Universitatea Tehnic de Construc ii Bucure ti Facultatea de Instala ii An Univ.

2010-2011

Studiu la Termotehnica Avansata
Instalatie de producere ACCM cu panouri solare

Coordonator studiu : Dr.Ing.Florin Baltaretu

Student : Dulhaz Ionel Dorin An I Master Gr 1
1

Cuprins :

Cap.1 Introducere Cap.2 Captarea energiei solare Cap2.1. Sisteme de producere ACCM cu aport de energie solara

.3 .6 .7

Cap2.2.Colectori solari.....................................................................8 Cap.2.3 Randamentul captatoarelor solare....................................11 Cap2.4. Pozitionarea colectoarelor solare......................................13 Cap.2.4.1 Pozitionarea colectoarelor solare pe terasa.........................................14 Cap.3 Transferul de caldura si stocarea ACCM.................................14

Cap4.Sarcina termic necesar incalzirii apei..............................................17 Cap5.Imbunatatirea performantelor instalatiilor de producere ACCM ..18

Cap.6. Bibliografie.........................................................................................20 Anexe : Anexa 1. Certificate SRCC pentru diverse tipuri de colectori solari Anexa 2. Calcul cu TecSol pentru 18mp de colectori de diferite tipuri Anexa 3. Simulare la 18 mp de collector,pentru THERMOMAX Anexa 3. Calcul economic cu CalSol

2

radia ie vizibila: 42% cu = 0. inepuizabil .radia ie infrarosie: 55% cu = 0.78 . Radiatia solara isi are originea in procesul de fuziune nucleara a H in He. Aceasta faciliteaz economisirea resurselor energetice.Radia iei directe.38 .78 m .28 . Principiul de func ionare al sistemului de încalc lzire a apei cu energie solar este simplu.50 m Radia ia global pe o suprafata plana la nivelul solului este suma: .2. Introducere Utilizarea energiei solare pentru furnizarea apei calde menajere s-a dovedit a fi o solu ie perfect viabil . furnizarea de ap cald menajer reprezint o parte considerabil a facturii la energie a cl dirilor.Radia iei difuze. ecologic i sigur .cu o pondere 20%. Mai presus de problemele polu rii i de impactul gazelor de ser .radia ie ultravioleta : 3% cu = 0. La nivelul solului radiatia directa si difuza are un maxim de 1000 w/mp pentru regiunea noastra . f r a produce de euri sau a emite gaze poluante.0.Instalatia solara pentru producerea ACCM Cap1. care poate fi redus prin folosirea energiei solare. precum dioxidul de carbon. Energia solar este nepoluant .Radiatia solara globala in straturile superioafe ale atmosferei are constanta solara de 1350w/mp si urmatoarele componente si participatii din totalul radiatiei: .0.7MeV). reflectata de nori. care depinde de orientarea suprafetei receptoare . cu eliberarea unei mari cantitati de energie radianta(26. 3 . iar tehnologia este deja bine cunoscut i fiabil .38 m .in jurul pranzului.

este posibil sa obtinem energie si pe timp friguros sau cand cerul nu este perfect senin. în special de p mânt.avand o pondere mai mare decat cea directa.1.cât i o parte din radia iile reflectate de obiectele din apropiere. Din figura de mai sus se observa ca in radiatia solara . Intensitatea radiatiei solare totale si difuze se monitorizeaza cu un aparat numit piranometru.Radiatia difuza si radiatia directa pe parcursul unui an O suprfa a expus prime te atât radia ii directe si difuze.ponderea cea mai mare este detinuta de radiatia infrarosie si ca radiatia difuza. pentru care coeficientul de reflexie este denumit albedo . 4 .Fig.

Harta zonala a radia iei solare pentru Romania Radia ia solar este influen at de modificarea permanent a unor parametrii.Fig.ca: -inaltimea unghiului solar -unghiul de inclinare al axei pamantului -latitudinea geografica a locului 5 .2.

Cap2.Pierderi de c ldur panourile solare cauzate de convec ie i de radia ie in -energie electrica .cu panouri fotovoltaice (PV) -cu centrale solare cu efect de semineu -cu centrale de concentrare cu turn si oglinda -cu centrale cu captatori parabolici independenti si turn 6 .prin colectori solari denumiti panouri solare ce pot fi: -plate -cu tuburi vidate -cu tuburi termice Fig.3. Captarea energiei solare Energia solara este captata si convertita in : -energie termica .

Sisteme de producere ACCM cu aport de energie solara Un sistem de producere a apei calde menajere folosind energia solar se compune din 5 subsisteme: .Un sub-sistem de energie auxiliar (electric sau cu combustibili fosili) pentru a acoperi necesarul de energie pentru producerea ACCM pe timpul iernii sau in zilele cu o insorire mai redusa . Schema bloc pentru sistemul de producere a ACCM 7 .nu si radiatia termica. Cap2.Un sub-sistem de transfer de energie (schimbator de caldura SC) . totul coordonat de un sistem de control ce cuprinde aparate de masura. Fig.4.Un sub-sistem de distribu ie.Un sub-sistem de stocare (rezervor acumulare RA) .-cu centrale cu captatori cilindro-parabolici De fapt.numai radiatia solara electromagnetica(lumina)se transforma in energie termica sau electrica.Un sub-sistem colector (captatorii solari) .control si conducere automata a instalatiei de la un panou central de comanda.1.

Fig.i. -Energia solar sa fie folosit cu prioritate. dimensiunea sistemului i necesarul de caldura în faza de design a proiectului a.Colectori plani Un colector plan consta dintr-o folie subtire de absorbtie a radiatiei(polimer stabil termic. -Sursele de energie solar i de energie auxiliar sa fie disociate.pentru a facilita patrunderea radiatiei in incinta si a mari efectul de sera ce apare intre suprafata vitrata si folia absorbanta.: -Colectarea i stocarea energiei solare sa fie optim .aluminiu sau cupru pe care se aplica o vopsea selectiva absorbanta)pe care se gaseste o tubulatura prin care circula fluid. Schema simplificata a unei instalatii solare Este esen ial s se g seasc cel mai bun raport între costuri. ca surs de energie Cap2. -Sursa de energie auxiliar sa fie folosit complementar .totul intr-o caseta izolata.acoperita cu sticla borosilicata sau policarbonat.Caseta trebuie sa aiba o buna rezistenta 8 .Colectori solari A.2.5. pentru a economisi combustibilul.

în care se monteaz tuburile vidate. Alcatuirea colectorului plan B. pentru a reduce pierderile termice în mediul ambiant. construit din metal i izolat termic. Acestea sunt realizate cu pere i dubli. Apa din rezervorul cilindric se va stratifica. se va întoarce în rezervor. iar cele mai reci. în func ie de densitate. pentru a capta cât mai eficient radia ia solar . din sticl . Fig. acumulându-se în vederea utiliz rii ulterioare.mecanica si sa fie bine izolata termic cu vata minerala si spuma poliuretanica pentru a micsora pierderile de caldura prin convectie . Pere ii exteriori ai tuburilor de sticl din interior. se va înc lzi datorit radia iei solare i prin efect de termosifon. vor fi dispuse în partea inferioar a acestuia. va curge prin tuburile vidate.Colectori cu tuburi vidate Apa este stocat într-un rezervor cilindric orizontal. unde se va ridica în partea superioar a acestuia. Straturile cele mai calde vor fi dispuse în partea superioar a cilindrului. sunt acoperiti cu un strat din material absobant. datorit diferen ei de densitate.Intre pere ii din sticl ai tuburilor se realizeaz vid (ca în termosuri).6. Apa rece. 9 .

denumit condensator. Vaporii astfel forma i.fara SC (pierderi termice mici) -Dezavantaje:-Tub de sticla fragil -Circulatia nu se poate realiza sub presiune -Umplerea lenta a sistemului cu apa -Rezervor de stocare montat deasupra panourilor C. se monteaz un tub termic etan . Schema de principiu a colectorului cu tuburi vidate -Avantaje:absorbtia directa a radiatiei. înc rcat cu o substan care vaporizeaz sub ac iunea radia iei solare. 10 . care se g se te în contact termic cu agentul caloportor din instala ia solar .7.Fig.Colectori cu tuburi termice În interiorul unui tub de sticl cu pere i dubli. se ridic în partea superioar a tubului termic. între care se realizeaz vid pentru diminuarea pierderilor termice în mediul ambiant.

Cap2.Fig. în care se monteaz mai multe tuburi termice. care curge prin conducta colectoare. r ce te cap tul superior al tubului termic i determin astfel condensarea vaporilor din tubul termic. C ldura latent de condensare a agentului din tubul termic.qp/Ig cu o variatie liniara. Schema de principiu a colectorului cu tuburi termice Acest agent. =qu/Ig=q0/Ig-qp/Ig= qu=densitatea termic din colectori 0 .Pentru a diminua pierderile termice.unde de caldura utila acumulata in agentul fluxului Iq=densitatea fluxului radiatiei globale 11 . contribuie la înc lzirea agentului termic din instala ia solar . poart denumirea de condensator. conducta colectoare se izoleaz termic. Randamentul captatoarelor solare Randamentul captatoarelor solare reprezinta eficienta de transformare a radiatiei solare in caldura.8.3. astfel înc t cap tul superior al tubului termic.

cu o variatie parabolica(de gr.aprox.se foloseste varianta modificata a randamentului colectorilor solari.0=randament optic= qp=densitatea fluxului ternic pierdut in mediu (k* T) = factor de transmisie al sticlei = factor de absorbtie al materialului absorbant de acoperire k=coeficient global de transfer termic intre colector si mediu (2-4 w/mpxºK) T=temperatura medie intre colector-temperatura mediu ambient Fig.60ºC 12 .U2 x (Tmf ±Te)2 / G* unde: n0 ± randamentul optic(eficacitatea)al captatorului.9.situat intre 0.8260.II) n = n0 ± U1 x (Tmf ±Te) / G* .837 Tmf ± temperatura medie a fluidului caloportor. Variatia liniara a randamentului colectorilor solari Conform prevederilor EN 12975 1-2.

10.radiatia globala(directa+difuza) Tabel1. suprafata disponibila pentru pozitionare.Te ± temperatura exterioara in proximitatea colectorului U1..7 1.Valori ale coeficientilor de pierderi termice in captatoare Captator Plan Cu tuburi vidate U1 3.008 Fig.4. Pozitionarea colectoarelor solare In functie de tipul colectoarelor.Variatiile randamentului pentru diferite captatoare.colectoarele se pot pozitiona astfel: 13 .U2 ± coeficienti de pierderi termice prin conductie si convectie ale captatoarelor.a.furnizati de producator G* .011 0.suma pe care vrem sa o investim pentru producerea ACCM s.8 U2 0.functie de temperatura(variatie parabolica) tipuri de Cap2.

Prin circula ia natural .vegetatie etc) Legarea panourilor se va face serie sau paralel.1. -legare serie .datorita efectului de termosifon(cu rezervorul de acumulare asezat obligatoriu deasupra panourilor) Toate colectoarele trebuie s aib caracteristici fizice similare. 14 .mai ales în ceea ce prive te pierderile de presiune de circula ie.Pozitionarea colectoarelor solare pe terasa In cazul pozitionarii colectoarelor pe terasa.de prescriptiile tehnice ale producatorilor si de indicatiile proiectantului instalatiei de producere ACCM. Transferul de caldura si stocarea ACCM Circulatia agentului caloportor din colectoare înspre rezervorul de stocare are loc în dou moduri diferite: A.-pe terasa -pe acoperis ±aplicate sau ingropate -pe peretii fatadelor etc Cap2. Acesta este un factor important deoarece reprezint cauza problemelor de echilibru hidraulic din seria de colectoare solare.se mareste debitul de apa calda obtinut Cap3.precum si a umbririlor provocate de diverse obstacole(cladiri vecine.4. Prin circula ia for at .trebuie sa se tina cont de urmatorii factori: -unghiul de inclinare al captatorilor fata de orizontala locului -unghiul azimutal (orientarea fata de directia Sud) -evitarea fenomenului de umbrire reciproca.se mareste temperatura apei calde produse -legare paralel . utilizând o pomp de comand ac ionat de un sistem automat B.functie de necesitati.

Stocarea ACCM are loc in RA de diverse tipuri si capacitati. Tot la panouri.dar au pierderi locale de sarcina mai mici. 5 cm grosime de izolator termic pentru minimizarea pierderilor de caldura ale energiei termice stocate si pentru mentinerea ACCM din RA la o valoare cat mai apropiata de cea calculata si necesara introducerii in sistemul de distributie. 15 .dar foarte bine izolate termic cu un strat de min. Randamentul unui schimb tor de c ldur nu depinde de temperatura fluidelor. De obicei se foloseste un schimbator integrat bivalent cu doua serpentine.pentru a se micsora pierderile de caldura prin transfer termic la mediul inconjurator.se calculeaza un reglaj fix de echilibrare. . În practic .una inferior pozitionata in RA(treimea inferioara a RA) pentru circuitul solar si cealalta superior pozitionata(treimea superioara a RA) pentru circuitul clasic de producere ACCM .8 Categorii de schimb toare de c ldur : .ci de geometria schimb torului i de debitul de c ldur transportat de agentul termic. circuitul Tickelman pentru echilibrarea pierderilor pe tur si retur poate fi folosit pentru leg turile dintre colectoare i conductele principale de leg tur ale circuitului solar si se pozitioneaza pe conducta de intrare in panouri.Schimb toarele de c ldur integrate în rezervorul de stocare si care sunt asa numitele schimbatoare de caldura cu serpentina imersata in rezervorul de stocare. Transferul de caldura are loc in schimbatoare de caldura(SC). Acestea au o mai mare pierdere de caldura decat cele integrate in RA.Schimb toarele de c ldur exterioare rezervorului de stocare.Ca regul general .schimbatoare de caldura in contracurent numite si schimbatoare de caldura in placi.6-0.care foloseste combustibili fosili pentru producerea energiei termice necesare.randamentul schimb toarelor de c ldur se situeaz între 0.realizat cu diafragme.

Tipuri de schimbatoare de caldura folosite SC extern tip lamelar sau in placi SC integrat in RA Varia iile de dimensiuni ale rezervorului de stocare influen eaz m sur un volum de peste 2.Fig. Stratificarea apei dupa temperatura in RA rece jos. în mic Totu i. productivitatea scade: .11. dac volumul de stocare este prea mic.12.VSC= 500 l permite o productivitate de aproximativ 400 kWh/an(-25%) Fig.cald sus 16 .VSC=2000 l permite o productivitate de aproximativ 500 kWh/an .000 litri.VSC=1000 l permite o productivitate de aproximativ 475 kWh/an(-5%) .

Apa calda urca in partea superioara a RA datorita densitatii ei mai mici in raport cu apa rece. La instalatiile existente.prin efect de termosifon.m [kg] este cantitatea de ap zilnic(50l/pers) cald menajer considerat ca i consum .c [kJ/kgK] este c ldura specific a apei. m rime care variaz cu temperatura.tr [°C] este temperatura apei reci.n este num rul de persoane ce folosesc ACCM din locuinta .T[h] este durata perioadei de înc lzire a apei calde considerate(in jur de 8h) Aceasta sarcina termica maxima va fi furnizata de captatorii solari (maxim 95-98% din necesar)in luna iulie. RA solar se leaga in serie cu cel clasic.aceasta sarcina va scadea la un minim de 15-20% in ianuarie.tb [°C] este temperatura apei din boiler (intre 45-60 C) .considerata foarte buna.circuitul in bucla inchisa al captatorului solar va fi legat la RA in treimea sa inferioara.186kJ/kgK. Cap4. se poate calcula cu rela ia: Q=n*m*c(tb-tr)/T*3600 unde : . dar pentru care se poate considera valoarea c = 4. la intrarea în boiler(8-12 C) . 17 .atunci cand ziua este mai lunga si radiatia luminosa mai intensa.care aveau un RA.pentru restul anului. Din aceasta cauza.iar RA e bine sa fie vertical.obtinand o medie anuala de 45-65%. .cu o inaltime suficienta pentru a permite o stratificare mai buna.Sarcina termic necesar incalzirii apei Sarcina termic necesar pentru înc lzirea apei calde menajere Q.marindu-se astfel inaltimea RA echivalent.

fabricate din materiale de calitate superioara.pentru o orientare optima spre razele solare.mai ales in timpul iernii .ceea ce duce la posibilitatea utilizarii unei radiatii difuze reduse.Imbunatatirea performantelor instalatiilor de producere ACCM cu captatori solari Dupa cum se observa din fig.in caz de necesitate .astfel: 1.tuburile pot fi inlocuite individual.Cap5.o circulatie directa a AR in jurul condensatorului .pierderile de caldura cele mai insemnate au loc in captatorii solari.similar cu fenomenul de condensatie de la centralele termice in condensatie) si care asigura: .evitandu-se pierderile prin convectie dintre tuburile de sticla si captator.de preferinta cu tuburi termice.ce absoarbe pana la 90% din radiatia incidenta.care datorita fenomenelor de vaporizare/condensare pot ceda mai multa caldura apei din tuburi(aici intervine caldura latenta de condensare cedata AR.fiecare tub colector din panou poate fi rotit axial.transformand-o in caldura dupa legea lui Planck .Cu si otel Inox) ce dau siguranta in exploatare si care prelungesc durata de exploatare a instalatiei .integrate in tuburile vidate.la schimbarea anotimpului .suprafata absorbanta cu pelicula de Sol-Titan.vidul din tuburi asigura o termoizolare eficienta.independenta fata de pozitia de montaj(orizontal sau vertical) .suprafetele de captare.sunt insensibile la murdarie.3.Folosirea unor captatoare solare perfectionate. Vom cauta sa minimizam aceste pierderi.ceea ce duce la cresterea eficienteilor(randamentului) 18 .datorita unei articulatii ce permite rotirea si orientarea tubului dupa soare.rezistente la socuri si la coroziune(sticla tip borosilicat.

micsorand si pierderile prin convectie de la suprafata de separare 3.2.Unitatea e formata din SC cu aripioare.Bronz *Nickel-Argint.Coturile si vanele se vor izola cu cochilii bazaltice tip RockWool. Scara potentialelor electrolitice: MEDIU CORODAT(ANODIC) Magneziu Zinc.termometru si o V3C care la 130ºC inchide circuitul solar si dirijaza apa spre un SC cu aripioare si 19 . 4.strat ce va produce un efect de sera radiatiei incidente.La partea de SC integrat in RA. Cositor *Alama.Fonta Plumb.Pierderile termice prin conductie de la partea inferioara a carcasei panourilor se diminueaza prin izolarea acestora cu spuma poliuretanica. Cupru.Pe panouri se poate monta o unitate anti-stagnare ASE 100 ce previne stagnarea apei fierbinti in colectoare si oboseala fizica a materialului din care sunt ele confectionate. Tot in SC se monteaza un anod de magneziu pentru a preveni coroziunea prematura a acestuia.ventilator.Otel galvanizat Aluminiu Otel moale..se va asigura izolarea termica a RA si a racordurilor cu un strat de 5-10cm grosime din spuma poliuretanica. Pierderile optice se micsoreaza prin adaugarea unui strat suplimentar de sticla la partea superioara a panourilor .Am facut o simulare cu TecSol pentru a vedea care izolatie este mai eficienta si am ajuns la concluzia ca spuma poliuretanica este mai eficienta decat vata minerala cu5%.aliaje Cupru-Nickel *Monel Otel Inox MEDIU PROTEJAT(CATODIC) materialele * sunt considerate inerte Pe partea de conducte se va avea in vedere izolarea lor cu tuburi ArmaFlex sau Tubolit.la aceeasi grosime de material.

Cand diferenta de temperatura dintre cei 2 senzori atinge 6-8ºC.fr -www.Home Power -Solar Rating and Certification Corporation(SRCC-USA) -www.Pierderea interna de presiune=21 mbar=0.Solarpraxis -Ilina.Pe circuitul in bucla inchisa al instalatiei solare se vor monta un filtru Y si un dedurizator pentru a preveni depunerea de saruri in interiorul conductelor de Cu in scopul de a impiedica micsorarea coeficientului de transfer termic in SC si implicit micsorarea randamentului acestuia.fr -www. 6.Panou automatizare care coordoneaza functionarea instalatiei solare in functie de presetarile facute. Vintila si colectiv(2002)Manualul de instalatii.Springer 20 . Controlerul solar diferential lucreaza in regim de urmarire(marimea de intrare nu este constanta in timp) cu 2 senzori de temperatura.Heating handbook-Ed McGraw-Hill -Felix Peuser(2004).simsol.In functie de caracteristicile sistemului.calsol.dupa ce primeste informatii de la senzori.iar celalalt in vecinatatea celui mai fierbinte punct al instalatiei.Instalatii de incalzire-Ed.Installations solaires thermiques-Ed. Cap.pe tubulatura colectaore de dupa panouri.21mCA.setarile temperaturii diferentiale se pot selecta din panoul de automatizare.fr -Zekai Sen(2008)Solar energy fundamentals and modeling techniques-Ed.6 Bibliografie : -Chase Powers(1999).Artecno -Ken Olson(2001)Solar hot water for cold climate-Ed.controlerul porneste pompa solara si o opreste atunci cand se masoara o diferenta de temperatura de1-2ºC.un ventilator ce poate introduce aer cald intr-o zona agreata.tecsol. 5.unul la baza rezervorului de acumulare(temperatura cea mai rece din sistem).

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful