Investeşte în OAMENI

MODUL II INFORMARE Deschiderea unei mici afaceri nonagricole în mediul rural – secție de conserve tradiționale din legume și fructe

1

Capitol Prezentarea proiectului Cap. 1 Reguli de baza pentru pornirea unei afaceri 1.1 Definiţia întreprinzătorului 1.2 Avantajele vieţii de întreprinzător 1.3 Dezavantajele vieţii de întreprinzător 1.4 Reguli de aur în afaceri 1.5.Cum se dezvoltă o idee de afacere 1.6.Greşeli frecvente la înfiinţarea unei firme 1.7.Caracteristicile întreprinzătorului fără succes Cap. 2 Înfiinţarea unei firme 2.1.Criterii de alegere a formei juridice 2.2.Persoane fizice, intreprinderi familiale şi intreprinderi individuale 2.3.Societăţi comerciale 2.3.1.Societatea în nume colectiv 2.3.2.Societatea în comandită simplă 2.3.3.Societatea pe acţiuni 2.3.4.Societatea în comandită pe acţiuni 2.3.5.Societatea cu răspundere limitată 2.4.Mijloace de finanţare a afacerii 2.4.1.Capital propriu 2.4.2.Credit bancar 2.4.3.Programe de finanţare 2.4.4.Leasing 2.4.5.Credite de la furnizori şi de la clienţi 2.5. Înfiinţarea propriu zisă 2.5.1.Stabilirea locului/spaţiului pentru sediu 2.5.2. Stabilirea denumirii noii societăţi 2.5.3.Alegerea formei juridice 2.5.4. Întocmirea actului constitutiv 2.5.5.Semnarea actului constitutiv 2.5.6.Capital social firma, taxe judiciare 2.5.7. Achitarea taxei judiciare şi a taxei de timbru 2.5.8. Pregătirea dosarului de înfiinţare 2.5.9. Obţinerea Codului Fiscal 2.5.10. Obţinerea avizelor şi autorizaţiilor 2.6. Grupuri şi asociaţii de producători 2.6.1.Constituirea de grupuri de producători, cu excepţia celor din sectorul legume-fructe 2.6.2Constituirea asociaţiilor de producători Cap. 3 Mic îndrumar practic de accesare a Fondului European Agricol de Dezvoltare Rurală 3.1.Ce este FEADR? 3.2.Instituţii implicate 3.3.Priorităţile programului 3.4.Investiţii care pot fi finanţate prin FEADR 3.5.Cine poate fi beneficiar eligibil? 3.6.Documente obligatorii la dosar 3.7.Ce trebuie să ştiu pentru alcătuirea cererii de finanţare? 3.7.1.Amplasamentul proiectului – terenul 3.7.2. Resursele umane 3.7.3.Elaborarea proiectului 3.7.4.Contribuţia financiară în proiect 3.7.5. Cofinanţarea privată

Pagina 4 6 6 6 7 7 9 10 10 11 11 11 13 13 14 14 15 16 16 16 16 17 17 18 18 18 19 19 19 20 20 20 21 21 21 22 22 23 24 24 24 24 25 25 26 26 26 27 27 28 28
2

3.7.8.Cheltuieli finanţate din FEADR 3.7.9.Cheltuieli pentru care nu se acorda fonduri din FEADR 3.7.10. Concret, care sunt primii paşi 3.7.11.Drepturi si obligaţii ale beneficiarilor 3.7.12.Sfaturi utile Cap. 4 Deschiderea unei afaceri 4.1.Afaceri non agricole în mediul rural 4.2.Cum pornesc o mică afacere cu o secţie de conserve tradiţionale din legume şi fructe, în mediul rural 4.2.1.Estimarea clientelei şi distribuţia de produse tradiţionale 4.2.2.Verificarea concurenţei 4.2.3.Stabilirea preţului 4.2.4.Costuri de început 4.2.5.Personalul, pregatire si calificare 4.2.6.Condiţii pentru locaţia de producţie 4.2.7.Autorizarea firmei, punctului de lucru şi a activităţii de producţie 4.2.8.Înregistrarea sanitar-veterinară şi pentru siguranţa alimentelor 4.2.9.Obţinerea licenţei de fabricaţie 4.2.10.Înregistrarea ca produs tradiţional 4.2.11.Promovarea produselor şi serviciilor 1. 4.2.12. Redactarea unei oferte 4.2.13. Cursuri gratuite de formare profesională 4.2.14.Modele de succes Cap. 5 Taxe si impozite 5.1.Obligaţii de plată la bugetul de stat: 5.2.Impozite si taxe locale 5.3.Obligaţii de plată la bugetele asigurărilor sociale şi fondurilor speciale 5.3.1.Contribuţii la asigurările sociale de sănătate 5.3.2.Cotele de contributie de asigurari sociale CAS 5.3.3.Contributii la bugetul asigurarilor pentru somaj in 2010 5.3.4.Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale 5.3.5.Cotele de contributii datorate de angajatori în functie de clasa de risc 5.3.6. Contribuţia pentru accidente de muncă şi boli profesionale 5.4.Impozitul forfetar (minim ) 2. 5.5.Ghid fiscal pentru persoanele fizice autorizate Cap. 6 Surse de finanţare 6.1.FEADR Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală, pentru finanţarea programelor de dezvoltare rurală 3. 6.2.POR Programul operaţional regional 6.3. Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice 4. 6.4.Programul Operaţional Sectorial de Mediu (POS Mediu) 6.5.Programe pentru sprijinirea înfiinţării si dezvoltării IMM finanţate de la bugetul de stat 2010 6.5.1.Programul naţional multianual pe perioada 2002 - 2012 pentru susţinerea meşteşugurilor şi artizanatului 6.5.2. Programul naţional multianual pe perioada 2005-2012 pentru dezvoltarea culturii antreprenoriale în rândul femeilor manager din sectorul intreprinderilor mici si mijlocii 6.5.3.Programul de dezvoltare si modernizare a activităţilor de comercializare a produselor si serviciilor de piaţă 6.5.4. Programul pentru dezvoltarea abilităţilor antreprenoriale în rândul tinerilor şi facilitarea accesului acestora la finanţare START Adrese utile Anexe

28 29 29 30 30 32 32 36 36 37 37 37 38 38 40 40 41 42 43 43 44 45 47 47 48 48 48 49 49 49 49 49 50 50 52 52 60 64 67 69 69 69

70 70 71 73

3

Prezentarea proiectului „Activităţi non-agricole în Zona Metropolitană Iaşi” şi a scopului acestuia
În ultimele decenii ale secolului al XX-lea, în România a avut loc o migraţie masivă din agricultură şi rural spre industrie şi urban, ceea ce a dezechilibrat structura populaţiei. După 1990 acest proces migratoriu s-a diminuat considerabil. A apărut migraţia inversă, din industrie şi oraş spre rural şi agricultură. În rural, şi mai ales în agricultură, avem de-a face cu o subocupare cronică, datorată lipsei activităţilor în anumite perioade ale anului, productivităţii scăzute a muncii, dependenţei de sezonalitate a agriculturii clasice în spaţiu deschis şi slabei dotări tehnice a lucrărilor agricole, respectiv a lipsei resurselor materiale pentru efectuarea lucrărilor şi investiţii. Pe de altă parte, reţine atenţia numărul mic din rural de persoane înregistrate ca şomer, din populaţia activă. Discrepanţa urban-rural se manifestă puternic în domeniile instrucţiei şcolare şi al accesului la forme de pregătire liceală şi de învăţământ superior. Circa 67% din populaţia satelor a absolvit cel mult studii gimnaziale, faţă de 55% în urban (INS, 2005). După cum arată o serie de cercetări la nivel european, România comparativ cu ţările U.E. se situează pe penultimul loc în privinţa multor indicatori referitori la condiţiile de viaţă ale populaţiei, iar mediul rural atârnă greu la balanţa nefavorabilă în cazul ţării noastre. În societăţile dezvoltate, apropierea satului de oraş în privinţa confortului şi a standardului de viaţă a devenit atât de mare, încât percepţia tradiţională a ruralului ca zonă slab dezvoltată, şi-a pierdut semnificaţia. Unele zone exterioare centrului urban oferă adesea un nivel de confort asemănător sau chiar superior celui din oraşe. Acest confort nu caracterizează, deocamdată, decât în foarte mică măsură situaţia din România (cazul grupurilor de vile la periferia oraşelor sau localizate în diverse zone pitoreşti ale ţării). Proiectul „Activităţi non-agricole în Zona Metropolitană Iaşi” urmăreşte dezvoltarea integrată a mediului rural prin diminuarea nivelului practicării agriculturii de subzistenţă, dezvoltarea resurselor umane şi creşterea gradului de ocupare. Educarea persoanelor din mediul rural, orientarea acestora către desfăşurarea de activităţi economice non-agricole, creşterea potenţialului de dezvoltare al acestora va conduce la creşterea ratei de ocupare şi, implicit, la creşterea calităţii vieţii. Astfel, proiectul se încadrează în obiectivele stabilite de promovare a unor măsuri care urmăresc creşterea gradului de ocupare al persoanelor active, inclusiv a celor din mediul rural, îmbunătăţirea calităţii resurselor umane, prin identificarea în primă fază a potenţialului de care acestea dispun. Pentru îmbunătăţirea calităţii resurselor umane, în faza a doua a proiectului a fost planificat un program de informare şi conştientizare despre oportunităţile din sfera activităţilor non agricole. Acest program va fi orientat cu precădere către membrii familiilor care practică o agricultură de subzistenţă. De asemenea, proiectul se integrează în obiectivele domeniului major de intervenite al axei prioritare, de creşterea oportunităţilor de ocupare, prin sprijinirea unor noi forme ocupaţionale pentru lucrătorii independenţi din zonele rurale, prin promovarea culturii antreprenoriale în desfăşurarea de activităţi non-agricole. Prin creşterea gradului de ocupare în mediul rural, prin orientarea populaţiei către activităţi nonagricole, va creşte nivelul de trai al populaţiei rurale, prin obţinerea unor venituri suplimentare, transformarea zonelor cu agricultură de subzistenţă în agricultură organizată, ecologică, practicată prin structuri independente sau asociative între membrii aceleiaşi familii, creşterea valorii adăugate prin transformarea produselor agricole sau dezvoltarea afacerilor în sfera nonagricolă.

Obiectivul general al proiectului:
Proiectul urmăreşte identificarea de noi forme de ocupare pentru lucrătorii independenţi din zonele rurale, în vederea creşterii gradului de ocupare în regiune prin desfăşurarea de activităţi non-agricole.

4

 culegerea datelor: cercetare de teren (chestionare) şi/sau birou (cercetare rapoarte regionale. chestionare.  identificarea şi educarea potenţialului de dezvoltare al acestora. repartizare regională.  orientarea către activităţi economice non-agricole care pot conduce la creşterea ratei de ocupare şi implicit creşterea calităţii vieţii. etc. statistici.  obţinerea rezultatelor şi elaborarea interpretărilor.  stabilirea responsabililor şi a termenelor de culegere a datelor.  identificarea activităţilor non-agricole care pot fi dezvoltate în mediul rural şi/sau a posibilităţilor de ocupare. judeţene. etc.  surse indirecte: rapoarte regionale.  situaţia femeilor cu potenţial în demararea unor activităţi antreprenoriale. Obiectivul specific al studiului constă în elaborarea unei imagini globale despre:  familiile implicate în agricultura de subzistenţă: număr.).Obiective specifice:  identificarea potenţialului tinerilor şi femeilor care fac parte din nuclee de familie din agricultura de subzistenţă.  identificarea şi susţinerea sesiunilor de formare a persoanelor din mediul rural pentru a sprijini dezvoltarea integrata rurală. Studiul asupra oportunităţilor de dezvoltare integrată a mediului rural din judeţul Iaşi a fost elaborat prin parcurgerea următoarelor etape:  stabilirea metodologiei de cercetare: elaborarea instrumentelor de analiza. prognoze privind evoluţia economică externă şi internă. venituri. Studiul a fost realizat pe baza următoarelor instrumente:  surse directe: aplicarea cu sprijinul Consiliilor Locale a unui număr de 510 chestionare în comunele aparţinând de Zona Metropolitană Iaşi.  dezvoltarea resurselor umane şi creşterea gradului de ocupare. judeţene. Studiul a fost realizat pe domeniile cuprinse şi în funcţie de priorităţile operaţionale ale Planului Naţional de Dezvoltare 2007-2013: 5 Beneficiile socio-economice . şomeri de lungă durată.  nevoile educaţionale şi informaţionale pentru îmbunătăţirea cunoştinţelor populaţiei. comunele din Zona Metropolitană Iaşi. estimate pentru membrii comunităţilor rurale sunt:  dezvoltarea integrată a mediului rural prin diminuarea nivelului practicării agriculturii de subzistenţă. persoane ocupate în agricultura de subzistenţă.  constituirea sistemelor informative pentru motivarea populaţiei rurale în a se îndrepta spre activităţi non-agricole. pentru reconversia activităţilor agricole spre activităţi non-agricole. statistici. fise de lucru). Aria de acţiune a proiectului: Grupul ţintă:     persoane în căutarea unui loc de muncă.  analiza datelor.  constrângerile regionale.  potenţialul membrilor familiilor de subzistenţă. şomeri tineri.

2. în scopul obţinerii unor beneficii personale. Eşti pregătit să-ţi asumi ideile şi iniţiativele. iar antreprenoriatul îţi oferă această oportunitate. după toate actele necesare înregistrării firmei la 6 . energie şi multă dedicare. Cât de puternică este dorinţa ta de a câştiga mai mulţi bani?  Dorinţa de a deveni propriul tău şef: Dacă vrei să stai departe de obligaţiile de angajat. poate. să ai iniţiativă.  Întreprinzătorul poate alege oamenii cu care să lucreze: Ca angajat. care. timp. Ca antreprenor. Realitatea însă contrazice această prejudecată. munceşti alături de oameni cu care. drepturile tale sunt îngrădite. trebuie să ştii că a fi întreprinzător poate fi chiar mai solicitant decât statutul de salariat.1. ca angajat. din propria iniţiativă. ai posibilitatea de a apela la ajutorul apropiaţilor. de regulă. Acesta doreşte. vorbeşte şi acţionează în numele tău. În plus. Ai de parcurs un drum lung.CAPITOLUL I REGULI DE BAZĂ PENTRU PORNIREA UNEI AFACERI 1. Dacă vrei să te faci cunoscut şi apreciat pentru munca şi calităţile tale. Altcineva gândeşte. să iasă din anonimatul de a fi un simplu angajat. Totuşi. nu ai aceeaşi responsabilitate.3. ca atunci când conduci tu însuţi destinele unei afaceri. poţi lucra cu profesionişti recrutaţi după criteriile tale. Dorinţa de a câştiga aprecierea celorlalţi: Cel care se lansează într-o afacere nu urmăreşte doar avantajul material. Un întreprinzător munceşte în medie cu 50% mai mult decât un angajat full-time. 1. nu ai nimic în comun.Definiţia întreprinzătorului Întreprinzătorul este o persoană independentă. Reuşita afacerii depinde în bună măsură de disponibilitatea întreprinzătorului de a-şi organiza viaţa în acord cu interesele sale de afaceri. fără să ai pe cine să arunci vina în caz de eşec?  Atracţia unui program de lucru flexibil: Ideea de antreprenor se asociază.  Întreprinzătorul ia singur deciziile: Ca angajat. cu independenţa şi cu programul liber ales. cel puţin la fel de mult. 1. te poţi asocia cu cine consideri necesar şi îţi poţi impune punctul de vedere în cadrul echipei.Avantajele vieţii de întreprinzător O afacere nouă implică bani.Dezavantajele vieţii de întreprinzător  Birocraţia constituie o mare problemă pentru micii sau potenţialii întreprinzători. va trebui să fii diferit de ceilalţi. pornește o afacere asumându-și riscurile care ţin de derularea acestei afaceri.  Dorinţa de a câştiga bani: Cea mai importantă diferenţă între a lucra ca angajat şi a avea propria firmă se referă la bani.

greutăţi în obţinerea creditelor bancare.   Registrul Comerţului. trebuie să-ţi alegi emblema. până când teoretic. Dobânzile omoară afacerea. numele.  Identifică motivaţia pentru care vrei să dezvolţi o afacere! O idee de afaceri. lipsa de acces la spatii. dovada capitalului social. asigură-te că deţii capitalul de care ai nevoie.  Analizează reglementările legale cu care te poţi confrunta. Teama de risc. cu condiţia să fie evaluată şi implementată corect. Toate acestea contează. lipsa unor cunoştinţe în domeniul iniţierii afacerilor. sediul. dovada plăţii tuturor taxelor şi multe alte acte. deoarece instituţia financiară vrea să se asigure de viabilitatea afacerii tale și de faptul că împrumutul solicitat va fi rambursat în termenii și în condiţiile stabilite. posibilitatea de a-şi ajuta familia. putere şi influenţă în luarea deciziilor etc. Subestimarea capitalului necesar te poate costa scump. să ai cazierul fiscal. putând chiar compromite afacerea. regim de impozitare neadecvat. oricât de bună. Încearcă întâi să vezi ce posibilităţi de finanţare ai prin programele UE. începe să producă ea însăşi. Firma nou creată trebuie să fie susţinută financiar cel puţin în primul an. simplă.  Analizează avantajele suplimentare pe care le pot aduce produsele / serviciile firmei tale. Pentru aceasta. cererea pentru produsul / serviciile oferite.4.  Alegeţi cu grijă amplasamentul şi dotările. se impune cunoaşterea în profunzime a tuturor aspectelor afacerii:  Verifică-ţi în mod autocritic aptitudinile personale şi calificarea profesională. Lipsa capitalului de pornire necesar: Principala cauza a eşecului în afaceri este lipsa banilor. numai pentru că altul câştigă bine din una asemănătoare şi nu te împrumuta de la bănci. utilaje.E! Nu-ţi risca inutil economiile ca să începi o afacere.  Evaluează-ţi corect ideea de afacere! Orice idee de afacere poate fi câştigătoare. siguranţa locului de muncă. 1. care necesită investiţii minime. 7 . Întreprinzătorul are nevoie de o motivaţie pentru ceea ce doreşte să realizeze: şansa unui câştig mai mare. decât dacă nu ai alternativă. Reguli de aur în afaceri  Începe cu o afacere mică. mijloace de transport sunt alte piedici în dezvoltarea unei afaceri. concurenţa directă şi posibilităţile de desfacere. Este foarte important să ştii că majoritatea instituţiilor financiare îţi pot solicita un plan de afaceri pentru a acorda împrumutul necesar.  Nu pleca la drum fără bani! Înainte de a demara o afacere.  Analizează ce este mai indicat: înfiinţarea unei firme noi sau preluarea uneia existente. Dobânzile mari practicate de bănci.  Analizează cu exactitate piaţa.  Alegeţi cu grijă viitorii colaboratori. bani puţini pe care–i poţi obţine de la stat şi de la U. libertatea de a decide în mod independent modul de utilizare a resurselor acumulate. nu e de ajuns pentru a porni o afacere. în atenţia consumatorilor. recunoașterea publică. stimularea creativităţii. lipsa unor cunoştinţe manageriale pot duce la eşuarea afacerii.

Îndeplineşte cu grijă toate formalităţile de înfiinţare necesare. o idee de afaceri se rezumă la a furniza produsul sau serviciul solicitat sau dorit de consumatori. de unul singur. Mult prea multe afaceri eşuează încercând să mulţumească pe toată lumea. Afacerea dumneavoastră trebuie să atragă atenţia unui segment de piaţa specific şi uşor de contactat. care are cea mai mare nevoie de ceea ce aveţi de oferit. totuși. Este indicat însă să vă axaţi şi să începeţi cu principala ţintă. Oportunităţile de afaceri pot fi extraordinare. dacă nu aveţi cum să strângeţi fondurile necesare pornirii şi promovării. vorbeşte urât cu clienţii.  Fii pregătit să lucrezi zilnic peste program! Un intreprinzător trebuie să fie capabil să lucreze independent și să ia decizii rapid. atunci este mai bine să nu răspundeţi acelei "oportunităţi de afaceri ". trebuie să te gândești la persoane. Planifică cifra de vânzări.: Vecinii şi cunoştinţele mele n-au în apropiere o frizerie unde să se tundă. Dacă însă nu sunteţi calificat în domeniu. aceasta ar putea deveni un factor de stres şi insucces. Cu toate acestea. E frumos ce-i place sau îi este necesar clientului!  Hotărâţi-vă asupra unui public ţintă! Oportunităţile dvs. este mai bine să vă lăsaţi păgubaş(ă). costurile şi profiturile viitoare. De asemenea. De ex. de afaceri are suficient potenţial pentru mai multe sectoare. Nu e adevărat. de a avea acces şi dispune de fonduri.  Folosiţi factorul uman! În orice afacere lucraţi cu oameni fie ca să sunt clienţi. va trebui să aloce o parte de timp în căutarea clienţilor și în procesul de negocieri. Dacă nu ştiţi sau nu vreţi să comunicaţi . Alege cea mai potrivită formă de organizare pentru firma ta. Apelează la un colaborator calificat pentru activitatea de contabilitate. deși deschiderea unui magazin poate fi deseori o afacere profitabilă. Poate că ideea dvs. Dacă tehnica vânzărilor și relaţiile cu clienţii nu fac parte din abilităţile sale personale. este un grup mult mai bine definit decât toată lumea trebuie să se tundă”. Informează-te cu privire la obligaţiile tale fiscale viitoare. de afaceri sunt cu adevărat bune dacă răspund nevoilor sau dorinţelor consumatorilor.  Evaluaţi costurile! Orice oportunităţi de afaceri trebuie evaluate ţinând cont de costuri.  Fii sigur că există o piaţă de desfacere pentru produsul sau serviciul pe care intenţionezi să-l oferi consumatorilor! Spre exemplu.         Determină cu exactitate necesarul de capital. parteneri sau angajaţi. 8 . furnizori sau salariaţi. Verifică posibilităţile de utilizare ale tehnicii de calcul. Verifică dacă dispui de lichidităţile necesare. Până la urmă. Verifică riscurile posibile şi ia măsuri de asigurare corespunzătoare.  Află ce îşi doresc consumatorii/ clienţii ! Uită proverbul „e frumos ce–mi place mie„. deci trebuie să angajezi o persoană care nici măcar nu este îndemânatică. care au aceste aptitudini. Cea mai bună oportunitate de afaceri este aceea care se îmbina perfect cu capacitatea dvs. plasarea acestuia în apropierea unui supermarket poate fi o decizie nu prea bună și merită o evaluare adiţională.

Cred că această listă poate fi prelungită în funcţie de aptitudinile și cunoștinţele de care dispui. contabilitate. poţi asambla diferite articole.  Pasiunea/Hobby-ul personal. poţi folosi computerul pentru servicii de traduceri. poţi oferi chiar și servicii de informare și consultanţă etc. Ideile pot apărea din observaţii întâmplătoare din diferite situaţii din viaţa de zi cu zi.la deschiderea unui atelier de confecţii sau alte articole de artizanat. Ideile pot deveni evidente în rezultatul unei călătorii în altă regiune sau în altă ţară. ideile de afaceri pot apărea întâmplător. cărţi poștale. pescuitul sau vânatul . gândește-te la posibilitatea unei afaceri la domiciliu.  Locul de muncă. Oportunităţi pot apărea din ideile exprimate de alte persoane care s-au confruntat deja cu o problemă sau cu un rezultat al examinării comportamentului consumatorilor în diverse situaţii. împletitul şi brodatul .  Ce produse sau servicii nu sunt disponibile atunci când ai cel mai mult nevoie de ele?  Ce produse sunt greu sau chiar imposibil de găsit în regiunea sau localitatea ta?  Care este modalitatea de organizare a procesului de producţie sau distribuţie a acestora pe piaţa locală ?  Ce costuri implică ?  Ce probleme ecologice pot deveni oportunităţi de afaceri? Cunoşti faptul că preocupările pentru mediul ambiant sunt printre cele mai importante tendinţe ale societăţii noastre. suveniruri.  Ce poţi face de la domiciliu? Dacă este nevoie să stai acasă. împleti sau croșeta.la organizarea unor activităţi de prestare a serviciilor şi diverselor produse turistice în zonele rurale. tricotarea.  Ce produse sau servicii nu le poţi găsi pe piaţă? Priveşte în jurul tău! Aminteşte-ţi de problemele şi dificultăţile pe care le-ai avut în momentul procurării unor anumite produse sau servicii pentru tine. pentru familia ta sau chiar pentru serviciu. din experienţa proprie atunci când cauţi anumite produse sau servicii pe piaţă şi nu le poţi găsi. Cum se dezvoltă o idee de afacere ?  Experienţa personală.5. Mai frecvent. însă identificarea unor noi idei de afaceri depinde de perseverenţa ta. poţi amenaja un spaţiu în care să poţi coase. oamenii încearcă să 9 . Spre exemplu. Cunoștinţele suplimentare primite prin intermediul unor cursuri speciale de instruire sau prin studii individuale pot influenţa apariţia unor idei noi de afaceri. Ideile ce apar la locul de muncă pot evolua în diferite moduri. Atitudinile și percepţiile se schimbă zi de zi. Dintr-o pasiune personală poate rezulta o idee reuşită de afacere. pe care angajatorul tău nu-l livrează clienţilor. Ai putea identifica o oportunitate pentru un produs sau serviciu. cum ar fi de exemplu: gătitul la bucătărie poate conduce la iniţierea unei afaceri în alimentaţia publică sau organizarea unor petreceri. Acesta reprezintă una din sursele cel mai des întâlnite pentru o idee de afacere. poţi vinde anumite produse prin telefon. redactare.  Educaţia. Învăţarea pe parcursul vieţii este o necesitate importantă pentru activitatea antreprenorială.1.  Căutări sistematice. Această cale presupune consultarea cărţilor şi a altor publicaţii de specialitate.

Afacerea merge bine cât timp întreprinzătorul este corect în relaţiile sale cu partenerii. Incapacitate de rambursare din profit a creditelor. precum și careva consecinţe parţiale. Lăcomia. Capacitate insuficientă de recrutare şi selecţie a personalului. Alegere inadecvată a partenerilor de afaceri. Nerăbdarea la încheierea unui contract sau la acceptarea unei comenzi rapide. micşorarea calităţii produsului în folosul unui profit pe termen scurt.7. Cunoştinţele cu privire la organizarea internă a firmei sunt insuficiente. Necunoaşterea obligaţiilor fiscale. Supraestimarea capacităţii de a realiza profit. clienţi etc.Greşeli frecvente la înfiinţarea unui firme Cei care vor să îşi înfiinţeze propria firmă trebuie să se gândească la următoarele aspecte:                   Aptitudinile şi pregătirea profesională ale întreprinzătorului sunt insuficiente. urgenţa în angajarea sau eliberarea din funcţie a unui salariat. Contabilitate necorespunzătoare şi incompletă. angajaţii. în cele din urmă. reprezentanţii instituţiilor financiare. la nivel de localitate etc. Multe nereușite în afaceri se datorează aprecierii greșite a acestora. ca idei de afaceri pot fi analizate produsele ecologice. în special a celor plastice sau organice etc. 1. pot avea efecte dezastruoase asupra afacerii. 10 .devină mai responsabili de modul în care sunt depozitate deșeurile și păstrate resursele naturale. Insuficienta cunoaştere a concurenţei. Alegere necorespunzătoare a amplasamentului. în relaţiile cu clienţii.  Lipsa de răbdare. Toate acestea pot avea drept consecinţe pierderea controlului asupra afacerii în întregime.6. implicarea concomitentă în mai multe afaceri etc. Planificare eronată a lichidităţilor. Evaluare greşită a costurilor. Dependenţa excesivă de anumiţi furnizori. cererea pe piaţă a bunurilor a căror producţie nu dăunează mediului înconjurător începe să crească. În acest sens.Caracteristicile întreprinzătorului fără succes  Neîncrederea în oameni. cum ar fi: îndeplinirea iresponsabilă a funcţiilor de către angajaţi sau chiar plecarea acestora. 1. Consumatorii doresc tot mai des să consume produse alimentare naturale. reciclarea deșeurilor. Necunoaşterea reglementărilor legale. salariaţi. Politica imprudentă în domeniul investiţiilor. Așadar.  Lăcomia. Întreprinzătorul este înconjurat de parteneri. autorităţile publice şi. poate duce chiar la falimentarea propriu-zisă a afacerii. pierderea clienţilor şi altele. Este foarte greu să reuşeşti în afaceri fără colaborare şi încredere. Nu există o strategie clară de piaţă. Lăcomia antreprenorului poate avea diferite forme: refuzul de a plăti angajaţilor salariul la timp și corespunzător. Evaluare greşită a cheltuielilor operaţionale. furnizori.  Incorectitudinea. mai ales. Resurse financiare insuficiente. Uneori este nevoie de un timp mai îndelungat pentru dezvoltarea unei afaceri.

în scopul exercitării activităţii pentru care a fost autorizată. intre teorie şi practică Decizia de a demara propria afacere presupune tenacitate şi foarte multă răbdare din partea celui interesat. folosind în principal forţa sa de muncă. înainte de începerea activităţii economice. întreprinderi familiale şi întreprinderi individuale Cea mai simplă formă de manifestare a iniţiativei particulare în economie o constituie desfăşurarea activităţii ca persoane fizice sau în cadrul asociaţiei familiale. nu trebuie pur şi simplu copiat exemplul unui întreprinzător precedent.  răbdarea şi dispoziţia pe care o are pentru elaborarea unei documentaţii birocratice necesare iniţierii şi derulării unei afaceri de o relativ mai mare anvergură. În cazul în care v-aţi decis să va deschideţi propria afacere. 2. astfel încât să fiţi în deplina legalitate din toate punctele de vedere.Persoane fizice.  calificarea specială şi competenţa pe care o are şi care îl vor ajuta în derularea cu succes a afacerii. poate exista totuşi o formă juridică cea mai potrivită pentru fiecare împrejurare specifică. ÎNFIINŢAREA UNEI FIRME Înfiinţarea unei firme.  dacă îl satisface obţinerea de profit din banii investiţi.  protejarea bunurilor personale de creditorii afacerii. Dacă nu poate exista o formă ideală de formă juridică.  dorinţa de a fi unic întreprinzător sau asocierea cu alte persoane.  taxele necesare iniţierii afacerii şi procedurii de constituire şi impozitele ce trebuie plătite. 2.CAPITOLUL II. care are obligaţia să ceară înregistrarea în Registrul Comerţului şi autorizarea funcţionării.2. Întreprinzătorul potenţial trebuie să evalueze care dintre aceşti factori sunt cei mai importanţi în luarea deciziei sale.  cota-parte din capitalul social care doreşte să o deţină şi. trebuie să îndepliniţi mai multe formalităţi. PFA poate colabora cu alte persoane fizice autorizate ca PFA.  responsabilitatea pe care înţelege să şi-o asume în caz de faliment. Principala problemă rămâne însă birocraţia. întreprinzătorul trebuie să aibă în vedere următoarele criterii de alegere:  suma de bani necesară iniţierii afacerii şi a modului ei de obţinere. întreprinzători persoane fizice titulari ai unor intreprinderi individuale sau reprezentanţi ai unor 11 .  măsura în care doreşte ca afacerea să continue în caz de incapacitate sau chiar de moarte.  perspectiva de dezvoltare a afacerii şi talentul managerial al întreprinzătorului. De aceea. o societate comercială de orice tip.  Persoana fizică autorizată este persoana autorizată să desfăşoare orice forma de activitate economica permisă de lege. ci trebuie analizate toate aspectele menţionate şi a alege forma cea mai potrivită potenţialului întreprinzător. implicit participarea la luarea deciziilor şi împărţirea profiturilor.Criterii de alegere a formei juridice La alegerea formei juridice adecvate condiţiilor sale specifice. fără a participa la luarea deciziilor.1.  experienţa pe care o are în sfera de activitate a afacerii. chiar din acelaşi domeniu.

Filiera de autorizare este mai scurtă . poate angaja terţe persoane cu contract individual de muncă. 12 . în completare.intreprinderi familiale ori cu alte persoane fizice sau juridice. pentru efectuarea unei activităţi economice. cu alţi întreprinzători persoane fizice titulari ai unor întreprinderi individuale sau reprezentanţi ai unor întreprinderi familiale ori cu alte persoane juridice. Investitorii şi creditorii nu se implică prea uşor în activităţi cu aceste categorii. Membrii unei întreprinderi familiale pot fi simultan PFA sau titulari ai unor întreprinderi individuale. PFA nu poate angaja cu contract de munca terţe persoane pentru desfăşurarea activităţii pentru care a fost autorizata şi nici nu va fi considerata un angajat al unor terţe persoane cu care colaborează. fără personalitate juridică. în completare.  PFA răspunde pentru obligaţiile sale cu patrimoniul de afectaţiune.  Intreprinderea individuală este intreprinderea economică. chiar dacă colaborarea este exclusivă.  PFA şi IF – urile nu pot angaja persoane cu contract individual de muncă. dacă are calitatea de comerciant.  Modalitatea de impozitare este diferită. cu întreg patrimoniul. cât şi într-un alt domeniu de activitate economică decât cel în care şi-au organizat întreprinderea familială.  Posibilităţi mai reduse de finanţare/creditare. impozitul aplicat pe venit oferind avantajul conducerii afacerii de comerciantul însuşi. 85/2006 privind procedura insolvenţei. organizată de un întreprinzător persoană fizică împreuna cu familia sa. La asociaţiile familiale pot lucra numai membrii familiei cu gospodărie comună.  Membrii intreprinderii familiale răspund solidar şi indivizibil pentru datoriile contractate de reprezentant în exploatarea intreprinderii cu patrimoniul de afectaţiune. Impozitul pe venituri este mai mic decât la societăţile comerciale. fără ca aceasta să îi schimbe statutul juridic dobândit potrivit prezentei secţiuni. aceştia pot cumula şi calitatea de salariat al unei terţe persoane care funcţionează atât în acelaşi domeniu. şi. Primăriile stabilesc categoriile de activităţi care nu pot fi autorizate în apartamente la bloc (cele producătoare de zgomot. înainte de începerea activităţii economice.fără personalitate juridică.  Restricţii privind spaţiul folosit. datorită posibilităţilor lor financiare reduse. cu modificările ulterioare. iar în caz de insolvenţă este supusă procedurii simplificate prevăzute de Legea nr. care are obligaţia să ceară înregistrarea în Registrul Comerţului şi autorizarea funcţionarii. dacă acesta a fost constituit.  Intreprinderea familială este intreprinderea economică. cu întreg patrimoniul sau. iar în caz de insolvenţă este supusă procedurii simplificate prevăzute de Legea nr. întreprinzătorul persoană fizică. organizata de un întreprinzător persoană fizică. Datorită puterii lor financiare reduse şi dezvoltarea este mult îngreunată. potrivit legii. dacă acesta a fost constituit. Avantajele acestei forme de desfăşurarea a activităţii economice sunt următoarele:  Taxele de autorizare sunt mai puţine şi mai reduse. cu întreg patrimoniul. înregistrat la inspectoratul teritorial de munca. corespunzător cotelor de participare. De asemenea. Dezavantajele desfăşurării activităţii sub forma întreprinzătorilor individuali şi a asociaţiilor familiale sunt:  Răspunderea nelimitată (cu întreaga avere a comerciantului). în calitate de angajator persoană fizică.  Persoana fizică titulară a intreprinderii individuale răspunde pentru obligaţiile sale cu patrimoniul de afectaţiune. dacă acesta a fost constituit şi. fiind constituită din 2 sau mai mulţi membri ai unei familii.).  Posibilităţi mai reduse de dezvoltare a activităţii. în special pentru veniturile mici. în completare. 85/2006 privind procedura insolvenţei. noxe etc. şi poate colabora cu alte PFA. fără ca aceasta să îi schimbe statutul juridic. şi. Pentru organizarea şi exploatarea intreprinderii sale.

2.1. îi pot fi vândute şi activele sale personale pentru a acoperi datoria. societatea în nume colectiv poate suferi uşor modificări în sistemul de organizare şi conducere.3. Fiind o societate de persoane în care calităţile personale ale asociaţilor sunt factori hotărâtori pentru a se constitui şi funcţiona.  Flexibilitate în organizare şi conducere. 13 . sunt vândute toate activele firmei şi dacă acestea nu acoperă toate datoriile. sub diferite forme sucursale.  cu constituire prin subscripţie publică (societate pe acţiuni deschisă). agenţii etc.Societatea în nume colectiv Societatea în nume colectiv este forma de asociere în care obligaţiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social şi cu răspunderea nelimitată şi solidară a tuturor asociaţilor. depozite. Unicul partener sau uneori şi asociatul său pot păstra mai uşor secretul afacerii decât acolo unde mai multe persoane cunosc acest secret. Alegerea partenerilor se face în primul rând în funcţie de calităţile şi interesele personale ale asociaţilor.  societate în comandită simplă (SCS). societatea în nume colectiv realizează o concentrare redusă de capitaluri. Filialele vor avea regimul juridic al formei de societate în care s-au constituit. Societatea în nume colectiv nu are nici o restricţie legală privind nivelul capitalului necesar. pentru a efectua acte de comerţ.  societate în comandită pe acţiuni (SCA).  comanditari – asociaţii care răspund numai până la concurenţa capitalului subscris.  societate cu răspundere limitată (SRL). conform Legii nr. Filialele sunt societăţi comerciale cu personalitate juridică ce se înfiinţează într-una din formele de societate enumerate mai sus. Dezavantajele societăţii în nume colectiv sunt:  Răspunderea solidară şi nemărginită. Societăţile comerciale se pot constitui în una din următoarele forme juridice:  societate în nume colectiv (SNC). 31/1990 republicate.3. O societate comercială poate să deschidă în aceeaşi localitate cu sediul principal sau în alte localităţi.Societăţi comerciale Se constituie ca persoane juridice. prin asociere între două sau mai multe persoane fizice sau juridice. Societatea în nume colectiv are atât avantaje cât şi dezavantaje. puţini la număr. în cazul întrunirii condiţiilor legale pentru microîntreprinderi.  Posibilitatea utilizării sistemului simplificat de contabilitate şi a impozitării venitului. Societatea în comandită simplă şi în comandită pe acţiuni se caracterizează prin existenţa a două categorii de asociaţi:  comanditaţi – asociaţii care administrează societatea şi răspund nelimitat şi solidar pentru obligaţiile societăţii. de regulă. Avantajele societăţii în nume colectiv sunt următoarele:  Nu este stabilit prin legislaţie un capital minim obligatoriu. 2. În caz de faliment. magazine. Răspunderea nelimitată presupune că întreprinzătorul este personal răspunzător de toate datoriile întreprinderii sale.  societate pe acţiuni (SA)  prin subscriere integrală şi simultană a capitalului social de către semnatarii actului constitutiv. Datorită simplităţii ei şi numărului redus de persoane.  Păstrarea secretului. Falimentul afacerii este de fapt şi falimentul întreprinzătorilor. Societatea comercială dobândeşte personalitate juridică de la data înregistrării în Registrul comerţului.  Costuri mai mici de înregistrare.

 Durata potenţială de viaţă mai ridicată. societatea pe acţiuni poate lesne obţine bani fie pentru constituire. acţionarii fiind obligaţi numai la plata acţiunilor lor. denumiţi acţionari. Creşterea sau expansiunea societăţii necesită resurse financiare suplimentare. este tentat săşi extindă afacerile şi în domenii la care nu se pricepe. Această trăsătură îi conferă un alt avantaj major . întreprinzătorii care constituie o societate în nume colectiv vor reuşi să-şi dezvolte afacerea numai dacă au suficienţi bani. Această protecţie legală este de o mare importanţă pentru investitorii potenţiali.  Pregătirea profesională limitată. Societatea în comandită simplă reprezintă forma de asociere în care obligaţiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social şi cu răspunderea nelimitată şi solidară a asociaţilor comanditaţi. întrucât din împrumuturi există puţine şanse să-i obţină. aproape toţi banii în constituirea firmei şi adesea îşi pun drept garanţii bunurile personale. societăţile pe acţiuni au o durată potenţială de viaţă mai mare decât orice altă formă de societate comercială.Societatea pe acţiuni. munca şi cunoştinţele sale profesionale). comanditarii răspund numai până la concurenţa aportului lor. proprietarii societăţii. Limitând doar numărul (sau ponderea) acţiunilor pe care să le deţină un acţionar.  Posibilitatea de a atrage capitaluri mari. 14 . În aceste condiţii. Totuşi. falimentul este iminent. Avantaje:  Acţionarii săi au o răspundere limitată. Dacă întreprinzătorul are succes într-o afacere iniţială în care are experienţă. Accesibilitatea limitată de capital. fiind obligaţi doar la plata acţiunilor lor. creditorii societăţii nu pot ataca activele personale ale asociaţilor pentru a-şi acoperi datoriile societăţii la care sunt acţionari. Această formă de societate comercială este cea mai complexă dintre toate formele de societăţi comerciale. societăţile pe acţiuni s-au dovedit a fi cele mai eficiente forme de asociere în acumularea unor mari capitaluri. Ea are o viaţă mai lungă decât a celor care au înfiinţat-o. de regulă. pentru promovarea şi bunul mers al afacerilor. fie pentru expansiune. Dacă nu este stabilită prin actele de înfiinţare durata. în timp ce aportul comanditarilor poate fi numai în numerar sau natură. În aceste condiţii. Societatea pe acţiuni reprezintă forma de asociere în care obligaţiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social. 2. în natură sau în industrie (aportul pe care un asociat îl aduce prin sarcinile. pot să-şi vândă acţiunile lor fără a afecta derularea afacerilor. Aportul comanditarilor poate fi constituit în numerar. el fiind un simplu consilier al administratorului. Având o responsabilitate limitată.2.3.Societatea în comandită simplă. comanditarii participă la beneficii. Datorită acestei distincţii. Întreprinzătorul care constituie o societate în nume colectiv poate să nu aibă cunoştinţe în toate domeniile de activitate pe care le presupune afacerea. să stea în judecată şi să plătească taxe. Ea reprezintă o entitate distinctă de proprietarii acesteia şi poate angaja afaceri. Existenţa societăţii pe acţiuni nu depinde de soarta unei singure persoane sau a unui număr redus oameni. Avantajele societăţii în comandită simplă sunt aceleaşi ca şi cele ale societăţii în nume colectiv.3.3. transferabilitatea proprietăţii. În acest fel. nu şi la conducerea societăţii. mulţi întreprinzători care aleg societatea în nume colectiv ca formă de societate comercială îşi folosesc. încheia contracte. Bazându-se pe protecţia răspunderii limitate. 2. adesea va intra în încurcătură şi dacă mai este şi orgolios şi nu cere sau acceptă sfaturi. Dezavantajul esenţial al acestei forme de societate comercială este acela că asociatul comanditar nu are dreptul de a interveni direct în actele întreprinderii. cu menţiunea că pentru a se constitui cea dintâi trebuie să aibă cel puţin doi asociaţi: comanditaţii care răspund solidar şi nemărginit şi comanditarii care au răspundere limitată la aportul social subscris.

deprinderile şi capacitatea unui număr mare de funcţionari superiori şi a consiliului de administraţie. În situaţia când un partener are păreri deosebite faţă de ceilalţi. datorită ingeniozităţii şi muncii depuse de fondatori. printre care obţinerea de credite pe termen.  Plafon ridicat al capitalului minim. Acţiunile au o valoare egală care nu poate fi mai mică de 0. având avantajul multor ani de activitate în aceeaşi societate. Un inconvenient important al societăţilor pe acţiuni îl constituie dificultatea reunirii a cinci parteneri cu interese comune pentru a se înfiinţa. asociaţii comanditari fiind obligaţi numai la plata acţiunilor lor.Societatea în comandită pe acţiuni Societatea în comandită pe acţiuni reprezintă forma de asociere în care obligaţiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social şi cu răspunderea nelimitată şi solidară a asociaţilor comanditaţi. Capitalul social al societăţii pe acţiuni sau al societăţii în comandită pe acţiuni trebuie să reprezinte echivalentul în lei al sumei de 25.  Posibilităţi superioare de valorificare a talentului. nu sunt folosite pentru interesul pe care îl prezintă obiectul societăţii. întrunirea adunării generale constitutive şi adoptarea statutului etc. Adesea ei nu mai sunt stimulaţi să contribuie la bunul mers al afacerii. Deşi transferabilitatea acţiunilor este un avantaj esenţial al societăţilor pe acţiuni.  Negociabilitatea acţiunilor. acesta este pus net în dificultate decizională. de asemenea. Ea cuprinde elemente atât din cadrul societăţilor în comandită simplă referitoare la situaţia şi activitatea comanditaţilor. desigur sub rezerva dreptului naţional al fiecărei ţări. cunoştinţelor şi deprinderilor. Modul de constituire şi funcţionare al societăţilor în comandită pe acţiuni este mai apropiat de cel al societăţii pe acţiuni decât de cel al societăţii în comandită simplă. la bursă. cât şi din cadrul societăţii pe acţiuni care se referă la situaţia comanditarilor. transferate moştenitorilor din generaţie în generaţie. Societăţile pe acţiuni se pot înfiinţa în orice domeniu de activitate. ci pentru a fi speculate. Societăţile pe acţiuni pot fi constituite numai dacă se îndeplinesc următoarele formalităţi: întrunirea a cel puţin cinci membrii fondatori care trebuie să redacteze un proiect de statut. De asemenea.000 euro. precum comerţul cu amănuntul.  Obiect nelimitat de activitate.1 lei.  Posibilităţi mai reduse de manifestare a talentului managerial. 2. el poate să-şi vândă acţiunile altcuiva. mediu sau lung.3. Transferabilitatea proprietăţii. achiziţionarea unui anumit pachet de acţiuni este determinată de interesul manifestat de un anumit grup financiar de a interveni în conducerea societăţii. în continuare. cu scopul de a o orienta într-o direcţie care să corespundă intereselor proprii. totuşi negociabilitatea acţiunilor permite achiziţionarea de acţiuni care în foarte dese cazuri. 15 . Ei vor avea impresia că cei care nu au investit "decât" bani au obţinut nişte avantaje gratuit.  Numărul mare al membrilor fondatori. În multe cazuri funcţionarii superiori acţionează ca sfătuitori ai acţionarilor. însă dacă se constituie în societăţi pe acţiuni vor imobiliza fonduri care pot fi realizate şi pe alte căi. Societatea pe acţiuni poate beneficia de cunoştinţele. Dacă unui acţionar nu-i convine cum evoluează societatea.4. ceea ce înseamnă importante cheltuieli pe care trebuie să le avanseze membrii fondatori. subscrierea publică a capitalului social şi consemnarea lui în anumite proporţii.  Unele afaceri. Atunci când membrii fondatori realizează că ei nu obţin toate avantajele din talentul lor antreprenorial pot avea resentimente faţă de deţinătorii de acţiuni. nu au nevoie de un capital prea mare. Chiar şi micile întreprinderi pot atrage în consiliul lor de administraţie persoane ale căror cunoştinţe şi experienţă le vor folo şi în restructurarea direcţiei firmei. Dezavantaje  Formalităţi multiple la înfiinţare care cer mult timp şi bani. Acţiunile pot fi. Aceste formalităţi cer o îndelungată activitate.

Acest fapt permite investirea unui volum relativ mic. În momentul înfiinţării unei firme. capitalul nejucând primul loc. calităţile şi garanţiile pe care le prezintă.4. societăţi de investiţii). În caz de boală. iar în caz de deces Firma se dizolvă.L.-uri doreşte. profesia de agent de schimb.Capital propriu Include resursele proprii sau cele atrase de la parteneri privaţi.2. Dezavantajele. altele decât instituţiile financiare.4. societatea va fi dizolvată.  Controlul asupra mersului afacerilor şi asupra gestiunii se poate realiza direct de asociaţi pe parcursul anului financiar şi constituiţi la sfârşitul anului în adunare ordinară.R. Societatea cu răspundere limitată se poate constitui dacă aportul la capitalul social este de cel puţin 200 lei.  Este singura formă de societate comercială care poate avea un asociat unic. 2.5. creditorii neputând deci urmări averea personală a asociaţilor pentru a acoperi datoriile întreprinderii.R. împărţit în părţi sociale de cel puţin 10 lei. operaţiuni bancare.  Formalităţi simple la înfiinţare. Aceasta se poate înfiinţa chiar şi dacă există un asociat unic.  Un asociat poate să înfiinţeze şi/sau să participe la oricâte S.Credit bancar Pentru firmele nou înfiinţate. răspund numai cu părţile lor sociale.  obiect limitat de activitate. dar care să fie continuat printr-o dezvoltare susţinută a activităţii firmei. şi firmele 16 . Toate celelalte forme de societate comercială necesită cel puţin doi asociaţi. În acest fel. De aceea.  lipsa de continuitate a afacerii. fapt care nu se poate întâmpla în cazul celorlalte societăţi comerciale. Acest dezavantaj se înregistrează doar când există un singur întreprinzător.  Capital minim acceptabil.3. Pentru constituirea societăţii cu răspundere limitată este suficient să se redacteze statutul societăţii şi să se elaboreze contractul de societate.L. posibil mai modest. există o limită superioară care în România este de 50 asociaţi.  Limitarea superioară a numărului de asociaţi. dacă întreprinzătorul nu şi-a luat măsuri de a-şi pregăti un succesor. ce nu permite penetrarea în sânul societăţii a unor persoane neagreate.Mijloace de finanţare a afacerii 2. cel mai bun lucru posibil este startul prin forţe proprii. afacerea poate avea de suferit. În cadrul societăţii cu răspundere limitată asociaţii sunt obligaţi numai la plata părţilor sociale. tratează avantajele. O persoană poate participa la mai multe S. 2. ci creditul obţinut de la partenerii comerciali sau de la organele bancare specializate.R. de depuneri şi economii.1.  persoană poate fi asociat unic al unei singure S. Banca are nevoie de siguranţa că va primi înapoi banii acordaţi drept credit. după care se ia decizia finală.-uri care au doar mai mulţi asociaţi. părţile se cunosc. în număr limitat.Societatea cu răspundere limitată Societatea cu răspundere limitată reprezintă forma de asociere în care obligaţiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social. Dacă se încalcă aceste restricţii. Obiectul de activitate al societăţilor cu răspundere limitată este limitat (nu se pot constitui societăţi cu răspundere limitată care să aibă ca obiect operaţiuni de asigurare. Avantajele societăţii cu răspundere limitată sunt următoarele:  Răspunderea limitată a asociaţilor. iar asociaţii.2.L.4. este recomandat un început. În schimb. băncile sunt reticente în a acorda credite. Nu există o limită inferioară de asociaţi pentru constituirea societăţii cu răspundere limitată.

etc. întreprinzătorii fac foarte multe greşeli.  Pregătirea documentelor solicitate la bancă. mai ales nerambursabile care se adresează exact sectorului de întreprinderi nou-înfiinţate. din diferite motive (nu au experienţă. Documentele care se vor prezenta vor fi cererea de creditare. iar banca refinanţează afacerile. O scurtă listă a acestor greşeli este următoarea:  Supradimensionarea creditului faţă de necesităţile afacerii.4. ajutoare care provin în principal din două surse:  Bugetul de Stat. Fiind finanţări nerambursabile. Contractul de leasing se va încheia apoi între societatea de leasing şi solicitant şi prin acest contract solicitantul primeşte în folosinţă echipamentul. Societatea de leasing va cumpăra pe numele său obiectul leasingului prin contract de vânzare-cumpărare. la prezentarea firmei în faţa băncii.3. factura pro-formă a obiectului leasingului. există un model foarte clar de documentaţie care trebuie întocmit. Echipamentul se cumpără de către societatea de leasing şi se închiriază ulterior solicitantului. Aceste tipuri de programe suport sunt atât finanţări rambursabile cât şi finanţări nerambursabile.  continuarea lui pentru o nouă perioadă de timp.  Alegerea instituţiei şi a liniei de credit în funcţie de condiţiile de finanţare. unele uşor de evitat. şi reprezintă forma principală de leasing.Programe de finanţare Cunoscut fiind reticenţa băncilor în a acorda credite firmelor noi. extrasele de cont. Leasingul se poate realiza prin societăţile de leasing unde solicitantul de echipament industrial poate apela la această formă de creditare.  cumpărarea utilajului la preţul prestabilit.intră într-un proces de competiţie cu alte documentaţii ale altor firme nou înfiinţate şi cele mai bune proiecte primesc finanţare. Finanţările nerambursabile reprezintă ajutoare financiare acordate întreprinzători.  Lipsa garanţiilor necesare pentru acordarea creditului.4. solicitantul are opţiuni:  încetarea contractului. şi apoi îl va închiria societăţii creditoare prin contract de închiriere. există programe de finanţări.nou-înfiinţate nu oferă această garanţie. Indiferent de forma în care se face leasingul. În acest caz. 17 . agenţii de microcredite. 2. Finanţările rambursabile constau în finanţarea anumitor bănci din banii publici. Documentaţia astfel realizată . nu au foarte multe elemente care să facă din aceste firme elemente stabile în cadrul economiei) Pregătirea pentru accesarea unui credit bancar:  Informarea aspra liniilor de finanţare existente la instituţiile financiare (bănci.  Supradimensionarea creditului faţă de posibilităţile firmei.  Uniunea Europeană sau alte organizaţii internaţionale.  Elaborarea planului de afaceri. la sfârşitul perioadei. dobânda este mai scăzută decât dobânda pieţei. eventual prin apelarea la servicii de consultanţă.  Lipsa documentaţiei necesare pentru acordarea creditului.Leasing Leasingul este o formă specială de realizare a operaţiei de creditare pe termen mediu şi lung pentru procurarea de echipament industrial. Această formă de leasing se mai numeşte şi leasing comercial. Greşeli frecvente la solicitarea unui credit: De foarte multe ori. ultimele două balanţe. Leasingul se face de către bancă sau de către o societate specializată de credit. 2.4.  Evaluarea corectă a garanţiilor disponibile.). ultimele două bilanţuri.

Stabilirea locului/spaţiului  sediul social al firmei se poate stabili într-un spaţiu proprietatea unuia sau a mai multor asociaţi ori aflat în folosinţa acestora. În toată această perioadă. este obligatoriu:  Se prezintă şi avizul favorabil al asociaţiei proprietarilor.  extras din cartea funciară. Evident. acest tip de finanţare reciprocă se face între parteneri de afaceri care prezintă încredere unul pentru celălalt. Se prezintă acordul coproprietarilor (dacă aceştia exista). În tot acest timp.  contract de închiriere sau subînchiriere înregistrat la organele fiscale locale. Declaraţie pe proprie răspundere pentru înregistrare: Declaraţia pe proprie răspundere (model) este documentul din care rezultă ca fiecare declarant îndeplineşte condiţiile legale pentru deţinerea şi exercitarea calităţii pe care o are în societatea comercială. care intra sub incidenţa Legii locuinţelor nr. Invers. comodat.5. iar acesta livrează bunul sau prestează serviciul la o dată ulterioară. unde societatea va avea sediul principal si. sau  Dacă nu exista asociaţia proprietarilor. Înfiinţarea propriu zisă 2. de uz. se realizează schimbarea destinaţiei din locuinţa în sediu social şi potrivit legii. se prezintă avizul favorabil al titularilor contractelor de închiriere sau al proprietarilor din locuinţele cu care se învecinează spaţiul. 18 .2. contract de închiriere.5. pe plan orizontal şi vertical.  se pregătesc/obţin acte doveditoare pentru spaţiu: extras de carte funciară de la proprietari.4. Un cumpărător cumpără un produs de la un furnizor. iar sumele care se vehiculează nu sunt foarte mari. Dacă sediul este situat într-un imobil cu destinaţia locuinţă (bloc).  contract de comodat. un cumpărător achită unui furnizor o sumă de bani. furnizorul poate să folosească banii clientului în interesul firmei proprii. avizul favorabil al proprietarilor sau chiriaşilor din locuinţele cu care se învecinează spaţiul în cauză (pe orizontală şi verticală).Credite de la furnizori şi de la clienţi Finanţarea prin această metodă este numai pe termen scurt. 114/1996. dacă este cazul.1. şi este una din cele mai ieftine finanţări. dar sunt suficiente pentru a optimiza fluxul de numerar al unei firme pentru o perioadă scurtă de timp. el foloseşte în interesul firmei proprii banii pe care ar fi trebuit să-i achite furnizorului. subînchiriere.  contract de leasing imobiliar.  certificat de moştenitor. Acte doveditoare pentru sediu: Dovada deţinerii cu titlu legal a spaţiului se poate face cu: (copii)  contract de vânzare-cumpărare. a unei societăţi comerciale necesită îndeplinirea mai multor formalităţi pentru stabilirea tuturor aspectelor legale ale firmei. a sediilor secundare 2.5.  contract de asociere în participaţiune. şi se obligă să-l plătească peste o perioadă de timp. în maximum 15 zile de la data semnării (conform Legii 181/1997). uzufruct.

naţionalitatea. administratorilor sau reprezentanţilor persoane fizice: paşaport. domiciliul şi cetăţenia. 2.desemnat prin contractul de administrare a unei societăţi comerciale.  pentru persoanele juridice: denumirea.  administratori.4. un notar . potrivit legii naţionale aplicabile. numărul de înregistrare în registrul comerţului sau codul unic de înregistrare. dacă este cazul a emblemei societăţii. administratorii şi reprezentanţii cetăţeni străini.  firma şi emblema trebuie să fie scrise în primul rând în limba română. eliberându-se dovada înregistrării şi rezervării acestora pe o perioada de 3 luni. Stabilirea denumirii noii societăţi (firme) şi. dacă este cazul.  inclusă în actul constitutiv sau modificator autentic. prenumele. 2.  firma şi emblema se stabileşte de asociaţi şi trebuie să se deosebească de firma şi emblema altor societăţi.  fondatori. 51/1995. Întocmirea actului constitutiv corespunzător formei juridice de societate pe care asociaţii au ales-o. 19 .5.  atestată de avocat. Societate în comandită simplă. locul şi data naşterii. Societate cu răspundere limitată.5.  pentru întocmirea actului constitutiv al noii societăţi comerciale asociaţii pot contacta: un avocat.  certificat de cazier judiciar pentru fondatorii.  declaraţie tip. administratorilor sau reprezentanţilor persoane juridice: statut. certificat de înmatriculare/înregistrare fiscala.5. 2. Societate pe acţiuni .3. carte de identitate.2.  acte de identificare a asociaţilor. semnată în faţa judecătorului delegat sau în fata directorului oficiului registrului comerţului al municipiului Bucureşti.Alegerea formei juridice      Societate în nume colectiv. în condiţiile Legii nr. codul numeric personal şi. potrivit legislaţiei naţionale aplicabile. sediul.persoana fizica .Declaraţia pe proprie răspundere trebuie dată de:  persoanele fizice care desfăşoară activităţi independente. Declaraţia pe proprie răspundere poate avea una din următoarele forme:  forma autentificată de notarul public. certificat de bonitate bancara.  reprezentantul permanent .  la întocmirea actului constitutiv sunt necesare:  acte de identificare a asociaţilor. Datele de identificare includ:  pentru persoanele fizice: numele. echivalentul acestuia. Societate în comandită pe acţiuni sau .  firma şi emblema se verifică la Oficiul Registrului Comerţului din judeţul unde se stabileşte sediul firmei.  cenzori.

Cuantumul taxei de înregistrare este corelat cu numărul de coduri care compun obiectul de activitate. Dovada privind efectuarea vărsămintelor în numerar se poate face cu foaia de vărsământ de la CEC sau de la o bancă comercială.8.2.  controlul legalităţii actelor şi autorizarea înmatriculării societăţii.7. contract civil. cu factura. de către judecătorul delegat de Tribunalul teritorial. raport de expertiză etc.  în creanţe (admise numai la societatea în nume colectiv şi în comandită simplă). contract de împrumut bancar.6. 2. 2. La Oficiul Registrului Comerţului are loc:  verificarea dosarului de înfiinţare a societăţii comerciale.Capital social firma. societatea în comandită simplă şi societatea cu răspundere limitată sunt obligate să verse integral la data constituirii . pentru societatea cu răspundere limitată cu asociat unic. sub forma autentică. 2.5.capitalul social subscris. expertiza de evaluare a bunului. Societatea în nume colectiv. după caz.  cetăţenii străini care nu cunosc limba română semnează actul constitutiv în prezenta unui interpret autorizat.5. Achitarea taxei judiciare şi a taxei de timbru pentru înmatricularea societăţii comerciale. în comandită simplă. taxe judiciare Aportul la capitalul social poate fi:  în numerar (obligatoriu la constituirea oricărei forme de societate).  transmiterea spre publicare în Monitorul Oficial al României a încheierii judecătorului delegat. în comandita pe acţiuni şi cu răspundere limitată.  înmatricularea societăţii. denumit act constitutiv (anexat) sau  contract de societate pentru societatea în nume colectiv. la un birou notarial public.  statut. Pregătirea dosarului de înfiinţare a firmei cu toate actele necesare şi depunerea lui la Oficiul Registrului Comerţului din judeţul unde s-a stabilit sediul firmei.5. Exista mai multe tipuri de act constitutiv:  contract de societate şi statut încheiate sub forma unui înscris unic. Pentru redactarea obiectului de activitate se va utiliza "Clasificarea activităţilor din economia naţională cod CAEN Rev.  în natură. 2.Semnarea actului constitutiv de înfiinţare al noii firme. Dovada aportului în natura se face.5. dovada o reprezintă titlul creanţei: cambie. 20 . titlul de proprietate asupra bunului imobil.  contract de societate şi statut pentru societatea pe acţiuni. Pentru aportul în creanţe.  semnarea actului constitutiv al noii firme (societăţi comerciale) se poate face direct de către toţi asociaţii sau prin împuternicit cu procura speciala autentica.5.

Solicitarea efectuării înregistrării în registrul comerţului se face la biroul unic din cadrul oficiului registrului comerţului de pe lângă tribunalul în a cărui circumscripţie va avea sediul societatea. transmite acestora copiile declaraţiilor-tip şi.S. datele de identificare ale persoanelor juridice.10. sanitar. Pentru dovedirea specimenului de semnătura. administratorii. după caz.5. declaraţia-tip pe propria răspundere. Solicitantul are obligaţia să depună. protecţiei mediului şi protecţiei muncii. sanitar-veterinar. că:  persoana juridică nu desfăşoară nici una din activităţile ce constituie obiectul de activitate declarat la înmatriculare sau ca urmare a actualizărilor ulterioare în spaţiul destinat sediului social/profesional/sucursalei şi /sau secundar/punctului de lucru  persoana juridică îndeplineşte condiţiile de funcţionare prevăzute de legislaţia specifică în domeniul prevenirii şi stingerii incendiilor (P. din care să rezulte. activităţile declarate.  Dosarul va cuprinde pe lângă actele necesare înfiinţării. comerciantul persoană fizică. semnată de asociaţi sau de administratori.). care va certifica semnătura. în condiţiile legii. cererea de înregistrare.  persoana juridică îndeplineşte condiţiile de funcţionare prevăzute de legislaţia specifică după caz . 21 2. În absenţa semnatarului se poate prezenta un specimen legalizat de notarul public. după caz. reprezentanţii unei societăţi comerciale.I. la sediul social sau la sediile secundare. administratori sau de reprezentanţii acestora. o Agenţia de mediu etc. 2.S. persoana respectivă va semna în prezenţa judecătorului delegat sau a conducătorului oficiului ori a înlocuitorului acestuia.I. de către fondatori. În vederea efectuării controlului de către autorităţile publice competente privind conformitatea celor declarate. sanitar-veterinar. o dată cu cererea de înregistrare şi actele doveditoare. o Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor. Obţinerea Codului Fiscal Înregistrarea fiscala a societăţii şi obţinerea codului fiscal de la Administraţia Financiară teritorială. protecţiei mediului şi protecţiei muncii. declaraţia-tip pe propria răspundere.9. Pentru depunerea specimenului de semnătura se completează un formular tip. o Inspectoratul Teritorial de Muncă. Autorităţile publice competente sunt după caz: o Direcţia de Sănătate Publică. pe cale electronică. oficiul registrului comerţului de pe lângă tribunal. sanitar. Termenul de eliberare a certificatului de înregistrare este de 3 zile de la data depunerii cererii Specimenul de semnătura Potrivit legii. semnată de asociaţi sau de administratori din care să rezulte. Obţinerea avizelor şi autorizaţiilor . lichidatorii.). în domeniul prevenirii şi stingerii incendiilor (P.  Orice modificare cu privire la cele declarate atrage obligaţia solicitantului de a depune la biroul unic din cadrul oficiului registrului comerţului de pe lângă tribunal o noua declaraţietip pe propria răspundere corespunzătoare modificărilor intervenite. o perioada de maximum 3 ani . precum şi de orice persoana interesată. că:  persoana juridică nu desfăşoară. necesare funcţionarii societăţii. în termen de 3 zile de la data înregistrării la Biroul unic. eliberarea certificatului de înmatriculare şi a încheierii judecătorului delegat.5. o Autoritatea Publică Teritorială pentru Protecţia Mediului. conducătorii sucursalei sunt obligaţi să depună semnăturile lor la oficiul registrului comerţului. pentru activităţile precizate în declaraţia-tip. pentru activităţile precizate în declaraţia-tip .

la facilitarea achiziţionării de maşini agricole. Alte beneficii ale asocierii producătorilor din sectorul producţiei agroalimentare sunt: . care nu dispun de mijloace umane.  posibilitatea încheierii unor contracte sigure. la sediul înregistrat. o să achite contribuţiile financiare prevăzute in actul constitutiv.  creşterea puterii de negociere şi obţinerea unor contracte de comercializare mai avantajoase. la îmbunătăţirea metodelor de producţie. de calitate.000 EUR).Constituirea de grupuri de producători cu excepţia celor din sectorul legume. marketing.fructe . în termen de 3 zile de la emiterea acestuia.6. pentru a fi înregistrat din oficiu în registrul comerţului. acordând un termen de remediere a neregularităţilor constatate. cantităţile recoltate si vânzările directe.  actul constitutiv sau statutul trebuie sa specifice următoarele obligaţii ale membrilor: o să comercializeze minim 75% din producţia proprie prin intermediul grupului.  asigurarea de drepturi egale pentru toţi membrii.in cazul grupurilor de producători:  oferirea unor cantităţi mari de produse de calitate omogenă. o să aplice deciziile adoptate de grupul de producători cu privire la raportarea producţiei. tehnologii de prelucrare şi ambalare performante. Asocierea contribuie la facilitarea schimbului de experienţă şi de bune practici între producători. Prin asociere. mijloace de transport potrivite pentru produsele agroalimentare.in cazul asociaţiilor de producători:  facilitarea accesului la resurse private si publice. o să facă parte dintr-un singur grup de producători pentru aceeaşi grupa de produse. implementării si certificării de sisteme de calitate si siguranţa a alimentului. Grupuri şi asociaţii de producători Prezintă numeroase avantaje pentru micii producători din zonele rurale.6. o să pună la dispoziţie grupului de producători informaţii privitoare la suprafeţele destinate producţiei. . umane si financiare proprii şi au acces mai uşor la surse de finanţare nerambursabile si credite. cât şi pe pieţele naţionale şi internaţionale. la servicii de consultanţa.a. tipul de cultură. management s. construirii de centre de colectare si depozitare a produselor agroalimentare.  apărarea intereselor membrilor in relaţiile acestora cu organismele publice: Toate aceste avantaje vor conduce la creşterea producţiei si calităţii produselor agroalimentare şi a oportunităţilor de desfacere a acestor produse pe pieţele locale/regionale.  facilitarea partneriatelor public-privat.1.  actul constitutiv sau statutul trebuie să conţină dispoziţii privind: 22 2.În cazul în care autorităţile publice competente constată că nu sunt îndeplinite condiţiile legale de funcţionare. financiare si informaţionale suficiente care sa le permită depăşirea pragului de subzistenta. 2. tehnicile de producţie si protecţia mediului înconjurător. Termenul curge de la data primirii notificării şi poate fi prelungit la cererea expresă a solicitantului. autorităţile publice competente notifica oficiului registrului comerţului de pe lângă tribunal actul prin care s-a interzis desfăşurarea activităţii. dotării cu tehnologii performante pentru sortare si ambalare. adresată autorităţii publice competente. notifică acest fapt solicitantului. contabilitate. producătorii îşi pot pune în comun resursele informaţionale. Dacă neregularităţile nu sunt remediate.  să îndeplinească condiţiile de recunoaştere privind numărul de minim de membri (5) si valoarea minima a producţiei comercializate (10. Pentru constituirea grupurilor de producători trebuie parcurse următoarele etape: Îndeplinirea unor criterii minime:  să se înfiinţeze la iniţiativa producătorilor agricoli si silvici.

 la nivel central.  înscrierea asociaţiei la judecătoria în a cărei raza teritorial-administrativă îşi are sediul.  daca in 30 de zile nu sunt primite informaţiile solicitate. 23 . închiriere etc).  obţinerea ştampilei asociaţiei. rezultatele financiare si orice alte informaţii ce demonstrează capacitatea de a-si desfăşura activitatea in mod adecvat si eficient Depunerea dosarului pentru verificare:  la nivel teritorial.  elaborarea actului constitutiv.  sa aibă organe de conducere si de mijloace tehnice care să îi permită să asigure administrarea comercială şi fiscală pentru funcţionare. a statutului şi a procesului verbal de constituire a asociaţiei de către membrii fondatori. o proceduri de promovare. Completarea cererii de recunoaştere care trebuie să cuprindă:  copie legalizata a actului constitutiv si/sau a statutului.  copie a deciziei adunării generale. o 2. ce nu poate fi mai mică de un an). prin Direcţiile pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala judeţene si a municipiului Bucureşti. activităţile fără caracter agricol şi cele care urmăresc obţinerea de venituri prin furnizarea de servicii.  dovada valorii producţiei comercializate.  înregistrarea asociaţiei la Direcţia Finanţelor Publice. Verificarea dosarului si transmiterea dosarului către autoritatea competenta a statului:  daca exista inadvertente in completarea dosarului se transmite solicitantului.  perioada minimă de funcţionare a grupurilor de producători. in termen de 15 zile. o prin care i se solicita completarea dosarului. nu poate fi mai mica de un an. o reguli pentru admitere de noi membri (durata minima a calităţii de membru.  situaţia centralizată privind producţia. dosarul este respins.  autentificarea statutului de către un notar public. care sa menţioneaze acordul acesteia pentru efectuarea demersurilor legale in vederea obţinerii recunoaşterii ca grup de producători. o penalităţi pentru nerespectarea obligaţiilor ce revin membrilor.2 Constituirea asociaţiilor de producători În vederea constituirii asociaţiilor de producători trebuie parcurse următoarele etape:  obţinerea dovezii privind disponibilitatea denumirii de la Ministerul Justiţiei.  constituirea patrimoniului iniţial al asociaţiei a cărui valoare sa fie cel puţin dublul unui salariu minim brut pe economie. adoptare si modificare a deciziilor grupului de producători. vânzările directe si cotizaţia financiara a membrilor. în baza sentinţei eliberate de către judecătoria în a cărei raza teritorial-administrativa îşi are sediul.  lista membrilor.  situaţia centralizată privind programele de finanţare accesate. pe categorii de produse. prin serviciile tehnice de specialitate.  deschiderea unui cont bancar în numele asociaţiei.6.  obţinerea dovezii privind disponibilitatea sediului (proprietate.reglementari care sa permită membrilor grupului sa intre in posesia informaţiilor cu privire la activitatea si deciziile adoptate in cadrul grupului. o reguli pentru excluderea si retragerea membrilor din grupul de producători.

Axa II “Îmbunătăţirea mediului şi a zonelor rurale” . în valoare de aproximativ 7.Ce este FEADR?  Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) este un instrument de finanţare creat de Uniunea Europeană pentru a sprijini ţările membre.3.2.CAPITOLUL III MIC ÎNDRUMAR PRACTIC DE ACCESARE A FONDULUI EUROPEAN AGRICOL DE DEZVOLTARE RURALĂ 3. 24 . pentru toate măsurile din PNDR.Instituţii implicate în implementarea Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013:  MADR – Direcţia Generală Dezvoltare Rurală care înde-plineşte funcţia de Autoritate de Management pentru Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 20072013 (PNDR). FEADR reprezintă o oportunitate de finanţare pentru spaţiul rural românesc. începând cu 2007 şi până în 2013.1. pentru zonele defavorizate. 3. Axa IV „LEADER”.Priorităţile programului sunt concretizate în 4 domenii (axe) :     Axa I “Creşterea competitivităţii sectorului agricol şi silvic”.   Fondurile europene pot fi accesate în baza a doua documente cheie:  Planul Naţional Strategic pentru Dezvoltare Rurală. cu excepţia celor destinate zonelor defavorizate. ca organism de plată.  Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013. ca organism de plată. Axa III “Calitatea vieţii în zonele rurale şi diversificarea economiei rurale” . Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit(APDRP). Agenţia de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură(APIA).5 miliarde de euro.   3. şi FEADR se bazează pe principiul cofinanţării proiectelor de investiţii private. Similar cu Programul SAPARD.

3.4.Investiţii care pot fi finanţate prin FEADR

Fondurile nerambursabile europene vor fi acordate pentru investiţii private:         Modernizarea exploataţiilor agricole (Axa I); Creşterea valorii economice a pădurilor (Axa I);

următoarele tipuri de

Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi silvice (Axa I); Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea agriculturii şi silviculturii (Axa I); Diversificarea activităţilor nonagricole (Axa III); Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea microîntreprinderilor cu scopul de a promova spiritul întreprinzător (Axa III); Încurajarea activităţilor turistice (Axa III); Servicii de bază pentru economia şi populaţia rurală (Axa III). şi adaptarea

Informaţii suplimentare puteţi găsi pe site-ul MAPDR, www.madr.ro, secţiunea dezvoltare rurală şi pe site-ul APDRP, www.apdrp.ro.

Pentru accesarea FEADR trebuie să ştii: 3.5.Cine poate fi beneficiar eligibil?

Beneficiarii eligibili pentru proiectele de investiţii se vor încadra, în general, în una din următoarele categorii:  Persoană Fizică Autorizată/Asociaţie Familială (PFA/AF) Este cea mai simplă formă de beneficiar eligibil, în linii mari acest statut obţinându-se prin autorizare la Biroul Unic. AVANTAJE: procedura simpla, contabilitate simplificată, impozitare mică. DEZAVANTAJE: pentru persoană fizică autorizată nu se pot face angajări, iar în cadrul asociaţiei familiale pot lucra doar membrii acesteia, persoana trebuie să aibă studii în domeniul în care se face autorizarea activităţii, etc.  Asociaţii în domeniu cu statut juridic, Grupuri de producători şi Cooperative Este forma cea mai agreată de către mecanismele comunitare, deoarece sprijinul financiar nerambursabil se adresează direct mai multor persoane, iar investiţia va avea un impact mult mai mare. AVANTAJE: investiţii cu acoperire mare, întărirea comunităţii, posibilitatea accesării şi altor subvenţii pentru dezvoltarea asocierii şi grupării fermierilor, împărţirea riscului.
25

DEZAVANTAJE: procedura de înfiinţare mai complexă.  Microîntreprinderi şi întreprinderi mici şi mijlocii  microîntreprinderile: până la 9 angajaţi şi mai puţin de 2 milioane de euro cifră de afaceri;  întreprinderi mici: între 10 şi 49 de salariaţi şi mai puţin de 10 milioane de euro cifră de afaceri;  întreprinderi mijlocii: între 50 şi 249 de angajaţi şi mai puţin de 50 de milioane de euro cifră de afaceri;

3.6.Documente obligatorii la dosar
  Certificate fiscale şi sociale şi Cazierul fiscal eliberat de D.G.F.P. Declaraţie pe proprie răspundere, prin care solicitantul confirmă dacă are sau nu obligaţii către bănci, iar în cazul existenţei unor astfel de obligaţii va ataşa: Graficul de rambursare a datoriilor; Documentul emis de societatea creditoare pentru certificarea respectării graficului de rambursare; Graficul de reeşalonare a datoriilor către bugetul consolidat (daca este cazul). În situaţia în care nu solicitantul este persoană juridică nou înfiinţată, (PFA, II,AF,SRL, SNC, etc.), pe lângă certificatul de înmatriculare, proiectul va fi însoţit de următoarele documente:   Ultimul bilanţ precedent anului depunerii proiectului, şi contul de profit şi pierdere care trebuie să fie pozitiv, avizate de administraţia financiară sau, Declaraţie pe proprie răspundere ca nu a desfăşurat nici o activitate anterioară depunerii proiectului, înregistrată la Administraţia Financiară, pentru situaţia în care solicitantul s-a constituit ca persoană juridică anterior depunerii proiectului.

3.7.Ce trebuie să ştiu pentru alcătuirea cererii de finanţare ?

3.7.1.Amplasamentul proiectului – terenul Pentru a fi eligibilă, investiţia trebuie să fie amplasată pe teritoriul României (atât în spaţiul rural, cât şi în oraşe sau municipii) în care se pot desfăşura (cu respectarea prevederilor Ord. 143/04.03.2005 privind zona periurbană), activităţi încadrate în următoarele domenii economice:   producţie agricolă vegetală şi/sau zootehnică şi silvică; procesarea industrială a produselor agricole, silvice pentru prima şi a doua procesare (mai puţin sectorul silvic pentru a doua procesare);
26

servicii de turism şi de agrement rural.

NOTA: Investiţii pentru activităţi meşteşugăreşti, artizanale şi de mică industrie se pot amplasa doar în spaţiul rural! Atenţie! Potenţialul beneficiar trebuie să prezinte:  Titlu de proprietate sau,  Tabel centralizator cu sumarul contractelor de arendă(min 5 ani) sau,  Contract de concesiune

3.7.2. Resursele umane
implicate în alcătuirea documentaţiei şi în proiect sunt:  responsabilul legal;  responsabilul tehnic. Excepţie fac Persoanele Fizice Autorizate, Asociaţiile Familiale şi Microintreprinderile care pot desemna în vederea derulării proiectului ,o singură persoană care să fie în acelaşi timp şi responsabil legal şi responsabil tehnic. Responsabilul legal este persoană care va semna contractul de finanţare cu APDRP(în cazul în care cererea va fi selectată) şi poate fi de exemplu, administratorul societăţii sau un director angajat cu contract de muncă pe perioadă nedeterminată. Responsabilul tehnic va asigura relaţia cu APDRP şi/sau terţe părţi, coordonând şi răspunzând de executarea contractului din punct de vedere al aspectelor tehnico-financiare ale proiectului (poate fi şi un salariat cu contract de prestări servicii, care să acorde asistenţă şi să asigure colaborarea în vederea derulării contractului).

3.7.3.Elaborarea proiectului
Pentru a putea primi fonduri nerambursabile prin FEADR trebuie să întocmiţi un proiect. Proiectul trebuie să conţină:  cererea de finanţare ;  documente justificative. Proiectul, în funcţie de valoarea financiară a acestuia, poate fi elaborat de;  dumneavoastră sau,  instituţii ale statului abilitate, în speţă Camerele Agricole (Oficiul Judeţean de Consultanţă Agricolă );  firme private de consultanţă care oferă contra unui comision, asistenţă completă pentru întocmirea proiectului(studiul de fezabilitate, planul de afaceri, diferite studii, bugetul proiectului, etc.

27

3.7.4. Contribuţia financiară în proiect

FEADR, ca şi Programul SAPARD, se bazează pe principiul cofinanţării proiectelor de investiţii private. Ce reprezintă cofinanţarea? Prin FEADR se pot acorda fonduri nerambursabile între 50 % şi 70% din valoarea eligibilă a proiectului denumită “cofinanţarea publică” (asigurată de U.E. şi Guvernul României), la care se adaugă “cofinanţarea privată” (asigurată de beneficiar).

Una din “Condiţiile generale de eligibilitate” este dovedirea contribuţiei financiare private. Amplasarea investiţiei poate oferi un grad de cofinanţare diferit, astfel:  în zona montană sau alte zone cu handicap natural cofinanţarea publică poate fi de până la 65%;  în arii protejate “Natura 2000”, poate fi până la 70%.

3.7.5. Cofinanţarea privată

Cofinanţarea privată poate fi asigurată din:    surse proprii; venituri provenite din sponsorizări, donaţii etc.; credit bancar.

3.7.8.Cheltuieli finanţate din FEADR

PRIN FEADR SE RAMBURSEAZĂ O ANUMITĂ PARTE A CHELTUIELILOR EFECTUATE!

Fondurile nerambursabile se pot obţine doar pentru anumite tipuri de cheltuieli, în funcţie de specificul investiţiei şi doar după ce aţi efectuat cheltuielile respective. Prin FEADR, pot fi efectuate următoarele tipuri de cheltuieli:  Construirea, modernizarea şi extinderea clădirilor şi a construcţiilor conexe unităţii de producţie;  Achiziţionarea de utilaje şi echipamente noi, inclusiv IT, software, hardware;  Achiziţionarea de mijloace de transport noi, specializate, ca rezultat al identificării lor în studiul de fezabilitate/memoriu justificativ/plan de afaceri;  Unelte şi instrumente specifice, inclusiv acelea pentru protecţia împotriva incendiilor şi cele pentru protecţia muncii;
28

 Impozite.  Orice alte cheltuieli stipulate în fişele tehnice ale măsurilor ca fiind neeligibile.  3.  Costuri operaţionale. taxe vamale. la nivelul a maxim 10% din valoarea totală a proiectului. în faţa solicitantului. Concret. Oficiilor Judeţene de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit sau Camerelor Agricole (Oficiile Judeţene de Consultanţă Agricolă).10. costurile garanţiilor. după identificare. alte venituri de la bugetul de stat. cheltuieli juridice şi alte cheltuieli similare. numai în cazul strămutării exploataţiei pentru a respecta standardele de mediu. Cheltuielile pentru întocmirea documentaţiei sunt singurele care pot fi efectuate înainte de semnarea contractului de finanţare cu APDRP.Achiziţionarea de teren.  cel mai important aspect de care trebuie să se ţină seama în acest moment este viabilitatea proiectului. a studiilor de fezabilitate.unde va fi verificat. 3.7. acesta se va depune la sediul Oficiului Judeţean de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit sau la Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală . date despre eligibilitatea investiţiei preconizate.9.trebuie să identificaţi domeniul în care doriţi să investiţi. la aceste instituţii veţi primi materiale informative.vă adresaţi Direcţiilor Judeţene pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală. inclusiv costuri de întreţinere şi chirie. dacă este conform din punct de vedere al documentelor. taxe de import .  Depunerea proiectului:  odată finalizat proiectul. închirierea sau luarea în leasing a clădirilor. având o ideea şi dorinţă de a realiza un proiect . achiziţionarea de patente şi licenţe.7. Cheltuieli pentru care nu se acorda fonduri din FEADR  Cumpărarea. precum şi documentaţia detaliată despre modul în care trebuie întocmit proiectul. inginerilor şi consultanţilor. 29 . o  Pregătirea proiectului:  după ce se familiarizează cu cerinţele şi criteriile de eligibilitate potenţialul beneficiar va demara alcătuirea documentaţiei necesare obţinerii finanţării nerambursabile.  Cheltuieli reprezentând plata arhitecţilor.  potenţialul beneficiar să fie conştient că trebuie să asigure cofinanţarea privată. care sunt primii paşi?  Identificarea investiţiei: o o pentru a putea obţine fonduri nerambursabile .  Comisioane bancare.

 în urma acestei evaluări beneficiarul va fi informat dacă proiectul este sau nu eligibil. Gândeşte-te bine şi pregăteşte-ţi proiectul din timp!  Nu uita că există mai multe sesiuni de proiect. lucrări sau servicii în cadrul proiectelor să nu fie acţionari comuni cu cei ai societăţii comerciale beneficiare.  În cazul în care se vor încalcă de către beneficiar clauzele contractului de finanţare.  persoanele fizice care au legături de rudenie cu acţionarii sau administratorii societăţii comerciale beneficiare nu pot fi angajate ca prestatori de servicii în cadrul proiectului (ex.Sfaturi utile  Nu aştepta inutil lansarea sesiunilor de proiecte.12.: consultanţă şi proiectare.  Beneficiarul nu are voie să modifice proiectul pe o perioada de 5 ani de la ultima plată efectuată de Agenţia de Plăţi.  Orice prejudiciu adus unui terţ este în întregime în responsabilitatea beneficiarului. nu pot fi angajaţi ca prestatori de servicii în cadrul proiectului (ex. verificare tehnică de proiect. APDRP fiind degrevata de aceasta în cazul în care culpa este a beneficiarului. toate criteriile de eligibilitate asumate în cererea de finanţare vor trebui respectate. Dacă ai ratat una. În acest caz.7. asistenţă tehnică).  funcţionarii publici.7. ultimul pas îl constituie evaluarea viabilităţii economico-financiare a proiectului. verificare tehnică de proiect. 3. APDRP îl poate rezilia.Dar nu vă prezentaţi în sesiunea de proiecte pentru că atunci vine toată lumea.  Ca beneficiar veţi face totul pentru a evita conflictul de interese şi veţi informa imediat APDRP despre orice situaţie care dă naştere sau este posibil să dea naştere unui astfel de conflict. beneficiarul nu este scutit de plata integrală a sumelor primite ca finanţare nerambursabilă până la data rezilierii. Exemplificăm câteva cazuri de conflicte de interese.: consultanţă şi proiectare. fii pregătit pentru următoarea!  Pentru beneficiarii măsurilor 112 Instalarea tinerilor fermieri şi 141 „Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenţă”. 3. asistenţă tehnică). dirigenţie de şantier.11. Drepturi si obligaţii ale beneficiarilor Beneficiarii de fonduri europene trebuie să respecte o serie de condiţii:  Pe toată durata contractului. 30 . dirigenţie de şantier. iar Agenţia de Plăţi va aplica beneficiarului dobânzi. Camerele Agricole (fostele Oficii judeţene pentru Consultanţă Agricolă ) întocmesc gratuit dosarele pentru proiecte din fonduri europene (FEADR). angajaţi în administraţiile centrale sau locale. de care trebuie să se ferească beneficiarul :  furnizorii de bunuri.

ro 31 . nr.com  Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Iaşi Adresa :B-dul Ştefan cel Mare şi Sfânt nr.iasi@apdrp.ro  Centrul Regional de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit 1 Nord-Est Iaşi Adresa . Fax: 0232/212612. 0232/211012 Fax:0232 21 26 12 / 21 10 12 E-mail:dadr dadris. 47-49 cod 700064 Iaşi Telefon:0232 213808 Fax:0232 267529 E-mail:ojcaiasi yahoo.ro  Oficiul Judeţean de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit Iaşi Adresa : Şoseaua Naţională.:Şoseaua Naţională.467 E-mail: ojpdrp. Judeţul Iaşi Fax: 0232 / 216. puteţi obţine de la:  Camera Agricolă Judeţeană Iaşi . Iaşi.5-parter. Iaşi.5. 47-49 cod 700064 Iaşi Telefon: 0232/255958.Alte informaţii despre condiţiile de accesarea Fondului European Agricol pentru dezvoltare rurală. judeţ Iaşi Fax: 0232 / 255 722 E-mail:sapard1iasi@sapard. 0232/255959.Oficiul Judeţean de Consultanţă Agricolă Iaşi Adresa :B-dul Ştefan cel Mare şi Sfânt nr. nr.

Comercializarea acestor produse alimentare tradiţionale se poate transforma într-o mică afacere profitabilă permanentă. 32 . consultanţă juridică şi contabilă. organizarea de evenimente personale sau de business. fabricat. respectăm regulile de igienă şi de siguranţă a alimentului şi evident avem o piaţă de desfacere. Dintre afacerile care se bazează pe capitalul uman şi nu necesită investiţii mari enumerăm:  producerea şi comercializarea de obiecte şi suveniruri confecţionate manual de ex. dacă găsim capitalul necesar inclusiv printr-o finanţare europeană. să prezinte o compoziţie tradiţională sau un mod de producţie şi/sau de prelucrare care reflectă un procedeu tehnologic de producţie şi/sau de prelucrare tradiţional şi care se distinge în mod clar de alte produse similare aparţinând aceleiaşi categorii” (legislaţia română).  întreţinerea spatiilor verzi din jurul caselor din zonă. jucării de lemn. obiecte de decor (perne. însă ultimele cheltuieli reduse vor fi cele pentru alimente sau pentru nevoi personale. Definiţie Produsul tradiţional este „produsul care trebuie să fie obţinut din materii prime tradiţionale. investiţia în infrastructură să fie minimă şi să nu necesite achiziţii majore de echipamente. la domiciliul clienţilor etc. În ţările Europei de vest există alături de deja celebra sintagmă hand made (confecţionat.CAPITOLUL IV PORNIREA UNEI AFACERI 4.Afaceri non agricole în mediul rural Pentru a fi profitabile. accesorii .  producţia artizanală de serie mică în domeniul alimentar. obiecte din ceramică şi din lut ars.  spălarea autovehiculelor la domiciliul clienţilor. În perioade de criză. cuverturi). ţesături. încălţăminte. produsele fabricate în casă cuprind o gamă largă de produse tradiţionale alimentare de patiserie. oamenii pot renunţa la multe.împletituri. podoabe şi accesorii. clădiri. obţinut în casă). maşini etc.  servicii de curăţenie profesionale. împletituri din lână. start-up-urile (afacerile noi). covoare. Dacă prima se referă mai ales la obiectele de îmbrăcăminte.1. obiecte de îmbrăcăminte. ţesături. de carne. trebuie să adreseze unei nevoi stringente a clienţilor ţintă şi să presupună capital circulant mic. lactate care se comercializează cu ocazia târgurilor dar şi a unor evenimente locale care atrag participanţi şi din afara zonei. făcut manual) şi cea de home made (făcut. Alte domenii care nu necesită capital mare la pornire dar presupun o formare profesională specializată sunt:     asistenţa IT pentru clienţi persoane fizice. crearea şi optimizarea site-urilor pentru firme.

după ce directorul general al companiei a gustat in România. pe zone. cu un capital comercial care desfiinţa pieţe şi ridica mall-uri. mic mobilier. Asociaţia deschide şi închide piaţa. Austria. în aşa fel încât la ora 4 după-amiaza nici măcar nu poţi crede ca acolo au fost zeci de expozanţi şi sute de cumpărători cu numai câteva ore înainte. În Italia. aproape un milion de persoane. În Franţa. Pasul următor l-a reprezentat nişa de consumatori mai pretenţioşi . aceste pieţe desfac 7% din producţia totală de vegetale. pun la dispoziţia fermierilor în ziua programată contra unei mici sume pe care o plătesc toţi cei care expun . Bulgaria. Franţa. tipuri de produse şi asociaţii ale fermierilor care se bat pentru a obţine spaţii de vânzare în marile oraşe. Belgia se luptau cu marile lanţuri de magazine. tradiţional. cu certificate în regulă . care se adresează pieţei globale. produsele si strategiile de marketing la specificul pieţelor locale. companiile multinaţionale au încercat să îşi adapteze. piaţa de luni se poate ţine intr-o comună si este specializată pe carne. este ocupată cu producţia si desfacerea acestor produse în pieţele ţărăneşti. vin si produse casnice. rar vezi una capabilă să ia un grant de pe undeva pentru a face o anume acţiune. ţărănesc. spre deosebire de Fanta de portocale. micii meşteşugari şi fermieri din Germania. fabricate de obicei în zone limitrofe. oraşe. vinuri sau vegetale ori tot ce poate produce o mică fermă. strânge gunoaiele şi le pune la locurile destinate. Oricine trăieşte în Europa de Vest. 33 . aproape rurale. În Marea Britanie. naturale. Fanta Shokata este unul dintre produsele companiei Coca-Cola care se adresează unui segment de piaţa mai restrâns. Asociaţia distribuie locurile de vânzare şi se asigură că numai membrii asociaţiei care respectă regulile pot să vândă acolo. Există liste cu aceste farmer's markets (pieţe de fermieri). organice. în ultimii ani. Nu poţi deveni membru al asociaţiei daca nu locuieşti în zonă. Croaţia. pieţele ţărăneşti nu au dispărut în Occident. care se asigura că fermierii respecta regulile producţiei naturale. tradiţionale. Fanta Shokata a fost lansata mai întâi pe piaţa romanească. De exemplu. Micile orăşele. cu administraţia locală si naţională care îi penaliza pentru nerespectarea normelor de igiena si protecţie a muncii. În România. 3-5% din populaţie. Asociaţiile sunt finanţate exclusiv de membri. adăugând. băutura a fost mai apoi "exportată" în Danemarca. nu produci cu măcar 30% componente achiziţionate local si nu respecţi regulile de igiena si producţie. spală trotuarul unde a stat. alături de produsele considerate „tradiţionale” pentru brand si altele noi.pentru care au apărut produse personalizate prin etichete care conţin note rurale:  Vânătoresc  Haiducesc  Ciobănesc Acestora li s-au adăugat adjectivări cu trimiteri aristocratice:  Domnesc  Nobil  Boieresc  Regesc Conştiente de dinamica si diversitatea pieţelor. Deşi aroma românească nu era cunoscută în ţările Europei. produsul „tradiţional” al companiei. primii paşi spre exploatarea tradiţiilor alimentare s-au făcut în publicitatea autohtonă. carne. socata făcută în casă. Totuşi. Olanda. Italia.000 de pieţe ţărăneşti care desfac produse care reprezintă valoric cca. Elvetia.piaţa centrală (de obicei. organice. care preferau să meargă la supermarket şi să-şi încarce căruciorul cu produse cu etichete strălucitoare. ştie ca sâmbăta intre 6 dimineaţa şi 2 după-amiază poate să meargă intr-o mică piaţă din centrul oraşului sau în suburbii şi să cumpere de acolo produse proaspete. prin utilizarea adjectivelor: rustic. există peste 5. cu nişte cumpărători comozi.Piaţa produselor tradiţionale La mijlocul anilor '60 ai secolului trecut. cam de 70 de miliarde de euro pe an. A închide piaţa înseamnă că fiecare expozant îşi curăţă cu grija locul.10% din PIB. Serbia. Într-o săptămâna ai măcar şapte pieţe în zonă. produse lactate. în faţa bisericii). Cea de marţi din altă comună poate fi specializata pe brânzeturi. Primul brand memorabil – Bunica (generică şi urbană) din Untdelemn de la Bunica – apare la sfârşitul anilor ’90. care produc broşuri şi fluturaşi de promovare. in America sau in Austria.

brânzeturi din Bran si Rupea. suc de mere de la Deva si Malancrav. porc sau de oaie . Muzeul Ţăranului Român organizează anual la Bucureşti. mai multe târguri de produse tradiţionale cu : cârnaţi de casă afumaţi. în marile magazine. turta dulce.plăcinte de mere. păpuşi de cârpă. Codlea. Stimularea din partea autorităţilor a consumului de produse alimentare românesti. brânză cu ardei si usturoi. de mure sau de păpădie cozonaci cu rahat. de căpşuni. afumături si slănină. o alta idee de promovare a producătorilor romani s-a ivit in capul oficialilor: amenajarea unor standuri speciale. aranjamente din flori uscate. brânză frământată. stafide. târgurile organizate de Muzeul Ţăranului Român şi cele de iarnă organizate în mai multe municipii printre care se numără şi municipiul Iaşi. de brânză. sărăţele din Comana. siropuri de brad. magiun de Topoloveni. unde producătorii tradiţionali vor putea să-şi vândă produsele. caş. jucării de lemn din Odorhei. chec. ulei de floarea soarelui presat la rece din Turda. zacuscă de vinete si de hribi . dacă nu vinzi o cantitate decentă de produse. Mai nou. gemuri din Saschiz. lebar. brânză cu nucă. ciocolata de casa din Arad. de zmeură. etc. covoare si ciorapi tricotaţi din Viscri si Saschiz. rulouri cu brânză sărată si mărar. sarmale de post sau de dulce fierte în curte. telemea. transport şi cazarea participanţilor şi există pericolul de a nu-ţi recupera cheltuielile. de vită. cu chimen si cu piper.tobă. care a permis companiei să cunoască valorile culturale locale şi să înţeleagă preferinţele consumatorilor. halva şi halviţa de Arad. se comercializează produse din carne din Maramureş. de afine. mozzarella de bivoliţa din Saschiz. fără făină . cozonaci si pâine. brânza de burduf în coajă de brad din Rucăr. uscaţi sau proaspeţi. pâine coaptă în cuptor de lut.mai ales în vremurile de criză ar putea duce la creşterea PIB-ului . Maramureş. plăcintă cu măr. Unde şi ce produse se vând la târgurile de produse tradiţionale? Produsele tradiţionale româneşti artizanale se comercializează în târgurile de weekend si expoziţiile de produse tradiţionale dintre care enumerăm Târgul de primăvara Baia Mare.La baza dezvoltării strategiei de marketing. poale-n brâu cu brânza dulce. vin de Telna. a stat cercetarea pieţei. dar si dulceţuri de fragi. de merişoare. nuga cu miere si nuca şerbeturi unul mai gustos si mai aromat decât altul pricomigdale numai cu miere şi nucă. Brasov si Rupea. miere de Maramures si Sălaj. cacao si nuca. ciocolată de casă. 34 . murături de Cluj. jud. murături si gemuri din Boholt. urdă. pentru a promova producătorii români şi produsele lor. jeleuri fără zahăr şi fructe de pădure in miere din Cluj. halviţa si bomboane pe băţ din Alba Iulia. decembrie 2009-Braşov: organizat de asociaţia Roadele pământului si Slowfood Brasov. La târgul de la Braşov . de dovleac. la pirostrii. palinca de Sălaj. ciorapi decorativi. Desigur participările la aceste manifestări implică cheltuieli cu spaţiul de expunere . Sprijinul autorităţilor pentru producătorii de produse tradiţionale Dintre iniţiativele autorităţilor centrale pentru a încuraja producătorii tradiţionali menţionăm ideea deputaţilor de a închide lanţurile mari de supermarketuri si hipermarketuri duminica. Iniţiativa legislativa a iscat un val de dezaprobare din partea reprezentanţilor magazinelor vizate. Târgul de produse tradiţionale. cu ardei şi busuioc.covrigi mici şi turtă dulce.

pentru înfiinţarea unui punct permanent situat într. Înainte de a porni o afacere mică .  Mă voi afilia la o asociaţie profesională care să-mă sprijine acţiunile.  personalul trebuie să fie instruit pe linie de igienă.o zonă circulată .pentru produsele mele?  În localitatea mea şi în cele învecinate se organizează anual câteva evenimente la care pot participa şi vinde produse fabricate de mine ( de exemplu : pieţe ţărăneşti. care e decisă să renunţe la timpul liber şi la liniştea zilnică pentru a demara şi dezvolta această afacere?  Viitorii mei clienţi au venituri suficiente care să le permită achiziţionarea produselor fabricate de mine.  Am căutat şi am găsit surse ieftine de materii prime de calitate sau.  Le pot cumpăra din comerţ la un preţ accesibil?  Ştiu să negociez preţul unui produs?  Mă pot mulţumi cu un profit mic atunci când vând o cantitate mare de produse care merg bine pe piaţă?  Sunt o persoană serioasă . Festivalul Berii etc) ? 35 .un lanţ de magazine unde pot comercializa produsele mele sau.  Am relaţii şi pot pătrunde într.  spaţiul de producţie este amplasat într-o clădire separată de spaţiul de locuit . Certificatul de absolvire obţinut este eliberat de Autoritatea de Sănătate publică şi este valabil 3 ani. nu este necesar un efort mare inclusiv financiar pentru aprovizionare sau . insuficientă e drept dar care îmi poate asigur mijloacele de subzistenţă ?  Reprezentanţii administraţiei publice locale sprijină iniţiativele localnicilor care pornesc mici afaceri?  Sunt ei dispuşi să intervină de exemplu pe lângă Primăria Iaşi .  M-am gândit să deschid în magazin situat într-o locaţie turistică sau  Am sprijinul administraţiei locale care îmi permite să deschid un chioşc pentru comercializarea produselor mele . Zilele comunei x . ca de ex:  normele europene ne impun să utilizăm în producţie numai apă potabilă. ar trebui să ştim că legislaţia prevede obligativitatea existenţei unor condiţii specifice pe care le putem îndeplini sau nu. în perioada de vârf turistic ?  Pot negocia cu proprietarii pensiunilor turistice din zonă pentru a.  M-am orientat asupra unui grup ţintă de clienţi potenţiali .mi pot comercializa produsele alături de alţi comercianţi din zonă.o zonă sau în apropierea unei zone turistice care mi-ar putea asigura un număr constant de turişti/ clienţi ?  Produsele le fac în timpul liber sau mă voi ocupa exclusiv de afacerea mea ?  Mai am o sursă de venit .  spaţiul în care se va desfăşura activitatea trebuie să fie compartimentat corespunzător fluxului pentru producţia de alimente. Zilele Iaşului .ar trebuie de asemenea să ne gândim bine de două ori şi să răspundem cinstit la câteva întrebări:  Am o îndemânare înnăscută pentru o activitate manuală?  Produsele mele au fost apreciate în afara familiei?  Am participat la târguri şi expoziţii cu produse făcute de mine?  Am un anume renume în zonă sau sunt pe cale de a mă face cunoscut?  Învăţ repede şi mă adaptez cerinţelor clienţilor?  Am materii prime de calitate în apropiere.Sfaturi la început de afacere cu produse tradiţionale: Înainte de a porni o afacere în producţia de alimente tradiţionale .mi comercializa produsele în regim de consignaţie ?  Locuiesc într. Cursurile de igienă pot fi urmate numai în unităţi avizate de Ministerul Sănătăţii.în care să.

1. o Nu exclud ambele variante .2. o Prin :  magazine de cadouri. Sunt dispus să fac publicitate produselor mele inclusiv pe Internet sau nu consider publicitatea ca fiind necesară într. strângere informaţii cu ajutorul cunoştinţelor. Dacă răspundem cu nu sau nu putem răspunde măcar la 50 % dintre întrebări. asociaţie.  Înregistrare la Direcţia sanitar – vetrinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Iaşi.  vadul comercial.o afacere?  Familia mea mă va sprijini în această afacere?  Exclud sau nu . Proiectarea produsului în sine (tipul de ambalaj şi etichetarea) este următorul pas.  supermarket-uri.interogare. Primul pas constă în a inventaria reţetele după care vei face produsele.Cum pornesc o mică afacere cu o secţie de conserve tradiţionale din legume şi fructe. În primul rând făceţi-vă calculul persoanelor care v-ar putea fi clienţi. regional sau naţional. 4. fără a afecta serios situaţia materială a familiei mele ?  La ce oportunităţi de comercializare pentru produsele mele m-am gândit ? o Numai la evenimentele de profil organizate local. În funcţie de aceasta trebuie făcute investiţiile în utilaje şi găsit spaţiul de producţie. cu cheltuieli minime prin observare directă . calitatea şi fidelitatea clienţilor. Estimaţi numărul lor în funcţie de: 36 .Estimarea clientelei şi distribuţia de produse tradiţionale Clientela este reprezentată de:  numărul. prietenilor. cooperativă. dacă tot nu am mijloace financiare pentru a dezvolta o afacere proprie?  Cunosc costurile cu înfiinţarea şi pornirea firmei/ afacerii ?  Dispun de capitalul minim necesar sau voi apela şi la alte mijloace de finanţare ?  Care sunt costurile aferente acestei cofinanţări ?  Pot risca acest capital .2. sau de o Persoană Fizică Autorizată. în mediul rural ? Activitatea de prelucrarea şi conservarea fructelor şi legumelor (cod CAEN 1039) poate fi desfăşurată de o firmă (SRL). Dimensionarea producţiei este o etapă destul de importantă. Autorizaţii necesare:  licenţă de producţie de la Ministerul Agriculturii respectiv Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Iaşi. care este legat în principal de amplasament. Credeţi ca oamenii vor fi dispuşi să plătească pentru serviciul dumneavoastră? Este foarte important să realizaţi un studiu de piaţă înainte de pornirea afacerii pentru ca dacă mai târziu veţi descoperi că cererea nu este atât de mare cum credeaţi şi o să aveţi probleme financiare. posibilitatea de afiliere la o cooperative ca formă de afacere . mai bine renunţăm să pornim afacerea! 4.  pensiuni. Studiul de piaţă îl puteţi realiza şi singur .  Atestare pentru produsele tradiţionale (opţional ) la Ministerul Agriculturii respectiv Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Iaşi.

care sunt punctele lor slabe lor dar şi cele forte ale afacerii lor. rezultă că trebuie să comparaţi produsele dumneavoastră cu cele comercializate pe piaţă. el va trage un număr mare de clienţi şi va descuraja concurenţa dar numai cu condiţia menţinerii standardul de calitate al produsului. Magazinele alimentare şi supermarketurile au avantajul faptului că poţi amenaja standuri care să pună în valoare marfa. Produsele tradiţionale pot fi vândute în pieţe. Trebuie să ştiţi absolut totul despre concurenţă. 4.2. În condiţii de criză cu cât preţul va fi mai mic.2. modul de prezentare.3. 37 . Analiza comparativă urmează să vizeze gustul. 4.  orientarea preţului în funcţie de concurenţă .  orientarea preţului în funcţie de cerere – societatea trebuie să aibă în vedere puterea de cumpărare a clienţilor.  Cerinţele clienţilor pe care să le puteţi face satisface dumneavoastră. Firma trebuie să-şi alinieze preturile cu cele ale concurenţei. Pentru situaţiile în care cererea este mare iar clienţii au un venit ridicat se poate stabili un preţ ridicat. situată la o distanţă relativ mică faţă de municipiul Iaşi. s-ar putea să. Putem verifica produsele din magazine din punct de vedere al compoziţiei.2.4. costurile de transport şi distribuţie sunt mici şi în plus vă puteţi aproviziona cu materii prime de calitate din împrejurimi.Stabilirea preţului Dacă veţi practica un preţ ridicat comparativ cu cele existente pe piaţă. Trebuie să vedeţi dacă mai este loc pe piaţă sau dacă piaţa este saturată. preţului. În funcţie de aceste elemente se pot lua măsuri care pot influenţa bunul mers al afacerii . O altă metodă de distribuţie Un avantaj îl poate constitui şi faptul că dacă locuiţi într-o comună mare. cameră frigorifică pentru depozitarea materiei prime etc. Pieţele au avantajul unui vad foarte bun. Dacă preţul va fi mic dar clientul nu va fi mulţumit de produs.Costuri de început Costurile de început se focalizează pe mai multe componente:  Dotarea locaţiei de producţie cu: o Echipamente: pentru producţia artizanală se pot utiliza dotări standard pentru o bucătărie modernă.2. Pentru fundamentarea unei strategii corecte de preţ trebuie să luaţi în considerare următoarele elemente :  orientarea preţului în funcţie de costuri pentru acoperirea integrală a cheltuielilor. dar dezavantajul faptului că firmele care vând în astfel de locaţii se mută destul de repede dintr-o piaţă în alta. vase confecţionate din inox. pe care să o exploataţi la maxim. Verificarea concurenţei Dacă acceptam limitarea concurenţei în plan geografic. clientul poate avea percepţia unui produs de calitate.  numărul pensiunilor care s-au arătat dispuse să vă comercializeze produsele. Este foarte indicat să găsiţi o diferenţiere între firma dumneavoastră şi concurenţă. în magazine alimentare de dimensiuni medii sau în supermarketuri. în timp ce existenta unui preţ prea scăzut poate conduce la suspiciunea unui produs de proastă calitate. ambalajelor şi etichetelor utilizate 4. o maşini pentru distribuţie.l pierdeţi. materiile prime utilizate şi preţul produselor. numărul evenimentelor la care puteţi participa şi comercializa aceste produse. 1 aragaz.

legume .Personalul calificare . reţetele .  să permită aplicarea bunelor practici de igienă pentru alimente. dezinfectant. controlul dăunătorilor. Cheltuieli cu aprovizionarea materiilor prime . în special. este prevăzut cu chiuvetă pentru spălarea mâinilor alimentare cu apă curentă rece şi caldă .Condiţii producţie pentru locaţia de Locaţia destinată activităţii trebuie să îndeplinească criterii minime . spălare.2.  Trebuie să fie disponibil un număr corespunzător de spălătoare. etichete necesare în prima fază.  Costuri de înfiinţare.    4.Costul chiriei spaţiului dacă este cazul şi al utilităţilor. să fie înregistrate.  să fie astfel încât să protejeze împotriva acumulării de murdărie. construcţia. Grupul sanitar nu trebuie sa aibă ieşire directă in spaţiul de depozitare sau de preparare a alimentelor. contactului cu materiale toxice. căderii de particule în alimente şi formării de condens sau de mucegaiuri pe suprafeţe.  Proiectarea. igienizarea şi/sau dezinfecţia adecvată.ambalaje . Atunci când este necesar. Spaţiul de producţie trebuie să menţinut curat şi în stare bună de funcţionare şi întreţinere. dotat corespunzător (detergent de mâini. Costurile depind de calitatea dotărilor . Puteţi face economii apelând la cunoştinţe sau efectuând personal o serie de lucrări. mijloace igienice de uscare a mâinilor). Locaţia trebuie dotată cu dulapuri închise pentru depozitarea echipamentelor şi materialelor utilizate pentru curăţenie. 4.pregatire si Personalul dintr.5. condiţii adecvate de manipulare şi depozitare a alimentelor. şi să asigure spaţiu de lucru adecvat care să permită efectuarea igienică a tuturor operaţiunilor. autorizare a activităţii  Cheltuieli cu personalul. amplasate şi concepute în mod adecvat pentru curăţarea mâinilor. pentru a se evita ori a reduce la minimum posibilităţile de contaminare pe calea aerului. 38 .  să ofere. prevăzute cu apă curentă caldă şi rece. după caz.o unitate de fabricare produse alimentare trebuie să cunoască procesul de fabricaţie. cu materiale pentru spălarea mâinilor şi pentru uscare igienică. localizarea şi mărimea obiectivelor din domeniul alimentar trebuie:  să permită întreţinerea. Ea trebuie compartimentată în mai multe spaţii separate pentru:  Recepţie. să fie de capacitate suficientă pentru menţinerea produselor alimentare la temperaturi corespunzătoare şi să fie proiectate pentru a permite ca aceste temperaturi să fie monitorizate şi.sortare. utilităţile pentru spălarea alimentelor trebuie să fie separate de cele pentru spălarea mâinilor.6.2.  Dobânzi bancare. Trebuie să se asigure lavoare pentru curăţarea mâinilor.  Condiţionare fructe.  Spaţiul propriu zis de procesare  Spaţiu pentru depozitare:  Grup sanitar. altul pentru ambalaje şi etichete. depozitare materii prime. Costuri de amenajare a spaţiului. după caz. să fi urmat un curs aprobat de însuşire a cunoştinţelor de igienă pe care să şi le însuşească şi să le respecte. designul. inclusiv protecţia împotriva contaminării şi. la o temperatură controlată.

 monitorizarea deşeurilor. nonabsorbante. Acestea trebuie să fie concepute şi construite în aşa fel încât să se evite riscul de contaminare. trebuie să fie asigurate vestiare pentru personal. în special. ferestrele trebuie să rămână închise şi fixate în timpul producţiei. de dezinfectat.  După caz. suprafaţa interioară a acoperişului şi accesoriile suspendate trebuie să fie construite şi finisate astfel încât să se prevină acumularea de murdărie şi să se reducă condensul. pavimentul trebuie să permită drenajul adecvat al suprafeţelor. acolo unde nu există plafoane. Aceasta necesită utilizarea unor materiale impermeabile. creşterea de mucegaiuri şi împrăştierea de particule.  instruirea personalului. Trebuie să se asigure mijloace potrivite şi suficiente de ventilaţie naturală sau mecanică. Cerinţe specifice pentru încăperile unde sunt preparate.  întreţinerea şi igiena spaţiilor şi a echipamentelor. iar atunci când este necesar. să fie echipate cu plase împotriva insectelor. Trebuie să fie asigurate facilităţi adecvate. Pentru aceasta este necesară utilizarea de materiale netede. Pentru aceasta este necesară utilizarea de suprafeţe netede şi nonabsorbante. 39 . Aceasta necesită utilizarea unui material impermeabil. Operatorii din sectorul alimentar . după caz. Atunci când deschiderea ferestrelor ar avea ca rezultat contaminarea. pentru curăţarea.  parametrii de calitate şi siguranţă ai materiilor prime şi ai produselor finite. de dezinfectat.  suprafeţele pereţilor trebuie să fie menţinute în condiţii bune de întreţinere şi să fie uşor de curăţat.  Agenţii de curăţare şi substanţele dezinfectante nu trebuie depozitate în zone unde se manipulează alimente. incluzând suprafeţele echipamentelor.  asigurarea trasabilităţii.  suprafeţele. să fie uşor de curăţat şi să fie aprovizionate în mod adecvat cu apă fierbinte şi rece.  ferestrele şi alte deschizături trebuie să fie construite pentru a se preveni acumularea de murdărie. lavabile. rezistente la coroziune şi netoxice. de dezinfectat.  controlul stării de sănătate. iar atunci când este necesar. nonabsorbant. lavabile şi netoxice. lavabil şi netoxic. cu excepţia cazului în care operatorii cu activitate în domeniul alimentar pot dovedi autorităţii competente că alte materiale utilizate sunt corespunzătoare.trebuie să se asigure că produsele obţinute şi comercializate către consumatorul final nu prezintă risc pentru sănătatea publică şi că sunt îndeplinite toate condiţiile stabilite de legislaţia în vigoare referitoare la:  etichetare.  plafoanele sau.  Obiectivele din domeniul alimentar trebuie să aibă iluminare naturală şi/sau artificială. Aceste facilităţi trebuie să fie construite din materiale rezistente la coroziune. de dezinfectat. iar atunci când este necesar. dezinfecţia şi depozitarea ustensilelor şi a echipamentelor de lucru. suprafeţele ce intră în contact cu alimentele trebuie să fie menţinute în stare bună de întreţinere şi trebuie să fie uşor de curăţat. tratate sau procesate produse alimentare:  suprafeţele pavimentului trebuie să fie menţinute în bune condiţii de întreţinere şi să fie uşor de curăţat şi. După caz. după caz.  controlul dăunătorilor.  Facilităţile pentru drenaj trebuie să fie adecvate destinaţiei de utilizare. după caz. precum şi o suprafaţă netedă până la o înălţime adecvată efectuării diferitelor operaţiuni. din spaţiile în care sunt manipulate alimente şi.  controlul potabilităţii apei. Cele ce pot fi deschise către mediul exterior trebuie.  uşile trebuie să fie uşor de curăţat.

va trebui ca respectivul contract să fie înregistrat la administraţia financiară. Ambalajele de transport trebuie să asigure integritatea produsului. termenul de valabilitate :  Ingrediente  Condiţii de depozitare :  Denumirea produsului este însoţită de mentiunea privind fructul sau fructele utilizate. prevenirea şi stingerea incendiilor.Intreprindere Individuală sau Intreprindere Familială). activităţile care nu prezintă un pericol de impact major. Ambalarea se poate face la gramaje diferite de 375. 4. Ambalajul contribuie la facilitarea transportului şi manipulării. Etichetarea produselor Este obligatoriu să existe etichete pe ambalajul produselor preambalate. În cazul în care contractul de închiriere este făcut cu o altă societate comercială este necesară dovada de proprietate a spaţiului respectiv.  Dacă te autorizezi ca PFA iţi trebuie calificare în domeniu pentru că persoanele fizice autorizate nu pot angaja conform legii personal.44/2008(PFA.Autorizarea firmei . nederiorate. 4. Elemente/informaţii minimale care trebuiesc tipărite pe eticheta de produs conform legislaţiei în vigoare:  Denumirea şi adresa producătorului  Denumirea produsului şi masa netă :  Data fabricaţiei(informaţii despre lot )  Durata durabilităţii minimale . 450 g.  La ORC va trebui să faceţi dovada folosinţei spaţiului respectiv (contract de comodat. uscate. Ambalajul clasic pentru conservele de fructe este cel din sticlă respectiv borcanele. protecţia mediului şi sanitar veterinară pot funcţiona pe baza declaraţiei pe proprie răspundere dată la ORC dar sunt supuse controalelor Autorităţilor competente. Ambalarea şi etichetarea produselor alimentare tradiţionale Ambalajul face parte integrantă din produs.Înregistrarea sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor reprezintă 40 .trebuie să fie confecţionate din materiale care indeplinesc cerintele prevazute de reglementarile în vigoare. Ambalajele care intră în contact cu alimentele . Dacă spaţiul respectiv aparţine unei persoane fizice şi se încheie un contract de închiriere cu reprezentantul/ii societăţii ce urmează să fie înfiinţată. care conţin cantităţi de contaminanţi si reziduuri pesticide peste limitele maxime admise prevăzute prin reglementările in vigoare. care să ofere date privind numele producătorului şi data producerii.  Obţinere autorizaţie la Registrul Comerţului în baza Legii 31/1990( SRL)fie în baza OUG nr.2. in ordinea descrescatoare a ponderii materiilor prime utilizate in fabricatie. din punct de vedere al normelor de protecţia muncii. contract de închiriere sau de subînchiriere) sau dovada asupra proprietăţii spaţiului respectiv. Este interzisă fabricarea si comercializarea conservelor si a produselor derivate din fructe şi legume .7.2. punctului de lucru şi a activităţii de producţei Înregistrarea la Registrul Comerţului presupune efectuarea anumitor demersuri. oferind siguranţă produsului.8. implementarea principiilor sistemului Analizei hazardului şi punctelor critice de control (HACCP). să fie curate.  Conform legislaţiei în vigoare.

Documentele de identificare ale firmei : o Statutul societăţii comerciale sau autorizaţia eliberată în conformitate cu reglementările in vigoare pentru asociaţiile familiale si persoanele fizice autorizate sa desfăşoare o activitate economica independenta.S. care trebuie să cuprindă condiţiile de calitate ale produsului si data durabilităţii minimale a acestuia. în copie Fisa unităţii. Schema spaţiului cu menţionarea capacităţii de producţie. îndeplinirea cerinţelor in domeniul specific şi a celor prevăzute in Regulamentul Parlamentului European si al Consiliului Uniunii Europene nr..  tipurile şi cantităţile de produse supuse vânzării cu amănuntul.A.Obţinerea licenţei de fabricaţie Agentul economic trebuie să depună la Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Iaşi.9.S. de respectarea cărora producătorul rămâne răspunzător.  numărul de personal lucrător. direcţia sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor judeţeană. copii după documentele de constituire. copia certificatului constatator sau. după caz.înscrierea unităţilor în listele celor cu vânzare cu amănuntul de către D.  locurile de vânzare cu amănuntul a produselor obţinute în unitatea proprie. 852/2004/CE. Autorizaţia sanitara de funcţionare după caz. o Certificatul de înmatriculare al societăţii comerciale emis de oficiul registrului comerţului. un dosar cu următoarele piese componente : Cerere tip. precum şi detalii cu privire la pregătirea acestuia. Dotarea cu instrumente de măsura. În vederea obţinerii documentului de înregistrare sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor pentru activităţile din unităţile de vânzare cu amănuntul. în copie. a certificatului de înregistrare eliberat de oficiul registrului comerţului de pe lângă tribunalul în a cărui rază teritorială îşi desfăşoară activitatea. Contract de analize cu laborator terţ acreditat / autorizat pentru verificarea parametrilor declaraţi în specificaţiile tehnice pentru agenţii economici care nu au în dotare laborator uzinal de analize. schiţa obiectivului unde se desfăşoară activităţile de producţie. după caz.S. condiţiile specifice de manipulare. Autorizaţia sanitar veterinară sau înregistrarea pentru siguranţa alimentului . prin inspectorii autorităţii sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor.V. elaborat şi aprobat de agentul economic.V. în baza unei solicitări scrise din partea beneficiarului. In vederea eliberării documentului de înregistrare pentru siguranţa alimentelor.S. 41 . Fisa cu privire la pregătirea de specialitate a personalului. transport si depozitare si regulile de verificare a calităţii. Schema tehnologică de fabricaţie. la faţa locului.. Copie document de pregătire profesională. operatorii din sectorul alimentar sau reprezentanţii legali ai acestora trebuie să depună la D. un dosar cuprinzând următoarele documente: o cerere scrisă în care sunt precizate:  denumirea şi adresa unităţii. Buletin metrologic: Specificaţie tehnica sau standard de firmă. copii ale documentelor din care să rezulte că unitatea deţine un program de autocontrol.2. 4. cu amendamentele ulterioare.  activitatea desfăşurată. respectiv a municipiului Bucureşti înregistrează cererea depusă si verifica documentaţia şi. Dotarea cu utilaje. o Certificat de înregistrare fiscala al societăţii comerciale sau al asociaţiei familiale si persoane fizice.A. în copie.

PSI etc. Protecţia Muncii.  Ordinul nr. Cod poştal 700127 42 . depozitare. 4. Gândul nr. transport şi comercializare a produselor alimentare de origine nonanimală. Eliberarea licenţei de fabricaţie.  Ordinul nr. puteţi opta pentru a fi plătitori de TVA. Buletin de analiză pentru produs. Strada. 690/2004 pentru aprobarea Normei privind conditiile si criteriile pentru atestarea produselor traditionale –publicat in MO nr. Comercianţii au obligaţia să desfăşoare activităţile cu respectarea prevederilor legislaţiei în domeniul igienico-sanitar.  Ordin MAPDR nr. 938/14. sau neplătitori de TVA. o societate prestatoare de servicii neplătitoare de TVA.10. depăşeşte plafonul de scutire de 35000 de Euro cifra de afaceri pe anul financiar în curs. Plătitor sau nu de TVA La constituirea unei societăţi comerciale. Caiet de sarcini (+ o fotografie a produsului). pentru societăţile prestatoare de servicii.Urmează : Verificarea documentaţiei . Verificarea la faţa locului a realităţii datelor şi documentelor din dosarul de licenţă .2. Producţia şi comercializarea produselor . însă. precum şi a activităţilor de producţie. Întocmirea procesului verbal de acordare a licenţei de fabricaţie.357 din 2003 – pentru aprobarea Regulamentului cu privire la acordarea.2004. Protecţia Mediului. Pentru autorizarea activităţii mergeţi la : Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Iaşi Iaşi.Înregistrarea ca produs tradiţional Operatorul economic trebuie să depună la DADR un dosar care cuprinde : Cerere tip. De principiu.10. A fi neplătitor de TVA înseamnă că nu colectaţi TVA aferent veniturilor realizate şi ca nu aveţi dreptul să vă deduceţi TVA plătit. Întocmirea procesului verbal de atestare Transmiterea dosarului la MADR Înregistrarea în Registrul Naţional al Produselor Tradiţionale Producţia şi comercializarea produsului tradiţional. de exemplu. atunci ea va trece automat la categoria de plătitor de TVA. la achiziţionarea unor mărfuri. Dacă. Nu uitaţi ! Trebuie să cunoaşteţi şi să respectaţi :  Regulamentului Regulamentul (CE) nr. 111 din 16/12/2008 publicat în Monitorul Oficial. Partea I nr. este mai convenabil să nu fie plătitoare de TVA. 852/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind igiena produselor alimentare. Plata la Trezorerie pentru formularul de licenţă. suspendarea şi retragerea (anularea) licenţelor de fabricaţie agenţilor economici care desfăşoară activităţi în domeniul producţiei de produse alimentare. procesare. Urmează : Verificarea documentaţiei Verificarea la faţa locului a realităţii datelor înscrise în caietul de sarcini. 2A. 895 din 30/12/2008 privind aprobarea Normei sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor privind procedura de înregistrare sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor a activităţilor de obţinere şi de vânzare directă şi/sau cu amănuntul a produselor alimentare de origine animală sau nonanimală.

dadris.  metoda eficienta de promovare a produselor constă în:  avertizarea clienţilor prin intermediul indicatoarelor. fluturaşi împărţiţi în cutiile poştale sau pe stradă.onrc.ro Web: www. odată pornită afacerea . tombole cu produsele fabricate de dumneavoastră. 43 . 10 bis Telefax: 0040 / 232 26 75 01 Mail: office-iasi@ansv. 47-49.Tel. cod 700064 Telefon: 0040/232 25 59 59 Fax: 0040/232 21 26 12 E-mail: dadr@dadris. mult mai costisitoare.: 0232 / 254. nr.400 Fax: 0232 / 276. un acord in acest sens trebuie convenit in prealabil cu importatorul. nr. Anexaţi broşuri si/sau fotografii.2.  Organizaţi sampliguri (degustări de produse ). In cazul transmiterii de mostre.ro 4.  În cazul în care bugetul pentru publicitate vă permite.12. Iaşi.  Produsul:Descrieţi produsul foarte pe larg arătând toate caracteristicile tehnice posibile. să o faceţi cunoscută. 4.11. diferite promoţii  Primul client la deschiderea afacerii.2.  Afişe. Specializarea in producţia unui anumit produs creează o buna impresie tehnică..  Preturile: oferiţi de la început cel mai bun preţ posibil cu menţiunea ca este ne-negociabil sau negociabil.  O altă variantă (mult mai rar utilizată) o reprezintă promovarea prin Internet.ro Direcţia Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentului Iaşi Iaşi. puteţi opta pentru promovarea în paginile unei reviste cu profil auto. România.ro Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Iaşi Ştefan cel Mare şi Sfânt Bd.334 E-mail: orcis@is. va fi primi gratis 2 produse la preţ de 1 . Aleea Mihail Sadoveanu. Mostrele sunt totdeauna folositoare. Redactarea unei oferte Este important să transmiteţi oferte care conţin toate informaţiile necesare. nu o cheltuială ! Este foarte important ca. Nu includeţi un număr mare de produse in oferta.în apropierea locului de comercializare . sau în emisiuni de acelaşi gen la radio / TV. dar cu un impact deosebit în rândul potenţialilor clienţi. cu atât mai mult când nu exista alte materiale promoţionale.Promovarea produselor şi serviciilor Gândiţi-vă în permanenţă că Publicitatea este o investiţie pe termen mediu şi lung. banerelor plasate pe drumurile publice. care atrag atenţia potenţialilor clienţi.  Practicaţi la începutul afacerii şi nu numai.

sunt. prezenţa pe piaţă. dimensiunile si greutatea coletelor. 76/2004 a fost extinsă gama de beneficiari ai cursurilor gratuite de formare profesionala. gratuit. Menţionaţi cantitatea minimă a unei livrări. 4.  au obţinut statutul de refugiat sau altă forma de protecţie internaţională.  nu au putut ocupa loc de munca după repatriere sau după eliberarea din detenţie. Legea nr. anunţaţi dacă întârziaţi peste 15 minute. în locuri de detenţie anume destinate. precum si mijloacele de transport si termenele calendaristice de livrare. până la cursuri de perfecţionare.2. Prezentaţi concentrat obiectivele urmărite de dumneavoastră. * persoanele care îşi desfăşoară activitatea în mediul rural şi nu realizează venituri lunare sau realizează venituri lunare mai mici decât indemnizaţia de şomaj şi care sunt înregistrate la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă. bine venite.13. fiind suportate cheltuielile şi pentru: * persoanele încadrate în muncă. dar si experienţa anterioară în producţie. materialul din care este compus.  Ambalaj / Transport: Ofertele trebuie sa cuprindă toate informaţiile referitoare la tipul ambalajului. Condiţiile de plată:  Cantitatea oferită spre vânzare: Comercianţii doresc să cunoască capacitatea reală de producţie a vânzătorului . astfel:  au devenit şomeri (indemnizaţi sau neindemnizaţi). Cursuri gratuite de formare profesională Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă organizează. dacă el este interesat va continua oricum. 44 . Planificarea unei acţiuni individuale de marketing       Conveniţi întotdeauna întâlnirile in prealabil. Executaţi prompt toate obligaţiile asumate cu ocazia negocierilor purtate.  Calitatea: Comercianţii sunt foarte precauţi la verificarea calităţii mărfurilor cumpărate. pentru a nu se trezi cu goluri de marfă pe rafturi.  Referinţe :Informaţii privind poziţia sa pe piaţa (asociaţiile sau organizaţiile din care face parte) etc. la revenirea din concediul pentru creşterea copilului până la împlinirea vârstei de 2 ani. Structura serviciilor de calificare/recalificare porneşte de la cursuri de meserii. 107/2004 pentru modificarea şi completarea Legii nr. următoarelor categorii de persoane. conform legii. Fiţi punctuali. * persoanele care executa o pedeapsa privativa de libertate. cursuri de calificare/recalificare pentru şomeri. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de munca prevede ca serviciile de formare profesională se acorda. respectiv 3 ani în cazul copilului cu handicap. Pentru a arăta respect. Conform Legii nr. Prezentaţi mostre si/sau alte materiale de prezentare relevante. de regulă. * persoanele care au reluat activitatea ca urmare a recuperării capacităţii de muncă după pensionarea pentru invaliditate. gratuit. De asemenea.  nu au putut ocupa loc de munca după absolvirea unei instituţii de învăţământ sau după satisfacerea stagiului militar. şi care mai au de executat cel mult 9 luni pana la ultima zi de executare a pedepsei. acestea fiind comparate cu mostrele acceptate si nu admit nici un rabat intre livrări. sunt organizate cursuri de iniţiere în termenii de baza ai economiei de piaţă sau cursuri de pregătire pentru crearea de întreprinderi mici. întrebaţi cât timp are la dispoziţie partenerul. * persoanele care si-au reluat activitatea după satisfacerea stagiului militar. Persoanelor aflate în căutarea unui loc de munca li se oferă astfel posibilitatea dobândirii cunoştinţelor teoretice şi practice specifice unei noi meserii care să mărească şansele ocupării unui loc de munca.

Este un sistem creat de agricultori. Vânzarea de produse va avea la bază un contract semnat între cele două părţi". în premieră naţională. direct la domiciliul consumatorului". comanda pentru săptămâna viitoare se transmite fiecărui agricultor şi este pregătită de către acesta la sfârşitul săptămânii. relaţia fiind una directă între producători şi clienţi. cât şi din judeţele învecinate . 4. "«Coşul Ţărănesc» este un sistem de distribuţie prin care agricultorii vor pune pe masa consumatorilor alimente tradiţionale şi ecologice. Avram Fiţiu. Iaşi 700506.Sălaj.. ouă. judeţul Iaşi Telefon/fax: 0232. produse apicole. slănină. caşcaval. respectiv în curs de certificare sau atestare". aceştia primind.anofm. Producătorii care sunt membri ai asociaţiei provin atât din judeţul Cluj. paste făinoase. mergând de la fructe. Se încurajează. lunar.682 E-mail: iasi@ajofm. cătină. "În cursul zilei de vineri. o echipă realizează distribuţia produselor la domiciliul consumatorilor şi încasează contravaloarea acestora. suc de mere. Pentru a fi rentabil. consumatorii vor avea posibilitatea de a transmite electronic sugestii şi reclamaţii legate de calitatea sau varietatea produselor achiziţionate. agricultorii transportă produsele comandate la depozitul frigorific unde are loc pregătirea comenzilor. 1. dulceaţă. a declarat că distribuţia este săptămânală.219. acest sistem trebuie să ajungă. şuncă.Pentru cursuri de calificare puteţi contacta : AJOFM Iaşi. prăjituri. Organizatorii sistemului vor edita şi un catalog de produse.14. jumări. Maramureş. Cucu nr. Garabet Ibrăileanu nr. "Produsele agroalimentare care vor intra în «Coşul Ţărănesc» sunt produse ecologice şi produse tradiţionale.anofm. iar comanda se va putea lansa on-line.ro.497 Fax: 0232. 45 . în termen de şase luni. "distribuţia unui coş ţărănesc cu produse urmând să fie săptămânală.264. judeţul Iaşi Telefon: 0232.Modele de succes Asociaţia "Agroecologia" a lansat. în luna februarie 2010. ALOFM Iaşi Str. în momentul în care vor exista solicitări. mere. şi un newsletter legat de produsele asociaţiei. iar în cursul după-amiezii sau cel târziu marţi. "Coşul Ţărănesc".254. pornind de la un coş minimal de produse alimentare de bază. iar produsele agricultorilor vor fi livrate la domiciliul consumatorilor. oferta acestora fiind extrem de variată. la Cluj. la o reţea de 80-100 de familii pe săptămână. fără intermediari. până la cârnaţi.350 E-mail: is_iasi@ajofm. valoarea minimă fiind de 500 de lei. pâine.ro.577 Telefon fix în reţea mobila: 0372. o agricultură ţărănească locală şi regională". brânză de burduf. ceaiuri sau vin. Primele comenzi săptămânale pe site pot fi înregistrate . Luni.2. Bihor. astfel. De asemenea. tobă. 4. Preşedintele asociaţiei. legume. Iaşi 700082. Prin acest sistem se vor distribui la domiciliul consumatorilor doar alimente certificate ecologic sau atestate tradiţional. la domiciliul consumatorilor.709.sediu central Str. cozonac. primul sistem de distribuţie de produse alimentare ecologice şi tradiţionale pe bază de abonament pentru consumatori. Acesta a explicat că. se va face un abonament lunar. Cantitatea şi tipul produselor ţin de fiecare familie de consumator.

Potrivit listei de preţuri prezentate de reprezentanţii asociaţiei.ro 46 . pot să se organizeze şi familiile. Vasile Bodea. jud. o pungă cu paste făinoase de 250 de grame costă 3. Cluj (prajituri). Salaj (legume şi fructe procesate). Ioan Mihalca. catina. un borcan cu dulceaţă de afine sau merişoare de 400 de grame costă 15 lei. Mirela Veres. suc de mere. Miklos Naghi. un astfel de coş cu produse". Iclod.5 lei. una de cătină în judeţul Timiş. jud. producătorii reuniţi în cadrul asociaţiei vând sarmale cu păsat la 15 lei o jumătate de kilogram.5 kilograme se vinde cu 7. Doda Pilii. Mera. 154 de membri. jud. jud. jud. o jumătate de lapte gros la 10 lei sau un kilogram de miere de iarbă neagră la 37. jud. Pot să fie mai mulţi vecini care să comande împreună. Salaj (vin)' Sursa: www. Cei zece producatorii agricoli din Transilvania sunt: Avram Fitiu. jud. dulceata). De asemenea.agriculturae. Salard. o jumătate de kilogram de jumări la 16.87 de lei. Salaj (legume). Simleul Silvaniei. carnati. judeţul Cluj.7 lei. Florin Gozman. în prezent. Cluj (paine. "Agroecologia" este prima asociaţie care practică agricultura ecologică în România. Oros Ioan. Arad sau Oradea. respectiv agricultori atestaţi tradiţional sau în curs de atestare. sunca. Zalau. Maramures (cascaval. Asociaţia are. cozonac. cum ar fi Bucureşti. Hida. având o fermă de mere în satul Mera. slanina. în mare parte agricultori certificaţi sau în conversie la agricultura ecologică.5 lei. Salaj (produse apicole). toba). branza de burduf. Zalau. Petrova. Membrii asociaţiei speră ca sistemul să fie extins şi în alte oraşe. Cluj (mere. jud. Marian Ciortea. prajituri). o jumătate de kilogram de caş ecologic costă 18. Floresti. Romulus Tegzesiu."Aşa cum agricultorii ne-am organizat. dar şi un atelier de procesare de panificaţie în judeţul Sălaj. o pâine de 0. jud. Ana Maria Muresan. Cluj (legume). săptămânal. A fost înfiinţată în aprilie 1994 de către un grup de studenţi şi profesori ai USAMV Cluj. jud. Bihor (paste fainoase).75 de lei. Avram Fiţiu este agricultor.

proteze medicale. o Venituri din pensii ce depăşesc 1000 lei.CAPITOLUL V TAXE ŞI IMPOZITE Impozitele şi taxele fac parte din categoria de plăţi obligatorii. Legea nr. 47 . o Persoanele fizice romane fără domiciliu în România şi persoanele fizice străine pentru veniturile obţinute din România prin intermediul unei baze fixe sau intr-o perioada ce depăşeşte în total 183 de zile în cursul a 12 luni. o Venituri din premii: o Venituri din investiţii.571/2003 privind Codul fiscal prevede ca impozitul pe profit este de 16%. pentru veniturile obţinute atât din România cat şi din străinătate. Obligaţii de plată la bugetul de stat: Temei legal: Legea nr. altele decât bere şi vinuri. ziare.  Taxa pe valoarea adăugată. pentru următoarele produse provenite din producţia internă sau din import:  bere.  Impozitul pe profit datorat de persoane juridice.  alcool etilic. o Venituri din agricultură. Cota de impozitare este de 16 %  Impozitul pe venitul global plătit de: o Persoanele fizice romane cu domiciliul în România.  Accizele. o Cota standard a taxei pe valoarea adăugată este de 19% şi se aplică asupra bazei de impozitare pentru orice operaţiune impozabilă. Cota redusă a taxei pe valoarea adăugată este de 9% şi se aplica asupra bazei de impozitare. inclusiv indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă.  băuturi fermentate.  vinuri. o Venituri din dobânzi.1.  tutun prelucrat. o Venituri din închiriere. pe care orice agent economic trebuie să le efectueze în conformitate cu legislaţia în vigoare.  produse intermediare. Acestora li se alătură contribuţiile de asigurări sociale și medicale. indiferent de perioada la care se referă. reviste. o Accizele armonizate sunt taxe speciale de consum care se datorează bugetului de stat. 5. Sunt considerate venituri din salarii toate veniturile în bani şi/sau în natură obţinute de o persoană fizică ce desfăşoară o activitate în baza unui contract individual de muncă sau a unui statut special prevăzut de lege. pentru câteva categorii de prestări de servicii si/sau livrări de bunuri: medicamente. intrarea la muzee. spectacole şi cazarea la hotel. de denumirea veniturilor ori de forma sub care ele se acordă. cărţi. Cota unică de impozitare este de 16 %  Impozitul pe dividende plătite de către o societate rezidentă în România către o persoana fizica rezidenta în România sau societate rezidentă în alta ţară inclusiv în UE.571/2003 privind Codul fiscal cu toate modificările ulterioare.  Impozite pentru persoane fizice o impozit pe veniturile din salarii.

5% pentru cota datorată de asigurat. pe baza de contract individual de munca sau în baza unui statut special prevăzut de lege au obligaţia plăţii contribuţiei pentru asigurările de sănătate . produse energetice. pe baza contractului de asigurare. 5. sunt obligate să comunice direct casei de asigurări alese veniturile. Obligaţii de plată la bugetele asigurărilor sociale şi fondurilor speciale  Contribuţia individuală de asigurări sociale reţinută de la asigurat. Codul vamal al României (Legea nr.3. 48 . cu modificările şi completările ulterioare. Pentru anul 2010. o Impozitul pe clădiri o Impozitul şi taxa pe teren o Taxa asupra mijloacelor de transport stabilita în funcţie de capacitatea cilindrica o Taxe pentru eliberarea certificatelor.2% pentru cota datorată de angajator. Contribuţii la asigurările sociale de sănătate Angajatorul – persoană fizică sau juridică – la care îşi desfăşoară activitatea asiguraţii.  Contribuţia individuală de asigurări pentru şomaj reţinută de la asiguraţi.3.  Contribuţia de asigurări pentru şomaj datorată de angajator. cafeaua prăjită şi cafeaua solubilă. cu modificările şi completările ulterioare.5%. o Impozitul la ţiţeiul şi gazele naturale din producţia internã  Taxe vamale.86/2006 privind Codul vamal al României )prevede existenta taxelor vamale de import. Clasificarea bunurilor şi taxele vamale aferente se pot gă şi în Tariful vamal de import al României. se stabilesc după cum urmează:  5.  Contribuţia de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale datorată de angajator.  Taxe Rutiere. 95/2006. o Alte produse accizabile (accize nearmonizate):cafeaua verde. precum şi amenzile şi penalităţile aferente acestora constituie venituri la bugetele locale ale unităţilor administrativ-teritoriale.1. în vederea stabilirii şi achitării cotei de 5. cotele de contribuţii pentru asigurările de sănătate.  5.etc.Impozite si taxe locale Impozitele şi taxele locale.2.  energie electrică. avizelor şi autorizaţiilor o Taxa pentru folosirea mijloacelor de reclama şi publicitate o Impozitul pe spectacole o Alte taxe locale 5. Persoanele care nu sunt salariate dar au obligaţia să îşi asigure sănătatea. prevăzute de Legea nr. 5. 95/2006.  Contribuţia pentru asigurări sociale de sănătate reţinută de la asiguraţi.  Contribuţia de asigurări sociale datorată de angajator.raportat la fondul de salarii realizat. care variază de la un produs la altul precum şi funcţie de originea bunurilor. potrivit prevederilor Legii nr.

cu modificările şi completările ulterioare. se menţine la 1% .  indemnizaţiei de risc maternal. 5.15% la 0.5%. aplicate asupra sumei veniturilor brute realizate lunar. indiferent de condiţiile de muncă.Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale: Contribuţia datorata de angajator la Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale se menţine la cota de 0.85%.8% pentru angajator şi 10.  pentru condiţii speciale de munca 41.  indemnizaţiei pentru îngrijirea copilului bolnav în vârsta de până la 7 ani.3.5% pentru angajat).  indemnizaţiei pentru reducerea timpului de muncă care se suportă integral din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate.5% . 5.Cotele de contributie de asigurari sociale CAS: Pentru anul 2010.2.3%.Contributii la bugetul asigurarilor pentru somaj in 2010 Contribuţia datorată de angajatori la bugetul asigurărilor pentru şomaj este de 0.6. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de munca şi boli profesionale. (20.3. iar în cazul copilului cu handicap.  pentru condiţii deosebite de munca 36.5%. cotele de contribuţie de asigurări sociale se stabilesc după cum urmează:  pentru condiţii normale de munca 31. 5. pentru afecţiunile intercurente. 5.4.3%.  concediului fără salariu.  indemnizaţiei de maternitate care se suportă integral din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate. Contribuţia pentru accidente de muncă şi boli profesionale 49 .Nu se datorează contribuţia de 6% asupra:  indemnizaţiilor pentru incapacitate temporară de muncă suportate din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate.3. în cota de contribuţie individuală de asigurări sociale prevăzută mai sus este inclusă şi cota de 2.5% aferentă fondurilor de pensii administrate privat.8% pentru angajator şi 10.3%. Cota contribuţiei individuale de asigurări sociale este de 10.3.3.3. sunt stabilite de la 0. (30. până la împlinirea vârstei de 18 ani care se suporta integral din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate.Cotele de contributii datorate de angajatori în functie de clasa de risc: Cotele de contribuţii datorate de angajatori în funcţie de clasa de risc.8% pentru angajator şi 10.Contribuţia individuală datorată la bugetul asigurărilor pentru şomaj este de 0. în conformitate cu prevederile Legii nr.25%. (25.5.5% pentru angajat). În continuare.5% pentru angajat). 5. Contribuţia datorată la bugetul asigurărilor pentru şomaj de către persoanele asigurate în baza contractului de asigurare pentru şomaj.

 pentru venituri totale anuale de peste 129. se depune în doua exemplare .  Copie BI/CI. cu modificările şi completările ulterioare. în cazul cărora impozitul pe profit este mai mic decât suma impozitului minim pentru transa de venituri totale corespunzătoare. (3).  Cerere de înregistrare Registrul-jurnal de încasări şi plăţi şi Registrul inventar.  pentru venituri totale anuale intre 52. La organul fiscal (Direcţia Generala a Finanţelor Publice / Administraţia financiară din raza teritorială a sediului profesional). prevăzute la alin.  pentru venituri totale anuale intre 215.300.000 de lei.000 de lei – impozit minim anual de 2.21.5. cu modificările şi completările ulterioare.001 – 129. II. Termen de depunere: maxim 15 de zile de la începerea activităţii.000 de lei – impozit minim anual de 8.Cotele de contribuţii datorate de angajatori în funcţie de clasa de risc se stabilesc de la 0.215. Aceste cote se aplica începând cu veniturile aferente lunii ianuarie 2010.  pentru venituri totale anuale până la 52. sunt obligaţi la plata impozitului la nivelul acestei sume.85%. IF.000 de lei – impozit minim anual de 11.001 . 571/2003 privind Codul fiscal.001 . Titlul III .44/2008 nu intra sub incidenţa achitării impozitului forfetar deci nu se aplică prevederile pentru PFA. se depune în două exemplare.000 de lei – impozit minim anual de 4.  Declaraţie de înregistrare fiscala (formular 070).000. Contribuabilii.  pentru venituri totale anuale intre 4. 5. 44/2004. se depun următoarele documente:  Dosar cu şină (de obicei se solicită).430.600 de lei.000 de lei.Ghid fiscal pentru persoanele fizice autorizate şi fa Impunerea veniturilor din activităţi independente este reglementată de Legea nr. aplicate asupra sumei veniturilor brute realizate lunar.001 . Precizări privind declararea venitului estimat obţinut de PFA: 50 .Impozitul pe venit.Impozitul forfetar (minim) Formele juridice reglementate de OUG nr. trebuie să vă duceţi la sediul administraţiei fiscale în raza căreia aveţi domiciliul cu următoarele documente: a.4.000. precum şi de Normele metodologice date în aplicarea acestuia.200 de lei.001 de lei – impozit minim anual de 43.  pentru venituri totale anuale intre 430. Pentru a vă înregistra.  Declaraţie de venit estimat (formular 220).001 .000 de lei – impozit minim anual de 22.300 de lei.  Copie după autorizaţia de funcţionare obţinută de la ORC.  Cererea de opţiune pentru sistemul real de impunere/norme de venit (nu există formular tip).000 de lei – impozit minim anual de 6.  pentru venituri totale anuale intre 21.300.15% la 0.500.500. aprobate prin HG nr.4.500 de lei. 5.000 de lei.Precizări: formularul 070 NU se depune de personale autorizate prin ORC. pentru care înregistrarea fiscala a fost automata.

aveţi o serie de obligaţii contabile şi anume întocmirea şi completarea unor registre contabile potrivit prevederilor legii contabilităţii. până la data de 31 ianuarie inclusiv. b. opţiune disponibilă exclusiv pentru activităţile aprobate prin ordin al ministrului finanţelor publice (Ordin 1847/2003). indiferent de tipul activităţii. sau (2) impunere pe baza normei de venit.  Copie act de identitate BI/CI. indiferent de venitul efectiv realizat. prin Decizia de plăţi anticipate. în funcţie de specificul activităţii şi de zona în care se va desfăşura activitatea. Cota de impozit este de 16% şi se aplica la nivelul stabilit al normei de venit. în cazul contribuabililor care au desfăşurat activitate şi în anul precedent. se depun următoarele documente:  Declaraţie privind obligaţiile de constituire şi plată la Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate datorate de alte persoane decât cele care desfăşoară activitate în baza unui contract individual de muncă. La Casa de Pensii Judeţeana. c. Nu se depune declaraţia de asigurare dacă persoana fizică (1) beneficiază de o categorie de pensie. şi respectiv în termen de 15 zile de la începerea activităţii. (2) este angajat cu contract de muncă.  Copie act de identitate BI/CI. se depun următoarele documente:  Declaraţie de asigurare.  Copie Carnet de muncă. Cererea de opţiune pentru stabilirea venitului net în sistem real se depune.  opţiuni disponibile pentru sistemul de impozitare: (1) impunere în sistem real. La Casa de Asigurări de Sănătate aleasă în mod liber.  Copie Decizia de impunere privind plăţile anticipate.  norma de venit reprezintă o sumă fixă. în Formularul 220 veţi declara suma estimată de dumneavoastră pe care consideraţi că o veţi câştiga în perioada rămasă din anul fiscal curent.  plata impozitului se poate face cash la sediul trezoreriei sau prin ordin de plata pe baza foii de vărsământ generată de programul special realizat de Ministerul Finanţelor Publice.  termenul şi impozitul de plată vă sunt comunicate prin poştă la adresa sediului profesional. Opţiunea este valabilă 2 ani. document care se primeşte prin poştă de la Administraţia Financiara după depunerea declaraţiei de venit estimat 51 . în cazul contribuabililor care încep activitatea în cursul anului fiscal. sau (3) este şomer.  Copie Autorizaţie de funcţionare sau Certificat de înregistrare  Copie Carnet de muncă sau Copii după Adeverinţele de vechime vizate de Inspectoratul teritorial de muncă.  Copie Certificat de înregistrare sau Autorizaţie de funcţionare. stabilită anual de către direcţiile generale ale finanţelor publice teritoriale.  in situaţia în care optaţi pentru calcularea impozitului în sistem real.

o individual şi independent.FEADR Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală . o ca membri ai unei întreprinderi familiale.  Persoană fizică înregistrată şi autorizată în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.  Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale prin structurile teritoriale  Direcţii Judeţene pentru agricultură şi Dezvoltare Rurală Măsura 112 Obiective generale: „Instalarea tinerilor fermieri”  Îmbunătăţirea şi creşterea competitivităţii sectorului agricol prin promovarea instalării tinerilor fermieri şi sprijinirea procesului de modernizare şi conformitate cu cerinţele pentru protecţia mediului. pentru prima data în calitate de conducător (sef) de exploataţie. cu modificările şi completările ulterioare.CAPITOLUL VI SURSE DE FINANŢARE 6. igiena şi bunăstarea animalelor. fără creşterea populaţiei active ocupate în agricultură. 52 . republicată. Beneficiarii eligibili care primesc sprijin nerambursabil prin Măsura 112. ca persoane fizice autorizate. Beneficiarii eligibili pentru sprijinul financiar nerambursabil acordat prin Măsura 112 sunt:  fermierii în vârstă de până la 40 de ani (neîmpliniţi la data depunerii Cererii de finanţare). o ca întreprinzători titulari ai unei întreprinderi individuale.1.  Îmbunătăţirea managementului exploataţiilor agricole prin reînnoirea generaţiei şefilor acestora.pentru finanţarea programelor de dezvoltare rurală.  persoane fizice sau juridice care practică în principal activităţi agricole şi a căror exploataţie agricolă: o are o dimensiune economică cuprinsă între 6 şi 40 UDE. o Societate cu răspundere limitată – SRL. 44/2008. ATENTIE! Instalarea tinerilor fermieri reprezinta activitatea de înfiinţare si/sau preluare prin transfer de proprietate si/sau arenda/concesionare a unei exploataţii agricole între 6-40 UDE. o este înregistrată în Registrul fermelor/Registrul agricol. Obiectivele operaţionale se referă la creşterea numărului de tineri agricultori care încep pentru prima oară o activitate agricolă ca şefi de exploataţii şi încurajarea tinerilor fermieri de a realiza investiţii. Obiectivele specifice ale măsurii se referă la creşterea veniturilor exploataţiilor conduse de tinerii fermieri.  oficii judeţene . sunt:  Persoană fizică. o este situată pe teritoriul ţării. înfiinţată în baza Legii 31/1990. siguranţa la locul de muncă. Autorităţi contractante:  Agenţia de plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit prin structurile teritoriale :  centre regionale .

prin dezvoltarea şi modernizarea echipamentelor.  Introducerea şi dezvoltarea de tehnologii şi procedee pentru obţinerea de noi produse agricole şi forestiere competitive. 53 .  Cooperative agricole de procesare a produselor agricole – constituite conform Legii 566/2004. sprijinul pentru instalare poate creste cu 2.  Îmbunătăţirea veniturilor întreprinderilor sprijinite prin creşterea valorii adăugate a produselor agricole.  Adaptarea întreprinderilor la noile standarde comunitare atât în etapa de procesare.  Grupuri de producători care au ca scop comercializarea în comun a produselor agricole şi silvice şi aparţin următoarelor forme juridice:  societăţi comerciale . Un solicitant al sprijinului prin Măsura 112 poate depune în acelaşi timp proiecte pentru alte masuri din cadrul PNDR pentru a fi cofinanţate prin FEADR.constituite conform Legii nr. printr-o mai bună utilizare a resurselor umane şi a altor factori de producţie.  Creşterea valorii adăugate a produselor forestiere precum şi a eficienţei economice a activităţii microintreprinderilor. constituite conform Legii nr.000 Euro/1UDE. Valoarea sprijinului nerambursabil: Sprijinul pentru instalarea tinerilor fermieri este de 10. iar peste aceasta dimensiune. Important ! Prin această măsură se acordă un sprijin deci nu este necesară cofinanţare. întreprinderi mici şi mijlocii.  Alte întreprinderi care nu sunt micro-întreprinderi. proceselor şi tehnologiilor de prelucrare. Beneficiari:  Micro-întreprinderi şi Întreprinderi Mici şi Mijlocii. dar nu va putea depăşi 25. prin îmbunătăţirea performanţei generale a întreprinderilor din sectorul de procesare şi marketing a produselor agricole şi forestiere. 566/2004.000 Euro /exploataţie.000 Euro pentru o exploataţie agricolă cu dimensiunea minima de 6 UDE. 31/1990  cooperative agricole de procesare a produselor agricole.  Asociaţii familiale.  Societăţi cooperative de valorificare – constituite.Solicitantul trebuie să depună Cererea de Finanţare pentru solicitarea sprijinului de instalare în maxim 12 luni de la data înfiinţării si/sau preluării prin transfer de proprietate si/sau arenda/concesionare a exploataţiei. cât şi în cea de distribuţie a produselor obţinute. care au mai puţin de 750 de angajaţi sau cu o cifră de afaceri care nu depăşeşte 200 milioane euro. Măsura 123 „Creşterea competitivităţii sectorului agricol şi forestier” Obiectiv general:  Creşterea competitivităţii întreprinderilor de procesare agroalimentare şi forestiere.

 Modernizarea şi/sau retehnologizarea sistemelor de irigaţii şi a altor lucrări de îmbunătăţiri funciare (drenaje.  Dezvoltarea infrastructurii pădurii în vederea asigurării competitivităţii sectorului forestier. situate în fondul funciar agricol.  Diminuarea riscului şi incertitudinii în agricultură prin reducerea incidenţei fenomenelor naturale (secetă. asociaţii de proprietari / deţinători privaţi de pădure. Măsura cuprinde două submăsuri pentru care se detaliază obiectivele specifice mai jos. Obiective operaţionale  Construirea şi/sau modernizarea infrastructurii agricole: drumurile de acces şi drumurile agricole de exploataţie.  Diminuarea riscului incidenţei fenomenelor naturale periculoase asupra pădurii. lucrări de apărare împotriva inundaţiilor etc. eroziunea solului etc. unităţi administrativ-teritoriale deţinătoare de pădure.  Asociaţii de Dezvoltare Intercomunitare (ADI) deţinătoare de terenuri agricole şi/sau de infrastructură de acces la exploataţiile agricole.). prin reprezentanţii lor legali. Beneficiari ai Submăsurii 125 a:  unităţile administrativ-teritoriale deţinătoare de terenuri agricole şi/sau de infrastructură de acces la exploataţiile agricole.  Ameliorarea calităţii mediului şi diminuarea surselor de poluare. lucrările de corectare a torenţilor. Asociaţii de Dezvoltare Intercomunitare (ADI) deţinătoare de pădure. inundaţii.).  Organizaţii /federaţii de utilitate publică ale proprietarilor/ deţinătorilor de terenuri agricole. 54 . Beneficiari ai Submăsurii 125 b:     proprietari/deţinători (cu drept de folosinţă) privaţi de pădure. căi ferate forestiere şi funiculare). după cum urmează: Submăsura 125 a Obiective specifice : „Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea agriculturii"  Creşterea eficienţei activităţii agricole prin îmbunătăţirea aprovizionării cu input-uri şi o mai bună valorificare a produselor rezultate.  Lucrări de corectarea torenţilor în păduri. persoane fizice şi juridice. Submăsura 125 b Obiective specifice: „Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea silviculturii".Măsura 125 „Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea agriculturii şi silviculturii” Obiectiv general: adaptarea infrastructurii agricole şi forestiere la noile structuri de proprietate apărute ca urmare a procesului de restituire a proprietăţilor în vederea creşterii competitivităţii sectorului agricol şi forestier. Obiective operaţionale:  Construirea şi/sau modernizarea infrastructurii forestiere (drumuri forestiere.

55 .  Diversificarea producţiei în funcţie de cerinţele pieţei şi introducerea de noi produse.200 Euro. care desfăşoară activităţi economice. Obiectivele specifice ale măsurii se referă la:  Creşterea volumului producţiei destinate comercializării pentru ca fermele de semisubzistenţă să devină viabile economic. ATENTIE! Reprezentantul legal al unităţii administrativ-teritoriale este primarul (poate fi şi Administratorul public pentru Comune şi Asociaţii de Dezvoltare). Unitatea de dimensiune economică (UDE) reprezintă unitatea prin care se exprimă dimensiunea economică a unei exploataţii agricole determinată pe baza marjei brute standard a exploataţiei (Deci zia Comisiei nr. După o perioadă de trei ani de la acordarea sprijinului se verifică respectarea cerinţelor minime din Planul de afaceri depus iniţial la 1 ATENŢIE Elaborarea Planului de afaceri se realizează cu titlu gratuit prin accesarea Măsurii 143 ”Furnizarea de servicii de consiliere şi consultanţă pentru agricultori”. ATENŢIE! Obiectivele operaţionale se referă la asigurarea sprijinirii veniturilor necesare în perioada de restructurare a fermelor de semi-subzistenţă pentru o mai Fondurile bună utilizare a resurselor umane şi a factorilor de producţie. Pentru a putea primi sprijin în cadrul Măsurii 141. ca persoane fizice autorizate. depunerii Cererii de finanţare). începând din Beneficiarii eligibili pentru sprijinul nerambursabil acordat prin Măsura 141. Măsura 141 „Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenţă”. 44/2008:  individual şi independent.  este situată pe teritoriul ţării. acest an şi până sunt persoanele fizice în vârstă de până la 62 de ani (neîmpliniţi la data în 2013.  ca întreprinzători titulari ai unei întreprinderi individuale.  comercializează o parte din producţia agricolă obţinută. Valoarea unei unităţi de dimensiune economică este de 1. pot fi beneficiari eligibili ai acestei măsuri. Obiectiv general: creşterea competitivităţii exploataţiilor agricole în curs de restructurare pentru facilitarea rezolvării problemelor legate de tranziţie. Persoanele fizice pot desfăşura activităţi economice şi se pot înregistra şi autoriza în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. solicitantul va trebui să întocmească un Plan de afaceri pentru o perioadă de cinci ani. le puteţi accesa  diversificarea activităţilor şi veniturilor. prin unităţile şi filialele din structura sa.  ca membri ai unei întreprinderi familiale. 85/377/CEE).  este înregistrată în Registrul fermelor/Registrul agricol. Administratorul fondului forestier de stat . având în vedere faptul că sectorul agricol şi economia rurală sunt expuse presiunii concurenţiale a pieţei unice. prin: nerambursabile  stimularea spiritului antreprenorial. IMPORTANT ! Persoanele fizice neautorizate la data depunerii Cererii de finanţare.Regia Naţională a Pădurilor –ROMSILVA. 44/2008 până la data încheierii Contractului de finanţare cu APDRP. în principal activităţi agricole şi a căror exploataţie agricolă:  are o dimensiune economică cuprinsă între 2 şi 8 UDE1. dacă se înregistrează şi autorizează în condiţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.

prin dezvoltarea echilibrată a relaţiilor dintre producători şi sectoarele de procesare şi comercializare. ATENŢIE! Concomitent sprijinul primit cu prin Măsura 142 grupul de producători şi membrii săi pot depune proiecte şi pentru alte măsuri din FEADR sau alte fonduri. conform Legii nr.solicitarea sprijinului. Prin Măsura 142 se acordă sprijin public nerambursabil de 100%. La această dată. Important ! Prin această măsură se acordă un sprijin deci nu este necesară cofinanţare. Sprijinul se acordă pentru o perioadă de cinci ani. 2200/1996.  dimensiunea economică a exploataţiei agricole creşte cu minim 3 UDE. precum şi organizaţiile de producători din sectorul legume-fructe care beneficiază de sprijin prin Regulamentul (CE) nr.  Societăţi agricole şi alte forme de asociere în agricultură. Valoarea sprijinului nerambursabil: Prin Măsura 141 se acordă sprijin public nerambursabil de 1. sunt:  Societăţi comerciale. cele care au primit sprijin prin Programul SAPARD sau de la bugetul naţional. prin aplicarea unor tehnologii de producţie unitare şi sprijinirea accesului la piaţă a propriilor membri. 56 . IMPORTANT! Se exclud de la finanţare grupurile de producători. precum şi organizaţiile de producători înfiinţate pentru cultura de hamei. conform anexei Regulamentului (CE) nr.500 de Euro/an/fermă de semi – subzistenţă. conform prevederilor legislaţiei în vigoare. Categoriile de solicitanţi care pot primi finanţare nerambursabilă. cu modificările şi completările ulterioare. recunoscuţi ca şi grup de producători conform legislaţiei naţionale în vigoare. 1698/2005. Măsura 142 „Înfiinţarea grupurilor de producători” Obiectiv general: Creşterea competitivităţii sectoarelor primare agricol şi silvic. 31/1990 republicată. precum şi adaptarea producţiei din punct de vedere calitativ şi cantitativ la cerinţele consumatorilor. Beneficiarii eligibili pentru sprijinul acordat prin Măsura 142 sunt grupurile de producători recunoscute oficial începând cu data de 1 ianuarie 2007 până la 31 decembrie 2013. conform Legii nr. 36/1991 cu modificările şi completările ulterioare. solicitantul trebuie să demonstreze că faţă de situaţia iniţială a activităţii precizată în Planul de afaceri:  producţia agricolă obţinută destinată comercializării înregistrează o creştere de 20%. recunoscute preliminar. Obiectivul specific al măsurii este încurajarea înfiinţării grupurilor de producători din sectorul agricol şi silvic în vederea obţinerii de produse de calitate care îndeplinesc standardele comunitare.

 Cooperative agricole. 2. conform art. grupul de producători trebuie să se adreseze Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală a judeţului. conform Legii cooperaţiei agricole nr. conform legislaţiei în vigoare. culturi proteice. culturi rădăcinoase câmp).  În cadrul Măsurii 142 se acordă sprijin pentru grupurile de producători recunoscute conform legislaţiei naţionale în vigoare. seminţele forestiere.  granivore (porci şi păsări).Sectorul forestier:  produse lemnoase. tehnice. Măsura 311: Diversificarea către activităţile non-agricole – măsură nelansată.  produse nelemnoase. 57 . 361/2003 şi în legislaţia naţională în vigoare (având mai puţin de 10 angajaţi şi care realizează o  Măsura 312 „Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de micro-întreprinderi Produsele nelemnoase specifice fondului forestier sunt: fructele de pădure.  Crearea şi diversificarea serviciilor pentru populaţia rurală prestate de către microîntreprinderi. răşina şi altele de acest fel.  viticultură (viţă de vie pentru vin).  creşterea animalelor (excluzând laptele). plante ornamentale). 566/2004. Obiectiv general: dezvoltarea durabilă a economiei rurale prin încurajarea activităţilor non-agricole.  Creşterea valorii adăugate în activităţi non-agricole.  Orice altă formă juridică de asociere. oleaginoase.  Încurajarea activităţilor meşteşugăreşti şi a altor activităţi tradiţionale. aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.  mixt (creşterea animalelor pentru lapte şi carne/culturi vegetale şi creşterea animalelor). unde acesta îşi desfăşoară activitatea. Obiectivele operaţionale ale Măsurii 312 se referă la:  Crearea de micro-întreprinderi precum şi dezvoltarea celor existente în sectorul nonagricol în spaţiul rural.  Încurajarea iniţiativelor de afaceri promovate. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii. Sectorul agricol:  culturi de câmp (cereale. 39. Obiective specifice:  Crearea şi menţinerea locurilor de muncă în spaţiul rural. ciupercile comestibile din flora spontană. 246/2005. exceptând produsele rezultate din activităţi de vânătoare. în special de către tineri şi femei. plantele medicinale şi aromatice. în scopul creşterii numărului de locuri de muncă şi a veniturilor adiţionale.  creşterea animalelor pentru lapte. Asociaţii conform Ordonanţei Guvernului nr.  Reducerea gradului de dependenţă faţă de agricultură. care activează în următoarele sectoare: 1. litera e) din Codul Silvic. Pentru obţinerea avizului de recunoaştere.  horticultură ( flori. Beneficiari eligibili pentru sprijinul acordat prin Măsura 312:  Micro-întreprinderile aşa cum sunt definite în Recomandarea Comisiei (CE) nr.

în special pentru tineri şi femei. precum şi marketingul acestora (mici magazine de desfacere a propriilor produse obţinute din aceste activităţi).  Servicii de conectare şi difuzare Internet. mobila). produse odorizante etc. frizerie. numai ca parte componentă a proiectelor de investiţii sprijinite prin această măsură. confecţionare instrumente muzicale tradiţionale etc. produse de uz gospodăresc.  Servicii pentru populaţia rurală cum ar fi:  Servicii de croitorie.cifră de afaceri anuală netă sau de în active totale în valoare de până la 2.).  Creşterea valorii adăugate în activităţi de turism.  Persoane fizice (neînregistrate ca agenţi economici) . producerea de ambalaje etc. tricotaje. Activităţi eligibile: Sunt sprijinite investiţiile realizate atât de către micro-intreprinderile existente. în urma autorizării.  Creşterea numărului de turişti şi a duratei vizitelor. Obiectivele operaţionale ale Măsurii 313 se referă la:  Creşterea şi îmbunătăţirea structurilor de primire turistice la scară mică. care să contribuie la creşterea numărului de locuri de muncă şi a veniturilor alternative. cât şi cele nou înfiinţate din sectoarele non-agricole. de artizanat şi a altor activităţi tradiţionale non-agricole cu specific local (prelucrarea fierului.  Dezvoltarea sistemelor de informare şi promovare turistică. unelte şi obiecte casnice. lânii.  Achiziţionarea de echipamente de producere a energiei din alte surse regenerabile altele decât biocombustibilii.  Investiţii pentru dezvoltarea activităţilor meşteşugăreşti.  Servicii de mecanizare. olăritul.  Crearea. iar în situaţia în care. Beneficiarii eligibili: 58 . se modifică reprezentantul legal al proiectului. încălţăminte. Măsura 313 Încurajarea activităţilor turistice Obiectiv general: dezvoltarea activităţilor turistice în zonele rurale. cizmărie. blană. precum şi la creşterea atractivităţii spaţiului rural. unelte şi obiecte casnice.  În activităţi de procesare industrială a produselor lemnoase – începând de la stadiul de cherestea (ex.  Crearea facilităţilor recreaţionale în vederea asigurării accesului la zonele naturale de interes turistic. îmbunătăţirea şi diversificarea infrastructurii şi serviciilor turistice. Obiectivele specifice ale Măsurii 313:  Crearea şi menţinerea locurilor de muncă prin activităţi de turism.  Servicii reparaţii maşini.0 milioane Euro echivalent în lei). asamblare maşini. însămânţare artificială a animalelor. brodatul.  Mecanică fina. lână. transport (altele decât achiziţia mijloacelor de transport) protecţie fitosanitară. vor depune toate documentele ce demonstrează transferul dreptului de reprezentare pentru noua formă de organizare juridică. această modificare neafectând respectarea criteriilor de eligibilitate şi selecţie ale cererii de finanţare. în spaţiul rural:  Industria uşoară (articole de pielărie.care se vor angaja ca până la data semnării contractului de finanţare să se autorizeze cu un statut minim de persoană fizică autorizată şi să funcţioneze ca microintreprinderi.).

comunele (prin reprezentanţii lor legali). persoanele fizice autorizate care funcţionează ca şi micro-întreprinderi. modernizarea. în spaţiul rural. Date de contact : le găsiţi la capitolul III .     Măsura 322 „Renovarea. investiţii în infrastructura la scară mică precum centrele de informare. vor mai fi finanţate: investiţii în activităţi recreaţionale în infrastructura turistică de agrement independentă sau dependentă de structura de primire turistică. ultimul paragraf Alte informaţii : http://www. extinderea şi dotarea structurilor de primire turistice inclusiv cele agro-turistice). cu modificările şi completările ulterioare). dezvoltarea şi/sau marketingul serviciilor turistice legate de turismul rural (prima editare a materialelor promoţionale). Micro-întreprinderile trebuie să fie înregistrate şi să-şi desfăşoare activitatea propusă prin Proiect.  Asociaţiile de Dezvoltare Intercomunitare (ADI) realizate între două sau mai multe comune înfiinţate conform legislaţiei naţionale în vigoare (Legea nr. De asemenea. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii. Beneficiarii eligibili:  Comunele prin reprezentanţii lor legali conform legislaţiei naţionale în vigoare. asociaţiile de dezvoltare intercomunitară realizate doar între comune. Aşezăminte culturale şi Instituţii de cult definite conform legislaţiei naţionale în vigoare. amenajarea de marcaje turistice.micro-întreprinderile.apdrp.  Îmbunătăţirea accesului la serviciile publice de bază pentru populaţia rurală. îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale” Obiective:  Îmbunătăţirea infrastructurii fizice de bază în spaţiul rural. precum şi ONGurile. 215/2001 a administraţiei publice locale cu modificările şi completările ulterioare şi Ordonanţa Guvernului nr.ro/ 59 .  Persoane fizice şi juridice care deţin în proprietate sau administrează obiective de patrimoniu cultural sau natural de interes local şi care aplică pentru protejarea patrimoniului cultural de interes local şi natural din spaţiul rural.  Creşterea numărului de sate renovate.  Creşterea numărului de obiective de patrimoniu din spaţiul rural sprijinite.madr.  Autorităţile locale (comune) sau Asociaţii de Dezvoltare Intercomunitare prin operatorii regionali pentru investiţiile în infrastructura de apă/apă uzată. Prin Măsura 313 vor fi finanţate investiţiile în infrastructura de primire turistică (construcţia. http://www.  ONG-uri.ro . dezvoltarea satelor.

Acestea preiau o parte din responsabilităţile Autorităţii de Management. străzi urbane. pe baza unui acord scris. cu accent pe sprijinirea dezvoltării durabile a polilor urbani de creştere. respectiv diminuarea disparităţilor de dezvoltare economică şi socială dintre România şi media statelor membre ale Uniunii Europene. Organismele Intermediare ale POR (OI) Organismele Intermediare ale POR sunt unităţi de implementare la nivel regional. publicata în Monitorul Oficial nr. prin Hotărârea de Guvern nr.  Axa Prioritară 2: Îmbunătăţirea infrastructurii regionale şi locale de transport. 155/2008 privind aprobarea Schemei de ajutor de minimis pentru sprijinirea microîntreprinderilor pentru domeniul major de intervenţie „Sprijinirea dezvoltării microîntreprinderilor” în cadrul axei prioritare „Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional şi local” din cadrul Programului Operaţional Regional 2007-2013. Obiectivul strategic al Regio constă în sprijinirea unei dezvoltări economice.2. sociale. Lucrărilor Publice şi Locuinţelor (fostul Minister al Integrării Europene). cu modificările şi completările ulterioare). pentru a face din regiunile  Axa Prioritară 1: Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere. Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice). cu modificările şi completările ulterioare. cu modificările şi completările ulterioare) şi societăţi cooperative (definite conform Legii 1/2005 privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei. la realizarea obiectivului Strategiei Naţionale de Dezvoltare Regională. sprijin pentru reabilitarea şi modernizarea reţelei de drumuri judeţene.3 – „Sprijinirea dezvoltării microîntreprinderilor” Beneficiari:  Societăţi comerciale (definite conform Legii 31/1990 privind societăţile comerciale. Sprijin pentru dezvoltarea oraşelor în vederea creşterii calităţii vieţii locuitorilor şi crearea de noi locuri de muncă.  Axa Prioritară 3: Îmbunătăţirea infrastructurii sociale. alături de celelalte programe operaţionale (ex.Programul Operaţional Regional (POR) contribuie.6. a tuturor regiunilor României. reabilitarea centrelor industriale neutilizate. inclusiv a şoselelor de centură. sprijinirea microintreprinderilor Măsura 4. potrivit nevoilor şi resurselor specifice. Finanţare pentru dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor. de sănătate şi siguranţă publică în situaţii de urgenţă. cu modificările şi completările ulterioare) care se încadrează în categoria microîntreprinderilor (conform Legii 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării IMM. Proiectele finanţate în cadrul acestui domeniu de intervenţie se supun regulilor ajutorului de minimis şi prevederilor Ordinului ministrului dezvoltării regionale şi locuinţei nr. 194/2006. şi reprezintă principalele organisme care au contact direct cu solicitanţii Regio . modernizarea infrastructurii educaţionale. îmbunătăţirea mediului de afaceri şi a infrastructurii de bază. 60 . Sprijin pentru îmbunătăţirea infrastructurii serviciilor sociale.  Axa Prioritară 4: Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional şi local. 243/2006. Programul Operaţional Sectorial Infrastructura de Transport.POR Programul operaţional regional Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional este constituita în cadrul structurilor Ministerului Dezvoltării. durabile şi echilibrate teritorial.

000 de euro. în regim de minimis. ACTIVITĂŢI DE DECONTAMINARE 36XX Captarea.DISTRIBUŢIA APEI.c. activităţi de recuperare a materialelor reciclabile 39XX Activităţi şi servicii de decontaminare SECŢIUNEA F .CONSTRUCŢII 41XX Construcţii de clădiri 42XX Lucrări de geniu civil 43XX Lucrări speciale de construcţii SECŢIUNEA G . fabricarea articolelor de voiaj şi marochinărie. 29XX Fabricarea autovehiculelor de transport rutier. întreţinerea şi instalarea maşinilor şi echipamentelor SECŢIUNEA E . harnaşamentelor şi încălţămintei.a.a. 31XX Fabricarea de mobilă 32XX Alte activităţi industriale n. într-o perioadă de până la 3 ani fiscali (ultimii 2 ani fiscali înainte de data depunerii cererii de finanţare şi anul curent depunerii cererii de finanţare) este de 200. utilaje şi instalaţii(Cu excepţia subgrupei 254 „Fabricarea armamentului şi muniţiei”) 26XX Fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice 27XX Fabricarea echipamentelor electrice 28XX Fabricarea de maşini.TRANSPORT ŞI DEPOZITARE 61 . în conformitate cu reglementările comunitare privind concurenţa şi ajutorul de stat şi de100. În cazul acestui domeniu de intervenţie. fabricarea produselor din lemn şi plută. exclusiv maşini. cu excepţia mobilei. SALUBRITATE. ce poate fi acordat unei întreprinderi. Lista domeniilor de activitate eligibile Clasa Denumire clasă CAEN SECŢIUNEA C – INDUSTRIA PRELUCRĂTOARE 13XX Fabricarea produselor textile 14XX Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte 15XX Tăbăcirea şi finisarea pieilor. a remorcilor şi semiremorcilor 301X Construcţia de nave şi bărci 302X Fabricarea materialului rulant 309X Fabricarea altor echipamente de transport n. 33XX Repararea. tratarea şi distribuţia apei 37XX Colectarea şi epurarea apelor uzate 38XX Colectarea. fabricarea articolelor din paie şi din alte materiale vegetale împletite 17XX Fabricarea hârtiei şi a produselor din hârtie 18XX Tipărire şi reproducerea pe suporţi a înregistrărilor 1920 Fabricarea produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului 20XX Fabricarea substanţelor şi a produselor chimice 21XX Fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice 22XX Fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice 23XX Fabricarea altor produse din minerale nemetalice 24XX Industria metalurgică (Cu excepţia clasei 2446 „Prelucrarea combustibililor nucleari”) 25XX Industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal.c. tratarea şi eliminarea deşeurilor. Regio finanţează investiţii numai în anumite domenii de activitate .c. GESTIONAREA DEŞEURILOR. prepararea şi vopsirea blănurilor 16XX Prelucrarea lemnului.000 de euro în cazul întreprinderilor din domeniul transportului rutier (transportul de marfă şi transportul de călători pe cale rutieră. ajutorul de minimis se acordă sub formă de finanţare nerambursabilă.a. REPARAREA AUTOVEHICULELOR ŞI MOTOCICLETELOR 4520 Întreţinerea şi repararea autovehiculelor SECŢIUNEA H .Valoarea maximă a ajutorului. utilaje şi echipamente n. din fonduri publice.COMERŢ CU RIDICATA ŞI CU AMĂNUNTUL.

care conduc la dezvoltarea microîntreprinderii:  Achiziţionarea de echipamente şi tehnologii noi. muzeelor şi alte activităţi culturale 93XX Activităţi sportive.ALTE ACTIVITĂŢI DE SERVICII 95XX Reparaţii de calculatoare.000 lei şi 3. Pentru modernizarea spaţiilor de producţie/ prestare servicii ale microîntreprinderii nu sunt considerate eligibile lucrările de mentenanţă sau reparaţii. CULTURALE ŞI RECREATIVE 90XX Activităţi de creaţie şi interpretare artistică 91XX Activităţi ale bibliotecilor. 62 . Valoarea totală a proiectului :Valoarea totală a proiectului (suma cheltuielilor eligibile şi neeligibile) trebuie să fie cuprinsă între 100. alte servicii de rezervare şi asistenţă turistică 80XX Activităţi de investigaţii şi protecţie 81XX Activităţi de peisagistică şi servicii pentru clădiri 82XX Activităţi de secretariat.INFORMAŢII ŞI COMUNICAŢII 58XX Activităţi de editare 59XX Activităţi de producţie cinematografică. de articole personale şi de uz gospodăresc 96XX Alte activităţi de servicii Activităţi eligibile :Regio finanţează doar anumite tipuri de investiţii (denumite activităţi eligibile). înregistrări audio şi activităţi de editare muzicală 60XX Activităţi de difuzare şi transmitere de programe 61XX Telecomunicaţii 62XX Activităţi de servicii în tehnologia informaţiei 63XX Activităţi de servicii informatice SECŢIUNEA N . îmbunătăţirea calităţii infrastructurii din zonele naturale care ar putea atrage turişti.49XX Transporturi terestre şi transporturi prin conducte 50XX Transporturi pe apă 51XX Transporturi aeriene 52XX Depozitare şi activităţi auxiliare pentru transporturi 53XX Activităţi de poştă şi de curier SECŢIUNEA I .SĂNĂTATE ŞI ASISTENŢĂ SOCIALĂ 86XX Activităţi referitoare la sănătatea umană 87XX Servicii combinate de îngrijire medicală şi asistenţă socială.ACTIVITĂŢI DE SERVICII ADMINISTRATIVE ŞI ACTIVITĂŢI DE SERVICII SUPORT 78XX Activităţi de servicii privind forţa de muncă 79XX Activităţi ale agenţiilor turistice şi a tur-operatorilor.HOTELURI ŞI RESTAURANTE 55XX Hoteluri şi alte facilităţi de cazare 5621 Activităţi de alimentaţie (catering) pentru evenimente SECŢIUNEA J . Pot fi considerate eligibile doar lucrările care se supun autorizării. modernizarea infrastructurii turistice.000. arhivelor.000 lei.00%. construcţii a microîntreprinderii.  Axa Prioritară 5: Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului: Sprijin pentru restaurarea patrimoniului cultural-istoric.ACTIVITĂŢI DE SPECTACOLE. moderne pentru activitatea de producţie. recreative şi distractive SECŢIUNEA S . prestare servicii. cu cazare 88XX Activităţi de asistenţă socială.  Construirea/ extinderea/ modernizarea spaţiilor de producţie/ prestare servicii ale microîntreprinderii. în cadrul proiectului. fără cazare SECŢIUNEA R . Contribuţia proprie minimă a solicitantului la valoarea eligibilă a proiectului trebuie să reprezinte minimum 30.  Achiziţionarea de sisteme IT (hardware şi/sau software). servicii suport şi alte activităţi de servicii prestate în principal întreprinderilor SECŢIUNEA Q . conform Legii 50/1991. video şi de programe de televiziune. cu modificările şi completările ulterioare.

Cererile de finanţare pot fi depuse începând cu data de 23 noiembrie 2009. dezvoltarea.2 : Crearea. Cererea deschisă de proiecte a fost lansată pe data de 14 martie 2008. în condiţiile precizate în ghid. 9 Oraş: Piatra Neamţ Cod Poştal: 610125 Tel: +40 233 218071 Fax: +40 233 218072 Email: adrnordest@adrnordest. precum şi crearea/modernizarea infrastructurilor conexe. nr.ro.  Dezvoltarea şi consolidarea turismului intern prin sprijinirea promovării produselor specifice şi a activităţilor de marketing specifice . Domeniul major de intervenţie 5.o o o Domeniul major de intervenţie 5.3: Promovarea potenţialului turistic şi crearea infrastructurii necesare.ro Persoana de contact: Constantin Apostol – Director General Alte informaţii le puteţi obţine de pe site – urile : http://www.Cererile de finanţare pot fi depuse continuu.Cererea deschisă de proiecte a fost lansată pe data de 11 septembrie 2008.mdrl. Domeniul major de intervenţie 5.1(varianta consolidată): Restaurarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural.inforegio. în scopul creşterii atractivităţii României ca destinaţie turistică  Crearea Centrelor Naţionale de Informare şi Promovare Turistică (CNIPT) şi dotarea acestora . începând cu data de 11 ianuarie 2010. 63 . Draghescu.ro http://www. modernizarea infrastructurii de turism pentru valorificarea resurselor naturale şi creşterea calităţii serviciilor turistice. Date de contact AGENTIA PENTRU DEZVOLTARE REGIONALA NORD-EST Adresa: Str. Lt.

o IT şi Comunicaţii .. Accesul IMM-urilor la finanţare. Investiţii productive şi pregătirea pentru concurenţa pe piaţă a întreprinderilor.Creşterea Competitivităţii Economice” este un document negociat cu Uniunea Europeană prin care se urmăreşte încurajarea creşterii productivităţii întreprinderilor româneşti pentru reducerea decalajelor faţă de nivelul Uniunii Europene. o Energie .2.1. o 1. 64 . o Cercetare/Dezvoltare. Petrol şi Gaze Axa Prioritară 2: Cercetare. Programul Operaţional Sectorial . Comerţului şi Mediului de Afaceri prin departamentul său de specialitate Autoritatea de Management . în special cel al întreprinderilor mici şi mijlocii . Comerţului şi Mediului de Afaceri – Direcţia Generală Energie. Organisme intermediare Axa prioritară Axa Prioritara 1: Axa Prioritară 1: Un sistem de producţie inovativ şi eco-eficient (excepţie fac: schema de finanţare pentru Întreprinderi mari din Domeniul Major de Intervenţie 1 Investiţii productive şi Domeniul Major de Intervenţie 2 care sunt gestionate direct de AM POS CCE) Organism intermediar pentru IMM. Dezvoltare Tehnologică şi Inovare pentru competitivitate Axa Prioritara 3: TIC pentru sectoarele privat şi public Axa Prioritara 4: Creşterea eficienţei energetice şi a securităţii furnizării.Investiţii productive şi pregătirea pentru competiţia pe piaţă a întreprinderilor.Un sistem inovativ şi ecoeficient de producţie Domeniul major de intervenţie 1. o 1. în contextul combaterii schimbărilor climatice Delegarea de atribuţii de către Autoritatea de Management la Organismele Intermediare este formalizată prin încheierea unui acord cu fiecare dintre acestea. Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice Autoritatea contractantă pentru finanţarea de proiecte “Creşterea Competitivităţii Economice cu fonduri de la Uniunea Europeană: Ministerul Economiei . Instituţia care gestionează acest program este Ministerul Economiei prin Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Sectorial de Creştere a Competitivităţii Economice.1 . în special IMM-uri.uri Ministerul Economiei. Comerţului şi Mediului de Afaceri Ministerul Educaţiei.6..  Axa prioritară 1 . Tineretului şi Sportului (Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică) Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale Ministerul Economiei.Creşterea Competitivităţii Economice” o Sistemul productiv. în special a IMM.3. Cercetării. Domeniile pe care le acoperă Programul Operaţional Sectorial .

 Operaţiunea 2.1.Şef Serviciu.Tehnologia Informaţiilor şi Comunicaţiilor pentru sectorul privat şi public o 3. Cooperaţie şi Mediul de Afaceri .2 Valorificarea resurselor regenerabile de energie pentru producerea energiei verzi . solare. 021/ 336 18 43 Adrian Potorac . a resurselor hidroenergetice (în unităţi cu putere instalată mai mică sau egală 10MW). e-mail: lili.. Dezvoltarea unui antreprenoriat sustenabil.  AXA prioritară 3 .  Axa prioritară 4 .scelcunov@mimmc. 021/ 202 51 34. e-mail: carmen_boteanu@minind.ro Lili Scelcunov – Consilier. Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică . Dezvoltarea e-economiei . tel.1 CD în parteneriat între universităţi/ institute de cercetare-dezvoltare şi întreprinderi.2.3 Accesul întreprinderilor la activităţi de CDI (în special IMM-urile). o 2.depunere continuă).3.3. e-mail: valentin_barbu@minind. eoliene.potorac@mimmc. în vederea obţinerii de rezultate aplicabile în economie . o 2.3 Diversificarea reţelelor de interconectare în vederea creşterii securităţii furnizării energiei  Date de contact : Date de contact pentru Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Sectorial «Creşterea Competitivităţii Economice» şi Organismele intermediare o MECMA.  2.1 Energie eficientă şi durabilă o 4.3. dezvoltare tehnologică şi inovare pentru competitivitate o 2. tel.o 1. 021/ 202 52 75. 021/ 202 52 75. 021/ 336 14 51. Direcţia Generală IMM-uri. Susţinerea utilizării tehnologiei informaţiei o 3. Dezvoltarea şi eficientizarea serviciilor publice electronice . fax. Axa prioritară 2 . a biocombustibilului.  Operaţiunea: Sprijinirea investiţiilor în modernizarea şi realizarea de noi capacităţi de producere a energiei electrice şi termice. fax. e-mail: adrian. prin valorificarea resurselor energetice regenerabile: a biomasei. 021/ 202 52 58.ro o MECMA.ro  Carmen Boteanu – Şef birou.1 . o 3.Cercetare.2 Investiţii pentru infrastructura de CDI.ro MECTS.3 Promovarea inovării în cadrul întreprinderilor.3.Organismul Intermediar pentru Cercetare (OI pentru Axa prioritară 2) 65 . a resurselor geotermale şi a altor resurse regenerabile de energie” o 4.Sprijin pentru start-up-uri şi spin-off-uri inovative şi Cerere de proiecte (17 martie 2008. fax.Organismul Intermediar pentru IMM-uri (OI pentru Axa prioritară 1)    o tel.Creşterea eficienţei energetice şi a securităţii furnizării în contextul combaterii schimbărilor climatice: o 4. Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Sectorial «Creşterea Competitivităţii Economice»  Valentin Barbu – Consilier.

ro Daniela Gheorghian – Consiler.2.gheorghian@ancs.ro Irina Roman – Consilier. Botoşani. IAŞI Oficiul Teritorial pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii şi Cooperaţie IAŞI Adresa: IAŞI. e-mail: fonduri@mcsi. tel. 61A.006 teodora.roman@ancs.219.ro Contactele Organismelor Intermediare pe Regiuni Regiunea Nord-Est (judeţele: Bacău. tel. cod 700109.01 Fax: 0232.   o tel. fax.11. 021/ 311 41 40. Vaslui) PO Creşterea competitivităţii economice Oficiul teritorial pentru Intreprinderi Mici.Organismul Intermediar pentru Energie (OI pentru Axa prioritară 4)  Cristian Georgescu – Manager Public.minind. Petrol şi Gaze . Pinului nr. Suceava. fax. Organismul Intermediar pentru Promovarea Societăţii Informaţionale (OI pentru Axa prioritară 3)  Mihaela Boboc – Consilier Asistent. Iaşi.26. CP: 700398 Tel: 0232. structurale@ancs.ro MCSI. 021/202 53 92. Mijlocii şi Cooperaţie.11. Neamţ. Iaşi (Casa Miclescu) tel/fax:0232.ro . e-mail: daniela. Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifica. fax.rusu@mct.ro o Direcţia Generală Energie.26. e-mail: irina. 021/316 00 86. Strada Elena Doamna nr.01 E-mail: oficiuiasi@mimmc. Biroul Regional Iaşi Adresa:Str. e-mail: asistenta-oie@minind.ro Alte informaţii : http://amposcce. 021/202 53 88. etaj 2.ro/ 66 . 021/316 00 86. 021/ 311 41 55.

la nivel naţional (call for proposals). în condiţiile unor tarife acceptabile pentru populaţie.27 miliarde Eur. din care grant UE 2.Programul Operaţional Sectorial de Mediu (POS Mediu) Autoritate contractantă pentru finanţarea de proiecte în domeniul protecţiei mediului cu fonduri de la Uniunea Europeană: Ministerul Mediului şi Pădurilor prin departamentul său de specialitate Autoritatea de Management pentru POS Mediu (AM POS Mediu): Organism Intermediar pentru Regiunea Nord-Est :POS Mediu BACĂU Prin POS Mediu se vor finanţa investiţii pentru următoarele sectoare de mediu:  Sectorul apă/apă uzată (total 3. Beneficiarii proiectelor sunt Companiile Regionale de Apă. conform cu principiile şi practicile Uniunii Europene în domeniu.6. conţinute în Planurile de Implementare şi luate în considerare la elaborarea Planurilor judeţene pentru apă/apă uzată (o listă indicativă a proiectelor este anexată la POS Mediu). iar o prioritate secundară se va acorda proiectelor pentru extinderea sistemelor existente de management al deşeurilor. în paralel cu închiderea depozitelor de deşeuri neconforme. 67 . Proiectele vor fi selectate în raport cu Planul Naţional şi Planurile Regionale pentru Managementul Deşeurilor (o listă indicativă este anexată la POS Mediu). tratare şi depozitare a deşeurilor menajere combinate cu măsuri de reducere a cantităţii de deşeuri. unde nu au fost.  Sectorul de gestionare a deşeurilor/reabilitarea terenurilor poluate istoric (total 1. construirea/modernizarea staţiilor de tratare a apei potabile şi a staţiilor de epurare. transport. care acoperă mai multe localităţi la nivel regional / judeţean şi care vor aduce o contribuţie importantă la conformarea cu standardele europene de mediu şi vor avea un impact considerabil la dezvoltarea comunităţilor respective. cât şi a costurilor de operare a obiectivelor de investiţii nou create. din care grant UE 229 milioane Euro) Investiţiile preconizate pentru acest sector au în vedere reducerea emisiilor provenite de la centralele municipale de termoficare.78 miliarde) Acest sector va beneficia de cea mai mare parte din fondurile europene alocate POS Mediu (60%).17 miliarde Euro.93 miliarde Euro) Investiţiile pentru acest sector vizează crearea de sisteme integrate de gestionare a deşeurilor la nivel regional. sortare. Alte investiţii sunt destinate unor proiecte pilot de reabilitare a terenurilor afectate de-a lungul timpului de diverşi poluanţi şi care afectează negativ mediul şi sănătatea umană. precum şi creşterea calităţii serviciilor publice de apă şi canalizare. Se vor finanţa măsuri de colectare.  Sectorul termoficare (total 458 milioane Euro. Beneficiarii proiectelor sunt autorităţile locale care au în gestionare centralele municipale de termoficare. din care grant UE 0. O primă prioritate se va acorda proiectelor de realizare a sistemelor integrate noi de gestionare a deşeurilor la nivel regional/ judeţean. până acum. Se va acorda asistenţă tehnică pentru pregătirea proiectelor de investiţii. Pentru acest sector vor fi finanţate proiecte mari de infrastructură. investiţii majore (planificate a fi lansate în 2007-2009). Beneficiarii proiectelor sunt autorităţile locale/judeţene sau asociaţiile de dezvoltare intercomunitară.4. Proiectele de investiţii se vor realiza în localităţile în care centralele municipale reprezintă sursa cea mai mare de poluare a mediului. Această abordare urmăreşte atât creşterea eficienţei costurilor de investiţii (prin realizarea de economii la scară). Investiţiile au în vedere extinderea/modernizarea reţelelor de apă şi canalizare. Proiectele vor fi selectate în baza solicitărilor de oferte. Proiectele vor fi selectate având ca bază obiectivele de realizare a angajamentelor de aderare pentru sectorul apă.

Proiectele vor fi selectate în baza solicitărilor de oferte. 206 129 Fax: 0234/ 515 501 instrumente. la nivel naţional. stoparea degradării biodiversităţii şi a resurselor naturale. implicit.htm 68 . Iaşi. inclusiv situri Natura 2000. universităţi. Beneficiarii proiectelor sunt: administraţiile şi custozii ariilor protejate. Agenţiile Locale de Protecţie a Mediului. Zonele de intervenţie se vor selecta în concordanţă cu strategia naţională în domeniu. muzee. Botoşani.mmediu.ro/proiecte_europene_pos. nr. institute de cercetare. ONG-uri. Neamţ. precum şi în baza unor analize de risc.structurale@arpmbc. Ioniţă Sandu Sturdza. Vaslui) Organism Intermediar POS Mediu BACĂU Regiunea Nord-Est Adresa : Str. Date de contact : Regiunea de Nord Est (judeţele: Bacau. Sectorul protecţia naturii (total 215 milioane Euro. Agenţia Naţională pentru Arii Protejate (după înfiinţare). Suceava. Bacău Tel: 0234/ 206 116. O atenţie deosebită se va acorda managementului site-urilor Natura 2000.ro http://www. din care grant UE 172 milioane Euro) Proiectele finanţate în acest sector vizează asigurarea unui management corespunzător al ariilor protejate şi. 78. Proiectele de investiţii au ca scop protejarea populaţiei şi a bunurilor materiale de efectele devastatoare ale inundaţiilor. autorităţile publice.

Strada Elena Doamna nr.2.01 Fax: 0232. 61A.11.01 E-mail: oficiuiasi@mimmc. Date de contact Oficiul teritorial pentru Intreprinderi Mici.2012 pentru susţinerea meşteşugurilor şi artizanatului. în special în localităţile rurale.ro . Strada Elena Doamna nr.26.26.01 Fax: 0232. precum şi creşterea numărului de locuri de muncă prin atragerea în astfel de activităţi a generaţiei tinere şi a femeilor în toate zonele ţării. în special a celor cu specific tradiţional.2012 pentru susţinerea meşteşugurilor şi artizanatului Obiectivul general al Programului naţional multianual pe perioada 2002 .01 E-mail: oficiuiasi@mimmc. îl constituie stimularea dezvoltării meşteşugurilor şi a micii industrii din România. CP: 700398 Tel: 0232.26.ro . Mijlocii şi Cooperaţie.5.1.26. Mijlocii şi Cooperaţie. inclusiv obiecte de artă populară şi artizanat. dar şi în cele urbane.11. care îşi desfăşoară activitatea individual sau organizat prin intermediul asociaţiilor ori al altor organizaţii. Alte informaţii : http://amposcce.11.2012 pentru dezvoltarea culturii antreprenoriale în rândul femeilor manager din sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii. în contextul problemelor legate de menţinerea echilibrului dintre obligaţiile familiale şi cele profesionale şi al prejudecăţilor existente la nivel local. promovarea acestor produse şi servicii pe pieţele naţionale şi internaţionale. CP: 700398 Tel: 0232. 69 . 61A. Date de contact : Oficiul teritorial pentru Intreprinderi Mici.11.minind.6.ro/ 6.Programe pentru sprijinirea înfiinţării si dezvoltării IMM finanţate de la bugetul de stat 2010 Autoritate contractantă : Agenţia pentru Implementarea Proiectelor şi programelor pentru IMM-uri 6. a întăririi clasei de mici meşteşugari. care să faciliteze mobilitatea femeilor pe piaţa forţei de muncă şi dezvoltarea aptitudinilor antreprenoriale ale acestora în scopul implicării lor în structuri economice private. etaj 2.5. etaj 2. protejarea meseriilor care presupun un număr mare de operaţii executate manual în practicarea lor şi relansarea serviciilor şi a produselor obţinute de aceştia.5. IAŞI Oficiul Teritorial pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii şi Cooperaţie IAŞI Adresa: IAŞI. IAŞI Oficiul Teritorial pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii şi Cooperaţie IAŞI Adresa: IAŞI. îl constituie promovarea unui sistem de informare şi instruire. Programul naţional multianual pe perioada 2005-2012 pentru dezvoltarea culturii antreprenoriale în rândul femeilor manager din sectorul intreprinderilor mici si mijlocii Obiectivul Programului naţional multianual pe perioada 2005 .Programul naţional multianual pe perioada 2002 .

Alte informaţii : http://amposcce.01 Fax: 0232.26. etaj 2. în scopul îmbunătăţirii performanţelor economice şi tehnice ale operatorilor economici.ro/ 6.01 E-mail: oficiuiasi@mimmc. Date de contact Oficiul teritorial pentru Intreprinderi Mici.01 E-mail: oficiuiasi@mimmc. CP: 700398 Tel: 0232.11.5.ro . Mijlocii şi Cooperaţie. 61A. etaj 2. Alte informaţii : http://amposcce. Iaşi Adresa: IAŞI.3.11.11. instalaţii de lucru. îmbunătăţirea performanţelor economice ale celor existente.26.01 Fax: 0232.ro 6.5.minind. control şi reglare. Mijlocii şi Cooperaţie. prin creşterea nivelului de competitivitate. aparate şi instalaţii de măsurare. prin facilitarea accesului la achiziţionarea de maşini. utilaje. IAŞI Oficiul Teritorial pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii şi Cooperaţie IAŞI Adresa: IAŞI.Programul de dezvoltare si modernizare a activităţilor de comercializare a produselor si serviciilor de piaţă Obiectivul principal al Programului de dezvoltare şi modernizare a activităţilor de comercializare a produselor şi serviciilor de piaţă. îl constituie sprijinirea operatorilor economici. Programul pentru dezvoltarea abilităţilor antreprenoriale în rândul tinerilor şi facilitarea accesului acestora la finanţare START Obiectivul „Programului pentru dezvoltarea abilităţilor antreprenoriale în rândul tinerilor şi facilitarea accesului acestora la finanţare – START”.4.minind.ro . Strada Elena Doamna nr.26. sporirea protecţiei consumatorilor şi securităţii alimentare.Alte informaţii : http://amposcce. urmărind adaptarea la cerinţele determinate de noul statut al României de stat membru al Uniunii Europene. CP: 700398 Tel: 0232. îl constituie stimularea înfiinţării de noi microîntreprinderi. . creşterea potenţialului de accesare a surselor de finanţare şi dezvoltarea aptitudinilor antreprenoriale ale tinerilor în scopul implicării acestora în structuri economice private.11.26. Date de contact Oficiul teritorial pentru Intreprinderi Mici. societăţi comerciale şi societăţi cooperative.minind.ro/ 70 . 61A. Strada Elena Doamna nr.

11. nr. 3 Telefax: 0040 / 232 27 74 35 UNITATEA FITO SANITARĂ IAŞI Iaşi.ro 71 . Gândul nr.30 E-mail: cciais@mail.dntis.ro OFICIUL REGISTRULUI COMERŢULUI DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL IAŞI Iaşi. Strada Costache Negri nr. Aleea Mihail Sadoveanu.ro Web: www. Aleea Mihail Sadoveanu. 21.: 0232 / 254.. Carol I.ro.ro.77.dntis.334 E-mail: orcis@is.Adrese utile CAMERA DE COMERŢ ŞI INDUSTRIE IASI Bd. 0040 / 232 20 65 38. Str. ro.45. Iaşi. 10 bis Telefax: 0040 / 32 27 80 61 Mail: fito_is@dadris. DIRECŢIA SANITARĂ VETERINARĂ ŞI PENTRU SIGURANŢA ALIMENTELOR IAŞI Iaşi.55 Fax: 032-21.57/101. 47-49 Telefon : 0040 / 232 21 38 08. nr.400 Fax: 0232 / 276. 10 bis Telefax: 0040 / 232 26 75 01 Mail: office-iasi@ansv.ro OFICIUL JUDEŢEAN PENTRU STUDII PEDOLOGICE ŞI AGROCHIMICE IAŞI Iaşi.ro OFICIUL DE CADASTRU ŞI PUBLICITATEA IMOBILIARĂ IAŞI Iaşi.onrc.20.27. România.45. Website: www. Fax: 0040 / 232 21 67 97 OFICIUL JUDEŢEAN DE CONSULTANŢĂ AGRICOLĂ IAŞI Iaşi.ro DIRECŢIA PENTRU AGRICULTURĂ ŞI DEZVOLTARE RURALĂ Ştefan cel Mare şi Sfânt Bd. 48 Telefon: 0040 / 232 21 63 07. cod 700064 Telefon: 0040/232 25 59 59 Fax: 0040/232 21 26 12 E-mail: dadr@dadris. 47-49.dadris. 2A. Fax: 0040 / 232 26 75 29 Mail: ojca@dadris. nr 27.cciasi. Bulevardul Ştefan cel Mare şi Sfânt nr. Iaşi 6600 Telefon: 032-21. nr. Cod poştal 700127 Tel. strada Dumbrava Roşie.

republicata cu modificările ulterioare “Patrimoniul societăţilor comerciale” de Ecaterina Ivanov 72 .iasi@adslexpress.7 Telefax: 0040 / 232 27 80 61 Mail: itcsms. strada Dumbrava Roşie .31 / 1990 pricind Societăţile comerciale.INSPECTORATUL DE STAT PENTRU CONTROLUL CALITĂŢII SEMINŢELOR ŞI AL MATERIALULUI SĂDITOR IAŞI Iaşi.ro Bibliografie : Legea Nr. nr.

indiv/intrep. Eliberare copii certificate de pe documentele depuse la registrul comerţului Taxa lei 1.2/pagină certificată 73 ./intreprindere fam. transmitere/obţinere alte documente/informaţii prevăzute în mod expres de lege Înregistrare în registrul comerţului persoane juridice / sucursale / schimbare de sediu social în alt judeţ/schimbare formă juridică Înregistrare a unui element al actului constitutiv. a actelor prevăzute de lege. 10 / înregistrare / element**) / document 2. obţinere cod unic de înregistrare(CUI). 120/ înregistrare 3. înregistrare PFA/intreprindere indiv. comisioane pentru servicii oferite de oficiile registrului comerţului de pe lângă tribunale: înregistrare verificare denumire firma*) şi rezervare persoană fizică autorizată / întreprindere individuală / întreprindere familială. preschimbarea certificatului de înregistrare în mod curent. Taxele pentru operaţiunile efectuate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului şi oficiile registrului comerţului de pe lângă tribunalele judeţene Nr. modificare*) a unei înregistrări (element) persoană fizică autorizată/întreprindere individuală/întreprindere familială. eliberare extras de registru. transmitere declaraţii pe propria răspundere privind autorizarea funcţionării. documente care potrivit legii se înregistrează sau se eliberează în/din registrul comerţului. înregistrare verificare unicitate*) un sediu social/asociat unic/PFA/titular al întreprindere individuală/reprezentant al întreprinderii familiale. depunere situaţii financiare*) anuale sau de lichidare. persoane juridice.ANEXA 1. transmitere spre publicare în Monitorul Oficial al României partea a IV-a/a VII-a. 4+0. precum şi a altor documente/date care potrivit legii se înregistrează sau se menţionează în registrul comerţului pt. obţinere informaţii din cazierul fiscal. menţionare a unui document în registrul comerţului pt. eliberare certificat constatator. înregistrare declaraţie pe propria răspundere privind autorizarea funcţionarii. crt. Denumirea operaţiunii Servicii prealabile înregistrării în registrul comerţului. eliberare duplicat certificat de înregistrare/anexă. 30/ înregistrare/ operaţiune/ element**) 4. înregistrare verificare disponibilitate*) o denumire firmă/ emblemă persoană juridică. rezervare denumire firma/emblema persoane juridice. ca urmare a unor modificări. PFA/intrep.fam.

3. 7+3/date de identificare firmă 4. 2. informaţii cu număr variabil de apariţii referitoare la: asociaţi/acţionari. forma juridica. activităţi autorizate. administratori / cenzori / reprezentanţi. sediu social) şi de alte informaţii înregistrate în registrul comerţului (durata de funcţionare. alte categorii de informaţii) 6. alte criterii) Eliberare raport istoric despre o firma (evoluţia firmei de la înmatriculare pana la data solicitării raportului. cod unic de înregistrare.tip/număr şi dată înregistrare cerere. sucursale / subunităţi / alte sedii secundare. sediu social) Eliberare off-line de alte informaţii înregistrate în registrul comerţului: durata de funcţionare. informaţii din situaţiile financiare anuale. activităţi secundare. informaţii privind cererile depuse la registrul comerţului.5/ informaţie distinctă sau indicator financiar 74 . informaţii din situaţiile financiare anuale. informaţii cu nr.85/ informaţie distinctă sau indicator financiar 1. capital social. forma juridică. număr de ordine în registrul comerţului. activitate principală. sucursale/subunităţi/sedii secundare. 20+3/ fiecare depunere de act sau menţiune înregistrată 20/ fişă sintetică/ statistică/ unicriterială 5. prin serviciile on-line ale Oficiului Naţional al Registrului Comerţului Nr. capital social. ori pe tipuri de informaţii înregistrate) Tariful lei 3/date de identificare firmă 0. statistica în funcţie de un criteriu) Eliberare on-line de informaţii privind date de identificare firmă (denumire. număr de ordine în registrul comerţului. Eliberare de date statistice (fişa sintetică a investiţiei străine pentru o ţară şi o perioada definită. sau pe anumite perioade. localitate/sector/strada.6/ date de identificare firmă + 0. Categorii de informaţii Eliberare off-line de informaţii privind date de identificare firma (denumire. cifra de afaceri. persoana fizică sau juridică asociat / acţionar / administrator / reprezentant / cenzor / auditor în firmele înregistrate în registrul comerţului. activitate principală. variabil de apariţii referitoare la asociaţi / acţionari. administratori/cenzori/reprezentanţi. crt.Tarifele pentru eliberarea off-line de către Oficiul Naţional al Registrului Comerţului şi oficiile registrului comerţului de pe lângă tribunale de informaţii privind datele înregistrate în registrul comerţului computerizat şi pentru accesarea de informaţii privind datele înregistrate în registrul comerţului central computerizat. 1. activităţi secundare. cod unic de înregistrare. alte categorii de informaţii Eliberare off-line de informaţii (date de identificare firma) pe serii de firme grupate pe criterii *) (arie geografică. capital social. domeniu/obiect de activitate.

180/act 4. suspendare sau reluarea activităţii etc. dacă sunt înscrisuri separate. majorarea sau reducerea capitalului social ori declararea/modificarea patrimoniului de afectaţiune. actului adiţional ori. a hotărârii adunării generale a membrilor sau asociaţilor ori acţionarilor. retragerea de membri sau asociaţi. alte elemente ale actului constitutiv/statutului/contractului de societate/acordului de constituire (date de identificare. extragerea din bazele de date de acte normative şi listarea pentru eliberare. îndrumarea pentru completarea corectă a cererii de înregistrare şi a formularelor tipizate specifice activităţii registrului Tehnoredactarea cererii de înregistrare.CAEN. domeniul principal de activitate şi activitatea principală. înfiinţarea sau desfiinţarea de puncte de lucru ori alte sedii secundare.Tarifele pentru serviciile de asistenţă prestate de oficiile registrului comerţului de pe lângă tribunale înainte de depunerea cererii de înregistrare a comercianţilor Nr. referitoare la: sediul social/profesional. obiectul de activitate sau codificarea ori recodificarea acestuia în conformitate cu Ordinul preşedintelui Institutului Naţional de Statistică nr. a acordului de constituire a întreprinderilor familiale şi/sau a procurii speciale pentru reprezentantul întreprinderii familiale Redactarea actului modificator. directori. declaraţia PFA sau titulare ale întreprinderilor individuale privitoare la constituirea patrimoniului de afectaţiune. obţinerea evaluării prin expertiză a bunurilor subscrise ca aport în natură la capitalul social. la cerere 1. împuterniciţi. 3/pagină/siglă/ expertiză/ document 3. 22/oră 2. modificarea actelor/datelor acestora înregistrate registrul comerţului şi altele asemenea. actul adiţional la acordul de constituire a întreprinderilor familiale Darea de dată certă pentru actele redactate de serviciile de asistenţă. 337/2007 privind actualizarea Clasificării activităţilor din economia naţională . denumirea firmei sau emblema acesteia. reprezentanţi şi/sau cenzori. după caz. a proiectului de fuziune/divizare. asigurarea obţinerii. a statutului şi/sau a contractului de societate iniţial sau în forma actualizată pentru persoane juridice. pentru bunurile imobile a: dovezii intabulării/certificatului constatator al sarcinilor cu care. forma juridică. 55 + 10%/ element suplimentar 5. administratorilor. durata de funcţionare. împuterniciţilor. 12/act 75 . dizolvare ori lichidare. primirea. eventual. obţinerea autentificării actului constitutiv Redactarea actului constitutiv iniţial sau în forma actualizată al persoanelor juridice supuse obligaţiei de înregistrare în registrul comerţului. divizare sau fuziune. este grevat respectivul bun. după caz. redactarea statutului pentru societăţile comerciale cu răspundere limitată cu asociat unic iniţial ori în forma actualizată. administratori. redactarea declaraţiei pe propria răspundere a fondatorilor.). proiectarea şi executarea siglei şi a emblemei pentru firme. participare la profit/beneficii şi pierderi. sucursalelor şi a cenzorilor că îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege. deciziei consiliului de administraţie/asociatului unic privind modificări ale actului constitutiv / statutului / contractului / acordului de constituire. crt. Tariful (lei) Denumirea serviciului Îndrumarea prealabilă privind formalităţile legale pentru constituirea şi înregistrarea în registrul comerţului a persoanelor juridice/persoanelor fizice autorizate/întreprinderilor individuale/întreprinderilor familiale.

Documentele justificative trebuie să cuprindă următoarele elemente principale. numele şi prenumele contribuabilului.Bon de comanda-chitanţa (cod 14-4-11/a şi cod 14-4-11). venituri din profesii libere. contribuabilii vor utiliza. formularele cu regim special de tipărire. Registrul-inventar şi alte documente contabile prevăzute de legislaţia în materie. astfel: venituri din activităţi care constituie fapte de comerţ. Evidenţa contabilă în partidă simplă a veniturilor se tine pe feluri de venituri. pentru a fi înregistrate în evidenţa contabilă. In funcţie de necesităţi. În cazul în care documentele respective se referă la cheltuieli pentru prestări de servicii efectuate de persoane fizice impuse pe baza de normă de venit. Orice operaţiune economico-financiară efectuată se consemnează. după natura lor. prevăzute în structura formularelor aprobate: denumirea documentului. alte elemente menite să asigure consemnarea completă a operaţiunilor în documente justificative. iar atunci când este necesar. contribuabilii pot utiliza şi alte formulare. într-un document care stă la baza înregistrărilor în evidenţa contabilă în partidă simplă. precum şi semnăturile persoanelor care răspund de efectuarea operaţiunii. comune pe economie. alte venituri. In condiţiile utilizării sistemelor informatice financiar-contabile este necesar să fie respectate criteriile minimale privind programele informatice utilizate în domeniul financiar-contabil.Fişă de magazie a formularelor cu regim special (cod 14-3-8/b). numele şi prenumele. Documentele provenite din relaţiile de cumpărare a unor bunuri de la persoane fizice pot fi înregistrate în evidenţa contabilă în partidă simplă numai în cazurile în care se face dovada intrării în patrimoniu a bunurilor respective. în funcţie de elementele specifice activităţii desfăşurate. 642 din 16/07/2004 aprobă Normele metodologice privind organizarea şi conducerea evidentei contabile în partida simpla de către persoanele fizice care au calitatea de contribuabil în conformitate cu prevederile Legii nr. menţionarea părţilor care participă la efectuarea operaţiunii economico-financiare (când este cazul). în momentul efectuării ei. 1040/2004. numărul documentului şi data întocmirii acestuia. 571/2003 privind Codul fiscal. şi a plăţii acestora pe bază de Dispoziţii de plată-încasare către casierie (cod 14-4-4). stabilite prin norme metodologice de întocmire şi utilizare a formularelor tipizate. Partea I nr. . .ANEXA 2 Documente care se întocmesc de persoanele fizice autorizate În desfăşurarea activităţii “Coafură şi alte activităţi de înfrumuseţare” cod CAEN 9302. Potrivit prevederilor Legii nr. contribuabilii care obţin venituri din activităţi independente sunt obligaţi să organizeze şi să conducă evidenţa contabilă în partida simplă. contribuabilii pot utiliza toate formularele prevăzute în aceste norme metodologice sau numai o parte din acestea. publicat în Monitorul Oficial. datele cantitative şi valorice aferente operaţiunii economico-financiare efectuate. Potrivit acestora. prin întocmirea Borderoului de achiziţie (cod 14-4-13) sau a Notei de recepţie şi constatare de diferenţe (cod 14-3-1/A). Ordinul nr. acestea trebuie să aibă la baza contracte sau convenţii.Chitanţă (cod 14-4-1). privind activitatea financiară şi contabilă. precum şi adresa completa. în funcţie de specificul activităţii şi de necesităţile proprii. cu respectarea reglementarilor în vigoare privind evidenţa contabilă şi să completeze Registrul-jurnal de încasări şi plăţi. conţinutul operaţiunii economico-financiare. cu modificările şi completările ulterioare. prevăzute în prezentele norme metodologice. întocmite în acest scop în conformitate cu reglementările legale în vigoare şi dispoziţie de plată-încasare către casierie. prevăzute de normele legale. 571/2003 privind Codul fiscal. care nu au regim special. Pentru înregistrarea veniturilor din activităţi independente. dobândind astfel calitatea de document justificativ. şi temeiul legal al efectuării ei. . după caz. 76 . după caz: . Contabilitatea în partidă simplă nu presupune utilizarea planului de conturi general folosit de persoanele juridice care au obligaţia să conducă contabilitatea în partida dubla şi să întocmească situaţii financiare anuale. înseriere şi numerotare.Factură (cod 14-4-10/aA) şi Factura fiscala (cod 14-4-10/A).

Pentru cheltuielile cu amortizarea se va întocmi Fişa pentru operaţiuni diverse.). iar cei care desfăşoară activitate de producţie vor întocmi pentru livrarea producţiei formularele Factura. Orice sumă plătită. Se arhivează împreună cu documentele justificative care au stat la baza întocmirii lui. Plătitorii de taxa pe valoarea adăugată vor întocmi factura fiscală în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. să întocmească factura. pentru sumele încasate prin bancă. distractive etc. grupate pe feluri de activităţi. stocuri etc. în numerar sau prin bancă se va înregistra în mod obligatoriu. a Jurnalului privind operaţiuni diverse pentru veniturile realizate. nemaifiind obligatorie întocmirea Fisei pentru operaţiuni diverse şi implicit. a Jurnalului privind operaţiuni diverse. după caz. în Registrul-jurnal de încasări şi plăţi (cod 14-1-1/b). pentru livrările efectuate. În cazul contribuabililor care realizează venituri dintr-o singură activitate. Chitanţă sau alte formulare cu regim special de tipărire. contract de agent. În relaţiile cu persoanele fizice. precum şi pentru veniturile din profesii libere şi veniturile din drepturi de proprietate intelectuala pot întocmi. se preiau pentru determinarea impozitului din coloanele corespunzătoare ale Jurnalului pentru vânzări (cod 14-6-12/a). totalul veniturilor se regăseşte în Fisa pentru operaţiuni diverse. cei care desfăşoară activitate de comerţ cu amănuntul vor întocmi zilnic formularul Monetar.. bon fiscal etc.Extras din borderoul de plăţi din data de…………. precum şi de alte elemente specifice activităţii desfăşurate. se va întocmi Fişa pentru operaţiuni diverse (cod 146-22/b) în care se vor înregistra toate documentele în ordine cronologica. (cod 14-4-20). 77 . Pentru fiecare fel de cheltuieli se va întocmi Fişa pentru operaţiuni diverse. nemaifiind obligatorie întocmirea Fişei pentru operaţiuni diverse şi implicit. pe rândul “Total”. a Jurnalului privind operaţiuni diverse. contribuabilii sunt obligaţi ca. cu modificările şi completările ulterioare. în condiţiile în care nu se utilizează aparate de marcat electronice fiscale. indiferent de tehnică folosită şi altele asemenea. multiplicare. cât şi prin bancă. Înregistrarea în evidenţa contabilă în partida simpla a bunurilor mobile şi imobile se face la valoarea de achiziţie.. Contribuabilii care desfăşoară următoarele activităţi: organizarea de spectacole (culturale. Contribuabilii care desfăşoară activităţi de comerţ angro vor întocmi. Pentru fiecare tip de activitate desfăşurată. contribuabilii sunt obligaţi să întocmească factura pentru sumele încasate atât pe baza de chitanţa. imprimerie. Contribuabilii care încasează în numerar toate veniturile realizate pot să evidenţieze aceste venituri numai în Registrul-jurnal de încasări şi plăţi. 571/2003 privind Codul fiscal. transport de bunuri şi de persoane. În relaţiile cu persoanele juridice. respectiv Factura fiscala si/sau Chitanţa. după caz. exclusiv taxa pe valoarea adăugată. Contribuabilii care nu efectuează cheltuieli de natura celor care sunt deductibile plafonat pot să evidenţieze aceste cheltuieli numai în Registrul-jurnal de încasări şi plăţi. în funcţie de natura activităţii. aprobate prin ordin al ministrului finanţelor publice. nemaifiind necesară deschiderea Jurnalului privind operaţiuni diverse. formularele Factura. activităţi al căror scop este facilitarea încheierii de tranzacţii comerciale printr-un intermediar (contract de comision. cronologic. Totalurile lunare din Fişa pentru operaţiuni diverse se vor înregistra în Jurnalul privind operaţiuni diverse (cod 14-6-17/c).Monetar (cod 14-50-61). Totalul veniturilor din Jurnalul privind operaţiuni diverse reprezintă venitul contribuabilului. iar totalul lunar al acestora se va înregistra în Jurnalul privind operaţiuni diverse pentru cheltuieli. În Registrul-inventar (cod 14-1-2/a) se trec toate bunurile şi drepturile aferente desfăşurării activităţii (imobilizări. pe baza documentelor justificative. – valori materiale aflate în gestiune). Registrul-inventar se întocmeşte la contribuabili intr-un singur exemplar şi serveşte ca document de înregistrare a bunurilor achiziţionate sau realizate. Acest registru se numerotează şi se completează fără ştersături şi fără a lăsa spatii libere. implicit. sportive. consignaţie sau mandat comercial). obiecte de inventar. respectiv încasată. formularele Factură. respectiv Factură fiscală. . activităţi de editare. înseriere şi numerotare. de frecvenţa încasării sau de felul serviciilor prestate. alte activităţi cuprinse în Codul comercial. În cazul contribuabililor plătitori de taxă pe valoarea adăugată. nemaifiind obligatorie întocmirea Fişei pentru operaţiuni diverse si. de producţie sau la preţul pieţei. 44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. veniturile. respectiv Factura fiscala.

28/ 1999 privind obligaţia agenţilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale. bonuri de comanda-chitanţa. evidenţa taxei pe valoarea adăugată colectate . Acestea se numerotează. monetare etc.) valoarea bunurilor livrate şi/sau a serviciilor prestate şi taxa pe valoarea adăugata aferenta.se ţine cu ajutorul Jurnalului pentru vânzări (cod 14-6-12/a). republicată. În acest jurnal se înregistrează pe baza de documente (facturi fiscale. 78 . Conform Ordonanţei de urgenţă nr. În acest jurnal. precum şi activităţile economice desfăşurate în mod independent de persoanele fizice autorizate potrivit legii. activităţile desfăşurate ca profesii libere sub toate formele de organizare care nu implică crearea unei societăţi comerciale. nu necesită utilizarea aparatelor de marcat electronice fiscale. se şnuruiesc şi se parafează înainte de depunerea lor la organele fiscale pentru înregistrare. bonuri de comanda-chitanţa etc.) valoarea cumpărărilor de bunuri şi/sau a serviciilor prestate de terţi şi taxa pe valoarea adăugata aferenta. se înregistrează pe baza de documente (facturi fiscale.Registrul-jurnal de încasări şi plăţi şi Registrul-inventar au regim de înregistrare la organele fiscale. cu excepţia activităţilor de taximetrie auto pentru mărfuri şi persoane. În cazul contribuabililor plătitori de taxă pe valoarea adăugata. Evidenta taxei pe valoarea adăugata deductibile se tine cu ajutorul Jurnalului pentru cumpărări (cod 14-6-17/b).

– având în vedere Cartea verde a Comisiei din 15 octombrie 2008 privind calitatea produselor agricole: standarde aplicabile produselor. G. comunicarea Comisiei ia în considerare doar o parte din necesităţile exprimate de sectoarele în cauză în urma publicării Cărţii verzi. consideră că aspectul calităţii poate reprezenta baza unor avantaje comerciale importante pentru producătorii europeni şi poate contribui indirect la dezvoltarea rurală. îşi exprimă dorinţa de a vedea puse în aplicare cât mai curând posibil măsurile propuse de Parlament în prezenta rezoluţie. întrucât consumatorii asociază sistemele de certificare cu garanţia calităţii superioare. în special în zonele rurale. 79 . F. întrucât Uniunea Europeană a răspuns deja acestei tendinţe introducând patru sisteme de calitate şi de origine a alimentelor. – având în vedere Rezoluţia sa din 10 martie 2009 referitoare la asigurarea calităţii alimentelor incluzând armonizarea şi recunoaşterea reciprocă a standardelor(1) . pentru a putea reacţiona în mod eficace la sugestiile primite de la agricultori şi producători în perioada procesului de consultare şi pentru evaluarea gradului de oportunitate. sănătate publică şi siguranţă alimentară (A7-0029/2010). acordă susţinere atât metodelor agricole tradiţionale. din motive de simplificare ce s-ar putea dovedi contraproductivă. Observaţii generale 1. sprijinind activităţi direct legate de realităţile locale. E. de necesitate şi de proporţionalitate al cadrului de reglementare propus. îşi exprimă regretul cu privire la faptul că. ca urmare a procesului de reflecţie lansat prin intermediul Cărţii verzi privind calitatea produselor agricole. întrucât politica actuală a lanţurilor de distribuţie afectează şansele micilor producători de a ajunge la publicul larg. specialitatea tradiţională garantată (STG) şi agricultura ecologică. – având în vedere "bilanţul de sănătate" al politicii agricole comune (PAC). întrucât Uniunea Europeană are cele mai ridicate standarde de calitate pentru produsele alimentare din lume. întrucât produsele europene de calitate reprezintă un patrimoniu cultural si gastronomic viu al Uniunii Europene. – având în vedere Propunerea de regulament al Parlamentului European şi al Consiliului privind informarea consumatorilor referitoare la produsele alimentare (COM(2008)0040). D. – având în vedere Rezoluţia sa din 9 octombrie 1998 privind o politică a calităţii pentru produsele agricole şi cele agro-alimentare(2) . iar aceste standarde ridicate sunt solicitate de consumatorii europeni şi reprezintă o modalitate de maximizare a valorii adăugate. întrucât pot fi folosite noi tehnologii pentru furnizarea de informaţii detaliate cu privire la originea şi caracteristicile produselor agricole şi alimentare. indicaţia geografică protejată (IGP). ţinând cont de efectele crizei economice şi de cerinţa de a nu crea costuri şi sarcini suplimentare pentru producători. A. fiind astfel o verigă esenţială a vieţii economice şi sociale din numeroase regiuni europene. salută comunicarea Comisiei şi introducerea în cadrul acesteia a mai multora dintre recomandările Parlamentului. dar şi de originea şi metodele de producţie a produselor alimentare. B. C. – având în vedere articolul 48 din Regulamentul său de procedură. – având în vedere documentul de lucru al serviciilor Comisiei din octombrie 2008 privind schemele de certificare a calităţii alimentelor. întrucât consumatorii sunt tot mai interesaţi nu doar de siguranţa alimentelor. cerinţe de producţie şi sisteme de calitate (COM(2008)0641). 2. şi anume denumirea de origine protejată (DOP). întrucât sprijinirea exploataţiilor mici şi mijlocii.Rezoluţia Parlamentului European din 25 martie 2010 referitoare la politica în domeniul calităţii produselor agricole: ce strategie trebuie adoptată? (2009/2105(INI)) Parlamentul European . subliniază faptul că aspectul calităţii este esenţial pentru întregul lanţ alimentar şi un avantaj fundamental pentru susţinerea competitivităţii producătorilor europeni de produse agroalimentare. cât şi celor empirice şi asigură aplicarea acestora în conformitate cu cele mai înalte standarde de calitate şi siguranţă. – având în vedere raportul Comisiei pentru agricultură şi dezvoltare rurală şi avizul Comisiei pentru mediu. – având în vedere Comunicarea Comisiei din 28 mai 2009 privind politica în domeniul calităţii produselor agricole (COM(2009)0234). ale căror niveluri de producţie şi consum îndeplinesc cerinţele la nivel local. 3.

produsele agricole şi agroalimentare de calitate reprezintă deseori singura şansă pentru multe zone rurale cu puţine alternative din punctul de vedere al producţiei. subliniază că sprijinul financiar în vederea sporirii calităţii produselor reprezintă o oportunitate pentru orientarea către piaţă a exploataţiilor agricole de semi-subzistenţă. siguranţa alimentară şi respectarea mediului înconjurător. ci şi pentru consumatori. consideră că organizaţiile producătorilor ar trebui mai bine sprijinite. în contextul negocierilor sale din cadrul Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC). consideră că politica UE în domeniul calităţii poate aduce o mai mare competitivitate şi valoare adăugată economiei regiunilor europene. în special dacă principalele criterii luate în considerare sunt de natură economică. consideră că aspectul calităţii stimulează diversitatea produselor şi contribuie la specializarea forţei de muncă implicate. ai producătorilor de produse tradiţionale şi de produse ecologice. diversificarea şi sporirea accesului la cel de al doilea pilon al PAC. consideră că introducerea unor niveluri diferite de protecţie a denumirilor de calitate europene ar putea conduce la situaţii inechitabile. consideră că este necesar ca după 2013 PAC să susţină politica în domeniul calităţii şi. de asemenea. care să ofere asigurări că produsele agricole importate respectă aceleaşi cerinţe în materie de securitate alimentară. adaugă faptul că. consideră că această politică poate să aducă o îmbunătăţire considerabilă valorii adăugate a producţiei agroalimentare europene în cadrul unei pieţe din ce în ce mai globalizate. care au dobândit acces la sistemul de înregistrare a indicaţiilor geografice doar în urmă cu câţiva ani. pentru a garanta faptul că produsele alimentare importate îndeplinesc normele UE privind calitatea şi siguranţa produselor alimentare. 8. prin apropierea lor geografică. a produselor tradiţionale şi a produselor ecologice. 10. consideră că noua politică UE în domeniul calităţii ar trebui să fie mai "deschisă" faţă de produsele din statele membre noi. sprijină o monitorizare mai strictă şi o mai bună coordonare între Comisie şi statele membre. acest sprijin ar trebui concretizat în dezvoltarea. în special pentru a nu dezavantaja micii producători. reaminteşte faptul că regiunile sunt partenerii PAC şi acestea cofinanţează şi gestionează dezvoltarea rurală. consideră că politica europeană privind calitatea trebuie strâns legată de reformarea după 2013 a politicii agricole comune. eforturile producătorilor de a promova moduri de producţie mai ecologice. precum şi normele de mediu şi cele sociale. subliniază necesitatea unor standarde de calitate care să asigure o comunicare eficientă cu consumatorii cu privire la modul în care sunt fabricate produsele şi care să ofere stimulente de îmbunătăţire a acestor standarde. 6. regiunile sunt partenerii producătorilor şi. bunăstarea animalelor şi protecţia mediului ca produsele agricole produse în UE. solicită consolidarea politicii în domeniul calităţii a Uniunii Europene. contribuind astfel la obiectivele de politică mai generale ale UE.4. Cerinţe de producţie agricolă şi standarde de comercializare comunitare 80 . subliniază faptul că diversitatea ar trebui să rămână bogăţia Europei şi că toate produsele de calitate care corespund criteriilor definite de UE ar trebui să fie recunoscute şi apărate. consideră. că toate indicaţiile geografice ar trebui să beneficieze de acelaşi grad de recunoaştere. 5. 12. în special. Comisia trebuie să încerce să ajungă la un acord în ceea ce priveşte "aspectele necomerciale". mai ales în ceea ce priveşte modernizarea exploataţiilor agricole şi crearea si dezvoltarea de micro-întreprinderi în mediul rural. în cadrul negocierilor OMC. 13. Uniunea Europeană ar trebui să ofere sprijin financiar în vederea obţinerii unei producţii agroalimentare de înaltă calitate. 9. consideră că regiunile ar trebui să fie asociate procesului de recunoaştere şi de promovare a produselor cu indicaţie geografică. deoarece aceasta reprezintă un stimulent important pentru ca producătorii europeni să îşi intensifice eforturile în ceea ce priveşte calitatea. 14. are convingerea că politica în domeniul calităţii poate determina evoluţii importante în agricultura europeană. prin urmare. subliniază faptul că. consideră că într-o piaţă din ce în ce mai deschisă este indispensabil ca Uniunea să apere. în cadrul acestei politici. este de părere că. numai valoarea produselor IGP depăşind deja suma de 14 miliarde EUR. 7. în special. produsele de calitate reprezentând un sector caracterizat de o producţie ridicată. 11. consideră că cerinţele care trebuie îndeplinite pentru înregistrarea unui produs ar trebui să fie transparente şi comprehensibile nu doar pentru solicitanţi (producători). ideea că produsele de calitate trebuie să fie protejate într-o manieră eficace prin regimul de apărare a proprietăţii intelectuale.

"insulă" şi "emisii reduse de dioxid de carbon". se poate lua în considerare posibilitatea creării unei etichete de calitate "cultivat (produs sau fabricat) în Europa". invită Comisia să lanseze un proces de reflecţie cu privire la posibilitatea introducerii unor indicatori de calitate legaţi de condiţiile sociale de producţie. iar întregul conţinut al etichetelor nu trebuie supraîncărcat. consideră. mediu. 19. precum "producţia integrată". că la conservarea peisajelor culturale din Europa contribuie cultivarea de produse agricole. 18. ţara de origine. ar trebui menţinute. fapt ce ar permite consumatorilor să cumpere produse în cunoştinţă de cauză. procesatori şi comercianţi. 23. 26. de asemenea. consideră. sprijină introducerea menţiunilor rezervate facultative suplimentare şi în special elaborarea unei definiţii şi utilizări clare a termenilor "munte". inclusiv printr-o siglă pentru calitate a Uniunii Europene. precum şi a produselor din zonele fără OMG. cum ar fi pe internet. bunăstare a animalelor şi sănătate. siguranţa alimentară şi respectarea cerinţelor de producţie europene. consideră că standardele de comercializare sectoriale au un rol important în lanţul de producţie şi. solicită. dimensiunile şi calitatea produselor şi garantează condiţii de concurenţă egale la nivel european. de asemenea. la costuri excesive. pentru a garanta o transparenţă sporită şi o mai bună trasabilitate. 20. subliniază faptul că informaţiile suplimentare şi specifice sunt facultative. consideră că produsele agricole din Uniunea Europeană respectă automat anumite norme de calitate.15. invită Comisia să efectueze un studiu privind dezvoltarea în continuare a etichetării referitoare la "amprenta de carbon" pentru a se ajunge la o estimare mai cuprinzătoare a "amprentei ecologice". subliniază necesitatea unei recunoaşteri formale a eforturilor depuse de producătorii europeni în vederea respectării cerinţelor de producţie agricolă ale UE cu privire la standardele de calitate. aceste standarde asigură transparenţa schimbărilor de pe piaţă şi permit cumpărătorilor să compare preţurile. 27. acest studiu ar trebui să cuprindă fezabilitatea introducerii pe etichete a informaţiilor obligatorii 81 . având în vedere aceste aspecte. care este reglementat în prezent numai în câteva state membre. îşi exprimă sprijinul pentru armonizarea la nivel comunitar a termenului "munte". prin coduri de bare sau pe chitanţă. Comisiei să ia toate măsurile pentru a asigura o protecţie adecvată a acestor zone. întrucât acestea sunt produse în conformitate cu dispoziţiile legale ale Uniunii Europene privind calitatea produselor. care să fie accesibilă exclusiv produselor agricole provenite integral din producţia obţinută în UE şi care nu ar trebui să implice în niciun caz costuri suplimentare pentru operatori sau sarcini administrative sau financiare pentru statele membre care efectuează controalele în cauză. "păşunatul" şi "agricultura de munte". producţia agricolă durabilă şi cerinţele în materie de mediu şi sănătate (condiţionalitate). invită Comisia să efectueze un studiu tehnic şi economic detaliat pentru a garanta că noua legislaţie nu obligă industria alimentară. 21. de asemenea. consideră că este necesar să fie promovată etichetarea voluntară privind alte metode de producţie care respectă mediul şi animalele. iar în cazul produselor procesate care conţin un singur ingredient să se indice locul de provenienţă a materiei prime de origine agricolă utilizată în produsul finit. constată că menţionarea pe etichete a "locului de provenienţă agricolă" a fost aplicată cu succes în ţări precum Australia şi Statele Unite şi că această menţiune este obligatorie deja în Uniunea Europeană pentru un anumit număr de produse agricole. consideră oportun să se indice. în consecinţă. 16. relaţiile contractuale dintre producători. 24. 25. în consecinţă. solicită Comisiei. în special producătorii mici şi mijlocii. să realizeze un studiu referitor la opţiunile disponibile pentru a oferi posibilitatea producătorilor europeni de a afişa pe produsele lor un însemn al angajamentului lor faţă de calitate. de exemplu veniturile producătorilor. consideră necesară păstrarea produselor din zonele de munte. întrucât sigla va atesta respectarea legislaţiei care face obiectul controalelor oficiale. consideră că eticheta de calitate a UE ar trebui să rămână în mod clar recognoscibilă ca prioritate. în această privinţă. 22. întrucât etichetele sau termenii care se referă numai la nivelul emisiilor de carbon neglijează alte aspecte de mediu esenţiale. precum şi adoptarea unor orientări UE privind utilizarea acestora. că ar trebui avute în vedere metode alternative de furnizare a informaţiilor. în cazul produselor proaspete. 17. cum ar fi impactul asupra resurselor acvatice şi asupra biodiversităţii.

întrucât acestea ar putea duce la apariţia mai multor niveluri de protecţie. 36. consideră că sistemul actual al UE de protecţie a produselor IG ar trebui menţinut şi că o protecţie la nivelul UE ar trebui acordată tuturor IG. este de părere că definiţia rolului consorţiilor ar trebui să fie 82 . că nu ar trebui înfiinţate sisteme naţionale sau regionale de recunoaştere paralele. consideră că. în contextul propunerii sale de regulament privind informarea consumatorilor referitor la produsele alimentare. susţine că. Indicaţii geografice şi specialităţi tradiţionale 30. pe baza experienţei producătorilor. având în vedere nivelul lor ridicat de recunoaştere şi succes. invită Comisia să asigure coerenţa propunerilor sale referitoare la politica privind calitatea produselor agricole. 32. consideră sistemul denumirilor de origine şi al indicaţiilor geografice drept unul din instrumentele PAC menite să sprijine dezvoltarea zonelor rurale. această perenitate fiind esenţială pentru asigurarea traiului în zonele rurale. precum şi acţiunile de promovare cu privire la agricultori şi consumatori. solicită ca simplificarea normelor şi sporirea gradului de credibilitate a siglei calităţii a UE să completeze certificatele şi sistemele de indicare a originii locale. regionale sau naţionale existente deja în statele membre. că cele două instrumente (DOP . consideră că normele actuale ale UE privind IG ar trebui să fie completate pentru a asigura că rolul jucat de organizaţiile desemnate sau recunoscute de statele membre în gestionarea. prelucrării şi distribuţiei ar fi astfel mai bine garantată. pe baza unor principii echitabile şi nediscriminatorii. s-a observat că gestionarea calităţii produselor prin intermediul specificaţiilor DOP şi IGP şi eficacitatea protecţiei împotriva încălcării acestora nu sunt suficiente pentru continuarea dezvoltării produselor cu indicaţie geografică. este de părere că nu este nevoie să se introducă alte sisteme de certificare a alimentelor la nivel comunitar. consideră că politica privind calitatea produselor agricole ar trebui realizată astfel încât să se ţină seama de costurile generate de noile dispoziţii. consideră că legislaţia UE ar trebui modificată pentru a le permite statelor membre să recunoască şi să consolideze rolul organizaţiilor pe care le desemnează sau le recunosc ca fiind responsabile de gestionarea.indicaţia geografică protejată) ar trebui păstrate în viitor. întrucât dacă s-ar proceda în acest mod sistemele existente şi-ar pierde valoarea şi s-ar crea confuzie în rândul consumatorilor.privind locul de provenienţă agricolă pentru produsele prelucrate care conţin "ingrediente principale" (adică un ingredient conţinut într-un produs alimentar. 31. consideră că indicaţiile geografice au o importanţă considerabilă pentru agricultura europeană. în ceea ce priveşte tratarea informaţiilor de pe etichete privind ţara de origine. 29. consideră. consideră că aceste consorţii ar trebui să poată deţine un rol în coordonarea operatorilor economici pentru a se permite cea mai corectă corelare între cantităţile produse şi introduse pe pieţe şi capacitatea de absorbţie a pieţelor. cum ar fi cel al produselor agricole procesate. este de părere că cele trei sisteme de înregistrare a indicaţiilor geografice (pentru vinuri. pentru consumator. trebuie făcută o distincţie mai clară între DOP şi IGP şi acest lucru poate fi realizat printr-un efort global de informare şi promovare cu sprijin financiar comunitar atât în cadrul pieţei interne cât şi în statele terţe. adaugă faptul că gestionarea cantităţii este una din cerinţele gestionării calităţii. consideră că perenitatea diferitelor stadii ale producţiei. de asemenea. de asemenea. 28. consideră. băuturi spirtoase şi produse agricole şi alimentare) ar trebui menţinute aşa cum sunt în prezent. conform definiţiilor de la articolul 2 din propunerea de regulament al UE privind informarea consumatorilor referitor la produsele alimentare. inclusiv prin creşterea procentului cofinanţării europene. 34.denumirea de origine protejată şi IGP . 33. propune întărirea rolului consorţiilor deţinătoare de indicaţii geografice(3) în vederea definirii legislaţiei în ceea ce priveşte gestionarea volumelor sau utilizarea indicaţiilor geografice în produsele elaborate. care de obicei este asociat de către consumatori cu denumirea produsului). 35. care reprezintă peste 50 % din masa uscată a produsului alimentar în cauză) sau "ingrediente caracteristice" (adică ingredientul din componenţa unui produs alimentar. protecţia şi/sau promovarea IG şi a drepturilor de proprietate intelectuală şi să autorizeze aceste organizaţii să adapteze potenţialul producţiei la cerinţele pieţei. precum şi de particularităţile anumitor sectoare. să protejeze patrimoniul cultural al regiunilor şi să stimuleze diversificarea ocupării forţei de muncă în zonele rurale. protejarea şi/sau promovarea dreptului de proprietate intelectuală conferit de înregistrarea în calitate de IG este pe deplin recunoscut şi întărit.

îşi exprimă dorinţa ca această chestiune să fie abordată printr-o revizuire a Regulamentului (CE) nr. o bună protecţie din oficiu a IG. 43. în cazul în care un produs protejat de o IG este utilizat ca ingredient. atât înainte. să studieze posibilitatea de a accelera procedura de solicitare şi să studieze posibilele modalităţi de a garanta o mai bună protecţie a produselor în cadrul acestui sistem. consideră că. solicită înregistrarea obligatorie a numelui producătorului de DOP şi IGP în cazul în care produsul este comercializat cu denumirea comercială privată a unui comerciant. din cauza înţelegerii imperfecte a caracteristicilor specifice ale produsului sau ale pieţei locale. în timp ce regulile corespunzătoare de înregistrare trebuie simplificate în continuare. locale şi artizanale asociate unor regiuni specifice şi unei 83 . consideră că. a numelui produselor cu IG utilizate ca ingrediente. pentru a asigura orice inducere în eroare a consumatorului. invită în acest sens Comisia să revizuiască instrumentul STG. 44. 510/2006 al Consiliului din 20 martie 2006 privind protecţia indicaţiilor geografice şi a denumirilor de origine ale produselor agricole şi alimentare(4) şi printr-o mai bună definire a procedurilor de control aplicabile în toate etapele de comercializare a produselor. opiniile iniţiale ale Comisiei iau naştere mult prea grabnic sau nu se adaptează fiecărui caz în parte. solicită Comisiei să efectueze un studiu cu privire la informaţiile adecvate (etichetare şi toate celelalte mijloace disponibile). precum şi orice alte mijloace care ar putea spori gradul de atractivitate al acestui sistem pentru producători. Comisia ar trebui să analizeze posibilitatea creării unei bănci europene de cunoştinţe despre reţete vechi şi metode istorice de preparare a alimentelor. 37. consideră că acest instrument ar trebui comunicat mai bine producătorilor şi ar trebui ajutat să devină un instrument familiar pentru promovarea calităţii în Europa. consideră că nu ar trebui adăugate criterii suplimentare în procesul de înregistrare pentru niciunul dintre respectivele instrumente. în multe cazuri. ceea ce explică dezvoltarea sa lentă. constată că procedurile în vigoare de înregistrare a DOP şi IGP sunt complexe şi îndelungate. organismul responsabil de această IG sau autoritatea competentă ar trebui să poată defini reguli privind utilizarea numelui acestuia în denumirile de comercializare ale produselor prelucrate şi că aceasta ar trebui autorizată să efectueze controale specifice pentru a se asigura că nu au suferit modificări caracteristicile. 46. insistă asupra necesităţii de a se explica mai bine diferenţele care există între mărcile comerciale şi IG. 45. pe eticheta unui produs prelucrat. 39. 42. 38. consideră că serviciile Comisiei ar trebui să stabilească orientări clare în ceea ce priveşte utilizarea. îndeamnă Comisia să găsească modalităţi de accelerare a acestui proces. însă nu sprijină ideea scurtării procesului de control prin respingerea arbitrară a cererilor pe care Comisia le consideră incomplete într-o fază timpurie. de asemenea. cât şi după introducerea pe piaţă. susţine punerea în aplicare a unor instrumente care să permită valorizarea şi promovarea colectivă a producţiilor mici tradiţionale. necesare pentru produsele DOP/IGP comercializate sub o marcă privată a unui comerciant. consideră că practicile şi experienţele constatate în diferitele state membre ale UE ar putea fi înregistrate şi utilizate pentru definirea drepturilor şi datoriilor consorţiilor. imaginea sau reputaţia produsului cu IG.precizată în dispoziţiile comunitare. reaminteşte faptul că STG este un instrument relativ recent. solicită punerea în aplicare efectivă a regulilor comunitare existente în ceea ce priveşte imposibilitatea înregistrării unei mărci comerciale care conţine sau face trimitere la DOP/IGP de către operatori care nu reprezintă organizaţiile de producători ai acestor DOP/IGP. 41. pentru a împiedica dispariţia cunoştinţelor cu privire la alimentele tradiţionale şi la modul în care acestea sunt preparate de generaţii încoace. se opune ideii că IG pot fi înlocuite de mărci comerciale. 40. solicită. ci mai degrabă scopul ar trebui să fie simplificarea acestuia. susţine stabilirea unor reguli comunitare care să permită organismelor de gestionare a IG să stabilească reguli în ceea ce priveşte ambalarea produsului lor pentru a se evita orice degradare a înaltei calităţi a acestora. ca obligaţie a autorităţilor din toate statele membre. întrucât acestea sunt instrumente juridice fundamental diferite. regretă faptul că. subliniază necesitatea eficientizării prelucrării cererilor de înregistrare. consideră că instrumentul specialităţilor tradiţionale garantate (STG) trebuie să fie păstrat.

acest fapt subminează reputaţia şi imaginea produselor IG şi induce în eroare consumatorii. simultan. în special cu ţările importante din punct de vedere economic. 2092/911 şi speră că. consideră că ar trebui să existe. cum este cazul "producţiei integrate". acest regulament îşi va realiza pe deplin potenţialul legislativ cât mai curând posibil. pentru care procedurile de acces la DOP/IGP ar fi prea complexe şi costisitoare. 49. oferind de asemenea agricultorilor europeni o posibilitate importantă de dezvoltare. chiar dacă nu constituie în sine o soluţie cu privire la viitorul aprovizionării cu alimente la nivel global. precum şi o garanţie că procesul de producţie aplicat evită daunele ecologice aferente utilizării de îngrăşăminte. consideră că este necesară promovarea unor sisteme de producţie ecologice şi bazate pe raţionalizarea materiilor prime. 84 . 834/2007 al Consiliului din 28 iunie 2007 privind producţia ecologică şi etichetarea produselor ecologice. cum este cazul producţiei integrate.denumiri geografice. Producţia integrată 50. – consideră că progresul veritabil înregistrat în ceea ce priveşte indicaţiile geografice constituie o condiţie preliminară esenţială pentru un acord echilibrat în contextul negocierilor agricole din cadrul OMC. prin extinderea protecţiei de la articolul 23 al acordului TRIPS la toate IG şi prin stabilirea unui registru multilateral cu caracter juridic obligatoriu pentru IG. iar introducerea unei sigle comunitare obligatorii reprezintă o contribuţie importantă la realizarea acestui obiectiv. subliniază că adoptarea unor acte legislative la nivel european privind producţia integrată ar oferi o mai mare vizibilitate eforturilor depuse de agricultorii şi crescătorii de animale din UE în domeniile siguranţei alimentare. sprijină eforturile recente de a dezvolta o nouă siglă ecologică a UE. pentru a uniformiza criteriile existente în diferite state membre. în acest sens. iar reglementarea în cauză să fie susţinută de o campanie de promovare corespunzătoare care să informeze consumatorul cu privire la caracteristicile principale ale producţiei integrate din UE. 47. invită Comisia Europeană să acorde sprijin tehnic şi financiar organizaţiilor responsabile de IG. îşi reafirmă convingerea că agricultura ecologică şi producţia integrată oferă consumatorilor beneficii de sănătate. pentru a facilita soluţionarea problemelor de uzurpare. 52. 51. şi – consideră că ar trebui să existe o colaborare mai strânsă între Comisie şi organismele reprezentative ale producătorilor de IG înainte de lansarea negocierilor comerciale şi în timpul procesului de negociere. 54. mediului şi bunăstării animalelor în raport cu importurile din ţări terţe. solicită reglementarea acestui domeniu la nivel comunitar. invită Comisia să promoveze în continuare conceptul de IG în ţările terţe. prin negocierea de acorduri bilaterale. Agricultura ecologică 53. aplicabilă tuturor produselor agricole ale UE. consideră că este esenţial să fie intensificate activităţile de informare şi promovare a sistemului de protecţie sui generis a IG. precum şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. – sprijină obiectivul Comisiei de a include indicaţiile geografice în domeniul de aplicare al "Acordului comercial împotriva contrafacerii". 48. deoarece fiecare ţară terţă poate dispune de propriul sistem specific de protecţie. subliniază că asigurarea protecţiei unei IG într-o ţară terţă reprezintă o procedură îndelungată şi dificilă pentru producători. o campanie de promovare şi de comercializare a producţiei integrate europene. deşi a intrat în vigoare recent. şi – în ţările terţe. solicită o mai bună protecţie a indicaţiilor geografice: – în cadrul OMC. sprijină promovarea sistemelor de producere a produselor alimentare de calitate prin utilizarea criteriilor de durabilitate. precum şi în cadrul lucrărilor viitorului "Observator european de combatere a contrafacerii şi a pirateriei". îşi exprimă sprijinul pentru cadrul stabilit de Regulamentul (CE) nr. mai ales prin intensificarea misiunilor de asistenţă tehnică în relaţiile cu producătorii europeni de IG şi/sau cu organizaţiile reprezentative ale acestora. reaminteşte că unele IG sunt contrafăcute sistematic în ţări terţe. consideră că ar trebui să existe o autentică piaţă unică a produselor ecologice.

sprijină înfiinţarea unui cadru legislativ comunitar al principiilor de bază pentru punerea în aplicare transparentă a sistemelor private de certificare respective. 59. într-o povară administrativă şi financiară în ceea ce priveşte accesul agricultorilor la piaţă. se impun următoarele: – să se asigure că produsele ecologice din ţările terţe îndeplinesc aceleaşi cerinţe ca cele pe care le îndeplinesc produsele ecologice din UE şi că monitorizarea acestui aspect este intensificată. în acest context. sprijină iniţiativa Comisiei privind elaborarea unor orientări pentru cele mai bune practici de exploatare a tuturor sistemelor aferente calităţii produselor agricole. 57. sector în puternică expansiune nereglementat de Regulamentul (CE) nr. 2092/91(5) . îngrijorarea faţă de tentativele de extindere a domeniului de aplicare al etichetei ecologice la produsele alimentare care nu au fost obţinute în conformitate cu principiile agriculturii ecologice.55. la care se face referire în legătură cu metodele de producţie ecologice. Sisteme de certificare private 61. încurajând recunoaşterea reciprocă a sistemelor de certificare şi participarea sectorului productiv la elaborarea acestor sisteme şi promovând. – să se înscrie ţara de provenienţă pe produsele ecologice proaspete şi pe cele prelucrate. fie în sfera publică. prin intermediul asociaţiilor producătorilor. consideră că este îngrijorătoare înmulţirea etichetelor ecologice private în domeniul produselor nealimentare. subliniază faptul că atât statele membre cât şi Uniunea Europeană au datoria să promoveze produsele de calitate. consideră. regretă faptul că în comunicarea Comisiei nu se face referire la necesitatea de a încuraja măsurile de promovare. solicită crearea unui inventar al tuturor sistemelor private de certificare a calităţii pe care producătorii europeni trebuie să le pună în aplicare pe lângă specificaţiile de calitate impuse deja în temeiul legislaţiei UE. consideră că în fiecare stat membru ar trebui să existe organisme. 834/2007 al Consiliului din 28 iunie 2007 privind producţia ecologică şi etichetarea produselor ecologice. ci. atât de necesare pentru rentabilizarea eforturilor întreprinse de agricultorii europeni în ceea ce priveşte calitatea. care să promoveze şi să valideze producţia autohtonă ecologică şi de calitate. că este necesară aplicarea unui control mai riguros pentru acele produse ecologice ce provin din ţările terţe. 60. subliniază că în situaţia actuală sistemele de certificare private nu oferă informaţii mai ample privind calitatea produselor vizate. cât şi de către consumatori. consideră că apariţia produselor neecologice marcate astfel încât să sugereze că ar fi produse ale agriculturii ecologice prejudiciază dezvoltarea unei pieţe UE unice a produselor ecologice. pentru a ameliora funcţionarea pieţei interne a produselor ecologice. 63. acest lucru asigurând o garanţie a unei concurenţe echitabile între produsele ecologice ale UE şi cele din ţările terţe. fie în cea privată. şi – produsele neagricole. consideră că instrumentele de promovare de care dispune Uniunea Europeană trebuie revizuite 85 . reafirmă că. Politica de informare şi promovare 64. 62. să fie desemnate în mod diferit faţă de modul în care sunt desemnate produsele agricole ecologice. invită Comisia să prezinte succint modalităţile propuse pentru promovarea schimbului. dimpotrivă. – să fie consolidată credibilitatea siglei comunitare prin intermediul unui program de promovare a produselor ecologice. siguranţa alimentară şi mediul înconjurător. pentru a reduce costurile suportate de agricultori cât mai mult cu putinţă. simplificarea sarcinii administrative în procesul de certificare. în acest sens. salută înfiinţarea oficiilor pentru produsele tradiţionale şi ecologice la nivelul statelor membre. la nivel local. precum şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. de produse agricole ecologice. importate din ţări terţe. 56. dar şi să acţioneze în favoarea protecţiei acestora pe plan internaţional. aceste orientări ar trebui aplicate de operatori şi ar trebui să cuprindă o serie de concepte al căror obiectiv este asistarea sectorului productiv în dezvoltarea valorii adăugate a produselor acestuia. 58. solicită Comisiei să evalueze posibilitatea extinderii regulamentului la acest sector. indiferent dacă se utilizează sau nu sigla comunitară pentru produse ecologice. recunoscute atât de către producători. îşi exprimă. în multe cazuri. acestea se transformă.

propune. de exemplu. şi faptul că aceasta le limitează drastic accesul la cofinanţare. Comisia şi statele membre ar trebui să pună la dispoziţie mijloace financiare suplimentare pentru programele de promovare în cadrul pieţei interne. consideră că trebuie încurajate pieţele agricole administrate direct de agricultori. în acest sens. consideră că statele membre ar trebui să încurajeze crearea de spaţii de comercializare în care producătorii să prezinte consumatorilor produsele în mod direct. evidenţiază totuşi înăsprirea condiţiilor de creditare pentru micii producători. 86 . 65. de cooperativele de producători. recomandă Comisiei şi statelor membre să-şi intensifice eforturile de informare şi promovare privind standardele de calitate şi siguranţă alimentară pentru produsele comunitare. să prevadă o armonizare a sistemului de credite agricole la nivelul Uniunii. introduse recent în sectorul vitivinicol. 70. 67. în contextul crizei financiare mondiale. 68. consolidează legătura dintre produs şi teritoriul din care acesta provine şi stimulează consumatorul să facă o alegere în cunoştinţă de cauză şi bazată pe calitate. ca ajutoarele acordate pentru promovare. ca puncte de vânzare a produselor locale sezoniere.pentru a fi mai eficiente. propune Comisiei. 69. ci şi producătorii. în special prin mijloacele disponibile în cadrul FEADR (Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală). continuând în acelaşi timp să crească bugetul campaniilor de promovare în ţările terţe. care contribuie la creşterea valorii adăugate în spaţiul rural. în acest cadru. să fie extinse şi pe piaţa Uniunii Europene. consideră că acest lucru poate fi realizat. dată fiind importanţa pieţei europene pentru producătorii de IG. subliniază că politicile de informare ar trebui să vizeze nu doar consumatorii. încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluţie Consiliului şi Comisiei. o o o 72. 71. 66. în conformitate cu programele de dezvoltare rurală. întrucât acestea asigură un preţ echitabil pentru produsele de calitate. consideră că. subliniază rolul pe care îl poate avea finanţarea UE în acest domeniu. având în vedere că acţiunile acestora sunt legate strâns de cunoştinţele lor despre piaţă şi despre aprecierea calităţii produselor lor de către consumatori. beneficiile politicilor europene de asigurare a calităţii şi siguranţei alimentare. sprijină acţiunile europene necesare pentru a face cunoscute. de o manieră cât mai largă şi mai eficientă. indivizi sau organizaţii. solicită crearea unor programe de promovare a vânzărilor pe pieţele locale. pentru a sprijini iniţiativele locale şi regionale de prelucrare şi comercializare. aceste eforturi de comunicare şi informare cu privire la IG şi la mărci comerciale comunitare ar putea fi realizate prin intermediul organismelor publice şi/sau private.