Globalizarea în România

1.1. Condiţiile în care România trebuie să facă faţă globalizării
Schimbările datorate globalizării, proces în care sunt antrenate toate ţările lumii, în mod voluntar sau nu, afectează şi România. Lucrurile pe care altădată le-am fi considerat veşnice le vedem dispărând cu rapiditate din peisajul cotidian. Suntem martorii desfăşurării treptate a dispariţiei vestigiilor societăţii industriale: macarale, uzine, combinate, oraşe industriale moarte. O lume apune, o altă răsare în locul ei, iar chinurile naşterii nu lipsesc nici acum: şomaj, suferinţa, sărăcie, inegalităţi în dezvoltare. Ce ne rezervă însă globalizarea? În decurs de un secol, România şi-a refăcut unitatea naţională, a trecut de la o economie predominant agrară la una industrială (în 1945, avea încă cel mai mare procent de populaţie rurală din Europa – 80% - pe locul următor situându-se Ungaria – 70%), a luptat, cu un rol important, în cele două conflagraţii mondiale, a pierdut teritorii nationale, a trecut prin experimentul bolşevic şi şi-a regăsit vocaţia europeană prin singura revoluţie anti-comunistă sângeroasă din fostul lagăr bolşevic. Tara despre care în perioada interbelică se scria cu invidie că are „petrol şi grâu” este astăzi una dintre cele mai sărace de pe continent din punctul de vedere al PIB pe cap de locuitor, iar nivelul producţiei sale industriale se situează undeva la nivelul a 60% din producţia anului 1989 – cel mai prost an al regimului planificat. Iar politicienii săi caută încă cu disperare soluţii pentru redresarea economiei.1 Iar ca o ţară săracă şi lipsită de un proiect economico-social valabil, Romania este cu atât mai expusă astăzi crizelor „de import” de tot felul şi mai vulnerabilă în faţa provocărilor presupuse de globalizare. Una din problemele cu care s-a confruntat România a fost generată de întârzierea startului în cursa globalizării. Trăind în spaţiul comunist, al economiei dirijate şi controlate de stat de sub semnul mitului muncitorului şi al industriei, România s-a aflat printre ultimele ţări care beneficiază de revoluţia transporturilor, a comunicaţiilor, a productivităţii muncii, şi, în final, a informaţiei. Abia după 1990, timid, societatea informaţională şi-a început pătrunderea în zona noastră şi efectele ei au fost devastatoare datorită stării de nepregătire în care ne găseam. Produse scumpe, economie ineficientă, inflaţie galopantă, zdrobitoarea concurenţă occidentală, toate au pus rapid la colţ economia românească. Întâlnirea cu Occidentul s-a petrecut rapid şi dramatic, luând aspectul unui val distrugător care a lăsat România cu 2 milioane de şomeri, 1 milion de locuitori mai puţin, cu 85% din populaţie trăind în sărăcie şi cu 5,5 milioane de pensionari. Adică o ţară epuizată. România pare mai degrabă surprinsă de valul globalizării decât pregătită să îi facă faţă în mod lucid. Iar ea nu mai este „ ţara cu petrol şi grâu” de la începutul secolului XX, ci un stat aflat într-o dureroasă tranziţie de la economia de comandă la cea de piaţă liberă, cu o clasă politică abia în formare şi una managerială aşijderea.2 Globalizarea poate avea două tipuri de consecinţe pentru România. Primele dintre ele sunt cele pozitive. România are nevoie de capital străin investiţional pentru dezvoltare, fiind incapabilă să-şi producă acest capital doar din surse interne. Fiind o ţară
1 2

Eugen Ovidiu Chirovici, Naţiunea virtuală. Eseu despre globalizare, Editura Polirom, Iaşi, 2001 p. 115 Eugen Ovidiu Chirovici, Naţiunea virtuală Eseu despre globalizare , Ed. Polirom, Iaşi, 2001, p. 119

cu oportunităţi economice multiple – de la turism şi agricultură la industria petrolieră şi metalurgică – România poate deveni atractivă pentru capitalul străin, dacă îi asigură acestuia condiţii interne (legislative, fiscale) propice. Mişcarea rapidă de capital presupusă de globalizare – în care companiile îşi pierd clasica identitate „naţională” – poate deveni avantajoasă pentru tara noastra în condiţiile unei forţe de muncă înalt calificate, dar comparativ ieftine. Pe de altă parte, treptat, unele forţe economice româneşti – companii – pot începe să joace în viitor un rol regional sau internaţional. În acelaşi timp, consecinţele negative – sau mai corect spus, riscurile – presupuse de globalizare nu sunt deloc de neglijat. În primul rând trebuie luate în seamă riscurile economice. Fenomenul de globalizării este însoţit mai mult decât oricare altul de o „filozofie a învingătorilor” şi3 păşim într-o lume în care există prea puţină milă pentru învinşi. În cazul în care nu depăşim marasmul economic actual şi va rămâne departe de structurile economice şi de securitate ( NATO şi UE), Romania poate rămâne suspendat nu într-o „zonă gri”, ci într-o „margine a Imperiului” 4 sinonimă cu subdezvoltarea în accepţiunea clasică a termenului, cu un rol economic, politic şi militar derizoriu în plan continental şi internaţional, ba chiar şi regional. Spre fericirea noastră putem spune că suntem la jumătatea drumului, pentru că integrarea în structurile NATO s-a produs, cu sacrificii ce-i drept. Deschiderea economică nu implică doar avantaje, ci şi considerabile riscuri. O economie deschisă este o economie care va absorbi mai rapid şi mai dramatic şocurile externe. Totusi, cifrele ultimului recensământ arată că o serie de parametri încep să se îndrepte spre normalitate. Scăderea numărului de persoane implicate în industrie, creşterea celor din sfera serviciilor, un transfer de la oraş la spaţiul rural, ceea ce este iar un semn bun. A crescut numărul persoanelor ce urmează studii universitare şi al celor care se perfecţionează, s-a mărit numărul specialiştilor în informatică, cercetare şi în comunicare, ramuri de vârf ale economiei moderne. Apar însă şi acţiuni haotice, ceea ce ilustrează că încă nu ne-am aliniat societăţii informaţionale, astfel, aproximativ 40% din populaţie trăieşte din agricultură sau din domenii conexe, în timp ce cifra normală trebuie să oscileze între 5 şi 10%. Vor urma, deci, falimente în agricultură şi o înrăutăţire a condiţiilor de muncă din această zonă pentru a echilibra situaţia. Dacă industria şi agricultura sunt în continuă reducere şi redimensionare, avem baze favorabile pentru viitor: un sistem de învăţământ încă apt să creeze oameni cu cunoştinţe multiple şi diverse, un grad ridicat de cunoştinţe lingvistice, de informatică şi, bineînţeles adaptabilitatea ca trăsătură de bază a poporului român. Ne lipseşte însă o specializare, atât de necesară în societatea globală. Trebuie să ne rupem de tradiţionala dragoste faţă de uzină şi să înţelegem că timpul a trecut. Societatea globală răsplăteşte doar ideea, informaţia, invenţia, nu mastodonţii giganţi care produc cuie sau ciment. Viitorul aparţine ţărilor care produc idei. O altă schimbare este desfiinţarea graniţelor, apariţia parlamentelor şi a guvernelor europene, rolul instituţiilor financiare mondiale ( FMI şi Banca Mondială), desfiinţarea monedelor naţionale şi trecerea la euro, lichidarea armatelor naţionale în
3 4

Eugen Ovidiu Chirovici, Naţiunea virtuală Eseu despre globalizare , Ed. Polirom, Iaşi, 2001 , p. 121 idem

favoarea NATO. Toate acestea arată că treptat statul naţiune, cu care secolele IX şi XX se obişnuiseră, ajunge la capătul emisiunii istorice, adică „La revedere, România!”, „Bun Venit, Europa!”. Libera circulaţie a oamenilor, a valorilor şi capitalurilor, crearea de regiuni economice, restrângerea autorităţii statale, toate acestea ne vor schimba radical viaţa. Situatia economica in tara noastra, s-a degradat continuu după 1990 până în anul 2000, când PIB a început să cunoască o evoluţie ascendentă, care se prefigurează să se menţină în continuare. Acest fapt s-a datorat în special propriilor sale condiţii-cadru: o inflaţie ridicată, scăderea puterii de cumpărare, reducerea volumului investiţiilor, întârzieri în domeniul restructurării economiei şi a privatizării. În plus, concurenţa cu alte ţări din zonă aspirante la integrarea europeană, precum şi cu alte ţări dezvoltate a jucat un rol nefavorabil.. Se poate considera că prin aderarea României la U.E. se vor ameliora într-o măsură însemnată condiţiile-cadru exterioare care afectează economia ţării noastre. Acesta este singurul mijloc, din punctul de vedere al accesului pe piaţă şi al siguranţei ratei de schimb, care asigură întreprinderile româneşti că se confruntă cu arme egale cu concurenţii lor. În anul 2002 s-au menţinut tendinţele pozitive înregistrate de economia României. Nivelul inflaţiei a continuat să scadă, existând toate şansele ca obiectivul inflaţiei fixat la nivelul de 22% să fie îndeplinit. Deficitul balanţei de plăţi se menţine, dar a cunoscut o scădere faţă de anul trecut. Ţinta de creştere a PIB de 4,5% va fi atinsă la sfârşitul anului. Rezervele Băncii Naţionale sunt de aproximativ 5,2 miliarde $ americani, ceea ce face ca serviciul datorii externe de 3,2 miliarde $ americani să fie acoperit fără probleme. În acest an FMI a deblocat, chiar dacă cu o anumită întârziere, 2 tranşe din acordul Stand-By aprobat în anul 2001 de 50 şi respectiv 80 milioane $ americani. Şi Banca Mondială a deblocat fondurile pentru programul PSAL 2 destinat restructurării întreprinderilor publice. În acest mod, România şi-a îmbunătăţit poziţia pe pieţele financiare internaţionale, ceea ce reprezintă un semnal pozitiv pentru investiţiile străine. De asemenea, agenţiile de Rating, cum ar fi Standard&Poors, au crescut calificativul acordat României în ceea ce priveşte riscul de ţară. Globalizarea economiei s-a dezvoltat, atat pe plan mondial cat si in Romania în trei valuri, cu ritmuri de evoluţie diferite: • internaţionalizarea comerţului prin liberalizarea acestuia şi prin politica de dereglementare; • transnaţionalizarea fluxurilor de capital, care din anii '80 a cunoscut o evoluţie mai accentuată faţă de comerţul internaţional; • apariţia societăţii informaţionale şi globalizarea fluxurilor de informaţii, care cunosc o evoluţie superioară fluxurilor comerciale şi de capital. •

1.2 Impactul globalizării asupra comerţului exterior al României (19972007)
In ultimul deceniu, comertul exterior a fost in mod constant, unul din motoarele economiei romanesti, rol care s-a intensificat in perioada mai recenta. Cresterea lui a

depasit performatele inregistrate de PIB si de productia industriala, reflectand astfel deschiderea economiei romanesti si integrarea ei crescanda in economia mondiala globalizata. Globalizarea a afectat puternic economia si relatile comerciale ale Romaniei cu celalalte state ale lumii, atat in mod pozitiv, reprezentand o deschidere a granitelor tarii noastre spre oportunitatile oferite de comertul pe plan global, insa si in mod negativ, economia Romaniei nefiind indejuns de pregatita sa faca fata fenomenului.

1.2.1. Comerţul în România în perioada 1997-2004
În perioada 1997 – 2004, România a avut o crestere constanta în comertul exterior. Exporturile din 2004 au reprezentat 18,93 miliarde Euro, ceea ce reprezinta o crestere substantiala de 21,3% fata de 2003 (15,61 miliarde Euro) si o medie lunara de aproape 1,6 miliarde Euro. Totusi, aceasta crestere a exporturilor nu a fost suficienta pentru a acoperi totalul importurilor si deficitul comercial a crescut de la an la an. În perioada 1997-2004 mai multe sectoare au înregistrat schimbari în ceea ce priveste ponderea diferitelor grupe de produse din totalul exporturilor, dupa cum urmeaza: · Masini, aparatura si echipamente electrice, aparate video (reprezentând 17,6% din totalul exporturilor în 2004, în comparatie cu 8,8% în 1997); · Materiale plastice, cauciuc si alte asemenea produse (reprezentând 3,7% din totalul exporturilor în 2004, în comparatie cu 2,2% în 1997); · Mijloace de transport (reprezentând 5,9% din totalul exporturilor în 2004, în comparatie cu 5,3% în 1997); · Incãltãminte, pãlãrii, umbrele si alte accesorii (reprezentând 6,5% din totalul exporturilor în 2004, în comparatie cu acelasi procentaj de 6,5% în 1997); · Textile si articole textile (reprezentând 20,6% din totalul exporturilor în 2004, în comparatie cu 23,0% în 1997); · Produse minerale (reprezentând 7,2% din totalul exporturilor în 2004, în comparatie cu 7,6% în 1997); · Produse chimice (reprezentând 4,3% din totalul exporturilor în 2004, în comparatie cu 6,7% în 1997); · Metale de baza si alte asemenea (reprezentând 15,4% din totalul exporturilor în 2004, în comparatie cu 18,5% în 1997). Graficul nr. 1 Exporturile (FOB), Importurile (CIF) si soldul operatiunilor de comert exterior (FOB/CIF) 1998-2003

iar importurile CIF au evoluat de la valoarea de 10528 milioane euro in 1998 pana la valoarea de 21201 milioane euro in 2003.0% din totalul exporturilor. Distributia geografica a exporturilor românesti arata o concentrare majora pe pietele UE 25. Anuarul statistic al Romanieie 2004 Dupa cum reiese din graficul numarul 1 evolutia exporturilor si importurilor in perioada 1998-2003 a fost pozitiva. iar cele zece tari partenere pentru importuri au reprezentat 66. Germania si Franta. În acelasi timp se poate remarca o scadere a exporturilor catre regiunea Americilor. Graficul nr. cu o usoara scadere in 1999. exporturile luand valori de la 7400 milioane euro in 1998 si ajungand la 15614 milioane euro in 2003.Sursa: INSSE. pe principalele grupe de tari in 2003 Exporturi FOB Importuri CIF .2% din totalul importurilor românesti. În 2003 primele 10 piete ale exporturilor românesti au cumulat 74. 2 Partenerii comerciali ai Romaniei. Principalii parteneri comerciali ai României sunt: Italia.

textile si articole textile (22. metale de baza si alte asemenea (15.3%).2%). produse minerale (7.5%). celuloza si hârtie (5.2 7.3%).5 5.4%). Referitor la exporturile de servicii unde avem la dispozitie mai putine date statistice.8 6. structura exporturilor românesti era urmatoarea: produse ale industriei constructoare de masini. Din acest punct de vedere s-ar putea spune ca România are nevoie de o mai buna diversificare a comertului sau exterior. La sfârsitul lui 2004. Graficul nr. reprezentând relatiile comerciale cu tari din UE. incaltaminte si articole din piele (6.8%).Sursa: INSSE. IT&C si transport. diverse produse (2.3 24.4%).4 22. D erse produse iv Sursa: Strategia Nationala de Export 2005-2009 A limente .2%). mobila (5. lemn.3 S tructura exporturilor R aniei la sfarsitul lui 2004 om 5.8 15. celuloz hartie a.4 7. alimente (3. exporturile principale sunt reprezentate de serviciile de turism.8%). Anuarul statistic al Romanieie 2004 Analizând cifrele putem vedea ca schimburile comerciale ale României sunt concentrate în interiorul Europei la doua niveluri: unul la nivelul Europei ca întreg si unul la un nivel sub-regional. inclusiv echipamente electrice (24. produse chimice si plastice (7.1 2.3 Produse industriala si echipamente electrice M etale de baz a Produse minerale M obila T tile ex P roduse chimice si plastice Incaltaminte si articole din piele Lemn.1%).2 3.

inclusiv prin transferul de tehnologie. produse minerale. . materiale textile si articole din acestea. în principal ca urmare a liberalizãrii comertului prin eliminarea barierelor tarifare si netarifare. aparatelor si echipamentelor electrice. datoratã necesitãtii sustinerii dezvoltãrii economice generale. cele mai cãutate mãrfuri la export au fost: masini si dispozitive mecanice.majorarea ponderii în total exporturi. mijloace si materiale de transport. În perioada analizatã se observã cresterea mai rapidã a importurilor fatã de cea înregistratã la exporturi. a mijloacelor si materialelor de transport. Evolutia structurii mãrfurilor importate în perioada 2005-2007 este marcatã de cresterea ponderii în total importuri a mijloacelor si materialelor de transport. a metalelor . a metalelor comune si a articolelor din acestea. a masinilor.diminuarea contributiei în total exporturi a materialelor textile si articolelor din acestea. în perioada 2005-2007. În anul 2007. Tabelul nr.1 Sursa: INSSE.2 Comerţul în România în perioada 2005-2007 Volumul valoric al comertului international a crescut an de an în perioada 2005-2007. constau în principal în: . reflectând totodatã si îmbunãtãtirea performantelor economice. metale comune si articole din acestea. Cresterea exporturilor a avut o influentã semnificativã asupra productiei industriale. cât si realizarea investitiilor. Romania in cifre 2008 Principalele modificãri structurale intervenite în evolutia exporturilor de bunuri. asigurându-se necesarul de materii prime si resurse energetice.2.1.

in anul 2007 s-a cifrat la 80262. exporturile FOB evoluand de la valoarea de 15614 milioane euro in decursul anului 2003. Tabelul nr. 4 Graficul numarul 2 releva evolutia ascendenta a comertului romanesc in perioada 2003-2007. pana la valoarea de 29402 milioane euro in 2007. precum si a produselor minerale. concomitent cu reducerea ponderii în total importuri a materiilor textile si articolelor din acestea.2 Sursa: INSSE. Romania in cifre 2008 Graficul nr. Volumul comertului exterior cu marfuri.9 milioane euro inregistrand o crestere cu 20.comune si a articolelor din acestea. fata de aceeasi perioada a anului . inregistrand aproximativ o dublare a valorii initiale.5%. iar importurile CIF au crescut de la 21201 milioane euro in 2003 la 50993 milioane euro in 2007.

in crestere cu 24. acestea se deruleaza in principal in interiorul Europei. America. Germania. 5 . Romania mai desfasoara relatii comerciale si cu Asia. In ceea ce priveste exporturile Romaniei pe plan global in perioada 2006-2007. Romania in cifre 2008 Dupa cum reiese din tabel.7%.9%. si Turcia. Tabelul nr.3 milioane euro . Africa si chiar Oceania. Orientul Mijlociu si Apropiat (1124 milioane euro). si America de Nord ( 930 milioane euro). Graficul nr. 3 Sursa: INSSE. valoarea atinsa de acesta in 2007 situandu-se la nivelul de 25901 milioane euro din totalul global de 29402 milioane euro. dupa cum reiese si din graficul numarul 5. valori mai ridicate ale exporturilor tarii noastre pentru anul 2007 inregistrandu-se in principal in UE (21139 milioane euro). iar importul a insumat 50882. Ucraina. in crestere cu 13.Exportul a fost in valoare de 29380.2006.6 milioane euro. Principalii parteneri comerciali intre-europeni ai Romaniei sunt: Italia. Franta.

. Romania in cifre 2008 Importurile realizate de Romania in perioada 2006-2007 au avut ca principale tari de origine. Tabelul nr. Franta. Romania in cifre 2008 Principalele tari partenere din care Romania a importat cele mai mari cantitati de marfuri in 2007 au fost de asemenea Italia. Germania. 4 Sursa: INSSE. Ucraina si Federatia Rusa. state din interiorul Europei. dar si din Asia si America.Sursa: INSSE.

circa 71% din totalul importurilor României au provenit din statele membre ale Uniunii Europene. 7 . 6 Sursa: INSSE. Graficul nr. În acelas timp. Romania in cifre 2008 Înscrierea României în procesul de aderare la Uniunea Europeanã si aderarea efectiva la 1 ianuarie 2007 a favorizat orientarea preponderenta a exporturilor catre statele membre care reprezinta in anul 2007 circa 72% din totalul exporturilor.Graficul nr.

Impactul globalizării asupra investiţiilor în România (1997-2008) Evoluţia fluxurilor de investiţii străine directe urmează.Sursa: INSSE. Romania in cifre 2008 1. ca o consecinţă firească. în mod obiectiv. o . evoluţia dezvoltării economice a României datorită faptului că există.3.

totul pe fondul creşterii ofertei interne – rezultat al procesului de ajustare-dezvoltare a sectoarelor producţiei naţionale.86% din PIB în 1996 la 31.ro (secţiunea Publicaţii) Cartea Albă a Preluării Guvernării în luna decembrie 2000. Economia era aproape integral etatizată. Realizarea producţiei în unităţi supradimensionate conferea economiei un grad ridicat de rigiditate. iar cele în valută de la 10% la 5 6 Secţiune Statistică a Raportului Anual 2003 al BNR.3. ca o componentă a resurselor totale ale unei ţări. rezervele minime obligatorii în lei au crescut de la 15% la 30%. cât şi de stoparea influxului tehnologic occidental ca efect al politicii de rambursare anticipată forţată a datoriei externe. 1. blocarea României într-un perimetru de subdezvoltare. şi performanţele acesteia. când s-a realizat creşterea produsului intern brut cu 2. de reducere a unor segmente ineficiente ale cererii şi de stimulare a celor cu efecte pozitive.49% în 1999 şi. astfel. Startul tranziţiei a fost mult mai dificil în România decât în alte state ex socialiste central-europene. hipercentralizat şi in conflict cu criteriile de raţionalitate. Excepţia de la această abordare contraproductivă de politică economică a constituit-o anul 2000. devenise complet inert la semnalele realităţii. Slaba motivaţie a muncii. respectiv pe cea a cererii.50% în anul 2000.ro. la 29.bnro. caracterizată de o cerere internă (de consum al populaţiei. altera şi mai mult competitivitatea producţiei naţionale. având ca efect creşterea gradului de fiscalitate de la 26. în vederea contracţiei acesteia. compromiterea şanselor sale de a se racorda la noile evoluţii ale civilizaţiei. Ineficienţa acesteia a fost agravată în anii '80 atât de continuarea investiţiilor în ramuri puternic energointensive. sistemul de conducere. de multiplicare în economie. www. Instrumentele prin care s-a realizat obiectivul reducerii cererii interne.1%5. neaplicându-se politici combinate. Efectul cumulat al acestor factori l-a constituit deteriorarea standardului de viaţă al populaţiei. au constat în: • înăsprirea politicii fiscale.ro . respectiv.relaţie de intercondiţionare directă între fluxurile externe (credite şi investiţii). www. în perioada 1997-20006.1. prin introducerea de noi impozite şi taxe şi majorarea celor existente. S-a acţionat. www. • aplicarea unei politici monetare restrictive (spre exemplu. a fost aplicat un set de politici economice care au vizat reducerea programată a cererii interne.psd. Evoluţia fluxurilor de ISD în perioada 1997-2002 Apreciem că în perioada 1997-2000 în România. în scopul diminuării decalajului dintre aceşti doi parametri fundamentali ai echilibrului general economic.gov. numai pe o latură a balanţei macroeconomice. dublată de politica artificială a “ocupării depline”. instituţiilor publice şi de investiţii ale agenţilor economici) mai mare decât oferta (produsul intern brut) internă de bunuri şi servicii.

în termeni comparabili. astfel încât. cu 19% a masei monetare. UNCTAD. cu 80% în 1998. România a fost cel mai mare receptor de investiţii străine directe din cele 8 ţări din Sud-Estul Europei7. o poziţie de cumpărător net cumpărările de valută au fost mai mari decât vânzările de valută) la un nivel de 2408 milioane dolari. concretizate în reducerea. înregistrând o creştere modestă comparativ cu anul precedent. a scăzut cu o treime. ceea ce ilustrează potenţialul de 7 Albania.3 milioane USD8. cu 52%. Bosnia şi Herzegovina. au fost supuşi unor presiuni suplimentare. Slovacia şi Slovenia. a importurilor efectuate. date calculate de autor pe baza statisticilor din World Investment Report 2004: The Shift towards Services.4% din totalul capitalului străin atras de această regiune în perioada 1990-2004 şi 9. acumulând 38. confruntaţi cu serioase constrângeri interne.1% din stocul de ISD atras de ţările din Europa Centralăşi de Est în acelaşi interval8. la 3% în anul 2000. În anul 2005. Ungaria. acestea fiind aproape inexistente până în anul 1993. conform datelor oferite de ONRC. investiţiile străine directe de capital atrase de România în perioada 1997-2000 au înregistrat. ajungând ca totalul investiţiilor străine înregistrate în perioada 2001 – 2004 (10. 2004 8 Cehia.6 ori în 1997. respectiv de la 4.5% în 1996. conform datelor furnizate de Banca Naţională a României. evoluţia fluxurilor de ISD a înregistrat oscilaţii notabile. Pe fondul acestei dezvoltări economice. Începând cu 2001 se evidenţiază o creştere a fluxului de ISD. – World Investment Report 2004: The Shift towards Services. taxele vamale. calculate ca raport între volumul taxelor vamale încasate ca venit bugetar şi valoarea. respectiv din Europa de Sud-Est şi din Europa Centralăşi de Est. au fost diminuate. rămânând la un nivel modest până în anul 1996. este faptul că nivelul cotei medii tarifare. ca efect al unei concurenţe externe foarte puternice. destinat operatorilor din economia reală. pe care a avut. UNCTAD. producătorii autohtoni. Pe fondul acestor acţiuni de politică fiscal-monetară restrictivă. Macedonia. 2004 . la fel şi ISD ca procent din PIB.403 miliarde USD în perioada 1997-2003. Corespunzător acestui context macroeconomic. Edificator în acest sens. Apreciem că în comparaţie cu ambele grupe de ţări. • deprecierea cursului de schimb într-un ritm apropiat de cel al ratei inflaţiei. New York and Geneva. fluxul de ISD a atins valoarea de 5197 milioane Euro (6444 milioane USD). ISD per cap de locuitor este scăzut în România. Bulgaria. crescând de 4.15%). Croaţia. România şi Serbia & Montenegru. din care a creditului neguvernamental. Polonia. Moldova. în perioada 1997 – 2000.873 milioane USD) să înregistreze o creştere de 104% faţă de totalul ISD înregistrat în perioada 1997 -2000 (5324 milioane USD). conform datelor furnizate de Banca Naţională a României 5324 milioane USD7 şi 2892. în lei. înregistrând o medie de 1. cu menţiunea ca banca centrală a practicat o politică agresivă pe piaţa valutară. New York and Geneva. în mod substanţial.

2.creştere a volumului de ISD în România. Din această sumă.3. 2004 9 . date calculate de autor pe baza statisticilor din World Investment Report 2004: The Shift towards Services. a băuturilor şi tutunului şi industria mijloacelor de transport.1% pentru ţările din Europa de SudEst respectiv 3. UNCTAD.2% în România la sfârşitul anului 2004 comparativ cu 27. 1. Stocul ISD ca procent din PIB a fost de 25. ceea ce reprezintă 2% din total flux net. Evoluţia fluxurilor de investiţii străine directe în România în perioada 2003-2006 Potrivit BNR.ro Datele statistice arată că investiţiile străine directe în 2003 s-au orientat cu precădere înspre industria prelucrătoare (51% din totalul ISD).4 puncte procentuale. industria alimentară. confecţiile din textile şi pielărie deţinând numai 4. Soldul investiţiilor străine directe la finele anului 2003 se situa la nivelul a 9662 milioane euro.bnr. 79 milioane euro constituie aportul în natură. Intrările nete de ISD în anul 2004 au înregistrat un nivel de 5183 milioane euro şi sunt structurate astfel: • Participaţiile investitorilor străini direcţi la capitalul social al întreprinderilor investiţie directă din România în valoare de 3032 milioane euro (58% din fluxul net de ISD). New York and Geneva. . evidentiand proportia in carea contribuit fiecare element la cresterea investitiilor straine directe: Graficul nr. Graficul de mai jos ilustreaza aceasta crestere. investitiile straine directe au fost intr-o continua crestere.84% pentru ţările din Europa Centralăşi de Est9. 8 Evolutia investitiilor straine directe in perioada 2003-2006 Sursa: www. in perioada 2003-2006. în cadrul acesteia cele mai atractive ramuri fiind metalurgia.

Soldul ISD la sfârşitul anului 2004. înregistrată de întreprinderile investiţie directă care au încheiat exerciţiul financiar 2004 cu pierderi. rezultat din adăugarea la soldul iniţial a fluxului net de ISD precum şi a corecţiilor valorice provenite din reevaluările datorate modificării cursului valutar cât şi a preţurilor.3% din fluxul net). ceea ce reprezintă 13% din fluxul net al ISD.9 Investiţii străine directe în România. înregistrată de întreprinderile investiţie directă care au încheiat exerciţiul financiar 2005 cu pierderi. • Creditul net primit de către întreprinderile investiţie directă de la investitorii străini direcţi inclusiv din cadrul grupului. 10 .bnr. în sumă de 1361 milioane euro.5 milioane euro. Graficul nr.Profitul net reinvestit care a înregistrat un nivel de 1452 milioane euro (28% din fluxul net). sumă cu care a fost diminuat profitul net realizat de către întreprinderile investiţie directă profitabile şi prin urmare şi profitul reinvestit de către acestea. a înregistrat nivelul de 15040 milioane euro. Graficul nr. În determinarea acestuia a fost luată în considerare şi pierderea netă în valoare de 702.ro Intrările nete de ISD în anul 2005 au înregistrat un nivel de 5213 milioane euro şi sunt structurate astfel: • Participaţiile investitorilor străini direcţi la capitalul social al întreprinderilor investiţie directă din România în valoare de 2688 milioane euro (51. Fluxuri nete în anul 2004 • Sursa: www. în sumă de 699 milioane euro.2% din total flux net. ceea ce reprezintă 0. • Profitul net reinvestit care a înregistrat un nivel de 1164 milioane euro (22. Din această sumă.6% din fluxul net de ISD). În determinarea acestuia a fost luată în considerare şi pierderea netă în valoare de 1169 milioane euro. sumă cu care a fost diminuat profitul net reinvestit de către întreprinderile investiţie directă profitabile.1% din fluxul net al ISD. 13 milioane euro constituie aportul în natură. • Creditul net primit de către întreprinderile investiţie directă de la investitorii străini direcţi inclusiv din cadrul grupului. ceea ce reprezintă 26.

1.3. volumul cumulat al investitiilor straine directe atrase de Romania a depasit pragul de 30 de miliarde de euro.10 Graficul nr.11). 11 Fluxurile anuale ale investitiilor straine directe intre anii 2000 – 2006 10 Agentia Romana pentru Investitii Straine – Evolutia investitiilor sraine directe din Romania in anul 2006. Climatul investitional in anul 2006 Anul 2006 reprezinta recordul absolut in ceea ce priveste investitiile straine directe atrase de Romania.bnr. Creditul net cuprinde atât creditele pe termen mediu şi lung cât şi pe cele pe termen scurt acordate de către investitorii străini întreprinderilor lor din România. inclusiv din cadrul grupului. rezultat din adăugarea la soldul iniţial a fluxului net de ISD. In 2006.3. inregistrandu-se un stoc de 31. a înregistrat nivelul de 4395 milioane euro (20% din soldul final al ISD). pag 2 . Fluxuri nete in anul 2005 Sursa: www. precum şi din retratări contabile a valorii unor solduri.Investitii straine directe in Romania. (graficul nr.ro Soldul ISD la sfârşitul anului 2005. Participaţiile la capitalul social şi profiturile reinvestite ale întreprinderilor investiţie directă erau la sfârşitul anului 2005 de 17490 milioane euro (80% din soldul final al ISD).12). a diferenţelor valorice provenite din reevaluările datorate modificării cursului valutar şi a preţurilor. iar creditul net total primit de către acestea de la investitorii străini direcţi. atât direct cât şi prin intermediul altor firme nerezidente membre ale grupului.130 miliarde de euro (graficul nr. a înregistrat nivelul 21885 milioane euro.

pag 2 . 13 Fluxurile lunare ale investitiilor straine directe din anul 2006 11 Agentia Romana pentru Investitii Straine – Evolutia investitiilor sraine directe din Romania in anul 2006. 12 Stocul investitiilor straine directe accumulate inre anii .Sursa datelor: Agentia Romana pentru Investitii Straine – Raport anual 2006 Graficul nr. valoarea medie pentru anul record 2006 a fost de aproximativ 757 milioane euro. 13).2 miliarde euro din amintita privatizare a Bancii Comerciale Romane (graficul nr.11 Graficul nr. 1990 – 2006 Sursa datelor: Agentia Romana pentru Investitii Straine – Raport anual 2006 Din punct de vedere al fluxurilor lunare ale investitiilor straine directe. puternic influentata de intrarea in luna octombrie a sumei de 2.

Graficul nr.4%.1% din numarul total al societatilor comerciale cu participare straina la capital inregistrate in Romania in perioada 1991-2006. Romania a detinut un binemeritat loc doi cu amintita valoare de 9. 14). comparative cu anul precedent. in competitia acerba in atragerea de investitii straine in regiunea Europei Centrale si de Est. cu o rata de crestere de 165. Sub aspectul distributiei lunare numarul societatilor comerciale cu participare straina la capital nou inregistrate a avut o tendinta relativ constanta de crestere.2% in anul 2006.Sursa datelor: Agentia Romana pentru Investitii Straine – Raport anual 2006 In anul 2006. Ca pondere anul 2006 reprezinta 9. . a numarului de societati comerciale cu participare straina nou inregistrate. 14 Comparatie regionala a fluxurilor de investitii straine directe Sursa datelor: Agentia Romana pentru Investitii Straine – Raport anual 2006 Atractivitatea Romaniei ca tara de destinatie pentru investitorii straini a fost manifestata si prin cresterea cu 9.1 miliarde euro (graficul nr. Capitalul social subscris de societatile comerciale cu participare straina la capital nou inregistrate a urmat aceeasi tendinta ascendenta.

Capitalul social subscris de societatile comerciale cu participare straina la capital indicator care exprima valoarea totala a aporturilor.a inregistrat in anul 2006 valoarea de 2434 milioane Euro. Astra Vagoane – 37. Agri Concept – 27. Doosan IMGB (productie masini grele) .4%).7% din soldul valorii capitalului social subscris. In clasamentul pe tari de provenienta a investitiilor straine.4 milioane euro. 15 Valoarea capitalului subscris pe domenii de activitate 12 Agentia Romana pentru Investitii Straine – Evolutia investitiilor sraine directe din Romania in anul 2006.8 milioane euro. transporturi (6. in crestere cu 0.3 milioane euro. Distrigaz Sud (distributie gaze naturale) – 24.63. Cele mai dinamice luni ale anului 2006 sub aspectul valorii capitalului social subscris au fost: august (85. Clasamentul investitorilor straini in Romania dupa capitalul social subscris.9 milioane euro. comert (13%). subscrise de asociati la constituirea societatii.6 milioane euro.4 milioane euro.9 milioane USD in anul 2005. incepand cu anul 1991. Distributia pe domenii de activitate a capitalului social subscris de societati comerciale cu participare straina la capital ramane constanta comparativ cu anii anteriori. Ca pondere. Alexandrion Group Romania – 36. conform datelor statistice raportate de Oficiul National al Registrului Comertului. anul 2006 reprezinta 15. urmata de servicii profesionale (26%).4 milioane euro. turismul (1.corespunzator valorii de 238 milioane USD in anul 2006 comparativ cu 89.5 milioane euro). primele cinci sunt tari ale Uniunii Europene. Celestica – 35. precum si la majorarea capitalului social in cursul existentei societatii comerciale .5 milioane euro) si decembrie (355.5% fata de anul 2005.6 milioane euro. ceea ce atesta potentialul inca neexploatat al acestora (graficul nr.6%).5 milioane euro. Lukoil (industria petroliera) – 31. pag 4 .12 Graficul nr. 15). tari a caror prezenta in Romania reprezinta o traditie in domeniul dezvoltarii afacerilor.5%) si agricultura.6%. Cele mai putin atractive domenii pentru partenerii straini sunt: constructiile (1. Printre cele mai importante majorari de capital efectuate de investitorii straini in cursul anului 2006 se evidentiaza: Kaufland Romania SCS (comert cu amanuntul) – 164. iar procentul capitalului provenit din tarile Uniunii Europene este de 65%. in numerar si in natura.1 milioane euro. tinand cont ca 84% din valoarea capitalului social subscris din stocul acumulat in perioada 19902006 provine din aceste tari. Renault Mecanique (industria auto) – 34. pe primul loc in preferintele partenerilor straini fiind industria cu 50. Egger (industria lemnului) – 33. Tarile europene reprezinta principalii parteneri de afaceri ai Romaniei. la nivelul semestrului intai al anului 2006 este structurat conform tabelului (anexa 2).

cauciuc si mase plastice (4. precum si industria mijloacelor de transport (4. produse chimice. 1. a confectiilor si pielariei (2. precum si hoteluri si restaurante (0.Climatul investiţional în anul 2007 5. din punct de vedere al orientarii investitorilor straini spre ramuri economice. respectiv 16725 mililoane de euro.3.2% din total).2% din totalul acestora. fata de potential. in cadrul acesteia cele mai atractive investitii fiind in metalurgie (8. care cuprind activitatea bancara si de asigurari si reprezinta 22. care a contribuit cu 2.5%).5% din soldul total existent la 31 decembrie 2006.1%).1%). industria alimentara. telecomunicatiile (8. .4.2%).Sursa datelor: Agentia Romana pentru Investitii Straine – Raport anual 2006 Asadar.1. care reprezinta 48. constructii si tranzactii imobiliare (6. investitiile straine directe s-au localizat cu precadere in industria prelucratoare (34. a bauturilor si tutunului (5.5 miliarde euro şi până la finele anului vor ajunge la peste şapte miliarde euro.2 miliarde euro.8% din total).4.5%).4%) Se observa o pondere inca redusa. prelucrare de titei. diferenta reprezentand preluarile de firme. comertul cu amanuntul si cu ridicata (12.3%). În primul semestru al anului investiţiile străine au cumulat aproximativ 3. a unor domenii cum ar fi industria textila.3. sunt evidentiate investitiile greenfield. un nivel similar celui înregistrat anul trecut dacă nu luam în calcul privatizarea BCR. Alte activitaţi care au atras importante investitii straine directe pe parcursul anului 2006 sunt intermedierile financiare si asigurarile.2%). Rezultatele cercetării statistice privind fluxurile de investiţii străine în România în anul 2007 România se află la un stadiu de maturitate din punct de vedere al investiţiilor străine directe. Din punct de vedere al tipului de investitii straine directe. care manifestă o tendinţa crescătoare. in anul 2006.

Polonia este pe prima poziţie între ţările din Europa de Est: locul 24. fiind devansată de Polonia.6 mld. Participaţiile la capitalul social şi profiturile reinvestite ale întreprinderilor investiţie directă erau la sfârşitul anului 2007 de 31501 milioane euro (74% din soldul final al ISD). În 2006. Creditul net cuprinde atât creditele pe termen mediu şi lung cât şi pe cele pe termen scurt acordate de către investitorii străini întreprinderilor lor din România. inclusiv din cadrul grupului. Acest fapt o situează pe locul 30 într-un clasament mondial realizat de Economist Intelligence Unit (EIU). a înregistrat nivelul de 11269 milioane euro (26% din soldul final al ISD). deşi la un ritm mai scazut decât cel din 2004-2006. cu un procent de circa 17% din volumul investiţiilor totale la nivel mondial. FDI 12. în sumă de 3703 milioane euro. 0. 80 milioane euro constituie aportul în natură. Statele Unite vor ramâne destinaţia numărul unu pentru investiţii străine directe şi în perioada 2007-2011. dar îşi va reveni la un ritm puternic în urmatorii ani. investiţiile străine directe au fost de 9. estimează că influxul investiţiilor străine directe la nivel mondial a crescut în 2007. 50. Intrările nete de ISD în anul 2007 au înregistrat un nivel de 7250 milioane euro şi sunt structurate astfel: • Participaţiile investitorilor străini direcţi la capitalul social al întreprinderilor investiţie directă din România în valoare de 2220 milioane euro (31% din fluxul net de ISD). Aceasta valoare duce ţara noastră la o cotă a investiţiilor străine directe de 0. În determinarea acestuia a fost luată în considerare şi pierderea netă în valoare de 2292 milioane euro. • Creditul net primit de către întreprinderile investiţie directă de la investitorii străini direcţi inclusiv din cadrul grupului. precum şi din retratări contabile. care a avut un nivel de peste 11 miliarde de euro. în 2009-2011. Raportul. sumă cu care a fost diminuat profitul net realizat de către întreprinderile investiţie directă profitabile şi prin urmare şi profitul reinvestit de către acestea. România se clasează pe a doua poziţie. Soldul ISD la finele anului 2007 a înregistrat nivelul de 42770 milioane euro şi cuprinde şi diferenţele valorice provenite din reevaluări datorate modificării cursului valutar şi a preţurilor.1% din total flux net.1 miliarde de euro. iar creditul net total primit de către acestea de la investitorii străini direcţi. energia (biodisel şi . realizat de EIU în cooperare cu Columbia Program on International Investment (CPII). atât direct cât şi prin intermediul altor firme nerezidente membre ale grupului. ceea ce reprezintă 1.6% reprezintă profitul reinvestit şi participaţiile de capital. • Profitul net reinvestit care a înregistrat un nivel de 1327 milioane euro (18% din fluxul net). telecomunicaţiile şi IT. ceea ce reprezintă 51% din fluxul net al ISD. principalele industrii spre care s-au orientat investitorii straini au fost industria auto şi a componentelor auto.De precizat este faptul că din totalul investiţiilor străine directe înregistrate în primele şase luni ale anului. După această creştere va urma un declin uşor în 2008. Din această sumă.84% din volumul mondial total. plasând România pe locul doi în regiune după Polonia. înregistrată de întreprinderile investiţie directă care au încheiat exerciţiul financiar 2007 cu pierderi. În 2007.51% din volumul total al investiţiilor din statele din Europa de Est însă. USD.

3. 1. cu o valoare de 25 milioane de euro. Graficul nr. în domeniul componentelor auto. Delphi Diesel.ro – Raportul anual asupra investiţiilor străine directe 2007.eoliană). Structura soldului ISD la 31 decembrie 2007 Sursa: Agenţia Română pentru Investiţii Străine – Evoluţia investiţiilor străine directe din România pe activităţi economice. Nokia. dar şi Pirelli Ambiente Technology.4. Ericsson.2 Repartizarea ISD pe ţări de origine în anul 2007 Repartizarea a fost realizată în funcţie de ţara deţinătorului nemijlocit a cel puţin 10% din capitalul social al întreprinderilor investiţie directă rezidente13: 13 www. industria materialelor de construcţii şi altele.bnro. 16 Investiţii străine în 2007. Printre proiectele facute publice se află cele dezvoltate de Renault Technologie. . în anul 2007. Honsel.

în creştere de la 10.1%) şi Franţa (8.8% faţă de 8%). 17 Investiţii străine în 2007.1% în 2006). Germania (11.7%. Olanda (16. în scădere de la 23% în anul 2006). 10 Graficul nr. precum şi Grecia (7.Primele tari clasate sunt: Austria (21. care îşi menţine ponderea din anul 2006. Repartizare pe ţări de provenienţă . Tabelul nr.4% din soldul ISD la sfârşitul anului 2007.3%. în scădere de la 17.5%).

Damen Shipyards Group. sunt OMV. ABN AMRO. Golden Tulip Hotels. Raiffeisen. Multe dintre companiile austriece sunt interesate să investească în domeniul imobiliar prin cumpărarea terenurilor aflate în vecinătatea şoselelor. Remco. industria alimentară . investiţii consistente fiind făcute de Unilever.Sursa: Agenţia Română pentru Investiţii Străine – Evoluţia investiţiilor străine directe din România pe ţări de provenienţă. cu peste 4300 de companii care deţin capital austriac. Philips. Investiţiile olandeze.Verder Group.Investiţiile olandeze au fost realizate in principal in domenii de activitate precum IT. Peste 2700 de companii care activează în România deţin capital olandez. Schweighofer. Frans Maas. KLG (Kuijken Logistics Group). Raiffeisen Bank şi Volksbank deţin un rol fruntaş în topul investitorilor din cadrul acestui sector. SPAR. sistemul bancar. Friesland. în anul 2007 Investiţiile austriece. Frans Maas. . etc . ING. producţie şi logistica. Din totalul investiţiilor directe în România. Venirea Erste Bank în ţara noastră şi preluarea BCR a devenit una dintre cele mai importante acţiuni de privatizare desfăşurate în România. Bramac Baumit Wienerberger.a principalelor noduri de transport. Volksbank. în industria metalurgică. Porsche Romania. procesarea laptelui. Vienna (detine Omniasig şi Unita). Heineken. Cu un capital subscris de 2. în materie de schimb comercial. După preluarea BCR. Însă. Olanda deţine peste 20% din acestea. Principalii investitori austrieci din ţara noastră. producţia de echipament.1 miliarde de euro. În domeniul bancar. Strabag. Austria a devenit principalul investitor străin în România. Centrum Transport. TNT. Începând din 1990. KPMG. Austria a fost unul dintre partenerii principali ai României. să investească în industria constructoare de maşini. tranzacţia BCR schimbă poziţia acestei ţări printre investitorii străini.

Tengelmann (Plus). Lafarge Romcim. McDonald’s. . Investitorii americani au devenit investitori în sectoarele strategice ale României cum ar fi: telecomunicaţii. Cefin. infrastructură. De asemenea. Principalele sectoare de investiţie ale companiilor de origine germană sunt: industria automotive. Alcatel a investit în România încă din anul 1991. servicii şi agricultură. Siemens. Auchan si Alcatel. Mai mult de peste 90% din totalul investiţiilor sunt de mai puţin de 40000 de euro. Solectron. Pirelli Telecom. Investiţiile efectuate de companiile din SUA însumează peste 700 milioane de euro. E. Cefininvesti.ON Ruhrgas. Investiţiile americane. American Life Insurance Company. Peste 4800 de companii care deţin capital francez sunt înregistrate la Registrul Comerţului. Coca-Cola. Smithfield. principalii investitori sunt: Qualcomm. Zoppas. Unicredito Italiano. O excepţie o reprezintă Alcatel si Oraange. Mai mult de 5000 de companii americane sunt prezente în România conform cu statisticile efectuate în martie 2007. Steilmann. Radici. metalurgie.Investiţiile nemţeşti. AIG. Companiile franceze au fost interesate în principal de companiile romaneşti aflate în procesul de privatizare. Radici. Billa. Société Générale. principalii investitori fiind: Metro. Natuzzi. Principalii investitori sunt: Italstrade. Heidelberger Cement (CarpatCement). Trinity Industries. Butangas. Oetker. Investiţiile franceze. Totuşi. Radicifibres. Sectoarele de activitate în care sunt concentrate investiţiile de origine italiană sunt: industria textile. General Electric. UPC. Renault-Dacia. comerţ. Radicifibres. Majoritatea investiţiilor sunt efectuate în afaceri de mici proporţii. Dr. Kaufland (membru al concernului Group Lidl & Schwarz). Zoppas. Unicredito Italiano. Carrefour. industria materialelor plastice. IT. Vivendi Environment. Linde. Citigroup. s-au realizat investiţii de peste 15 milioane de dolari în producţia de componente ale automobilelor în anul 2008. Italstrade. Investiţiile italiene. Procter&Gamble. Principalii investitori de origine franceză sunt: Orange. construcţii. Natuzzi. Tenaris Dalmine. însă contribuţia la creşterea economică a României este substanţiala.5 miliarde de euro. finanţe şi agricultură. Precision Cast Parts Corporation. Peste 22000 de companii din Italia activează în prezent în România. Kraft Foods. Germania e un important partener comercial al ţării noastre. Ultima investiţie majoră a fost efectuată de Willy Kreutz (în Parcul Industrial din Timişoara situat în Freidorf) care a investit peste 8 milioane de euro în producţia de lămpi fluorescente şi Marquardt Schaltsysteme care e a investit aceeaşi sumă în facilitatea de producţie din Sibiu. Butangas. Praktiker. Philip Morris. Pirelli Telecom. aportul de capital în moneda străina fiind de peste 1. Sara Lee. servicii financiare. Tenaris Dalmine. comerţ. Selgros. Timken. Peste 14500 companii operează în România. IBM. statisticile nu iau în considerare investiţiile nemţeşti efectuate în ţara noastră de filialele din alte ţări europene ale companiilor germane. industria constructoare de maşini.

în România.9% in 2007.4 miliarde euro în 2013. avand un procent de 52% din totalul investitiilor . Investitorii din Marea Britanie sunt: GlaxoSmithKline. procentul se va reduce si mai mult.5. cu intrări de capital de peste 600 milioane de euro din cadrul a 2900 de companii.069 miliarde euro si au acoperit deficitul balantei de plati in proportie de 41. in prima luna din acest an. in comparatie cu rezultatul revizuit de 13. Marea Britanie e considerat ca un alt mare investitor din România. cu 40% peste nivelul din acelasi interval din 2007. In 2008 Romania ocupa prima pozitie in randul celor mai atractive tari pentru investitori din Sudul Europei. Halewood. investitiile straine directe se vor reduce treptat. Aviva. si au acoperit peste jumatate (55. fiind urmata de Turcia cu un procent de 50%. Ponderea acestora in investitiile straine directe in primele doua luni din 2008 a crescut usor fata de primele doua luni din 2007.25%.2% din deficitul de cont. MivanKier.6%. investitiile straine directe ajunsesera la 870 milioane euro si acopereau 42. pana la 6.22 miliarde euro. mai arata proiectiile Comisiei Nationale de Prognoza. Croatia cu 28% si Serbia cu 19 %. 1. Fata de ianuarie 2008. In urmatorii ani. cand creditele intra-grup reprezentau 46% din total.5% din deficitul de cont curent de la acea vreme. Investitiile straine directe in Romania au scazut anul trecut cu 22.3. investitiile straine vor acoperi doar 41. pana la 13. Domeniile predilecte de investiţie ale investitorilor englezi sunt domeniul imobiliar. investitiile straine directe au avansat. deficitul de cont curent se va largi in acest an pana la 18. In 2009. deoarece vor fi returnate la scadente.Investiţiile britanice. Investitiile straine directe au insumat. proportie superioara celei de anul trecut. industria textila. Coats.5%) din deficitul de cont curent.4% si la 30% in 2013.3% pana la 7. cu 75. fata de anul trecut cand a acoperit 41. şi agricultura.2 miliarde euro. la 36. Creditele pe care le iau firmele localizate in Romania de la companiile mama cu sediul in strainatate au potentialul de a adanci deficitul de cont curent.9%. In acest an. iar creditele intra-grup au reprezentat restul de 50. 695 milioane euro.2%) deficitul de cont curent. in februarie. DIY retailer Brithouse plănuieşte să investească 25 de milioane de euro în următorii 5 ani. dar acopereau intr-o mai mare masura (61. cel al construcţiilor. Astfel.. se mai spune în prognoza de primavara a CNP.7 procente. electrica. British Vita. participatiile la capital si profitul reinvestit au reprezentat mai putin de jumatate (49. 1. Grecia cu 31%. Bulgaria cu 40%. Dupa primele doua luni ale anului trecut.2%). al transporturilor feroviare. Impactul globalizării asupra pieţei financiare din România . Din totalul investitiilor straine directe realizate in Romania in lunile ianuarie si februarie.3.8%. dar se va diminua ca pondere in produsul intern brut. Investiţiile străine directe în anul 2008 Investitiile straine directe au urcat in primele doua luni ale anului 2008 la 1. BPB Gypsum Ltd.

2002. 1. având ca şi efect creşterea inovaţiei în domeniul bancar. 2002. Evoluăm înspre un concept de bancă a viitorului în care discreţia în domeniul gestionării banilor este recunoscută şi unde serviciile oferite clienţilor cu ajutorul telecomunicaţiilor sunt tot mai diversificate şi tot mai complexe. Globalizarea sistemului bancar Sistemul bancar românesc trece printr-o continuă perioadă de restructurări şi reforme. Principalele instituţii bancare care activează în România contemporană 14 15 Nicolae Danilă. Apar noi produse şi servicii care au o durată de viaţă scurtă. în locul lor apărând alte produse şi servicii din ce în ce mai sofisticate. proces care se referă la eliminarea barierelor din calea comerţului şi investiţiilor internaţionale. Editura Economică. activitatea bancară defectuoasă. Bucureşti. ca un factor de susţinere a globalizării în toate compartimentele. reforma în sistemul bancar trebuie să continue până în momentul în care să fie înlăturate: riscurile inerente activităţii bancare. Editura Universitară. “Procesul de globalizare a activităţii bancare apare ca un promotor. constrângerile financiare. la accentuarea cooperării internaţionale în domeniul producţiei şi circulaţiei bunurilor.1. Craiova.137 Nanu Roxana Maria.2. p. pp.4. 9-10 . ‘Reforma sistemului bancar din România’. cum să-şi îmbunătăţească portofoliul de produse şi servicii astfel încât să facă faţă tuturor categoriilor de agenţi economici de pe piaţă. ‘Privatizarea băncilor’. la transnaţionalizarea activităţii economice. a unor costuri fiscale ridicate care pot duce la efecte nefavorabile asupra mediului extern şi asupra imaginii ţării. activitatea financiar-bancară devenind chiar unul dintre domeniile de vârf ale acestui proces. deoarece un sistem bancar nesănătos poate fi cauza unei restrângeri a creşterii economice.”15 Acest fenomen a trecut prin câteva etape ale lansării sale de la operaţiuni simple la operaţiuni sofisticate. al operaţiilor financiare şi bancare. datorită rolului prioritar al asigurării şi distribuirii financiare în toate procesele de dezvoltare. care trebuie să facă faţă nevoilor diversificate ale agenţilor economici.4.1. Deşi începută. fluctuaţiile activităţii economice şi până când cadrul legal şi instituţional să dea posibilitatea unei funcţionări fluide şi eficiente a acestui sistem. funcţionarea economiilor naţionale în cadrul unor organizaţii integrate. Deoarece “băncile reprezintă una dintre cele mai importante categorii de participanţi instituţionali din cadrul oricărei economii subdezvoltate sau în curs de dezvoltare”14 acestea trebuie să ştie cum să-şi gestioneze resursele. Un alt element de o importanţă majoră este procesul de globalizare care a cuprins şi sistemul bancar.

R. Raiffeisen Capital & Investment. Raiffeisen Asset Management. . Raiffeisen Investment Romania. creditele pentru persoane fizice reprezentând 50%. marcând ocreştere de 37% faţă de 31 decembrie 2006. B. In 1948 când.Groupe Société Générale a crescut cu 44%. faţă de 31 decembrie2006. Naşterea BRD ca bancă comercială intervine în 1990.1 milioane lei (113 milioane euro). Volumul total al creditelor acordate de BRD . BRD-GSG deţine o cotă de piată de 16.700 corporatii mari si medii. infiintata in 1998 ca subsidiara a Grupului RZB si Banca Agricola. Ea obţine monopolul în România pentru finanţarea pe termen mediu şi lung a tuturor sectoarelor industriale. depozitele clientelei depăşeau 27 miliarde RON. Raiffeisen Bank si-a bugetat pentru 2007 un profit in valoare de 59 milioane de euro. In prima jumatate a anului.5 miliarde de EURO. valoarea sa fiind de 2 512 milioane RON. având în prezent 532 sucursale si agentii în întreaga tara în majoritatea oraselor cu peste 10. Raiffeisen Banca pentru Locuinte.Profitul net al BRD se ridică la 917 milioane RON* (+40% faţă de 2006).Banca Comerciala Romana (BCR) Banca Comerciala Romana .5 miliarde de euro.Grupul Raiffeisen este reprezentat in Romania prin: Raiffeisen Leasing. Raiffeisen Bank Romania a inregistrat un profit net de 47.7 ori mai mare comparativ cu perioada similara din 2006.C.000 de locuitori.La finele anului 2007.a inceput cu un capital social de 379. membra a Grupului Erste. achizitionata in 2001. este o banca universala fiind cea mai importanta institutie bancara din Romania si gestionand active de peste 16. Raiffesen Bank Raiffeisen Bank Romania a rezultat prin fuziunea. În 1957. Banca Comerciala Romana. devenind Banca de Credit pentru Investiţii. când monopolul de care beneficiau băncile specializate în domeniul lor de activitate a fost suprimat.Venitul net bancar a cunoscut o creştere importantă în 2007. UniCredit Tiriac Bank Unicredit Tiriac Bank a rezultat in urma fuziunii prin absorbtie dintre bancile HVB Tiriac si Unicredit Romania. incheiata in iunie 2002. Totalul creditelor acordate era la sfârşitul anului 2007 de aproximativ 27miliarde RON.000 IMMuri) si peste 4. ce poate fi considerata o banca noua pentru ca actul sau de nastere poarta data de 1decembrie 1990. Procesul . Banca de Credit pentru Investiţii devine Banca de Investiţii.600 de angajati. membra a Grupului Erste( din decembrie 2005). Banca Comerciala Romana isi inscrie numele pe lista bancilor comerciale nou create si reorganizate dupa 1989. odată cu crearea Societăţii Naţionale pentru Credit Industrial. este cel mai important Grup financiar din România cu active de peste 16. Banca ofera întreaga gama de produse si servicii. banca are peste 2 milioane de clienti de retail (dintre care peste 125. Raiffeisen Bank. in crestere cu 10% comparativ cu anul trecut. Banca Romana de Dezvoltare (BRD) Istoria BRD începe în 1923. In prezent.2%. raiffeisen Bank detine o cotă de piaţă de 8%. este o institutie speciala.3%. de 2. mai mare cu 42% în comparaţie cu anul precedent. Raiffeisen Bank are in România o retea de aproape 370 de unitati si aproximativ 5. BCR detine o cota de piata de 26. conform Legii naţionalizării din iunie 1948 (după al doilea războil mondial) este naţionalizată. ca instituţie publica. potrivit proiectului de fuziune publicat in decembrie 2006.2 milioane de euro. a celor doua entitati detinute de Raiffeisen Zentralbank Oesterreich AG (RZB) in Romania Raiffeisenbank (Romania). cu excepţia agriculturii şi industriei alimentare.

capitalul social de la 106.7%din totalul sumelor datorate bancilor Si in 2005 clientii persoane fizice au preferat sa ia credite in valuta: imprumuturile in euro au reprezentat 65% din total.3.de integrare a fost demarat la inceputul lunii octombrie 2006.77 miliarde de euro in decembrie 2005.7% faţă de primul trimestru din 2006) şi active în valoare de 12 miliarde lei (3.5%. In trimestrul I al lui 2006 ponderea creditelor in valuta din totalul creditului . Bank Post detine o cotă de piaţă de 4.000 de lei (peste 5. fiindu-i atribuită o parte din patrimoniul acesteia. Cum ar putea afecta criză economică actuala Sistemul Bancar din România? Aproape 187. o retea de peste 140 sucursale. In conditiile unei cresteri atat de rapide a numarului de clienti persoane fizice.000 de clienti.600 de angajati vin in ajutorul a peste 600. Intre timp.4. la sfârşitul anului 2000. Bank Post a fost privatizată în luna aprilie 1999. membra a Unicredit Group este un important jucator pe piata bancara din Romania.1% BANCPOST A fost infiintata la 1 iunie 1991 împreună cu 4 regii autonome (Posta Romana. ocupând în prezent locul al treilea însistemul bancar românesc.600 de euro) la sfarsitul anului trecut. De asemene valoarea creditelor acordate persoanelor fizice au reprezentat la sfarsitul anului 2005 17.000 de clienti persoane fizice au contractat anul trecut credite cu valori mai mari de 5. potrivit datelor Centralei Riscurilor Bancare (CRB).La sfârşitul primului trimestru al anului 2007. in timp ce leul a avut o pondere de 27%.7 miliarde euro). Pe scurt.6 miliarde EUR. Cresterea rapida a clientelei formate din persoane fizice a facut ca valoarea creditelor acordate sa creasca intr-un an sa ajunga la 2. ponderea acestora in numarul total al debitorilor inregistrati in baza de date a CRB a urcat de la 63% la 78% pe parcursul a douasprezece luni. Romtelecom. numarul clientilor persoane fizice cu expuneri medii si mari inregistrand o crestere de 163% fata de 2004. "cu exceptia cazului in care fuziunea nu va putea fi inregistrata la registrul comertului in data de 31 mai 2007. după valoarea acestui indicator. 1. iar dolarul american de 8%. Rom Post Telecom . Cota de piata a acesteia este de 5. radiotelecomunicatii). băncile care au fuzionat au înregistrat un profit brut combinat de 83 milioane lei. venituri totale de 197 milioane lei (în creştere 17.6 miliarde lei la 665 miliarde lei. Astfel la inceputul anului 2008 reteaua de unitati Bancpost este formata din 252 agentii si 678 bancomate fata de 189 agentii si 562 bancomate la sfarsitul lui 2006. majoritatea finantarilor de acest nivel fiind folosite pentru cumpararea sau constructia de locuinte.000. unde peste 2. prin desprinderea lor din fosta regie de interes naţional. probabil ca numarul de astfel de clienti a trecut de 200.Proiectul de fuziune prevedea finalizarea operatiunii pe data de 1 iunie 2007.600 de euro. cu active in valoare de 3. aproape 116.000 de romani aveau de rambursat credite mai mari de 20. UniCredit Tiriac Bank .

solicitand date despre riscul global. inclusiv datorita adancimii reduse a pietei. numarul restantierilor cu credite mici a urcat cu inca 35. Pe termen lung. piata valutara de la Bucuresti a inceput sa fie din ce in ce mai strans conectata la miscarile din regiune. creditele si restantele debitorilor. inregistrand o depreciere de pana la patru puncte procentuale intr-o saptamana. In cursul lui 2005 bancile au facut 4.7%. de la o medie de 10-11% la 7-8%. de 14-16% si chiar mai ridicate pentru creditele de consum. intr-un asemenea scenariu ar rezulta o crestere brusca si semnificativa a efortului rambursarii. lei (55 mil. de aproape patru ori mai multe decat in 2004. solicitand date despre riscul global. leul a simtit rapid miscarea capitalurilor de retragere din zona. In cursul lui 2005 bancile au facut 4. de aproape patru ori mai multe decat in 2004.4 mil. Valoarea totala a restantelor se ridica la 162. In primele patru luni din 2006. fara insa ca stabilitatea sistemului bancar sa fie pusa in pericol . fata de circa 90% in decembrie 2004.417 persoane fizice cu restante mai mari de 30 de zile la restituirea unor credite cu valoare mai mica de 20. Pe piata bancara dobanzile la creditele in euro au scazut puternic in ultimii doi ani. procesul de convergenta . Cu toate acestea.1 milioane de interogari ale bazei de date a CRB. Potrivit statisticilor CRB. BNR crede ca pe termen scurt este de asteptat ca populatia sa se indatoreze in continuare preponderent prin credite de consum. cele mai mari probleme la rambursare sunt inregistrate in cazul creditelor de valoare mai mica si nu la cele de peste 20.1 milioane de lei (45. In ciuda cresterii rapide a expunerii bancilor fata de persoanele fizice. euro). leul devenind preponderent pentru prima data in ultimii zece ani. Ponderea debitorilor noi pentru care s-au cerut informatii a ajuns la circa 92% in decembrie 2005. Raportul asupra stabilitatii financiare publicat saptamana trecuta de BNR arata ca volatilitatea mare poate genera instabilitate si nesiguranta mai ales in randul populatiei.000 de lei. creditele si restantele debitorilor.6%. Ponderea debitorilor noi pentru care s-au cerut informatii a ajuns la circa 92% in decembrie 2005.neguvernamental a scazut la 49. care nu beneficiaza de acoperire "naturala" fata de fluctuatiile cursului atat timp cat nu obtine venituri in valuta sau indexate in functie de o valuta. lei sau forinti. Inca de anul trecut. banca centrala considera ca riscul de contagiune ce s-ar putea manifesta in cazul unei evolutii adverse pe pietele din Europa Centrala si de Est s-a pastrat redus. suma totala restanta ajungand la 196. Ca urmare. euro). BNR considera ca sistemul este capabil sa absoarba socuri importante.conform evaluarilor facute de BNR. fata de circa 90% in decembrie 2004. inclusiv unul ce ar fi produs de o eventuala depreciere a leului cu 18.1 milioane de interogari ale bazei de date a CRB. Creditele in lei raman la rate inalte ale dobanzii. cu toate ca Banca Centrala Europeana a ridicat rata de referinta la euro. Chiar daca evolutia cursului se regleaza intr-un interval relativ scurt. la 31 decembrie 2005 CRB avea in baza de date 222. De exemplu. investitorii cu plasamente in Europa Centrala si de Est ajungand sa ia decizii de ansamblu in privinta activelor in zloti.000. apare o volatilitate crescuta.000 de lei. ca urmare a cresterii competitiei intre banci. In conditiile in care creditul in valuta ramane preponderent in cazul persoanelor fizice.6 mil.

insa conditionat de cresterea veniturilor si a ofertei de imobile. "Riscul legat de creditare ramane principalul risc pentru stabilitatea financiara a Romaniei. Cresterea accelerata a creditelor in valuta consemnata in ultimii ani ar putea genera o serie de riscuri pentru banci si pentru stabilitatea macroeconomica din Romania. Cresterea volumului de credite a fost determinata de imbunatatirea increderii consumatorilor. in sensul ca in Romania bancile se bazeaza in principal pe depozite atrase de la rezidenti si pe imprumuturile din strainatate pentru a obtine resurse. precum pietele interbancare si de titluri. iar depozitele in valuta ale rezidentilor au crescut in medie cu 22.3% pe an. Astfel. Intrucat o parte importanta din imprumuturi este acordata in valuta. in timp ce bancile europene au la dispozitie o gama variata de posibilitati de creditare. consumatorii finali se confrunta cu un risc valutar semnificativ. Acest lucru va creste gradul de vulnerabilitate in cazul unei crize financiare". precum si a procesului de apreciere a leului. ceea ce ar putea crea probleme bancilor. BNR este preocupata de faptul ca ponderea creditului in valuta a crescut semnificativ. in conditiile in care exista asteptari privind aprecierea in continuare a leului. BNR crede ca este posibil ca apetitul pentru credite in valuta sa ramana ridicat. Potrivit BCE. "Tranzactiile in valuta pot avea efecte negative asupra stabilitatii financiare. In ultimi ani sectorul bancar romanesc a fost caracterizat printr-o profitabilitate ridicata generate in principal de veniturile din dobanzi. sustin specialistii BCE. . insa avand in vedere ca pe termen lung exista perspectiva adoptarii euro. In perioada 2001-2005 creditul in valuta a crescut in medie cu 46. banca centrala nu-si face griji in privinta expunerii directe a bancilor la riscul de curs de schimb. se arata in raportul BCE. Pe de alta parte.ar urma sa sustina dezvoltarea creditului ipotecar. datorita ratelor mai reduse ale dobanzilor. impactul negativ asupra clientilor neacoperiti la riscul valutar este mai redus. ceea ce ar acutiza criza. considerand ca aceasta ramane redusa. Diferentele de curs valutar pot avea un rol important in exacerbarea crizelor financiare si pot determina cresterea semnificativa a costurilor necesare pentru rezolvarea lor. deprecierea semnificativa a monedei nationale ar putea determina o serie de falimente in sectorul bancar si deterioarea bilanturilor institutiilor de credit. potrivit unui raport al Bancii Centrale Europene (BCE). se arata in raportul BCE.9%. sustin specialistii BCE. intrucat entitatile economice vor fi nevoite sa se confrunte cu riscuri valutare. cresterea economica semnificativa si stabilizarea situatiei macroeconomice". structura activelor bilantiere ale bancilor romanesti difera de cea a institutiilor de credit din zona euro. cea mai mare parte a acestor costuri fiind suportata de contribuabili. foarte dezvoltate. In special creditele imobiliare sunt denominate in valuta.

Banca Mondiala si BERD in suma de 19. dar va fi dificil. cresterea veniturilor si temperarea inflatiei. România si fratii ei sunt tari in care bancile si companiile . precizeaza sursa citata.4. respectiv la conditiile stricte pe care Fondul le-ar putea impune Romaniei in ceea ce priveste politica bugetara si fiscala. cat si depasirea problemei deficitului de cont curent. Singurele temeri ale acestora se refera insa la „costul“ imprumutului. seful misiunii FMI in Romania. Conform unui document de lucru al Guvernului referitor la prevederile acordurilor FMI cu tarile din Europa de Est. mult mai permisive in conditiile actuale de criza. grav lovit de criza economica si financiara internationala. Cel mai mare imprumut din istoria tarii este necesar pentru stabilizarea cursului valutar. 2009 va fi un an foarte dificil. potrivit reprezentantilor Fondului. Ucraina.4. poate mai putin dificil decat acest an. am incredere ca prin oferirea suportului financiar de 20 mld. Letonia. Banca Mondiala si BERD. de asemenea. FMI a imprumutat pana acum patru tari din Europa de Est – Ungaria. sustine ca pachetul financiar va permite atat ajustarea graduala a deficitului bugetar. 2010 va fi de asemenea un an dificil. opinie ce s-a dovedit pripita.tari afectate sever de criza financiara. din cauza obligatiei respectarii stricte a mult prea multe reguli si a tulburarilor sociale rezultate de aici. "Cu sau fara programul FMI. acestea sunt. fiind doar una din victimele acesteia. FMI ar putea acorda un imprumut de 426 milioane de euro Armeniei. euro Romaniei efectele crizei vor fi atenuate.4.95 mld. euro de la FMI.E. Bursa ar putea resimti un efect pozitiv. 1. euro. principalele masuri impuse de Fond au fost reducerea cheltuielilor bugetare. FMI s-a intors si este pregatit sa supervizeze acordarea unui imprumut de pâna la 20 de miliarde de euro.4. Cererea va fi examinata in cursul acestei saptamani. la fel ca si alte tari nou aderate la UE. aflate acum in cautare de ajutor financiar. potrivit AFP. a spus ieri Franks la incheierea vizitei FMI. Romania a convenit asupra unui pachet de finantare externa de la FMI. Totodata. ratingurile de tara s-ar putea imbunatati.95 mld.1. Lucrurile vor fi rezolvate mai bine decat fara acesti bani". nu poate fi invinovatita pentru criza financiara globala.. Adevaratul pericol al împrumutului uriaş de la FMI al României Amintirile recente ale României legate de FMI sunt sumbre si deteriorate la fel ca si relatia cu acesta.1. Jeffrey Franks. Condiţiile FMI pentru un împrumut de criză Incheierea unui acord cu Fondul Monetar International ar aduce. cel mai mare acordat vreodata tarii. multiple avantaje Romaniei – leul ar putea sa se aprecieze. In ceea ce priveste conditionalitatile impuse de FMI tarilor cu care a incheiat un acord. Dar sunt optimist. Belarus –. Ce influenta vor avea banii asupra dobanzilor si cursului de schimb. UE. fapt pentru care la scurt timp dupa aderareas Romaniei la U. România neputându-si permite sa refuze oferta. oficialli tarii pareau sa considere inutila prezenta si ajutorul FMI. investitorii si-ar recapata increderea in economia locala si. potrivit analistilor. Romania imprumuta 19. UE. fost stat sovietic. România .

pe o perioada de alti cinci pâna la sase ani. platit de contribuabilii europeni. dupa noua ani consecutivi de expansiune economica. dupa ce politicienii isi instaleaza oamenii lor in consiliile de conducere ale bancilor din proprietatea statului. De ce ar crede cineva ca autoritatile române sunt capabile sa foloseasca banii din acea treime a imprumutului destinata revigorarii economiei si finantarii corespunzatoare a deficitului bugetar. Acesta este motivul pentru care a fost solicitat din nou FMI sa intervina cu un imprumut gigant . cu o perioada de pauza la rambursare de doi ani. Comisia Europeana a spus ca nu are bani suficienti pentru ajutor. in timp ce deficitul bugetar va depasi 4% din PIB. pentru a o ajuta sa faca fata efectelor crizei globale. afirma recent presedintele Traian Basescu. Dovezile din ultimele doua decenii indica faptul ca. fonduri care acum ar putea repede sa dispara daca aceste economii se prabusesc sub suflul crizei. problema reala fiind aceea daca FMI si UE vor avea destula influenta asupra liderilor prezenti si viitori ai tarii. Nu in ultimul rând insa. Desigur.Motivele acestui imprumut . presupuse a ajuta tara sa evite dezastrul financiar. Exista deja informatii conform carora guvernul intentioneaza sa foloseasca banii din imprumut pentru a spori capitalul CEC Bank si Eximbank. asa ca tara nu are nicio sansa macar sa inceapa sa iasa din criza inainte de sfârsitul lui 2010. Atunci când România a cerut UE un pachet de imprumut in luna ianuarie. asa ca a le lasa sa moara ar insemna pierderi inca si mai mari decât cele experimentate pâna acum la nivel mondial. aceste tari au primit cantitati mari de ajutor european. facându-i apoi pe cetatenii români sa ramburseze imprumutul prin impozite. in timp ce o treime vor ajuta la finantarea deficitului bugetar si la revigorarea creditelor si investitiilor . Finantele tarii se dovedesc insa mai proaste decât ar fi putut prognoza cineva acum un an. au investit zeci de miliarde de euro. Adevarata problema nu este in mod necesar faptul ca FMI s -a intors sau ca românii vor duce povara rambursarii imprumutului in urmatorii ani. planificat pe perioada a doi ani si care urmeaza sa fie aprobat de FMI. Pe scurt. Cel mai rau lucru care se poate intâmpla este ca România sa incaseze imprumutul fara sa implementeze politicile atât de necesare. acele banci se transforma mai . conform afirmatiilor premierului Emil Boc. România este impinsa sa extraga portii din acest imprumut pe o baza trimestriala. a FMI si a Bancii Mondiale aceste lucru este foarte posibil sa se intâmple si exista destule probe care sa dovedeasca aceasta. urmata de o rambursare a dobânzilor si mai târziu a sumei imprumutate. la care se adauga alti bani de la BERD (Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare) si BEI (Banca Europeana pentru Investitii). autoritatile române spera intr-un miracol economic global. peste criteriile de convergenta stabilite la Maastricht pentru tarile membre ale UE. pe o perioada de doi ani. mai ales din Europa occidentala. socoteste presedintele Basescu. sunt clare: doua treimi din bani sunt necesari bancii centrale pentru a sustine moneda nationala. ceea ce ar insemna ca nu vor trebui sa imprumute toti cei 20 de miliarde de euro. fondul prognozeaza pentru România o contractie a economiei cu 3-4% anul acesta. in scopul de a revigora creditele. daca dovezile din ultimii ani indica faptul ca guvernele anterioare au esuat la capitolul absorbtiei fondurilor europene. ultimele doua banci ramase in proprietatea statului. Fara o monitorizare suficienta din partea Comisiei Europene. pentru a face acest imprumut eficient.internationale.

Pentru a depasi toate acestea ar fi necesar inca un deceniu.devreme sau mai târziu in pusculite personale mai degraba decât in instrumente corespunzatoare. care pâna de curând se urau in public unul pe altul. punând sub semnul intrebarii chiar si calitatea sa de membru al UE. alcatuit dintr-o alianta laxa a celor doua cele mai mari partide ale tarii. in caz contrar riscând sa vada România transformându-se intr-o gaura neagra financiara. Indiferent de cât de buna treaba va face Banca Nationala a României. Aceste fonduri ar putea fi utilizate pentru a crea locuri de munca din atât de necesarele mari proiecte de infrastructura care nu au fost incepute. inainte de alegerile prezidentiale ce urmeaza sa aiba loc la sfârsitul anului. insa amintirile sunt inca vii in mintea multor români. in fruntea careia se afla Mugur Isarescu. Singurul motiv care impiedica aceasta fragila ordine politica sa se destrame este acela ca ambele partide isi folosesc fotoliile guvernamentale pentru a obtine capital din oportunitatile existente. pe care le-a folosit pentru construirea de fabrici ineficiente . România trebuie sa arate mai mult ca oricând destula vointa de a folosi fondurile UE pe care nu a reusit pâna acum sa le absoarba. Acea criza si penuria de produse de baza timp de un deceniu s-au intâmplat acum aproape o generatie in urma. În joc se afla mai mult decât esecul in a mentine standardele de viata si a ajuta tara sa revina la un rating favorabil investitiilor. Esecul in a face acest lucru ar duce la cea mai drastica scadere a nivelului de trai de la caderea dictaturii comuniste a lui Nicolae Ceausescu. cât si pentru cei care il primesc. Acest lucru s-a intâmplat din cauza deciziei lui Ceausescu de a accelera rambursarea imprumuturilor straine. asociat cu un pachet de imprumut pe doi ani. care au iesit in strada pentru a rasturna regimul. somaj in masa si inflatie in crestere. UE si FMI trebuie sa se arate mai hotarâte ca oricând in a obliga autoritatile române sa respecte regulile acordului. eforturile sale vor fi zadarnice fara sustinere suficienta din partea guvernului. destinate intr adevar consolidarii economiei. comenteaza sursa citata. ar putea cufunda România in recesiune economica. atunci când alimentele de baza si benzina erau rationalizate iar românii inghetau in apartamente. România are acum un guvern de compromis. . Esecul punerii in aplicare a unui program economic sanatos. palate si alte proiecte ample. care au produs profituri mici comparativ cu costurile dezvoltarii lor. Riscurile asociate acestui imprumut de la FMI sunt imense atât pentru cei care care acorda imprumutul. iar aceasta va rasturna planurile României de a adopta euro. pentru a proteja leul de oscilatii abrupte . Este vorba pe de-o parte de democratliberalii care il sprijina pe Basescu si social-democratii care il critica.

globalizarea îşi urmează traiectoria. slăvită de alţii. considerată în totalitatea sa la scară planetară. globalizarea a devenit astăzi un fenomen obiectiv.CONCLUZII Îndelung discutată şi analizată. Nemulţumirea la adresa globalizării provine mai ales din faptul că o anumită concepţie economică – fundamentalismul de piaţă – este pusă înaintea tuturor celorlalte concepţii. 2005. Criticată de unii. ci şi tehnologie. Mişcările antiglobalizare sunt o replică la atitudinea unor organisme internaţionale. cunoştinţelor şi a oamenilor între state. naţionali şi locali. precum Organizaţia Mondială a Comerţului. prin amploarea şi evoluţia sa. politicile cuprinse în Consensul de la Washington pe care le-au impus instituţiile financiare internaţionale. în esenţă. de standardizare a stilului de viata. Acest proces atât de controversat constă. În opinia reputatului economist Joseph E. Stiglitz – Globalizarea. Globalizarea se afla în plină afirmare. materiale sau nonmateriale. Stiglitz „ cei care critică globalizarea ignoră prea adesea beneficiile ei”16. 16 Josepf E. serviciilor. în integrarea mai puternică a ţărilor şi a populaţiilor acestora ca urmare a reducerii semnificative a costurilor de transport şi comunicare şi a eliminării barierelor artificiale din calea circulaţiei bunurilor. fără precedent în istoria universală. a mentalitatilor. Globalizarea este determinată într-o foarte mare măsură de corporaţiile internaţionale. Bucureşti. . dar cu toate acestea. p. este în mod inevitabil o operă complexă la care îşi aduc o contribuţie deosebit de importantă şi operatori. 31. mulţi oameni din aceste ţări având acces la cunoaştere într-o măsură mult mai mare decât cei mai bogaţi oameni din lume în urmă cu un secol. Cel mai puternic efect al globalizarii este cu siguranta cel legat de omogenizarea si standardizarea stilului de viata. În general. agenţi economici internaţionali. iar activitatea acestora se interferează cu cele ale agenţilor economici planetari – firmele multinaţionale. care au un cuvânt important de spus în stabilirea strategiilor de dezvoltare a lumii. Este bine cunoscut faptul că globalizarea generează efecte diferite la nivelul statelor. Criticile fata de acest efect au fost extrem de vehemente având în vedere ca uniformizarea se manifesta în toate aspectele vietii sociale. iar noua economie modelată de procesul globalizării. Globalizarea a făcut să scadă sentimentul izolării resimţit în multe ţări în dezvoltare. considerat în mod categoric si unanim ca rezultat negativ al globalizarii. speranţe şi deziluzii. capitalului. prin politica promovată au defavorizat şi mai mult economiile ţărilor slab dezvoltate şi au continuat să avantajeze marile puteri. Opoziţia faţă de globalizare manifestată în multe părţi ale lumii nu vizează globalizarea în sine – noile surse de fonduri destinate promovării creşterii economice sau noile pieţe de export – ci un anumit set de doctrine. care nu deplasează numai capital şi bunuri între state. care nu de puţine ori. marile puteri economice sunt cele care definesc şi coordonează principiile acestui proces universal. Procesul de stergere a granitelor între state creeaza teama de pierdere a identitatii culturale. Editura Economică. toate statele trebuiesc angrenate în acest proces.

a productivităţii muncii. daca nu sunt stopate la timp. România s-a aflat printre ultimele ţări care beneficiază de revoluţia transporturilor. integrarea în pietele globale si expunerea mai mare la bunuri de import si la noi stiluri de viata întaresc sentimentele nationaliste. luând aspectul unui val distrugător care a lăsat România cu 2 milioane de şomeri. toate au pus rapid la colţ economia românească. Globalizarea activitatii umane creeaza alaturi de numeroase efecte pozitive si mari dezechilibre ecologice care. societatea informaţională şi-a început pătrunderea în zona noastră şi efectele ei au fost devastatoare datorită stării de nepregătire în care ne găseam. iar traiul devenind mai nesigur. Mediul înconjurator este unul global. ducând pe termen mediu la potentiale surse de conflict. fluxurile financiare internationale masive. globalizarea poate fi o forta de propagare a binelui: a facut ca sute de milioane de oameni sa ajunga la un nivel de trai superior. în prezent. În ceea ce priveşte România. precum si activitatile corporatiilor multinationale leaga tot mai strâns una de cealalta economiile mondiale.Comertul are implicatii negative asupra relatiilor politice datorita inegalitatilor pe care le creeaza. procese. al economiei dirijate şi controlate de stat de sub semnul mitului muncitorului şi al industriei. inflaţie galopantă. Întâlnirea cu Occidentul s-a petrecut rapid şi dramatic. În acelasi timp. Astazi. o marginalizare continua a acestora ar putea genera conflicte. uneori cu consecinte ireversibile. sateliti de telecomunicatii si cabluri submarine si din fibra optica. . în final. Gratie unei complicate retele de mecanisme. În cadrul multor tari în dezvoltare. cu 85% din populaţie trăind în sărăcie şi cu 5. Nemultumirile celor saraci dar multi se fac tot mai simtite. Desi dereglementarea comertului este asociata cu cresterea schimburilor comerciale pentru toti partenerii. globalizarea a ajuns astazi la cel mai înalt stadiu al sau. Pentru milioane de oameni globalizarea nu a adus nimic. Situatia multora chiar s-a înrautatit. nu toate statele s-au integrat cu succes în noua economie globala. zdrobitoarea concurenţă occidentală. dezvoltarea transnationalelor si formarea de aliante strategice transcend granitele tarilor. globalizarea economiei a adus foloase tarilor care au profitat de ea identificând noi piete de export si atragând investitiile straine. globalizarea economica nu mai este o simpla tendinta trecatoare sau un capriciu economic. ea însemnând de fapt lupta pentru piete. Abia după 1990. Trăind în spaţiul comunist. Adică o ţară epuizată. pot ameninta existenta omenirii în urmatorii ani. facând astfel din globalizare o trasatura extrem de controversata a economiei mondiale. este deja un sistem international care reflecta mondializarea comertului. timid. accelerate de combinatia dintre calculatoare. Chiar si cele mai optimiste studii arata ca desi globalizarea a ajutat la reducerea saraciei în multe tari în dezvoltare.5 milioane de pensionari. a comunicaţiilor. globalizarea exacerbeaza inegalitatile la diferite niveluri. globalizarea a creat probleme serioase. Tranzactiile electronice. câstigurile economice sunt adesea inegal distribuite. iar efectele negative generate de o catastrofa naturala sau de ignoranta omului la nivel local. pot fi transmise asupra întregii planete. Totusi. Globalizarea comerţului a devenit posibilă datorită în principal liberalizării circulaţiei mărfurilor în lume şi dezvoltării rapide a comunicaţiilor şi informaticii. economie ineficientă. Produse scumpe. a informaţiei. 1 milion de locuitori mai puţin. locurile lor de munca fiind desfiintate. precum unificarea rapida a pietelor si a capitalului si procese tehnologice. Cresterea comertului international. şi.

Gaz. Olanda SUA SUA Marea Britanie Franta Echipamente 442278 electrice si electronice Exploatari/Distributie 170326 petrol Vehicule Auto 164627 697239 217601 273853 235276 219015 278554 144366 138579 235857 151193 Exploatari/Distributie 161122 petrol Exploatari/Distributie 154993 petrol Autovehicule 131062 Telecomunicatii 126190 De Franta SUA Exploatari/Distributie 120645 petrol Electricitate.România pare mai degrabă surprinsă de valul globalizării decât pregătită să îi facă faţă în mod lucid. victoriile ca şi catastrofele să intereseze sau să privească pe toată lumea pentru că toţi devenim obligaţi. Trebuie să acceptăm că „forţele globalizării remodelează lumea noastră. într-un fel. 1 Topul celor mai mari 25 de fondurile straine in 2007 . atât prin fiecare integrare economică. indiferent de coordonatele geografice. ANEXE Anexa nr. să ţinem cont în viaţa şi activitatea noastră că ceea ce este localpersonal se mişcă pe axa local-global. să nu mai reprezinte ceva limitat local. descoperirile. Starea de globalitate induce ca tot ceea ce are loc pe planetă. 111916 Apa Comert cu amanuntul 110199 . Aforismul „Gândeşte global şi acţionează local” este o realitate de care trebuie să ţină seamă toate statele indiferent de nivelul de dezvoltare. cât şi prin modalitatea transfrontalieră în creştere a oamenilor şi a cunoştinţelor”.milioane dolariLoc in Denumire functie de corporatie marimea fondurilor straine 1 General Electric 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Compania Britanica de Petrol Toyota Motor Company Shell Group Exxonmobil Corporation Ford Motor Company Vodafone Group Total Company Electricite France Wal-MartCorporatii Transnationale non-financiare in functie de Tara de Domeniul provenienta activitate de Fonduri Straine Total SUA Marea Britanie Japonia Marea Britanie.

Gaz. crt. Transnational Corporations and the Infrastrucure Challenge Anexa nr. 1 2 3 4 Compania Automobile-Dacia SA Mittal Steel Galati SA A&D Pharma Holdings SRL Rompetrol Rafinare Compania investitoare Renault SA Mittal Steel Holding AG Tara Franta Elvetia Activitatea Automotive Productie de otel Farmacie Productie de ulei A&D Pharma Holdings Olanda NV Grupul Rompetrol SA Olanda .On Deutsche Telekom SA Volkswagen Group France Telecom ConocoPhillips Spania Germania Germania Germania Franta SUA Telecomunicatii 101891 Electricitate. Diverse China Germania Gaz. 75151 74585 si 70679 68202 66677 66053 64487 Elvetia Germania & SUA Electricitate. Apa Germania Echipamente electrice electronice Hong-Kong. 2 Clasamentul in functie de capitalul social subscris Nr.11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 Stores Talefonica SA E . 94304 Apa Telecomunicatii 93488 Autovehicule Telecomunicatii Exploatari/Distributie petrol Exploatari/Distributie petrol Autovehicule 91823 90871 89528 85735 76264 143530 467565 171421 179906 135876 164781 132628 101190 96714 119812 87146 123080 83426 104118 138014 Chevron SUA Corporation Honda Motor Japonia Co Ltd Suez Franta Siemens AG Hutchinson Whampoa Limited RWE Group Nestle SA BMW AG Procter Gamble Electricitate. Apa Alimente si bauturi Autovehicule Diverse Sursa : World Investemnt Report 2008. Gaz.

Olanda Group SRL Alro SA Petrotel – Lukoil SA EON Moldova SA Marco Industries BV Olanda de Lukoil Europe Holding Productie de ulei si B.arisinvest. prin absorbtia Petrotel Olanda distributie de benzina – Lukoil Holdings BV Germani EON Energie AG Energie a Bancar Materiale constructie de Unicredit Romania Unicredito Italiano SPA Italia SA Carpatcement Heidelberg Cement Central Olanda Holding SA Europe East Holding BV Sursa: www.V. Colgate – Palmolive (Romania) SA Mol Romania Petroleum Products SRL Romtelecom SA UPC Romania SA Rompetrol Financial The Rompetrol Group N.V.SA 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 Telemobil SA Inquam SA I. Virgine Telecomunicatii Telecomunicatii Retail Cosmote Romanian Mobile Cosmote Mobile Grecia Telecommunicatins Telecommunicatins SA SA Hiproma SA Kaufland Romania Raiffeisen Bank SA Mechel Turzii SA Bearbull SAS Franta SC Kaufland Rumanien Germani Retail Warenhandel GMBH a Raiffeisen International Austria Bancar Bank-Holding AG Metalurgie Produse personal Distributie benzina Telecomunicatii Telecomunicatii Activitati manageriale Productie aluminiu de uz de Campia Mechel International Elvetia Holdings AG Colgate – Palmolive SUA (America) INC Mol Hungarian Oil & Gas Ungaria Company RT Ote International Cipru Investment’s Limited UPC Romania Holding Olanda B.ro/level1.V.asp?id=248&LID=1 .

Gh. Craiova.Postelnicu. Globalizarea – provocarea societăţii contemporane. 20. Bucuresti. Relaţii financiare şi monetare internaţionale. A. Agenţia Română pentru Investiţii Străine – Evoluţia investiţiilor străine directe din România pe ţări de provenienţă.2006 22. Bucureşti. Editura Economică. Voinea. Economică. Instituţii financiare internaţionale. Economie. Suciu Titus:”Globalizarea si impactul social al acesteia in viziunea principalelor curente de gandire economica din zilele noastre”. Routledge. Ilie Simon. Ed.Bucuresti. mit şi realitate. Sterian Dumitrescu – Economie mondiala – Editia a-II-a. – The European Economy. Iaşi 2008 6. Gheorghe M. Postelnicu. Victor Gotişan. 2000 8. ‘Reforma sistemului bancar din România’. Iaşi. Nicolae Danilă. Eugen Ovidiu Chirovici. June 20. 2005 19. Monica Dudian. Editura Economică. A. C. Eseu despre globalizare. Nanu Roxana Maria. Moise Elena: „Investiţii străine directe”. – International Business. Didactică şi Pedagogică. Ed. Craiova. Dana Pop. Globalizarea economiei. manifestări. Bucureşti. Globalizarea pieţei sociale. Ch. 2000 7. Economie. 2006 3. Globalizarea. Bucureşti. The Global Context. London. Victor. cauze. (coord. Editura Polirom. Monica Dudian. Plihon D. Vasile – Tranzacţii comerciale internaţionale. Ed.L. Editura All-Beck. Gabriela Molanescu. Nicolae Moroianu.W. Ion Viorel Matei. 2005 11. 1990 18. 2000 12. tendinţe. Dragos Huru. CATO Institute.Bibliografie 1. 2005 14. Bucureşti. (2001): Mizele globalizării financiare. suport de curs. Bucuresti. Ed. 2005 13. Cul. Bucureşti. 2004 21. Popescu. speranţe şi deziluzii. Laura Ellz Novac. Universitară. în Cordellier S. 2005 9. Marius Marinas. Stiglitz – Globalizarea. 2002 16. Işan. 2004 10. Editura Economică. Mădălina Constantinescu. – WTO Report Card III. 2002 2. 1997 4. Bondrea. Sedcom Libris. Bucuresti. Chişinău. Joseph E. Iaşi. Bucureşti. Editura Economică. în anul 2005 . Instituţii financiar-bancare internaţionale. colecţia Ideea Europeană.Mihaela Dobre. Bucureşti. Hill. Lukas. 2001 5. ”Globalizare şi teorii ale dezvoltării”. Editura Universitară. Editura Economica. Petre Brezeanu. 2005 15. ‘Privatizarea băncilor’. McGrow-Hill. Globalization and Developing Countries. Paul Bran. Iulian tanase. Center for Trade Policy. Instituţii financiar-bancare internaţionale. 2002 17. Bucureşti. Naţiunea virtuală. C. Trei. Ed. Liliana Craciun. 2004 23.) (2001): “Mondializarea dincolo de mituri”. Ed. Bucureşti. Dent. Ana Bal.

2009 33. Strategia Nationala de Export 2005-2009 34.bnro. www. UNCTAD.24.bnro.ro – Raportul anual asupra investiţiilor străine directe 2007 44.OECD Factbook 2009 45. International Trade Statistics.bnr. Foreign Direct Investment for Development. www. WTO. INSSE. Romania in cifre 2008 30. The Least Developed Countries Report. World Investment Report 2008: Transnational Corporations and the Infrastructure Challenge 32. 2000 41. Paris. 2002 37. Trade in globalising world 39.wto.gov. 2008 .org . WTO Report 2008. Agentia Romana pentru Investitii Straine – Evolutia investitiilor sraine directe din Romania in anul 2006 25. WTO – Raportul asupra comerţului mondial. www. UNCTAD. Routledge. UNCTAD.International Trade Statistics. Anuarul statistic al Romaniei 2004 29. Grimwade. London. World Investment Report 2004: The Shift towards Services. World Trade Report 2003.oecd.ro 26. 2004 35. OECD. 43. www. Raportului UNCTAD – 1999 31. www. www. United Nations. WTO Secretariat 36. World Economic Situation and Prospects. 2008 40. 2006 38. Nigel – International Trade. 2002 28.psd. WTO. New York and Geneva. FMI 27.ro 42.ro . Cartea Albă a Preluării Guvernării în luna decembrie 2000.org .ro – Raportul anual asupra investiţiilor străine directe 2003. www. INSSE.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful