1

Tema 9

Teoriile trăsăturilor - II Raymond B. Cattell

9.1. R. B. Cattell - schiţă biografică 9.2. Trăsăturile de personalitate 9.3. Organizarea dinamică a personalităţii 9.4. Dezvoltarea personalităţii 9.5. Terminologie în teoria lui Cattell 9.6. Reflecţie critică, recapitulare şi consolidare 9.1. Raymond B. Cattell - schiţă biografică  Raymond B. Cattell s-a născut în 1905 în Anglia. A avut o copilărie fericită, o şcolaritate senină, lucru destul de neobişnuit pentru un teoretician al personalităţii.. Părinţii lui erau exigenţi în privinţa performanţelor şcolare, dar erau îngăduitori în alte privinţe. Cattell a făcut mult sport în timpul său liber.  În perioada războiului copilul este foarte impresionat de răniţi, mai ales de ideea de moarte, ceea ce l-a determinat să devină foarte serios. Conştient de scurtimea vieţii, considera că în viaţă trebuie să facă ceva, ceva important, care să lase o urmă.  Era veşnic în competiţie cu fratele lui cel mare. A intrat la vârsta de 16 ani la universitatea din Londra. A absolvit strălucit, la 19 ani, în domeniul fizicii şi chimiei. În decursul facutăţii s-a preocupat de problemele sociale şi şi-a dat sema că pregătirea lui ştiinţifică nu-I permitea să abordeze problema bolii psihice. La 24 de ani a hotărât să se ocupe de studiul psihologiei, deşi în epocă nu prea existau oportunităţi de a profesa. Sistemul lui de gândire riguros se va regăsi şi în abordarea psihologiei. A fost studentul lui Spearman. A obţinut doctoratul în psihologie la 24 de ani.  Nu şi-a găsit post, dar şi-a deschis cabinet particular de servicii psihologice în sistemul şcolar din Leicester şi a fost cadru asociat la Universitatea Exeter. Domeniul său predilect era studiul aptitudinilor.  După ce a fost părăsit de prima soţie, a emigrat în SUA, la New York, unde a fost asistent în laboratorul lui Thorndike de la Universitatea Columbia. În 1937 s-a mutat la Universitatea Clark din Massachusetts, unde a fost profesor până în 1941, când s-a mutat la Harvard. A doua soţie, matematiciană, l-a ajutat mult în munca lui de analiză a datelor.  A mai predat la Universitatea din Hawai, dar activitatea lui s-a concentrat în domeniul cercetării şi mai puţin al predării.  Spre sfârşitul carierei s-a stabilit la “Institutul pentru cercetarea moralităţii şi a autorealizării” din Boulder, Colorado, o organizaţie nonprofit cu caracter religios. Prin activitatea sa la acest institut, el a încercat să integreze preocupările sale ştiinţifice cu cele religioase şi sociale.  Cattell a încercat să introducă rigoarea ştiinţifică în studiul personalităţii folosind analiza factorială pentru a decela modul de asociere a trăsăturilor de personalitate şi a identifica factori-sursă în strucura de personalitate. 9.2. Trăsăturile de personalitate Cattell era un spirit ştiinţific riguros, format în stilul ştiinţelor exacte. Ca şi Allport, el a studiat personalitatea la nivelul trăsăturilor dar, prin intermediul analizei factoriale, a reuşit să dea nu numai o analiză, ci şi o clasificare detaliată a acestora – abordare nomotetică. Spre deosebire de Allport, care a schiţat o clasificare a trăsăturilor bazată pe generalizarea datelor de observaţie şi a măsurătorilor realizate cu inventare de personalitate, Cattell a folosit, în demersurile sale, analiza statistică riguroasă a unui mare volum de date referitoare la observaţii în situaţii reale de viaţă (date L – life data), răspunsuri la chestionare (date Q – questionnaire data), inclusiv rezultate ale testelor obiective de personalitate şi măsurători de parametri fiziologici (date T – test data). După două decenii de analiză factorială a datelor din categoriile de mai sus, Cattell era convins că cei 16 factori sursă pe care i-a identificat pe această cale, constituie componentele de bază ale personalităţii, identificabile la toţi oamenii.

neexistând o sursă comună care să dea unitate trăsăturii. Introversia. • Trăsăturile unice. sunt mai puţin generale şi. Ele constituie componentele de bază ale personalităţii care. • Trăsăturile temperamentale definesc alura generală. cu o valoare explicativă pentru comportament. pentru că este mai puţin permanentă şi neesenţială. au o importanţă mai redusă în înţelegerea personalităţii. dar există posibilitatea clasificării lor folosind câteva criterii. Trăsăturile superficiale au un grad de stabilitate mai redus. ele fiind doar constructe ipotetice. aptitudinea tehnică sau muzicală). Modul în care ele se manifestă este unic la nivelul unui individ.când depind de condiţiile interne. • Trăsăturile dinamic-motivaţionale sunt responsabile de orientarea motivaţională a individului (interese). Ele intervin în eficienţă în manieră energetică şi nu instrumentală. rostul cunoaşterii ei detaliate fiind acela de a elabora predicţii valide asupra comportamentului într-o situaţie dată.2 Personalitatea este concepută ca o configuraţie de predispoziţii reactive permanente ale individului. În funcţie de natura lor. ele sunt considerate trăsături nominale (aici este o altă mare deosebire de concepţie între el şi Allport). tempo-ul activităţii. modelate prin învăţare – sunt imprimate de mediu şi devin deprindere comportamentală. tendinţa de a acumula valori materiale (materialismul). ca aptitudinile: modul în care reacţionează emoţional persoana în diferite situaţii. în ponderi diferite. • Trăsăturile sursă – sunt compuse din factori unitari. această asociere de caracteristici produce o trăsătură superficială. În concepţia lui Cattel. iritabilitatea. pentru care a construit un inventar de personalitate: 16 PF . dar nu realizează un factor. Trăsăturile pot reuni carateristici de natură diferită. fie presiunii culturale uniforme. frica iraţională formează nevrotismul. personalitatea matură poate fi descrisă pe baza a 16 factori-sursă de personalitate. de natură atitudinală şi motivaţională complexă (interese) sunt responsabile pentru diferenţele interindividuale. dar în cazul personalităţii anormale putem vorbi de un sindrom. la toţi oamenii. La persoana normală. Acestă configuraţie de caracteristici comportamentale diferă de la o persoană nevrotică la alta. conţinutul configuraţiei (setul de caracteristici) sunt variabile. prin combinările dintre ele. Modalitatea de manifestare • Trăsăturile aptitudinale sunt responsabile de eficienţa în performarea unor sarcini (inteligenţa. inteligenţa. pentru că nu sunt determinate de o singură sursă. gradul de sociabilitate. trăsăturile sursă pot fi: constituţionale . Exemplu: anxietatea. fie datorită eredităţii comune. de capacitatea lui de a se strădui pentru atingerea unui scop (ambiţie. De exemplu alcoolismul (trăsătură superficială) are legătură cu nepăsarea/ neglijenţa. bazate pe rezultatele analizei factoriale. Criterii de clasificare a trăsăturilor Gradul de comunaliate (frecvenţa cu care sunt întâlnite la nivelul unei populaţii: • Trăsăturile comune sunt trăsături prezente. gregaritatea sunt astfel de trăsături general umane. Nivelul de acţiune • Trăsăturile superficiale sunt seturi de caracteristici care corelează între ele. dar sunt asociate în configuraţii relativ stabile. ca atare. stabilită prin analiză factorială. având aceeaşi sursă. Gradul de generalitatea (influenţă asupra comportamentului). perseverenţă). dominanţa. limbuţia – care sunt trăsături sursă. pe care Cattell îl consideră o trăsătură superficială de personalitate. indecizia. sau le putem găsi doar la câţiva oameni. sunt responsabile pentru unele dintre trăsăturile de suprafaţă. în special de fiziologia organismului (pot fi înnăscute sau dobândite). Trăsăturile nu au o existenţă reală în interiorul psihic al persoanei.

neîncrezător. prudent. aventuros. perspicace. încăpăţânat. conformist Drept. atracţie. fără ea nici o teorie nu poate fi completă. serios Nepăsător. Fiind o unitate de bază a personalităţii.folosit în locul termenului de instinct – este sursa energetică comportamentală. este înăscut şi legat de constituţia somatică. În funcţie de punctajul obţinut la itemii aferenţi fiecărui factor. Primii 12 factori sunt măsuraţi direct. oportunist. înfruntă realitatea Afirmativ. gregaritate (instinct de turmă). laxă. supunere. critic. Termenii sunt definiţi riguros. modest. frustrat. relativ instabil emoţional. nesigur de sine Dur. firesc Placid. preferă să decidă singur Controlat. sensibil la ameninţare. Imaginativ. securitate. cu simţul datoriei Cutezător. gândire abstractă Stabil emoţional. se acomodează Moderat. expeditiv. încrezător în sine. dar există şi o variantă pentru adolescenţi (HSPQ). El cuprinde 16 factori sursă. vesel Conştiincios. sintetic. taciturn. îndrăzneţ Respectă ideile tradiţionale Se alătură şi urmează grupul Imagine de sine nestructurată. Ambele se manifestă în atitudini. multitudinea de manifestări specifice fiecărei dimensiuni. acceptă condiţiile. Fiecărui factor îi este atribuit un indicativ de cod. Q4) sunt calculaţi pe baza altor factori. greu de prostit. Cattell considera că motivaţia este problema centrală a oricărei teorii despre personalitate. calm NOTE MARI Deschis. sensibil. visător Abil. dependent de ceilalţi afectiv Suspicios. autoafirmare. prident faţă de regulile sociale Tensionat. . participativ Inteligenţă strălucită. Q2. deci ei sunt de ordin secund. ergul este orientat spre scopuri specifice. depresiv. fără frustrări. energie) . şiret. sobru. schimbător Blând. neliniştit Denumirea factorilor este aleasă de Cattell astfel încât să elimine ambiguităţile legate de conotaţiile termenilor din limbajul curent.înţelegător. docil. codaţi şi sistematizaţi. sigur de sine Delicat. iar ultimii 4 factori (Q1. îşi urmează impulsurile fără grija regulilor sociale Relaxar. Cattell identifică 11 ergi: curiozitate. agresiv. persistent.). nu ia în seamă regulile Timid. formalist. în greceşte.I. liniştit. .1 INDI CA TIV A B C E F G H I L M N O Q1 Q2 Q3 Q4 DENUMIREA FACTORULUI PRIMAR Schizotimie/ ciclotimie Abilitate rezolutivă generală Instabilitate / stabilitate emoţională (forţa eului) Supunere / dominanţă Nonexpansivitate / expansivitate Supraeu slab /supraeu puternic Threctia / parmia Harria / premsia Alexia / protension Praxernia / autia Naivitate /subtilitate Încredere în sine/ culpabilitate Conservatorism / nonconformism Dependenţa de grup / independenţa personală Sentiment de sine slab / puternic Tensiune ergică slabă / ridicată NOTE MICI Rezervat. cooperant Pragmatic. tandru. distant Inteligenţă slabă. moralist. dezgust.3. cu voinţă puternică. deschis Suficient sieşi. înseamnă muncă. impulsiv. ruşinos.3 (Sixteen Personality Factor Questionnaire). protecţie. dominator. naiv. sentimental. indiferent. stăruitor. suflet cald. lucid Neliniştit. se îngrijorează şi se autoculpabilizează Experimentează. • Erg (ergon. gândeşte liber. se poate exprima intensitatea cu care caracteristicile extreme ale dimensiunii respective se manifestă la nivelul personalităţii fiecărui individ. Q3. supraordonaţi primilor. competitiv Uşuratic. senin. 1 Chestionarul este construit pentru adulţi. întreprinzător. se bazează pe sine. detaşat. realist Încrezător. boem. În sistemul său de personalitate există două categorii de trăsături dinamice: ergii şi sentimentele. gândire concretă Afectat de emoţii. îndărătnic. entuziast. îngrijorat. Organizarea dinamică a personalităţii Trăsăturile dinamice sunt direct legate de motivaţie. prin marcarea pe scala bipolară.uşor de condus. matur. comuni tuturor oamenilor – constructe bipolare care încearcă să surprindă. obţinându-se astfel profilul de personalitate. conform unui index universal (U. 9.

este supusă modelării culturale. (1972). 30% din dezechilibrul şi emoţional. • Atitudinea . ceea ce înseamnă că poate fi expresia oricăruia dintre ele. Pentru mai multe detalii. Anxietatea cronică este importantă datorită consecinţelor dăunătoare pe care le are asupra fizicului şi psihicului. 2 Problema eugeniei nu este nouă. Sentimentul este orientat spre elemente importante ale vieţii individuale: ţară. Ergul este o trăsătură-sursă dinamică. Dezvoltarea personalităţii Rolul eredităţii şi al mediului Profund preocupat de poderea eredităţii şi a mediului în ansamblul influenţelor determinante asupra personalităţii. El conferă stabilitate. o structură permanentă care. 80% din îndrăzneală / timiditate. El funcţionează ca un controlor şi reglator al structurilor personalităţii pentru că el contribuie la satisfacerea tuturor ergilor şi sentimentelor. nu dispare niciodată. Prin cercetare factorială. de savanţi din domenii diferite şi a fost aservită unor ideologii diferite. Genetica inteligenţei. o atitudine poate fi subsidiară alteia şi. • Larmat. energetică. sentiment şi atitudine. mituri şi realităţi. care nu este atât de riguroasă cum pare la prima vedere. fraţi crescuţi în aceaşi familie. La un moment dat. De exemplu. dar există persoane cronic anxioase. 9. Problemele etice ridicate de concepţia eugenică sunt încă în dezbatere. Relaţia dintre erg. Inteligenţă. pentru a estima gradul în care diferenţele în trăsături sunt datorate diferenţelor genetice sau ambientale. Bucureşti: Editura Didactică şi Pedagogică. deşi are variaţii de intensitate. sentimentul faţă de soţ (soţie) poate fi subsidiar ergilor de sex. Cattell a pus la punct o metodă de investigare specifică: MAVA (multiple abstract variances analysis) – analiza variaţiilor abstracte multiple – prin care se măsoară amplitudinea asemănărilor dintre: gemeni crescuţi împreună. • Sentimentul . soţul etc. la rândul lor sunt subsidiare ergilor. Ea a fost vehiculată în diferite epoci istorice. neîncrederea în sine şi autocritica. coerenţă şi organizare tuturor trăsăturilor-sursă şi este direct legat de expresia ergilor şi sentimentelor. alăturate în poziţie secundară) altora: atitudinile sunt subsidiare sentimentelor care. Anxietatea cronică este totodată stare psihică şi trăsătură de personalitate. Sentimentul de sine este printre ultimele sentimentele dobândite pe parcursul dezvoltării. Cattell chiar a pledat pentru o împerechere selectivă 2 (selective breeding) a cuplurilor care să îmbunătăţească nivelul de inteligenţă al societăţii. ponderea factorilor ereditari este de aproximativ 33%. gregariate. . afirmare de sine. La un nivel mai puţin general. şi poate dispare deodată cu dispariţia obiectului respectiv. Configuraţia de sentimente a fiecărei persoane este organizată consistent în jurul sentimentului de sine. aceasta din urmă este subsidiară unei a treia atitudini.este o trăsătură-sursă provenită din mediu.4 foame. Subsidierea este conceptul care face legătura între erg.are o semnificaţie mai largă decât cea atribuită curent termenului (pro sau contra ceva). Sentimentul de sine . sentiment şi atitudine este exprimată de o reţea dinamică. reflectată virtual în toate atitudinile sale. tensiune şi excitabilitate. suspiciunea faţă de alţii. sex. Fiecare om parcurge anxietatea ca stare în situaţii stresante sau ameninţătoare. anxietatea a fost identificată ca o entitate care cuprinde alţi 5 factori: dominarea emotivităţii. fraţi crescuţi separat. gemeni crescuţi separat. J. vezi: • Salvat.este concepţia fiecăruia despre sine. furie. protecţie. învăţată. pentru că include toate emoţiile şi acţiunile cuiva faţă de un anumit obiect. (1977). Unele elemente ale sistemului sunt subsidiare (subordonate. Fiecare sentiment poate fi subsidiar mai multor ergi. Ereditatea este hotărâtoare pentru cel puţin câteva trăsături: 80% din inteligenţă. la care starea se permanentizează sub forma trăsăturii sau a unui factor de personalitate.4. Bucureşti: Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică. religie. Fiecare atitudine este subsidiară unuia sau mai multor sentimente. În ansamblul determinării personalităţii. o imagine de sine inadecvată. H.

dinamice. sexualitate sunt foarte puternice. sociale. morala. Sănătatea este adesea în declin şi atractivitatea la fel. Copiii sunt deja maturi şi viaţa este golită de sensurile de până acum.5 Mediul acţionează asupra personalităţi atât prin factori de mediu apropiat cât şi prin factori sociali largi. mai ales pentru persoanele active. marcată de pierderea celor apropiaţi – soţ/ soţie. este perioada în care pot surveni episoade psihotice şi delincvenţiale. sentimentul de securitate / insecuritate. Cattell utilizează termenul de sintalitate. nivelul de instruire. cu un eu profesional bine conturat (exemplu: directori pensionaţi). afirmare. Pensionarea este un moment critic. productivitate şi relativ calm.6 ani) este perioada cea mai importantă pentru formarea personalităţii. Tendinţele de independenţă. Pentru Cattell. Bătrâneţea (după 65 ani) este o fază dificilă. ceea ce afectează nu numai relaţiile intime ci şi pe cele sociale în general. S). 2. Adolescenţa (14 – 23 ani) este stadiul cel mai stressant şi bulversat. Prima copilărie (0 . 1. de ordin cultural. fizice. Era de părere că ar fi posibil ca într-o zi psihologii să ajungă la concluzia că aceste legităţi sunt eronate. Răspunsul persoanei (comportamentul) este în uncţie de personalitate (P) şi situaţie (S). . ei nu vor înceta să creadă în raportul cauză – efect şi în necesitatea legităţilor. ajungând astfel la stabilirea trăsăturilor şi a factorilor pornind de la valoarea corelaţiilor dintre diferitele aspecte ale comportamentului. dar până atunci. colegi de generaţie. personalitatea îşi pierde fluiditatea şi se cristalizează. Maturitatea (23 . Influenţa părinţilor şi fraţilor este hotărâtoare. 5. Cattell a studiat subiecţii normali. Valorile vechi trebuie înlocuite. în această perioadă se consolidează independenţa faţă de părinţi şi identificarea cu cei de aceaşi vârstă. Copilăria propriu-zisă (6 . 3. societatea şi cultura pot fi descrise şi ele. Aşa cum individul poate fi definit în termeni de trăsături de personalitate. care influenţează formarea personalităţii individuale. Datele obţinute au fost prelucrate statistic prin analiză factorială. 4. 6. Stadiile în dezvoltarea personalităţii. şi că trebuinţele orale şi anale şi conflictele legate de ele pot afecta personalitatea. la rândul lor în termeni de trăsături obiective. Cattell distinge 6 stadii care se întind pe toată durata vieţii de la naştere la moarte. Pentru a explica modul în care mediul social modelează trăsături comune. creşte stabilitatea emoţională. Deşi nu era un adept al lui Freud. caracterul întreprinzător. îşi întemeiază o familie. Printre factorii care influenţează sintalitatea se numără: mărimea unei naţiuni (mare. mică). persoana are mai multă disponibilitate pentru sine. Maturitatea târzie (50 . Abordarea sa este nomotetică. persoana îşi consolidează cariera. atitudinea faţă de autoritate. credea în necesitatea legităţilor.50 ani) este o perioadă de activism. Cattell considera că originea nevrozelor se află tot în această perioadă.14 ani) are mai puţine probleme pihologice. Sintalitatea este ansamblul caracteristicilor relevante ale unui grup social sau ale unei societăţi. Deşi el nu excludea rolul întâmplării şi al liberului arbitru. Rezultatul acestor influenţe pe care-l exercită mediul familial apropiat este formarea atitudinilor sociale primare: eul.65 ani) presupune schimbări şi readaptări ale personalităţii la modificările psihice. prin metode ştiinţifice riguroase. supraeul. sub forma unor trăsături obiective (în sensul de exterioare individului). atitudinile şi interesele devin constante. scopul studiului personalităţii este predicţia comportamentului conform unei ecuaţii de forma R = f (P. el urmăreşte descoperirea unor legităţi care să facă predictibil comportamentul.

utilizînd caracteristicile periferice concrete. Încadraţi teoria în funcţie de concepţia sa asupra raportului ereditate – mediu şi a rolului fiecăruia în formarea personalităţii. Care sunt elementele originale ale viziunii lui Cattell asupra motivaţiei? 9. Evaluaţi în ce măsură ideea lui Cattell de a formaliza descrierea şi interpretarea personalităţii în maniera ştiinţelor exacte este aplicabilă în practică. 7. Identificaţi în teoria lui Cattell enunţurile referitoare la nucleul. Reflecţie critică. 8. ca influenţă socială formativă. Terminologie în teoria lui Cattell Anxietate cronică Reţea dinamică Atitudine Sentiment Date L Sentiment de sine Date Q Sintalitate Date T Stare anxioasă Erg Trăsătură aptitudinală Factor de personalitate Trăsătură comună 9. Trăsătură dinamic-motivaţională Trăsătură superficială Trăsătură superficială Trăsătură sursă Trăsătură temperamentală Trăsătură unică . Prin ce se aseamănă şi prin ce diferă viziunea asupra personalităţii mature în teoria lui Cattell faţă de psihanaliza clasică? 10. În ce constă sistemul de personalitate la Cattell? 6. 2. recapitulare şi consolidare 1. 3.6. Evaluaţi viziunea lui Cattell despre natura umană şi argumentaţi orientarea sa.7. Analizaţi asemănările şi deosebirile dintre teoria lui Cattell şi teoria lui Allport în privinţa tipologiei personalităţii.6 9. Care este locul şi rolul educaţiei. 4. Marcaţi specificul tipurilor de personalitate în viziunea lui Cattell. dezvoltarea şi periferia personalităţii. în această viziune? 5.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful