor în punctul lor de legătură. standard de terminologie – care specifică termenii. elasticitatea şi extensibilitatea. În activitatea comercială calitatea făinii se apreciază după caracteristicile organoleptice şi fizico-chimice.specifica conditiile pe care tb sa le indeplineasca un serviciu pt a asigura aptitudinea de utilizare a acestuia. de marcare 13. st. ceea ce este caracteristic numai făinii de grîu. s. standarde de interfaţă-specifica cond.25-1. pot fi clasificate în: st.75% Umiditatea.25% 6. care este o metodă standardizată. de proces. 7. pt telecomunicatii etc. Cantitate şi calitatea glutenului sunt în funcţie de soiul de grîu. Conţinutul de cenuşă nu trebuie să depăşească: 3. Stabilirea categoriei de calitate marfă a făinii. ilustraţii etc. De calit întîi – 0. Aciditatea( tb sa fie pîna la 5-6 grade T) făinii constituie un indice al gradului de prospeţime. standard de bază – care are o aplicare generală sau care conţine prevederi generale pentru producerea mărfurilor. pt agricultură. de grîu. de încercare 9. Caract. de obicei împreună cu definiţiile. st. st. Organoleptice permit identificarea tipului de faina si a unor insusiriorganoleptice ca: 6. separarea endospermului de măciniş. de produs 11.de secară. Finetea etc. calitatea măcinişului. Mirosul 8. .specifică condiţiile pe care tb sa le îndeplinească un proces 10. st.de porumb. cu cît făina este mai veche cu atît culoarea este mai deschisă. pt comerţ. 8. condiţiilor încercărilor organoleptice şi durata păstrării făinii. 5. Spre deosebire de făina de grîu cea de secară conţine mai multă celuloză. . pt protecţia mediului ambiant. 12. Gustul 9. Culoarea 7. arbitrată în toate ţările uniunii europene. pt construcţii. 25 Expertiza făinii Litigiile referitoare la identificarea şi stabilirea categoriei de calitate marfă a făinii pot urmări următoarele scopuri: Identificarea făinii. .6. Evidenţierea posibilităţilor de falsificare.

decorul 6.racirea si prelucrarea finala. marime si greutate.borcane. p-u orz 545-605.de nichel. se introduc într-un mojar. Apoi se cîntăreşte glutenul care a rămas şi se calculează procentajul----. aspect exterior. Masa a 1000 de boabe ap-u diferite ceriale tr sa constit:. Stabilirea masei si marimii boabelor se face prin determinarea masei volumetrice shi a mesei absolute.substante chimice si rezistenta mecanica(calcarul si dolomita) Materie prima auxiliara 1. p-u orz 35-45g .racirea pina la temperatura de fasonare de 500-600C 4.desenul este reliefat. Metode de obtinere a articolelor din sticla Presarea se efectuiaza mecanic.aotoaprinderea si dezvoltatea unor mucegaiuri din genul Aspergillus. pachete etc.Expertiza sticlei Proprietatile sticlei sunt:culoarea care se determina pe foaia de culoare alba.Masa volumetrica a cereal treb sa se incadreze in umat limite: p-u griu 745-785g/l.p-u griu-30-40g -p-u secara-20-25. După aceea se spală sub un jet de apă. Expertiza cerealelor Boabele cerealelor au caracteristici distincte.vitrifianti-ei confera sticlei transparenta sau transluciditate acestea sunt oxizii de siliciu si oxizii de bor.florura de calciu. O caracteristica importanta in expertiza cerealelor e-r determinarea masei volumetrice si umeditatii lotului supus expertizei.se produc din sticla colorata sau incolora dar niciodata prin suprapunere Prin suflare-presare se produc (butelii. p-u ovaz 420-480.boabe atacate de plosnite 27. Boabele pot fi contaminate cu micotoxine provocate de microorganisme de genul Fuzaria . lazi.de cobalt) 3opacizanti(oxizi de staniu. 2. Materie prima principala este acea materie prima fara de care nu se primeste produsul: 1.Topirea amestecului in cuptoarede metal sau de caramizi la temperatura de1400C 3. p-u secara 670-715g/l .prismatica. Foarte des cerealele pot fi supuse falsificarii cantitative prin modificarea umeditatii lor. marimea shi aspectul exterior al boabelor cerealelor sunt specifice p-u fiecare tip si determinate de soi si grad de maturizare.Desenul este format de matrita si este mai putin reliefat nu are fatete si taieturi adinci.coloranti-oxizi de fier.?g(cite g are glutenul obtinut) : 25 g* 100%= 26.obiectele au pereti subtiri de diferite forme.stabilizanti-rezistenta fata de apa. se adaugă 13 ml de apă şi se amestecă cu fistilul.de crom.se observa urme de la matrita.oxid de arsen) 2.transparenta. se lasă în repaos 20 min. forma.duritate.Pregatirea materiei prime prevede purificarea materiei prime..Penicillum. în mînă pînă cind va curge apă curată. 2. Suflarea .caracterul suprafetei.azotat de caliu. Metode de decorare .sunetul la lovire.forma. p-u ovaz 20-30g.suprafata este mai putin neteda.se obtin produse masive cu pereti grosi peste 2-3 mm.decoloranti(oxid de mangan) Procesul tehnologic 1.care permit identificarea lor:colore.maruntirea.cu adincime mica si suprafata interioara de forma cilindrica.diametrul de sus este mai mic decit cel de jos.). De asemenia e-e importantsa se verifice greutatea ambalajului de transport sau consum in vederea stabilirii masei nominale a cerialelor livrate in saci.fondantii-ei micsoreaza temperatura de topire de la 1700-1300C (carbonatul de natriu si potasiu) 3.sau ingustata in partea de jos.Mucor.obiectele au un git bine reliefat.amestecarea si uneori granularea.talc) 4.fasonarea 5.afinanti-indeparteaza bulele de gaze(azotat de natriu. care se exprima prin masa a 1000 de boabe.informaţionale Determinarea glutenului: Se iau 25 g de făină.

De asemenea.articole decorativ-artistice 4. mai ales a copiilor si a unor bolnavi cronici.apoi obiectul se introduce intro baie de acizi suprafetele neacoperite cu cera si desenul sunt atacade de acizi.calciu.5% -Densitate nu mai mica de 1.Gravarea se efectuiaza cu nisip .bere.Clasificarea sticlei si a marfurilor din sticla Clasificarea sticlei 1.Articole de uz casnic 2. cantitative si altele.suprafata obiectului se acopera cu un sablon cu un desen oarecare si cu ajutorul unei instalatii cu aer comprimat se sufla cu presiune nisip care roade sticla si formeaza decorul cu aspect mat. la expertiza laptele este supus unei serii de incercari.plase. . dar uneori poate fi periculos pentru sanatatea lor. El contine toate substantele necesare omului in proportii optime si-i absolut necesar in alimentatie.articole simple de menaj.obiectul este acoperit cu ceara sau parafina . necesare pentru a depista posibilele falsificari calitative.Sticla comuna alcatuita din oxizi de siliciu.chimic sau manual.Sticla de laborator contine oxid de bariu este rezistenta chimica si termica Dupa destinatie articolele din sticla se clasifica: 1.Decorul la rece se realizeazamecanic.articole pentru constructii 3.decorul la cald se realizeaza cu fire sau bucati de sticla colorata.linii pe suprafata articolelor desenul este mai mat.plafoane) 4.sodiu(geamuri.liniile fatetelor se intersecteaza in diferite locuri si au forme de flori.Expertiza laptelui Indicii de calitate ai laptelui: -Aspectul exterior si consistenta(lichid omogen fara sediment) -Gustul si mirosul(curate fara nuante straine) -culoarea(alba cu nuanta galbuie -Grasime nu mai putin de 2.suprafata este acoperita de taieturi profunde si inguste de diferite forme si adincimi.materiale de constructii) 3.cu ajutorul unui ac sau a pantografului se deseneaza desenul. Comercializarea laptelui falsificat poate aduce nu numai prejudicii materiale si morale consumatorilor. La taierea fatetelor.Prin slefuire se obtin combinatii de desene plate.Sticla de cuart alcatuita din 90% de oxid de sliciu(aparate de laborator) 2.Sticla cristal alcatuita din oxizi de plumb 9-50%(produse de menaj de calitate superioara.apa -articole pentru gospodarie -articole pentru bucatarie 29. Expertiza laptelui prevede identificarea tipului de lapte si e necesar pentru depistarea falsificarii sortimentale.Sticla calco-potasica alcatuita din oxizi de calciu si potasiu (becuri.Decorul obtinut pe cale chimica cu acid florhidric. 28.de la matrita.Decorul se realizeaza la cald sau la rece .027 g/cm -Aciditatea nu mai mare de 21 g T -Temperatura nu mai mare de 8 C Laptele este un produs natural foarte pretios.obiecte de arta veze.prin suprapunere sau introducerea in materie prima a unui colorant .articole tehnice si de laborator Articole de uz casnic se clasifica : -articole de masa -articole pentru ceai -articole pentru gustari -articole pentru vin.cupe) 5Sticla optica alcatuita din oxizi de plumb si de potasiu(mulaje de briliante) 6.

de aceea el contine nu mai mult de 0.5%.apoi se citeste valoarea densitatii si a temperaturii (densitatea trebuie sг fie injur de 1. laptele de capra este inlocuit cu cel de vaca. .cota de apг adгugatг (%). Falsificarea calitativa se efectueaza prin urmatoarele procedee: diluarea cu apa. Uneori.laptele nu-i diluat. stabilizatori si altele. Daca nu s-a facut exact la 20°C valoarea densitaii se corecteaza cu 0.modificate artificial. industria mai produce frisca. atunci pe unghie mai ramine sediment. adaugarea unor componenti straini.027 g/cm3 sau 27°A la 20°C). Laptele natural deseori contine 4-6%grasimi si inlocuirea lui cu lapte normalizat cu 2. Proba de lapte in cantitate de 250 ml se amesteca bine. . se lasa 2-3 minute pentru linistire. . Deseori. dupa continutul de glucide bifidogenice. iar daca in lapte mai sunt adaugate faina. Cantitatea de apa adгugata in lapte se calculeaza dupг urmatoarea formula: unde: X=D1-D2/D1*100% X . lapte si frisca condensate. Lactodensimetrul uscat si curat se introduce in lapte. D2 . lapte praf) cu altul falsificat. 1%. incalcarea recepturii la producerea inghetatei. creta.5% si 6%. Are culoare albгstruie.falsificarea informationala.5% grasimi. apoi se toarna intr-un cilindru uscat. care. Laptele fiert se produce din amestecul de lapte si frisca. Depistarea acestor falsificari se face prin urmгtoarele procedee: a) se amesteca laptele cu alcool etilic in proportie de 1:2. Laptele degresat se prepara prin separarea grasimilor in separatoare. laptele-i diluat. inghetata si altele. amestecurilor pentru copii si altele. care.inlocuirea unui tip de lapte cu altul. micsorarea continutului de grasimi. De aceea. Identificarea laptelui se face in scopul de a depista falsificarile sortimentale care pot fi urmatoarele: . b) laptele amestecat cu apa formeaza la hotarul cu vesela un inel albastrui. coloranti. Aceste falsificari pot fi depistate prin metode organoleptice sau fizico-chimice.inlocuirea unui produs lactat veritabil (inghetata.2%. deseori. Falsificarea laptelui Laptele se falsifica prin urmatoarele metode: . daca fulgii apar mai tirziu.densitatea laptelui analizat (°A).5% grasimi ii permite falsificatorului sa capete un profit auxiliar. are loc si inlocuirea laptelui integral (natural) cu laptele normalizat. este apropiat de cel de capra.inlocuirea laptelui integral cu lapte normalizat sau chiar degresat. Daca peste 5-7 secunde apar fulgi . inghetata cu frisca e inlocuita cu inghetata de lapte sau chiar cu inghetata fabricata din aromatizatori. In afara de aceste produse.falsificarea cantitativa. Lapte normalizat se numeste laptele in care continutul de grasimi se regleaza la marimile: 3. . neutralizarea laptelui inacrit. Cu cit mai tirziu apar fulgii. se apropie de cel matern si deci se realizeaza la un pret mai mare. Amestecul se agita intens. . lapte praf. Diluarea laptelui cu apa e cea mai frecventa falsificare. cu atit mai multa apa e adaugata.30. picatura de lapte picurata pe unghie nu e bombata si se scurge.falsificarea calitativa. prelucrat la temperaturi inalte (90°C. inlocuirea unui tip de lapte cu altul se produce mai ales la comercializarea laptelui de capra. 3 ore) si normalizat pina la cotinutul de grгsimi 4. 2.5% grasimi. apoi se toarna in farfurioara. dupa proprietatile organoleptice. Este laptele natural.Clasificarea si falsificarea laptelui Identificarea tipurilor de lapte Industria de prelucrare a laptelui produce si livreaza unitatilor comerciale urmatoarele tipuri de lapte: Lapte integral.unde cantitatea si raportul principalelor componente nau fost. crud sau pasteurizat. c) depistarea diluarii cu ajutorul lactodensimetrului. Laptele vitaminizat cu vitamina „C" Laptele proteic se prepara prin adaugarea laptelui praf degresat si normalizarea lui pina la 1% sau 2. E necesar sa mentionam faptul ca laptele este unul dintre cele mai falsificabile produse alimentare.0002 g/cm3 in! minus pentru fiecare grad de temperatura mai mic de 20°C si se adauga la temperaturi ce depasesc 20°C.

substante de umplutura etc. Depistarea se face prin citeva procedee: laptele se filtreaza. De obicei. actele vamale. 31. ipsos. оn loc de lapte integral se comercializeaza lapte degresat. iar la sediment se adauga acid citric sau acetic. Depistarea acestei falsificari se face prin analiza organoleptica. Informatia se denatureaza prin informarea incorecta a actelor de transport. la falsificarea informationala se prezinta informatii incorecte despre: . soda. Caracteristica metodelor de decorare a marfurilor ceramice.D2 . sapun. iar gustul laptelui e slab pronuntat. laptele de la fundul capacitatii de pastrare e mai dens decit la suprafata. Falsificarea cantitativa Prin aceastг metoda consumatorul este inselat prin devierea volumului laptelui cu marimi ce depasesc normele admisibile. Continutul de grasimi poate fi determinat prin extragerea grasimilor din lapte cu ajutorul eterului de petrol. Decorarea marfurilor ceramic: 1. 6Fotoceramica7Panglica. Folosirea ambalajului netransparent nu permite aprecierea culorii. 1De calcomanie(se lipeste tatuaj)2De tipar. creta. Se verifica daca informatia din codul liniar e identica cu caracteristicile produsului. Aditivii chimici se depisteaza cu hirtie de lacumus.cantitatea marfurilor. a producatorului. . coloranti. Deseori. emulgatori. se pot falsifica certificatele de calitate. se ingalbeneste. picture3Pictura4Cliseu(se invirteste si se imprima desenul)5Pictarea reliefului 2. Laptele veritabil. dar aceasta determinare se executa intr-o nisa cu ventilare. prin marcarea incorecta sau printr-o publicitate falsa. data producerii etc.aditivii folositi. in cazul cind in lapte e adaugat amidon sau faina. lenta8Tipar9Sablon(din hirtie)10Descedenta11Acoperire totala12Acoperire cu curatire(buline) 3. a consistentei produsului. Laptele de la fundul capacitatii la fierbere se transforma in cleister.densitatea laptelui dupa standard (°A). Adaugarea unor componenti straini In lapte deseori sunt adaugati: amidon. laptele condensat prin folosirea grasimilor vegetale cu stabilizatori. . Picatura de lapte lasa pe unghie o urma umeda.denumirea intreprinderii. Depistarea acestei falsificari e simpla si se face prin masurarea volumului laptelui cu capacitati de masura (cilindru de masura) verificate. apar bule de gaze (C02). 13Acoperire cu curatire14Semiacoperire . Aceste falsificгri se pot depista studiind metodele de pregatire a actelor tiparite. Uneori. La adгugarea citorva picaturi de solutie de iod in laptele falsificat. el se coloreaza in albastru. codul liniar. prezenta corectarilor in documente. Gustul acestui lapte are o nuana de amidon sau faina. mai ales prin comercializarea laptelui „la litru" (turnat). iar cea rosie se albastreste. . sunt falsificate frisca. abia vizibila. Micsorarea continutului de grasimi Uneori. in acest caz. Falsificarea informationala Prin aceastг metoda consumatorul este inselat cu ajutorul unei informatii incorecte sau denaturate despre marfa. var. inghetata. Daca laptele a fost falsificat. in laptele veritabil hirtia albastra se inroseste. Laptele are o culoare alba cu o nuanta albastruie si o consistenta apoasa.denumirea produsului. acid boric sau salicic.

Defectul este reprezentat sub forma petelor pe suprafata.Acest defect inrautateste brusc aspectul exterior. 2.in cazul uscarii rapide sau neomogene apar crapaturi 4.in cuptoare. amestecarea minuntioasa.Cauza aparitiei este incalcarea regimului de fabricare. incluziuni 2. Folosirea roatei olarului Defecte posibile: neregularitati. Fasonarea are loc prin 3 metode: 1.Decorarea marfurilor ceramice 1.Pregatirea materiei prime consta in purificarea materiei prime. neomogenitati. La 1100-1200gradeC.Defectul este reprezentat sub forma de pete albe de diferita intensitate de vopsire.Neregularitatile suprafetei. Este inrautatit aspectul exterior. 3. 4. 5.Arderea. La 1100-1200gradeC. 2. Cauza aparitiei este asezarea neomogena in timpul racirii rapide si in timpul scoaterii din forme inainte de termen. Caracteristica procesului tehnologic de obtinere si decorare a marfurilor ceramice Procesul tehnologic prevede etapele: 1. 2.stantarea in forme de metal. Prin turnarea in forme de gips.Cauza aparitiei este stabilitatea joasa a colorantului la t inalte.Diferite deformatii. La aceasta etapa pot aparea defecte: bule de gaze. 6. amestecarea minuntioasa. Acest defect inrautateste aspectul exterior al produsului.Caracteristica procesului tehnologic de obtinere si defectele marfurilor ceramice Procesul tehnologic prevede etapele: 1. .Arderea.Rugozitatea suprafetei. lenta8Tipar9Sablon(din hirtie)10Descedenta11Acoperire totala12Acoperire cu curatire(buline) 3.Glazurarea Defectele marfurilor ceramice: 1.Bule de aer.Colorarea neomogena. incluziuni 2. Bulele de aer micsoreaza duritatea si inrautatesc aspectul exterior al produsului. picture3Pictura4Cliseu(se invirteste si se imprima desenul)5Pictarea reliefului 2. Pe suprafata se observa diferite puncte concave. dozarea conform retelei. urme de forme uzate. amestecarea cu apa. in 2 stadii: 1.Defecte mecanice.Cauza aparitiei este incalcarea regimului de fabricare sau de racire. bucati de gips. 2. 2. Crapaturile sunt slab vizibile sau bine pronuntate de diferita adincime si dimensiuni. 1De calcomanie(se lipeste tatuaj)2De tipar.Uscarea are loc prin uscarea la aer cald Defecte.Pregatirea materiei prime consta in purificarea materiei prime. macinarea. 3.in cazul uscarii rapide sau neomogene apar crapaturi 4. 3.la 1350-1400 grade C Defecte: deformari.Uscarea are loc prin uscarea la aer cald Defecte.Cauza este macinarea neomogena sau temperature de fabricare joasa.Suprafata mata.stantarea in forme de metal. fluiditatea materialului sau presiunea si temperatura sporita la fabricare. 3. crapaturi. Crapaturi. Folosirea roatei olarului Defecte posibile: neregularitati. 6Fotoceramica7Panglica. 5. amestecarea cu apa. urme de forme uzate. macinarea.32. 33. 3. Defectul este observant sub forma schimbarii formei articolului. distrugeri. Articolul este trecut la rebut 7. neomogenitati.la 1350-1400 grade C Defecte: deformari. in 2 stadii: 1. 13Acoperire cu curatire14Semiacoperire 6. dozarea conform retelei. 8. Fasonarea are loc prin 3 metode: 1. La aceasta etapa pot aparea defecte: bule de gaze. Cauza este umiditatea sporita.Defectul este reprezentat sub forma de crapaturi. Prin turnarea in forme de gips. Cauza aparitiei este comportarea neatenta cu articolul. Defectul este reprezentat sub forma de umflaturi de diferite forme. crapaturi. Cauza aparitiei este calitatea joasa a formei. bucati de gips.in cuptoare.

35. 5.Pregatirea expertizei reprezinta principal problem ape care expertul trebuie sa o solutioneze la aceasta etapa. dictionare de specialitate. Un certificate obtinut pt sistemul de management a calitatii intreprinderii nu inseamna in mod automat ca toate produsele ce le furnizeaza indeplinesc conditiile certificarii. d. in functie de specificul lor. cunoasterea sarcinilor ce revin si intelegerea corecta a sensului intrebarilor la care trebuie sa raspunda.Decorarea marfurilor ceramice 1De calcomanie(se lipeste tatuaj)2De tipar. verificarea registrului de analiza si a registrului de fabricatie.standarde. certificate sanitar(veterinar-fitosanitar)) 3.Glazurarea 34. verificarea documentelor de constatare privind cantitatea si calitatea materiilor prime intrate in fabricatie. c.Documentarea bibliografica. 2.Ea consta in aprofundarea obiectivelor expertizei.Examinarea balantei de material . data si frecventa efectuarii controlului de calitate. retele. in cazul unei intreprinderi producatoare a. documentele se impart in urmatoarele grupe: a. b. avizul de expeditie. locul si imprejurarile viciului.Cunoasterea istoricului litigiului si stabilirea cronologiei faptelor.Studierea actelor normative care reglementeaza si prescriu calitatea marfii a.primire(liste de specificatii.inseamna informarea expertului asupra desfasurarii in timp a principalelor date si fapte legate de momentul.Documentatia pe teren.Aceasta problema se rezolva printr-o documentare rapida dar cuprinzatoare. Incepind cu cercetarea pietei. c. Principalele cai de documentare in activitatea de expertiza sunt: 1.Certificarea Managementului calitatii intreprinderilor reprezinta atestarea de org. 2. pina la supravegherea produselor in utilizare indeplinesc conditiile certificarii. Prin documentarea pe teren se intelege culegerea de marfuri si declaratii a persoanelor care au fost martori sau au participat efectiv la producerea sau circulatia marfurilor care fac obiectul litigiului. Istoricul litigiului il ajuta pe expert sa elaboreze un model de desfasurare a investigatiilor luind in consideratie toate elementele de baza ale litigiului.este necesara expertului pt ca aceasta sa aiba imaginea in ansamblu al stadiului problemei in literature stiintifica. b. picture3Pictura4Cliseu(se invirteste si se imprima desenul)5Pictarea reliefului 6Fotoceramica7Panglica. lucrari care sunt recunoscute din punct de vedere stiintific. aceste documente bibliografice pot fi: enciclopedii. bulletin de analiza. fisa de receptive. de certificare a conformitatii acesteia cu un standard de referinta din familia ISO:9000 sau cu echivalentul acestuia.convorbiri cu cei care au fost martori sau subiecti ai fabricarii obiectului litigiului.investigatiile pe teren reprezinta una din cele mai importante surse de documentare constituind izvorul de obtinere a unor date si informatii cu privire la litigiu. anexele la contract. documente de transport(scrisoare de trasura. documente ce reglementeaza relatiile contractual dintre furnizori si beneficiari(contractul. foaie de parcurs) d.Studierea documentelor operative.Pe baza studierii istoricului expertul poatereconstitui etapele producerii sau a circulatiei marfurilor impricinate si sa stabileasca planul raportului de expertiza. graficile de livrare.documente de livrare.instructiuni tehnologice. lenta8Tipar9Sablon(din hirtie)10Descedenta11Acoperire totala12Acoperire cu curatire(buline) 13Acoperire cu curatire14Semiacoperire 6. Un asemenea standard demonstreaza ca desfasurarea proceselor de intrepr. continutul.5. notele de comanda si corespondenta legate de desfasurarea contractelor) b. 4.documente ce atesta calitatea lotului de marfa(certificatul de calitate. Continutul investigatiei pe teren se poate referi la unul din urmatoarele cazuri: 1. uneori si procesulverbal de vama) c.

containere. 3.solniţe. modelul certificării şi termenul de valabilitate se determină de regulile şi cerinţele acestei sisteme sau convenţii.din porţelan .mărfuri ceramice decorative . Modul corect de ambalare asigură integritatea produselor ceramice. Marca de conformitate-marca protejata aplicata pe baza regulilor unui sistem de certificare. solcicitantului i se emite certificatul de conformitate pt sistemul calităţii.căni. modul emiterii.numărul decorului şi al modelului sonform STAS sau NT.ce indica existent increderii adecvate ca produsul sau serviciul este in conformitate cu un anumit document normativ. .sortimentul produselor ceramice se clasifică în: .După destinaţie şi modul de comercializare.cutii de mucava sau material plastic.Emiterea certificatelor de conformitate si a marcilor de conformitate Certificatul de conformitate pt produse se emite de organismul de certificare. . prezenţa elementelor marcării.din faianţă: vaze. După destinaţie.din porţelan:articole unitare.în lăzi. iar în lipsa lui – de organul naţional de certificare după efectuarea procedurilor corespunzătoare şi în modul stabilit de PG 01-06-96.farfurii etc. termenul pt care este atestat sistemul de producţie sau este certificat sistemul calităţii . Dacă în sistemul certificării produselor omogene (concrete) este folosită metoda certficării sistemului calităţii. Pt produsele de tip serie solicitantului i se eliberează licenţa cu dreptul utilizării mărcii de conformitate.acestea se clasifică în: 1.din faianţă: articole separate:căni.36. 37.Articole ceramice de menaj: .ceramică comună termorezistentă Studiind sortimentul articolelor ceramice se identifică grupele sortimentale. se practica 2 tipuri certificare: obligatorie si binevola(voluntara). Termenul de valabilitate a certificatului de conformitate se determină luând în seamă termenul de valabilitate a documentelor normative pt produs.ceramică neagră .în folii de polietilenă contractabilă.mărfuri ceramice pentru menaj . Articole ceramice populară: . In tarile UE(dezvoltate) si a Asociatiei Europene a Liberului Schimb.denumirea comercială a produsului şi a materialului ceramic.conţinutul pachetului sau cutiei.marcată cu vopsele rezistene la apă. Certificatul de conformitate contine o parte informative privind caracteristicile impuse. informatia referitoare la organismul ce a efectuat verificarea si uneori inf despre marca de conformitate.calitatea indicată prin numere.ceşti.ceramică roşie: smălţuită şi nesmălţuită .mărfuri ceramice pentru construcţii .şi anume:în pachete de hîrtie rezistentă.semne avertizoare privind fragilitatea.Expertiza ceramicei Articolele de menaj din ceramică se marcheaza pe suprafaţa secundară cu următoarele elemente: marca de fabrică prin cuvinte sau simbolic.fiecare unitate de ambalaj avînd fixată o etichetă de identificare şi de avertizare pentru fragilitate.Articole ceramice decorative: . dar nu paote depăşi 3 ani.bomboniere etc.mărfuri ceramice pentru uz industrial Grupa principală o formează mărfurile ceramice de menaj şi decorative. Certificatul intră în vigoare după înregistrarea în Registrul Sistemului întocmit în corespundere cu cerinţele PG „Modul înregistrării obiectelor de certificare şi întocmirea Registrului Sistemului”.integritaea ambalajului şi prezenţa semnelor avertizoare privind fragilitatea. Certificatul de conformitate-document emis pe baza regulilor unui sistem de certificare ce indica existenta increderii adecvate ca un produs corespunzator identificat este in conformitate cu un anumit standard sau cu un alt document normative. 2. Dacă certificarea se efectuează în cadrul unui sistem internaţional sau al unei convenţii.Articolele de menaj se ambalează diferit în funcţie de caracteristicile produsului.

Camera de comert si industrie. protecţia mediului ambiant. serviciile de care depinde viata. pentru a a sigura aptitudinea de utilizare a acestuia • de interfaţă – condiţiile referitoare la compatibilitatea produselor sau a sistemelor în punctele lor de legătură • de marcare – o listă de caracteristici ale căror valori sunt indicate pentru descrierea caracteristicilor nutriţionale 1. Certificarea voluntara se refera la produsele. documente legislative 2. telecomunicaţii 2.sanatatea omului. serviciile pt care nu exista reglementari obligatorii.Principiile generale SM 45-0:2000 6. Tipuri de standarde aplicate în activităţile de producere. care stau la baza activitatii de standartizare. Pentru aceasta au fost elaborate o serie de documente: 1. 2. FN) • de firmă – societăţile comerciale. Reglementul cu privire la ordinea de eliberare a licentelor pt expertizarea marfurilor. DIN.Acte normative si documente legislative. după nivelul de standardizare • internaţionale – de către o organizaţie internaţioanlă • interstatale – tip GOST • naţionale – organism naţional de standardizare (SM. după subiect: pt construcţii.Hotarirea cu privire la aprobarea Reglementarii tehnice “Fructe si legume proaspete destinate consumului uman ca atare” 3. Pentru asigurarea unui nivel înalt al calităţii mărfurilor. securitatea muncii. 38. comerş.Vinuri de struguri si vinuri materie prima de struguri tratate SM 117:1995 Acte legislative: 1. ecologia. agricultură. utilizarea metodelor statistice.) • de proces – condiţiile ce trebuie să le îndeplinească un proces • de produs – condişii pentru mărfuri • de servicii – condiţii ce trebuie să le îndeplinească un serviciu.Certificarea obligatorie se refera la produsele.Principiile si metodologia standartizarii SM 1-0 5. regii autonome sau de către persoane juridice Acte normative: 1. SR.Acest tip de certificare este utilizat de intreprinderi pt protejarea pietelor de desfacere sau pt cucerirea pietelor noi. Ele se deosebesc după câteva criterii: 1. extinderea pieţelor de desfacere şi eliminarea falsificărilor a fost creat cadrul legislativ corespunzător domeniului calităţii mărfurilor. Faina de griu pentru panificatie SM 202:2000 7. . după conţinut: • de bază – conţine prevederi generale pt rpoducerea produselor • de terminologie – sunt specificaţi termenii • de încercare – metode de specificare a mărfurilor (eşantionare. documente ce prescriu calitatea mărfurilor 4.Sistemul national de certificare al Republicii Moldova:SM 45-2:1998 2. hotărâri ale Guvernului RM 3.Structura si continutul standardelor SM-1-5 3.Modul de elaborare a standardelor profesionale SM: 1-6:1998 4. documente ce demostrează şi confirmă calitatea mărfurilor Cele mai importante acte legislative sunt publicate în Monitorul Oficial. etc.Legea RM cu privire la standardizare 4.Hotarirea guvernului RM cu privire la intensificarea activitatii de protejare a consumatorilor.

evaluare si apreciere fundamental efectuata de catre unul sau mai multi experti a unor problem contraversate privind calitatea loturilor de produse. a depozitarii sau a introducerii in consum sau pt elucidarea unor aspect privitor la ambalajele. 4.documente ce atesta calitatea lotului de marfa(certificatul de calitate.cererea de actionare in litigiu(plingerea)si actele ce sustin cerintele reclamantului. locul si imprejurarile care au generat abateri de la calitatea prescrisa si de la calitatea contractual in timpul fabricarii sau circulatiilor tehnice.primire(liste de specificatii. . in functie de specificul lor. Expertiza merceologica reprezinta activitatea de cercetare. Ea are ca obiect stabilirea exacta a calitatii reale a loturilor de produse in relatie cu conditiile cauzale. Expertiza merceologica poate fi efectuata pt stabilirea calitatii.Documentatia pe teren. anexele la contract. Principalele etape in efectuarea expertizei merceologice sunt: 1. documente de transport(scrisoare de trasura.actele depuse ulterior la cererea instantei sau a uneia din parti. retele. aceste documente bibliografice pot fi: enciclopedii. fisa de receptive. graficile de livrare. starii si calitatii produselor la livrare in timpul transportarii.intimpinarea prezentata de partea reclamata si actele care o sustin.Pregatirea expertizei-principala problemape care expertul trebuie sa o solutioneze la aceasta etapa consta in aprofundarea obiectivelor expertizei. certificate sanitar(veterinar-fitosanitar)) 3.Investigatia petrecerii expertizei marfurilor. 2)solicita intrebari adaugatoare. notele de comanda si corespondenta legate de desfasurarea contractelor) b. b.este necesara expertului pt ca aceasta sa aiba imaginea in ansamblu al stadiului problemei in literature stiintifica. Aceasta problema se rezolva printr-o documentare rapida dar cuprinzatoare.Studierea actelor normative care reglementeaza si prescriu calitatea marfii a. 2. documente ce reglementeaza relatiile contractual dintre furnizori si beneficiari(contractul. Principalele acte aflate la dosarul litigiului: 1. avizul de expeditie. Expertiza merceologica este utilizata pentru cercetarea si clarificarea unor probleme contraversate sau litigioase pe care le ridica practica comertul cu marfuri alimentare.40. c. Continutul investigatiei pe teren se poate referi la unul din urmatoarele cazuri: 1. verificarea documentelor de constatare privind cantitatea si calitatea materiilor prime intrate in fabricatie.procesele verbale ale sedintelor instantei.Pe baza studierii istoricului expertul poatereconstitui etapele producerii sau a circulatiei marfurilor impricinate si sa stabileasca planul raportului de expertiza. in cazul unei intreprinderi producatoare a. lucrari care sunt recunoscute din punct de vedere stiintific.instructiuni tehnologice.standarde. documentele se impart in urmatoarele grupe: a. Principalele cai de documentare in activitatea de expertiza sunt: 1. bulletin de analiza. 3)poate fc obiectii referitor la termenul efectuarii expertizei.Studierea documentelor operative. cunoasterea sarcinilor ce revin si intelegerea corecta a sensului intrebarilor la care tb sa raspunda. 5. Istoricul litigiului il ajuta pe expert sa elaboreze un model de desfasurare a investigatiilor luind in consideratie toate elementele de baza ale litigiului. 2.investigatiile pe teren reprezinta una din cele mai importante surse de documentare constituind izvorul de obtinere a unor date si informatii cu privire la litigiu.inseamna informarea expertului asupra desfasurarii in timp a principalelor date si fapte legate de momentul. 4. expertul are datoria de a se prezenta in fata organului care la numit pt a i se comunica obiectivele expertizei sau intrebarile la care tb sa raspunda cu acest prilej 1)ia cunostinta de actele care se afla la dosarul cauzei. calitatea produselor sau structura lor sortimentala. uneori si procesulverbal de vama) c. foaie de parcurs) d. structura sortimentala sau starea lor calitativa.documente de livrare. 3.Acceptarea expertizei-presupune un timp foarte scurt in care expertul legal instiintat. dictionare de specialitate. locul si imprejurarile viciului.Cunoasterea istoricului litigiului si stabilirea cronologiei faptelor. 2. Prin documentarea pe teren se intelege culegerea de marfuri si declaratii a persoanelor care au fost martori sau au participat efectiv la producerea sau circulatia marfurilor care fac obiectul litigiului.Documentarea bibliografica.

cu caracteristici intermediare intre faianta si portelan. 5. si in special dupa natura fondatului principal. Are o porozitate mai inaltă. arderea se fc la 1230-1300 grade C. feldspat). 6. Semiportelanul este o masa ceramica fina.Investigarea obiectului expertizei(investigatiile pe teren) La sfirsitul investigatiilor se alc. semifaianţă. mată sau colorată etc. feldspat). Raportul trebuie prezentat la instanta de judecata la termenul prestabilit.concluziile finale temeinic fundamentate Raportul de expertiza se executa conform anumitor reguli.convorbiri cu cei care au fost martori sau subiecti ai fabricarii obiectului litigiului. In functie de natura si proportiile componentelor. Ceramica comună este o masă ceramică obţinută din argile comune. cuprinzind particule cu diametrul de la citiva microni la citiva milimetri. semiporţelan. Porţelanul este un produs ceramic fin. stersaturi. 7. Semiporţelanul este o masă ceramică fină. Mărfurile ceramice pt articole de menaj şi decorative pot fi obşinute din urm tipuri ceramice: porţelan. c. 2. Borderoul de anexe.constatarile expertizei. glazură opacă. faianţă.cu glazuri .procedura investigatiilor.opiniile imputernicitilor in raport cu cele constatate 6.felul investigatiilor 5.scurt istoric al litigiului.metode stiintifice de cercetare 2. unite intre ele ca urmare a fenomenelor ce au loc in timpul arderii. prezintă o culoare roşie sau neagră. continutul. cu o structura policristalizata.anexele(original sau copiile). d. rezistenta mecanica mai sporita. cu structură vitrifiantă. cu structura vitrifianta. se decorează. cu o struct obţinută din mateia primă argiloasă şia lte ingrediente.locul.obligatiile imputernicitilor de a furniza la un termen prestabilit anumite informatii sau acte. 4. durata investigatiilor 2.participantii 3. Raportul este semnat de expert oar fiecare pagina trebuie parfata de el. ceramica comună. calcar. ce trebuie sa contina: 1.b. semiportelan. portelanul se imparte in 2 grupe: portelanuri moi si portelanuri tari. de culoare alb-cenuşiu sau alb gălbui şi translucid. data si frecventa efectuarii controlului de calitate. si care contine elementele: 1. Faianţa este o masă ceramică fină. cu caracteristici intermediare între faianţă şi porţelen. calacr. Portelanul este un produs ceramic fin.constatarile expertului 3.Examinarea balantei de material 3. 2. iar structura este granulată. Se caracterizeaza prin: ciob alb-cenusiu sau gri. cu un conţinut ridicat de oxizi defier în amestec cu nisip şi calcar. glazurarea. mai compact decit faianta.obiectul expertizei. arse la teperaturi ridiacte. de culoare alb-cenusiu sau alb galbui si translucid pina la grosimea de 2 mm pt articole de menajm 2. Majolica se caracteriz prin aceea că după ardere se acoperă cu glazură opacă pe bază de plumb şi staniu. majolica. 4. arse la temperature ridicate.preambul. El trebuie sad ea raspuns la problemele ridicate de obiectul litigiului. semivitrifiant. Porţelanul după natura fondantului principal se împarte în porţelan moale şi tare.după care se glazurează a doua oară. nu mai tirziu cu 5 zile inainte de judecata. aspectul lui apropiindu-se mai mult de faianta. In raport nu se admit corectari. Raportul de expertiza este documentul principal eleborat de expert. Produsele ceramice sunt articole fasonate din argilă platică în amestec cu alte substanţe ajutătoare (nisip. data. verificarea registrului de analiza si a registrului de fabricatie.continutul investigatiilor 4. un document ce este semnat de toti participantii si unde sunt consemnate rezultatele. majolică. 3.modul de interpretare a datelor obtinute 4. Marfurile ceramice pentru articolele de menaj si decorative pot fi obtinute din urmatoarele tipuri ceramice: portelan. faianta. Raportul se redacteaza pe anumite sectiuni obligatorii: 1. Produsele ceramice sunt articole fasonate din argila plastic in amestec cu alte substante ajutatoare(nisip. ceramica comuna.5mm pt articole decorative si 3mm pt portelanul fosfatic. 41. semifaianta. cu o structură policristalizată. dintre care 1 este depus la instant. aspectul lui aporpiindu-se mai mult de faianţă. Printre principalele reguli mentionate este necesitatea redactarii raportului in mai multe exemplare.Intocmirea raportului de expertiza.Caracteristica varietatilor de ceramica.

teracote etc. locul si imprejurarile viciului.3albastru 42. mata sau colorata. cu o structura obtinuta din materie prina argiloasa si alte ingrediente. faianta este opaca.fara defecte. semiopaca. dupa care se glazureaza a doua oara.Studierea documentelor operative. -transluciditatea-portelanul este translucid pina la grosimea de 3mm. cu un continut ridicat de oxizi de fier in amestec cu nisi psi calcar. -majolica. folosinduse urmatoarele culori:clasa1-rosie. Decorul executat peste glazura are culori vii.este rezistent la zgirieturi. in functie de specificul lor. documentele se impart in urmatoarele grupe: a. documente ce reglementeaza relatiile contractual dintre furnizori si beneficiari(contractul. -culoarea-portelanul are culoare alba.Cunoasterea istoricului litigiului si stabilirea cronologiei faptelor. Faianta este o masa ceramica fina.Pe baza studierii istoricului expertul poatereconstitui etapele producerii sau a circulatiei marfurilor impricinate si sa stabileasca planul raportului de expertiza. se decoreaza.2-verde.etc. -toxicitatea glazurii-se exprima prin constatarea urmelor de plumb cedat de suprafata glazurata a produselor in contact cu Solutia de acid acetic de 4% -rezistenta glazurii la acizi-se exprima conventional prin pierderea in masa la un dm2 a unei epruvete introduce intr-o solutie de acid clorhidric de 10% Articolele de menaj si decorative din portelan si faianta se incadreaza in 3 clase de calitate. este utilizat pt articole de menaj folosite in industria hoteliera si alimentatia publica. Portelanul este impermiabil. 2. Principalele caracteristici de calitate ale articolelor ceramice pt menaj si decorative sunt prevazute de urmatorii indici: -aspectul-tb sa fie neted. Prezinta o culoare rosie sau neagra.are culori pale. iar structura este granulate. Ceramica comuna se prezinta dupa culoare si aspect in ceramica rosie obtinuta prin ardere complete si ceramica neagra obtinuta printr-o ardere incomplete intr-o atmosfera reducatoare. se poate zgiria cu un virf de otel.Calitatea produselor se marcheaza pe suprafata posterioara. Faianta este impermiabila. apoi racite brusc in apa rece. -rezistenta la soc-se exprima prin absenta sau prezenta crapaturilor dupa ce au fost incalzite.faianta are culoare galbena. Ceramica comuna este o masa ceramica obtinuta din argile commune. -absorbtia de apa-este determinata de porozitate. iar arderea se fc la temperature mai scazute cuprinse intre 850-1250 gradeC. Cuprinde 3 tipuri: -ceramica comuna sau popular. -ceramica comuna termorezistenta. Se utilizeaza pt vase de menaj. -stabilitatea suprafetei de sprijin-se presupune ca produsul asezat pe o suprafata plana sa nu reprezinte balonari. Majolica se caracterizeaza prin aceea ca dupa ardere se acopera cu glazura opaca pe baza de plumb si staniu. galbuie.fisuri. -Decorul-decorul executat sub glazura este uniform. Ceramica comuna termorezistenta contine in plus compusi mineralogici ce-I confera rezistenta la foc. -ovalitatea-se exprima prin masurarea diferentei dintre 2 diametre perpendicular ale produsului. graficile de livrare. -glazura opaca.Caracteristica documentelor referitoare la expertiza marfurilor Principalele cai de documentare in activitatea de expertiza sunt: 1. -gradul de alb-minim 55-59%. Se caracterizeaza prin: -culoare alb-galbuie. anexele la contract. -permiabilitate fata de lichide. Se utilizeaza pt articole decorative. notele de comanda si corespondenta legate de desfasurarea contractelor) . Istoricul litigiului il ajuta pe expert sa elaboreze un model de desfasurare a investigatiilor luind in consideratie toate elementele de baza ale litigiului. articole sanitare si tehnico-sanitare. -porozitate mai inalta.crapaturi.deformatii. la portelan.inseamna informarea expertului asupra desfasurarii in timp a principalelor date si fapte legate de momentul.transparente sau apace ce ard la temperature scazute decit biscuitii.

cenusa 1. cenusa 0. calitatea10. uneori si procesulverbal de vama) c. de ovaz. tarite 0. In continut: cu baza de date de specialitate. lucrari care sunt recunoscute din punct de vedere stiintific.instructiuni tehnologice. contradictorii. contabile. tarite 3-4%. foaie de parcurs) d. merceologice. deoarece prin spalare se indeparteaza cu celelalte parti component. Categoriile de calitate ale fainii: 1.75%. 43. ceea ce este caracteristic doar fainii de griu.primire(liste de specificatii.3mm)pine de calitate superioara 3. 5. supravegheate. documente de transport(scrisoare de trasura. finetea 0.asp?id=462&idb= http://www. In functie de expert: oficiale.medicale. gluten<30%. elasticitatea si extensibilitatea. agricole.investigatiile pe teren reprezinta una din cele mai importante surse de documentare constituind izvorul de obtinere a unor date si informatii cu privire la litigiu.ase.1.este necesara expertului pt ca aceasta sa aiba imaginea in ansamblu al stadiului problemei in literature stiintifica. dictionare de specialitate. In functie de nr specialistilor: singular.4mm.Clasificarea si categoriile fainii. Dupa modul de prezentare:orale. care este o metoda standartizata arbitrate in toate tarile comunitatii europene. c. In functie de natura boabelor faina poate fi: de griu. mixte. scrise.ro/cursuri_de_perfectionare~categoria-contabilitate_si_gestiune~numeaprecierea_calitatii_marfurilor_alimentare_si_nealimentare_caiet_de_lucrari_practice. In functie de organul de distribuire:judiciare.contabilizat. cu baza de date comparate cu normative. finetea dimeametru firisoarelor 0. 2.Studierea actelor normative care reglementeaza si prescriu calitatea marfii a.25-1. de secara.25%)pine de calitate joasa 4. bulletin de analiza.documente de livrare. avizul de expeditie. Dupa domeniul de aplicare:tehnice.3-0.b.Calitate integrala (culoare alba-surie. gluten 20%. retele.75%. aceste documente bibliografice pot fi: enciclopedii. pt stabilirea starii infractorilor. cenusa 0.standarde. calitatea2. de porumb.Documentatia pe teren.extrajudiciare.html .75%. tarite 13-14%. firisoare neomogene)piine cu amestec http://www. continutul de gluten 28%. 4. Prin spalarea probei se indeparteaza amidonul din faina sir amine glutenul. Caracteristiciile importante in identificarea fainii de griu sunt proprietatile glutenului umed: culoarea.documente ce atesta calitatea lotului de marfa(certificatul de calitate. finetea 0.75%.1-0.25-1.biblioteca-digitala.Categoria2(culoare alba-galbuie. Prin documentarea pe teren se intelege culegerea de marfuri si declaratii a persoanelor care au fost martori sau au participat efectiv la producerea sau circulatia marfurilor care fac obiectul litigiului. libere cu juramint. tarite 8%. Din punct de vedere al desemnarii expertilor: simple. Semnele distinctive in identificarea fainii de griu sunt: prezenta unui gluten care poate fi usor separat. Dupa scopul urmarit:pt adunarea si evaluarea probelor.Categoria1(culoare alba cu nuanta galbuie. gluten 24%. b.25% si pt faina integral 1. 44. criminalistice etc. Cea mai importanta caracteristica pt stabilirea categoriei de calitate marfa a fainii in cazurile litigioase este determinarea continutului de cenusa.Continutul de cenusa nu tb sa depaseasca pt faina de griu de calitate superioara 0.Faina de secara contine mai multa celuloza. copturi.55%. cenusa 1. In faina de secara glutenul nu poate fi separate. colegiale(nr impar).ro/biblioteca/carte2. fisa de receptive. cozonaci.20.2mm)prajituri.Descrierea categoriilor de expertiza.55%.Categorie superioara(culoare alba-crem.Documentarea bibliografica. certificate sanitar(veterinar-fitosanitar)) 3.

grupele functionale prezente în molecula. Actualmente. tehnologiei. Cercetarile sistematice din ultimele decenii în domeniul senzoricii au condus la acumularea unui bogat material privind modul de aplicare a analizei senzoriale la controlul si aprecierea calitatii marfurilor alimentare. Simturile participante la analiza senzoriala conduc la înregistrarea cantitativa si la interpretarea cerebrala a impresiilor. Acest proces în special fiziologic poate fi redat destul de obiectiv si reproductibil în stadiul actual al metodelor de examinare senzoriala. Complexitatea compozitiei produselor alimentare si diversitatea caracteristicilor calitative care trebuie urmarite în vederea definirii calitatii determina folosirea unor metode adecvate de analiza. biochimiei. deoarece nu evidentiaza valoarea senzoriala a alimentelor. daca un obiect absoarbe toate radiatiile cu exceptia celor cuprinse între 560 si 590 nm. gust. însa nu s-a stabilit cu precizie legatura dintre structura chimica si proprietatile mirositoare ale produselor. merceologiei si din alte domenii ale stiintei si tehnicii. Analiza senzoriala îsi gaseste în indus-trie si comert o larga aplicare. însa progrese s-au înregistrat abia în ultimele trei decenii. Simtul vazului Senzatiile vizuale apar sub actiunea radiatiilor electromagnetice cuprinse între 390 si 760 nm. substantele volatile trebuie sa se dizolve într-un mucus apos existent în cavitatea nazala si apoi sa difuzeze prin el la terminatiile nervoase. a acelor metode care sunt în concordanta cu progresul tehnic si cerintele de calitate.Analiza senzoriala a produselor alimentare este practic la fel de veche ca însasi omenirea. senzatii ce încep în organele de simt si se termina în scoarta emisferelor cerebrale. Partile receptoare initiale ale organelor de simt percep un anumit fel de energie pe care o transforma într-o anumita excitatie nervoasa. acest lucru nu este întâmplator deoarece proprietatile senzoriale ale marfurilor alimentare sunt permanent în atentia largii opinii publice consumatoare. Cercetarile experimentale efectuate arata ca obiectele reflecta selectiv radiatiile primite. fiind rezultatul actiunii unui numar destul de mare de substante volatile. urmata de o apreciere a impresiilor senzoriale înregistrate si de prelucrarea statistica a datelor obtinute. În tabelul alaturat sunt reprezentate culorile care corespund diferitor lungimi de unda. provocata de solicitare concomitenta. Rolul organelor de simt în aprecierea caracteristicilor senzoriale ale produselor alimentare Analiza senzoriala are la baza capacitatea organelor de simt de a analiza senzatiile percepute. În figura 1 este prezentata schema mecanismului primar al stimularii olfactive dupa Laffort. cu conditia ca senzatia înregistrata de simtul degustatorului sa nu fie umbrita si modificata de alta apreciere psihica. miros. obiectul are în acest caz culoarea radiatiilor reflectate (de exemplu. Acest interes deosebit pentru analiza senzoriala a alimentelor are ca sursa progresele din domeniile fizicii. Senzatiile odorifice iau nastere sub actiunea chimica a vaporilor unor substante volatile. calorice etc. culoarea lui va fi cenusie sau alba (în functie de gradul în care este reflectata lumina primita). Simtul mirosului În analiza senzoriala a produselor alimentare. ele au însa alte efecte: chimice. Culoarea în care apare un obiect depinde de natura si proportia undelor reflectate. absorbind unele si reflectând altele. unde se transforma în senzatie. care reactioneaza sensibil si prompt la toate transformarile de baza survenite în unele produse si în mod deosebit la acelea legate de caracteristicile senzoriale. iar daca reflecta toate radiatiile primite în aceeasi proportie. El este mai complex decât simtul vizual. S-a constatat ca excitantii olfactivi apartin diferitelor functii chimice. . culoarea lui va fi neagra. aceasta excitatie este transmisa de partile conducatoare prin anumite cai în partile centrale ale emisferelor cerebrale. Pentru perceperea integrala a senzatiei. Dincolo de aceste limite undele electromagnetice nu sunt vizibile. simtul mirosului intervine în al doilea rând. histologiei. prin intensificarea cercetarilor stiintifice în scopul obiectivizarii ei. numite omosfere. daca obiectul absoarbe întreaga lumina primita. întregul sistem care participa la analiza senzatiilor este denumit analizor. determina mirosul specific. culoarea va fi galbena). Aceasta constituie o certitudine daca avem în vedere faptul ca analizele fizicochimice si microbiologice nu sunt suficiente. pipait) în urma unui control al capacitatii reale de apreciere a analistului si al preciziei rationamentului acestuia. cu efect practic la analiza si evaluarea calitatii produselor alimentare. microbiologiei. Prin analiza senzoriala a produselor alimentare se întelege examinarea facuta cu ajutorul organelor de simt (vaz. precum si la compararea lor cu alte impresii analoage. chimiei. interesul pentru problemele senzoricii continua sa se mentina la un nivel ridicat.

mâncaruri etc. încât în procesul perceptiei excitarea uneia determina indirect si excitarea celeilalte. aminoacizi etc. în care se modifica într-una din cele patru directii. mai mult orientativa. specifici pentru rece si cald. clasificarea mirosurilor este extrem de dificila. cum sunt de exemplu zaharurile simple. Senzatiile gustative si senzatiile olfactive se influenteaza reciproc. determinarea texturii si temperaturii produselor alimentare cu ajutorul simtului cutanat este aproximativa. li se adauga senzatiile tactile. de identificare si separare pe clase de calitate. bromura de sodiu si iodura de sodiu au un gust acru sau amarui). acesta a ajuns la concluzia ca exista sase mirosuri de baza: balsamic. deosebirea dintre aceste gusturi dispare. Urmarind graficul. •?senzatii alergice (de durere). Sensibilitatea olfactiva la om se prezinta la un nivel superior de organizare. Pielea. gradul de tare etc. gustul sarat apare în prezenta clorurii de sodiu (celelalte saruri – sulfatul de sodiu. rasinos. Simtul gustului Simtul senzatiilor gustative are la baza proprietatile chimice ale alimentelor. fragezimea (prin masticare). termice si dureroase pe care le provoaca diferite substante ce actioneaza asupra mucoasei bucale si nazale. 5). sensibilitatea pentru gustul sarat creste usor în intervalul vârf – margini. observam ca pe masura ce ne îndepartam de vârf sensibilitatea pentru gustul dulce scade. dupa care scade usor. Evident. gustul dulce al alimentelor se datoreaza unor substante ce au o structura chimica variata. Pluritatea gustului la alimente este o consecinta directa a specificitatii compozitiei chimice. organul de simt al acestor senzatii. •?substante insipide. Pentru . unii polialcooli. Una din clasificarile cele mai raspândite apartine lui Henning (1924). o supa calda are alt gust decât aceeasi supa rece. sarat. Simtul cutanat (tactil) Senzatiile cutanate sunt senzatiile care apar în urma contactului pielii cu un obiect oarecare. iar pentru alimentele prelucrate industrial sau în gospodarie. în acelasi timp. cuprinde receptori de diferite forme si dimensiuni. de rece). se disting doua grupe mari: •?substante sipide. rezultate precise se obtin cu ajutorul metodelor fizice de laborator. gustul acru îl au alimentele în care sunt mai multi ioni liberi de hidrogen (H+) decât de hidroxil (OH-) ca urmare a prezentei în compozitia chimica a acizilor organici si a sarurilor acide. punând în libertate ionii care actioneaza asupra celulelor alungite ale terminatiilor gustative. este necesar ca substantele sa aiba o anumita structura chimica si însusire de a se dizolva în apa. Pe de alta parte. Pentru ca receptorii gustativi sa fie stimulati. 2). supe. Henning a reprezentat sfera senzatiilor gustative printr-un tetraedru (fig. Din punct de vedere chimic. eliminând din gustul ceaiului si cafelei contributia mirosului. spre exemplu. ea îndeplineste o functie de cunoastere specifica si în acelasi timp de apreciere si chiar evaluare a calitatii produselor alimentare. Mecanismul de producere a senzatiilor gustative consta în aceea ca substanta solubila patrunde în papile. se poate aprecia starea termica a unui produs alimentar. Figura 4 reda sensibilitatea pe limba a celor patru gusturi de baza. scazând usor catre vârf si baza. amar.Cu toata importanta pe care o prezinta. specializati pentru fiecare din aceste categorii de senzatii. Si senzatiile termice au un rol important în gustul alimentelor (diferite preparate. Desi s-au facut numeroase încercari si studii de a gasi criterii obiective. Acestea sunt de trei feluri: •?senzatii tactile (de atingere sau presiune). sensibilitatea pentru gustul amar creste foarte mult catre margini si apoi foarte rapid de la margini catre baza. substantele care provoaca gustul amar au în molecula lor gruparile -NO3. si în fond deosebirea este numai de temperatura. •?senzatii termice (de cald. de ars si putred (fig. astfel acest proces are un caracter pur chimic. S-a stabilit ca exista patru gusturi fundamentale: dulce. -S-S. unanim acceptabile. Datorita existentei în piele a receptorilor termici. sensibilitatea pentru gus-tul acru prezinta valoare maxima la margini. elasticitatea. nu s-a ajuns pâna în prezent la o clasificare completa si obiectiva. eteric. Cercetarile efectuate arata ca nu toate substantele poseda gust. Cu ajutorul simtului tactil pot fi evidentiate o serie de caracteristici importante ale produselor alimentare: prospetimea.). la mirosul specific cloroformului participa si gustul dulce pe care îl provoaca. acru. senzatiile de gust intermediare constau din margini sau suprafete. picant. Astfel. o consecinta a compozitiei ingredientelor cuprinse în reteta de fabricatie.

dupa caz. în luarea deciziei finale (de acceptare sau refuz). Se mentioneaza folosirea lui la aprecierea intensitatii pocniturii la destuparea sticlelor de vinuri spumoase. în cazul produselor alimentare calitatea este determinata prin trei criterii de baza distincte: inocuitate. sucuri. În literatura de specialitate auzul este mai putin evident în ceea ce priveste participarea lui la analiza senzoriala a produselor alimentare. . sau. valoare nutritiva si calitati senzoriale. În concluzie.). compoturi. Simtul auzului Senzatiile auditive apar sub actiunea vibratiilor aerului provocate de corpurile care vibreaza.determinarea gradului de tare si a elasticitatii produselor alimentare se folosesc compresiomentul Baker si penetrometrul universal. iar pentru consistenta – consistometrul. Uneori mai intervin elemente precum ambalarea si etichetarea. în special dupa obtinerea si ambalarea lor (vinuri. juriului sau comisiei de receptie în urmarirea unor caracteristici de calitate mai cuprinzatoare. Auzul poate participa si la identificarea unor forme de fermentare si refermentare care se petrec în anumite conditii în produsele alimentare. conserve de legume etc. Avantajele acestui simt în analiza calitatii produselor alimentare rezida în rapiditatea pe care o ofera analistului. care sunt importante pentru protectia si prezentarea produsului. daca pentru majoritatea celorlaltor produse industriale calitatea se caracterizeaza printr-o însusire sau un grup de însusiri fizice si chimice bine definite.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful