"Despre democratia in America" de Alexis de Tocqueville , Capitolul III, pag.

212-219

Despre libertatea presei in Statele Unite Libertatea presei nu-si face simtita suterea doar asupra opiniilor politice, ci si asupra tuturor opiniilor oamenilor. Ea nu modifica numai legile, ci si moravurile. Presa periodica are instinctele si pasiunile ei proprii, independente de imprejurarile si mediul in care actioneaza. In America, presa are acelasi instinct distructiv ca si in Franta si aceeasi violenta, fara ca motivele maniei sa coincida. In America, la fel ca in Franta, ea reprezinta o putere extraordinara in care cele bune si cele rele se amesteca atat de ciudat incat, fara presa, libertatea n-ar exista, iar cu presa, ordinea poate fi cu greu mentinuta. In Statele Unite, presa are mai putina putere decat in Franta. Ameicanii cred ca tribunalele sunt neputincioase in temperarea presei si ca supletea exprimarii scapa neincetat analizei juridiciare, delictele de aceasta natura evita intr-un anume fel mana care incearca sa le aduca in fata tribunalului. Ei cred ca pentru a putea actiona eficient asupra presei ar trebui gasit un tribunal devotat ordinii existente si apt sa se plaseze deasupra opiniei publice care se agita in jurul lui; u tribunal care sa judece fara sa admita publicitatea, care s-ar pronunta fara sa-si motiveze deciziile si ar pedepsi mai mult intentia decat cuvintele. Oricine ar avea puterea sa creeze si sa mentina un asemenea tribunal si-ar pierde timpul daca ar urmari libertatea presei pentru ca atunci el ar fi stapanul absolut al societatii insesi si ar putea sa inlature in acelasi timp si pe autori si operele lor. In ceea ce priveste presa, nu exista o media intre servitute si abuz. Pentru a obtine bunurile inestimabile pe care le asigura libertatea presei trebuie sa stii sa accepti si relele inevitabile, carora ea le da nastere. Putina putere a ziarelor americane tine de multe cauze, dintre care iata-le pe cele principale: ca toate celelalte, libertatea presei este cu atat mai primejdioasa, cu cat este mai noua; un popor in fata caruia nu s-au discutat niciodata treburile de stat il crede pe primul tribun care i se adreseaza. Printre anglo-americani aceasta libertate este la fel de obisnuita ca si intemeierea coloniilor; de altfel, presa care stie atat de bine sa atate patimile omenesti nu poate totusi sa le creeze de una singura. Or, in America, viata politica este activa, variata, chiar agitata, dar ea este rareori tuburata de pasiuni profunde; nu prea se intampla ca ele sa apara cand nu sunt compromise interesele economice, or in Statele Unite aceste interese infloresc. Pentru a aprecia diferenta care exista in acest punct intre anglo-americani si francezi, trebuie studiata presa ceor doua popoare. In Franta, anunturile comerciale ocupa un spatiu foarte restrans, chiar stirile sunt foarte putin numeroase; partea cea mai insemnata a ziarului este cea in care se gasesc dezbaterile politice. In America, trei sferturi din imensele jurnale sunt plie de anunturi, restul este ocupat, cel mai des, e noutati politice sau de simple anecdote; doar din cand in cand se poate gasi intr-un colt pierdut una din acele dezbateri arzatoare care sunt la francezi hrana zilnica a cititorului. In Franta, presa reuneste doua feluri de centralizari distincte. Aproape toata puterea ei e concentrata intr-un singur loc deoarece nu are multi agenti. Construita astfel, puterea presei poate fi fara limite. Este un adversar cu care stapanirea poate incheia armistitii mai mult sau mai putin indelungate, dar in fata caruia nu poate rezista mult timp. Nici una din aceste doua feluri de centralizari nu exista in America. Statele Unite nu au capitala: inteligenta, ca si puterea, sunt

au fost raspandite pe seama lor imputari calomnioase si doresc sa restabileasca adevarul faptelor. se incruciseaza in toate sensurile. fara afectare si fara arta. cativa abonati sunt suficienti pentru ca jurnalistul sa-si poata acoperi cheltuielile. evidentierea slabiciunilor si viciilor vorbindu-se despre tainele caminului sau onoarea patului conjugal. Aceasta diviziune a fortelor presei produce si alte efecte nu mai putin remarcabile: crearea unui ziar fiind un lucru simplu. tara europeana unde de un secol se vad cea mai mare libertate de gandire si prejudecatile cele mai persistente. izbita mereu in acelasi loc. neglijarea principiilor in vederea sensibilizarii oamenilor. Presa are totusi o imensa putere in America. ea dezvaluie resorturile secrete ale politicii si-i forteaza pe oamenii de stat cunoscuti sa se prezinte pe rand in fata tribunalului opiniei publice. nimic nu e mai greu decat sa o elimini. Se poate usor deduce ca printre atatia combatanti nu se poate stabili nici disciplina. pentru a deplasa in folosul lor pasiunile populare. guvernarea nu prea are ordine si consecventa in decizii. Nu se poate omite faptul ca efectele politice ale acestei necuviinte a presei contribuie indirect la mentinerea linistii publice. De aici deriva si faptul ca oamenii care au dobandit o pozitie inalta in opinia concetatenilor lor nu se aventureaza sa scrie in ziare. In Franta. Ei cauta in ziar cunoasterea faptelor. oricine poate sa o faca. spiritul gazetaresc este atacul mojic. doar alternand si denaturand faptele. nici unitatea de actiune: asa ca fiecare isi ridica propriul stindard. Acelasi fapt a fost observat si in Anglia. Inteligenta omeneasca poate fi analizata in trei stari diferite si adeseori succesive. dar iata ce prevad legile: In Statele Unite nu exista autorizatii pentru tipografii. iar la mijlor indoiala. fie ea justa sau nesabuita. De auzi rezulta mai ales ca opiniile personale exprimate de gazetari nu au nici o greutate in ochii cititorilor. sfarseste prin a ceda sub lovituri. In America. se inteleg fara sa intre in contact. spiritul gazetaresc consta in discutarea marilor interese ale statului intr-o maniera violenta dar elevata si cel mai des elocventa. Cand o idee s-a instalat in spiritul poporului american. in loc sa plece dintr-un centru comun. In Statele Unite aproape ca nu exista targ care sa nu aiba propriul sau zia. motivul este ca nu exista regula fara exceptii. americanii nu au plasat nicaieri imdrumarea generala a gandirii. in care oamenii n-au avut nici un rol. In Statele Unite ziarele nu pot deci determina acele puternice curente de opinie care darama si inunda digurile cele mai solide. urmarirea vietii private a acestora. Cand influenta lor devine cu timpul covarsitoare si opinia publica. Dar principiile generale ale guvernarii sunt mai stabile aici decat in multe alte tari si principalele opinii care regleaza societatea se dovedesc aici mai durabile. Un mare om a spus ca ignoranta se afla la ambele capete ale cunoasterii. Ei nu scriu in ziare decat in cazurile rare in care vor sa se adreseze poporului in numele lor propriu. pentru a nu fi lipsiti de arma cea mai reduntabila de care se pot servi. Poate ca ar fi mai corect daca am spune ca la extreme se afla convingerile profunde. ziaristii pot sa dobandeasca o oarecare influenta asupra opiniei lor. si daca u se intampla intotdeauna asa. Aceasta a depins de imprejurari locale. Astfel. timbru sau inregistrari ale ziarelor. prin ea acestea isi vorbesc fara sa se vada. al pasiunilor celor carora li se adreseaza. democratia aduce mereu oameni noi la carma treburilor. Cand. Cu ochii permanent deschisi. Omul are convingeri ferme .raspandite in toate directiile acestui spatiu vast si razele intelepciunii umane. In Statele Unite gazetarii au o pozitie sociala nu foarte inalta. Rezulta de aici ca facerea unui jurnal este o intreprindere simpla si usoara. instructia lor fiind precara si felul lor de a gandi este adeseori vulgar. pe de alta parte concurenta face ca un jurnal sa nu poata conta pe profituri prea mari. Ea coalizeaza interesele in jurul unor anumite doctrine si formuleaza simbolurile partidelor. de exemplu. In Statele Unite. numarul publicatiilor periodice sau semiperiodice din Statele Unite depaseste orice inchipuire.

S-a observat ca in secolele de fervoare religioasa oamenii isi schimba uneori credinta. le conserva indelung obiceiul de a crede cu fermitate fara a reflecta. Se indoieste cand apar obiectii. Dar este clar ca democratia ii stanjeneste pe unii si aristocratia ii oprima pe ceilalti. Cand libertatea presei ii gaseste pe oameni in prima situatie. De data asta. Toate teoriile sociale fiind contestate si combatute pe rand. fiecare si-o pastreaza cu incapatanare pe a sa. doar ca obiectul acestor necugetate credinte se schimba in fiecare zi. ci pentru ca nu sunt siguri ca exista una mai buna. el nu mai gaseste adevarul la intamplare si prin bezna. ci il priveste in fata si paseste drept spre lumina lui. cei care s-au oprit la una dintre ele o pastreaza. democratia sau aristocratia. . Asedea izbuteste sa rezolve toate indoielile si reincepe sa creada. E foarte greu de gasit raspuns la intrebarea cin guverneaza mai bine. in timp ca in secolele de indoiala.cand isi insuseste un gand fara sa-l aprofundeze. nu pentru ca sunt siguri ca e cea buna.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful