You are on page 1of 42

Globalizarea în România

1.1. Condiţiile în care România trebuie să facă faţă globalizării

Schimbările datorate globalizării, proces în care sunt antrenate toate ţările lumii,
în mod voluntar sau nu, afectează şi România. Lucrurile pe care altădată le-am fi
considerat veşnice le vedem dispărând cu rapiditate din peisajul cotidian. Suntem martorii
desfăşurării treptate a dispariţiei vestigiilor societăţii industriale: macarale, uzine,
combinate, oraşe industriale moarte. O lume apune, o altă răsare în locul ei, iar chinurile
naşterii nu lipsesc nici acum: şomaj, suferinţa, sărăcie, inegalităţi în dezvoltare. Ce ne
rezervă însă globalizarea?
În decurs de un secol, România şi-a refăcut unitatea naţională, a trecut de la o
economie predominant agrară la una industrială (în 1945, avea încă cel mai mare procent
de populaţie rurală din Europa – 80% - pe locul următor situându-se Ungaria – 70%), a
luptat, cu un rol important, în cele două conflagraţii mondiale, a pierdut teritorii
nationale, a trecut prin experimentul bolşevic şi şi-a regăsit vocaţia europeană prin
singura revoluţie anti-comunistă sângeroasă din fostul lagăr bolşevic.
Tara despre care în perioada interbelică se scria cu invidie că are „petrol şi grâu”
este astăzi una dintre cele mai sărace de pe continent din punctul de vedere al PIB pe cap
de locuitor, iar nivelul producţiei sale industriale se situează undeva la nivelul a 60% din
producţia anului 1989 – cel mai prost an al regimului planificat. Iar politicienii săi caută
încă cu disperare soluţii pentru redresarea economiei.1
Iar ca o ţară săracă şi lipsită de un proiect economico-social valabil, Romania
este cu atât mai expusă astăzi crizelor „de import” de tot felul şi mai vulnerabilă în faţa
provocărilor presupuse de globalizare.
Una din problemele cu care s-a confruntat România a fost generată de întârzierea
startului în cursa globalizării. Trăind în spaţiul comunist, al economiei dirijate şi
controlate de stat de sub semnul mitului muncitorului şi al industriei, România s-a aflat
printre ultimele ţări care beneficiază de revoluţia transporturilor, a comunicaţiilor, a
productivităţii muncii, şi, în final, a informaţiei. Abia după 1990, timid, societatea
informaţională şi-a început pătrunderea în zona noastră şi efectele ei au fost devastatoare
datorită stării de nepregătire în care ne găseam. Produse scumpe, economie ineficientă,
inflaţie galopantă, zdrobitoarea concurenţă occidentală, toate au pus rapid la colţ
economia românească. Întâlnirea cu Occidentul s-a petrecut rapid şi dramatic, luând
aspectul unui val distrugător care a lăsat România cu 2 milioane de şomeri, 1 milion de
locuitori mai puţin, cu 85% din populaţie trăind în sărăcie şi cu 5,5 milioane de
pensionari. Adică o ţară epuizată.
România pare mai degrabă surprinsă de valul globalizării decât pregătită să îi
facă faţă în mod lucid. Iar ea nu mai este „ ţara cu petrol şi grâu” de la începutul secolului
XX, ci un stat aflat într-o dureroasă tranziţie de la economia de comandă la cea de piaţă
liberă, cu o clasă politică abia în formare şi una managerială aşijderea.2
Globalizarea poate avea două tipuri de consecinţe pentru România. Primele dintre
ele sunt cele pozitive. România are nevoie de capital străin investiţional pentru
dezvoltare, fiind incapabilă să-şi producă acest capital doar din surse interne. Fiind o ţară
1
Eugen Ovidiu Chirovici, Naţiunea virtuală. Eseu despre globalizare, Editura Polirom, Iaşi, 2001 p. 115
2
Eugen Ovidiu Chirovici, Naţiunea virtuală Eseu despre globalizare , Ed. Polirom, Iaşi, 2001, p. 119

cu oportunităţi economice multiple – de la turism şi agricultură la industria petrolieră şi
metalurgică – România poate deveni atractivă pentru capitalul străin, dacă îi asigură
acestuia condiţii interne (legislative, fiscale) propice. Mişcarea rapidă de capital
presupusă de globalizare – în care companiile îşi pierd clasica identitate „naţională” –
poate deveni avantajoasă pentru tara noastra în condiţiile unei forţe de muncă înalt
calificate, dar comparativ ieftine.
Pe de altă parte, treptat, unele forţe economice româneşti – companii – pot începe
să joace în viitor un rol regional sau internaţional.
În acelaşi timp, consecinţele negative – sau mai corect spus, riscurile – presupuse
de globalizare nu sunt deloc de neglijat.
În primul rând trebuie luate în seamă riscurile economice. Fenomenul de
globalizării este însoţit mai mult decât oricare altul de o „filozofie a învingătorilor” şi3
păşim într-o lume în care există prea puţină milă pentru învinşi.
În cazul în care nu depăşim marasmul economic actual şi va rămâne departe de
structurile economice şi de securitate ( NATO şi UE), Romania poate rămâne suspendat
nu într-o „zonă gri”, ci într-o „margine a Imperiului” 4 sinonimă cu subdezvoltarea în
accepţiunea clasică a termenului, cu un rol economic, politic şi militar derizoriu în plan
continental şi internaţional, ba chiar şi regional. Spre fericirea noastră putem spune că
suntem la jumătatea drumului, pentru că integrarea în structurile NATO s-a produs, cu
sacrificii ce-i drept.
Deschiderea economică nu implică doar avantaje, ci şi considerabile riscuri. O
economie deschisă este o economie care va absorbi mai rapid şi mai dramatic şocurile
externe.
Totusi, cifrele ultimului recensământ arată că o serie de parametri încep să se
îndrepte spre normalitate. Scăderea numărului de persoane implicate în industrie,
creşterea celor din sfera serviciilor, un transfer de la oraş la spaţiul rural, ceea ce este iar
un semn bun. A crescut numărul persoanelor ce urmează studii universitare şi al celor
care se perfecţionează, s-a mărit numărul specialiştilor în informatică, cercetare şi în
comunicare, ramuri de vârf ale economiei moderne. Apar însă şi acţiuni haotice, ceea ce
ilustrează că încă nu ne-am aliniat societăţii informaţionale, astfel, aproximativ 40% din
populaţie trăieşte din agricultură sau din domenii conexe, în timp ce cifra normală trebuie
să oscileze între 5 şi 10%. Vor urma, deci, falimente în agricultură şi o înrăutăţire a
condiţiilor de muncă din această zonă pentru a echilibra situaţia.
Dacă industria şi agricultura sunt în continuă reducere şi redimensionare, avem
baze favorabile pentru viitor: un sistem de învăţământ încă apt să creeze oameni cu
cunoştinţe multiple şi diverse, un grad ridicat de cunoştinţe lingvistice, de informatică şi,
bineînţeles adaptabilitatea ca trăsătură de bază a poporului român. Ne lipseşte însă o
specializare, atât de necesară în societatea globală. Trebuie să ne rupem de tradiţionala
dragoste faţă de uzină şi să înţelegem că timpul a trecut. Societatea globală răsplăteşte
doar ideea, informaţia, invenţia, nu mastodonţii giganţi care produc cuie sau ciment.
Viitorul aparţine ţărilor care produc idei.
O altă schimbare este desfiinţarea graniţelor, apariţia parlamentelor şi a
guvernelor europene, rolul instituţiilor financiare mondiale ( FMI şi Banca Mondială),
desfiinţarea monedelor naţionale şi trecerea la euro, lichidarea armatelor naţionale în

3
Eugen Ovidiu Chirovici, Naţiunea virtuală Eseu despre globalizare , Ed. Polirom, Iaşi, 2001 , p. 121
4
idem

favoarea NATO. Toate acestea arată că treptat statul naţiune, cu care secolele IX şi XX se
obişnuiseră, ajunge la capătul emisiunii istorice, adică „La revedere, România!”, „Bun
Venit, Europa!”. Libera circulaţie a oamenilor, a valorilor şi capitalurilor, crearea de
regiuni economice, restrângerea autorităţii statale, toate acestea ne vor schimba radical
viaţa.
Situatia economica in tara noastra, s-a degradat continuu după 1990 până în anul
2000, când PIB a început să cunoască o evoluţie ascendentă, care se prefigurează să se
menţină în continuare. Acest fapt s-a datorat în special propriilor sale condiţii-cadru: o
inflaţie ridicată, scăderea puterii de cumpărare, reducerea volumului investiţiilor,
întârzieri în domeniul restructurării economiei şi a privatizării. În plus, concurenţa cu alte
ţări din zonă aspirante la integrarea europeană, precum şi cu alte ţări dezvoltate a jucat un
rol nefavorabil..
Se poate considera că prin aderarea României la U.E. se vor ameliora într-o
măsură însemnată condiţiile-cadru exterioare care afectează economia ţării noastre.
Acesta este singurul mijloc, din punctul de vedere al accesului pe piaţă şi al siguranţei
ratei de schimb, care asigură întreprinderile româneşti că se confruntă cu arme egale cu
concurenţii lor.
În anul 2002 s-au menţinut tendinţele pozitive înregistrate de economia României.
Nivelul inflaţiei a continuat să scadă, existând toate şansele ca obiectivul inflaţiei fixat la
nivelul de 22% să fie îndeplinit. Deficitul balanţei de plăţi se menţine, dar a cunoscut o
scădere faţă de anul trecut. Ţinta de creştere a PIB de 4,5% va fi atinsă la sfârşitul anului.
Rezervele Băncii Naţionale sunt de aproximativ 5,2 miliarde $ americani, ceea ce face ca
serviciul datorii externe de 3,2 miliarde $ americani să fie acoperit fără probleme. În acest
an FMI a deblocat, chiar dacă cu o anumită întârziere, 2 tranşe din acordul Stand-By
aprobat în anul 2001 de 50 şi respectiv 80 milioane $ americani. Şi Banca Mondială a
deblocat fondurile pentru programul PSAL 2 destinat restructurării întreprinderilor
publice. În acest mod, România şi-a îmbunătăţit poziţia pe pieţele financiare
internaţionale, ceea ce reprezintă un semnal pozitiv pentru investiţiile străine. De
asemenea, agenţiile de Rating, cum ar fi Standard&Poors, au crescut calificativul acordat
României în ceea ce priveşte riscul de ţară.
Globalizarea economiei s-a dezvoltat, atat pe plan mondial cat si in Romania în
trei valuri, cu ritmuri de evoluţie diferite:
• internaţionalizarea comerţului prin liberalizarea acestuia şi prin
politica de dereglementare;
• transnaţionalizarea fluxurilor de capital, care din anii '80 a
cunoscut o evoluţie mai accentuată faţă de comerţul internaţional;
• apariţia societăţii informaţionale şi globalizarea fluxurilor de
informaţii, care cunosc o evoluţie superioară fluxurilor comerciale
şi de capital.

1.2 Impactul globalizării asupra comerţului exterior al României (1997-
2007)

In ultimul deceniu, comertul exterior a fost in mod constant, unul din motoarele
economiei romanesti, rol care s-a intensificat in perioada mai recenta. Cresterea lui a

depasit performatele inregistrate de PIB si de productia industriala, reflectand astfel
deschiderea economiei romanesti si integrarea ei crescanda in economia mondiala
globalizata.
Globalizarea a afectat puternic economia si relatile comerciale ale Romaniei cu
celalalte state ale lumii, atat in mod pozitiv, reprezentand o deschidere a granitelor tarii
noastre spre oportunitatile oferite de comertul pe plan global, insa si in mod negativ,
economia Romaniei nefiind indejuns de pregatita sa faca fata fenomenului.

1.2.1. Comerţul în România în perioada 1997-2004

În perioada 1997 – 2004, România a avut o crestere constanta în comertul
exterior. Exporturile din 2004 au reprezentat 18,93 miliarde Euro, ceea ce reprezinta o
crestere substantiala de 21,3% fata de 2003 (15,61 miliarde Euro) si o medie lunara de
aproape 1,6 miliarde Euro. Totusi, aceasta crestere a exporturilor nu a fost suficienta
pentru a acoperi totalul importurilor si deficitul comercial a crescut de la an la an.
În perioada 1997-2004 mai multe sectoare au înregistrat schimbari în ceea ce
priveste ponderea diferitelor grupe de produse din totalul exporturilor, dupa cum
urmeaza:
· Masini, aparatura si echipamente electrice, aparate video (reprezentând 17,6%
din totalul exporturilor în 2004, în comparatie cu 8,8% în 1997);
· Materiale plastice, cauciuc si alte asemenea produse (reprezentând 3,7% din
totalul exporturilor în 2004, în comparatie cu 2,2% în 1997);
· Mijloace de transport (reprezentând 5,9% din totalul exporturilor în 2004, în
comparatie cu 5,3% în 1997);
· Incãltãminte, pãlãrii, umbrele si alte accesorii (reprezentând 6,5% din totalul
exporturilor în 2004, în comparatie cu acelasi procentaj de 6,5% în 1997);
· Textile si articole textile (reprezentând 20,6% din totalul exporturilor în 2004, în
comparatie cu 23,0% în 1997);
· Produse minerale (reprezentând 7,2% din totalul exporturilor în 2004, în
comparatie cu 7,6% în 1997);
· Produse chimice (reprezentând 4,3% din totalul exporturilor în 2004, în
comparatie cu 6,7% în 1997);
· Metale de baza si alte asemenea (reprezentând 15,4% din totalul exporturilor în
2004, în comparatie cu 18,5% în 1997).

Graficul nr. 1
Exporturile (FOB), Importurile (CIF) si soldul operatiunilor de comert
exterior (FOB/CIF) 1998-2003

Germania si Franta.2% din totalul importurilor românesti. Sursa: INSSE. iar cele zece tari partenere pentru importuri au reprezentat 66. 2 Partenerii comerciali ai Romaniei. exporturile luand valori de la 7400 milioane euro in 1998 si ajungand la 15614 milioane euro in 2003. pe principalele grupe de tari in 2003 Exporturi FOB Importuri CIF . Anuarul statistic al Romanieie 2004 Dupa cum reiese din graficul numarul 1 evolutia exporturilor si importurilor in perioada 1998-2003 a fost pozitiva. Principalii parteneri comerciali ai României sunt: Italia. În 2003 primele 10 piete ale exporturilor românesti au cumulat 74. cu o usoara scadere in 1999.0% din totalul exporturilor. iar importurile CIF au evoluat de la valoarea de 10528 milioane euro in 1998 pana la valoarea de 21201 milioane euro in 2003. Graficul nr. În acelasi timp se poate remarca o scadere a exporturilor catre regiunea Americilor. Distributia geografica a exporturilor românesti arata o concentrare majora pe pietele UE 25.

textile si articole textile (22.8 22. mobila (5.4 Produse industriala si echipamente electrice Textile Metale de baza Produse chimice si plastice Produse minerale Incaltaminte si articole din piele Mobila Lemn. Anuarul statistic al Romanieie 2004 Analizând cifrele putem vedea ca schimburile comerciale ale României sunt concentrate în interiorul Europei la doua niveluri: unul la nivelul Europei ca întreg si unul la un nivel sub-regional. celuloza.3 15. produse chimice si plastice (7. Din acest punct de vedere s-ar putea spune ca România are nevoie de o mai buna diversificare a comertului sau exterior.8%). Graficul nr. incaltaminte si articole din piele (6. diverse produse (2. structura exporturilor românesti era urmatoarea: produse ale industriei constructoare de masini. lemn. metale de baza si alte asemenea (15. La sfârsitul lui 2004.4 6.2 7.8 24. alimente (3. Sursa: INSSE. inclusiv echipamente electrice (24.1%).5%).2%). IT&C si transport. celuloza si hârtie (5.2%). Referitor la exporturile de servicii unde avem la dispozitie mai putine date statistice.4%). hartie Sursa: Strategia Nationala de Export 2005-2009 Alimente Diverse produse . reprezentând relatiile comerciale cu tari din UE.3 5. exporturile principale sunt reprezentate de serviciile de turism. produse minerale (7.2 3.1 2.3%).4%).8%).3 Structura exporturilor Romaniei la sfarsitul lui 2004 5.5 7.3%).

Tabelul nr. datoratã necesitãtii sustinerii dezvoltãrii economice generale. Evolutia structurii mãrfurilor importate în perioada 2005-2007 este marcatã de cresterea ponderii în total importuri a mijloacelor si materialelor de transport. în principal ca urmare a liberalizãrii comertului prin eliminarea barierelor tarifare si netarifare. mijloace si materiale de transport.diminuarea contributiei în total exporturi a materialelor textile si articolelor din acestea. inclusiv prin transferul de tehnologie. cât si realizarea investitiilor.1 Sursa: INSSE. asigurându-se necesarul de materii prime si resurse energetice. produse minerale. a metalelor comune si a articolelor din acestea. În perioada analizatã se observã cresterea mai rapidã a importurilor fatã de cea înregistratã la exporturi.2 Comerţul în România în perioada 2005-2007 Volumul valoric al comertului international a crescut an de an în perioada 2005-2007. metale comune si articole din acestea.2. a masinilor. 1. constau în principal în: . . În anul 2007. a mijloacelor si materialelor de transport. Cresterea exporturilor a avut o influentã semnificativã asupra productiei industriale.majorarea ponderii în total exporturi. cele mai cãutate mãrfuri la export au fost: masini si dispozitive mecanice. în perioada 2005-2007. a metalelor . aparatelor si echipamentelor electrice. Romania in cifre 2008 Principalele modificãri structurale intervenite în evolutia exporturilor de bunuri. materiale textile si articole din acestea. reflectând totodatã si îmbunãtãtirea performantelor economice.

9 milioane euro inregistrand o crestere cu 20. in anul 2007 s-a cifrat la 80262. concomitent cu reducerea ponderii în total importuri a materiilor textile si articolelor din acestea. pana la valoarea de 29402 milioane euro in 2007. Tabelul nr.2 Sursa: INSSE. inregistrand aproximativ o dublare a valorii initiale. 4 Graficul numarul 2 releva evolutia ascendenta a comertului romanesc in perioada 2003-2007. fata de aceeasi perioada a anului . Romania in cifre 2008 Graficul nr.comune si a articolelor din acestea. precum si a produselor minerale. exporturile FOB evoluand de la valoarea de 15614 milioane euro in decursul anului 2003.5%. Volumul comertului exterior cu marfuri. iar importurile CIF au crescut de la 21201 milioane euro in 2003 la 50993 milioane euro in 2007.

Tabelul nr. 5 . America. 3 Sursa: INSSE. Romania in cifre 2008 Dupa cum reiese din tabel.9%. in crestere cu 13.3 milioane euro . si Turcia.2006. dupa cum reiese si din graficul numarul 5. Ucraina. Franta. Germania. in crestere cu 24. Orientul Mijlociu si Apropiat (1124 milioane euro). Principalii parteneri comerciali intre-europeni ai Romaniei sunt: Italia.Exportul a fost in valoare de 29380. si America de Nord ( 930 milioane euro). Romania mai desfasoara relatii comerciale si cu Asia. acestea se deruleaza in principal in interiorul Europei. In ceea ce priveste exporturile Romaniei pe plan global in perioada 2006-2007. Graficul nr. valori mai ridicate ale exporturilor tarii noastre pentru anul 2007 inregistrandu-se in principal in UE (21139 milioane euro). iar importul a insumat 50882.7%. valoarea atinsa de acesta in 2007 situandu-se la nivelul de 25901 milioane euro din totalul global de 29402 milioane euro. Africa si chiar Oceania.6 milioane euro.

Romania in cifre 2008 Principalele tari partenere din care Romania a importat cele mai mari cantitati de marfuri in 2007 au fost de asemenea Italia. 4 Sursa: INSSE. Tabelul nr. Germania. Romania in cifre 2008 Importurile realizate de Romania in perioada 2006-2007 au avut ca principale tari de origine. dar si din Asia si America. . Ucraina si Federatia Rusa. Sursa: INSSE. Franta. state din interiorul Europei.

circa 71% din totalul importurilor României au provenit din statele membre ale Uniunii Europene. Graficul nr. 6 Sursa: INSSE. Graficul nr. Romania in cifre 2008 Înscrierea României în procesul de aderare la Uniunea Europeanã si aderarea efectiva la 1 ianuarie 2007 a favorizat orientarea preponderenta a exporturilor catre statele membre care reprezinta in anul 2007 circa 72% din totalul exporturilor. În acelas timp. 7 .

3. Romania in cifre 2008 1. Sursa: INSSE. o . ca o consecinţă firească. Impactul globalizării asupra investiţiilor în România (1997-2008) Evoluţia fluxurilor de investiţii străine directe urmează. evoluţia dezvoltării economice a României datorită faptului că există. în mod obiectiv.

49% în 1999 şi. numai pe o latură a balanţei macroeconomice. www. Excepţia de la această abordare contraproductivă de politică economică a constituit-o anul 2000. Startul tranziţiei a fost mult mai dificil în România decât în alte state ex socialiste central-europene.ro (secţiunea Publicaţii) 6 Cartea Albă a Preluării Guvernării în luna decembrie 2000. iar cele în valută de la 10% la 5 Secţiune Statistică a Raportului Anual 2003 al BNR.bnro. la 29. S-a acţionat. a fost aplicat un set de politici economice care au vizat reducerea programată a cererii interne. blocarea României într-un perimetru de subdezvoltare. Ineficienţa acesteia a fost agravată în anii '80 atât de continuarea investiţiilor în ramuri puternic energointensive. altera şi mai mult competitivitatea producţiei naţionale. având ca efect creşterea gradului de fiscalitate de la 26. neaplicându-se politici combinate. 1. caracterizată de o cerere internă (de consum al populaţiei. ca o componentă a resurselor totale ale unei ţări. cât şi de stoparea influxului tehnologic occidental ca efect al politicii de rambursare anticipată forţată a datoriei externe. sistemul de conducere. Efectul cumulat al acestor factori l-a constituit deteriorarea standardului de viaţă al populaţiei. www. când s-a realizat creşterea produsului intern brut cu 2.ro.1. respectiv pe cea a cererii.gov. dublată de politica artificială a “ocupării depline”. Economia era aproape integral etatizată. www.86% din PIB în 1996 la 31. de reducere a unor segmente ineficiente ale cererii şi de stimulare a celor cu efecte pozitive. instituţiilor publice şi de investiţii ale agenţilor economici) mai mare decât oferta (produsul intern brut) internă de bunuri şi servicii.3. de multiplicare în economie.psd. au constat în: • înăsprirea politicii fiscale. Evoluţia fluxurilor de ISD în perioada 1997-2002 Apreciem că în perioada 1997-2000 în România. în perioada 1997-20006. respectiv. în scopul diminuării decalajului dintre aceşti doi parametri fundamentali ai echilibrului general economic.ro .relaţie de intercondiţionare directă între fluxurile externe (credite şi investiţii). rezervele minime obligatorii în lei au crescut de la 15% la 30%. astfel. Slaba motivaţie a muncii. totul pe fondul creşterii ofertei interne – rezultat al procesului de ajustare-dezvoltare a sectoarelor producţiei naţionale. Instrumentele prin care s-a realizat obiectivul reducerii cererii interne. compromiterea şanselor sale de a se racorda la noile evoluţii ale civilizaţiei. Realizarea producţiei în unităţi supradimensionate conferea economiei un grad ridicat de rigiditate. şi performanţele acesteia. hipercentralizat şi in conflict cu criteriile de raţionalitate.50% în anul 2000. devenise complet inert la semnalele realităţii. prin introducerea de noi impozite şi taxe şi majorarea celor existente.1%5. • aplicarea unei politici monetare restrictive (spre exemplu. în vederea contracţiei acesteia.

în termeni comparabili. la 3% în anul 2000. ca efect al unei concurenţe externe foarte puternice. În anul 2005. în lei. pe care a avut. Apreciem că în comparaţie cu ambele grupe de ţări. din care a creditului neguvernamental.873 milioane USD) să înregistreze o creştere de 104% faţă de totalul ISD înregistrat în perioada 1997 -2000 (5324 milioane USD). a importurilor efectuate. 2004 8 Cehia. înregistrând o medie de 1.5% în 1996. în perioada 1997 – 2000. respectiv de la 4. cu menţiunea ca banca centrală a practicat o politică agresivă pe piaţa valutară. New York and Geneva. Pe fondul acestor acţiuni de politică fiscal-monetară restrictivă. – World Investment Report 2004: The Shift towards Services. UNCTAD.403 miliarde USD în perioada 1997-2003. Bulgaria. ISD per cap de locuitor este scăzut în România. conform datelor furnizate de Banca Naţională a României 5324 milioane USD7 şi 2892. • deprecierea cursului de schimb într-un ritm apropiat de cel al ratei inflaţiei. Începând cu 2001 se evidenţiază o creştere a fluxului de ISD. România şi Serbia & Montenegru. concretizate în reducerea. au fost supuşi unor presiuni suplimentare. o poziţie de cumpărător net cumpărările de valută au fost mai mari decât vânzările de valută) la un nivel de 2408 milioane dolari. Corespunzător acestui context macroeconomic. cu 80% în 1998.1% din stocul de ISD atras de ţările din Europa Centralăşi de Est în acelaşi interval8. New York and Geneva. ceea ce ilustrează potenţialul de 7 Albania. Moldova. a scăzut cu o treime. 2004 . Bosnia şi Herzegovina. astfel încât.3 milioane USD8. calculate ca raport între volumul taxelor vamale încasate ca venit bugetar şi valoarea. respectiv din Europa de Sud-Est şi din Europa Centralăşi de Est. Edificator în acest sens. investiţiile străine directe de capital atrase de România în perioada 1997-2000 au înregistrat. acumulând 38. la fel şi ISD ca procent din PIB. UNCTAD. conform datelor furnizate de Banca Naţională a României. România a fost cel mai mare receptor de investiţii străine directe din cele 8 ţări din Sud-Estul Europei7. Polonia. 15%). evoluţia fluxurilor de ISD a înregistrat oscilaţii notabile. ajungând ca totalul investiţiilor străine înregistrate în perioada 2001 – 2004 (10. fluxul de ISD a atins valoarea de 5197 milioane Euro (6444 milioane USD). cu 19% a masei monetare. conform datelor oferite de ONRC. au fost diminuate. în mod substanţial. cu 52%. Macedonia. Ungaria. acestea fiind aproape inexistente până în anul 1993.6 ori în 1997. Slovacia şi Slovenia. Croaţia. taxele vamale.4% din totalul capitalului străin atras de această regiune în perioada 1990-2004 şi 9. rămânând la un nivel modest până în anul 1996. este faptul că nivelul cotei medii tarifare. Pe fondul acestei dezvoltări economice. destinat operatorilor din economia reală. producătorii autohtoni. date calculate de autor pe baza statisticilor din World Investment Report 2004: The Shift towards Services. confruntaţi cu serioase constrângeri interne. înregistrând o creştere modestă comparativ cu anul precedent. crescând de 4.

Evoluţia fluxurilor de investiţii străine directe în România în perioada 2003-2006 Potrivit BNR.creştere a volumului de ISD în România. Intrările nete de ISD în anul 2004 au înregistrat un nivel de 5183 milioane euro şi sunt structurate astfel: • Participaţiile investitorilor străini direcţi la capitalul social al întreprinderilor investiţie directă din România în valoare de 3032 milioane euro (58% din fluxul net de ISD).bnr. a băuturilor şi tutunului şi industria mijloacelor de transport. Din această sumă. Stocul ISD ca procent din PIB a fost de 25. ceea ce reprezintă 2% din total flux net. confecţiile din textile şi pielărie deţinând numai 4. date calculate de autor pe baza statisticilor din World Investment Report 2004: The Shift towards Services. 79 milioane euro constituie aportul în natură. 2004 .3. Soldul investiţiilor străine directe la finele anului 2003 se situa la nivelul a 9662 milioane euro.4 puncte procentuale.ro Datele statistice arată că investiţiile străine directe în 2003 s-au orientat cu precădere înspre industria prelucrătoare (51% din totalul ISD).84% pentru ţările din Europa Centralăşi de Est9. investitiile straine directe au fost intr-o continua crestere. Graficul de mai jos ilustreaza aceasta crestere.2% în România la sfârşitul anului 2004 comparativ cu 27. 9 . 1. in perioada 2003-2006. UNCTAD. evidentiand proportia in carea contribuit fiecare element la cresterea investitiilor straine directe: Graficul nr.1% pentru ţările din Europa de Sud- Est respectiv 3. în cadrul acesteia cele mai atractive ramuri fiind metalurgia. 8 Evolutia investitiilor straine directe in perioada 2003-2006 Sursa: www.2. industria alimentară. New York and Geneva.

sumă cu care a fost diminuat profitul net realizat de către întreprinderile investiţie directă profitabile şi prin urmare şi profitul reinvestit de către acestea. a înregistrat nivelul de 15040 milioane euro. ceea ce reprezintă 13% din fluxul net al ISD. Fluxuri nete în anul 2004 Sursa: www. ceea ce reprezintă 26.3% din fluxul net). ceea ce reprezintă 0. în sumă de 1361 milioane euro. • Profitul net reinvestit care a înregistrat un nivel de 1164 milioane euro (22. • Creditul net primit de către întreprinderile investiţie directă de la investitorii străini direcţi inclusiv din cadrul grupului. rezultat din adăugarea la soldul iniţial a fluxului net de ISD precum şi a corecţiilor valorice provenite din reevaluările datorate modificării cursului valutar cât şi a preţurilor. sumă cu care a fost diminuat profitul net reinvestit de către întreprinderile investiţie directă profitabile. 13 milioane euro constituie aportul în natură.5 milioane euro.1% din fluxul net al ISD. • Profitul net reinvestit care a înregistrat un nivel de 1452 milioane euro (28% din fluxul net).6% din fluxul net de ISD).ro Intrările nete de ISD în anul 2005 au înregistrat un nivel de 5213 milioane euro şi sunt structurate astfel: • Participaţiile investitorilor străini direcţi la capitalul social al întreprinderilor investiţie directă din România în valoare de 2688 milioane euro (51. • Creditul net primit de către întreprinderile investiţie directă de la investitorii străini direcţi inclusiv din cadrul grupului.bnr. În determinarea acestuia a fost luată în considerare şi pierderea netă în valoare de 1169 milioane euro. Graficul nr. În determinarea acestuia a fost luată în considerare şi pierderea netă în valoare de 702.2% din total flux net. în sumă de 699 milioane euro. înregistrată de întreprinderile investiţie directă care au încheiat exerciţiul financiar 2005 cu pierderi.9 Investiţii străine directe în România. Graficul nr. Soldul ISD la sfârşitul anului 2004. 10 . Din această sumă. înregistrată de întreprinderile investiţie directă care au încheiat exerciţiul financiar 2004 cu pierderi.

Participaţiile la capitalul social şi profiturile reinvestite ale întreprinderilor investiţie directă erau la sfârşitul anului 2005 de 17490 milioane euro (80% din soldul final al ISD). a înregistrat nivelul de 4395 milioane euro (20% din soldul final al ISD). In 2006.3. a înregistrat nivelul 21885 milioane euro. 11 Fluxurile anuale ale investitiilor straine directe intre anii 2000 – 2006 10 Agentia Romana pentru Investitii Straine – Evolutia investitiilor sraine directe din Romania in anul 2006. Creditul net cuprinde atât creditele pe termen mediu şi lung cât şi pe cele pe termen scurt acordate de către investitorii străini întreprinderilor lor din România.130 miliarde de euro (graficul nr.ro Soldul ISD la sfârşitul anului 2005. a diferenţelor valorice provenite din reevaluările datorate modificării cursului valutar şi a preţurilor.12).11). atât direct cât şi prin intermediul altor firme nerezidente membre ale grupului. 1. inregistrandu-se un stoc de 31. volumul cumulat al investitiilor straine directe atrase de Romania a depasit pragul de 30 de miliarde de euro. precum şi din retratări contabile a valorii unor solduri.bnr. Fluxuri nete in anul 2005 Sursa: www. rezultat din adăugarea la soldul iniţial a fluxului net de ISD.10 Graficul nr.3. pag 2 . inclusiv din cadrul grupului. iar creditul net total primit de către acestea de la investitorii străini direcţi. Climatul investitional in anul 2006 Anul 2006 reprezinta recordul absolut in ceea ce priveste investitiile straine directe atrase de Romania. (graficul nr. Investitii straine directe in Romania.

Sursa datelor: Agentia Romana pentru Investitii Straine – Raport anual 2006 Graficul nr. Sursa datelor: Agentia Romana pentru Investitii Straine – Raport anual 2006 Din punct de vedere al fluxurilor lunare ale investitiilor straine directe. 12 Stocul investitiilor straine directe accumulate inre anii 1990 – 2006 . 13 Fluxurile lunare ale investitiilor straine directe din anul 2006 11 Agentia Romana pentru Investitii Straine – Evolutia investitiilor sraine directe din Romania in anul 2006. puternic influentata de intrarea in luna octombrie a sumei de 2.2 miliarde euro din amintita privatizare a Bancii Comerciale Romane (graficul nr.11 Graficul nr. valoarea medie pentru anul record 2006 a fost de aproximativ 757 milioane euro. 13). pag 2 .

a numarului de societati comerciale cu participare straina nou inregistrate.4%. comparative cu anul precedent.Sursa datelor: Agentia Romana pentru Investitii Straine – Raport anual 2006 In anul 2006. 14). . cu o rata de crestere de 165. 14 Comparatie regionala a fluxurilor de investitii straine directe Sursa datelor: Agentia Romana pentru Investitii Straine – Raport anual 2006 Atractivitatea Romaniei ca tara de destinatie pentru investitorii straini a fost manifestata si prin cresterea cu 9. Capitalul social subscris de societatile comerciale cu participare straina la capital nou inregistrate a urmat aceeasi tendinta ascendenta. Sub aspectul distributiei lunare numarul societatilor comerciale cu participare straina la capital nou inregistrate a avut o tendinta relativ constanta de crestere. in competitia acerba in atragerea de investitii straine in regiunea Europei Centrale si de Est.1% din numarul total al societatilor comerciale cu participare straina la capital inregistrate in Romania in perioada 1991-2006.2% in anul 2006. Graficul nr.1 miliarde euro (graficul nr. Ca pondere anul 2006 reprezinta 9. Romania a detinut un binemeritat loc doi cu amintita valoare de 9.

Agri Concept – 27. Cele mai dinamice luni ale anului 2006 sub aspectul valorii capitalului social subscris au fost: august (85.5 milioane euro). Egger (industria lemnului) – 33.4 milioane euro. Distrigaz Sud (distributie gaze naturale) – 24. primele cinci sunt tari ale Uniunii Europene. Renault Mecanique (industria auto) – 34.6%.6%). Doosan IMGB (productie masini grele) . tinand cont ca 84% din valoarea capitalului social subscris din stocul acumulat in perioada 1990- 2006 provine din aceste tari. iar procentul capitalului provenit din tarile Uniunii Europene este de 65%. la nivelul semestrului intai al anului 2006 este structurat conform tabelului (anexa 2). 15). Tarile europene reprezinta principalii parteneri de afaceri ai Romaniei.6 milioane euro.5 milioane euro) si decembrie (355.8 milioane euro. 15 Valoarea capitalului subscris pe domenii de activitate 12 Agentia Romana pentru Investitii Straine – Evolutia investitiilor sraine directe din Romania in anul 2006.9 milioane USD in anul 2005.4 milioane euro.4 milioane euro. pag 4 .4%). anul 2006 reprezinta 15. subscrise de asociati la constituirea societatii. urmata de servicii profesionale (26%). in crestere cu 0.5% fata de anul 2005.a inregistrat in anul 2006 valoarea de 2434 milioane Euro. Alexandrion Group Romania – 36. comert (13%). in numerar si in natura. conform datelor statistice raportate de Oficiul National al Registrului Comertului.corespunzator valorii de 238 milioane USD in anul 2006 comparativ cu 89. pe primul loc in preferintele partenerilor straini fiind industria cu 50.5 milioane euro. precum si la majorarea capitalului social in cursul existentei societatii comerciale . Ca pondere. Clasamentul investitorilor straini in Romania dupa capitalul social subscris.5%) si agricultura. Astra Vagoane – 37.6 milioane euro. turismul (1. incepand cu anul 1991.63. Capitalul social subscris de societatile comerciale cu participare straina la capital - indicator care exprima valoarea totala a aporturilor.1 milioane euro. Celestica – 35.7% din soldul valorii capitalului social subscris.9 milioane euro.12 Graficul nr. Distributia pe domenii de activitate a capitalului social subscris de societati comerciale cu participare straina la capital ramane constanta comparativ cu anii anteriori. transporturi (6. tari a caror prezenta in Romania reprezinta o traditie in domeniul dezvoltarii afacerilor. Lukoil (industria petroliera) – 31. Printre cele mai importante majorari de capital efectuate de investitorii straini in cursul anului 2006 se evidentiaza: Kaufland Romania SCS (comert cu amanuntul) – 164. ceea ce atesta potentialul inca neexploatat al acestora (graficul nr. Cele mai putin atractive domenii pentru partenerii straini sunt: constructiile (1.3 milioane euro. In clasamentul pe tari de provenienta a investitiilor straine.

in anul 2006. produse chimice. 1. din punct de vedere al orientarii investitorilor straini spre ramuri economice.1.5 miliarde euro şi până la finele anului vor ajunge la peste şapte miliarde euro.2 miliarde euro.5%). Alte activitaţi care au atras importante investitii straine directe pe parcursul anului 2006 sunt intermedierile financiare si asigurarile.4.Climatul investiţional în anul 2007 5.1%). constructii si tranzactii imobiliare (6. in cadrul acesteia cele mai atractive investitii fiind in metalurgie (8. precum si industria mijloacelor de transport (4.4.5%). . care a contribuit cu 2. respectiv 16725 mililoane de euro. comertul cu amanuntul si cu ridicata (12. Sursa datelor: Agentia Romana pentru Investitii Straine – Raport anual 2006 Asadar. care cuprind activitatea bancara si de asigurari si reprezinta 22. cauciuc si mase plastice (4. care manifestă o tendinţa crescătoare. investitiile straine directe s-au localizat cu precadere in industria prelucratoare (34.3.1%). prelucrare de titei. Din punct de vedere al tipului de investitii straine directe.5% din soldul total existent la 31 decembrie 2006. În primul semestru al anului investiţiile străine au cumulat aproximativ 3.4%) Se observa o pondere inca redusa. un nivel similar celui înregistrat anul trecut dacă nu luam în calcul privatizarea BCR.3.3%).2% din totalul acestora. sunt evidentiate investitiile greenfield. Rezultatele cercetării statistice privind fluxurile de investiţii străine în România în anul 2007 România se află la un stadiu de maturitate din punct de vedere al investiţiilor străine directe.8% din total). diferenta reprezentand preluarile de firme.2%).2% din total). care reprezinta 48. a unor domenii cum ar fi industria textila. precum si hoteluri si restaurante (0. telecomunicatiile (8.2%). a confectiilor si pielariei (2. industria alimentara. fata de potential. a bauturilor si tutunului (5.

După această creştere va urma un declin uşor în 2008. România se clasează pe a doua poziţie. 0. Din această sumă. în sumă de 3703 milioane euro. realizat de EIU în cooperare cu Columbia Program on International Investment (CPII). inclusiv din cadrul grupului. • Creditul net primit de către întreprinderile investiţie directă de la investitorii străini direcţi inclusiv din cadrul grupului. Raportul. sumă cu care a fost diminuat profitul net realizat de către întreprinderile investiţie directă profitabile şi prin urmare şi profitul reinvestit de către acestea. cu un procent de circa 17% din volumul investiţiilor totale la nivel mondial. Aceasta valoare duce ţara noastră la o cotă a investiţiilor străine directe de 0. energia (biodisel şi . care a avut un nivel de peste 11 miliarde de euro. estimează că influxul investiţiilor străine directe la nivel mondial a crescut în 2007. De precizat este faptul că din totalul investiţiilor străine directe înregistrate în primele şase luni ale anului. precum şi din retratări contabile. 50.1% din total flux net. Creditul net cuprinde atât creditele pe termen mediu şi lung cât şi pe cele pe termen scurt acordate de către investitorii străini întreprinderilor lor din România. FDI 12. înregistrată de întreprinderile investiţie directă care au încheiat exerciţiul financiar 2007 cu pierderi. 80 milioane euro constituie aportul în natură.1 miliarde de euro. Participaţiile la capitalul social şi profiturile reinvestite ale întreprinderilor investiţie directă erau la sfârşitul anului 2007 de 31501 milioane euro (74% din soldul final al ISD). Soldul ISD la finele anului 2007 a înregistrat nivelul de 42770 milioane euro şi cuprinde şi diferenţele valorice provenite din reevaluări datorate modificării cursului valutar şi a preţurilor.51% din volumul total al investiţiilor din statele din Europa de Est însă.6 mld.84% din volumul mondial total. În determinarea acestuia a fost luată în considerare şi pierderea netă în valoare de 2292 milioane euro. plasând România pe locul doi în regiune după Polonia.6% reprezintă profitul reinvestit şi participaţiile de capital. ceea ce reprezintă 51% din fluxul net al ISD. USD. deşi la un ritm mai scazut decât cel din 2004-2006. fiind devansată de Polonia. investiţiile străine directe au fost de 9. a înregistrat nivelul de 11269 milioane euro (26% din soldul final al ISD). iar creditul net total primit de către acestea de la investitorii străini direcţi. • Profitul net reinvestit care a înregistrat un nivel de 1327 milioane euro (18% din fluxul net). Statele Unite vor ramâne destinaţia numărul unu pentru investiţii străine directe şi în perioada 2007-2011. În 2006. Polonia este pe prima poziţie între ţările din Europa de Est: locul 24. dar îşi va reveni la un ritm puternic în urmatorii ani. Intrările nete de ISD în anul 2007 au înregistrat un nivel de 7250 milioane euro şi sunt structurate astfel: • Participaţiile investitorilor străini direcţi la capitalul social al întreprinderilor investiţie directă din România în valoare de 2220 milioane euro (31% din fluxul net de ISD). telecomunicaţiile şi IT. în 2009-2011. atât direct cât şi prin intermediul altor firme nerezidente membre ale grupului. ceea ce reprezintă 1. principalele industrii spre care s-au orientat investitorii straini au fost industria auto şi a componentelor auto. În 2007. Acest fapt o situează pe locul 30 într-un clasament mondial realizat de Economist Intelligence Unit (EIU).

Structura soldului ISD la 31 decembrie 2007 Sursa: Agenţia Română pentru Investiţii Străine – Evoluţia investiţiilor străine directe din România pe activităţi economice. industria materialelor de construcţii şi altele. Delphi Diesel. în domeniul componentelor auto. Nokia. în anul 2007. Printre proiectele facute publice se află cele dezvoltate de Renault Technologie.3. dar şi Pirelli Ambiente Technology. .2 Repartizarea ISD pe ţări de origine în anul 2007 Repartizarea a fost realizată în funcţie de ţara deţinătorului nemijlocit a cel puţin 10% din capitalul social al întreprinderilor investiţie directă rezidente13: 13 www. Honsel. 1. Ericsson.eoliană).4.bnro.ro – Raportul anual asupra investiţiilor străine directe 2007. cu o valoare de 25 milioane de euro. Graficul nr. 16 Investiţii străine în 2007.

3%. 17 Investiţii străine în 2007. care îşi menţine ponderea din anul 2006. Germania (11. în scădere de la 23% în anul 2006). 10 Graficul nr.5%). Repartizare pe ţări de provenienţă .8% faţă de 8%).1% în 2006).4% din soldul ISD la sfârşitul anului 2007. Primele tari clasate sunt: Austria (21. Olanda (16.1%) şi Franţa (8. în scădere de la 17. Tabelul nr.7%. în creştere de la 10. precum şi Grecia (7.

Schweighofer. să investească în industria constructoare de maşini. TNT. KPMG. procesarea laptelui. sistemul bancar. SPAR. Frans Maas. KLG (Kuijken Logistics Group). Cu un capital subscris de 2. Remco. Venirea Erste Bank în ţara noastră şi preluarea BCR a devenit una dintre cele mai importante acţiuni de privatizare desfăşurate în România. Frans Maas. Raiffeisen.a principalelor noduri de transport. Porsche Romania. În domeniul bancar. industria alimentară . Peste 2700 de companii care activează în România deţin capital olandez. producţia de echipament. Philips. tranzacţia BCR schimbă poziţia acestei ţări printre investitorii străini. Golden Tulip Hotels. Raiffeisen Bank şi Volksbank deţin un rol fruntaş în topul investitorilor din cadrul acestui sector. etc . Din totalul investiţiilor directe în România. Volksbank. . Austria a devenit principalul investitor străin în România. Austria a fost unul dintre partenerii principali ai României. Investiţiile olandeze. După preluarea BCR. Însă. investiţii consistente fiind făcute de Unilever. sunt OMV.Investiţiile olandeze au fost realizate in principal in domenii de activitate precum IT. ABN AMRO. Centrum Transport. în materie de schimb comercial. producţie şi logistica. Heineken. cu peste 4300 de companii care deţin capital austriac. Începând din 1990. Vienna (detine Omniasig şi Unita). Olanda deţine peste 20% din acestea. Bramac Baumit Wienerberger. Strabag. Damen Shipyards Group. Multe dintre companiile austriece sunt interesate să investească în domeniul imobiliar prin cumpărarea terenurilor aflate în vecinătatea şoselelor. Friesland. în industria metalurgică. Sursa: Agenţia Română pentru Investiţii Străine – Evoluţia investiţiilor străine directe din România pe ţări de provenienţă. Principalii investitori austrieci din ţara noastră.Verder Group.1 miliarde de euro. în anul 2007 Investiţiile austriece. ING.

Selgros. Companiile franceze au fost interesate în principal de companiile romaneşti aflate în procesul de privatizare. servicii financiare. finanţe şi agricultură. Tenaris Dalmine. Lafarge Romcim. Peste 14500 companii operează în România. Trinity Industries. Investiţiile nemţeşti. Unicredito Italiano. Linde. E. Alcatel a investit în România încă din anul 1991. Smithfield. Radici. Vivendi Environment. comerţ. Pirelli Telecom. Investiţiile italiene. Citigroup. Majoritatea investiţiilor sunt efectuate în afaceri de mici proporţii. . American Life Insurance Company. Tenaris Dalmine. Zoppas. Mai mult de peste 90% din totalul investiţiilor sunt de mai puţin de 40000 de euro. Radici. Carrefour. Precision Cast Parts Corporation. Kraft Foods. însă contribuţia la creşterea economică a României este substanţiala. Société Générale. Sectoarele de activitate în care sunt concentrate investiţiile de origine italiană sunt: industria textile. Procter&Gamble. Dr. Butangas. Steilmann. Solectron.ON Ruhrgas. industria materialelor plastice. Cefininvesti. IBM. McDonald’s. Investiţiile efectuate de companiile din SUA însumează peste 700 milioane de euro. Totuşi. Philip Morris. Principalele sectoare de investiţie ale companiilor de origine germană sunt: industria automotive. servicii şi agricultură. Sara Lee. Natuzzi. Peste 22000 de companii din Italia activează în prezent în România. Oetker. principalii investitori sunt: Qualcomm. infrastructură. Investitorii americani au devenit investitori în sectoarele strategice ale României cum ar fi: telecomunicaţii. Butangas. Heidelberger Cement (CarpatCement). AIG. Renault-Dacia. Timken. principalii investitori fiind: Metro. Zoppas. statisticile nu iau în considerare investiţiile nemţeşti efectuate în ţara noastră de filialele din alte ţări europene ale companiilor germane. O excepţie o reprezintă Alcatel si Oraange. Germania e un important partener comercial al ţării noastre. De asemenea. Siemens. Peste 4800 de companii care deţin capital francez sunt înregistrate la Registrul Comerţului. metalurgie. Pirelli Telecom. Italstrade. Principalii investitori sunt: Italstrade. industria constructoare de maşini. IT. Billa. Coca-Cola. Cefin. Investiţiile franceze. Ultima investiţie majoră a fost efectuată de Willy Kreutz (în Parcul Industrial din Timişoara situat în Freidorf) care a investit peste 8 milioane de euro în producţia de lămpi fluorescente şi Marquardt Schaltsysteme care e a investit aceeaşi sumă în facilitatea de producţie din Sibiu. construcţii. Principalii investitori de origine franceză sunt: Orange. Investiţiile americane. Tengelmann (Plus). Kaufland (membru al concernului Group Lidl & Schwarz). Radicifibres. comerţ.5 miliarde de euro. s-au realizat investiţii de peste 15 milioane de dolari în producţia de componente ale automobilelor în anul 2008. Auchan si Alcatel. Radicifibres. Unicredito Italiano. UPC. Mai mult de 5000 de companii americane sunt prezente în România conform cu statisticile efectuate în martie 2007. General Electric. Natuzzi. Praktiker. aportul de capital în moneda străina fiind de peste 1.

Dupa primele doua luni ale anului trecut. Investitiile straine directe au insumat. Bulgaria cu 40%. în România. In 2009.5%) din deficitul de cont curent. in februarie. fiind urmata de Turcia cu un procent de 50%. investitiile straine directe au avansat. Aviva. Mivan- Kier. in comparatie cu rezultatul revizuit de 13.4% si la 30% in 2013.3. in prima luna din acest an.2 miliarde euro.5. cu 40% peste nivelul din acelasi interval din 2007. investitiile straine directe ajunsesera la 870 milioane euro si acopereau 42. pana la 6. In 2008 Romania ocupa prima pozitie in randul celor mai atractive tari pentru investitori din Sudul Europei. iar creditele intra-grup au reprezentat restul de 50. Din totalul investitiilor straine directe realizate in Romania in lunile ianuarie si februarie. proportie superioara celei de anul trecut.4 miliarde euro în 2013. la 36. industria textila. Investitiile straine directe in Romania au scazut anul trecut cu 22. investitiile straine vor acoperi doar 41.2% din deficitul de cont.3.7 procente. Investiţiile străine directe în anul 2008 Investitiile straine directe au urcat in primele doua luni ale anului 2008 la 1. cu intrări de capital de peste 600 milioane de euro din cadrul a 2900 de companii. al transporturilor feroviare. deficitul de cont curent se va largi in acest an pana la 18.. Domeniile predilecte de investiţie ale investitorilor englezi sunt domeniul imobiliar. DIY retailer Brithouse plănuieşte să investească 25 de milioane de euro în următorii 5 ani. Coats. Investitorii din Marea Britanie sunt: GlaxoSmithKline. 1. şi agricultura. avand un procent de 52% din totalul investitiilor . participatiile la capital si profitul reinvestit au reprezentat mai putin de jumatate (49.069 miliarde euro si au acoperit deficitul balantei de plati in proportie de 41. procentul se va reduce si mai mult. si au acoperit peste jumatate (55. Halewood. Impactul globalizării asupra pieţei financiare din România . dar se va diminua ca pondere in produsul intern brut. Ponderea acestora in investitiile straine directe in primele doua luni din 2008 a crescut usor fata de primele doua luni din 2007. 695 milioane euro. Marea Britanie e considerat ca un alt mare investitor din România. cu 75. electrica. fata de anul trecut cand a acoperit 41. mai arata proiectiile Comisiei Nationale de Prognoza. Fata de ianuarie 2008. se mai spune în prognoza de primavara a CNP. investitiile straine directe se vor reduce treptat. Astfel.2%).6%. deoarece vor fi returnate la scadente.9% in 2007.9%.2%) deficitul de cont curent. pana la 13. Investiţiile britanice. In urmatorii ani. 1. Creditele pe care le iau firmele localizate in Romania de la companiile mama cu sediul in strainatate au potentialul de a adanci deficitul de cont curent. In acest an.8%. Croatia cu 28% si Serbia cu 19 %. dar acopereau intr-o mai mare masura (61.25%. cel al construcţiilor. British Vita.3% pana la 7.5% din deficitul de cont curent de la acea vreme. cand creditele intra-grup reprezentau 46% din total.22 miliarde euro. BPB Gypsum Ltd. Grecia cu 31%.

cum să-şi îmbunătăţească portofoliul de produse şi servicii astfel încât să facă faţă tuturor categoriilor de agenţi economici de pe piaţă. 2002. ‘Reforma sistemului bancar din România’. funcţionarea economiilor naţionale în cadrul unor organizaţii integrate. p. 1. 9-10 . 1. având ca şi efect creşterea inovaţiei în domeniul bancar. Evoluăm înspre un concept de bancă a viitorului în care discreţia în domeniul gestionării banilor este recunoscută şi unde serviciile oferite clienţilor cu ajutorul telecomunicaţiilor sunt tot mai diversificate şi tot mai complexe. Principalele instituţii bancare care activează în România contemporană 14 Nicolae Danilă. proces care se referă la eliminarea barierelor din calea comerţului şi investiţiilor internaţionale. Editura Universitară.”15 Acest fenomen a trecut prin câteva etape ale lansării sale de la operaţiuni simple la operaţiuni sofisticate. ‘Privatizarea băncilor’. al operaţiilor financiare şi bancare. Deoarece “băncile reprezintă una dintre cele mai importante categorii de participanţi instituţionali din cadrul oricărei economii subdezvoltate sau în curs de dezvoltare”14 acestea trebuie să ştie cum să-şi gestioneze resursele. Editura Economică. care trebuie să facă faţă nevoilor diversificate ale agenţilor economici. ca un factor de susţinere a globalizării în toate compartimentele.2.4.4. reforma în sistemul bancar trebuie să continue până în momentul în care să fie înlăturate: riscurile inerente activităţii bancare. pp.1. datorită rolului prioritar al asigurării şi distribuirii financiare în toate procesele de dezvoltare. activitatea bancară defectuoasă. deoarece un sistem bancar nesănătos poate fi cauza unei restrângeri a creşterii economice. activitatea financiar-bancară devenind chiar unul dintre domeniile de vârf ale acestui proces. fluctuaţiile activităţii economice şi până când cadrul legal şi instituţional să dea posibilitatea unei funcţionări fluide şi eficiente a acestui sistem. Globalizarea sistemului bancar Sistemul bancar românesc trece printr-o continuă perioadă de restructurări şi reforme. constrângerile financiare. a unor costuri fiscale ridicate care pot duce la efecte nefavorabile asupra mediului extern şi asupra imaginii ţării. Deşi începută. Apar noi produse şi servicii care au o durată de viaţă scurtă. la accentuarea cooperării internaţionale în domeniul producţiei şi circulaţiei bunurilor. Bucureşti. la transnaţionalizarea activităţii economice. Craiova. “Procesul de globalizare a activităţii bancare apare ca un promotor. Un alt element de o importanţă majoră este procesul de globalizare care a cuprins şi sistemul bancar. în locul lor apărând alte produse şi servicii din ce în ce mai sofisticate. 2002.137 15 Nanu Roxana Maria.

Raiffesen Bank Raiffeisen Bank Romania a rezultat prin fuziunea. achizitionata in 2001.3%. este o institutie speciala. mai mare cu 42% în comparaţie cu anul precedent. Raiffeisen Capital & Investment. Raiffeisen Bank are in România o retea de aproape 370 de unitati si aproximativ 5. conform Legii naţionalizării din iunie 1948 (după al doilea războil mondial) este naţionalizată. potrivit proiectului de fuziune publicat in decembrie 2006.700 corporatii mari si medii. este o banca universala fiind cea mai importanta institutie bancara din Romania si gestionand active de peste 16. Procesul . incheiata in iunie 2002. a celor doua entitati detinute de Raiffeisen Zentralbank Oesterreich AG (RZB) in Romania - Raiffeisenbank (Romania). este cel mai important Grup financiar din România cu active de peste 16. Banca Comerciala Romana isi inscrie numele pe lista bancilor comerciale nou create si reorganizate dupa 1989.600 de angajati.2%. Raiffeisen Investment Romania. banca are peste 2 milioane de clienti de retail (dintre care peste 125.5 miliarde de euro.Profitul net al BRD se ridică la 917 milioane RON* (+40% faţă de 2006). In prima jumatate a anului.a inceput cu un capital social de 379. ca instituţie publica. depozitele clientelei depăşeau 27 miliarde RON.7 ori mai mare comparativ cu perioada similara din 2006.R. Banca Comerciala Romana. creditele pentru persoane fizice reprezentând 50%. În 1957. Naşterea BRD ca bancă comercială intervine în 1990.Venitul net bancar a cunoscut o creştere importantă în 2007. Raiffeisen Bank. Banca ofera întreaga gama de produse si servicii. odată cu crearea Societăţii Naţionale pentru Credit Industrial. cu excepţia agriculturii şi industriei alimentare. valoarea sa fiind de 2 512 milioane RON. marcând ocreştere de 37% faţă de 31 decembrie 2006. in crestere cu 10% comparativ cu anul trecut. având în prezent 532 sucursale si agentii în întreaga tara în majoritatea oraselor cu peste 10. Raiffeisen Banca pentru Locuinte. când monopolul de care beneficiau băncile specializate în domeniul lor de activitate a fost suprimat.000 IMM- uri) si peste 4.Groupe Société Générale a crescut cu 44%. membra a Grupului Erste. ce poate fi considerata o banca noua pentru ca actul sau de nastere poarta data de 1decembrie 1990. In prezent. faţă de 31 decembrie2006. Raiffeisen Bank si-a bugetat pentru 2007 un profit in valoare de 59 milioane de euro.000 de locuitori. Raiffeisen Bank Romania a inregistrat un profit net de 47. BRD-GSG deţine o cotă de piată de 16. infiintata in 1998 ca subsidiara a Grupului RZB si Banca Agricola. raiffeisen Bank detine o cotă de piaţă de 8%. In 1948 când. UniCredit Tiriac Bank Unicredit Tiriac Bank a rezultat in urma fuziunii prin absorbtie dintre bancile HVB Tiriac si Unicredit Romania.2 milioane de euro. devenind Banca de Credit pentru Investiţii. BCR detine o cota de piata de 26.5 miliarde de EURO.C. de 2. Banca Romana de Dezvoltare (BRD) Istoria BRD începe în 1923. Totalul creditelor acordate era la sfârşitul anului 2007 de aproximativ 27miliarde RON.Grupul Raiffeisen este reprezentat in Romania prin: Raiffeisen Leasing. Ea obţine monopolul în România pentru finanţarea pe termen mediu şi lung a tuturor sectoarelor industriale. B.La finele anului 2007.1 milioane lei (113 milioane euro). Volumul total al creditelor acordate de BRD . Banca de Credit pentru Investiţii devine Banca de Investiţii. membra a Grupului Erste( din decembrie 2005). .Banca Comerciala Romana (BCR) Banca Comerciala Romana . Raiffeisen Asset Management.

cu active in valoare de 3.7%din totalul sumelor datorate bancilor Si in 2005 clientii persoane fizice au preferat sa ia credite in valuta: imprumuturile in euro au reprezentat 65% din total. De asemene valoarea creditelor acordate persoanelor fizice au reprezentat la sfarsitul anului 2005 17. Astfel la inceputul anului 2008 reteaua de unitati Bancpost este formata din 252 agentii si 678 bancomate fata de 189 agentii si 562 bancomate la sfarsitul lui 2006.000 de clienti. Intre timp. Bank Post a fost privatizată în luna aprilie 1999. o retea de peste 140 sucursale.4.6 miliarde EUR. Cum ar putea afecta criză economică actuala Sistemul Bancar din România? Aproape 187. In trimestrul I al lui 2006 ponderea creditelor in valuta din totalul creditului . prin desprinderea lor din fosta regie de interes naţional.77 miliarde de euro in decembrie 2005.5%.000 de lei (peste 5. aproape 116. potrivit datelor Centralei Riscurilor Bancare (CRB).La sfârşitul primului trimestru al anului 2007. la sfârşitul anului 2000. 1.000 de clienti persoane fizice au contractat anul trecut credite cu valori mai mari de 5.7% faţă de primul trimestru din 2006) şi active în valoare de 12 miliarde lei (3.de integrare a fost demarat la inceputul lunii octombrie 2006. ponderea acestora in numarul total al debitorilor inregistrati in baza de date a CRB a urcat de la 63% la 78% pe parcursul a douasprezece luni.Proiectul de fuziune prevedea finalizarea operatiunii pe data de 1 iunie 2007. venituri totale de 197 milioane lei (în creştere 17. probabil ca numarul de astfel de clienti a trecut de 200. după valoarea acestui indicator.600 de euro) la sfarsitul anului trecut. băncile care au fuzionat au înregistrat un profit brut combinat de 83 milioane lei. capitalul social de la 106. Pe scurt. Rom Post Telecom .600 de angajati vin in ajutorul a peste 600. ocupând în prezent locul al treilea însistemul bancar românesc. Cota de piata a acesteia este de 5.6 miliarde lei la 665 miliarde lei.000. radiotelecomunicatii). iar dolarul american de 8%. in timp ce leul a avut o pondere de 27%. membra a Unicredit Group este un important jucator pe piata bancara din Romania. "cu exceptia cazului in care fuziunea nu va putea fi inregistrata la registrul comertului in data de 31 mai 2007. numarul clientilor persoane fizice cu expuneri medii si mari inregistrand o crestere de 163% fata de 2004.1% BANCPOST A fost infiintata la 1 iunie 1991 împreună cu 4 regii autonome (Posta Romana. In conditiile unei cresteri atat de rapide a numarului de clienti persoane fizice.600 de euro. majoritatea finantarilor de acest nivel fiind folosite pentru cumpararea sau constructia de locuinte. Cresterea rapida a clientelei formate din persoane fizice a facut ca valoarea creditelor acordate sa creasca intr-un an sa ajunga la 2. Romtelecom. Bank Post detine o cotă de piaţă de 4. unde peste 2. fiindu-i atribuită o parte din patrimoniul acesteia.7 miliarde euro).3.000 de romani aveau de rambursat credite mai mari de 20. UniCredit Tiriac Bank .

In conditiile in care creditul in valuta ramane preponderent in cazul persoanelor fizice. Pe termen lung. euro). cele mai mari probleme la rambursare sunt inregistrate in cazul creditelor de valoare mai mica si nu la cele de peste 20. de la o medie de 10-11% la 7-8%. Raportul asupra stabilitatii financiare publicat saptamana trecuta de BNR arata ca volatilitatea mare poate genera instabilitate si nesiguranta mai ales in randul populatiei. numarul restantierilor cu credite mici a urcat cu inca 35. solicitand date despre riscul global. apare o volatilitate crescuta. Ponderea debitorilor noi pentru care s-au cerut informatii a ajuns la circa 92% in decembrie 2005. intr-un asemenea scenariu ar rezulta o crestere brusca si semnificativa a efortului rambursarii.4 mil. Ca urmare. Chiar daca evolutia cursului se regleaza intr-un interval relativ scurt. In cursul lui 2005 bancile au facut 4. lei (55 mil. Creditele in lei raman la rate inalte ale dobanzii.7%. inclusiv datorita adancimii reduse a pietei.neguvernamental a scazut la 49. In primele patru luni din 2006.000 de lei. inregistrand o depreciere de pana la patru puncte procentuale intr-o saptamana. ca urmare a cresterii competitiei intre banci. investitorii cu plasamente in Europa Centrala si de Est ajungand sa ia decizii de ansamblu in privinta activelor in zloti. euro). cu toate ca Banca Centrala Europeana a ridicat rata de referinta la euro.1 milioane de interogari ale bazei de date a CRB. In cursul lui 2005 bancile au facut 4. inclusiv unul ce ar fi produs de o eventuala depreciere a leului cu 18. de aproape patru ori mai multe decat in 2004. suma totala restanta ajungand la 196. solicitand date despre riscul global. lei sau forinti.000. BNR crede ca pe termen scurt este de asteptat ca populatia sa se indatoreze in continuare preponderent prin credite de consum. creditele si restantele debitorilor. creditele si restantele debitorilor. procesul de convergenta . fata de circa 90% in decembrie 2004. fara insa ca stabilitatea sistemului bancar sa fie pusa in pericol . Ponderea debitorilor noi pentru care s-au cerut informatii a ajuns la circa 92% in decembrie 2005. Inca de anul trecut.6%.6 mil.1 milioane de interogari ale bazei de date a CRB. piata valutara de la Bucuresti a inceput sa fie din ce in ce mai strans conectata la miscarile din regiune. banca centrala considera ca riscul de contagiune ce s-ar putea manifesta in cazul unei evolutii adverse pe pietele din Europa Centrala si de Est s-a pastrat redus.000 de lei. leul devenind preponderent pentru prima data in ultimii zece ani. de 14-16% si chiar mai ridicate pentru creditele de consum. De exemplu. fata de circa 90% in decembrie 2004. BNR considera ca sistemul este capabil sa absoarba socuri importante.417 persoane fizice cu restante mai mari de 30 de zile la restituirea unor credite cu valoare mai mica de 20.1 milioane de lei (45. Valoarea totala a restantelor se ridica la 162. Potrivit statisticilor CRB. de aproape patru ori mai multe decat in 2004. la 31 decembrie 2005 CRB avea in baza de date 222.conform evaluarilor facute de BNR. Pe piata bancara dobanzile la creditele in euro au scazut puternic in ultimii doi ani. leul a simtit rapid miscarea capitalurilor de retragere din zona. care nu beneficiaza de acoperire "naturala" fata de fluctuatiile cursului atat timp cat nu obtine venituri in valuta sau indexate in functie de o valuta. Cu toate acestea. In ciuda cresterii rapide a expunerii bancilor fata de persoanele fizice.

impactul negativ asupra clientilor neacoperiti la riscul valutar este mai redus. ceea ce ar putea crea probleme bancilor. se arata in raportul BCE. precum pietele interbancare si de titluri. in timp ce bancile europene au la dispozitie o gama variata de posibilitati de creditare. in sensul ca in Romania bancile se bazeaza in principal pe depozite atrase de la rezidenti si pe imprumuturile din strainatate pentru a obtine resurse. structura activelor bilantiere ale bancilor romanesti difera de cea a institutiilor de credit din zona euro. . precum si a procesului de apreciere a leului.3% pe an. In special creditele imobiliare sunt denominate in valuta. Diferentele de curs valutar pot avea un rol important in exacerbarea crizelor financiare si pot determina cresterea semnificativa a costurilor necesare pentru rezolvarea lor. Astfel. consumatorii finali se confrunta cu un risc valutar semnificativ. ceea ce ar acutiza criza. BNR este preocupata de faptul ca ponderea creditului in valuta a crescut semnificativ. Pe de alta parte. sustin specialistii BCE. "Tranzactiile in valuta pot avea efecte negative asupra stabilitatii financiare. iar depozitele in valuta ale rezidentilor au crescut in medie cu 22. se arata in raportul BCE. "Riscul legat de creditare ramane principalul risc pentru stabilitatea financiara a Romaniei. datorita ratelor mai reduse ale dobanzilor. In perioada 2001-2005 creditul in valuta a crescut in medie cu 46. intrucat entitatile economice vor fi nevoite sa se confrunte cu riscuri valutare. Potrivit BCE. insa conditionat de cresterea veniturilor si a ofertei de imobile. sustin specialistii BCE. foarte dezvoltate. potrivit unui raport al Bancii Centrale Europene (BCE). considerand ca aceasta ramane redusa. Intrucat o parte importanta din imprumuturi este acordata in valuta. banca centrala nu-si face griji in privinta expunerii directe a bancilor la riscul de curs de schimb. Cresterea volumului de credite a fost determinata de imbunatatirea increderii consumatorilor. insa avand in vedere ca pe termen lung exista perspectiva adoptarii euro.ar urma sa sustina dezvoltarea creditului ipotecar.9%. Acest lucru va creste gradul de vulnerabilitate in cazul unei crize financiare". cea mai mare parte a acestor costuri fiind suportata de contribuabili. deprecierea semnificativa a monedei nationale ar putea determina o serie de falimente in sectorul bancar si deterioarea bilanturilor institutiilor de credit. BNR crede ca este posibil ca apetitul pentru credite in valuta sa ramana ridicat. cresterea economica semnificativa si stabilizarea situatiei macroeconomice". in conditiile in care exista asteptari privind aprecierea in continuare a leului. In ultimi ani sectorul bancar romanesc a fost caracterizat printr-o profitabilitate ridicata generate in principal de veniturile din dobanzi. Cresterea accelerata a creditelor in valuta consemnata in ultimii ani ar putea genera o serie de riscuri pentru banci si pentru stabilitatea macroeconomica din Romania.

Cererea va fi examinata in cursul acestei saptamani. Bursa ar putea resimti un efect pozitiv. am incredere ca prin oferirea suportului financiar de 20 mld. sustine ca pachetul financiar va permite atat ajustarea graduala a deficitului bugetar. Totodata. principalele masuri impuse de Fond au fost reducerea cheltuielilor bugetare. Ce influenta vor avea banii asupra dobanzilor si cursului de schimb. acestea sunt. euro. grav lovit de criza economica si financiara internationala. euro Romaniei efectele crizei vor fi atenuate.4.E. poate mai putin dificil decat acest an. seful misiunii FMI in Romania. FMI s-a intors si este pregatit sa supervizeze acordarea unui imprumut de pâna la 20 de miliarde de euro. respectiv la conditiile stricte pe care Fondul le-ar putea impune Romaniei in ceea ce priveste politica bugetara si fiscala. nu poate fi invinovatita pentru criza financiara globala. opinie ce s-a dovedit pripita. Ucraina. potrivit analistilor.95 mld. cel mai mare acordat vreodata tarii. potrivit reprezentantilor Fondului. România neputându-si permite sa refuze oferta. Letonia. UE.4. investitorii si-ar recapata increderea in economia locala si.4.. "Cu sau fara programul FMI. cresterea veniturilor si temperarea inflatiei. precizeaza sursa citata. In ceea ce priveste conditionalitatile impuse de FMI tarilor cu care a incheiat un acord. fost stat sovietic. multiple avantaje Romaniei – leul ar putea sa se aprecieze. 2010 va fi de asemenea un an dificil.95 mld. Dar sunt optimist. dar va fi dificil. Romania imprumuta 19. cat si depasirea problemei deficitului de cont curent. Conform unui document de lucru al Guvernului referitor la prevederile acordurilor FMI cu tarile din Europa de Est. de asemenea. Cel mai mare imprumut din istoria tarii este necesar pentru stabilizarea cursului valutar. Jeffrey Franks. Singurele temeri ale acestora se refera insa la „costul“ imprumutului. Condiţiile FMI pentru un împrumut de criză Incheierea unui acord cu Fondul Monetar International ar aduce. la fel ca si alte tari nou aderate la UE.1. Lucrurile vor fi rezolvate mai bine decat fara acesti bani". fapt pentru care la scurt timp dupa aderareas Romaniei la U. 1. 1. FMI a imprumutat pana acum patru tari din Europa de Est – Ungaria. România si fratii ei sunt tari in care bancile si companiile . oficialli tarii pareau sa considere inutila prezenta si ajutorul FMI. Belarus –. UE. 2009 va fi un an foarte dificil. euro de la FMI. mult mai permisive in conditiile actuale de criza. potrivit AFP. România . Adevaratul pericol al împrumutului uriaş de la FMI al României Amintirile recente ale României legate de FMI sunt sumbre si deteriorate la fel ca si relatia cu acesta. fiind doar una din victimele acesteia. ratingurile de tara s-ar putea imbunatati.4. Banca Mondiala si BERD in suma de 19. aflate acum in cautare de ajutor financiar. FMI ar putea acorda un imprumut de 426 milioane de euro Armeniei. Romania a convenit asupra unui pachet de finantare externa de la FMI. a spus ieri Franks la incheierea vizitei FMI.tari afectate sever de criza financiara. Banca Mondiala si BERD. din cauza obligatiei respectarii stricte a mult prea multe reguli si a tulburarilor sociale rezultate de aici.

pentru a o ajuta sa faca fata efectelor crizei globale. dupa noua ani consecutivi de expansiune economica. daca dovezile din ultimii ani indica faptul ca guvernele anterioare au esuat la capitolul absorbtiei fondurilor europene. asa ca tara nu are nicio sansa macar sa inceapa sa iasa din criza inainte de sfârsitul lui 2010. România este impinsa sa extraga portii din acest imprumut pe o baza trimestriala. pe o perioada de alti cinci pâna la sase ani. autoritatile române spera intr-un miracol economic global. a FMI si a Bancii Mondiale aceste lucru este foarte posibil sa se intâmple si exista destule probe care sa dovedeasca aceasta. in scopul de a revigora creditele. la care se adauga alti bani de la BERD (Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare) si BEI (Banca Europeana pentru Investitii). asa ca a le lasa sa moara ar insemna pierderi inca si mai mari decât cele experimentate pâna acum la nivel mondial. ceea ce ar insemna ca nu vor trebui sa imprumute toti cei 20 de miliarde de euro. platit de contribuabilii europeni. socoteste presedintele Basescu. De ce ar crede cineva ca autoritatile române sunt capabile sa foloseasca banii din acea treime a imprumutului destinata revigorarii economiei si finantarii corespunzatoare a deficitului bugetar. Cel mai rau lucru care se poate intâmpla este ca România sa incaseze imprumutul fara sa implementeze politicile atât de necesare. Acesta este motivul pentru care a fost solicitat din nou FMI sa intervina cu un imprumut gigant . conform afirmatiilor premierului Emil Boc. Fara o monitorizare suficienta din partea Comisiei Europene. acele banci se transforma mai . Pe scurt. Adevarata problema nu este in mod necesar faptul ca FMI s -a intors sau ca românii vor duce povara rambursarii imprumutului in urmatorii ani. Dovezile din ultimele doua decenii indica faptul ca. Nu in ultimul rând insa.Motivele acestui imprumut . facându-i apoi pe cetatenii români sa ramburseze imprumutul prin impozite. planificat pe perioada a doi ani si care urmeaza sa fie aprobat de FMI. ultimele doua banci ramase in proprietatea statului. urmata de o rambursare a dobânzilor si mai târziu a sumei imprumutate. in timp ce o treime vor ajuta la finantarea deficitului bugetar si la revigorarea creditelor si investitiilor . Finantele tarii se dovedesc insa mai proaste decât ar fi putut prognoza cineva acum un an. aceste tari au primit cantitati mari de ajutor european. fondul prognozeaza pentru România o contractie a economiei cu 3-4% anul acesta. afirma recent presedintele Traian Basescu. pentru a face acest imprumut eficient. Atunci când România a cerut UE un pachet de imprumut in luna ianuarie. Exista deja informatii conform carora guvernul intentioneaza sa foloseasca banii din imprumut pentru a spori capitalul CEC Bank si Eximbank. cu o perioada de pauza la rambursare de doi ani. sunt clare: doua treimi din bani sunt necesari bancii centrale pentru a sustine moneda nationala. Comisia Europeana a spus ca nu are bani suficienti pentru ajutor. Desigur. dupa ce politicienii isi instaleaza oamenii lor in consiliile de conducere ale bancilor din proprietatea statului.internationale. presupuse a ajuta tara sa evite dezastrul financiar. pe o perioada de doi ani. in timp ce deficitul bugetar va depasi 4% din PIB. peste criteriile de convergenta stabilite la Maastricht pentru tarile membre ale UE. fonduri care acum ar putea repede sa dispara daca aceste economii se prabusesc sub suflul crizei. au investit zeci de miliarde de euro. mai ales din Europa occidentala. problema reala fiind aceea daca FMI si UE vor avea destula influenta asupra liderilor prezenti si viitori ai tarii.

comenteaza sursa citata. România trebuie sa arate mai mult ca oricând destula vointa de a folosi fondurile UE pe care nu a reusit pâna acum sa le absoarba. destinate intr adevar consolidarii economiei. insa amintirile sunt inca vii in mintea multor români. eforturile sale vor fi zadarnice fara sustinere suficienta din partea guvernului. România are acum un guvern de compromis. care au iesit in strada pentru a rasturna regimul. Esecul in a face acest lucru ar duce la cea mai drastica scadere a nivelului de trai de la caderea dictaturii comuniste a lui Nicolae Ceausescu. in caz contrar riscând sa vada România transformându-se intr-o gaura neagra financiara. UE si FMI trebuie sa se arate mai hotarâte ca oricând in a obliga autoritatile române sa respecte regulile acordului. ar putea cufunda România in recesiune economica. punând sub semnul intrebarii chiar si calitatea sa de membru al UE. asociat cu un pachet de imprumut pe doi ani. Este vorba pe de-o parte de democrat- liberalii care il sprijina pe Basescu si social-democratii care il critica. Aceste fonduri ar putea fi utilizate pentru a crea locuri de munca din atât de necesarele mari proiecte de infrastructura care nu au fost incepute. Riscurile asociate acestui imprumut de la FMI sunt imense atât pentru cei care care acorda imprumutul. Esecul punerii in aplicare a unui program economic sanatos. somaj in masa si inflatie in crestere. pe care le-a folosit pentru construirea de fabrici ineficiente . cât si pentru cei care il primesc. palate si alte proiecte ample. in fruntea careia se afla Mugur Isarescu. iar aceasta va rasturna planurile României de a adopta euro. Indiferent de cât de buna treaba va face Banca Nationala a României. Singurul motiv care impiedica aceasta fragila ordine politica sa se destrame este acela ca ambele partide isi folosesc fotoliile guvernamentale pentru a obtine capital din oportunitatile existente. alcatuit dintr-o alianta laxa a celor doua cele mai mari partide ale tarii. care pâna de curând se urau in public unul pe altul. Pentru a depasi toate acestea ar fi necesar inca un deceniu. care au produs profituri mici comparativ cu costurile dezvoltarii lor.devreme sau mai târziu in pusculite personale mai degraba decât in instrumente corespunzatoare. Acest lucru s-a intâmplat din cauza deciziei lui Ceausescu de a accelera rambursarea imprumuturilor straine. Acea criza si penuria de produse de baza timp de un deceniu s-au intâmplat acum aproape o generatie in urma. atunci când alimentele de baza si benzina erau rationalizate iar românii inghetau in apartamente. pentru a proteja leul de oscilatii abrupte . . În joc se afla mai mult decât esecul in a mentine standardele de viata si a ajuta tara sa revina la un rating favorabil investitiilor. inainte de alegerile prezidentiale ce urmeaza sa aiba loc la sfârsitul anului.

Mişcările antiglobalizare sunt o replică la atitudinea unor organisme internaţionale. considerat în mod categoric si unanim ca rezultat negativ al globalizarii. fără precedent în istoria universală. 2005. toate statele trebuiesc angrenate în acest proces. Opoziţia faţă de globalizare manifestată în multe părţi ale lumii nu vizează globalizarea în sine – noile surse de fonduri destinate promovării creşterii economice sau noile pieţe de export – ci un anumit set de doctrine. care nu de puţine ori. Criticată de unii. . în integrarea mai puternică a ţărilor şi a populaţiilor acestora ca urmare a reducerii semnificative a costurilor de transport şi comunicare şi a eliminării barierelor artificiale din calea circulaţiei bunurilor. capitalului. Globalizarea se afla în plină afirmare. Nemulţumirea la adresa globalizării provine mai ales din faptul că o anumită concepţie economică – fundamentalismul de piaţă – este pusă înaintea tuturor celorlalte concepţii. naţionali şi locali. considerată în totalitatea sa la scară planetară. CONCLUZII Îndelung discutată şi analizată. prin politica promovată au defavorizat şi mai mult economiile ţărilor slab dezvoltate şi au continuat să avantajeze marile puteri. Stiglitz – Globalizarea. Editura Economică. Procesul de stergere a granitelor între state creeaza teama de pierdere a identitatii culturale. p. care nu deplasează numai capital şi bunuri între state. Este bine cunoscut faptul că globalizarea generează efecte diferite la nivelul statelor. 31. Bucureşti. 16 Josepf E. dar cu toate acestea. serviciilor. În general. este în mod inevitabil o operă complexă la care îşi aduc o contribuţie deosebit de importantă şi operatori. mulţi oameni din aceste ţări având acces la cunoaştere într-o măsură mult mai mare decât cei mai bogaţi oameni din lume în urmă cu un secol. agenţi economici internaţionali. cunoştinţelor şi a oamenilor între state. materiale sau non- materiale. Globalizarea este determinată într-o foarte mare măsură de corporaţiile internaţionale. iar noua economie modelată de procesul globalizării. Globalizarea a făcut să scadă sentimentul izolării resimţit în multe ţări în dezvoltare. globalizarea îşi urmează traiectoria. ci şi tehnologie. de standardizare a stilului de viata. Stiglitz „ cei care critică globalizarea ignoră prea adesea beneficiile ei”16. globalizarea a devenit astăzi un fenomen obiectiv. în esenţă. iar activitatea acestora se interferează cu cele ale agenţilor economici planetari – firmele multinaţionale. prin amploarea şi evoluţia sa. care au un cuvânt important de spus în stabilirea strategiilor de dezvoltare a lumii. marile puteri economice sunt cele care definesc şi coordonează principiile acestui proces universal. precum Organizaţia Mondială a Comerţului. a mentalitatilor. politicile cuprinse în Consensul de la Washington pe care le-au impus instituţiile financiare internaţionale. speranţe şi deziluzii. slăvită de alţii. Cel mai puternic efect al globalizarii este cu siguranta cel legat de omogenizarea si standardizarea stilului de viata. În opinia reputatului economist Joseph E. Criticile fata de acest efect au fost extrem de vehemente având în vedere ca uniformizarea se manifesta în toate aspectele vietii sociale. Acest proces atât de controversat constă.

fluxurile financiare internationale masive. globalizarea a ajuns astazi la cel mai înalt stadiu al sau. . ea însemnând de fapt lupta pentru piete. iar traiul devenind mai nesigur. luând aspectul unui val distrugător care a lăsat România cu 2 milioane de şomeri. globalizarea a creat probleme serioase. pot ameninta existenta omenirii în urmatorii ani. Nemultumirile celor saraci dar multi se fac tot mai simtite. globalizarea exacerbeaza inegalitatile la diferite niveluri. accelerate de combinatia dintre calculatoare. Chiar si cele mai optimiste studii arata ca desi globalizarea a ajutat la reducerea saraciei în multe tari în dezvoltare. globalizarea economiei a adus foloase tarilor care au profitat de ea identificând noi piete de export si atragând investitiile straine. Desi dereglementarea comertului este asociata cu cresterea schimburilor comerciale pentru toti partenerii. Adică o ţară epuizată. Abia după 1990. Totusi. daca nu sunt stopate la timp. Tranzactiile electronice. Trăind în spaţiul comunist. Pentru milioane de oameni globalizarea nu a adus nimic. Comertul are implicatii negative asupra relatiilor politice datorita inegalitatilor pe care le creeaza. zdrobitoarea concurenţă occidentală. România s-a aflat printre ultimele ţări care beneficiază de revoluţia transporturilor. nu toate statele s-au integrat cu succes în noua economie globala. procese. societatea informaţională şi-a început pătrunderea în zona noastră şi efectele ei au fost devastatoare datorită stării de nepregătire în care ne găseam. Globalizarea activitatii umane creeaza alaturi de numeroase efecte pozitive si mari dezechilibre ecologice care. precum unificarea rapida a pietelor si a capitalului si procese tehnologice. al economiei dirijate şi controlate de stat de sub semnul mitului muncitorului şi al industriei. Globalizarea comerţului a devenit posibilă datorită în principal liberalizării circulaţiei mărfurilor în lume şi dezvoltării rapide a comunicaţiilor şi informaticii. globalizarea economica nu mai este o simpla tendinta trecatoare sau un capriciu economic. Situatia multora chiar s-a înrautatit. este deja un sistem international care reflecta mondializarea comertului. ducând pe termen mediu la potentiale surse de conflict. o marginalizare continua a acestora ar putea genera conflicte. integrarea în pietele globale si expunerea mai mare la bunuri de import si la noi stiluri de viata întaresc sentimentele nationaliste. Gratie unei complicate retele de mecanisme. sateliti de telecomunicatii si cabluri submarine si din fibra optica. Întâlnirea cu Occidentul s-a petrecut rapid şi dramatic. timid. uneori cu consecinte ireversibile. pot fi transmise asupra întregii planete. globalizarea poate fi o forta de propagare a binelui: a facut ca sute de milioane de oameni sa ajunga la un nivel de trai superior. a informaţiei. În acelasi timp. în prezent. toate au pus rapid la colţ economia românească. şi. Produse scumpe.5 milioane de pensionari. În cadrul multor tari în dezvoltare. în final. locurile lor de munca fiind desfiintate. cu 85% din populaţie trăind în sărăcie şi cu 5. a comunicaţiilor. câstigurile economice sunt adesea inegal distribuite. precum si activitatile corporatiilor multinationale leaga tot mai strâns una de cealalta economiile mondiale. iar efectele negative generate de o catastrofa naturala sau de ignoranta omului la nivel local. facând astfel din globalizare o trasatura extrem de controversata a economiei mondiale. Astazi. 1 milion de locuitori mai puţin. inflaţie galopantă. dezvoltarea transnationalelor si formarea de aliante strategice transcend granitele tarilor. Mediul înconjurator este unul global. economie ineficientă. a productivităţii muncii. Cresterea comertului international. În ceea ce priveşte România.

atât prin fiecare integrare economică. descoperirile. 1 Topul celor mai mari 25 de Corporatii Transnationale non-financiare in functie de fondurile straine in 2007 . victoriile ca şi catastrofele să intereseze sau să privească pe toată lumea pentru că toţi devenim obligaţi.milioane dolari- Loc in Denumire Tara de Domeniul de Fonduri functie de corporatie provenienta activitate Straine Total marimea fondurilor straine 1 General Electric SUA Echipamente 442278 697239 electrice si electronice 2 Compania Marea Exploatari/Distributie 170326 217601 Britanica de Britanie petrol Petrol 3 Toyota Motor Japonia Vehicule Auto 164627 273853 Company 4 Shell Group Marea Exploatari/Distributie 161122 235276 Britanie. Starea de globalitate induce ca tot ceea ce are loc pe planetă. ANEXE Anexa nr. într-un fel. Aforismul „Gândeşte global şi acţionează local” este o realitate de care trebuie să ţină seamă toate statele indiferent de nivelul de dezvoltare. 111916 235857 France Apa 10 Wal-Mart. Trebuie să acceptăm că „forţele globalizării remodelează lumea noastră. indiferent de coordonatele geografice. să nu mai reprezinte ceva limitat local. să ţinem cont în viaţa şi activitatea noastră că ceea ce este local- personal se mişcă pe axa local-global. Gaz. petrol Olanda 5 Exxonmobil SUA Exploatari/Distributie 154993 219015 Corporation petrol 6 Ford Motor SUA Autovehicule 131062 278554 Company 7 Vodafone Marea Telecomunicatii 126190 144366 Group Britanie 8 Total Company Franta Exploatari/Distributie 120645 138579 petrol 9 Electricite De Franta Electricitate. SUA Comert cu amanuntul 110199 151193 . cât şi prin modalitatea transfrontalieră în creştere a oamenilor şi a cunoştinţelor”. România pare mai degrabă surprinsă de valul globalizării decât pregătită să îi facă faţă în mod lucid.

Gaz. Diverse 70679 87146 Whampoa China Limited 22 RWE Group Germania Electricitate. Automobile-Dacia 1 Renault SA Franta Automotive SA Mittal Steel Galati 2 Mittal Steel Holding AG Elvetia Productie de otel SA A&D Pharma A&D Pharma Holdings 3 Olanda Farmacie Holdings SRL NV 4 Rompetrol Rafinare Grupul Rompetrol SA Olanda Productie de ulei .On Germania Electricitate. 75151 96714 Apa 20 Siemens AG Germania Echipamente 74585 119812 electrice si electronice 21 Hutchinson Hong-Kong. Gaz. Stores 11 Talefonica SA Spania Telecomunicatii 101891 143530 12 E . 2 Clasamentul in functie de capitalul social subscris Nr. 68202 123080 Apa 23 Nestle SA Elvetia Alimente si bauturi 66677 83426 24 BMW AG Germania Autovehicule 66053 104118 25 Procter & SUA Diverse 64487 138014 Gamble Sursa : World Investemnt Report 2008. 94304 467565 Apa 13 Deutsche Germania Telecomunicatii 93488 171421 Telekom SA 14 Volkswagen Germania Autovehicule 91823 179906 Group 15 France Telecom Franta Telecomunicatii 90871 135876 16 ConocoPhillips SUA Exploatari/Distributie 89528 164781 petrol 17 Chevron SUA Exploatari/Distributie 85735 132628 Corporation petrol 18 Honda Motor Japonia Autovehicule 76264 101190 Co Ltd 19 Suez Franta Electricitate. Compania Compania investitoare Tara Activitatea crt. Transnational Corporations and the Infrastrucure Challenge Anexa nr. Gaz.

SA I.arisinvest.V. Rompetrol Financial Activitati 15 The Rompetrol Group N.asp?id=248&LID=1 . 5 Telemobil SA Inquam SA Telecomunicatii Virgine Cosmote Romanian Mobile Cosmote Mobile 6 Grecia Telecomunicatii Telecommunicatins Telecommunicatins SA SA Retail 7 Hiproma SA Bearbull SAS Franta SC Kaufland Rumanien Germani 8 Kaufland Romania Retail Warenhandel GMBH a Raiffeisen International 9 Raiffeisen Bank SA Austria Bancar Bank-Holding AG Mechel Campia Mechel International 10 Elvetia Metalurgie Turzii SA Holdings AG Colgate – Palmolive Colgate – Palmolive Produse de uz 11 SUA (Romania) SA (America) INC personal Mol Romania Mol Hungarian Oil & Gas Distributie de 12 Petroleum Products Ungaria Company RT benzina SRL Ote International 13 Romtelecom SA Cipru Telecomunicatii Investment’s Limited UPC Romania Holding 14 UPC Romania SA Olanda Telecomunicatii B.ro/level1. Olanda Group SRL manageriale Productie de 16 Alro SA Marco Industries BV Olanda aluminiu Lukoil Europe Holding Productie de ulei si 17 Petrotel – Lukoil SA B.V.V. prin absorbtia Petrotel Olanda distributie de benzina – Lukoil Holdings BV Germani 18 EON Moldova SA EON Energie AG Energie a Unicredit Romania 19 Unicredito Italiano SPA Italia Bancar SA Carpatcement Heidelberg Cement Central Materiale de 20 Olanda Holding SA Europe East Holding BV constructie Sursa: www.

– International Business. Bucureşti. Globalizarea – provocarea societăţii contemporane. Laura Ellz Novac. Bucuresti. 2002 2. Ed. 2005 11.W. 2005 13. Vasile – Tranzacţii comerciale internaţionale. Editura Universitară. C. Dent. Postelnicu. Suciu Titus:”Globalizarea si impactul social al acesteia in viziunea principalelor curente de gandire economica din zilele noastre”. Voinea. Gh. 2000 12. Economie. Chişinău. Ion Viorel Matei. McGrow-Hill. Bucureşti. 1990 18. Ed. 2002 16. Craiova. Editura Economică. 2000 8. 20. Dana Pop. The Global Context. Ed. 2005 15. ‘Privatizarea băncilor’. Plihon D. Routledge. Ed. cauze. Iaşi 2008 6. Ch. 2001 5. Ana Bal. London. Ilie Simon. Trei. Globalizarea economiei.Bucuresti. Naţiunea virtuală. Ed. Editura All-Beck. Iulian tanase. A. Bucuresti.) (2001): “Mondializarea dincolo de mituri”. speranţe şi deziluzii. Relaţii financiare şi monetare internaţionale. Sedcom Libris. Bucureşti. 2005 9. 2002 17. June 20. Monica Dudian.L. 2004 10. Joseph E. Marius Marinas. Bucureşti. Gabriela Molanescu. Sterian Dumitrescu – Economie mondiala – Editia a-II-a. Nicolae Danilă. Victor Gotişan. Lukas. în anul 2005 . Cul. Işan. Editura Economică. 2005 14. Instituţii financiare internaţionale. Hill. Editura Economică. Ed. Economică. Dragos Huru. Agenţia Română pentru Investiţii Străine – Evoluţia investiţiilor străine directe din România pe ţări de provenienţă. Editura Polirom. Globalizarea pieţei sociale. 2000 7. (2001): Mizele globalizării financiare. colecţia Ideea Europeană. Globalization and Developing Countries. Instituţii financiar-bancare internaţionale. – The European Economy.Mihaela Dobre. Bucureşti.2006 22. Victor. Monica Dudian. Bucuresti. 1997 4. Editura Economică. Stiglitz – Globalizarea. în Cordellier S. Bucureşti. Nicolae Moroianu. manifestări. Bucureşti. Bibliografie 1. Nanu Roxana Maria. Universitară. Eseu despre globalizare. tendinţe. Iaşi. CATO Institute. mit şi realitate. Moise Elena: „Investiţii străine directe”. Center for Trade Policy. suport de curs. – WTO Report Card III. Bucureşti. Gheorghe M. 2004 23. Economie.Postelnicu. Bucureşti. Popescu. Iaşi. Globalizarea. Petre Brezeanu. Bondrea. Paul Bran. 2004 21. ‘Reforma sistemului bancar din România’. Eugen Ovidiu Chirovici. Liliana Craciun. Instituţii financiar-bancare internaţionale. Mădălina Constantinescu. Editura Economica. A. 2006 3. C. Craiova. ”Globalizare şi teorii ale dezvoltării”. (coord. 2005 19. Didactică şi Pedagogică.

New York and Geneva. UNCTAD. 2000 41. 2008 40. Nigel – International Trade. OECD. Romania in cifre 2008 30.International Trade Statistics. 2008 . Raportului UNCTAD – 1999 31. WTO. Grimwade.ro – Raportul anual asupra investiţiilor străine directe 2007 44. WTO – Raportul asupra comerţului mondial. World Investment Report 2008: Transnational Corporations and the Infrastructure Challenge 32. WTO Report 2008. UNCTAD.psd. The Least Developed Countries Report.ro 42. www. Trade in globalising world 39.oecd. www.bnro.org . www. International Trade Statistics.bnro. 2009 33. INSSE. World Economic Situation and Prospects. London.ro – Raportul anual asupra investiţiilor străine directe 2003.ro . 2006 38.24. Agentia Romana pentru Investitii Straine – Evolutia investitiilor sraine directe din Romania in anul 2006 25. Paris. UNCTAD. www. United Nations.gov. Cartea Albă a Preluării Guvernării în luna decembrie 2000.bnr. www. World Investment Report 2004: The Shift towards Services.ro 26. INSSE.org . World Trade Report 2003. Strategia Nationala de Export 2005-2009 34. 43. FMI 27.wto. WTO. www. 2002 37. Anuarul statistic al Romaniei 2004 29. www. WTO Secretariat 36. 2004 35. Routledge.OECD Factbook 2009 45. 2002 28. Foreign Direct Investment for Development.