GHID DE PROIECTARE PENTRU CONSTRUCÞII ªI INSTALAÞII DE DEZINFE...

Page 1 of 40

GHID DE PROIECTARE PENTRU CONSTRUCÞII ªI INSTALAÞII DE DEZINFECTARE A APEI
Indicativ: GP 071-2002

Cuprins

1. PREVEDERI GENERALE
1.1. Obiectul ghidului 1.1.1. Obiectul acestei reglementãri îl constituie prezentarea principalelor elemente de ordin teoretic ºi practic, cât ºi a principalelor funcþiuni care trebuie cunoscute la proiectarea tehnologicã a construcþiilor ºi instalaþiilor pentru dezinfectarea apei, atât a celei pentru consum potabil, cât ºi a celei uzate epurate. 1.1.2. Nu fac obiectul ghidului prescripþiile privind calculele destabilitate ºi rezistenþã ale construcþiilor ºi mecanismelor cu care sunt echipate, precum ºi prescripþiile, privind proiectarea instalaþiilor electrice, termice, sanitare, ventilaþie ºi de automatizare aferente construcþiilor. întrucât concepþia ºi finalizarea, respectiv materializarea unei soluþii tehnice reprezintã un câmp de convergenþã a multor specialitãþi, în mod necesar, ghidul cuprinde, alãturi de prescripþiile aplicabile în domeniul proiectãrii tehnologice a instalaþiilor de dezinfectare a apei ºi un minimum de referinþe la reglementãriletehnice specifice din domeniul construcþiilor, execuþiei lucrãrilor ºi exploatãrii acestora. 1.1.3. Prin prezentul ghid se urmãreºte armonizarea prescripþiilor de proiectare tehnologicã, cu specificaþiile ºi reglementãrile tehnice din domeniu, cunoscute pe plan intern, cât ºi a acelora din spaþiul Uniunii Europene (Directiva Consiliului Europei, nr. 98/83/ CE/1998 ), la care urmeazã a se alinia, în spiritul legii nr. 10/1995, cu evidenþierea exigenþelor referitoare la siguranþa în exploatare ºi a asigurãrii sãnãtãþii oamenilor. 1.2. Domeniul de aplicare 1.2.1. Prevederile ºi recomandãrile din cuprinsul acestui ghid sunt aplicabile în domeniul construcþiilor ºi instalaþiilor pentru dezinfectarea apei din sistemele hidroedilitare aferente aglomerãrilor umane. Ele se adreseazã specialiºtilor (cercetãtori proiectanþi ºi verificatori de proiecte), în activitatea de elaborare a studiilor, caietelor de sarcini, documentaþiilor de licitaþie, proiectelor ºi detaliilor de execuþie pentru instalaþiile de dezinfectare din fluxurile de tratare a apei, experþilor tehnici, cât ºi organelor administraþiei publice locale ºi centrale sau cu atribuþii în domeniu. Conþinutul prezentei reglementãri se adreseazã atât prestatorilor de servicii, cât ºi personalului din exploatare pentru activitãþile ce se impun în vederea reabilitãrii construcþiilor ºi instalaþiilor de dezinfectare existente. 1.2.2. Fondul de date cuprins în prezentul ghid reprezintã o bazã de informare minimã pentru specialiºi, beneficiari ºi întreprinzãtori potenþiali în domeniul instalaþiilor de tratare (sau epurare a apei) ºi constituie un element de orientare în scopul fundamentãrii unor decizii corecte în abordarea, dupã caz, a problemelor specifice. Datã fiind importanþa asigurãrii efective a calitãþii apei în regim permanent, inclusiv prin considerarea prezentei reglementãri, se menþioneazã cerinþa de elaborare a unei reglementãri specifice prin care sã se instituþionalizeze un act legislativ pentru constituirea unui organism care sã unifice atribuþiile privind controlul calitãþii apei, verificarea tehnologiei ºi a instalaþiilor tehnologice ºi a altor mãsuri derivate care devin necesare în asigurarea scopului menþionat. 1.2.3. Terminologia ºi denumirile folosite în prezentul ghid, în legãturã cu apele tratate ºi caracteristicile acestora, construcþiile ºi instalaþiile, sunt în conformitate cu cele utilizate în STAS 10898/1985. 1.3. Definiþii

mk:@MSITStore:G:\apacanal.chm::/gp071-2002.htm

5/22/2009

GHID DE PROIECTARE PENTRU CONSTRUCÞII ªI INSTALAÞII DE DEZINFE... Page 2 of 40

În conformitate cu Directiva CE nr. 98/83 din 3.11.1998, articolul 2 Definiþii; • Apa potabilã este definitã ca: a) „orice tip de apã în stare naturalã sau dupã tratare, folositã pentru bãut, gãtit sau la prepararea hranei, sau pentru alte scopuri casnice, indiferent de provenienþa ei ºi indiferent dacã este furnizatã prin reþea de distribuþie, din rezervor, sticle sau alte recipiente"; b) „toate tipurile de apã folosite ca sursã în industria alimentarã pentru fabricarea, procesarea, conservarea sau comercializarea produselor sau substanþelor destinate consumului uman, cu condiþia ca autoritãþile competente sã se asigure cã, astfel, calitatea apei nu afecteazã calitatea produsului finit". 1.3. Consideraþii generale privind mijloacele de dezinfectare 1.3.1. În instalaþiile pentru dezinfectarea apei sunt utilizaþi, ca atare sau cogeneraþi (produºi la faþa locului), agenþi de oxidare precum: clor (Cl2), dioxid de clor (CIO2), hipoclorit de sodiu (NaOCl), clorura de var (folositã în instalaþii provizorii sau cu debite foarte mici), ozon (O3), raze ultraviolete (UV).

Dezinfectarea apei se mai poate asigura ºi prin nanofiltrare, utilizând membrane speciale UF - având mãrimea golului sub 1 um). Prin filtrarea lentã se poate realiza, de asemenea, un anumit grad de dezinfectare. 1.3.2. Eficacitatea dezinfectãrii utilizând agenþii oxidanþi menþionaþi, este exprimatã prin factorul de expunere care reprezintã produsul dintre concentraþia agentului dezinfectant (sau intensitatea, în cazul UV) ºi timpul de contact al acestuia cu apa. 1.3.3. Agenþii de dezinfectare au, fiecare, un spectru specific de acþiune, în parametri de timp variabili, acþionând, prin urmare, selectiv, determinând în efluentul tratat ºi subproduse, unele din acestea având un impact negativ asupra sãnãtãþii oamenilor. Pentru acest motiv, alegerea unei soluþii de dezinfectare a apei va fi analizatã în contextul întregului sistem considerat, funcþie de calitatea apei brute, dar ºi de integritatea fizicã a sistemului, fiind posibila concepþia unor soluþii cuprinzând unul sau mai mulþi agenþi dezinfectanþi (cu acþiune complementarã), aplicaþi în diverse secþiuni ale sistemului. Fiecare din agenþii de dezinfectare consideraþi în procesul de distrugere a microorganismelor poate avea efecte suplimentare în sensul îmbunãtãþirii gradului de eliminare a unor poluanþi în alte trepte de tratare. 1.3.4. Din punct de vedere tehnologic, „dezinfectarea", în ansamblul unui sistem, nu este totdeauna rezultatul exclusiv al unei trepte unice, distincte, din procesul de tratare a apei, astfel cã, în anumite cazuri, poate rezulta, în mod obiectiv ºi ca un efect însumat (complementar) al mai multor trepte de tratare. Este esenþial ca apa supusã dezinfectãrii sã fie cât mai limpede. [top]

2. FACTORI POTENÞIALI DE RISC, CU IMPACT ASUPRA SÃNÃTÃÞII OAMENILOR ªI MEDIULUI, PRIN INTERMEDIUL APEI
2.1. Apa, în naturã, este caracterizatã de o multitudine de parametri fizico-chimici ºi microbiologici. Atât la utilizare pentru consum (potabil, alimentar, producþia de medicamente º.a.), dar ºi ca efect al consumului, ca apã uzatã epuratã evacuatã în diverºi receptori, apa nu trebuie sã conþinã poluanþi microbiologici, aceºtia reprezentând un pericol major pentru sãnãtatea populaþiei. Principalele grupe de microorganisme din sursele de apã sunt: - chisturile, cu dimensiuni de 10 - 1 um;

mk:@MSITStore:G:\apacanal.chm::/gp071-2002.htm

5/22/2009

GHID DE PROIECTARE PENTRU CONSTRUCÞII ªI INSTALAÞII DE DEZINFE... Page 3 of 40

- bacteriile, cu dimensiuni de 1 - 0,1 um; - viruºii, cu dimensiuni de 0,1 - 0,01 um. 2.2. În apã pot fi bacterii banale (nepatogene) care nu au acþiune nocivã asupra organismului decât dacã sunt în cantitate mare. Pot fi, de asemenea, bacterii coliforme a cãror prezenþã indicã o infestare cu dejecþii umane sau animaliere. În apã mai pot fi bacterii patogene care produc îmbolnãvirea oamenilor, provocând aºa numitele boli hidrice, precum: - bacteria febrei tifoide (bacilul lui Eberth); - vibrionul holeric (Vibrio cholerae); - bacilul dizenteriei (Shigella dysenteriae). 2.3. În apã poate exista un numãr important de viruºi care pot declanºa boli infecþioase grave cum ar fi: hepatita epidemicã, polio-melita º.a. O categorie importantã de agenþi patogeni, identificata relativ recent, o constituie unele protozoare precum Cryptosporidium ºi Giardia. Cryptosporidium a fost evaluat ca factor patogen periculos abia în 1955. Acesta a declanºat epidemii grave în Texas ºi Georgia - S.U.A. Cryptosporidium se transmite prin ape uzate menajere ºi deºeuri animale. 2.4. Giardia este un protozoar enteric recunoscut ca factor patogen hidric din 1965. Giardia poate provoca infecþii cronice. Un alt germen patogen, de datã mai recentã, este bacteria Legionella. Aceasta poate apare în apã având temperatura în plaja 25+45°C. 2.5. Se poate spune cã lista poluanþilor microbiologici nu este limitativã. Progresul ºtiinþei în domeniul medical va mai evidenþia ºi alþi factori de risc precum ºi aspecte noi ce se vor adãuga celor cunoscute. 2.6. Funcþie de natura apei supusã dezinfectãrii, în þara noastrã, calitatea apei rezultate, mãsuratã prin indicatorii fizico-chimici ºi bacteriologici, este stabilitã prin urmãtoarele reglementãri ºi acte normative: - la apa pentru consum potabil - STAS 1342 ºi Ordinul M.S. nr.536/1997; - pentru apa epuratã evacuatã în emisari – Normativul privind stabilirea limitelor de încãrcare cu poluanþi a apelor uzate evacuate în sursele de apã NTPA - 001. [top]

3. CONSIDERAÞII GENERALE ASUPRA TRATÃRII APEI CU CLOR GAZOS. STAÞIILE DE CLORARE
3.1. Proiectarea, execuþia ºi exploatarea staþiilor de clorare vor fi în conformitate cu prevederile „Manualului pentru proiectarea construcþiilor ºi instalaþiilor aferente staþiilor de clorare pentru tratarea apei.cu clor gazos în vederea satisfacerii exigenþelor de siguranþã în exploatare ºi sãnãtatea oamenilor". Reglementarea este aprobatã cu ordinul MLPAT nr. 16/N/ 03.03.1998. De asemenea se va consulta ºi SR

mk:@MSITStore:G:\apacanal.chm::/gp071-2002.htm

5/22/2009

GHID DE PROIECTARE PENTRU CONSTRUCÞII ªI INSTALAÞII DE DEZINFE... Page 4 of 40

9296 - Staþii de clorare a apei cu clor gazos, prescripþii generale de proiectare. 3.2. Pentru a putea caracteriza mai eficient procedeele de dezinfectare a apei, utilizând ºi alþi agenþi de dezinfectare, prin comparaþie cu clorul, în cele ce urmeazã se prezintã, succint, caracteristici ºi elemente semnificative specifice procedeului de dezinfectare cu clor gazos, astfel: - Clorul gazos este un gaz galben-verzui, cu densitatea de 2,5 ori mai mare decât a aerului. în stare lichefiatã, densitatea clorului este de 1500 kg/m3. - Pentru folosirea la tratarea apei, clorul este livrat lichefiat, în butelii sau recipienþi la presiunea de 6,6 - 8 bari - Clorul este un gaz otrãvitor ºi, funcþie de concentraþie, provoacã moartea. Este perceput olfactiv, la o concentraþie de 5mgCl /m 3 aer. Conform SR 9296, concentraþia maximã admisibilã de clor în staþia de clorare
2

este de 1 mg/m3 aer. 3.3. Procese chimice ºi biologice în tratarea apei cu clor 3.3.1. Clorul introdus în apã formeazã acid hipocloros (HOCl) ºi HCI. Ulterior, HOCl disociazã în ioni de hidrogen (H +) ºi ioni de hipoclorit CIO- - elementul activ. Reacþiile sunt dependente de pH-ul apei. La pH < 2, clorul se aflã sub formã molecularã în apã, iar la pH > 10 acesta existã sub formã de ioni de hipoclorit(ClO-). Practic, ultima stare realizabilã în regim industrial produce NaOCl (hipoclorit de sodiu) care poate fi utilizat, de asemenea, pentru dezinfectare. 3.3.2. Clorul, introdus în apã, acþioneazã pe multiple planuri, în prima etapã sunt oxidate substanþe minerale (sãrurile de fier, magneziu, nitriþi º.a.) Cantitatea de clor, astfel consumatã, reprezintã cererea de clor imediatã. Dupã aceastã fazã, cantitatea de clor rãmasã acþioneazã asupra amoniacului (NH ) determinând formarea de 4 cloramine (NH2CI; NHCl2; NCl3). Acestea dau apei gust ºi miros dezagreabil. Continuarea introducerii de clor pânã la „punctul de rupere" conduce la oxidarea cloraminelor (proces dorit). Numai dupã aceastã secvenþã se va înregistra o creºtere proporþionalã a clorului activ liber destinat, exclusiv, pentru dezinfectare. 3.3.3. Din cele de mai sus (pct. 3.3.2.) rezultã cã dezinfectarea propriu-zisã este influenþatã de calitatea apei care se dezinfecteazã (exprimatã în termenii indicatorilor fizico-chimici), natura agentului dezinfectant ºi factorul de expunere „C x T ". Dezinfectarea propriu-zisã este precedatã de procese care, dupã caz, conform indicatorilor de calitate, determinã un consum mare de clor, consumat inutil pentru oxidarea substanþelor organice sau minerale, preexistente în apã. în apele cu conþinut de substanþe organice naturale (humice), clorul dã ºi produºi secundari - trihalometani care sunt substanþe cancerigene. 3.3.4. Clorul distruge în mare mãsurã bacteriile ºi unii viruºi existenþi în apã. Mai puþin protozoare precum Cryptosporidium ºi Giardia pe care le inactiveazã (în anumite condiþii ºi valori ale CT). 3.3.5. Elemente privind principalii factorii de influenþã asupra eficacitãþii clorârii 3.3.5.1. Clorarea are componente de ordin cantitativ ºi calitativ. Cerinþa de clor reprezintã suma dintre cantitatea de clor mãsuratã la ieºirea din bazinul de contact (destinatã dezinfectãrii efective remanente sau introduse în sistem) ºi clorul consumat în bazinul de contact, datoritã cauzelor menþionate anterior. Cerinþa de clor variazã în funcþie de: - factorul CT;

mk:@MSITStore:G:\apacanal.chm::/gp071-2002.htm

5/22/2009

Stabilirea ºi sancþionarea contravenþiilor la normele de igienã ºi sãnãtate publicã. pentru apa brutã. mg/l 4 Controlul biofilmului Bun 3.5. Caracterizarea generalã a clorului Producþia de produºi secundari Mare Agentul oxidant Clorul Stabilitate rezidualã Foarte bunã Limita de folosire. Clorarea se practicã pentru a preveni efectele mk:@MSITStore:G:\apacanal. 108/08. dupã experienþa americanã.5. viruºi).4. cât ºi cea filtratã.a. întotdeauna. .4.3. pe baza analizelor de laborator.3.. sunt în conformitate cu STAS 1342/1991. În tabelul de mai jos este datã.temperatura apei (eficienþa creºte direct proporþional cu T°C) . 3.). 3. Page 5 of 40 . 98/1994 . 7 din Ordonanþa nr.htm 5/22/2009 .. Tabelul 2. admise în secþiunile semnificative dintr-un sistem de alimentare cu apã.9 83 20 44 62 25 59 41 Pentru alte tipuri de microorganisme (E Coli.1999 pentru modificarea Legii nr.puterea absorbantã a apei (conþinutul în substanþe care consumã clor. fluctuaþia valorilor CT funcþie de temperaturã ºi pH. 4 Eficienþa este exprimatã în termenul „log" (1 log = log 10). anterior începerii procesului de dezinfectare.4). cât ºi pentru apa epurata (vezi ºi punctul 3. Concentraþiile de clor.chm::/gp071-2002. Clorarea preventivã Se utilizeazã numai la alimentarea cu apã subteranã curatã. Fluctuaþia factorului CT în funcþie de temperaturã ºi pH.1. 3. inclusiv în punctele critice ale reþelei de distribuþie. Tabelul 1. 2. în cazul clorãrii Dezinfectant Unitãþi pH 1 6 7 Clorul 8 9 346 500 243 353 182 265 122 177 91 132 61 58 165 236 5 116 165 Temperatura.GHID DE PROIECTARE PENTRU CONSTRUCÞII ªI INSTALAÞII DE DEZINFE. pentru reducerea cu 3 log a ovochistului Giardia. cum s-a mai menþionat NH º. corelat cu art.2. Dupã EPA (Agenþia de Protecþie a Mediului din SUA) aprecierea calitativã a clorului este în conformitate cu tabelul nr.3. 0C 10 87 124 15 5. tabelul 3.4. valorile pot fi mai mici sau mai mari.pH-ul apei (eficienþa este invers proporþionalã cu pH-ul). atât in cazul apei destinate consumului uman. Evaluarea categoriilor de cerinþe sanitare ºi tehnologice unde este necesarã clorarea Etapele dezinfectãrii ºi dozele necesare vor fi stabilite. nr.

însã. 3.  .2.1-0.4. prin clorarea iniþialã. Clorarea în exces Se foloseºte la tratarea cu clor a apelor destinate consumului uman atunci când apa brutã poate înregistra variaþii bruºte de calitate. prin analize de laborator. înainte de filtre. postclorarea este folositã pentru dezinfectarea efluentului epurat. 3. Timpul de contact este de minim 30 minute. de la caz la caz.4..4. toxice remanente în apã). astfel: . Preclorarea Se practicã atât în staþiile de tratare a apei cât ºi în sistemele de canalizare.4.3. Page 6 of 40 unei potenþiale infestãri a apei în reþeaua de transport ºi distribuþie. Doza de clor se determinã pentru asigurarea unei concentraþii în clor rezidual liber.chm::/gp071-2002. secundare. ºi care nu pot fi urmãrite corespunzãtor în exploatare. deci previne colmatarea acestora.1. mk:@MSITStore:G:\apacanal. înainte de decantarea primarã pentru a evita descompunerea substanþelor organice biodegradabile din apã pentru inhibarea microorganismelor ºi pentru a preveni apariþia hidrogenului sulfurat în scopul protecþiei la coroziune a construcþiilor din metal ºi beton cât ºi pentru a evita apariþia mirosurilor. pentru cã îmbunãtãþeºte procesul de coagulare ºi.55 mg/I. Pentru apa uzatã epuratã doza de clor se stabileºte.. la intrarea în reþea. limpezirea apei (atunci când nu existã riscul producerii unor substanþe derivate. Se eliminã. doza de clor variazã funcþie de concentraþia în substanþe organice (3-10 mg/l) în plaja 0. dupã amestec.4.htm 5/22/2009 .2 mg Cl /1 apã.GHID DE PROIECTARE PENTRU CONSTRUCÞII ªI INSTALAÞII DE DEZINFE. mãrind durata ciclului de filtrare. De asemenea. iar la consumator în domeniul 0. conform prevederilor NTPA 001/97. urmãrindu-se.la staþiile de tratare a apei:  înainte de decantare. în acest fel. înainte de filtrele biologice. de circa 0. Postclorarea Se utilizeazã în sistemele de alimentare cu apã ºi canalizare în secþiunea finalã de tratare. în corelare cu prevederile NTPA 001.4 . Dozele se determinã prin analize de laborator. 2 În cazul staþiilor de epurare. pentru cã favorizeazã îndepãrtarea grãsimii. se foloseºte la apele uzate brute. funcþie de situaþiile punctuale. atunci când nu se asigurã concentraþia necesarã de clor rezidual în cele mai îndepãrtate puncte de consum.5. Pentru apa potabilã. în doze bine determinate. Reclorarea Constã în introducerea clorului în apa din reþelele de distribuþie mari când se constatã cã nu se poate realiza concentraþia de clor remanent. Pentru aceasta se intercaleazã staþii de clorare în reþelele de distribuþie. pentru a reduce viteza de colmatare rapidã a filtrului. pericolul ca în anumite perioade sã se introducã în reþeaua de distribuþie apã nepotabilã. înaintea separatoarelor de grãsimi. 3. deci. verificarea dozelor de clor remanent spre a se asigura echilibrul biologic al receptorului.la staþiile de epurare:  în treapta mecanicã.3 mg/l. respectiv epurare a apei.   3. pentru cã opreºte dezvoltarea microorganismelor în stratul filtrant.

3 ºi 4.htm 5/22/2009 . aprobat prin ordinul MLPAT nr. Staþiile de clorare cu clor gazos sunt incinte prin care se asigurã principalele funcþiuni tehnologice ºi funcþionale. . Construcþia staþiei de clorare trebuie sã cuprindã. prin care se poate asigura un consum de clor de maxim 2 kg/h.. ºi dozare a clorului în apã.chm::/gp071-2002. prin care se poate asigura un consum de pânã la 40 kg Cl2 / h.dispun.Neutralizarea buteliilo care pierd clor se face prin scufundarea acestora î lapte de var.GHID DE PROIECTARE PENTRU CONSTRUCÞII ªI INSTALAÞII DE DEZINFE. 16/N/3. corespunzãtor.3. 3. amplasarea dispozitivelor de preluare. . Proiectarea staþiilor de clorare ºi alcãtuirea constructivã sunt în conformitate cu „Manualul pentru proiectarea construcþiilor ºi instalaþiilor aferente staþiilor de clorare pentru tratarea cu clor gazos". Stabilirea supradozei de clor se va face pe baza unui studiu hidrochimic care va avea ca obiectiv ºi determinarea riscului apariþiei trihalometanilor. mijloace pentru neutralizarea pierderilor accidentale de clor. sau recipienþi având G ≤ 1000 kg/buc. Scheme ale staþiilor de clorare cu clor gazos 3. de spaþii pentru personalul de exploatare ºi spaþii dotate cu mijloace specifice de protecþie.5. . bioxid de sulf. hiposulfit de sodiu) sau cu ajutorul unui material adsorbant (cãrbune activ).5. 3. astfel: . Page 7 of 40 Totodatã. Acestea. instalaþiile electrice ºi instalaþiile de automatizare sunt prezentate. 3. având G ≤ 50 kg.2.6.5. În tabelele nr.03. dupã caz. 3.5. obligatoriu. În funcþie de consumul de clor. dispun de mijloace (construcþii ºi instalaþii speciale) pentru neutralizarea clorului scãpat accidental recipienþi defecþi. mk:@MSITStore:G:\apacanal.au în dotare utilaje pentru manevrarea recipienþilor ºi instalaþii pentru evacuarea ºi neutralizarea pierderilor de clor. sunt prezentate variantele uzuale de alcãtuire a staþiilor de clorare. de recipienþi Schema staþiei Caracteristici recomand 1 2 - - -Se utilizeaz tratarea unui debit de pânã la 40 l/s.1998 ºi SR 9296.. Principalii parametri de dimensionare tehnologicã a construcþiilor ºi instalaþiilor pentru dezinfectare cu clor Tabelul 3. respectiv schemele de principiu ale acestora.cuprind spaþii pentru depozitarea recipienþilor de clor. procedeul permite reducerea timpului de contact dintre clor ºi substanþele organice din apã. La ieºirea din instalaþia de tratare cu clor trebuie sã se facã o declorare deoarece clorul rezidual. cât ºi instalaþiile tehnologice. în documentaþiile menþionate.150 Depozit de clor (30 zile) Nr. de obicei. acesta se poate aproviziona ºi stoca în butelii.1. Variante de alcãtuire a instalaþiilor de clorare Tip Capacitate de clorare g Cl2/h 10 . Aceasta se face cu ajutorul unor substanþe chimice (amoniac. depãºeºte limita admisibilã. anexate.

chm::/gp071-2002.Instalaþia de neutralizare a sc de clor e cu drencere reactivi chimici.Necesitã electric pt transportul recipienþilor de clor.Se utilizeaz tratarea unui debit de de pânã la 1000 l/s cu depozitarea tip butoi.Se utilizeaz tratarea unui debit de de pânã la 500 l/s condiþiile î posibilã dotarea cu butelii.Se utilizeaz tratarea unui debit de de pânã la 1000 l/s cu depozitarea tip butoi.Neutralizarea buteliilo care pierd clor se face prin scufundarea acestora î lapte de var.. .2000 1428 - - . .Neutralizarea buteliilo care pierd clor se face prin scufundarea acestora î lapte de var.Se utilizeaz tratarea unui debit de pânã la 250 l/s. . 5 2000-4000 - 3-6 2-4 . Legendã: mk:@MSITStore:G:\apacanal. . .GHID DE PROIECTARE PENTRU CONSTRUCÞII ªI INSTALAÞII DE DEZINFE. 4 500 . Page 8 of 40 2 150 – 900 5-13 - - .Instalaþia de neutralizare a sc de clor e cu drencere reactivi chimici. . .Se utilizeaz tratarea unui debit de de pânã la 500 l/s condiþiile î posibilã dotarea cu butelii.2000 - 1-3 1-2 .Neutralizarea buteliilo care pierd clor se face prin scufundarea acestora î lapte de var.Necesitã electric pt transportul recipienþilor de clor. 6 4000-10000 - - 4-8 ..htm 5/22/2009 . 3 900 .

.Extragerea clorului singurã .chm::/gp071-2002. Scheme ale instalaþiilor de clorare Caracteristici .Instala presiune .GHID DE PROIECTARE PENTRU CONSTRUCÞII ªI INSTALAÞII DE DEZINFE.Injecþia solu un singur punct Caracteristici .Injecþia solu un singur punct mk:@MSITStore:G:\apacanal. Page 9 of 40 1 – camera aparatelor de dozare a clorului 2 – spaþiu pentru dulapul cu materiale pentru protecþia muncii 3 – instalaþie pentru hidrofor (dacã este necesarã) 4 – depozit pentru butelii de clor 5 – depozit pentru butelii de clor.Stocarea clorului recipient tip butelie . tip butoi 6 – instalaþie de neutralizare a scãpãrilor de clor 7 – depozit pentru reactivi de neutralizare 8 – camera de personal ºi materiale de protecþia muncii Tabelul 4.Stocarea clorului recipient tip butelie .Extragerea clorului singurã .Instala vacum .Extragerea clorului multe butelii .Instala vacum .htm 5/22/2009 .Injecþia solu un singur punct Caracteristici .Stocarea clorului recipient tip butelie ..

GHID DE PROIECTARE PENTRU CONSTRUCÞII ªI INSTALAÞII DE DEZIN.6. Page 10 of 40 Notã: Recipienþii care se aflã în consum curent sunt sunt aºezaþi pe cântar.Extragerea clorului multe butoaie .Extragerea clorului multe butelii .Stocarea clorului recipient tip butelie . clor. Necesarul orar de clor Este dependent de mãrimea debitului orar de apã ºi de valoarea dozei de.htm 5/22/2009 .Instala vacum .Injecþia solu mai multe puncte Notã: Recipienþii care se aflã în consum curent sunt aºezaþi pe cântar.chm::/gp071-2002.Stocarea clorului recipient tip butelie . Caracteristici .Instala vacum .Stocarea clorului recipient tip butelie . Caracteristici .Instala vacum .Injecþia solu mai multe puncte mk:@MSITStore:G:\apacanal.Extragerea clorului multe butoaie .. Caracteristici .Injecþia solu mai multe puncte Notã: Recipienþii care se aflã în consum curent sunt aºezaþi pe cântar..1. 3.

. Soluþiile ce se impun se coreleazã ºi cu soluþiile adoptate pentru neutralizarea recipienþilor.6.3. Camera instalaþiei de clorare va avea acces numai din afara clãdirii. unde: C .6. valoarea maximã a acesteia nu va depãºi 10 tone Cl2. în interiorul camerei aparatelor de clorare.2. Cl va fi: 2 d Cd = 24 x C x T.C . Pentru alegerea tipului de instalaþie necesarã în vederea combaterii scãpãrilor de clor se vor lua în considerare: .perioada de stocare (zile) Numãrul de recipienþi din depozit este: unde: Nr .. Combaterea scãpãrilor de clor 3.Doza de clor (mg/dm3) 3.Numãrul de recipienþi Cd . se poate lua în considerare evacuarea în atmosferã (cu protejarea personalului staþiei) ºi cu alarmarea necesarã. . Combaterea scãpãrilor de clor se va face separat pentru depozit ºi pentru camera de lucru (dacã acestea sunt separate).mãrimea instalaþiei (corespunzãtor tipului de recipienþi). Page 11 of 40 (kg/h). însã. Buteliile mk:@MSITStore:G:\apacanal. .3. menþionat în regulamentul de exploatare. 3.concluziile studiului de impact (evaluarea riscului).2.6.3. 3.6.GHID DE PROIECTARE PENTRU CONSTRUCÞII ªI INSTALAÞII DE DEZIN. unde: C .chm::/gp071-2002. obligatoriu.consumul orar de clor (kg/h) Q .htm 5/22/2009 .Capacitatea unui recipient de clor (kg) Este necesarã asigurarea unei rezerve de clor pentru o perioadã de 15-30 zile.6. 3. 3.perspectivele de dezvoltare a staþiei de tratare. Modul de acþionare va fi manual ºi/sau automat (fiind stabilit prin proiect) ºi va fi. nominalizate în tabelul nr. Recomandãri pentru dimensionarea depozitului de clor Cantitatea depozitatã .consumul orar de clor (kg/h) T. Pentru neutralizarea scãpãrilor de clor de la buteliile defecte se prevede. o cuvã din oþel cu soluþie de tiosulfat de sodiu sau sodã causticã având dimensiunile calculate corespunzãtor gabaritului buteliilor de clor prevãzute. La staþii de clorare mici ºi în situaþia în care staþia de clorare este complet izolatã.Debitul de apã tratatã cu clor (m3/h) D .Cantitatea de clor necesarã în depozit Cr .1.3.3.

Se precizeazã cã o concentraþie de 4 ppm.3. sau prin introducerea recipientului în bazinul special amenajat.12 kg.3. Prin determinarea concentraþiei de ClNa se poate stabili gradul de epuizare a soluþiei. În cazul depozitelor foarte mari (de ordinul a câteva tone de clor depozitat) se poate prevedea un sistem de protecþie exterioarã care sã realizeze „acoperirea" clãdirii-depozit cu o perdea continuã de apã. NaOCI este aprovizionat ºi depozitat în recipienþi din plastic.6.6. de regulã. Soluþia de NaOCI.5. La fiecare kilogram de clor neutralizat se consumã 0. NaOH (rezultând o soluþie cu concentraþia de 20%).2. reglat pentru doza necesarã asigurãrii concentraþiei de Cl . se dizolvã mai repede ºi în cantitate mai mare.spaþii funcþionale în care se aflã pompele dozatoare ºi recipienþii de consum. automatizatã..6.1. Dezinfectarea apei cu NaOCI se va adopta. 2 4. DEZINFECTAREA APEI CU HIPOCLORIT DE SODIU (NaOCI) 4. moartea se produce. prin instalaþii de sprinklere sau drencere în spaþiul în care apare clorul gazos (depozit). conþine circa 12% CI activ ºi are valoarea pH  11 (conform STAS 91883). 3. Soluþia poate fi utilizatã prin pulverizare. Întrucât NaOH este mai ieftinã. Reacþia de neutralizare este: Cl2 + 2NaOH → CINa + ClNaO + H 2O Din literatura de specialitate se cunoaºte cã.chm::/gp071-2002.6. 1g Cl2/m 3 de aer. în apa de tratat. sau circa 1 mg CI 2/m3 este periculoasã pentru oameni ºi animale.3. La staþii de clorare mari se prevãd instalaþii speciale de neutralizare a clorului care s-ar putea degaja. camera va avea instalaþii de ventilare mecanicã. practic. pentru sistemele de alimentare cu apã aferente colectivitãþilor mici (comune ºi sate) deoarece este o soluþie simplã fãrã riscuri în exploatare. într-una sau douã trepte. în contracurent cu soluþia dispersatã. 4. 3. mk:@MSITStore:G:\apacanal. Pentru oxidare se utilizeazã fracþiunea de 12% Cl2 din soluþia de NaOCI.3.6. [top] 4.NaOCI. se recomandã folosirea acesteia. Volumul bazinului (în acesta colectându-se ºi soluþia recuperatã de la stropit.14 kg de ClONa.82 kg sare ºi 1. La 1000 ppm = cca.htm 5/22/2009 . Neutralizarea se poate face cu o soluþie de hidroxid de sodiu (NaOH) sau tiosulfat de sodiu (Na2O3S2). Una din soluþiile tehnice practicate pentru dezinfectarea apei este cea cu utilizarea hipocloritului de sodiu .3. generatã printr-o instalaþie de sprinklere sau drencere. În situaþii mai complicate (gospodãria de clor lângã localitate. Instalaþia de dozare ºi consum este alcãtuitã dintr-un recipient conþinând NaOCI pentru consum din care aspirã o pompã dozatoare care preia debitul necesar.) se poate concepe un sistem automat de evacuare a clorului din spaþiul închis cu trecerea acestuia printr-o instalaþie de tip scruber. la 1 kg de clor neutralizat sunt necesare 1.4. în volumul de aer inspirat. 3. soluþia iniþialã de NaOH are o concentraþie mare de clorit de sodiu. în vederea recirculãrii. închiºi ermetic. Incinta staþiei de clorare cu NaOCI va fi organizatã pentru a cuprinde: . Dupã neutralizare. etc. Page 12 of 40 defecte se scufundã în groapa cu lapte de var. 3. în condiþiile unor mãsuri minime de siguranþã nefiind necesara aparatura de control a clorului scãpat. instantaneu.GHID DE PROIECTARE PENTRU CONSTRUCÞII ªI INSTALAÞII DE DEZIN. când sunt asemenea situaþii) se calculeazã ca sã poatã neutraliza cantitatea de clor din recipientul avariat ºi poate avea circa 1000 l.7..

spaþiul de depozitare care adãposteºte recipienþii din plastic cu NaOCl-soluþie. utilizând NaOCI va fi încãlzitã pe timpul iernii.consumul orar de NaOCl (kg/h) Q . funcþie de mãrimea debitului tratat. .debitul de apã tratatã cu NaOCl (m 3/h) D .chm::/gp071-2002. Dimensiunea spaþiilor componente ale staþiei de dezinfectare cu NaOCI va fi stabilitã prin proiect.q (NaOCl) .Cantitatea de NaOCl. Principalii parametri de dimensionare tehnologicã a construcþiilor ºi instalaþiilor pentru dezinfectare cu NaOCl Debitul de NaOCl ce va fi introdus în apa de tratat se calculeazã cu formula: (kg/h) unde: q . Incinta staþiei de clorare..GHID DE PROIECTARE PENTRU CONSTRUCÞII ªI INSTALAÞII DE DEZIN. 4.4.doza de clor activ (g/m3) 4.camera pentru personalul de exploatare.htm 5/22/2009 .Capacitatea unui recipient cu NaOCl (kg) [top] mk:@MSITStore:G:\apacanal.Consumul orar de NaOCl..C .5. necesarã în depozit Cr .numãrul de recipienþi cu NaOCl Cd .Perioada de stocare (zile) Numãrul de recipienþi din depozit este: unde: Nr . C .kg/h T . . Recomandãri pentru dimensionarea depozitului de NaOCl Cantitatea depozitatã . NaOCl va fi: 2 d Cd = 24 x C x T. camera va avea instalaþii de ventilare mecanicã. Page 13 of 40 .

ClO2 este un gaz instabil care nu poate fi stocat sau transportat. Fluctuaþia valorilor CT în funcþie de temperaturã ºi pH Temperatura. Dioxidul de clor (ClO2) este un agent de oxidare deosebit de performant a cãrui utilizare în tehnica tratãrii apei este de datã relativ recentã. HCl. Este 2 independentã de NH4 cât ºi de potenþialul de oxido-reducere Eficienþa este exprimatã în termenul „log" (1 log = log 10). având costuri mai reduse. Elemente privind principalii factorii de influenþã asupra eficacitãþii dezinfectãrii utilizând CIO2 Cerinþa de CIO . În acest fel. practic. Procedeul preparãrii ClO2. Principalele avantaje rezultate din tehnica dezinfectãrii cu ClO2 mk:@MSITStore:G:\apacanal.3. poate exploda. acesta se preparã la faþa locului. În tabelul de mai jos este datã.6. La dozele utilizate. 5. pentru reducerea cu 3 log pentru ovochistul Giardia. 5.Prin reacþia dintre acidul clorhidric ºi doritul de sodiu 5NaCl02 + 4HC1 → 4ClO2 + 5NaCl + 2H 2O 5.4. la concentraþii favorabile. per ansamblu. independent de pH. este recomandabilã prepararea ClO2 din clorit de sodiu (NaClO2) ºi HCl. dupã experienþa americanã. Prepararea CIO se face 2 prin douã metode: . 0C Dezinfectant pH 1 ClO2 6-9 63 5 26 10 23 15 19 20 15 25 11 5. în contact cu aerul. Page 14 of 40 5. injectându-se direct în apã. creºterea mineralizãrii este derizorie.2. Pentru acest motiv.GHID DE PROIECTARE PENTRU CONSTRUCÞII ªI INSTALAÞII DE DEZIN. 5. O asemenea soluþie tehnicã va fi preferabilã mai cu seamã în zona debitelor mici de apa ce urmeazã a fi dezinfectatã.Prin reacþia între doritul de sodiu (NaClO ) ºi clorul gazos 2 2NaClO2 + Cl2 → 2ClO2 + 2NaCl .. DEZINFECTAREA APEI CU DIOXID DECLOR-ClO2 5. fluctuaþia valorilor CT cu temperatura ºi pH-ul. poate fi utilizat ºi la concentraþii reduse (9%) procedeul. de temperatura apei.htm 5/22/2009 .. O asemenea instalaþie este prezentatã în fig.chm::/gp071-2002.5.1. Tabelul 5. 1. utilizând HCl este dezvoltat în mai multe variante în raport cu gradul de puritate al HCl. ca materie primã. Datoritã unei mari siguranþe în exploatare. variazã în funcþie de factorul CT ºi.

halogeni organici.staþiile de producere a ClO au dimensiuni extrem de mici.nu necesitã spaþii de depozitare. dezinfectare severã într-o gamã largã a pH-ului apei.chm::/gp071-2002.substanþe cancerigene.deºi CIO2 este un compus al clorului. circa 1/5 . doza de CIO2 reprezintã. Dezavantaje rezultate din utilizarea substanþelor dezinfectante pe bazã de clor mk:@MSITStore:G:\apacanal. Page 15 of 40 a) Avantaje de ordin tehnologic .gabaritele pentru amplasarea instalaþiilor de producere-dozarea ClO sunt relativ mici.lipseºte total pericolul de explozie sau de otrãvire prin pierderi accidentale.dioxidul de clor are un efect puternic de oxidare. . deci nu necesitã un consum mãrit (peste necesarul de dezinfectare). efect important pentru îmbunãtãþirea. practic totalã. acestea putând fi 2 instalate cu uºurinþã în clãdiri existente pentru cã nu existã pericolul intoxicaþiilor. . 5. 2 .       b) Avantaje de ordin tehnic ºi funcþional . distrugerea energicã ºi rapidã a unor categorii de alge din sistemele de alimentare cu apã.7. caracteristicile chimice sunt complet diferite faþã de clor ºi hipoclorit. de capacitate micã ºi nu este obligatorie amplasarea acestora în structura adiacentã construcþiei care cuprinde instalaþiile de preparare-dozare. doza maximã pentru efectul de 2 dezinfectare fiind de circa 0. . Prin utilizarea sa nu se formeazã:     trihalometani (THM) .. mari ºi nici echipamente mecanice pentru transport.depozitele pentru reactivii din care se produce ClO2 sunt obiºnuite.instalaþiile de preparare ºi dozare sunt complet automatizate. pentru amestec.valoric. . oxidarea fierului ºi manganului. a gustului ºi mirosului. nu reacþioneazã cu NH 4 ºi amino-compuºi.1/10 din doza de CI .se folosesc reactivi care nu pun probleme deosebite de transport.htm 5/22/2009 . efect germicid îndelungat în reþeaua de apã (~ 24 ore).în cazul în care prepararea se face din clorit de sodiu ºi Cl2 se impun cerinþele specifice de utilizare a clorului..GHID DE PROIECTARE PENTRU CONSTRUCÞII ªI INSTALAÞII DE DEZIN.4 mg/l. . . . . este de maxim 15 minute. uzual. clorfenoli. . timpul de reacþie.

sub formã de complecºi humici. . 2 Cantitatea de ClO2. mari cantitãþi de clor.7.riscul de otrãvire a personalului în cazul pierderilor de clor în cantitate mare. În cazul particular al producerii ClO2 din NaClO2 ºi Cl . în principal. preponderent.prevederea unor mecanisme masive ºi constisitoare pentru deplasarea recipienþilor care impun construcþiei dimensiuni mãrite (poduri rulante º..7. în reþea.2. oxidarea cu Cl2 produce trihalometani (THM) .prevederea unor instalaþii de ventilaþie consumatoare de energie ºi costisitoare. b) dezavantaje tehnice ºi funcþionale O staþie de dezinfectare utilizând clorul gazos implicã mari riscuri în exploatare. deºi cantitãþile sunt. se calculeazã. inclusiv a instalaþiilor de neutralizare. . De aici rezultã ºi cantitãþile de clorit de sodiu.riscul de explozie a containerelor clor cu efecte asupra locuitorilor din zona staþiei.substanþe cancerigene. se va þine cont. produsã în instalaþie.E. limiteazã concentraþia maximã a ionilor de clorit la 1 mg/l).existenþa fenolilor în apã.instalaþii mari pentru combaterea scãpãrilor de clor. consumatoare de spaþiu ºi reactivi specifici..a. deci un consum foarte mare. mici.prevederi legislative nefavorabile. HCl (sau Cl2) necesare. 2 5. 2 2 2 mk:@MSITStore:G:\apacanal. Spre exemplu. acesta consumã. . în cazul reþelelor cu lungime mare trebuiesc introduse doze mari de clor (3-4 mg/l) sau reinjectarea clorului în diverse puncte ale reþelei de distribuþie. . fapt care conduce la doze mari de clor.htm 5/22/2009 . în general. 2 5. chiar la concentraþii reduse. din cauza riscurilor de accidente.A. cu impact negativ asupra omului. 5.U.chm::/gp071-2002. în cantitãþi superioare celor normate în standarde (acolo unde sunt normate.1.GHID DE PROIECTARE PENTRU CONSTRUCÞII ªI INSTALAÞII DE DEZIN. pentru 1 g ClO sunt necesare 0. în unele þãri ale U.cantitatea de clor rezidual liber.55 g Cl . conduce la apariþia clorfenolilor care dau apei gust ºi miros dezagreabil (miros de iodoform) .când apa are o concentraþie mare în amoniu.dacã apa care este cloratã are substanþe organice. Principalele dezavantaje prezentate de utilizarea ClO2 În cazuri restrânse pot apare concentraþii în cloriþi. . . conform formulelor înscrise la punctul 5. precum: . cloraþi ºi cloruri.2. Se impun mãsuri specifice de protecþie la manipularea HCl (sau Cl ). cu precãdere.8. . nu este totdeauna satisfãcãtoare.). în acest sens. Page 16 of 40 În cadrul general al opþiunilor pentru alegerea cu discernãmânt a unui procedeu de dezinfectare a apei utilizând un anumit agent de oxidare este util de a cunoaºte. Principalele dezavantaje prezentate de utilizarea clorului gazos a) dezavantaje tehnologice . efectele secundare. este interzis transportul pe drumurile publice a containerelor cu Cl . Principalii parametri de dimensionare tehnologicã a construcþiilor ºi instalaþiilor pentru dezinfectare cu ClO . reglementãrile din S. în defavoarea efectului de dezinfectare. de efectele negative specifice asupra sãnãtãþii omului. în cazul dezinfectãrii. stoechiometric.

8. plus 6 volume de apã pentru diluare primarã pentru a obþine o soluþie deClO2 cu 17 g/l. acolo unde este cazul. la standardul dorit. continuu ºi a distribui în sistem numai doza necesarã (fãrã acumularea CIO2).65 volume de HCl cu concentraþia de 32%. spaþiile necesare pentru depozitare. pentru fiecare situaþie.5% ºi HCl cu concentraþia de 9%. Pentru instalaþiile de micã capacitate.3. nu sunt posibile pierderi de ClO2.2. instalaþiile fiind perfect etanºe. Instalaþia de ventilaþie poate fi prevãzutã doar pentru cerinþe de confort. D = 0. [top] mk:@MSITStore:G:\apacanal. echipamentele care produc CIO2 sunt total asigurate. Oricum.8.1.. Nu sunt necesare instalaþii de protecþie. echivalent) 5. neexistând riscuri de nici-un fel. pentru a procesa. (Deci. La un litru de NaClO2.5 l de apã cloratã având 2 clor echivalent. în condiþiile de mai sus se produc 125 g de ClO2. ªi. ClO2 este difuzat direct în bazinul de amestec cu apa.67 grame de NaClO2 pentru producerea unui gram de ClO2. respective cloritul de sodium combinat.2 mg/l (1/10 – 1/5. Spaþiul de depozitare a substanþelor pentru producerea ClO2 Funcþie de substanþe primare din care urmeazã a se prepara ClO .. Page 17 of 40 Cu 1 litru de clorit de sodiu (NaClO2).8. 1 litru soluþie NaClO 2 are o putere totalã de oxidare de 13 g – clor echivalent).7 g – În cazul particular al producerii ClO2 din NaClO2 ºi HCl sunt necesare 1.GHID DE PROIECTARE PENTRU CONSTRUCÞII ªI INSTALAÞII DE DEZIN. Valorile de mai sus sunt caracteristice instalaþiilor de mare capacitate pentru producerea ClO2 – 750 pânã la 1500 g/h. la o concentraþie de 300 g NaClO /l ºi 47. fie cu HCl.1 – 0. din doza de Cl2. se utilizeazã NaClO2 cu concentraþia de 7. CIO fiind o substanþã 2 instabilã. cel puþin 0. 5. 5.chm::/gp071-2002. vor rezulta. printr-o automatizare corespunzãtoare. Necesarul orar de ClO2 Debitul de ClO2 ce va fi introdus în apa de tratat se calculeazã cu formula: (kg/h) unde: C – consumul orar de ClO 2 (kg/h) Q – debitul de apã tratatã cu ClO (m3/h) 2 D – doza de ClO2 (mg/dm3) De regulã. în funcþie de concentraþia HCl.5 l de soluþie de ClO2 având puterea totalã de oxidare de 629. se obþin 48.htm 5/22/2009 . fie 2 cu Cl2. Instalaþii pentru combaterea pierderilor de C1O2 Practic. Unui volum de NaClO2 cu concentraþia de 25% trebuie sã-i corespundã. concentraþia de 3.5 g Cl2/l.

. în locul predorãrii.oxidarea substanþelor organice.3. se recomandã practicarea preozonãrii. ozonul se comportã atât ca agent oxidant. mk:@MSITStore:G:\apacanal.decolorarea. totalã sau parþialã a algelor.distrugerea bacteriilor. fie pentru consum industrial. . efectul de dezinfectare în procesul de utilizare a diverºi agenþi de dezinfectare în procesul de potabilizare a apei.microflocularea substanþelor organice dizolvate. ci complementari. Acesta se produce la faþa locului. în principal pentru dezinfectare. dupã caz. .. 6.reducerea turbiditãþii. amonte de treapta de coagulare-decantare ºi filtrare pe nisip. sub influenþa descãrcãrilor electrice. fiind absolut necesar pentru a înþelege ºi fundamenta.a. CIO2 ºi O3 nu sunt agenþi concurenþi.) pentru evitarea colmatãrii filtrelor cu o masã biologic activã.4. 6.înlãturarea gustului ºi mirosului. Efectele menþionate mai sus sunt cuantificabile. 6. . Page 18 of 40 6. . precum acizi humici º. pentru eliminarea parþialã sau totalã a algelor. prin corelãri multiple. .inactivarea proceselor biologice care se produc în filtre. . cât ºi pentru oxidarea preliminarã în tratarea apei.oxidarea fiefului ºi manganului. De mai multã vreme. Cl2. atunci când apa conþine substanþe organice. prezintã spectrul global de acþiune al O3. succint. ..htm 5/22/2009 .GHID DE PROIECTARE PENTRU CONSTRUCÞII ªI INSTALAÞII DE DEZIN. cât ºi ca agent germicid (ca ºi ceilalþi agenþi.2. Este un gaz puternic instabil ºi un oxidant deosebit de energic. decantare sau filtrare).distrugerea. În tratarea apei. funcþiunile sale fiind utilizabile în diverse secþiuni din fluxul de tratare.postozonare. . în contextul general. 6. acestea fiind: .preozonare (înaintea treptelor de coagulare. în principal. în procente variabile. benefice în procesul de tratare a apei fie pentru consum potabil. o serie de efecte fundamentale. 6.inactivarea viruºilor. urmatã de o postclorare a apei. O tehnologie ºi mai eficientã în procesul de tratare a apei se va realiza cu introducerea treptei de preozonare. . . Cl 2 ºi ClO2).5. Elementele anterior prezentate. Ozonul este o formã alotropicã a oxigenului – O3. este un agent oxidant curat ºi nu poate fi stocat.6. Tabloul complet al spectrului de acþiune al ozonului evidenþiazã. . În procesul de potabilizare a apei.1. eliminându-se riscul producerii de THM (ca în cazul clorului. acest agent oxidant este folosit în diverse scheme de potabilizare a apei. precum: . din aer sau oxigen pur.distrugerea detergenþilor.distrugerea fenolilor.chm::/gp071-2002. DEZINFECTAREA APEI UTILIZÂND OZONUL (O3) 6.

ClO ºi O în diverse direcþii de acþiune. mai cuprinzãtoare decât factorul CT (prezentat pe larg într-o secþiune anterioarã). .timpul de contact între dezinfectant ºi apa tratatã. Agenþi de dezinfectare Poluant Clor Fier ºi mangan Puþin eficient+produse nedorite Foarte eficient Bioxid de clor Eficient+produse nedorite Fãrã eficacitate Eficient Eficient Ozon Foarte eficient+produse nedorite Fãrã eficacitate Amoniac Gust de fenoli Culoare Substanþe organice Precursori trihalometani Mãrirea biodegrabilitãþii Puþin eficient Puþin eficient Foarte eficient cu efecte nocive Foarte eficient Foarte eficient - - Puþin eficient Eficient Foarte eficient Evidenþierea mai explicitã a gradului de eficacitate a agenþilor oxidanþi orientat în diverse categorii de microorganisme. funcþie de: . va fi exprimatã de legea lui Chick. Page 19 of 40 În tabelul de mai jos se prezintã gradul de eficacitate al Cl . Relaþia matematicã între aceste elemente. Ipostaze semnificative ale acþiunii germicide a ozonului 6.chm::/gp071-2002.. mediul ionic º. 6.). este în conformitate cu graficul sintetic din fig. 2 2 3 Tabelul 6.caracteristicile fizico-chimice ale apei care se dezinfecteazã (pH-ul.1. temperatura. .GHID DE PROIECTARE PENTRU CONSTRUCÞII ªI INSTALAÞII DE DEZIN. = numãr de microorganisme active dupã timpul t L = coeficient specific de letalitate c = concentraþia dezinfectantului mk:@MSITStore:G:\apacanal. unde: N o = nr. iniþial de microorganisme N.susceptibilitatea microorganismelor la distrugere sau inactivare.7. . .eficienþa proprie a dezinfectantului (definitã ca „putere letalã").htm 5/22/2009 .2.cantitatea de dezinfectant care este eficientã sub forma sa activã.a.7.. Exprimarea eficienþei de dezinfectare a oricãrui agent germicid este exprimatã.

Riscuri potenþiale în procesul de mãrire a efectului germicid al O3 Concentraþia maximã autorizatã pentru oxidarea ºi dezinfectarea apei este de 10 mg/l. 6. adicã la factorul CT.2 0..05 <0. Revenind la criteriul factorului CT (o expresie mai simplificatã a acþiunii germicide a unui dezinfectant). funcþie de temperaturã ºi pH.46 Cerinþa de O3 variazã în funcþie de factorul CT ºi. 6. Temperatura.4 15 0.95 20 0.1 Chisturi de ameobe 0.GHID DE PROIECTARE PENTRU CONSTRUCÞII ªI INSTALAÞII DE DEZIN. timpul este limitat. Page 20 of 40 t = timpul de inactivare Ceea ce intereseazã.chm::/gp071-2002.htm 5/22/2009 . la temperaturi scãzute). în practicã fiind de circa 0. produse secundare suspectate a fi dãunãtoare sãnãtãþii.3. De asemenea.7.72 25 0.001 Eficienþa germicã mãritã O3 se datoreazã potenþialului oxido-reducãtor ridicat. Tabelul 8. în apã (solubilitatea fiind maximã.7.02 0.02 Dezinfectantul O3 HOCl ClO2Cl2 NH2Cl Viruºi 5 >1 <0.5 ÷ 2.0005 0. pentru cã. 0C Dezinfectant pH 1 Ozon 6-9 2..005 Spori 2 0.4. în tabelul de mai jos fluctuaþia valorilor acestuia în procesul reducerii cu 3 log pentru ovochistul Giardia. în astfel de cazuri.2. 6. conform tabelului 7. Tabelul 7. Cei mai cunoscuþi proces mai intervin concentraþiile de promotori . Giardia.9 5 1. mai cu seamã.0 g O3/m3 Prin tratarea cu O3 apar. Riscul de depãºire a concentraþiei admise va exista în cazul în care sursa de apã conþine brom în concentraþii mici sau mijlocii. se prezintã.cât ºi pH-ul sau temperatura. În circumstanþele anterior prezentate vor apare situaþii critice dacã se doreºte inactivarea unor microorganisme precum Cryptosporidium ºi.acetat . datã fiind instabilitatea O3.0005 0. în plaja 50 ÷ 100 mg/l.7. Valorile coeficientului de letalitate Bacterii enterice 500 20 0. vor apare bromaþii fiind necesar a se sunt bromaþii a cãror cantitate (concentraþie) creºte cu expunerea apei la acþiunea O3. este coeficientul de letalitate (L) care variazã funcþie de agentul oxidant ºi de tipul de microorganisme. practic. în mk:@MSITStore:G:\apacanal.05 0. totuºi.9 10 1. într-o plajã largã de pH. de temperatura apei.5 0. Eficacitatea O3 este puternic influenþatã de solubilitatea efectivã. cu precãdere.Br ºi inhibitori .

De regulã. Pentru aceasta este utilã considerarea efectului complementar al mai multor procedee combinate.7.substanþe 3 toxice. 6.chm::/gp071-2002. în practicã nu e posibilã întotdeauna asigurarea pH-ului necesar. pânã la concentraþia maximã de 0. În cadrul prezentului ghid se va evalua. Page 21 of 40 acþiona pentru inhibarea formãrii acestora. Unele dezavantaje ale procesului de dezinfectare cu ozon Pentru producerea ozonului se consumã o mare cantitate de energie. Încã nu este bine evaluatã eficienþa eliminãrii chisturilor de Giardia ºi Cryptosporidium prin filtrarea pe nisip. temperatura ºi pH-ul sunt parametrii care moduleazã eficienþa ozonului în inactivitatea viruºilor. valenþe multiple. 6.9. în mare mãsurã.9.5. În cazul prezenþei bromului în apã. efectele precursoare ale oxidãrii sunt cele evidenþiate de potenþialul consum al O3 de cãtre substanþe chimice sau organice prezente în apã determinând. 6. Cu toate acestea. Tratamentul cu ozon (O 3) are.7. 6. 4 este reprezentat efectul concentraþiei în O funcþie de timpul de contact.. Pentru acest motiv.8. prin doze ridicate. la concentraþii mari ale O existã riscul apariþiei bromaþilor . Datoritã instabilitãþii sale necesitã dispozitive de amestec-dispersie deosebit de performante.01 mg/l.consumul orar de ozon (kg/h) Q . 6. doza de ozon este de 2mg/l. la un capitol ulterior.. Concentraþia în O3.7. în apa potabilã. Scopul prezentului ghid este dezinfectarea apei. Necesarul orar de ozon Este dependent de mãrimea debitului orar de apã ºi de valoarea dozei de ozon (kg/h) unde: C .2.Doza de ozon (mg/dm3). procedeul ozoflaþiei.7. a concentraþiei în O3 sau a temperaturii.9. În fig.7.htm 5/22/2009 . deci. Cryptosporidium sau alte microorganisme.8.1. tratamentele vor fi complementare. 6. consumuri mãrite ale O3.GHID DE PROIECTARE PENTRU CONSTRUCÞII ªI INSTALAÞII DE DEZIN.6. Dimensionarea bazinului de amestec-reacþie mk:@MSITStore:G:\apacanal. de efectele sale multiple. Este însã binecunoscutã eliminarea chisturilor de Cryptosporidium prin procedeul flotaþiei cu aer dizolvat sub presiune. În diagramele ºi tabelele prezentate se constatã posibilitatea reducerii la maximum a procentului de supravieþuire a chisturilor de Giardia. În fig. 5 se prezintã secþiunile caracteristice de introducere a ozonului în fluxul de tratare a apei. în special în cazul potabilizãrii apei. însã. Principalii parametri de dimensionare tehnologicã a construcþiilor ºi instalaþiilor de dezinfectare cu ozon 6. dar aceasta este compensatã. pH ºi temperaturã 3 asupra inactivãrii chisturilor de Giardia ºi a Poliviruºilor.Debitul de apã tratatã cu ozon (m3/h) D . 6. în þãrile dezvoltate aceºtia sunt admiºi. 3 ºi fig. cum s-a arãtat.

. pentru cã.5 m Distribuþia O se face în bule fine folosind difuzori poroºi de tip ceramic sau turbine la nivelul radierului 3 bazinului. Complexul instalaþiei de tratare cu O3 cuprinde echipamentele de producere a O3.5 m).1. instalaþii ºi echipamente de mãsurã adiacente. particularizate pentru dezinfectarea cu O . Structura bazinelor de dispersie-reacþie a O3. este necesar ca O sã fie dispersat în bule 3 fine la partea inferioarã a unui bazin. bazinul de dispersie ºi reacþie a O 3. 6. Un element esenþial este adâncimea apei.10. O care nu a intrat în reacþie va fi captat la suprafaþa apei ºi dirijat la o instalaþie unde este distrus (de regulã. în toate cazurile este obligatorie o instalaþie de reducere a umiditãþii agentului primar. în apã În scopul asigurãrii condiþiilor necesare pentru amestec-reacþie. Scheme ale instalaþiilor de tratare cu ozon 6.este toxic. mai scãzut. Un asemenea complex particularizat pentru producerea O3 din oxigen este arãtat în schema de mai jos. un timp de reacþie de 5 ÷ 8 minute este satisfãcãtor. peste dispozitivul de dispersie sã fie de circa 6 m (maxim 7 ÷ 7. Page 22 of 40 Bazinul de amestec-reacþie se dimensioneazã pentru un timp de circa 8 minute. O3 .GHID DE PROIECTARE PENTRU CONSTRUCÞII ªI INSTALAÞII DE DEZIN. în acest caz. De regulã.chm::/gp071-2002.10. O3 se introduce în 2-3 camere de amestec-reacþie succesive.10.6. 3 3 mk:@MSITStore:G:\apacanal. Bazinele de reacþie sunt închise.5 . randamentul fiind. prin ardere). care se recomandã sã fie de 5.2. In total. Se prezintã mai jos soluþii constructive ale complexului de amestec-reacþie. Ozonul se poate produce ºi din aer. Generatoarele de producere a O3 sunt asigurate de firme specializate pentru grade înalte de performanþã.htm 5/22/2009 . Pentru ca ozonul dispersat sã poatã intra în reacþie efectivã este necesar ca adâncimea apei.. Timpul de retenþie în primul bazin poate fi de circa 2 minute ºi de circa 1 minut în celelalte. 6.

în corelare cu adâncimea mare la care se introduc (6 ÷ 7 m) realizeazã perfect efectul flotaþiei cu aer dizolvat sub presiune.. Page 23 of 40 6. Procedeul ozoflotaþiei Dispersia ozonului în bule fine ºi extrafine se face prin difuzori poroºi ceramici.3. Gradul de fineþe al bulelor de O3.10. folosit cu succes în tehnica tratãrii apei pentru eliminarea poluanþilor în suspensie mk:@MSITStore:G:\apacanal.chm::/gp071-2002..htm 5/22/2009 .GHID DE PROIECTARE PENTRU CONSTRUCÞII ªI INSTALAÞII DE DEZIN.

+ O3 º. radiaþia UV se împarte la rândul ei în diverse câmpuri funcþie de lungimea de undã-UV -A. conform schemelor alãturate..chm::/gp071-2002. în prezent. dar partea utilã este situatã între 150 nm ºi 400 nm . acoperite care dau un randament bun.GHID DE PROIECTARE PENTRU CONSTRUCÞII ªI INSTALAÞII DE DEZIN. Radiaþiile ultraviolete (U. deci trebuie cunoscutã calitatea bacteriologicã a apei ce urmeazã a fi tratatã. Sunt multe scheme de practicare a ozoflaþiei.a.V. Spuma de la suprafaþã conþinând diverºi poluanþi sau ovochisturi de microorganisme deverseazã într-un jgheab perimetral de unde este colectatã ºi distrusã.V. Inactivarea unor microorganisme impune o dozã UV mai mare faþã de a altora.htm 5/22/2009 . Dupã cum se observã în figura de mai jos. Un tratament adiacent de floculare chimicã conferã un randament maxim acestui procedeu. UV-C ºi UV-O. a algelor º.) 7. 3 [top] 7.) sunt radiaþii electromagnetice situate între radiaþiile vizibile (luminoase) ºi radiaþiile Rontgen (raze X) în spectrul undelor electromagnetice.V. De regulã se folosesc bazine tronconice (cu h  6 ÷ 7 m). UV-B.1. Acest domeniu de lungime de undã este cuprins între 100 nm ºi 400 nm. Funcþie de utilizarea ulterioarã a apelor tratate (de exemplu apa ultrapurã pentru industria electronicã sau apa rezidualã deversatã în râuri) este necesarã o dezinfectare mai puternicã sau mai redusã mk:@MSITStore:G:\apacanal.a. O altã soluþie posibilã de dispersie a O în apã este cea cu utilizarea turbinelor. DEZINFECTAREA APEI PRIN TRATARE CU RAZE ULTRAVIOLETE (U. Page 24 of 40 relativã. are o arie restrânsã de utilizare.. Dezinfectarea apei utilizând raze ultraviolete este un procedeu mai nou care.) SAU TRATÃRI COMBINATE (U.

ozon ºi peroxid de hidrogen. pentru fiecare caz specific (calitatea apei. compuºi aromatici policiclici º. pentru procese avansate de tratare a apei. sub rezerva unui control complet al procesului. .foarte bunã eficacitate bactericidã. pe mãsurã ce aceste sisteme se înmulþesc. Pentru potabilizarea apei.2. Adesea dezinfecþia UV este completatã de o clorare finalã. Avantajele ºi dezavantajele sistemului a) Avantajele dezinfectãrii cu UV sunt: . întotdeauna. b) Dezavantajele dezinfecþiei cu UV sunt: . Eficienþa tehnicii de dezinfectare cu UV este.GHID DE PROIECTARE PENTRU CONSTRUCÞII ªI INSTALAÞII DE DEZIN..anumite microorganisme trebuiesc eliminate prin alte metode sau în combinaþie cu alte procedee (mucegaiuri/ microfiltrare.funcþionare ºi o mentenanþã fãrã pericol ºi economicã. În domeniul dezinfectãrii UV sunt comercializate numeroase sisteme ºi instalaþii care funcþioneazã atât pentru potabilizare cât ºi pentru tratarea apelor de proces ºi apelor reziduale. constituie aplicaþii importante în domeniul îmbunãtãþirii condiþiilor sanitare pentru evitarea contaminãrii apei cu compuºi foarte rezistenþi. .. tipul de microorganisme etc. în plus. ca: hidrocarboni halogenaþi.tãþile organoleptice ºi nu se formeazã compuºi halogenaþi mutagenici.) 7. respectiv amoebe ºi germeni de spori/UV + filtrare + agenþi chimici). sau de adãugarea de dioxid de clor înainte de trimiterea în reþeaua de distribuþie.absenþa efectului remanent care favorizeazã recontaminarea.3.chm::/gp071-2002. este pusã în discuþie înlocuirea clorãrii.htm 5/22/2009 . stabilitã prin studii. Sistemele de control automate sunt obligatorii pentru aceste instalaþii. . De la descoperirea formãrii prin clorare a compuºilor organocloru-raþi nocivi(THM). cu dozã minimã. . utilizarea combinatã a luminii ultraviolete (UV) ºi a altor oxidanþi.nu modificã produsul (apa) în ceea ce priveºte proprie.nu se introduc produse chimice (fãrã risc chimic). dezinfectarea cu UV se prezintã ca o alternativã importantã. mk:@MSITStore:G:\apacanal.a. Existã un interes crescut pentru tratarea apei prin utilizarea luminii ultraviolete (UV) ca o metodã alternativã de dezinfectare pentru clorarea clasicã. Page 25 of 40 7.

GHID DE PROIECTARE PENTRU CONSTRUCÞII ªI INSTALAÞII DE DEZIN.chm::/gp071-2002. fie dizolvat. sau gazului.05 . Factori de distribuþie a energiei UV Energia luminii ultraviolete (UV) într-un lichid iradiat pentru moment cu o lampã tabularã.015-0. Fig.4. fie în mediu umed. este fundamentalã cunoaºterea dozei UV exacte necesare la diferitele microorganisme. unele elemente se vor prezenta detaliat. Fotoliza peroxidului de hidrogen corespunde unei scheme generale: H2O2 → 2OH° OH° + H2O2 → HO5+H2O HO20 + H2O2 → OH20 + H 2O + O2 HO20 (sau OH 0) + HO20 → H2O2 (sau H2O) + O2 7. 7. 7.6. este de prim ordin. Fotoliza ozonului.25 L mol-1 cm-1 .5. în cele ce urmeazã.apã potabilã de calitate bunã: 0.absorbanta luminii. . 6 demonstreazã corelaþia dintre efectul germicid al radiaþiei UV ºi lungimea ei de undã. Doza UV este dependentã de duratã (timpul) de expunere ºi de intensitatea lãmpii. 254nm mk:@MSITStore:G:\apacanal..4 L mol -1cm-1 . (în conformitate cu legea Beer-Lambert). . parametrul cinetic important care intervine în fenomenul care are loc. Coeficienþii de extincþie (E) pentru domeniul lungimii de undã de 254 nm valoreazã. dupã cum urmeazã: . urmeazã relaþii cinetice de pseudoprim ordin. Pentru a reuºi un proces de dezinfecþie UV. este influenþatã de cãtre mai mulþi factori: . Atât în oxidarea prin dezinfectare cât ºi oxidarea foto-chimicã.peroxid de hidrogen . în general.apã distilatã: 0. pentru apele de agrement ºi pentru apele reziduale recuperate în ideea de a le folosi la irigaþii. este durata de iradiere. Acþiunea germicidã. Dezinfectarea cu radiaþii UV este o metodã de tratare nechimicã pentru apa potabilã. la refacerea stratului de apã freaticã sau alte aplicaþii.efectul factorului de reflexie ºi difuzie de exemplu datoritã turbiditãþii sau prin pereþii reactorului. pentru apa din procese industriale. fiind esenþial nouã.02 L mol-1 cm-1 . din punct de vedere calitativ.htm 5/22/2009 .0. care este egalã cu energia pe unitatea de suprafaþã (Jm-2).8. .ape de canalizare curente: 0. 7..V.factorii geometriei lãmpilor care nu sunt punctuale.efectul unghiului solid ºi în consecinþã creºterea suprafeþei iradiate când aria de iradiere este localizatã departe de sursã. Energia sau intensitatea luminii multiplicatã cu timpul de iradiere determinã energia de iradiere.7.41 ozon: 7000 L mol-1 cm-1 7. Page 26 of 40 Dezinfectarea cu U.

chm::/gp071-2002.transmitanþa radiaþiei UV prin straturile exterioare ale particulelor contaminate pentru a ajunge la microorganismele din interior. Configuraþiile sunt ilustrate în anexele nr. Fig. Douã caracteristici ale apelor influenþeazã alegerea dozei UV aplicate ºi anume: . 7. care în diferite circumstanþe poate varia de la 10 la 200 [mJ x cm-2] (50 mJ x cm -2 sau mai mult pentru sterilizarea apei destinate unor tehnici industriale care necesitã apã foarte purã). 1) are un factor constant al geometriei de 0. 7. se poate obþine un efect suplimentar. Parametrii care influenþeazã eficacitatea globalã a unui sistem UV sunt: . 8 ilustreazã doza necesarã pentru a obþine acelaºi efect germicid cu UV. .1987). Este important de a determina debitul maxim ca ºi comportamentul debitului (caracterizarea marilor variaþii pentru debite importante) pentru a menþine întotdeauna o dozã UV.10.punctul geografic al lãmpii. pentru a furniza doza necesarã obþinerii nivelelor dorite pentru dezinfecþie. doza UV este calculatã înmulþind energia lãmpilor UV (din sterilizator) cu timpul de staþionare a unui microorganism în sterilizator (camera de tratament).01. ..momentul din durata de viaþã a lãmpii. Reglementarea europeanã impune o dozã minimã legalã pentru apa potabilã de 25 [mJ x cm-2] (decizia ministerialã din 19.GHID DE PROIECTARE PENTRU CONSTRUCÞII ªI INSTALAÞII DE DEZIN. 1-3.. . Page 27 of 40 În practicã. Aria triunghiularã centralã în cadrul reactorului (anexa nr. O reducere a transmitanþei radiaþiei UV a apei face necesar un echipament UV suplimentar.8 datoritã adaosului de fotoni de la diferite surse.temperatura apei de tratat.9. suficientã. 7 aratã dozele de radiaþii UV necesare pentru a obþine o reducere corespunzãtoare a numãrului de diverse tipuri de bacterii. clor ºi ozon asupra microorganismelor (indicate grafic). Trei factori importanþi trebuie luaþi în considerare la calculul ipotezei UV ºi anume: . .gradul de dezinfecþie solicitat.htm 5/22/2009 .turbulenþele din camera de tratament Fig. este posibil sã se determine doza UV necesarã.tipul microorganismelor de distrus. . Doza UV [mJ x cm-2] = Energia [mW x cm-2] x Timp [s] Cunoscându-se microorganismele de inactivat ºi procentajul de „distrugere" cerut. . mk:@MSITStore:G:\apacanal.transmitanfa radiaþiilor UV. Prin situarea mai multor lãmpi într-un singur reactor.debitul: .transmitanþa radiaþiei UV a volumului de apã ce urmeazã a fi dezinfectat.

7. 5).dioxid de clor/ultraviolete. Sistemul ozonultraviolete (O /UV) 3 7. Se pot utiliza mai multe configuraþii fie UV simultan cu injecþia ozonului în reactoare prin barbotare fie UV dupã dizolvarea ozonului în apã ºi degajarea ozonului excedentar.2cm-1 7.2. datoritã „geometriei pozitive" a sistemului. turbiditatea apei trebuie sã fie cuprinsã între 5 ºi 10 grade. În cazul apelor reziduale. se poate obþine o intensitate de pânã la 2. . factorul global al geometriei se poate apropia de unitate (de exemplu: 0. Caracteristicile proceselor de oxidare avansatã utilizând ultravioletele.peroxid de hidrogen/ultraviolete.95 în exemplul dat în anexa nr.13. . 7.GHID DE PROIECTARE PENTRU CONSTRUCÞII ªI INSTALAÞII DE DEZIN. în care circulã apã având temperatura de peste 5°C. de exemplu radicalul hidroxil [OH].13. deci amplasarea lor se va face în încãperi ce au asiguratã temperatura de gardã (+ 5°C) sau în canale deschise. ceea ce impune ca amplasarea echipamentelor sã fie dupã treptele de tratare (decantare-filtrare). sau reacþia cu radicalii hidroxili OH 0 generaþi prin fotoliza ozonului.chm::/gp071-2002. care duc la formarea compuºilor intermediari foarte activi. înainte de descãrcarea în receptor.11.12... a apelor reziduale ºi a apelor subterane.9 cm. fotoliza directã. Mecanismul de oxidare a unui reactiv organic poate sã punã în joc în acelaºi timp. este recomandatã utilizarea unei clorãri suplimentare. urmãtoarele: .ozon/dioxid de clor. re = 4 cm. Condiþiile generale de montaj ale lãmpilor UV sunt. . Prin aceastã configuraþie la orice punct dat al spaþiului interior al reactorului. Coeficientul de extincþie molarã a ozonului. la mk:@MSITStore:G:\apacanal.3. E = 0. 6).echipamentele trebuie ferite de îngheþ. în funcþie de pH. întrucât radiaþiile UV nu au efect remanent în apa dezinfectatã. 7. Zona perifericã în jurul ariilor de lãmpi este micã (anexa nr. Procedee de oxidare avansatã Existã metode de tratare la temperatura ambiantã a apelor pentru potabilizare. Exemplul s-a bazat pe parametrii: r1 = 0. pentru apele de suprafaþã (vezi anexa nr. Page 28 of 40 Similar.ozon/peroxid de hidrogen. Potenþialul de oxidare este foarte important în realizarea unui sistem particular important. . ºi imediat dupã captare (sau dupã o eventualã treaptã de deferizare) in cazul apelor subterane (vezi anexa nr. intrarea dezinfectantului se va face dupã ultima treaptã de epurare.htm 5/22/2009 . Aceste combinaþii pot fi: .5 mg/l).13. respectiv capacitatea sa de a absorbi un foton. la o dozã redusã (0. 3) ºi dã posibilitatea obþinerii aceleiaºi intensitãþi în zonele exterioare ale reactorului.5 ori intensitatea emisiei nominale a lãmpilor.ozon/ultraviolete. în principal. într-o configuraþie pãtratã în condiþii similare.1. 4). 7. Prin combinarea tipurilor triunghiulare ºi pãtrate ale lãmpilor instalate.13. ozonizarea molecularã sauradicalicã. 2). se pot construi profile de intensitate mare (anexa nr.

debitul de apã capabil. . Trebuie subliniat cã pentru reactivii organici volatili (cazul multor compuºi organici cu clor) putând fi antrenaþi de fluxul gazos. . coeficientul de extincþie molarã a peroxidului de hidrogen. este necesar un sistem de recuperare ºi de distrugere a ozonului excedentar. 7.alcalinitatea mediului.energia de iradiere. filtrare ºi sterilizare. .13. Acest sistem a fãcut obiectul celor mai numeroase studii ºi este comercializat ºi aplicat în industrie de mai mulþi ani.temperatura ambientului.GHID DE PROIECTARE PENTRU CONSTRUCÞII ªI INSTALAÞII DE DEZIN. Page 29 of 40 lungimea de undã de 253. Sunt indicate: .chm::/gp071-2002. ºi produse în România. 7.5. . la utilizarea numai a acestei lungimi de undã apare necesitatea de a avea o concentraþie în mediu de peroxid de hidrogen relativ ridicatã. Parametrii importanþi care trebuie identificaþi sunt: . pentru a obþine un nivel suficient de radicali hidroxili.pH. 7. aceastã metodã pare a fi mai directã în producerea radicalilor hidroxilii deoarece mecanismul de clivare a moleculei de peroxid de hidrogen prin fotoliza este urmãtorul: H2O2 + hv → OH0 + OH 0 Astfel. 7 sunt prezentate sterilizatoarele prin iradiere cu UV proiectate. atât cele utilizate ca sterilizatoare propriu-zise.13. utile aºezãrilor izolate. Concentraþia rezidualã de peroxid de hidrogen devine atunci importantã ºi de aceea. cât ºi cele ce sunt cuplate cu instalaþii de decantare/dozare cu reactivi (sulfat de aluminiu). .timpul de expunere.presiunea maximã de lucru.7 nm.13.. . [top] mk:@MSITStore:G:\apacanal. Gama de echipamente produse În tabelul din anexa nr.htm 5/22/2009 .6.conexiunea electricã.temperatura apei.4. .nivelul de ozonizare. . de exemplu. În consecinþã.. în cazul particular de potabilizare este necesarã o tratare finalã pentru diminuarea acestuia (în Franþa. respectiv capacitatea sa de absorbþie a unui foton la lungimea de undã 253. cea mai utilizatã pânã acum în tratarea apei. Sistemul peroxid de hidrogen/ultraviolete (H 2O2/UV) În principiu. este numai de 20 mol-1 cm1 (spre deosebire de 3300 mol -1 cm-1 pentru molecula de ozon). concentraþia reactivului.7 nm (cea mai utilizatã în tratarea apei) este de 3300 ml-1 cm-1. concentraþia maximã de peroxid de hidrogen în apã de consum trebuie sã fie mai micã de 50 ìg/1).

9. având ca scop reducerea concentraþiei în agenþi patogeni sub limitele prevãzute în normele care au ca obiect protejarea sãnãtãþii populaþiei Sunt folosiþi. c) eficienþa celorlalte trepte de tratare (de exemplu. membranele UF constituie o barierã absolutã. lungimea ºi modul de funcþionare al reþelei de distribuþie). în exces sau în lipsã. CRITERII GENERALE DE ALEGERE A PRINCIPALILOR AGENÞI DE DEZINFECTARE Consideraþiile care urmeazã sunt o recapitulaþie sinteticã a unor elemente de principiu din conþinutul reglementarii. reþinând toate solidele în suspensie (turbiditatea) ºi microorganismele (chisturi de protozoare ºi viruºi). monocloramina.99. de regulã se poate face o introducere în douã trepte (dar acest lucru nu este limitat). 8. Page 30 of 40 8.3. . reactivii cu efect permanent. Utilizând membrane MF (0. 8.1 ìm) se realizeazã o reþinere de peste 6-log doar pentru chisturi. Treapta de dezinfectare trebuie considerata în ansamblul sistemului de corectare a calitãþii apei. b)tipul ºi doza de reactiv vor fi alese funcþie de tipul de materiale care alcãtuiesc reþeaua (starea.totdeauna pe apa limpezitã.htm 5/22/2009 . întotdeauna. in situ.01 ìm. i se va acorda. cloraþi sau bromaþi) ce nu pot fi reþinuþi în treptele de tratare convenþionale.. dar care pot avea performanþe extrem de mari în ceea ce priveºte reducerea substanþelor strãine ºi a microorganismelor din apã.2. preozonare).chm::/gp071-2002. Membranele UF pot realiza o reþinere de peste 6 log a tuturor patogenilor din apa brutã supusã potabilizãrii. Regulile generale dupã care va trebui sã funcþioneze treapta de dezinfectare sunt: a) reactivul trebuie introdus acolo unde are eficienþã maximã. în unele cazuri. lipsind echipamentele speciale etc). reþinerea este totalã. necesar a fi prezentate în mod unitar..2. unica. dioxidul de CI. Spre deosebire de procesele convenþionale.3. fãrã adaus de reactivi ºi independentã de variaþiile de calitate ale apei sursei. fiind greu de mãsurat. Treapta I. adecvat. în unele cazuri se poate conta ºi pe efectul reactivului asupra celorlalte trepte de tratare. iar dacã totuºi aceºtia se formeazã în apã. Pot fi folosiþi agenþi oxidanþi fãrã efect remanent. lucru esenþial.1. Sunt în curs de rãspândire tehnicile de filtrare prin membranã. Treapta 2 . poate reduce conþinutul de microorganisme cu 4 log . Ea nu poate ºi nu trebuie sã suplineascã alte neajunsuri ale sistemului. 9.la intrarea în staþia de tratare (numitã dupã reactivul utilizat ºi preclorare. golirea accidentala sau comandatã trebuie urmatã de mãsuri de spãlare adecvatã.GHID DE PROIECTARE PENTRU CONSTRUCÞII ªI INSTALAÞII DE DEZIN. Calitatea apei din reþea nu trebuie sã se înrãutãþeascã din cauza reactivului de dezinfectare. Pentru cã aceastã treaptã are un impact major asupra sãnãtãþii omului. Dezinfectarea apei este ultima treapta de tratare a apei ºi. cu precizãrile suplimentare ce se impun ca urmare cerinþelor rezultate din context. mk:@MSITStore:G:\apacanal. sã aibã o concentraþie sub limita admisã (este adevãrat cã unii nu sunt cunoscuþi deoarece nu pot fi detectaþi. 9. biofilmul ce se poate produce pe peretele interior al conductelor sã fie inactivat pentru a nu permite redezvoltarea microorganismelor. de regulã. 8. [top] 9. (în general sub 1 NTU turbiditate). DEZINFECTAREA APEI UTILIZÂND MEMBRANE 8.1. doriþi. La dimensiuni ale porilor de 0. încã destul de scumpe ºi cu productivitate micã. dar ºi în ansamblul general al sistemului de alimentare cu apã. Reþeaua trebuie þinutã sub presiune tot timpul. cum ar fi clorul.4. cea mai mare atenþie. o limpezire printr-un filtru lent. reactivul ºi doza vor fi alese astfel încât sã nu rezulte compuºi secundari (de tip THM.99%). pentru a alcãtui o imagine de comparare a efectelor semnificative caracterizând principalii agenþi oxidanþi folosiþi.

e) costul dezinfectãrii în condiþiile asigurãrii cerinþelor normate de livrare a apei. concentraþie C ºi timp T de contact apã-agent de dezinfectare). consumul. 9. la o dozã ce nu depãºeºte valoarea maximã. calitate care. f) de regulã. 4 pentru clor . Tipul de reactiv ºi doza depind de: . în conformitate cu STAS 1342-91. . Dupã rezultate obþinute în þãri dezvoltate. fiind de 10-100 ori mai micã decât a þevilor metalice protejate cu mortar de ciment. pentru reactivii chimici. de regulã filtrare prin CAG. tuburile de fontã ºi otel pot avea o vitezã de reducere a dozei de reactiv de 20 ori mai mare decât aceleaºi tuburi protejate cu mortar de ciment. sarcinile ce trebuie ºi pot fi realizate în alte trepte de tratare. pot fi alese pentru dezinfectare urmãtoarele mijloace: . ar trebui ca dozele ºi tipurile de reactiv sã fie stabilite.min/l.U. dioxid de CI. . Este deosebit de important conþinutul în substanþe organice ºi compuºi ai azotului sau a altora asemenea. Conform EPA (Agenþia de Protecþie a Mediului din S. dupã datele realizate pe o instalaþie pilot cu o alcãtuire tehnologica similarã. .capacitatea de a avea efect remanent. mk:@MSITStore:G:\apacanal. folosite în aceiaºi secþiune sau în secþiuni diferite 9. ori se alege reactivul în consecinþã. Se va lua în considerare faptul cã rezistenþa materialului conductelor la acþiunea unor agenþi de oxidare este diferitã. 2 .A. deci. dar ºi în ansamblul tratãrii apei. de regulã. Þevile de PE ºi PVC au aceiaºi vitezã de reducere. 9. valoarea maxima a Cl remanent poate fi de 0. Tabelul 9. în mod special. conform experienþei altor staþii de tratare sau.prezenþa unor substanþe ce pot bloca reaptivul (prin reacþii specifice de oxidare. artificial ºi nejustificat. reactivi complementari.calitatea apei brute.capacitatea de a produce un volum redus de produºi secundari. cu atât doza va fi mai micã).temperatura apei (de regulã.4. este variabilã ºi. Din aceastã cauzã. ca necesari.pH-ul apei.GHID DE PROIECTARE PENTRU CONSTRUCÞII ªI INSTALAÞII DE DEZIN.cu mijloace fizice . cloramine.6. . NH etc. dacã acestea nu sunt efectul simultan al modului specific de reacþie al agentului oxidant.prevederea unei trepte de control final a dozei sau produºilor secundari. când nu existã experienþã. se reaminteºte cã.radiaþie ultravioletã. nedoriþi din cauza pericolului pentru sãnãtatea populaþiei. . fiecare reactiv are o zonã a valorilor pH unde lucreazã mai bine (vezi valoarea CT). În general.5. sau pot apare. Mn. cum ar fi: Fe. în lipsa acestora. doza de reactiv va trebui sã fie variabilã.htm 5/22/2009 .). Sistemul de dezinfectare nu trebuie conceput pentru a prelua.asigurarea unei biostabilitãþi a apei furnizate.7.. 9. . ozon.) aprecierea calitativã a celor mai utilizaþi reactivi este evaluatã ca în tabelul de mai jos.clorarea la „breakpoinf". . factorul CT (mg. Page 31 of 40 d) tipul de apã ºi protecþia sanitarã a acesteia.5 mg/l la intrare în reþea (dupã bazinul de contact) ºi 0. ori se trateazã apa pentru a ajunge la un pH favorabil reactivului pentru dezinfectare.chm::/gp071-2002. cu cât temperatura apei este mai mare.combinare favorabilã a 2-3 dintre mijloacele precedente. sunt necesare încercãri experimentale. care pot reacþiona cu reactivul. mãrind. .25 mg/l în punctele cele mai îndepãrtate ale reþelei. pentru categorii similare de apã.modul ºi eficienþa introducerii în apã a reactivului. ..cu reactivi: CI. peroxid de hidrogen etc.

Page 32 of 40 Caracterizarea generalã a unor agenþi dezinfectanþi Limita de folosire. Tabelul 11. Fluctuaþia valorilot CT în funcþie de temperaturã ºi pH Temperatura. cu precauþii Bun Ozon Foarte bun Foarte bun Bun Foarte bun Redus ClO2 Bun. Dupã DEGREMONT. caracterizarea reactivilor poate fi fãcutã astfel: Tabelul 10. În tabelul urmãtor este datã. pentru reducerea cu 3 log a Giardiei. din textul reglementãrii. sintetic. 9.8 4 Producþia de produºi secundari Mare Micã Foarte micã Reactivul Stabilitate rezidualã Foarte bunã Bunã Excelentã Controlul biofilmului Bun Bun Foarte bun Cl2 ClO2 Cloramine Acest tabel cuprinde.9. caracterizarea particularizatã. dupã experienþa americanã.. cu precauþii Bun Cloramine Redus Nerecomandabil Nerecomandabil Nerecomandabil Bun Bun Dezinfectare Efect remanent Bun Bun Bun Bun 9..chm::/gp071-2002. Cum reactivii au efect oxidant pentru alte substanþe. mg/l 4 0.GHID DE PROIECTARE PENTRU CONSTRUCÞII ªI INSTALAÞII DE DEZIN.8.9 83 20 44 62 25 59 41 mk:@MSITStore:G:\apacanal. Efectul oxidant al principalilor agenþi dezinfectanþi în apã Funcþiunea Preoxidare Oxidare intermediarã Oxidare finalã Cl2 Bun. Influenþa temperaturii ºi pH-ul poate fi mai mare ºi exploatarea corectã a instalaþiei poate fi dificilã sau chiar foarte dificilã când calitatea apei brute este rapid variabilã. influenþa asupra dozei poate fi foarte mare. 0C Dezinfectant pH 1 6 Clor 7 165 236 5 116 165 10 87 124 15 5.htm 5/22/2009 . pentru fiecare reactiv. cu precauþii Bun. fluctuaþia valorilor CT cu temperatura ºi pH-ul.

instalaþia poate avea dificultãþi ºi exploatarea poate fi puþin inconstantã. Aceastã dozã va trebui sã poatã urmãri variaþia calitãþii apei. des aplicat Stabil Operare simplã Dezavantaje Produºi secundari mulþi (THM) Periculos la transport ºi depozitare Agresivitate Nu la ape cu substanþã organicã multã mk:@MSITStore:G:\apacanal.. efectul poate fi total. este de aproximativ 1 minut. Pentru UV valorile sunt rare ºi consultarea producãtorului. Coli. Timpul de iradiere. Ea va fi utilizatã pentru dimensionarea ºi alcãtuirea instalaþiei.4 23 1850 122 177 0. dupã unele realizãri. se poate obþine o eficienþã de 2-3 log pentru unii viruºi. mai ales atunci când în faza finalã a tratãrii nu existã o instalaþie de corectare a dozei de reactivi sau reþinere a produºilor secundari. Informativ. Doza de exploatare ar urma sã fie stabilitã prin testare dupã punerea în funcþiune ºi exploatarea normalã a staþiei de tratare. Page 33 of 40 8 9 Ozon ClO2 Cloramina 6-9 6-9 6-9 346 500 2.GHID DE PROIECTARE PENTRU CONSTRUCÞII ªI INSTALAÞII DE DEZIN. 9.46 11 750 Pentru alte tipuri de microrganisme (E. Avantajele ºi dezavantajele folosirii unor reactivi Agent Cl Avantaje Eficient Se poate aplica în diferite secþiuni Ieftin.1 ìm sau peste 1 ìm). Sunt în curs de rãspândire tehnicile de filtrare prin membrane. încã destul de scumpe ºi cu productivitate micã. Dupã intensitatea radiaþiei.doza pentru proiectare. dar care pot avea performanþe extrem de mari în ceea ce priveºte reducerea substanþelor strãine din apã.10. 9. astfel cã. O caracterizare de ansamblu a principalilor agenþi de dezinfectare este datã în tabelul 12. cât ºi testarea.chm::/gp071-2002. este bine sã se adopte.9 63 3800 243 353 1. .htm 5/22/2009 .9 26 2200 182 265 1.doza pentru lucrul în exploatare. 2 valori pentru dozele de reactivi (traduse ºi în modul de alegere al echipamentelor de dozare): .12. totul depinzând de mãrimea porilor (sub 0. variabile în timp. viruºi). Astfel.95 19 1500 91 132 0. Tabelul 12. sunt obligatorii.. Din cauzã cã ºi apa are caracteristici fizico-chimice diferite. la fel ca ºi pentru unii viruºi. 50-100% mai mare decât doza de lucru. pentru Giardia. dozã care poate sã atingã doza de proiectare. doza de proiectare ar putea fi cu cca. 9. cu precauþiile respective. valorile pot fi mai mici sau mai mari.11.72 15 1100 61 58 0.

toxice în unele cazuri Nu are efect remanent Necesitã un reactiv de marcaj Ozon Foarte eficient mai ales la viruºi Produºi secundari puþini Operare simplã Un CT redus Cost ridicat Producþia pe loc. la o introducere proastã. 0. complicatã La doze mari apa necesitã filtrare prin CAG Atenþie la apa cu substanþe oxidabile multe ClO2 Foarte eficient mai laes la viruºi Preparat pe loc. bine=0.htm 5/22/2009 .GHID DE PROIECTARE PENTRU CONSTRUCÞII ªI INSTALAÞII DE DEZIN. mk:@MSITStore:G:\apacanal. deci mãsuri de siguranþã reduse Doza limitatã la cca. La alegerea soluþiei vor fi respectate ºi cerinþele Legii 98/1994 privind stabilirea ºi sancþionarea contravenþiilor la normele legale de igienã ºi sãnãtate publicã.8 mg/l Atenþie la dozele mici recomandate.13. Page 34 of 40 Efect remanent Cu NH 4 poate da cloramine.chm::/gp071-2002. poate fi ineficient Suspectat cã are subproduºi ClO2 Fãrã subproduºi (cunoscuþi) Bun dezinfectant în trapta finalã UV Eficient contra bacteriilor. Din cauza caracterului bolilor hidrice (dezvoltare rapidã – zile/sãptãmâni – în masa de utilizatori) ºi a efectului contradictoriu (reprimã agenþii ce dau boli cu dezvoltare rapidã. dar poate produce boli grave cu efect întârziat).1 NTU) Lãmpile þin 8-12 luni Consum mare de energie Întreþinere dificilã Cloramine Eficienþã medie Fãrã subproduºi Dozare uºoarã Efect remanent Bun reactiv în treapta a 2-a Eficienþã micã pentru viruºi ºi chisturi Produce intoxicare la bolnavii ce fac dializã 9... viruºilor Fãrã produºi secundari Operare simplã Experienþã relativ micã Apa trebuie sã fie limpede (< 1 NTU. dezinfectarea trebuie fãcutã cu multã atenþie ºi responsabilitate.

procedee ºi echipamente tradiþionale. Materialele utilizate la realizarea construcþiilor vor fi numai din categoria celor certificate pentru a asigura nivelul de calitate corespunzãtor cerinþelor ºi avizate sanitar. Condiþii tehnice ºi criterii de performanþã pentru asigurarea cerinþelor de calitate 10. Pentru apa uzatã epuratã.7.chm::/gp071-2002. 10/1995.1.1.). dinamice ºi seismice Se vor asigura luându-se în considerare toate elementele privind sau rezultând din: mk:@MSITStore:G:\apacanal. [top] 10. . Aceste cerinþe vor fi materializate.1. Rezistenþa ºi stabilitatea la srcini. tuturor cerinþelor de calitate ce se vor prezenta.GHID DE PROIECTARE PENTRU CONSTRUCÞII ªI INSTALAÞII DE DEZIN.siguranþa la foc.14.htm 5/22/2009 . . Construcþiile ºi instalaþiile pentru dezinfectarea apei se vor proiecta ºi executa pentru a se asigura realizarea ºi menþinerea cerinþelor fundamentale formulate prin Legeanr. dupã caz. orientativ: CT 1 10 40 100 N/N 0 1 10-3 10 10 -5 -6 unde N0 ºi N reprezintã numãrul de microorganisme aflate în apã la momentul zero ºi. reglementare elaboratã de INCERC. respectiv. CONDIÞII MINIME DE CALITATE PRIVIND PROIECTAREA CONSTRUCÞIILOR ªI INSTALAÞIILOR DE DEZINFECTARE A APEI ÎN CONFORMITATE CU CERINÞELE LEGII NR. Dupã “Tchobanoglous”.min/l) pot fi .G. prin selectarea criteriilor de performanþã explicitate în tabelele 2 ºi 3 din normativul menþionat. 766/1997.rezistenþa ºi stabilitatea. aplicate.izolaþia termicã. Page 35 of 40 9. . datele sunt încã reduse ºi deci încercãrile vor trebui fãcute cu atenþie.protecþia împotriva zgomotului. nr. sãnãtatea oamenilor. funcþie de specificul obiectivelor. pentru fiecare categorie de obiecte sau lucrãri ale obiectivului de investiþie. în final (vezi pct. . precum ºi unele produse noi pentru care este necesarã existenþa agrementelor tehnice. La realizarea construcþiilor se vor folosi produse. Cerinþele de calitate formulate mai sus vor fi analizate ºi considerate selectiv. unele valori pentru CT (mg. 10. hidrofugã ºi economia de energie. Din punct de vedere al proiectãrii ºi realizãrii de calitate a construcþiilor ºi instalaþiilor de dezinfectare se va asigura realizarea ºi menþinerea urmãtoarelor cerinþe: .siguranþa în exploatare.. nr. în conformitate cu prevederile “Nomativului Cadru privind detalierea conþinutului stabilite prin Legea nr. 10 privind calitatea în construcþii ºi prevederilor regulamentelor legiferate prin H.1. refacerea ºi protecþia mediului. secvenþial. . statice. 6. 10/1995”. pentru cele în contact cu apa potabilã..igiena.

normativul C 56-85. în regim static ºi dinamic.chm::/gp071-2002.betoane ºi mortare de ciment-determinarea adâncimii de penetrare a ionilor de clor pe elemente de construcþii (Rezervoare) – STAS 13380. astfel menþionate vor fi garantate ºi ca urmare a punerii în pacticã. fontã ductilã.sarcini date de utililaje. agrementate. . Mãsurile prevãzute în proiecte se vor conjuga cu cele efectiv nominalizate în instrucþiunile de exploatare la intrarea în funcþiune. privind calitatea în construcþii ºi actelor normative adiacente acestei legi.încercãri pe betoane – Determinarea rezistenþei la îngheþ STAS 3518 ºi verificarea impermebilitãþii la apã STAS 3519. în conformitate cu prevederile Legii nr. polietilenã) cu STAS-urile respective pentru creºterea rezistenþei la sarcinile statice ºi dinamice.încãrcãri date de vânt STAS 10101/20. Tipul ºi frecvenþa verificãrilor materialelor ºi betoanelor STAS 1799. la compresiune. . ipotezele de calcul ºi calculele efectuate. .Siguranþa circulaþiei pietonale în sensul inexistenþei factorilor care sã faciliteze: mk:@MSITStore:G:\apacanal.Normativul P 100/1992 – Proiectarea antiseismicã. . . fontã.GHID DE PROIECTARE PENTRU CONSTRUCÞII ªI INSTALAÞII DE DEZIN. În execuþie se vor folosi numai materiale cu calitate certificatã. . .construcþii de beton. se vor avea în vedere urmãtoarele criterii principale: .încãrcãri date de zãpadã. la execuþia lucrãrilor. continuu ºi cu verificãri minuþioase la nivelul fazelor determinate a lucrãrilor.mãsuri privind protecþia “lovitura de berbe”. . conform studiilor de teren. 10. .. a unui program riguros de urmãrire a calitãþii execuþiei lucrãrilor.executarea lucrãrilor de beton. Proiectele vor fi verificate suplimentar de cãtre verificatori specialiºti atestaþi în ceea ce priveºte structura constructivã. a personalului de supraveghere a beneficiarului cât ºi a proiectantului. beton armat. Page 36 of 40 .2.htm 5/22/2009 . . Siguranþa în exploatare Siguranþa în exploatare se asigurã încã din faza de proiectare. .. . . . . Astfel. beton armat ºi beton armat precomprimat – Codul de practicã (C140). .încãrcãri date de temperatura exterioarã STAS 10101/23 ºi STAS 1010/23A. beton armat ºi beton precomprimat.îmbinarea materialului tubular (þevi oþel.principii generale de proiectare pentru constrcþii din regiuni seismice STAS 9165. respectarea actelor normative în vigoare. a betonului STAS 5585.1.zona seismicã de calcul – Ks ºi Ts (STAS 11100/1). cu participarea efectivã a inspecþiei de stat în construcþii.natura terenului. .executarea lucrãrilor din beton precomprimat Normativ C21-85 INCERC.betoane – încercãri pe betoane – Determinarea modulului de elasticitate static. conform datelor de la furnizori. Elementele de siguranþã.adâncimea de îngheþ – STAS 6054. 10.

în caz de dezastru.GHID DE PROIECTARE PENTRU CONSTRUCÞII ªI INSTALAÞII DE DEZIN.Siguranþa cu privire la agresiuni provenite din instalaþii.Soluþiile tehnice ºi mãsurile ce se vor prevedea în documentaþiile de execuþie vor avea în vedere asigurarea urmãtoarelor cerinþe (condiþii tehnice de performanþã):  protecþia ºi evacuarea utilizatorilor. riscul de accidente sau cãdere de la un nivel superior sau în bazine. avarierea acestor construcþii ar produce o accentuare dramaticã a efectului deja creat de calamitatea respectivã.htm 5/22/2009 .Siguranþa efectuãrii operaþiilor tehnologice. . preîntâmpinarea propagãrii incendiului. pericolul de explozie. 10.alegerea echipamentelor de mare fiabilitate ºi din materiale rezistente la mediile în care se monteazã (oþel inox. construcþiile se vor urmãri pe toatã durata de existenþã.investigarea cu mijloace de observaþie ºi mãsuri specifice.mãsurarea tasãrilor la construcþii. 84/2001. . .examinarea directã.chm::/gp071-2002. oþel zincat. împiedicarea sau coliziunea cu obiecte sau utilaje.urmãrirea comportãrii terenului în jurul construcþiilor etc. calitativ bune. este stringent necesarã ca alternativã la situaþia în care. contaminare ºi otrãvire. limitarea ºi stingerea incendiului. Factorii de risc ce trebuie eliminaþi pot fi:      pericolul de electrocutare. asemenea construcþii au nevoie de o siguranþã sporitã. .Normativului de siguranþã la foc a construcþiilor. protecþia pompierilor ºi a altor forþe care intervin. limitarea pierderilor de bunuri. protejarea bunurilor periclitate..3. aprobatã cu Ordinul ministrului de Interne nr.M. intoxicare.1. În ceea ce priveºte siguranþa în exploatare a echipamentelor ºi utilajelor mecanice.soluþiile tehnologice adoptate.. . Siguranþa la foc Pentru toate construcþiile se vor avea în vedere prevederile: . contact cu elemente de instalaþii. Se mai menþioneazã cã. mai ales atunci când se folosesc clorul sau ozonul. Page 37 of 40    alunecarea.I nr. mk:@MSITStore:G:\apacanal. asigurarea unei ape. În exploatare. aprobate cu O.Siguranþa desfãºurãrii procesului tehnologic. în baza unui amsamblu de activitãþi privind: . . 775/1988. Metodologia privind elaborarea scenariilor de siguranþã la foc. se vor impune restricþii de staþionare a personalului în apropierea gospodãriei de reactivi.Siguranþa privind efracþia . vopsele ºi protecþii rezistente la agenºi agresivi). Normelor generale de prevenire ºi stingere a incendiilor. deoarece. care cuprinde: . aceasta este asiguratã printr-un complex de mãsuri. . .

. vizând:    concentraþia de substanþe poluante (criteriul D. .cãile de acces. la un nivel de calitate corespunzãtor se vor folosi numai reactivi avizaþi de Ministerul Sãnãtãþii.Igiena evacuãrii apelor uzate ºi a dejecþiilor.1. numãrul minim al schimburilor de aer proaspãt pentru diverse încãperi.. .Igiena acusticã a mediului interior. Tehnologia care proceseazã apa nu va permite emisia de nocivitãþi în aer de natura pulberilor poluante.Calitatea finisajelor. prapagarea fumului ºi flãcãrilor. . . concentraþia de oxigen.rezistenþa la foc. .htm 5/22/2009 .Igiena aerului.4. Igiena. Page 38 of 40 Pentru realizarea lor.1. .Protecþia mediului exterior.GHID DE PROIECTARE PENTRU CONSTRUCÞII ªI INSTALAÞII DE DEZIN. rezistenþa faþadelor ºi acoperiºurilor la propagarea focului.comportarea la foc. . . 10/1995). precum ºi a nivelurilor de performanþã maximã în asigurarea unei securitãþi depline privind: . 10.1. orice fel de reziduu sau deºeu rezultat din procesarea agentului dezinfectat va fi prelucrat local sau stocat ºi transportat în locuri speciale unde se vor aplica tratamente specifice pentru reducerea gradului de nocovitate pânã la compatibilitatea cu reglementãrile în vigoare referitoare la depozitare sau evacuarea în diverºi receptori.2. de orice fel..preîntâmpinarea propagãrii incendiilor tinând cont de:     degajãrile de fum. . evacuare ºi intervenþie. mk:@MSITStore:G:\apacanal.Controlul periodic de sãnãtate al personalului din incinta staþiei de dezinfectare. gaze fierbinþi ºi produse nocive. etanºeitate la fum ºi flãcãri. Pentru asigurarea apei. .Însorirea. .chm::/gp071-2002.Iluminatul. . factorii de determinare a acestora.Igiena evacuãrii deºeurilor ºi a gunoaielor. sãnãtatea oamenilor. De asemenea.Igiena apei (vezi pct.stabilitatea la foc. din tabelul 3 din Normativul cadru privind conþinutul cerinþelor stabilite prin Legea nr.). D. refacerea ºi protecþia mediului Aceastã cerinþã se întemeiazã pe soluþionarea problemelor în baza urmãtoarelor criterii: . în documentaþiile tehnice de proiectare a construcþiilor ºi instalaþiilor pentru tratarea apei se vor stabili criteriile de performanþã peivind cerinþa de calitate siguranþa la foc.Igiena higrotermicã a mediului interior. .

cu reactor având mai multe lãmpi – configuraþie pãtratã [top] ANEXA 3 Dezinfectare cu radiaþii UV.Pentru izolarea termicã:      coeficientul global de izolare termicã G. Ra.5. 10. cât ºi a zonelor limitrofe sau adiacente obiectivului ºi se poate referi atât la zgomotul propriu produs cât ºi la cel provenit din exterior. Izolaþia termicã. abaterea maximã a temperaturii normale de exploatare. rezistenþa la permeabilitate la aer. etanºeitatea la ape subterane.1.chm::/gp071-2002.. asigurarea omogenitãþii ºi continuitãþii termoizolaþiei. etanºeitatea la zãpadã. 10. evitarea apariþiei condensului.1. cu reactor având mai multe lãmpi – configuraþie combinatã mk:@MSITStore:G:\apacanal. nivelul de zgomot va fi sub cel normat.htm 5/22/2009 .GHID DE PROIECTARE PENTRU CONSTRUCÞII ªI INSTALAÞII DE DEZIN. cu reactor având mai multe lãmpi – configuraþie triunghiularã [top] ANEXA 2 Dezinfectare cu radiaþii UV.6. Protecþia împotriva zgomotului Aceastã cerinþã implicã atât protecþia personalului de exploatare. .. [top] ANEXA 1 Dezinfectare cu radiaþii UV. hidrofugã ºi economia de energie Principalele componente convergente pe acest criteriu ce trebuie soluþionate prin proiect sunt: . Page 39 of 40 De asemenea.Pentru izolarea hidrofugã:    etanºeitatea la apa de ploaie. . Se au în vedere criterii referitoare la izolarea acusticã þi izolarea antivibratilã.Privind economia de energie:  este necesarã contorizarea consumurilor de energie.

apei 0C Presiune max. Page 40 of 40 [top] ANEXA 4 Energia pe unitatea de volum a reactorului [top] ANEXA 5 Flux tehnologic de tratare a apei de suprafaþã cu amplasarea echipamentului UV [top] ANEXA 6 Flux tehnologic de tratare a apei de suprafaþã cu amplasarea echipamentului UV [top] ANEXA 7 Tabel cu tipodimensiuni de echipemente UV Tip Debit (m 3/h) Doza UV (mWs/cm2) Timp expunere (s) Conexiune electricã Temp.htm 5/22/2009 ..2 8 >30 >30 3 6 220V/50Hz 220V/50Hz 2-40 2-40 6 9 ES-UV-Cp22 22 >30 4 220V/50Hz 2-40 9 515 1000 ES-UV-Cp136 136 >30 26 220V/50Hz 2-40 9 Pres atmosfericã Pres atmosfericã 800 1000 ES-UV-CH 05 0.5 >30 3 220V/50Hz 2-40 - - ES-UV-CH-136 136 >30 28 220V/50Hz 2-40 - - [top] mk:@MSITStore:G:\apacanal.. de lucru (bari) Dimensiuni de A (mm) 355 358 B (mm) 255 1000 SA-200 ES-UV-Cp8 0.GHID DE PROIECTARE PENTRU CONSTRUCÞII ªI INSTALAÞII DE DEZIN.chm::/gp071-2002.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful