POLITICI MONETARE

- Referat -

Rata dobânzii de politică monetară şi implicaţiile sale (analiză comparativă în diferite ţări)

Coordonator ştiinţific: Conf. Dr. Roman Angela Masterand: Costăchescu Andreea An I, Gr. IV

............... Rata dobânzii de politică monetară stabilita de BCE...3.............. Rata dobânzii de politică monetară în Cehia....... Rata dobânzii de politică monetară în Ungaria.................17 Bibliografie.................................... Rata dobânzii de politică monetară în SUA.......6....................6 II...............10.3...15 II..................... în menţinerea stabilităţii financiare..................5....................................... Cooperarea în domeniul stabilităţii financiare..............................................1.. 2009 Cuprins I............................N...............................7................ Rata dobânzii de politică monetară în Polonia............................................................3 I................................5 II.1......... Efectele crizei economico-financiare asupra indicatorilor macroeconomici.3 I.....2...........................................................2....13 II............... Definirea conceptului "rata dobânzii de politică monetară"..........16 Concluzii........19 2 .. Rata dobânzii de politică monetară în Anglia.................9..................................11 II.................................. Rata dobânzii de politică monetară în Islanda..............10 II...............13 II...........................4 I............. Rolul B........ Rata dobânzii de politică monetară în Japonia....... Rata dobânzii de politică monetară în România.............................8..........12 II.................................... Rata dobânzii de politică monetară în Norvegia.....11.......................4......................4............10 II........................11 II..................................................................... Rata dobânzii de politică monetară în Rusia...............................R...................................Rata dobânzii de politică monetară şi implicaţiile sale Iaşi............................................................12 II.............................

N. In ansamblul pieţelor. precum şi lărgirea cadrului naţional de stabilitate financiară. cât şi de cea a factorilor de producţie. şi celelalte autorităţi de reglementare şi supraveghere a diferitelor sectoare ale sistemului financiar românesc s-a intensificat treptat. precum evaluarea incorectă a riscurilor şi ineficienţa alocării capitalului. în ansamblul său şi pe componentele sale.1. Apariţia şi dezvoltarea unor disfuncţionalităţi. este necesară identificarea riscurilor şi vulnerabilităţilor întregului sistem financiar.Rata dobânzii de politică monetară şi implicaţiile sale I. determinând întrepătrunderi la nivel instituţional. Obiectul tranzacţiei pe o asemenea piaţa il formează moneda – numerar Si/sau banii de cont. Ca piaţă specifică. date fiind responsabilităţile ce rezultă din dubla sa ipostază de autoritate monetară şi prudenţială. a devenit mult mai dinamic şi complex. reglementarea. Astfel a devenit necesară conlucrarea dintre autorităţile responsabile cu autorizarea. respectarea cadrului legal aplicabil. Totodată. piaţa monetară deţine un 3 .R. I 2 . Rolul BNR în menţinerea stabilităţii financiare Banca Naţională a României are un rol intrinsec în menţinerea stabilităţii financiare. pentru a asigura transparenţa şi integritatea sistemului financiar şi a pieţelor sale componente. Atribuţii subsumate obiectivelor de stabilitate financiară sunt exercitate atât prin reglementarea şi supravegherea prudenţială a instituţiilor aflate sub autoritatea sa. deoarece monitorizarea stabilităţii financiare este preventivă. supravegherea şi controlul pieţelor componente ale sistemului financiar. Cooperarea în domeniul stabilităţii financiare Cooperarea dintre B. pe măsură ce sistemul financiar românesc. pot afecta stabilitatea sistemului financiar şi stabilitatea economică. piaţa monetară diferă atât de piaţa bunurilor de consum. în ansamblul său. cât şi prin formularea şi transmiterea eficientă a măsurilor de politică monetară şi supravegherea funcţionării în condiţii optime a sistemelor de plăţi şi decontări de importanţă sistemică.

sumele tranzactionate etc. La un anumit nivel al ratei dobanzii – celelalte condiţii fiind date . adică a ratei dobanzii.vom asista la schimbarea definiţiei ratei dobânzii de politică monetară. Cu toate acestea. Scăderea cererii are ca efect atât 4 . la un anumit nivel al ratei dobânzii. Marfa moneda este omogenâ. I . policy rate) sau rata dobânzii de intervenţie reprezintă rata dobânzii stabilită de banca centrală ca instrumentul principal de politică monetară. Piaţa monetară consta în ansamblul tranzacţiilor cu moneda. preţul tranzactiei cu monedâ diferâ în funcţie de numeroşi factori: termenul scadentei. Aceasta va fi atribuită instrumentului principal utilizat pentru injecţie de lichidităţi pe piaţa interbancară. rata dobânzii de politică monetară este rata de dobândă la care BNR atrage depozite pe termen de o săptămână (două săptămâni – până pe data de 6 mai 2008 şi o lună . In plus. Definirea Conceptului „ rata dobânzii de politica monetară” În sens general. cât si a ratei dobânzii. Până în prezent.de creditor net faţă de sistemul bancar.3.Rata dobânzii de politică monetară şi implicaţiile sale rol tot mai important. în România.înainte de 1 august 2007) de pe piaţa monetară interbancară. aceasta decurgând din insemnatatea tot mai mare pe care o are moneda în economia contemporană. În acest context. rata dobânzii de politică monetară (engl. ajustarea ei se face foarte greoi.evolutiile cererii şi ale ofertei de monedă converg spre realizarea echilibrului pe piaţa monetară. gradul de risc asumat de creditor. pa baza preţului ei. In aceste situaţii o creştere a cererii de monedă pe piata are ca efect sporirea atât a cantităţii de monedă pe piaţa. cantitatea de monedă oferită este egală cu cea cerută. piata monetarâ fiind o piaţa de oligopol. cu un număr scăzut de ofertanţi şi un numar mare de purtători ai cererii. În condiţiile actuale. excedentul structural de lichidităţi din sistemul bancar a impus ca BNR să utilizeze în calitate de operaţiune principală de politică monetară atragerea de depozite pe termen de o săptămână de pe piaţa interbancară. din confruntarea specifică dintre cererea şi oferta de moneda. când. având în vedere noua poziţie a BNR . Piata monetarâ se află în stare de echilibru.

Creşterea ofertei de monedă pe piaţa monetară va duce la scâderea ratei dobanzii si la creşterea masei monetare tranzacţionate pe piaţa. Efectele crizei economico-financiare asupra indicatorilor macroeconomici Criza creditelor subprime declanşată în vara anului 2007 în SUA s-a transformat pe parcursul anului 2008 în cea mai gravă criză economică internaţională de după Marea Criză din anii 1930. prin creşterea costurilor de creditare şi îngreunarea accesului la finanţare. de 3. a fost afectată puterea de cumpărare a indivizilor şi a corporaţiilor.3%. nu a fost îndeplinită.3%.6%.3%. rata de creştere se prezintă astfel: construcţiile 26. respectiv la 14. Pentru creditele noi acordate societăţilor nebancare la nivelul lunii decembrie 2008 s-a 5 . agricultura 21.13% (în noiembrie) pe segmentul populaţiei. La sfârşitul anului 2008 rata de creştere anuală a inflaţiei calculată pe baza indicelui preţurilor de consum (decembrie 2007. comerţ. Ieşirea masivă de pe piaţa BVB a jucătorilor instituţionali străini a cauzat scăderea cotaţiilor la toate titlurile listate. Rata reală de creştere a produsului intern brut a fost calculată de Institutul Naţional de Statistică la 7. industria 1. fenomen accentuat de adâncimea redusă a pieţei de capital româneşti. Cele mai afectate au fost pieţele emergente de capital. Diferenţiat pe ramuri. A urmat scăderea continuă şi abruptă a cotațiilor pe majoritatea pieţelor de capital din lume. Randamentul mediu al depozitelor noi la termen a ajuns pe segmentul societăţilor nefinanciare la 15. cât si a ratei dobânzii. I.4% (conform Institutului Național de Statistică). Primele efecte negative au fost resimţite pe pieţele financiare. ceea ce a accentuat şi generalizat procesul de scădere a valorii proprietăţilor imobiliare și a activelor financiare. Se constată că ţinta de inflaţie pentru anul 2008.1%.decembrie 2008) a fost de 6.Rata dobânzii de politică monetară şi implicaţiile sale scăderea cantităţii de monedă. între care şi Bursa de Valori Bucureşti.4. hoteluri şi restaurante 6.1%. conform rapoartelor BNR.24%. Ponderea deficitului de cont curent în PIB comunicată de BNR a fost de 12. surplusul de monedă putând fi absorbit doar in cazul unei rate a dobânzii scăzute.8% ±1 punct procentual.4%. Ca urmare. Rata şomajului la finele anului 2008 a fost de 4.

25 10.2009 01.45% în lei.05.02.02. în timp ce pentru creditele noi acordate populației la nivelul lunii decembrie 2008 s-a perceput o dobândă de 17. Ratele dobânzilor titlurilor de stat au continuat să crească. Evoluţia ratei dobânzii de politică monetară în România Rata dobânzii de politică monetară a fost la finele lui 2008 de 10.00 8.ro/Rate-dobanzi-de-politica-monetara-1744.03.2008 04.bnro.50 10.08.aspx 1 Sursa: http://www.09.Rata dobânzii de politică monetară şi implicaţiile sale perceput o rată de dobândă de 20.50 9.00 8.2008 07. motivată de necesitatea reducerii riscului persistenţei presiunilor inflaţioniste exercitate de deprecierea leului.25% în cazul certificatelor de trezorerie şi la 13% în cel al obligaţiunilor de stat de tip benchmark cu maturitatea de 3 şi 5 ani.05.2008 26.08. aceasta poate fi vizualizată in tabelul urmator: Rata dobânzii de Valabilă începând cu: 30.07. In ceea ce priveste evolutia nivelului ratei dobănzii de politică monetară în ţara noastră1 începând cu ianuarie 2008 si până în prezent.2009 07.2009 05. în condiţiile amplificării şi prelungirii efectelor crizei financiare şi economice internaţionale.2009 01. În cursul anului 2008 randamentele pieţei interbancare au crescut.00 Tabelul nr.2008 08.50 9.1.00 9.2008 politică monetară 8.06.2008 27.2009 05.00 10.00 9.49% în lei.25%.75 9. într-un context marcat de schimbarea poziţiei nete a lichidităţii sistemului bancar autohton.ro 6 .01.bnro. 1 – Valoarea ratei dobânzii de politică monetară în perioada ianuarie 2008 –octombrie 2009 Sursa: http://www. ajungând la nivelul de 14. II.

valabilă în intervalul august 2008 – februarie 2009. Dobânda cheie . In acest interval de 11 luni.01.25%. B.2008 05. nivelul acesteia a variat insă între 8 % şi 10.2009. incepând cu 30 septembrie 2009.2008 26. Relaxarea politicii monetare avand ca scop incurajarea si recuperarea econimiei. de la 8.bnro.ro/Rate-dobanzi-de-politica-monetara-1744.2009 01.Rata dobânzii de politică monetară şi implicaţiile sale După cum se poate observa din tabel.1 – Evolutia Ratei dobanzii de politica monetara in intervalul ianuarie 2008 – decmebrie 2009 Sursa: http://www. are acelaşi nivel ca în luna ianuarie a anului trecut. Astfel.2008 26. ultima modificare a nivelului ratei dobânzii de politicâ monetară a avut loc în data de 29.09.09.N. aceasta din urmă fiind valoarea maximă stabilită. Grafic.a fost coborâtă pentru a stimula cresterea economicâ.utilizată procentual. aceasta evoluţie poate fi vizualizată în figura următoare: Rata dobanzii de politica monetara 12 10 8 6 4 2 0 08. Consiliul de Administratie al Băncii Naţionale a României a decis reducerea dobânzii de referinta cu jumătate de punct la 8 %. BNR a redus dobanda cheie pentru principalele operaţiuni pe piaţa monetarâ ale BNR .R.aspx În ţara noastră.07. rata dobânzii de politică monetară. reducănd astfel rata dobânzii de politică monetară cu 2.5% la 8%. ale cărei perspective s-au inrăutatit.06. Aceasta reducere este a sasea din acest an.25 puncte procentuale pe parcursul anului 2009.03. 7 . în conditiile temperarii ratei inflatiei in ultimele luni si a unei stabilităţi a cursului de schimb.2009 30.02.2009 Perioada Rata Dobanzii de politica monetara Graficul nr.

Instituţia prognozează că indicatorul se va plasa la 4. mai ales după ce Finanţele au atras de la FMI sume suficiente pentru nevoile financiare ale Statului. cu un interval de variatie de un punct procentual. Consiliul de Administratie al BNR s-a mai reunit în acestet an în 3 noiembrie. atat asupra dobanzilor din piaţă.96%. In acelaşi timp. Pe de alta parte.07% din iulie.5%. de la 5. după ce a ratat incadrarea în obiectivele stabilite pentru acest indicator in 2007 si 2008. BNR a fixat pentru finele anului o tintă de inflatie de 3. Aceasta relaxare a politicii monetare nu va duce însă imediat la o relaxare a creditării. nivelul lichidităţii din piata fiind considerat consistent. Dobânzile actuale la credite sunt pe un trend de scădere. Banca centrală nu a „miscat” nivelul rezervelor minime obligatorii (suma pe care băncile o depun la BNR pentru pasivele atrase). nivel care nu a mai fost atins din luna august 2007. In plan monetar. diferenţa intre ratele dobânzilor interbancare şi rata dobănzii de politică monetară s-a majorat în contextul accentuării impactului asupra pietei monetare indus de nevoile substanţiale de finanţare a deficitului bugetar din trimestrul IV al anului curent. dupâ ce tensiunile politice au amplificat presiunea pe cursul de schimb şi riscă să intârzie următoarea tranşă de la FMI. comparativ cu declinul de 0.25% a dobânzii cheie. ajustările succesive anterioare 8 .06% la 4. precum si dinamica anuală inaltă a creditului acordat sectorului public. transmisia in sistemul bancar a modificării ratei dobanzii de politică monetară durănd cateva luni.Rata dobânzii de politică monetară şi implicaţiile sale Majoritatea analiştilor mizau pe o reducere cu doar 0.19% faţă de luna precedentă. în special în ceea ce priveşte componenta în moneda natională a acestuia. sunt de consemnat scăderea in termeni anuali a creditului acordat sectorului privat. cât şi asupra cursului de schimb. "Conduita politicii monetare a continuat să fie prudentă. Ei interpretează aceasta decizie ca un mesaj pozitiv transmis de Banca Nationala. pasul făcut de BNR prin relaxarea politicii monetare incurajând această tendinţă. dar sustin că impactul va fi redus.3% in luna decembrie. Oricum. problema reluării creditării nu e o problema a nivelului dobânzii cat mai ales una de lipsă a cererii solvabile si o problemă ce tine de riscul de credit. iar rata anuală a inflaţiei a coborât pentru a sasea luna consecutiv. Preţurile de consum s-au redus în august cu 0.

se prefigurează manifestarea unor presiuni inflaţioniste induse de ajustările preconizate ale accizelor începănd cu 1 ianuarie 2010. precum si impactul nefavorabil asupra anticipatiilor generat de accentuarea riscurilor legate de politicile fiscală şi de venituri în contextul unui climat politic volatil. refacerea încrederii investitorilor şi asigurarea unei finanţări sustenabile a economiei româneşti. prin adecvarea instrumentelor de care dispune. oficialii băncii centrale cred că pe termen scurt.Rata dobânzii de politică monetară şi implicaţiile sale ale ratei dobânzii de politică monetară şi gestiunea atentă a lichidităţii urmărind asigurarea unor condiţii monetare în sens larg adecvate în vederea consolidării convergenţei ratei inflaţiei către obiectivele stabilite pe termen mediu şi a revitalizării sustenabile a procesului de creditare în întreaga economie naţională". pentru asigurarea sustenabilităţtii acestui proces şi crearea unor perspective de relansare durabilă a creşterii economice este necesara incadrarea cât mai rapidă a celorlalte componente ale mix-ului de politici macroeconomice pe coordonatele convenite în cadrul aranjamentului multilateral de finantare externa încheiat cu Uniunea Europeană. CA al BNR reiterează ca BNR va continua să monitorizeze atent evoluţiile interne şi ale mediului economic international. fiscală. BNR consideră că atingerea obiectivelor privind dezinflatia. astfel încât. precum şi crearea premiselor relansării durabile a activităţii economice reclamă implementarea ferma a mix-ului de politici macroeconomice . Cu toate acestea. In aceste conditii. 9 . Fondul Monetar International si alte instituţii financiare internaţionale. precum şi a reformelor structurale convenite prin aranjamentul multilateral de finanţare externă. tendinţa de mentinere a ecartului dintre ratele dobănzilor interbancare şi rata dobănzii de politică monetară. de venituri. arată BNR. In plus.monetară. conservarea perspectivelor de revenire a ratei inflatiei în apropierea ţintelor stabilite pe termen mediu şi ancorarea anticipaţiilor inflaţioniste impun pastrarea unei conduite prudente a politicii monetare. să asigure realizarea si menţinerea stabilitâţii preţurilor pe termen mediu şi a stabilităţii financiare.

5%. sub estimările analistilor. Autorităţile poloneze estimează că economia va creşte cu 1. Problemele economice au determinat guvernul lui Ferenc Gyurcsany să demisioneze. pentru ca în august să urce la 3. Instituţia nu a mai modificat însă dobânda de politică monetară din iunie.3.6%. Decizia.2009.9% II. In august. şi la o scădere economica de 0. pentru a treia luna consecutiv. Potrivit AFP. Aceasta este cea de-a treia scădere a dobânzii de politică monetară din luna iulie. până la 4. vine pe fondul stabilizârii monedei naţionale.Rata dobânzii de politică monetară şi implicaţiile sale II. Rata dobânzii de politcă monetară în Polonia Banca centralâ a Poloniei a menţinut dobânda de politică monetară la finele lunii septembrie a acestui an la 3. acesta fiind cel mai scâzut nivel din septembrie 2007 şi până în prezent. Rata dobanzii de politică monetară in Ungaria In data de 30.7%. rata inflaţiei din Ungaria a fost de 5%. 10 .09. Ultima modificare a dobânzii cheie a avut loc în luna iunie. în ciuda creşterii cu cinci puncte procentuale a taxei pe valoare adaugată în luna iulie. banca centrală a Poloniei a scăzut dobanda de politică monetară cu 2. la 7.5%. când a fost redusă cu 0.25 puncte procentuale. banca centrală a Ungariei estimează o scădere a Produsului Intern Brut (PIB) de 6. Banca Mondială si Uniunea Europeană. la 3. Incepănd cu noiembrie 2008. iar ţara a solicitat un imprumut de 25 miliarde de dolari de la FMI.5 puncte procentuale pentru a contracara efectele crizei economice. Pentru acest an.2% în 2010. presiunile inflaţioniste s-au atenuat.5%. anticipatâ de majoritatea analiştilor.3%.7% şi o inflatie de 4. Bancă centrală a Ungariei a redus dobânda de politică monetară cu jumatate de punct procentual. pe fondul unei uşoare creşteri a inflaţiei.2. Ungaria a fost una dintre ţările europene cele mai afectate de actuala criză. iar pentru 2010 banca se aşteaptâ la o temperare a inflaţiei. după ce inflaţia anuală a crescut uşor în iulie.0% în acest an si cu 1.

In Norvegia. Programul. ca prima etapă în consolidarea progresivă a politicii monetare.25 puncte.7% în septembrie.5% . de niciun stat de pe Vechiul Continent.4. în al doilea trimestru.obiectiv asumat de Banca Centrală a Norvegiei. în afara Norvegiei. la finele lunii august. Norvegia.Rata dobânzii de politică monetară şi implicaţiile sale II. Acest program a fost 11 . această decizie a fost luată în contextul în care statul scandinav a reuşit să surmonteze criza fără probleme. Rata dobânzii de politică monetară în Norvegia Norvegia este prima ţara din Europa care îşi majorează dobânda de politică monetară. Banca Centrală a Norvegiei a crescut dobanda cheie cu 0.50%. guvernatorul băncii centrale. Economiştii sunt de părere ca sumele alocate acestui program nu vor fi suplimentate. şi a anuntat că va continua planul de cumpărare de active de 200 miliarde de lire sterline.50%. una dintre cele mai mici din Europa. expiră în aceeaşi luna. potrivit Reuters. la 1. a revenit pe creştere. datorită resurselor sale petroliere. Masura nu a fost adoptată însă. Inflaţia a ajuns la nivelul de 2. Banca Angliei a mentinut dobănda de politică monetară la minimul record de 0. După o scurtă perioadă de recesiune. la inceputul acestei luni. rata şomajului era de 2. până acum. "Activitatea economiei norvegiene şi-a revenit mai repede decât se preconiza". pentru a noua lună consecutiv.5. Rata dobanzii de politică monetară în Anglia Pentru luna decembrie a acestui an. având în vedere ca economia dă semne că va ieşi din cea mai severă recesiune de după cel de-al Doilea Război Mondial. prin care banca centrală susţine lichiditatea din pieţe cumpărând direct active. de la inceputul crizei economice. Oficialii băncii au lăsat să se inteleagă că nu vor modifica politica monetară cel mai probabil până în februarie. Singurele state industrializate. II. şi Australia. care au majorat dobânzile de politică monetară dupa declansarea crizei economice mondiale sunt Israelul. care se numară printre principalii exportatori de petrol din lume. a declarat Svein Gjedrem. când vor apărea noile prognoze cu privire la creşterea economică şi la inflaţie. la 29 octombrie 2009. Astfel.

economia britanică dă semne de revenire: preţurile de pe piata imobiliară cresc. Banca centrala a mentinut dobanda de politica monetara la 1. Decizia vine in contextul in care economia Cehiei a scazut cu 3. II. aceasta decizie luand prin surprindere analistii. în prezent. acestia sunt de parere ca banca centrala ar fi vrut sa vada efectele reducerii dobanzii cu 2. II. 12 . care votasera anterior pentru reducerea dobanzii.. banca centrala a redus dobanda cheie sub nivelul de 10% pentru prima data in istorie.Rata dobânzii de politică monetară şi implicaţiile sale lansat în luna martie şi este o încercare fără precedent din partea unei bănci centrale de a scoate economia din recesiune. Potrivit Reuters. pentru a steriliza excesul de lichiditate de pe piata. din august 2008 si pana in prezent.4% in primul trimestru al anului. a aratat banca. Zece din cei 17 analisti chestionati de Reuters estimau ca banca centrala va reduce dobanda cheie. Reprezentantii institutiei au aratat ca scaderea ratei dobanzii cheie a fost determinata de reducerea inflatiei: "Decizia a fost luata pentru a creste accesul companiilor la credite si a stimula cererea".7.6. Rata dobanzii de politca monetara in Cehia In ceea ce priveste Cehia. la un nivelul minim record de 9.5 punte procentuale. Analistii financiari sunt de parere ca mentinerea dobanzii de politica monetara sar datora absentei de la intrunirea de joi a doi membri ai consiliului pentru politica monetara.5%. De asemenea. potrivit Reuters. Banca centrala din Rusia a redus dobanda de politica monetara cu 0. ca urmare a scaderii cererii pe pietele externe pentru produsele fabricate in aceasta tara.25 puncte procentuale. iar analizele indică relansarea activitâţii.0%. La finele lunii octombrie. care se asteptau la o reducere a dobanzii cu 0. Aceasta este cea de-a noua reducere consecutiva a dobanzii de politica monetara.25 puncte procentuale. Rata dobanzii de politica monetara in Rusia In luna noiembrie a acestui an.

II.5% de miercuri. Rata dobnzii de politica monetara in Statele Unite ale Americii In Statele Unite ale Americii. cunoscusera cea mai drastica scadere inregistrata vreodata. Banca centrala americana a redus dobanda de politica monetara cu 5.1%.25 procente in ultimele 13 luni. Fed a ajuns la nivelul actual.Rata dobânzii de politică monetară şi implicaţiile sale II. rata dobanzii de politca monetara tinde spre zero. acesta fiind cel mai mare ritm de crestre din ultimii doi ani. anuntata pentru decembrie 2008. lasand practic Fed fara parghii de interventie pe piata. iar inainte de 13 rata dobanzii de politica monetara in Japonia sa fie redusa la la 0. Guvernul japonez a admis oficial ca a doua economie mondiala traverseaza o perioada de deflatie. Economia Japoniei a crescut in al treilea trimestru cu 1. de 1%. In august.8. in contextul in care programul guvernamental de cumparare de titluri de stat si-ar putea pierde din intensitate. Specialistii anticipeaza insa ca Fed va fi nevoita sa recurga la o noua relaxare politicii monetare in urmatoarea sedinta.3%) pentru a saptea luna consecutiv. in conditiile in care banca centrala estimeaza ca preturile de consum vor scadea in urmatorii trei ani. Dobanda de politica monetara ar putea fi astfel redusa la un nivel minim record la care ar putea scadea pana aproape de zero. Deflatia este de asemenea vazuta ca o amenintare la adresa redresarii economiei.9.2%. Incluzand si reducerea de 0. care nu a mai fost atins din perioada iunie 2003-iunie 2004. autoritatile americane incercand sa linisteasca pietele financiare si sa impulsioneze creditarea. Rata dobanzii de politca monetara in Japonia Tot in luna noimebrie s-a hotarat ca ameninta cea mai mare economie din Asia. care . de 2. definind fenomenul drept „preocupant” in timp ce preturile de consum nu au incetat sa scada in ultimele sapte luni. pe fondul preocuparilor cu privire la deflatie.4%. Economistii estimeaza insa ca revenirea economiei s-ar putea tempera. Fed este astfel in pericol sa ramana fara mijloace de interventie pe piata Rezerva federala americana (Fed) a redus dobanda de politica monetara la 1%. Preturile de consum au scazut in septembrie (-2.

un alt motiv major de ingrijorare pentru SUA il constiuie semnele tot mai evidente ca economia americana va fi lovita de o puternica recesiune. Produsul Intern Brut (PIB) al Statelor Unite ale Americii (SUA) a scazut cu 0. Aceasta reprzinta fenomenul economic care reprezinta opusul inflatiei. cat si alte banci centrale vor opera in continuare mai multe reduceri consecutive de dobanda monetara. Principalele cauze care alimenteaza deflatia sunt reducerea masei monetare si a creditului.Rata dobânzii de politică monetară şi implicaţiile sale aceasta.nomica pentru economia SUA si mentinerea ratei somajului la niveluri cat mai mici. ce ar putea alimenta o puternica deflatie la nivel mondial. pe fondul crizei de lichiditati. mai ales daca se adevereste predictia ca Produsul Intern Brut anual al Statelor Unite va inregistra o reducere cu 2. in atributiile Fed intra. au condus la incetinirea avantului consumist al populatiei si la scaderea pretului marfurilor si serviciilor. ceea ce reprezinta. inclusiv asigurarea unei bun ritm de crestere eco. Reducerea si scumpirea creditarii de catre banci. care s-ar dovedi fatala pietelor libere din intreaga lume.1% la 7. Larry Meyer. Fostul guvernator al Fed.5%. pe langa stabilitatea preturilor. din timpul administratiei lui Dwight isenhower. si cea financiara. potrivit Bloomberg. Deflatia are consecinte la fel de grave asupra unei economii nationale.8% in ultimul trimestru al anului in curs. in prezent puternic afectate in urma crizei de lichiditate. Spre deosebire de alte banci centrale. cel mai puternic declin de la recesiunea ce a lovit SUA in 2001 si pana in prezent. Mai mult decat atat.25% la 1% in 13 luni si a creat sase programe de ajutorare financiara prin care a pompat mai mult de un trilion (o mie de miliarde) de dolari in sistemul financiar. la sfarsitul anilor ’50. de aici venind si asteptarile aproape unanime ca atat Fed. In plus. unii economisti internationali sunt ingrijorati de posibilitatea ca economia SUA sa intre pe o puternica panta deflationista.5% in al treilea trimestru al anului in curs. Desi Fed a redus deja dobanda monetara de la 5. caracterizat prin scaderea preturilor bunurilor si serviciilor. bancile americane sunt inca reticente sa-si imprumute bani una alteia. Rezerva federala este in pericol sa 14 . O politica monetara relaxata conduce la dezghetarea pietelor de creditare. ca si inflatia. avertizeaza ca pana la mijlocul anului viitor (2010) banca centrala americana va fi nevoita sa reduca dobanda de politica monetara la zero. El anticipeaza ca rata somajului in SUA va creste de la 6. In plus. Unul dintre pericolele cu care se poT confrunta Statele Unite este deflatia.

produsul intern brut al tarii s-ar putea comprima cu 10. Rata dobanzii de polica monetara in Islanda Banca centrala a Islandei a mentinut dobanda de politica monetara la 12% pe an. in timpul unei vizite oficiale in aceasta tara. se arata intr-un comunicat al institutiei. Doua sunt cauzele care stau la baza declansarii unei capcane de lichiditate: anticiparile gresite privind nivelul de dobanda considerat a fi normal si lipsa de incredere in sectorul financiar. ce poate conduce la o criza a sectorului de creditare.. ce determina ruperea relatiei de legatura intre dobanda oficiala monetara si costul creditelor. II.Rata dobânzii de politică monetară şi implicaţiile sale ramana fara modalitati de interventie pe piata. in timp moneda nationala s-a depreciat. odata cu coborarea dobanzii monetare aproape de zero. Autoritatile estimeaza ca. Seful misiunii FMI in Islanda a declarat in luna mai. dupa luni de proteste ale islandezilor furiosi. Islanda a trebuit sa solicite anul trecut un ajutor de 10 miliarde de dolari de la FMI. Islanda a fost una dintre tarile cele mai grav afectate de criza economica. dupa ce dobanda cheie a fost redusa de patru ori in ultimele trei luni.6%.000 de persoane. Capcana de lichiditate apare atunci cand politica monetara devine ineficienta. In ambele cazuri. autoritatile americane fiind aproape sa intre in . nemaiputand reduce politica de dobanda monetara pentru a stimula cererea in timpul perioadelor de incetinire a cresterii economice sau de recesiune. Executivul de la Reykjavik a fost nevoit sa nationalizeze trei dintre cele mai importante banci din tara. dupa ce sectorul sau bancar s-a prabusit. Guvernul a demisionat in ianuarie. 15 . ca masura este foarte riscanta.10. in acest an.capcana de lichiditate”. "Comitetul de politica monetara al bancii centrale a Islandei a decis mentinerea ratei dobanzii de politica monetara la 12%". Cu o populatie de doar 320. dobanda cheie a fost redusa de la 13% la 12%. fiind asociata cu scaderea ratei nominale a dobanzii foarte aproape de zero. De la inceputul lunii iunie. intervine o lipsa acuta de lichiditate pe piata. Bancile centrale raman fara loc de manevra. putand duce la deprecierea monedei nationale.

Rata dobânzii de politică monetară şi implicaţiile sale II.11.25% la nivelul actual de 1%. de la 4. Toţi cei 56 de analişti chestionaţi au estimat ca BCE va menţine dobânda cheie la 1%. după ce criza economică a afectat puternic economia zonei euro. decizie care ar putea fi un semnal că instituţia intenţionează să retragă măsurile de urgenţă de stimulare a economiei. Rata dobanzii de politica monetara stabilia de BCE Banca Centralâ Europeanâ a menţinut dobânda de politică monetară la nivelul minim record de 1%. BCE a început să reducă dobânda de politică monetară în luna octombrie. în conformitate cu estimările analiştilor. 16 . Dobânda de politică monetară a BCE se situează la acest nivel din luna mai a acestui an.

evoluţiile cererii şi ale ofertei de monedă converg spre realizarea echilibrului pe piaţa monetară. după cum am văzut.R aredus rata dobănzii de politică monetară cu 2. Polonia.N. Pe parcursul anului 2009 B. Rata dobânzii de politică monetară este rata de dobândă la care BNR atrage depozite pe termen de o săptămână de pe piaţa interbancară. SUA si Islanda) România se află pe locul opt cu un nivel al ratei de dobânda cheie de 8%. Norvegia.Rata dobânzii de politică monetară şi implicaţiile sale Concluzii B. când. Rusia. fiind instituţia care stabileşte valoarea ratei dobânzii de politică monetară. fiind urmată de alte două state – Rusia şi Islanda. La un anumit nivel al ratei dobanzii – celelalte condiţii fiind date . Anglia. nivelul stabilit la 30 septembrie 2009 fiind de 8%.25 puncte procentuale. Comparativ cu celelalte state analizate in lucrarea de faţa ( Ungaria.financiară de pe piaţă.R are. decizii luată în urma unor analize stricte efectuate referitoare la situaţia econominco. cantitatea de monedă oferită este egală cu cea cerută. Această situare pe locul 8 al tării noastre poate fi vizualizată mai uşor in graficul următor: 17 . Stabilirea acestei valori a marimii ratei de dobănda este o mare responsabilitate a băncii. şi ţara noastră. Piata monetară se află în stare de echilibru. Scăderea acestei valori in decursul utlimilor luni a avut ca scop incurajarea econimică în contextul crizei financiare cu care se confruntă incepănd cu luna octombrie a a nului trecut. un rol esenţial pe piaţa monetară. la un anumit nivel al ratei dobânzii.N. Japonia. Cehia.

18 . 2.Rata dobânzii de politică monetară şi implicaţiile sale 12% 10% Nivelul ratei dobanzii de politica m onetara 8% 6% 4% 2% 0% Stat Romania Polonia Anglia Rusia SUA Ungaria Norvegia Cehia Japonia Islanda Graficul nr. în decursul lunilor ce vor urma. fie să rămână la acest nivel de 8%.. valoarea ratei dobânzii de politică monetară din ţara noastră fie să scadă cu 0.Nivelul ratei dobânzii de politică monetară in diferite state începându cu 30 septembrie 2009 Sursa: Prelucrare date din rapoartele financiare ale statelor menţionate Potrivit analiştilor financiari. aceştia se aşteaptă ca pe viitor.25 puncte procentuale minim.

Bănci. Novac. Dăianu. I. Laura – Instituţii financiare internaţionale.banknews.ro www. Roman. Cezar. Ilie. 2005 III. Brezeanu.capital.ro www. Iaşi. Humanitas. Economică. Simion. Petre. Al.zf.Monedă.ro 19 .money. Univ. Bucureşti. Bucureşti. Daniel – Echilibrul economic şi moneda.ro www. Cuza. Ed. Ed. Nicolae. Credit. Ed.Rata dobânzii de politică monetară şi implicaţiile sale Bibliografie: I. Darsac. Angela – Politici monetare. 2009 Webografie: www.bnr. Bucureşti. Ed. Basno.ro www. 1994 II. Didactică Si Pedagogică.. 1993 IV.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful