CAPITOLUL I RANDAMENTUL FISCAL AL ACCIZELOR-IMPORTANŢA TEMEI I.1 Noţiune.

Trăsături caracteristice ale accizelor
Accizele sunt incluse în sfera taxelor de consumaţie şi îmbracă forma taxelor speciale de consumaţie pe produs sau forma unor taxe generale pe vânzări, când se percep la vânzarea tuturor mărfurilor, indiferent dacă acestea sunt bunuri de consum sau mijloace de producţie. Taxele de consumaţie sunt aşezate asupra unor produse care se consumă în cantităţi mari şi care nu pot fi înlocuite de cumpărători cu altele. Accizele se instituie asupra unor produse care au o cerere neelastică, cum sunt berea , vinul, apele minerale (în Franţa); tutunul, zahărul, ceaiul, uleiurile minerale (în Germania). Accizele se aplică în toate statele membre ale UE. Cotele sunt ad-valorem sau specifice. În cazul ţigărilor de exemplu, cele două componente sunt cumulate (acciza ad-valorem calculată asupra preţului de vânzare cuprinde componenta specifică, ulterior aplicându-se taxe pe valoarea adăugată). În ideea creerii unei pieţe internaţionale, prin desfiinţarea impozitului la frontiere , accizele trebuie să fie “ neutralizate”, respectiv cotele acestora să fie aliniate. Accizele se percep asupra serviciilor şi produselor stabilite legal . Au apărut în rândurile precapitaliste şi se percep foarte larg şi în prezent. Accizele constituie un element cu o pondere importantă în cadrul politicii fiscale adoptate după 1989, odată cu trecerea României către economia de piaţă. În ultimul timp, se constată o preocupare tot mai mare în vederea utilizării accizelor ca instrumente pentru înfăptuirea unor obiective sociale. În Europa Occidentală se impozitează în special alcoolul şi tutunul ca mijloc de apărare sanitară, fizică şi morală a naţiunii.

1

Procentele practicate în ţările membre ale UE Ţară Austria Belgia Danemarca Franţa Grecia Irlanda Germania Italia Olanda Norvegia Portugalia Spania Suedia Elveţia Anglia bere 39 34 49 21 53 20 21 38 55 21 13 41 16 59 Vin 31 31 43 18 55 12 8 28 55 7 5 70 6 35 alcool 43 69 82 46 62 64 29 82 87 15 25 92 44 56 ţigări 72 70 87 75 63 74 72 72 71 72 45 74 Benzina 57 64 71 74 70 66 62 78 67 57 68 68 57 61 64

Se observă diversitatea cotelor de la o ţară la alta, cele mai ridicate fiind în ţările nordice (Danemarca, Norvegia, Suedia) , iar cele mai scăzute în Spania, Portugalia, Elveţia.

2

I.2.Scurtă introducere în problematica accizelor
Ca o categorie a impozitelor de consumaţie, impozitele speciale de consumaţie au un rol şi forme diferite de la o ţară la alta, în contrast cu impozitele generale de consumaţie – cum este TVA-ul care au multiple trăsături şi reglementări comune în statele în care se aplica. În general, taxele speciale de consumaţie se aplică în asociere cu cele generale de consumaţie. O reglementare mai complexă şi o frecvenţă mai mare deţin impozitele generale de consumaţie, cum este cazul taxei pe valoare adaugată. În ţara nostră, categoria impozitelor speciale de consumaţie a premers categoriei impozitelor generale de consumaţie. Astfel, impozitele speciale de consumaţie au fost introduse in noiembrie 1991 (prin HG nr. 779/1991), pe când impozitele generale de consumaţie, reprezentate prin TVA se aplică de la 1 iulie 1993. O reglementare mai complexă şi distinctă a impozitelor speciale de consumaţie s-a introdus prin Legea nr. 42/1993, care a abrogat dispoziţiile legale anterioare. Aceasta lege reglementează doua forme ale impozitelor speciale de consumaţie şi anume: accizele la unele produse din import şi din ţara şi impozitul la ţiţeiul din producţia internă şi gazele naturale. În mod succint şi pentru scopuri practice, se utilizează noţiunea de "accize" pentru ambele forme de impozite speciale de consumaţie. Specific ambelor forme de impozite speciale de consumaţie este faptul ca ele se datoreaza intr-o singura faza a circuitului economic, respectiv de către producători, importatori sau achizitori, iar cotele sau sumele fixe, după caz sunt unice atât pentru produsele realizate la intern, cât şi pentru cele din import. Observăm o deosebire esentială faţă de TVA, care se aplică la fiecare stadiu al circuitului economic. Accizele se introduc în baza de impozitare a TVA. Accizele constituie (în ţările în care se aplică) o sursa de venit apreciabilă, facil de obţinut, la un cost puţin ridicat. Cotele cele mai mari de accize afectează, în general, băuturile, ţigările, automobilele şi
3

carburanţii şi furnizează majoritatea veniturilor procurate de aceste taxe speciale asupra consumului, respectiv ¾. Accizele, în general, sunt sensibile la inflaţie, ajungându-se în perioade de inflaţie puternică la o scădere a randamentului accizelor (de altfel această problemă este actuală mai mult sau mai puţin pentru toate categoriile de impozite). Faptul ca se aplică asupra valorii în vamă, la care se adaugă taxele vamale, în cazul produselor importate, sau în suma fixă asupra cantităţilor de petrol sau gaze livrate, face ca aceste taxe să-şi diminueze randamentul în condiţii de inflaţie puternică. Apare necesară, astfel, o modificare a acestor taxe pentru a compensa efectele inflaţiei. Partea accizelor în totalul prelevarilor obligatorii variază de la o ţară la alta: moderată în Belgia, Germania, SUA şi foarte

ridicată în Portugalia, Grecia, Irlanda. Structura lor diferă în egală masură: ţările nordice impozitează puternic băuturile alcoolice, ţările de sud le taxează foarte puţin, iar Franţa, Germania şi Belgia aplică taxe medii.
Accizele, constituind o sursa importantă de venituri bugetare, uşor de procurat, prin ele se urmăresc obiective bugetare dar şi eficienţă administrativă.

Regula de eficienţă este următoarea: taxarea unui bun trebuie să fie
invers proporţională cu elasticitatea cererii în raport cu preţul. Ori, produsele precum băuturile, ţigările, aparatura electronică, carburanţii etc. nu comportă substituiri puternice, deci cererea lor este considerată, în general, inelastică în raport cu preţul. În realitate, inelasticitatea cererii în raport cu preţul nu este întotdeauna verificată. Astfel, populaţia este foarte sensibilă la costul carburantului. Transportul personal poate fi înlocuit cu transportul în comun şi astfel o modificare a costului carburantului provoacă substituiri între cele două modalităţi de transport. Anumite băuturi de calitate superioară au o puternică elasticitate în sensul că impozitul specific asupra acestor bunuri generează substituiri între categorii de calitate
4

diferită. O creştere a preţurilor la ţigări exercită un efect de frânare a consumului. S-a estimat că în Franţa o creştere a taxelor indirecte de 20% conduce la o reducere de 4% a consumului de tutun şi de ţigări. Frânarea consumului se opune obiectivului de obţinere a veniturilor bugetare. Taxele speciale asupra consumului corespund, în general, voinţei de descurajare a consumurilor excesive de anumite produse. Dar pentru ca acest impozit să-şi atingă scopul – respectiv frânarea consumului – trebuie ca cererea să fie relativ elastică în raport cu preţurile, ipoteză care se dovedeşte defavorabilă realizării celuilalt obiectiv – asigurarea veniturilor bugetare. Pentru bunurile introduse în ţară de persoanele fizice neînregistrate ca agenţi economici, valorifate prin societăti comerciale – baza de impozitare o reprezintă contravaloarea ce se cuvine deponentului pentru bunurile vândute în consignaţie. Produsele livrate la rezerva de stat sunt exonerate de la plata accizelor pe perioada cât au acest regim. La produsele scose din rezerva de stat, plata accizelor se face de către unităţile deţinătoare ale acestor stocuri, la livrarea produselor către beneficiari. Produsele exportate direct sau prin agenţi economici ce îşi desfăşoară activitatea pe bază de comision, precum şi produselor importate în regim de tranzit sau importate temporar, atât timp cât se află în această situaţie, nu sunt supuse accizelor.

5

94% în acelaşi an. deţinând şi ponderea în totalul impozitelor indirecte (91%). nerealizarea fiind influenţată de mai mulţi factori.26% din PIB.5 mld lei.5%.5).26% la 6. În anul 1991 impozitul pe circulaţia mărfurilor şi accize a reprezentat 8.5 mld lei) şi reprezintă 76. fie lipsa unor comenzi şi contracte ferme atât pentru aprovizionare cât şi pentru desfacere. impozitul pe circulaţia mărfurilor şi accize a şi scăzut ca pondere în PIB de la 8. În 1993 accizele s-au realizat în suma de 399.6 miliarde lei înregistrandu-se o depăşire cu 5. În 1992 impozitul pe circulaţia mărfurilor şi accize s-a realizat în suma de 418.I. din care producţia industriala cu 21. Nerealizarea încasarilor din impozitul pe circulaţia mărfurilor şi accize s-a datorat în principal: ->scăderii volumului de activitate faţă de anul 1991.3. respectiv de: ->nerealizarea producţiei industriale în volumul şi structura programată fie ca urmare a restrângerii activităţii unor agenţi economici din lipsa de materii prime şi materiale. faţă de programul actualizat acesta s-a încasat în proporţie de 81.8% (-61.5 miliarde lei (din care accizele sunt 597.8% ca urmare a utilizării reduse a forţei de muncă etc. ->creşterii livrărilor la export.Evoluţia accizelor în perioada 1991-1997 În 1991 impozitul pe circulaţia mărfurilor şi accize s-a realizat în suma de 182. cu 12. Astfel pe întreg anul 1991 producţia industrială a fost mai mică cu 22% faţă de anul 1990.6 faţă de prevederi. reduceri mai mari înregistrându-se în construcţia de maşini. 6 . electronică. prelucrarea ţiţeiului etc. Totodată. În anul 1994 accizele şi impozitul pe circulaţia mărfurilor s-au încasat în suma de 774.5 miliarde lei. o reprezintă vărsămintele de la regii autonome şi societăţi comerciale cu capital de stat (86.5 miliarde) sub nivelul prevederilor pe anul 1992. energie electrică şi termică.2% din prevederile aprobate. Ponderea în totalul încasărilor din impozitul pe circulaţia mărfurilor şi accize. După cum se observă în anul 1992.

ale organelor sale financiare etc.1..metodelor.de nivelul de dezvoltare economică.sociale şi economice a statului.de potenţialul economic al ţării.precum şi de condiţiile interne şi internaţionale.precum şi legislaţia financiară utilizată în vederea înfăptuirii obiectivelor sociale.stăpânirea şi dirijarea proceselor economice şi financiare. Politica financiară este diferită de la o ţară la alta.folosite de stat pentru constituirea.de resursele naturale pe care le are ţara.CAPITOUL II IMPOZITELE INDIRECTE ŞI ROLUL LOR ÎN POLITICA FISCALĂ A ROMÂNIEI II. Este totodata o parte integrantă a politicii generale.de metodele de conducere a economiei naţionale. Politica financiară concretizează folosirea conştientă a legilor economice şi demonstrează cunoaşterea.asigurării suveranităţii şi independenţei naţionale.Politica financiară cuprinde totalitatea normelor financiare fundamentate pe constatări obiective furnizate de ştiinţa finanţelor.care constă în folosirea finanţelor în conformitate cu obiectivele politice. 7 ..fiind determinată de interesele claselor şi păturilor sociale pe care le exprimă partidul de la putere.ale ţării în perioada dată.ea poate favoriza sau frâna dezvoltarea socială şi economică a ţării.Politica financiară a României-trăsături Prin politica financiară se înţelege totalitatea principiilor.pe plan intern şi extren întăririi capacităţii de apărare.repartizarea şi optimizarea utilizării fondurilor de resurse financiare necesare realizării ţelurilor politicii social-economice etc.a măsurilor şi a instrumentelor care călăuzesc activitatea financiară a unui stat.economice etc.Politica financiară constă şi în utilizarea instrumentelor financiare pentru rezolvarea sarcinilor stabilite de către Parlamentul şi Guvernul ţării.sociale şi economice.

sociale şi financiare.deoarece ele au efecte economice.nici de capacitatea contributivă a celor care le plătesc.Aceste impozite se încasează de la toate persoanele cumpărătoare de produse grevate de impozit indirect.în ceea ce priveşte mărimea lor.Ele se percep la vânzarea anumitor mărfuri de consum personal şi servicii.ele fiind camuflate în preţuri.în general.nu ţin seama nici de persoană. 8 .au caracter anestezic pentru faptul că populaţia nu ar reacţiona imediat atunci când le suportă.industriaşi.însă sunt suportate de către consumatori.averii sau situaţia personală a contribuabilor.fiind cuprinse în preţul mărfurilor.Locul ocupat de impozitele indirect în veniturile bugetului de stat al României Impozitele indirect constituie o sursa importantă de venituri ale bugetului statului român.impozitele indirect sunt necunoscute de către cetăţeni.indiferent de mărimea veniturilor.adică uşor şi sigur de încasat. Impozitele indirect se virează la bugetul statului.prin adăugarea unei cote de impozit la preţurile mărfurilor şi la tarifele serviciilor. În timp ce impozitele directe sunt recunoscute de către plătitori.II.2.în mod obişnuit de către comercianţi.sunt elastice. Impozitele indirect sunt stabilite în cote proporţionale asupra preţului mărfurilor supuse vânzării şi a serviciilor prestate sau în suma fixă pe unitatea de măsură a mărfurilor.însa.ceea ce înseamnă că pot fi lesne majorate. Mai mulţi economişti din diverse ţări susţin că impozitele indirecte sunt eficente. Alţi economişti susţin că impozitele indirecte sunt instrumente fiscale care ar prezenta cele mai mici prejudicii.nici de împrejurări şi nici de locul unde se plătesc.

deci dăunătoare randamentului economic al naţiunii. De asemenea accizele reprezintă calea cea mai rapidă prin care statul poate face rost de venituri în scopuri urgente . Aceasta are un dublu rol : economic şi social. Accizele mai sunt folosite şi ca mijloc de atragere de resurse spre bugetul statului. Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului României din 23 Decembrie 1997 urmăreşte un sistem al accizelor corect şi se meditează intens pentru alinierea sistemului naţional la modelele europene ( în cadrul UE) nereuşindu-se totuşi o armonizare fiscală. realităţile diferite punând o piedică importantă în calea acestui scop. De aceea unor produse de lux ( blănuri.II. 9 . inclusiv a accizelor. statul îşi asigură importante fonduri băneşti cu care acesta poate interveni în echilibrarea dezvoltării sectoarelor economiei. Prin intermediul accizelor . este enorm în etapa actuală de dezvoltare a României. În cadrul reformei fiscale din România. în redistribuirea de venituri diferitelor pături sociale. de acoperire a unor nevoi care nu suferă amânare. În plan social accizele au rolul de a limita consumul de produse dăunătoare sănătăţii ca tutunul şi alcoolul. Acest lucru poate stimula consumul de produse interne.3. creşterea rapidă a veniturilor statului şi ajungerea la structuri similare cu cele ale statelor dezvoltate fiind obiectivul numărul 1 al politicii fiscale a României.Rolul accizelor în etapa actuală de dezvoltare a României Prin utilizarea accizelor statul acţionează asupra cererii solvabile. bijuterii) li se percep accize deosebit de mari . În plan economic prin perceperea unor accize statul poate influenţa cererea anumitor produse punând accize mari la produse din import în comparaţie cu cele interne protejând agenţii economici interni. Rolul impozitelor indirecte.

importatorii sau achizitorii produselor incluse în lista produselor cărora li se aplică accize. care stipulează că subiectul accizelor cuprinde producătorii.CAPITOLUL III TAXELE SPECIALE DE CONSUMAŢIE-ACCIZELE III. 82/23 Decembrie 1997. persoane fizice autorizate.Aşezarea şi perceperea accizelor În prezent reglementarea accizelor se face prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului României nr. Acciza totală se reduce cu 20% atunci când agenţii producători utilizează în reţetele de fabricaţie cel puţin 50% tutun din producţia internă. care produc. produse din tutun produse petroliere alte produse şi grupe de produse b) c) d) Pentru ţigarete indiferent de calitatea şi provenienţa acestora se datorează Bugetului de Stat o accize specifică stabilită în ECU pe 100 ţigarete la care se agaugă o cotă procentuală de 20% aplicată asupra bazei de impozitare. Din această listă fac parte : a) alcoolul etilic alimentar.1. Practic aceştia sunt agenţii economici. importă sau comercializează produsele prevăzute în listă. persoane juridice. Baza de impozitare pentru ţigarete este : a) preţul de livrare ( mai puţin acciza) pentru produsele din producţia internă 10 . asociaţii familiale. băuturile alcoolice şi orice alte produse alimentare ( destinate industriei alimentare sau consumului) care conţine alcool etilic alimentar.

import temporar. III. programe de cooperarea ştiinţifică şi tehnică ( acordate de guverne străine) De asemenea produsele livrate la rezerva de stat sau de mobilizare sunt scutite de accize (la fel ca alcoolul folosit în industria medicamentoasă). Tot de scutiri beneficiază şi produsele comercializate în regim de “ duty-free” sau produsele aflate în tranzit.Impozitarea Gradul Plato reprezintă greutatea de zahăr exprimată în grame. Produsele exportate direct sau prin agenţi economici care îşi desfăşoară activitatea prin comision sunt scutite. donaţiile.b) valoarea în vamă plus taxe vamale plus alte taxe speciale pentru produsele de import Facilităţile acordate în cazul accizelor sunt numeroase.2Nivelul accizelor Nivelul accizelor armonizate se aplică începând cu data de 1 iulie 2006. 3) 11 . conţinut într-o cantitate dată de produs alcoolic. 1) Hl alcool pur reprezintă 100 litri alcool etilic rafinat cu concentraţia de 100% alcool în volum. la Capitolul 10 . conţinută în 100 g de soluţie măsurată la origine la temperatura de 200 / 40 C. la temperatura de 20 0 C. bunurile finanţate din împrumuturi nerambursabile. în conformitate cu angajamentele asumate de România în procesul de negociere cu Uniunea Europeană. 2) Prin gaze petroliere lichefiate utilizate în consum casnic se întelege gazele petroliere lichefiate distribuite în butelii tip aragaz.

dar comercializate prin agenţi economici – contravaloarea ce se cuvine deponentului pentru bunurile vândute. c) data cumpărării pentru agenţii economici achizitori. b) data efectuării formalităţilor de vămuire pentru importatori.3. la importul unor categorii de produse. potrivit legii.Modul de calcul şi baza de impozitare (conform Legii nr. la care se adaugă taxele vamale şi alte taxe speciale stabilite. exclusiv accizele. d) data vânzării bunurilor pentru bunurile vândute prin consignaţie. c) pentru bunurile introduse în ţară de persoanele fizice neînregistrate ca agenţi economici. 12 . Accizele preced taxa pe valoare adaugata şi se calculează o singură dată. Momentul datorarii accizelor îl constituie: a) data efectuării livrarii pentru producatori.III. prin aplicarea cotelor procentuale. b) pentru produsele din import – valoarea în vamă stabilită potrivit legii. 42/1 iulie 1993) Accizele se calculează prin aplicarea cotelor procentuale prevăzute în anexa asupra bazei de impozitare care reprezintă: a) pentru produsele din producţia internă – contravaloarea bunurilor livrate.

00 hl se aplică accize specifice reduse.III. -folosesc spaţii de producţie diferite de cele ale altor fabrici de bere. Pentru a beneficia de nivelul redus al accizelor agenţilor economici. Accizele armonizate datorate bugetului de stat sunt accize specifice exprimate în echivalent EURO pe unitatea de masură . 13 . .să fie agenţi economici producători de bere care din punct de vedere juridic şi economic sunt independenţi.nu funcţionează sub licenţa de produs a altui producător de bere. Acelaşi regim se aplică şi pentru berea importată de la micii producători independenţi cu o capacitate anuală care nu depăşeşte 200. Accizele armonizate sunt taxe speciale de consum care se datorează bugetului de stat pentru anumite produse provenite din ţară sau din import.000 hl. BEREA reprezintă orice produs încadrat în codul MC 220300 sau orice produs care conţine un amestec de bere şi de băuturi nealcoolice încadrat la codul MC 220600 având şi într-un caz şi in altul o concentraţie alcoolică mai mare de 0. Pentru berea produsă de micii producători independenţi care deţin instalaţii de fabricaţie cu o capacitate nominală anuală care nu depăşeşte 200.4. Modul de calcul al acestora. micii producători trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: . . cu excepţia ţigaretelor la care acciza este compusă dintr-o acciză specifică exprimată în euro /mia de ţigarete la care se adaugă o acciză ad valorem aplicată asupra preţului maxim de vânzare cu amănuntul.5 % în volum.Sfera de aplicare a accizelor armonizate.utilizează instalaţii distincte de cele ale altor fabrici de bere.

14 .cursul de schimb valutar .Agenţii economici producători de bere au obligaţia de a depune la organul fiscal teritorial la care sunt înregistraţi ca antreprenori autorizaţi o declaraţie pe propria răspundere privind capitalul de producţie pe care le deţin până la data de 15 ianuarie a fiecărui an. C.sunt prezentate în sticle închise cu un dop tip ‘ ciupercă’ fixat cu ajutorul legăturilor sau care sub presiune datorita CO2 în soluţie egală sau mai mare de 3 bari. Baza de impozitare pentru calculul accizei o reprezintă cantitatea de bere exprimată în hl multiplicată de numărul de grade Plato.au o concentraţie alcoolică mai mare de 1. Vinurile spumoase sunt cele care îndeplinesc cumulativ următoarele: . Cota de impunere este stabilită în echivalent EURO pe unitatea de măsura (EURO/HL/1 grad PLATO). Vinurile liniştite îndeplinesc următoarele caracteristici : . iar alcoolul conţinut în produsul finit rezultă în întregime din fermentare.nr de grade Plato. R.cantitate. VINURILE.acciza unitară. Q. dar nu depăşesc 15% în volum .2 % în volum.au o concentraţie alcoolică mai mare de 15% în volum dar nu depăşesc 18% în volum şi au fost obţinute făra nici o îmbogăţire . . Cuantumul accizelor datorate la bugetul de stat se calculează dupa relaţia : A= K*R*C *Q/1000 A-cuantumul accizei. K.supuse accizelor sunt vinuri liniştite şi vinuri spumoase . iar alcoolul conţinut în produsul finit rezultă în întregime din fermentare.

altele decât berea şi vinul.2 % în volum . Cota de impunere este stabilită în suma fixă reprezentând acciza specifică exprimată în echivalent EURO pe hl de produs. ->alte băuturi fermentate spumoase care nu constituie vinuri spumoase şi au următoarele caracteristici: ->au o concentraţie alcoolică ce depăşeşte 1. Este exceptat de la plata accizelor vinul fabricat de persoana fizică şi consumat de aceasta şi membrii familiei sale cu condiţia să nu fie vândute. dar nu depăşeşte 15% în volum şi la care alcoolul conţinut în produs rezultă în întregime din fermentare. Baza de impozitare o reprezintă cantitatea de vin exprimată în hl. Modul de calcul al accizei e următorul: A=K*R*Q/100 Accize pentru alte bauturi alcoolice decat berea si vinul sunt reprezentate de: -alte băuturi fermentate liniştite având următoarele caracteristici : ->o concentraţie alcoolică ce depăşeşte 1.au o concentraţie alcoolică care depăşeşte 1. dar nu depăşeşte 13% în volum. dar nu depăşeşte 15% în volum şi la care alcoolul conţinut rezultat în întregime din fermentare.2 % în volum . ->o concentraţie alcoolică ce depăşeşte 10% în volum. Cota 15 .2 % în volum . Baza de impozitare pentru calculul accizei la băuturi fermentate . dar nu depăşeşte 10% în volum.. o reprezintă cantitatea de băutura exprimată în hl.

5% în volum şi care nu rezultă în întregime din fermentare. ->ţuica şi rachiu de fructe. 16 . dar nu depăşeşte 22% în volum. Se considera produse intermediare si orice bautura fermentată liniştită care are o concentraţie alcoolică ce depăşeşte 5.de impunere este stabilită în sumă fixă reprezentând acciza specifică exprimată în echivalentul EURO pe hl de produs. Relaţia de calcul a accizei este: A=K*R*Q/100 Alcoolul etilic cuprinde: ->toate produsele care au concentraţie alcoolică ce depăşeşte 1. dar care nu reprezintă bere. ->produsele care au o concentraţie alcoolică ce depăşeşte 22% în volum. vinuri sau băuturi fermentate. şi orice băutură fermentată spumoasă care are o concentraţie alcoolică ce depăşeşte 8.2 % în volum. Relaţia de calcul a accizei este: A=K*R*Q/100 Produsele intermediare ->reprezintă toate produsele care au o concentraţie alcoolică ce depăşeşte 1.2% în volum.5% în volum şi care nu rezultă în întregime din fermentare. Baza de impozitare pentru produsele intermediare o reprezintă cantitate de băutura exprimată în hl. Cota de impunere este stabilită în suma fixă reprezentând acciza specifică exprimată în echivalent EURO pe hl de produs.

precum şi orice produs care conţine partial şi alte substanţe decât tutunul). Baza de impozitare pentru calculul accizei o reprezintă cantitatea de alcool pur conţinută într-un hl. acestea sunt rulouri de tutun . care în principiu conţin tutun natural sau au o umplutură din amestec tăiat fin cu înveliş exterior din tutun natural sau alt înveliş de culoare normală a unei ţigarete care prezintă caracteristicele de formă şi dimensiune a ţigărilor şi ţigărilor din foi. rulourile de tutun care se pot introduce într-un tub de hârtie de ţigarete . Relaţia este: A=C/100*K*Q/100 c. Cotele de impunere sunt exprimate în 3 modalitati: 17 . Cota de impunere este stabilită în suma fixă reprezentând acciza specifică exprimată în echivalent EURO pe hl alcool pur. Produse din tutun Acestea include: ->ţigaretele cu /sau fără filtru indiferent de provenienţa sau calitatea acestora ( ţigaretele sunt considerate rulourile de tutun destinate fumatului ca atare . ->ţigarile si ţigările din foi dacă se pot fuma ca atare . -> tutun de fumat care cuprinde: tutun de fumat tăiat fin destinat rulării în ţigarete şi alte tutunuri de fumat.concentraţia alcoolică exprimată în procente de volum.->orice alt produs în soluţie sau care conţine băuturi spirtoase potabile.

3.1-sub forma de suma echivalent EURO la 1000 tigarete la care se adauga o cota procentuala aplicata asupra bazei de impozitare (cotele sunt valabile pentru tigarete indiferent de calitatea si provenienta acestora). K2=acciza ad valorem (cota procentuală). Pretul maxim de vanzare cu amanuntul e pretul la care produsul e vandut altor persoane decat comercianti si care include toate taxele si impozitele.sub forma de suma fixa echivalent EURO pe KG pentru tutunul de fumat. R=curs valutar PA=preţul maxim de vânzare cu amănuntul declarat. Lista ce cuprinde preturile maxime de vanzare cu amanuntul se publica de catre antrepozitarul autorizat pentru productie sau de impozit cu minim 24 h inainte de data efectiva. 2.sub forma de suma fixa echivalent EURO/ 1000 buc pentru tigari si tigari de foi. Pretul maxim de vanzare cu amanuntul pentru orice marca de tigareta se stabileste de catre persoana care produce tigaretele in Romania sau care importa tigaretele si e adus la cunostinta consumatorilor finali. Baza de impozitare pentru stabilirea componentei procentuale a accizei la ţigarete atat pentru produsele din productia interna cat si pentru din import o constituie pretul maxim de vanzare cu amanuntul. 18 . Pentru produsele din tutun sumele datorate bugetului de stat drept acciză se determină astfel: ->pentru ţigarete: Total acciză =acciza specifică +acciza ad valorem Acciza specifică= K1*R*Q1 Acciza ad valorem =K2*PA*Q2 K1=acciza specifică unitară.

Q1 =cantitatea exprimată în unităţi de 100 buc. ->toluen. ->benzen. ->păcură. ->petrol lampant. ţigarete Q2= numărul de ţigarete aferente lui Q1 ->pentru ţigări de foi: A=Q*K*R A=cuantumul accizei. ţigări K=acciza unitară.>pentru tutunul de fumat : A=Q*K*R Uleiuri minerale Pentru care se datorează accize cuprind următoarele categorii: ->benzină cu/fără plumb. R-curs de schimb . ->motorină. ->gaz petrolier lichefiat. Q=cantitatea exprimată în 1000 buc. ->xilen ->alte amestecuri de hidrocarburi aromatice. 19 .

nivelul accizei fiind cel prevazut pentru benzina cu plumb. Pentru uleiuri minerale cuantumul accizei datorat bugetului de stat se determină pe baza relaţiei: A=Q*K*R 20 . puse în vânzare sau folosite drept combustibil se datorează bugetului de stat o acciza la nivelul celei datorate pentru motorină. Pe lângă produsele accizabile de mai sus orice produs destinat a fi pus în vânzare sau utilizat drept carburant sau aditiv ori pentru a creşte volumul final al carburanţilor este impozitat drept carburant .Pentru uleiurile minerale necuprinse în categoria de mai sus destinate a fi utilizate . Consumul de uleiuri minerale în incinta unui loc de producţie de uleiuri minerale nu e considerat fapt generator de accize atunci când se efectuează în scopuri de producţie.

capră. inclusiv amestecuri cu cafea solubilă. n) arme de vânătoare şi arme de uz individual. oaie. inclusiv cafea cu înlocuitori. b) cafea prajită. f) bijuterii din aur şi/sau din platină. combine audio cu codurile.5. chiar încorporând un receptor de semnale videofonice. j) dublu radiocasetofoane cu redare de pe bandă magnetică sau compact disc. c) cafea solubilă. g) autoturisme şi autoturisme de teren .inclusiv din import rulate. altele decât cele de uz militar sau de sport.Alte produse accizabile Următoarele produse sunt supuse accizelor: a) cafea verde. h) produse de parfumerie cu codurile. i) aparate video de înregistrat sau de reprodus. aparate fotografice numerice. formând un singur corp. 21 . de perete sau de ferestre.III. d) confecţii din blănuri naturale cu excepţia celor de iepure. cu excepţia verighetelor. m) aparate pentru condiţionat aer. e) articole din cristal. o) iahturi şi bărci cu motor pentru agrement. k) aparate de luat imagini fixe şi alte camere video cu înregistrare. l) cuptoare cu microunde cu codul.

respectiv preţul producătorului.preţurile de livrare. Pentru cafea. mai puţin accizele. acciza este egală cu echivalentul în lei a 225 euro pe tonă. agenţii economici autorizaţi datorează bugetului de stat impozit din momentul livrării. acciza este egală cu echivalentul în lei a 900 euro pe tonă. inclusiv amestecuri cu cafea solubilă. inclusiv al amestecurilor cu cafea solubilă. asupra cantităţilor importate. care nu poate fi mai mic decât suma costurilor ocazionate de obţinerea produsului respectiv.6. Impozitul datorat se calculează prin aplicarea unor sume stabilite asupra cantităţilor livrate. prin virare cu dispoziţie de plată. În cazul cafelei solubile. Accizele preced taxă pe valoarea adaugată şi se calculează o singură dată prin aplicarea cotelor procentuale prevăzute de lege asupra bazei de impozitare. care reprezintă: a) pentru produsele din producţia internă . gazul metan. la organele fiscale teritoriale sau în conturi deschise la bănci şi trezorerii. accizele se datorează o singură dată şi se calculează prin aplicarea sumelor fixe pe unitatea de masură. III. acciza este egală în 2010 cu echivalentul în lei a 153 euro pe ton. la care se adaugă taxele vamale şi alte taxe speciale după caz. cafea cu înlocuitori şi cafea solubilă.În cazul cafelei verzi. Plata accizelor şi a impozitului la ţiţeiul din producţia internă şi gazele naturale se efectuează lunar.valoarea în vamă stabilită potrivit legii. inclusiv al cafelei cu înlocuitori. cu cea cu limită de sumă sau cu numerar. b) pentru produsele din import . până la data de 25 a lunii următoare.Impozitul la ţiţeiul din producţia internă şi gazele naturale Pentru ţiţeiul din producţia internă. Neplata 22 . În cazul cafelei prăjite.

exportate direct de agenţii economici producători. împreuna cu majorările de întârziere.7. la cererile plătitorilor în acelaşi termen. Constituie contravenţii următoarele fapte: a) refuzul de a pune la dispoziţia organelor de control evidenţa privind calcularea accizelor sau a impozitului la ţiţeiul din producţia internă şi gazele naturale.40 euro/1000 m3. atrage majorarea sumei de plată cu 0. Diferenţele în minus constatate la verificarea accizelor şi a impozitului la ţiţeiul din producţia internă şi gazele naturale se plătesc în termen de şapte zile de la data încheierii actului de control.accizelor sau a impozitului la ţiţeiul din producţia internă şi gazele naturale la termenele stabilite. Impozitul datorat se calculează prin aplicarea sumelor fixe asupra cantităţilor livrate. iar cele în plus se compensează cu plăţile ulterioare sau se restituie.4 euro/tona. Impozitul datorat este: a) b) pentru titei .3% pentru fiecare zi de întârziere. pentru gazele naturale . Calculul majorărilor de întârziere se face din ziua lucrătoare imediat următoare expirării termenului de plată şi până în ziua plăţii inclusiv. 23 . Scutiri Sunt scutite de plata acestor impozite cantităţile de ţiţei şi gaze naturale din producţia internă. datorate bugetului de stat. Momentul exigibilităţii impozitului la ţiţeiul şi la gazele naturale din producţia internă intervine la data efectuării livrării. după caz.

c) nedepunerea în termen a decontului de impunere privind accizele sau impozitul la ţiţeiul din producţia internă. după caz. în cel mult 30 de zile de la înregistrare. după caz. după caz. 24 . Constatarea contravenţiilor şi aplicarea amenzilor se prescriu în termen de 2 ani. datorate bugetului de stat. în cel mult 60 de zile de la înregistrare. Contestaţiile sunt supuse unei taxe de timbru de 2% din suma constatată. care. Plângerile se timbrează cu jumătate din taxa plătită la contestaţie. dupa caz.b) nerespectarea obligaţiei de a ţine evidenţele privind calculul şi vărsarea accizelor sau a impozitului la ţiţeiul din producţia internă. Contravenţiile se sancţionează cu amendă de la 100000 la 300000 lei. Termenul de prescripţie pentru stabilirea accizelor sau a impozitului la ţiţeiul din producţia internă şi dreptul de executare silită a acestora este de 5 ani.şi a majorărilor de întârziere se depun în termen de 30 de zile de la data înştiinţării plătitorilor şi se rezolvă printr-o decizie motivată de către Direcţia Generală a Finanţelor Publice şi Controlului Financiar de Stat judeţeană sau a Municipiului Bucuresti. Împotriva deciziei date se poate face plângere în termen de 40 de zile la Ministerul Finanţelor. este obligată să o soluţioneze. Contestaţiile privind stabilirea şi încasarea accizelor sau a impozitului la ţiţeiul din producţia internă şi gazele naturale.

b) realizează ei înşişi tranzacţii intracomunitare. cărbunele şi cocsul. primite sau expediate în regim suspensiv. (4) În cazul în care micii producători prevăzuţi la alin. (3) lit. (1) nu se aplică pentru: a) berea. în exerciţiul activitătii. transformate. (3) Prevederile alin. (2) Deţinerea produselor accizabile. de către antrepozitarul autorizat. aflat sub controlul autorităţii fiscale competente. unde produsele accizabile sunt produse. atunci când accizele nu au fost plătite. IV. b) vinurile liniştite realizate de micii producători care obţin în medie mai puţin de 200 hl de vin pe an. 25 . vinurile şi băuturile fermentate. 884/2001 sau printr-o trimitere la acesta. c) energia electrică.Reguli generale (1)Producţia şi transformarea produselor accizabile trebuie realizate într-un antrepozit fiscal.1. poate avea loc numai într-un antrepozit fiscal. aceştia informează autorităţile competente şi respectă cerinţele stabilite prin Regulamentul (CE) nr.CAPITOLUL IV REGIMUL DE ANTREPOZITARE Antrepozitul fiscal este locul. 884/2001 al Comisiei din 24 aprilie 2001 de stabilire a normelor de aplicare privind documentele de însoţire a transporturilor de produse vitivinicole şi evidenţele obligatorii în sectorul vitivinicol. produse în gospodăriile individuale pentru consumul propriu. conform precizărilor din normele metodologice. gazul natural. prin intermediul documentului solicitat în temeiul Regulamentului (CE) nr. altele decât bere şi vinuri. în anumite condiţii prevăzute de lege. destinatarul din România informează autoritatea competentă teritorială cu privire la livrările de vin primite. (5) Atunci când micii producători de vin dintr-un alt stat membru sunt scutiţi de la obligaţiile privind deplasarea şi monitorizarea produselor accizabile. deţinute.

2. (7) Deţinerea de produse accizabile în afara antrepozitului fiscal. IV. b) tipurile şi cantitatea de produse accizabile estimate a fi produse şi/sau depozitate în decursul unui an. (2) În vederea obţinerii autorizaţiei. în condiţiile prevăzute în normele metodologice. (6) Antrepozitul fiscal nu poate fi folosit pentru vânzarea cu amanuntul a produselor accizabile. persoana care intenţionează să fie antrepozitar autorizat pentru acel loc trebuie să depună o cerere la autoritatea competentă. dacă acciza pentru acel produs nu a fost percepută. pentru ca un loc să funcţioneze ca antrepozit fiscal. c) lista produselor accizabile care urmează a fi achiziţionate în regim suspensiv de accize în vederea utilizării ca materie primă în cadrul activităţii de producţie de produse accizabile. (4) Persoana care îşi manifestă în mod expres intenţia de a fi antrepozitar 26 . atrage plata acestora. Cererea de autorizare ca antrepozit fiscal Un antrepozit fiscal poate funcţiona numai pe baza autorizaţiei valabile emise de autoritatea competentă. (10) Este interzisă deţinerea unui produs accizabil în afara antrepozitului fiscal. (3) Cererea trebuie să conţină informaţii şi să fie însoţită de documente cu privire la: a) amplasarea şi natura locului. pentru care nu se poate face dovada perceperii accizelor. (6) antrepozitele fiscale care livrează produse energetice către avioane şi nave sau care desfăşoară activitate în regim duty-free. d) identitatea şi alte informaţii cu privire la persoana care urmează să-şi desfăşoare activitatea ca antrepozitar autorizat. (8) Fac excepţie de la prevederile alin. în modul şi în forma prevăzute în normele metodologice. (9) Este interzisă producerea de produse accizabile în afara antrepozitului fiscal.conform precizărilor din normele metodologice.

aferente fiecărei locaţii. Atunci când are loc vânzarea locului sau a afacerii.4. pentru evaziune fiscală sau orice altă faptă penală. dacă: a) în cazul unui antrepozitar autorizat persoană fizică. ->persoana a fost condamnată printr-o hotărâre judecătorească definitivă în România sau într-un stat strain.Regimul de transfer al autorizaţiei Autorizaţiile sunt emise numai pentru antrepozitarii autorizati numiţi şi nu sunt transferabile. autorizaţia nu va fi transferată în mod automat noului proprietar. Noul posibil antrepozitar autorizat trebuie să depună o cerere de autorizare. IV. Cererea va fi însoţită de documentele prevăzute de prezentul capitol.Revocarea si anularea autorizaţiei Autoritatea fiscală competentă poate revoca autorizaţia pentru un antrepozit fiscal. ->activitatea desfăşurată este în situaţie de faliment sau lichidare. pentru evaziune fiscală sau orice altă faptă penală. dacă: ->persoana a decedat. IV. 27 . ->oricare dintre administratorii persoanei juridice a fost condamnat printr-o hotărâre judecătorească definitivă în România sau într-un stat străin.3.autorizat pentru mai multe antrepozite fiscale poate depune la autoritatea competentă o singură cerere. dacă: b) în cazul unui antrepozitar autorizat care este persoană juridică. ->în legătură cu persoana juridică a fost iniţiată o procedură de faliment sau de lichidare.

28 .c) pe durata unei perioade continue de minimum şase luni. cantitatea de produse accizabile depozitată în antrepozitul fiscal este mai mică decât cantitatea prevazută în norme. Autoritatea fiscală competentă anulează autorizaţia pentru un antrepozit fiscal. precum şi în cazul în care s-a pronunţat o hotărâre definitivă şi irevocabilă pentru săvârşirea unor infracţiuni la regimul produselor accizabile. atunci când i-au fost oferite informaţii inexacte sau incomplete în legătură cu autorizarea antrepozitului fiscal.

rezerve de stat şi rezerve de mobilizare pe perioada în care au acest regim. -organizaţiilor internaţionale recunoscute ca atare de autorităţile publice ale României. a) Scutiri generale. cu excepţia forţelor armate române. Accizele nu se aplică pentru importul de produse accizabile aflate în bagajul călătorilor şi a altor persoane fizice cu domiciliul în România sau în străinatate în limitele şi în conformitate cu cerinţele prevăzute de legislaţia vamala în vigoare. . 29 .CAPITOLUL V SCUTIRI LA PLATA ACCIZELOR Scutirile de la plata accizelor pot fi grupate în : a) scutiri generale pentru produsele accizabile destinate unor scopuri expres prevăzute de lege.produsele accizabile sunt scutite de la plata accizelor atunci când sunt livrate de antrepozitul fiscal pe următoarele destinaţii: -în cazul relaţiilor consulare sau diplomatice. b) scutiri pentru alcoolul etilic şi alte produse alcoolice. -forţele armate aparţinând oricărui stat parte la tratatul Atlanticului de Nord . c) scutiri pentru uleiuri minerale. Scutirea se acordă pe baza unui certificat de scutire de la plata accizelor emis beneficiarului de autoritatea fiscală teritorială indiferent de modalitatea de acordare a scutirii.

utilizat în industria cosmetică utilizat în procedee de fabricaţie cu condiţia ca produsul finit să nu conţină alcool. -orice ulei mineral utilizat drept combustibil în scop tehnologic sau pentru producerea de agenţi termici şi apă calda. utilizate direct sau ca aliment al produselor semifabricate pentru producerea de alimente cu sau fără aroma cu condiţia ca în fiecare caz concentraţia de alcool pur la 100 kg de produs ce intră în compoziţia ciocolatei şi 5 l alcool pur la 100 kg produs ce intră în compoziţia altor produse. - - c) 30 . Scutiri pentru uleiuri minerale Sunt scutite de la plata accizelor următoarele : -uleiuri minerale folosite în orice alt scop decât drept combustibil sau carburant. utilizate în scop medical în spitale şi farmacii. utilizate pentru producerea de arome alimentare şi au o concentraţie ce nu depăşeşte 1. utilizate pentru producere de medicamente .b) Scutiri pentru alcool etilic şi alte produse alcoolice Sunt scutite de la plata accizelor alcoolul etilic şi alte produse alcoolice atunci când sunt: complet denaturate conform prescriipţilor legale .2 % în volum destinate preparării de alimente sau băuturi nealcoolice. -uleiuri minerale livrate în vederea utilizării drept carburant pentru aeronave . eşantioane pentru analiză sau teste de producţie necesare în scopuri ştiinţifice. altele decât aviaţia turistică în scop privat.

-uleiuri minerale livrate în vederea utilizării drept carburant pentru navigaţia maritimă internaţională şi pentru navigaţia pe căi navigabile interioare altele decât navigaţiile de agrement în scop privat. -orice ulei mineral utilizat de către persoane fizice drept combustibil pentru încalzirea locuinţelor. 31 .uleiuri minerale care intra în România în rezervorul standard al unui autovehicul cu motor destinat utilizării drept combustibil pentru acel autovehicul. .

altele decât cele marcate.CAPILOLUL VI OBLIGAŢIILE PLĂTITORILOR DE ACCIZE Plata accizelor la bugetul de stat Accizele se plătesc la bugetul de stat pâna la data de 25 inclusiv. În cazul importului unui produs accizabil care nu este plasat într-un regim suspensiv. care sunt transportate sau deţinute în afara antrepozitului fiscal sau a unui antrepozit vamal. Declaraţiile de accize se depun la autoritatea fiscală competentă de către antrepozitarii autorizaţi pâna la data de 25 inclusiv. a lunii următoare celei la care se referă declaraţia. Documentul nu poate fi mai vechi de 6 zile. Depunerea declaratiilor de accize Orice antrepozitar autorizat are obligaţia de a depune la autoritatea fiscală competentă. o declaraţie de accize pentru fiecare luna în care este valabilă autorizaţia de antrepozit fiscal. originea trebuie să fie dovedită folosindu-se un document care va fi stabilit prin norme. Toate transporturile de produse accizabile sunt însoţite de un document. Această prevedere nu este aplicabilă pentru produsele accizabile transportate sau deţinute de către alte persoane decât comercianţii în măsura în care aceste produse sunt ambalate în pachete destinate vânzării cu amănuntul. momentul plăţii accizelor este momentul înregistrării declaraţiei vamale de import. Documente fiscale Pentru produsele accizabile. a lunii următoare celei în care acciza devine exigibilă. indiferent dacă se datorează sau nu plata accizei pentru luna respectivă. 32 . astfel: a) mişcarea produselor accizabile în regim suspensiv este însoţită de documentul administrativ de însoţire.

ipoteci. când acciza a fost platită. care să conţină suficiente informaţii pentru ca autorităţile fiscale să poata verifica respectarea prevederilor legislaţiei în vigoare. c) transportul de produse accizabile. este însoţit de factura sau avizul de însoţire. antrepozitarul autorizat depune la autoritatea fiscală competentă o garanţie care să asigure plata accizelor care pot deveni exigibile. Evidente contabile Orice antrepozitar autorizat are obligaţia de a ţine registre contabile precise.b) mişcarea produselor accizabile eliberate pentru consum este însoţită de factura fiscală ce va reflecta cuantumul accizei. Garanţii Dupa acceptarea condiţiilor de autorizare a antrepozitului fiscal. Accizele se administrează de autorităţile fiscale competente şi de autorităţile vamale pe baza competenţelor lor. în Codul de procedură fiscală şi în legislaţia vamală în vigoare. Modul de calcul. Responsabilitatile antrepozitarilor autorizati si ale autoritatilor fiscale competente Orice antrepozitar autorizat obligat la plata accizelor poartă răspunderea pentru calcularea corectă şi plata la termenul legal a accizelor către bugetul de stat şi pentru depunerea la termenul legal a declaraţiilor de accize la autoritatea fiscală competentă. Valoarea garanţiei va fi analizată periodic pentru a reflecta orice schimbări în volumul afacerii. 33 . în activitatea antrepozitarilor autorizaţi sau în nivelul de accize datorat. Garanţiile pot fi: depozite în numerar. modelul acesteia fiind precizat în norme.în conformitate cu legislaţia vamală în vigoare. garanţii reale şi personale. valoarea şi durata garanţiei vor fi prevăzute în norme.

acciza se suspendă daca sunt satisfăcute următoarele cerinţe: a) deplasarea are loc între două antrepozite fiscale. VII.CAPITOLUL VII DEPLASAREA ŞI PRIMIREA PRODUSELOR ACCIZABILE AFLATE ÎN REGIM SUSPENSIV VII. Modelul documentului administrativ de însoţire este prevăzut în norme. În cazul deplasării produselor accizabile între două antrepozite fiscale în regim suspensiv.Deplasarea produselor accizabile aflate în regim suspensiv Pe durata deplasării unui produs accizabil. 34 .2.Documentul administrativ de însoţire (DAI) Deplasarea produselor accizabile în regim suspensiv este permisă numai atunci când sunt însoţite de Documentul administrativ de însoţire. e) autoritatea fiscală competentă a primit garanţia pentru plata accizelor aferente produsului.1. conform prevederilor din norme. d) containerul în care este deplasat produsul este sigilat corespunzător. acest document se întocmeşte în 4 exemplare. c) ambalajul în care este deplasat produsul are la exterior marcaje care identifică cu claritate tipul şi cantitatea produsului aflat în interior. b) produsul este însoţit de minimum 3 copii ale unui document administrativ de însoţire care satisface cerinţele prevăzute în norme.

VII. Accizele se calculeaza în cota şi rata de schimb în vigoare la momentul în care acciza devine exigibilă.4. acciza devine exigibilă la data când produsul este eliberat pentru consum în România. VII. 35 . care are dreptul de a fi scutit de accize. acciza devine exigibilă la data la care produsul este utilizat în orice scop care nu este în conformitate cu scutirea. În cazul unui produs accizabil.Momentul exigibilitatii accizelor Pentru orice produs accizabil.3. acciza se datorează de către persoana care a expediat produsul accizabil.Obligaţia de plată a accizelor pe durata deplasării În cazul oricărei abateri.

(3) Antrepozitarul autorizat. VIII. (3) Produsele accizabile prevazute la alin. VIII. 36 .1. Responsabilitatea marcării Responsabilitatea marcării produselor accizabile revine antrepozitarilor autorizaţi.Proceduri de marcare (1) Marcarea produselor se efectuează prin timbre sau banderole. respectiv pe pachet. potrivit precizărilor din norme. (4) Produsele accizabile marcate cu timbre.Reguli generale (1) Prevederile prezentului capitol se aplică următoarelor produse accizabile: a) produse intermediare şi alcool etilic. astfel încât deschiderea ambalajului să nu deterioreze marcajul. pe ambalajul individual al produsului accizabil. (1) pot fi eliberate pentru consum sau pot fi importate pe teritoriul României numai dacă acestea sunt marcate conform prevederilor prezentului capitol.3. b) tutun prelucrat. banderole deteriorate sau altfel decât s-a prevăzut la alin. cutie sau sticlă. MARCAREA PRODUSELOR ALCOOLICE ŞI A PRODUSELOR DIN TUTUN VIII. operatorul înregistrat sau importatorul autorizat are obligaţia să asigure ca marcajele să fie aplicate la loc vizibil. cu excepţiile prevăzute prin norme. (2) Nu este supus obligaţiei de marcare orice produs accizabil scutit de la plata accizelor.CAPITOLUL VIII. (2) Dimensiunea şi elementele ce vor fi inscripţionate pe marcaje vor fi stabilite prin norme. (2) si (3) vor fi considerate ca nemarcate. operatorilor înregistraţi sau importatorilor autorizaţi.2.

1.VIII..1. Autorizaţia de importator se acordă de către autoritatea fiscală competentă.. potrivit prevederilor din norme. c) persoanele care importă produsele accizabile prevăzute la VIII. b) operatorii înregistraţi care achiziţionează produsele accizabile prevăzute la VIII. în condiţiile prevăzute în norme. conform prevederilor din norme 37 . (4) Eliberarea marcajelor se face de către unitatea specializată pentru tipărirea acestora. desemnată de autoritatea fiscală competentă.1. sub forma şi în maniera prevăzute în norme. (5) Contravaloarea marcajelor se asigură de la bugetul de stat. potrivit procedurii prevăzute în norme. pe baza autorizaţiei de importator.4. din valoarea accizelor aferente produselor accizabile supuse marcării.Eliberarea marcajelor (1) Autoritatea fiscală competentă aprobă eliberarea marcajelor. (3) Solicitarea marcajelor se face prin depunerea unei cereri şi a unei garanţii la autoritatea fiscală competentă. (2) Eliberarea marcajelor se face către: a) antrepozitarii autorizaţi pentru produsele accizabile prevăzute la VIII.

Valoarea în lei a accizelor datorate la bugetul de stat. iar pentru produsele din import. au obligatia să depună lunar. revine plătitorilor. prin virament sau în numerar. de impozit la ţiţeiul şi la gazele naturale din producţia internă.CAPITOLUL IX APRECIERI FINALE Accizele se plătesc în lei. după caz. Răspunderea calculării şi vărsării la bugetul de stat a accizelor şi impozitului la ţiţeiul şi la gazele naturale din producţia internă. la organele vamale. Neplata la timp a taxelor speciale de consumaţie atrage după sine perceperea de majorări de întârziere. Plătitorii de accize. deschis la unităţile teritoriale ale trezoreriei statului. pe baza decontului de impunere. stabilite în EURO pe unitatea de masură. se determină prin trasformarea sumelor exprimate în EURO la cursul de schimb valutar comunicat de BNR. concomitent cu plata taxelor vamale. în contul bugetului de stat. 38 . până la data de 25 a lunii următoarele.

ANEXE 39 .

1 bere produsă de producătoriii independenţi cu o capacitate de producţie ce nu depăşeşte 200 mii hl Vinuri 2.000 bucati kg 74 64.00 45 65 750.ANEXA 1 Nr.43 hl de produs 0.2 Vinuri spumoase Băuturi fermentate altele decât bere şi vinuri 3.M.00 34.crt.00 1. destinat rularii în ţigarete Alte tutunuri de fumat hl de produs 0.05 hl de produs hl de produs hl de alcool 0.748 1 h/1 grad Plato 2 3 4 5 6 7 8 9 1.1 liniştite 3.000 tigarete 1.00 81. Denumirea produsului sau a grupei de produse Bere din care: U.2 spumoase Produse intermediare Alcool etilic 5. Acciza (echivalent) euro/U.00 .1 Produs de micile distilerii cu o capacitate care nu depăşeşte 10 hl de alcool pur/an Tutun prelucrat Ţigarete Ţigări şi ţigări de foi Tutun de fumat fin tăiat.M.) 2010 0.00 475.1 Vinuri liniştite 2.00 kg 40 81.

1 in scop comercial 15.00 293.10 11 12 13 Produse energetice Benzine cu plumb Benzine fără plumb Motorina Păcură 13.00 15.32 41 .19 452.000 litri 1.000 litri tona 1.17 0.60 0.00 GJ 2.2 in scop necomercial Petrol lampant (kerosen) 113.040 347.2 utilizat drept combustibil pentru incalzire 15.1 utilizat drept combustibil pentru motor 14.2 utilizata in scop necomercial tona 1.000 348.3 utilizat in consum casnic Gaz natural 15.000 litri tona 1.215 15.2.26 14 15 16 Gaz petrolier lichefiat 14.1 utilizata in scop comercial 13.1 utilizat drept combustibil pentru motor 15.50 0.00 421.00 1000 kg 128.2 utilizat drept combustibil pentru incalzire 14.2.000 kg 547.

1 Electricitate utilizata in scop comercial 18.2 utilizat drept combustibil pentru incalzire 17 Carbune si cocs 17.50 Mwk 0.91 0.89 1000 litri GJ 375.16.2 utilizat in scopuri necomerciale Electricitate 18.15 0.30 18 Mwk 0.84 42 .91 469.1 utilizat in scopuri comerciale 17.89 1000 litri tona 375.1 utilizat drept combustibil pentru motor 16.2 Electricitate utilizata in scop necomercial tona 469.

5 4 8 11 1 21.ANEXA 2 Tipul autoturismului Acciza pentru Acciza pentru autoturisme noi autoturisme (%) rulate(%) 1.Cu capacitate cilindrică sub 1601 cm3 b).Cu capacitate cilindrică între 2001 şi 2500 cm3 e).Cu capacitate cilindrică între 1801 şi 2000 cm3 d).5 11 21 32 43 .5 5.Cu capacitate cilindrică de peste 2500 cm3 2.Cu capacitate cilindrică între 2501 şi 3100 cm3 e).Cu capacitate cilindrică între 1601 şi 1800 cm3 c).Cu capacitate cilindrică între 2001 şi 2500 cm3 d).5 5.Cu capacitate cilindrică sub 1601 cm3 b).5 4 8 11 2.Cu capacitate cilindrică între 1601 şi 2000 cm3 c).Cu capacitate cilindrică de peste 3100 cm3 1 2. Autoturisme echipate cu motor Diesel: a). Autoturisme echipate cu motor cu benzină: a).5 10 21 32 2.

cu exceptia verighetelor Produse de parfumerie 4. oaie. 44 . 3.2 Ape de toaleta. Nr.ape de parfum 4. Denumirea produsului 2008 sau a grupei de Acciza (%) produse Confecţii din blanuri naturale (cu exceptia celor de iepure.ape de colonie Arme de vanatoare. 1.1 Parfumuri. altele decat cele de uz militar 45 2009 Acciza (%) 45 2010 Acciza (%) 45 2. 35 35 35 25 15 10 100 25 15 100 100 25 15 10 100 *1) Prin cristal se înţelege sticla având un conţinut minim de monoxid de plumb de 24% din greutate.Nivelul accizelor pentru alte produse.ANEXA 3. crt. din care: . capra) Articole din cristal*1) Bijuterii din aur si/sau din platina. din care: . 30 15 15 10 0 0 4.

vin spumos şi vermut 6 Bere din care: . inclusiv lichioruri şi băuturi obţinute prin distilare de cereale din care: .Lista taxelor speciale de consumaţie (accize) pentru produsele din import şi din tară Nr.coniac . regular si normală Benzină fără plumb Motorină auto (combustibil pentru motoare Diesel) 45 . oaie. rom şi rachiuri din trestie de zahar Cota % 3 50 20 100 300 115 200 115 45 55 200 150 80 80 300 70 45 70 50 50 20 15 13. capră) Mobilier scluptat Articole de cristal Bijuterii din materiale preţioase Benzină premium.bere ambalată în sticle sub 0.şampanie .5 l Cafea. gin.whisky.bere ambalată în cutii metalice 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 . inclusiv cafea cu înlocuitori Cafea solubilă Ţigarete şi produse din tutun de calitate superioară Ţigarete şi produse din tutun de calitate medie Ţigarete şi produse din tutun de calitate inferioară Confecţii din blănuri naturale (cu excepţia celor de iepure. crt 1 2 3 4 Denumirea produsului sau grupei de produse Alcool* Ţuica si rachiuri naturale Vinuri Băuturi spirtoase.5 6 5 Băuturi pe baza de vin din care: .

chiar încorporand un receptor de semnale videofonice. Ministerul Finanţelor va face. formând un singur corp 30 Arme de vânătoare * Exclusiv alcool etilic de sinteză tip MS si IS 40 50 50 30 20 20 30 20 100 Notă: La poziţiile 1-8 inclusiv. din punct de vedere fiscal. 46 . baza de aplicare a cotelor pentru produsele din import cuprinde şi valoarea ambalajelor. încadrarea în grupele respective. Pentru calculul accizelor de la poziţiile 9-11. de perete sau de ferestre.Nr. scutere şi miniscutere 26 Aparate foto 27 Aparat terminal telefonic individual tip "Cordless" 28 Aparat terminal telefonic tip "Cordless" cu automat de răspuns încorporat 29 Aparate pentru aer conditionat. Accizele prevăzute la poziţiile 16-18 se calculează şi se datorează numai pentru carburanţii auto. combine audio 22 Dublu radiocasetofon cu redare de pe banda magnetică sau compact-disc 23 Camere video 24 Cuptoare cu microunde 25 Motociclete. rulate) cu capacitatea cilindrica a motorului peste 188 cmc 20 Produse de parfumerie 21 Aparate video de înregistrat sau de reprodus. crt Denumirea produsului sau grupei de produse Cota % 50 20 40 19 Autoturisme de oras (inclusiv din import.

iar numărul de grade Plato este 3.000 sticle de vin liniştit a 0.000 lei. 2.000 lei. În schimb pentru vinul spumos se datorează acciza. O societate comercială produce pentru comercializare în anul 2004 o cantitate de 60.APLICAŢII ACCIZE 1.000 lei. Acciza unitară este stabilită la 280 euro / hectolitru alcool pur.6 grade. Care este valoarea accizei? Rezolvare: Formula de calcul a accizei este cantitatea (în hl) x concentraţia alcoolică x acciza unitară x cursul de schimb. Care este valoarea accizei? Dar care era nivelul acesteia dacă firma producea în plus şi 10.000 lei. Cursul de schimb este 1 euro = 41. Acciza = 150 hl x 35% x 280 euro/hl alcool pur x 41. Acciza unitară este 0. Concentraţia alcoolică a coniacului este 35%.6 euro / hectolitru grad 47 .722. Formula de calcul este: acciza = cantitatea (hl) x acciza unitară x cursul de schimb. 3. Rezolvare: Societatea comercială nu datorează acciza pentru cantitatea comercializată.000 sticle de vin spumos la un litru fiecare? Concentraţia alcoolică este de 15 grade.000 lei/euro = = 602. O societate comercială importă în anul 2005 o cantitate de 500 butoaie de bere a 500 litri fiecare. Acciza = 10. cu menţiunea că cuantumul acesteia este acelaşi indiferent de concentraţia alcoolică (42euro / hl produs)1. Concentraţia alcoolică a vinului este 12 grade. Concentraţia alcoolică a berii este 5. cât şi pentru cantitatea acordată sub formă de dividende acţionarilor în cazul vinului liniştit deoarece acciza este 0. O societate comercială produce în anul 2005 o cantitate de coniac de 150 hectolitri.7 litri fiecare.000 = 1. iar cursul de schimb este 1 euro = 41.700.7 litri fiecare şi acordă sub formă de dividende acţionarilor 500 de sticle de vin a 0.000 x 42 x 41.

000 lei. Acciza iunie = 35. Care va fi acciza datorată în luna iunie şi care va fi acciza datorată în luna iulie? 1 Pentru anul 2005 acciza unitară a fost stabilită la 30 euro/hl de produs 2 Pentru anul 2004 acciza unitară este 0. ajungând la o capacitate de producţie totală de 280. Rezolvare: Agentul economic beneficiază de acciza redusă până pe data de 1 a lunii următoare celei în care a avut loc punerea în funcţiune a capacităţii de producţie.904. Acciza iulie = 80.000 lei. 4. Un agent economic produce în anul 2005 20. 5. Numărul de grade Plato este 3. pentru o capacitate de producţie ce depăşeşte 200.000 ţigarete +31%. O societate comercială este agent economic mic producător independent de bere.000 = 5. iar în luna iunie pune în funcţiune o nouă capacitate de producţie. Acciza = 2.6 x 41.55 euro/hl grad Plato.500 x 3 x 0. Acciza unitară este de 0.000 lei.000 litri = 2. urmând ca din luna următoare să aibă loc trecerea dintr-o categorie de impozitare în alta.000 lei.000 hectolitri şi de 0.000 hectolitri.000 x 3 x 0. Acciza reprezintă 5.38 euro / hectolitru grad Plato în cazul unei capacităţi de producţie de până la 200. Să se determine acciza pe care trebuie să o achite agentul economic. Preţul maxim de vânzare cu amănuntul declarat de agentul economic este 30.900. În luna iunie produce o cantitate de 35.6 x 41. Cursul de schimb este 1 euro = 41.000 = 1.000 hectolitri.000 = 184.000.Plato2. iar cursul de schimb este 1 euro = 41. Formula de calcul a accizei este: acciza = cantitatea (hl) x nr de grade Plato x acciza unitară x cursul de schimb.000 lei.000 x 3 x 0.635.38 x 41.500.500 hectolitri. iar în luna iulie o cantitate de 80.000 hectolitri.000 hectolitri. iar cursul de schimb este 1 euro = 41.000 hectolitri.000 pachete ţigarete a 20 ţigarete fiecare. Care este valoarea accizei? Rezolvare: Cantitatea de bere = 500 x 500 = 250. 48 .000 lei/pachet.6 euro / hectolitru grad Plato. El are la începutul anului 2005 o capacitate de producţie de 80.73 euro / 1.000 lei.

000 x 31% = 93.000.000 lei. Vom determina această limită minimă impusă.73 x 41.000 lei.000 = 180. 6.000 lei.972. Acciza totală = 93.000 = = 300.000 x 20) / 1.K = acciza unitară la 1000 ţigarete. Vom determina mai întâi acciza specifică: A1 = Q x K x Cs.000. .A1 =acciza specifică.000 x 10.000 x 5. Acciza specifică la 1 tonă este 414 euro pentru benzina premium.Rezolvare: Acciza care trebuie calculată în cazul ţigaretelor este formată din două componente.A2 = acciza ad valorem. unde: .000. Se importă în anul 2005 o cantitate de 40 tone benzină premium. . unde: .000. Valoarea la preţul maxim de vânzare cu amănuntul declarat = preţul maxim de vânzare cu amănuntul declarat x cantitatea = 30. 50 tone benzină fără plumb şi 40 tone motorină. A = (20.Bi = baza de impozitare.000 = 186.972.000 x (20. Acciza ad valorem = 300.Q = cantitatea exprimată în unităţi de 1000 ţigarete. acciza va fi 186. respectiv acciza specifică şi acciza ad valorem. Începând cu anul 2005 acciza pentru ţigarete se determină după formula prezentată anterior.000 lei. 11x 41.000 + 93.000 ţigarete.000 = 93. A2 = Bi x 31%. Deoarece această valoare minimă a accizei este inferioară valorii determinate prin însumarea accizei specifice cu cea ad valorem. Baza de impozitare este dată de valoarea ţigaretelor la preţul maxim de vânzare cu amănuntul declarat de producător. 353 euro pentru benzina fără plumb şi 245 49 . dar valoarea ei nu poate fi mică 11 euro / 1. unde: .400.000 lei. .Cs = cursul de schimb.000 lei. A = A1 + A2.000 x 20)/1.972.972.

Rezolvare:Acciza în cazul benzinei şi a motorinei se determină după formula: acciza = cantitate (tone) x acciza unitară x cursul de schimb.000 x (107. Acciza = 40 x 414 x 41. Cheltuielile de asigurare pe parcurs extern sunt de 320 euro.000 lei. nu trebuie uitat faptul că în cazul uleiurilor minerale pentru anumite produse există accize atât la tonă. . Cursul de schimb este 1 Euro = 41. capacitatea cilindrică şi vechimea existentă. respectiv 11.000 euro.804. Un autoturism de teren.000 lei Acciza apă de colonie = 5% x 6.000 + 50 x 353 x 41.000. 6 din acestea fiind apă de colonie.500) = 53. Să se determine acciza totală ştiind că valorile în vamă sunt de 120.000 lei Acciza totală = 88.benzine cu plumb 319 euro.400.410.benzine fără plumb 272 euro.400.000 lei. Autovehiculul are motor diesel Rezolvare: Pentru autoturisme se datorează accize funcţie de tipul motorului cu care sunt echipate.000 litri.000 km la bord. 50 .euro pentru motorină. .000 = = 1.000 x (120. Cursul de schimb este 1 euro = 41. cu o capacitate cilindrică de 1. iar taxele vamale sunt 0%. cât şi la 1.000 lei pentru fiecare recipient Rezolvare: În cazul apei de toaletă şi a apei de colonie acciza = cota procentuală x (valoarea în vamă + taxa vamală + comisionul vamal).000) = 35. Acciza apă de toaletă = 10% x 4. Cu titlu de exemplu prezentăm în cele ce urmează accizele la 1. Ca observaţie.500 cmc este importat la preţul de 12.000 lei. Să se determine acciza care trebuie plătită dacă din documentaţia maşinii reiese că maşina are 40.000 + 12. 7. O firmă importă 10 sticluţe cu apă de toaletă.5%.000 lei.000 + 40 x 245 x 41.000 litri pentru: .motorine 207 euro.000 lei 8. Să se determine care este acciza care trebuie plătită la bugetul statului. iar la vamă se plăteşte un commission vamal de 0.000 + 11.

Costul cheltuielilor cu transportul şi asigurarea pe parcursul extern este de 100 CHF. Baza de impozitare a accizei = (VV + TV + CV) = (252.06 = 507. Cursul de schimb este 1 CHF = 25.Bi = baza de impozitare.000. taxa vamală şi comisionul vamal.262.262.639.684 lei.500 lei.600) x 0.000 + 1.Pentru autoturismele cu o capacitate cilindrică sub 1601 cmc. CV = 0.015 = = 7.000 + 0 + 2.000 = 50.5% x VV = 0.000 = 1.262.000 = 505. unde: . Un agent economic importă 10 videorecordere.000 + + 50.500. .000 lei / CHF) = 250.500.5% x 252.500 lei. comisionul vamal este 0.5% x 505.600 x 0.500.000 + 320) x 41. Acciza = 304.000 CHF fiecare. având preţul extern de 1.120.1. TV = 20% x VV = 20% x 252.500 x 15% = 45.525. Taxa vamală este stabilită la 20%.600 lei. a) Cota procentuală a accizei este 1.500.000 CHF / buc x 25. Aceasta este formată din valoarea în vamă. Acciza o vom determina după formula: A = Bi x cota. 9.645. Să se determine acciza pe care trebuie să o plătească agentul economic pentru importul făcut.000 lei = 252.120.0% pentru autoturismele noi . O societate comercială importă în anul 2004 următoarele produse: 51 . VV = (preţul x cantitatea x cursul de schimb) + (cheltuieli de transport şi de asigurare pe parcursul extern x cursul de schimb) = (10 buc x 1.500. Valoarea în vamă = (12. iar acciza este 15%.500.000 lei / CHF) + (100 CHF x 25.A = acciza.525.5%.500.500) = 304.000 lei.5% pentru cele rulate.614.000 lei.375 lei.000 lei + 2. Rezolvare: Pentru a determina acciza pe care trebuie să o plătească agentul economic va trebui să determinăm baza de impozitare a accizei.000 lei. Taxa vamală = 0 lei.5% Acciza = (505.262. Comision vamal = 0. acciza este: .000 lei.000 = 2.120. 10.

a) 30.47 euro x 40.420.000 pachete a 20 ţigarete la preţul extern de 0.000 pachete x x 42. Acciza totală datorată bugetului de stat va fi de 21.780.55euro/ hl / grad Plato. Rezolvare: Pas 1: Se calculează acciza datorată pentru bere după formula Nr.unităţi a o mie de ţigarete x acciza unitară x curs valutar + % x preţul maxim de vânzare a ţigaretelor pe piaţa internă = ((40.000 pachete x 20 ţigarete/pachet) / 1000) ţigarete x 4.000 lei = 680.000 lei + 680.000 lei + 537.000 lei = 702. Preţul de achiziţie de pe piaţa externă este de 0.000 lei/pachet.600.640.000 cutii cu bere a 0.5 euro / pachet pentru care se aplică o acciză unitară de 4.33 l. hl x nr.2 euro/cutie şi acciza unitară este de 0.640.33 l)/100 x 10 grade Plato x 0.5% în volum şi 10 grade Plato.000 lei. Pas 2: Se calculează acciza datorată pentru ţigări după formula Nr.000 lei/euro.000lei.040.47 euro / 1000 ţigarete şi o acciza advalorem de 32%.000 lei x 32% = 143.000lei/euro =21. Să se calculeze acciza datorată bugetului de stat în condiţiile în care cursul de schimb valutar de 40.000lei/euro + 40. cu o concentraţie alcoolică de 6. 52 .000 lei. b) 40. Preţul maxim de vânzare pe piaţa internă este de 42. grade Plato x acciza unitară x curs valutar = (30.55 euro/hl grad Plato x 40.000 cutii x x0.780.

SITE-URILE:http://www.VALERICĂ MAREŞ-MANUAL DE FINANŢE.2002.contabilul.1999. COSTEL ISTRATE-“FISCALITATE ŞI CONTABILITATE ÎN CADRUL FIRMEI”.net/ro/codul-fiscal-2007/titlul-viiaccize-si-alte-taxe-speciale 53 .CLS. 2.ro/Accize.BIBLIOGRAFIE 1.EDITURA POLIROM.radut.html http://www. MARICEL GHIŢA. 3. 4.EDITURA DIDACTICA ŞI PEDAGOGICA.a XII-a. CODUL FISCAL 2010.

................II.......Impozitul la ţiţeiul din producţia internă şi gazele naturale.............1 I.........11 III.....III...........13 III............................................Evoluţia accizelor în perioada 1991-1997 ...........2Nivelul accizelor..........................3 I.10 III...........................1.1 I..........4.......1...10 III..Noţiune...............................................................22 54 . Trăsături caracteristice ale accizelor................I..............................Randamentul fiscal al accizelor-importanţa temei........Aşezarea şi perceperea accizelor...Locul ocupat de impozitele indirect în veniturile bugetului de stat al României.................5......................2...Scurtă introducere în problematica accizelor..........................Impozitele indirecte şi rolul acestora în potica financiară a României.....9 Cap...6...........3........8 II....7 II......3................6 Cap.....................Alte produse accizabile..Taxele speciale de consumaţie.........................CUPRINS Cap.........7 II..Rolul accizelor în etapa actuală de dezvoltare a României.....................3......Politica financiară a României-trăsături.............................. Modul de calcul al acestora..............21 III...Modul de calcul şi baza de impozitare................2.......Sfera de aplicare a accizelor armonizate....12 III....1........................

.....34 VII.............V..........................................VI............................Reguli generale...29 Cap.......36 VIII........Reguli generale.....3......34 VII...............IV.......3.........32 Cap.............2..4......................IX..................................................27 Cap.......36 VIII..................Aprecieri finale ....... Cererea de autorizare ca antrepozit fiscal.........35 VII....................Scutiri la plata accizelor. Responsabilitatea marcării...............1.Cap..26 IV.........Regimul de transfer al autorizaţiei................4.......VII.........1..............38 55 ..........25 IV............2.............25 IV.........Deplasarea şi primirea produselor accizabile aflate în regim suspensiv.......Obligaţia de plată a accizelor pe durata deplasării.......36 VIII............35 Cap........27 IV.......2............................Documentul administrativ de însoţire (DAI).Marcarea produselor alcoolice şi a produselor din tutun...1.Revocarea si anularea autorizaţiei......36 VIII..................................3.4....Regimul de antrepozitare …..Eliberarea marcajelor...Deplasarea produselor accizabile aflate în regim suspensiv............VIII........37 Cap..Momentul exigibilitatii accizelor.............Obligaţiile plătitorilor de accize........................Proceduri de marcare..34 VII.................................

..ANEXE ..39 BIBLIOGRAFIE........53 56 ...

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful