IMPLICAREA FAMILIEI IN PROCESUL EDUCATIONAL AL COPILULUI

copilul va creste armonios. legaturi de sange sau adoptie si care alcatuieste. Pentru parinti. cu cat va fi mai bine educat. i se va acorda atentie. ingrijire si afectiune. pentru ca acestia sa se simta in siguranta si protejati. cunoasterea propriilor copii tine de comunicare. de asemenea. pe egalitatea acestora si pe dreptul si indatorirea parintilor de a asigura cresterea. intelegerea si egalitatea exista. Familia se intemeiaza pe casatoria liber consimtita intre soti. ale carei trasaturi sunt foarte variate in culturile lumii. se va descurca in societate si va deveni la randul sau un model de urmat pentru generatiile viitoare. O autoritate excesiva din partea parintilor ii poate afecta pe copii. intelegere si instruire a acestora. O familie unita.”(Enciclopedia Universala Britannica. un singur camin. de regula. alineatul 1). ce nu intotdeauna sunt si corecte din punct de vedere moral. de cele bolnave sau cu handicap. familia asigura cresterea si integrarea sociala a copiilor. are grija de rudele mai in varsta. articolul 49. va fi indrumat. vol. in care iubirea. O relatie de prietenie cu parintii este esentiala pentru copii. 26) Cuvinte cheie: familie. educational sau fizic. p. educatia si instruirea copiilor (Constitutia Romaniei. 2010. cu atat va fi mai increzator in fortele proprii. 6. formeaza un camin.Rezumat: „Familia reprezinta unitatea sociala fundamentala formata din persoane unite prin casatorie. Ca institutie sociala. reprezinta o forma de procreare legitima. asigurand. Intr-un mediu propice. economica si emotionala a membrilor sai. Caminul este mediul in care un copil isi va dezvolta capacitatile. mediu familial. . Esenta grupului familial este ilustrata de relatia parinte – copil. securitatea fizica. valori. educatie. social. Introducere Familia este „stalpul”societatii si al dezvoltarii armonioase inca din primele clipe de viata. dar si pareri diferite intre mama si tata poate duce la un amalgam de informatii pe care copilul nu le poate asimila si va lua din reguli doar ce considera acesta importat si isi va crea propriile norme.

O mare parte dintre cunostintele despre natura. deprinderile igienice. precizia vocabularului si corectitudinea exprimarii copilului depind de munca depusa de parinti in aceasta directie. le lasa timp de joaca. familia ocupa un rol important in educatia copilului. Parintii incearca sa explice copiilor sensul unor fenomene si obiecte pentru a le putea intelege. memoria si gandirea. prin indrumari perseverente si afectuoase. Cel mai important este stimularea curiozitatii copilului de a citi. elevul le datoreaza educatiei primite in familie. familia ofera copilului aproximativ 90% din cunostintele uzuale (ex: despre plante. prin crearea unor noi deprinderi igienice. In perioada pubertatii. Educatia ori nivelul de scolarizare a elevului are un rol hotarator pentru stabilirea pozitiei sociale pe care o detine o persoana. raspunzand cat se poate de corect si exact.). cu cat un individ este mai educat sau cu cat are un nivel de scolarizare mai ridicat. obiecte casnice etc. Familia ii formeaza copilului primele deprinderi de igiena personala si sociala si il obisnuieste sa utilizeze factorii naturali (apa. Ca prim factor de educatie. Ea asigura hrana si imbracamintea copiilor. Familia se preocupa de dezvoltarea fizica a copiilor. In preadolescenta este posibila o deviere de la subiectele strict legate de scoala sau indicate varstei fragede. le creaza conditii cat mai bune de odihna si se ingrijeste de sanatatea lor. prin modificarea regimului de odihna. De obicei. Un regim rational de viata nu poate avea decat urmari pozitive asupra dezvoltarii sale fizice. Din perspectiva sociologica. ocupatiile oamenilor. Familia se preocupa si de dezvoltarea proceselor intelectuale ale copiilor. schimbarile fiziologice produse in organism pun probleme noi pentru dezvoltarea fizica a copilului. familia vine in sprijinul copiilpr. Ea le dezvolta spiritul de observatie. obisnuintele de comportament.IMPLICAREA FAMILIEI IN PROCESUL EDUCATIONAL AL COPILULUI Pe langa scoala si alte organizatii. Volumul. casatorie sau adoptie. . aerul. sustinand "gustul de citit" al acestora. prin cumpararea unor carti care sa puna bazele unei mici biblioteci. In cadrul familiei copilul isi insuseste limbajul. Copiii pun cele mai multe intrebari in jurul varstei de trei – sase ani. animale. societate. Familia este un grup social relativ permanent de indivizi legati intre ei prin origine. ii fereste de pericole. cu atat va detine o pozitie mai importanta in societate si va dispune de mai multe resurse materiale. soarele) pentru bunastarea organismului. iar parintii ii ajuta sasi insuseasca un numar mare de cunostinte. astfel. familia le va putea rezolva la timpul potrivit. Cand sunt in scoala primara. familia este institutia fundamentala in toate societatile.

parintele este un exemplu pentru copil. ca munca si respectul fata de ceilalt constituie o obligatie fundamentala a oricarui cetatean. nefiind indicat sa efectueze temele copiilor. Dorinta de a asigura o buna ingrijire a copilului este specifica societatii noastre civilizate. Cu timpul. atitudinea parintilor trebuie sa fie una de mijloc: sa nu-l ajute prea mult pe copil. si sa-i micsoreze grijile. Parintii trebuie sa intervina activ. Pentru a-si educa bine copilul. In familie se formeaza cele mai importante deprinderi de comportamant: respectul. dirijand şi orientand viata psihica a copilului in cazul oricarei abateri de la normal.datoria parintilor este de a indruma copilul sa citeasca ceea ce corespunde varstei sale. Exemplele de moralitate sunt necesare copilului si in viata prescolara si scolara. politetea. generale. Se poate spune ca nevoile fiziologice ale copilului sunt pe deplin . sa fie un bun coleg si prieten.. dar nici sa nu se intereseze deloc de rezultatele acestuia. Aceste notiuni il ajuta pe copil sa se orienteze in evaluarea comportamentului sau si a celor din jur. cinstea. grija fata de lucrurile incredintate. pentru ca la evolutia lui psihica sa se poata adauga elemente noi peste constructia lui veche. a avut loc o relovutie a ingrijirilor fizice ale copilului. ajutorul trebuie limitat la o indrumare sau sprijin. Copilul obtine rezultatele la scoala in functie de modul in care parintii se implica in procesul de invatare. nu trebuie sa astepte pasivi ca timpul si natura sa le rezolve. Cand copilul atinge varsta de cinci-sase ani. manuale scolare etc. Dorinta de lectura poate deveni excesiva. parintii nu trebuie sa considere niciodata ca acesta ar avea unele particularitati psihice nemodificabile iar daca observa unele devieri de la normal ale copilului. familia il indruma sa fie sociabil. sinceritatea. sa-l dirijeze. el inca nu poate fi influentat de observatii si discursuri despre morala. modelul parental ajuta cel mai mult. In realizarea acestor sarcini. Parintii le spun copiilor ce e bine si ce e rau. un computer si nu in ultimul rand liniste pentru a se putea concentra. Parintii trebuie sa-si ajute copiii la invatatura. organizand. cumpatarea. Treptat devine un observator care priveste si interpreteaza purtarile parintilor. ordinea. Cum la copii spiritul de imitatie este foarte dezvoltat. copilul sacrificand astfel orele de somn. Tot in sens moral. ei trebuie sa vada la parintii lor exemple demne de imitat. Parintii trebuie sai asigure copilului cele necesare studiului: rechizite scolare. Este nevoie ca parintii sa-l influenteze. cat si niste conditii bune de munca: un birou. decenta in vorbire si in atitudini. Copilul este cea mai pretioasa investitie in viitor. Copiii trebuie educati in asa fel incat sa realizeze ca libertatea individuala nu se poate realiza decat in cadrul libertatii colective. carti de lectura. Deci. ce e drept si ce e nedrept. In ultimii cincizeci de ani. ce e frumos si ce e urat in comportamente. parintii se vor limita la controlarea temelor de casa si a carnetului de note.

Invatarea presupune procese asociative. astfel. prin intermediul experientei. caci orice mesaj destinat copiilor in procesul de educatie transmite cu pregnanta aspectul emotional. 8. sa ii creeze sanse copilului pentru invatarea limbajului si a culturii. academice ale copiilor. va inceta sa mai gangureasca. formarea de concepte. Buna cunoastere a functionarii creierului copilului este importanta si in gradinite si in scoli. In jurul varstei de trei ani. Principiul general este ca o buna evaluare si o interventie precoce au toate sansele de reusita. Vorbind despre educatie. ( Enciclopedia Universala Britannica. Emotiile negative vor declansa reactii de autoaparare la copil. p. imitarea. al practicii sau al studiului. invatarea psihomotorie si perceptuala. in primul rand. puterea de a face distinctia intre informatiile senzoriale. se face referire. copilul nu este doar un receptor pasiv. in general. cat si eventualele dificultati. pentru a-i da sansa unui aport de informatii atunci cand mintea este ca un burete. O buna cunoastere a etapelor de maturizare a functiilor cerebrale este o conditie fundamentala in cazul in care dezvoltarea copilului se afla sub semnul riscului si impune o educatie speciala. dezvoltarea creierului copilului atinge punctul maxim si este un bun prilej pentru introducerea acestuia in sistemul de invatamant. un bun pedagog va avea o comunicare buna cu copilul.cunoscute si satisfacute. abilitatilor. vol. obiceiurilor sau tendintelor unui individ. Nu acelasi lucru s-ar putea spune despre nevoile psihologice. Ganguritul copilului o stimuleaza pe mama sa vorbeasca si. copiii ar deveni mai puternici pentru a se adapta unei lumi in schimbare. O data cu debutul scolaritatii. 193). mai echilibrati emotional. Copilul surd va scoate sunete la inceput. limite sau chiar incapacitati. sa invete. la sarcinile intelectuale. gata sa absoarba. ci un agent activ care influenteaza desfasurarea experientei. Nu se poate invata orice oricand. Creierul receptioneaza. el este inzestrat sa provoace. Prin insasi programarea sa genetica. neauzind vorbirea celor din jur. Daca nevoile psihologice ar fi respectate. atunci cand se alcatuiesc programele scolare. in mediu. care nu pot fi satisfacute decat prin dragoste si cunoastere. . In aceste experiente. existente la un moment dat. Este insa o eroare. Poate ca in aceasta lumina ar trebui sa se revizuiasca fuga de la scoala a copiilor. solutionarea problemelor si intuitia. 2010. mai capabili sa invete si mai fericiti sa traiasca impreuna cu ceilalti. In acest sens. dar. invatarea va conditiona fundamental dezvoltarea psihica a copilului si va releva in mod cert atat capacitatile sale. Invatarea reprezinta procesul din care sunt dobandite modificari ale cunostintelor. in relatia sa cu ceilalti la inceput. Plasticitatea creierului este determinata in impactul pe care il au experientele timpurii asupra dezvoltarii creierului. emotia continuta de mesaj si modul in care se transmite aceasta. experientele de care are nevoie.

(Fundamentele Psihologiei. atentia prezinta inca multe laturi ce trebuie avute in vedere. Sistemul recompenselor si al pedepselor determina copilul sa devina oarecum dependent de laudele sau mustrarile pe care le primeste din partea familiei. insuficienta atentiei elevilor este pregnanta. in primul an de scoala. incat micul . copilul va fi atentionat ca daca fapta rea sau comportamentul inadecvat se va repeta. sa-i spuna care era comportamentul corect in acea stituatie.Prin folosirea metodelor de invatare a educatiei copilului. La varsta de 6-7 ani. Acum. El urmareste excesiv persoana invatatoarei. in acelasi timp. chiar daca nu este judecat de altii. Recompensa nu trebuie promisa inaintea desfasurarii activitatii. acestea trebuie oferite pentru a modela comportamentul si educatia copilului. Procesualitatea psihica. Traieste sentimentul de vinovatie nu pentru actiunile lui. mai ales prin aparitia emotionala a vinovatiei. p. De asemenea. laude. Intre cinci si noua ani. Trebuie sa luam in calcul faptul ca nu trebuie sa recompensam o activitate pe care copilul o intreprinde cu placere. Recompensele pot fi materiale (jucarii. sentimentul vinovatiei este generat de sinele copilului. in viata copilului se petrec diferentieri si consolidari ale sinelui. de parinti. cu deosebire a proceselor senzoriale si cognitive. copilul cautand situatiile in care a trait ceva placut si evitand situatiile neplacute. avand ca finalitate desfasurarea optima a activitatii psihice. ci imediat dupa aceasta activitate. acesta incepe sa realizeze ca exista o legatura intre modul in care se comporta si consecintele si urmarile ce rezulta in urma comportamentului. Ed. este doar efectul reactiilor celor din jur. Pentru a nu cadea in capcana recompenselor. Ion – Radu Tomsa. Argument. Recompensa da rezultate mai bune in educatia copilului decat pedeapsa si are un efect pozitiv asupra personalitatii sale pe termen lung. 2010. nu pentru al determina in totalitate. Se creeaza astfel o atmosfera de conditionare. Desi vinovatia poate fi observata de la varste mai mici. pe la 6-7 ani copilul este capabil de o atentie suficient de stabila pentru a se putea integra in activitatea scolara. timpul petrecut cu copilul in parc la plimbare sau urmarirea desenului animat preferat. managieri. dar nu e la fel de atent la ceea ce face sau ce spune aceasta. Atentia este fenomenul psihofiziologic de activare selectiva. Dupa ce copilul a facut ceva rau. Este foarte important ca recompensele sa constea in lucruri sau activitati care ii plac copilului. parintii trebuie sa-i explice acestuia ce a gresit si. Pedeapsa nu trebuie aplicata din prima clipa. Distribuirea atentiei este dificila. Totusi. explicandu-i-se clar pentru ce anume este rasplatit. Este capabil sa se compare si sa se identifice cu valorile cultivate de familie. concentrare si orientare a energiei psihonervoase. ci chiar si pentru ganduri si idei. dulciuri). vor trece la aplicarea unei pedepse. 151) In mod normal. Volumul si intensitatea atentiei sunt relativ reduse la scolar. Bucuresti.

incat se intampla chiar sa dispara complet din constiinta noastra legata de lectura. Copiii neadaptati social cu greu pot fi adusi in rand cu ceilalti pentru ca regulile pe care ei si le-au . Varsta optima pentru a deveni parinte este in intervalul varstei de 20 – 30 de ani. frecventa abandonului si a abuzului crescand in aceasta situatie. inainte de toate. propozitia are sens si aspectul acesta este cel pe care il analizeaza creierul nostru. cititi-le mai rar. fiecare dintre parinti avand norme si pareri diferite in ceea ce priveste educatia.scolar nu poate sa cuprinda si sa rezolve in acelasi timp mai multe activitati. Repetarea prepozitiei trece neobservata. EL SE DUCE LA LA PLAJA. Veti remarca greseala in citire si anume ca ati uitat sa cititi de doua ori cuvantul „LA”. Familia destramata. insa cum afecteaza copilul parintii adolescenti? Lipsa experientei. indecis si poate ajunge sa fie chiar revoltat pe parintii acestuia si se poate intoarce impotriva lor. Astfel. inconstienti de impactul pe care il au asupra propriilor vieti. imature. schimbate sau considerate neimportante si copilul nu va sti pe care sa le urmeze pentru ca in familia sa nu exista un exemplu concret de urmat. Acum. mediul precar sau familiile destramate duc la o confuzie generala a adolescentilor si. varsta valabila atat pentru femei cat si pentru barbati. este un factor ce aduce confuzie copilului. neavand modele de viata pe care sa le urmeze. Acesta devine frustrat. copilul este supus unor reguli ce pe de-o parte sunt impuse. iar pe de alta parte sunt infirmate. Tinerii nu au nici notiuni de crestere si de dezvoltare a copilului. divortul sau separarea parintilor. Relatia mama – copil nu e buna. EL SE POTICNESTE LA LA MAL. iau decizii pripite. Exercitiu de atentie: Indicii gramaticali pot parea uneori atat de neinsemnati pentru a da sens textului. educatia copilului este ca si inexistenta sau ceea ce copilul invata sunt exemple si experiente negative ce ii influenteaza in viitor. In astfel de cazuri. Cititi foarte rapid urmatoarele doua propozitii.

Carmen. . 121-130. Rusinek – Cum Sa Intram In Mintea Celuilalt – 60 de experimente ilustrate in psihologie. Ed. Bucuresti. Doina. Stefanescu – Sociologie. p. Stephane. Manual pentru clasa a XI. BIBLIOGRAFIE: Ana. caci increderea este inexistenta atat aceea de sine. cat si increderea in persoanele din jur. 85-87. Humanitas Educational. 2010. 2008. 157-159. p. Argument.Olga. Bulzan – Sociologia. Procesualitatea Psihica. p. Ed. Iasi. Seria Psyhe. p. 119-120. Iasi. 68-76. stiinta si disciplina de invatamant. 2010.a. p. 151-152. 2007. All Educational. Radu-Tomsa – Fundamentele Psihologiei. Ed. 2006. Bucuresti. Muntean – Psihologia Dezvoltarii Umane. Bucuresti.impus nu pot fi schimbate usor. Polirom. Ion. Ed. Ed. Polirom.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful