Dezvoltarea economică contemporană confirmă justeţea aprecierilor referitoare la accentuarea interdependenţelor dintre economiile naţionale ale statelor lumii

. Ultimele decenii au adus prosperitatea unor naţiuni, dar şi a unor serii de problem cu care e greu de confruntat de sinestătător. Ele au ridicat un semn de întrebare în legătură cu multe din valorile, ideile şi raţiunile pe baza cărora au fost făcute relaţiile dintre naţiuni. Acestea au legat naţiunile intr-o reţea complexă de interdependenţe, din care nici o naţiune, oricît de puternică ar fi, nu se poate autoexclude. În condiţiile actuale, procesul de integrare la scară mondială se manifestă printr-un spectru foarte larg de forme, ce reflectă diferite grade de integrare internaţională , existînd forme simple şi forme complexe de integrare. Formele simple includ zonele de comerţ liber, uniuni vamale, integrarea pe unul sau două produse, iar formele complexe includ piaţa comună, uniunea economică, uniunea monetară, uniunea politică. Pe continentul American formele de integrare sunt diverse şi pe parcursul timpului au fost formate multiple comunităţi economice, printre acestea se numără: • • • • N.A.F.T.A. - Acordul Nord American de Comerţ Liber; MERCOSUR; Comunitatea Caraibelor; Grupul Andin;

Extinderea procesului de regionalizare la scară planetară prin apariţia unor noi grupări de cooperare şi integrare economică, a determinat ţările dezvoltate din America de Nord să se gândească şi ele la o formă de asociere care să le reprezinte mai bine interesele şi să le acopere de risc în relaţiile cu celelalte state ale lumii, aflate şi ele în astfel de raporturi.

13

Experţii au considerat Autopact drept un model pentru un acord sectorial de comerţ liber. la un ansamblu regional.A. la peste 700 de mil. Scopul acestui acord este liberalizarea în 10 ani a comerţului cu produse şi servicii. cât numară în prezent. cu perspectiva extinderii şi mai spre sudul continentului american. într-un fel.3 milioane km² din Alaska si Yucon până în peninsula Yucatan. Cu toate acestea. o urmare firească a credinţei nestrămutate în forţa comerţului şi investiţiilor libere. de consumatori. în condiţiile în care mai multe ţări latino-americane şi-au manifestat interesul de a intra in această organizaţie şi o suprafaţă de 21. cu o piaţă ce se poate extinde de la 390 de mil. a intrat în vigoare la 1 ianuarie 1994. . Până în 1988 nu au existat alte preocupări serioase cu privire la acest aspect.NAFTA Idea creării unei zone de liber schimb între SUA şi Canada e veche de peste 100 de ani. din 1854 până în 1866. semnat în 1965 între Canada şi SUA. reprezentat de două ţări puternic industrializate (SUA şi Canada) şi o ţară în curs de dezvoltare (Mexic).Acordul Nord American de Comerţ Liber (North American Free Trade Agreement) Acordul nordamerican de liber schimb.A. la iniţiativa Canadei.F. NAFTA apare ca o abordare modernă şi o continuitate a drumului deschis în perioada postbelică a doi precursori celebri: Autopact şi FTA. NAFTA este primul acord ce implică fluxuri comerciale libere. Canada şi Mexic. şi 6 trilioane de $.T. Acordul privind formare organizaţiei internaţionale N. Prin NAFTA se realizează cea mai mare zonă de liber schimb din lume.. În 1989 s-a stabilit un Acord de creare a Zonei de Liber Schimb Canada – SUA. O incursiune în istoria relativ recentă a relaţiilor intra-nord-americane evidenţiază că NAFTA este. cu excepţia unei perioade scurte de comerţ liber în secolul XIX. prin eliminarea barierelor tarifare şi netarifare între părţi şi prin liberalizarea investiţiilor intra-zonale. semnat la 17 decembrie 1992 şi ratificat in 1993 de catre SUA. a eliminat taxele vamale pentru autoturismele fabricate în una din cele două ţări şi 13 . Autopact.

gaze şi energie electrică importate din Canada. produse alimentare. hârtie. În 1996. Anul 1985 marchează iniţierea informală a negocierilor Canada – SUA pentru un acord general de comerţ liber. criticii NAFTA. Cunoscut sub denumirea simplă de FTA (Canada-United States Free Trade agreement). Eliminarea se putea face fie imediat. medicamente. Cele mai multe comparaţii ale zonei de liber schimb de pe continentul nord american se fac cu Uniunea Europeană. fie pe perioade de 5 sau 10 ani. ţiţei pentru ca în 1998 să fie eliminate şi restul taxelor vamale de la o serie de produse considerate mai sensibile ca. notau că experienţa europeană a fost una de lungă durată şi deliberată. investitorii americani nemaiavând obligaţia procurării de inputuri din Canada sau a efectuării unor anumite activităţi de cercetare utilizând capacităţile din Canada. În perioada 1965 – 1985 a avut loc o revoluţie în atitudinea oamenilor de afaceri din Canada faţă de comerţul liber cu SUA. Acordul a inclus şi alte prevederi privind facilitarea accesului mărfurilor canadiene pe piaţa SUA. când economia mexicană a fost adânc integrată în eforturile de război ale SUA. Graniţa dintre SUA şi Canada a înregistrat în 1995 un flux reciproc de schimburi cu autovehicule şi componente auto de circa 70 mld. Acordul de comerţ liber între cele două ţări a decis eliminarea totală a taxelor vamale în schimburile reciproce. Crearea NAFTA a avut mai mulţi predecesori în ceea ce priveşte noţiunea de comerţ liber. Practic.expediate în cealaltă ţară. Un exemplu în acest sens îl constituie experienţa mexicană între anii 1942 şi 1945. Canada a primit asigurarea că industria americană nu va mai folosi inechitabil legile din SUA pentru a se proteja de mărfurile canadiene care au preţuri mai scăzute. în timp ce SUA s-a angajat să nu impună taxe la importul de ţiţei. în special. reglementarea schimburilor de energie. confecţii. În comerţul cu energie. cea mai mare parte a producţiei lor fiind trimisă în SUA în schimbul unor modele care nu se produceau în Canada. taxele vamale au dispărut în comerţul reciproc cu maşini şi utilaje. ameliorarea tratamentului investiţiilor străine reciproce. USD. Astfel. SUA a primit asigurări că livrările canadiene de ţiţei nu vor fi diminuate şi că preţul acestora nu va fi mărit în perioada de deficit de energie. un sfert din schimburile intra-nord-americane (exclusiv Mexic) sunt reprezentate în prezent de schimburile de autovehicule şi componente auto. de exemplu. calculatoare. mobilă. Aceasta a permis producătorilor de autoturisme din ambele ţări să-şi programeze mai bine producţia. Acesta intra în vigoare începând cu 1 ianuarie 1991. O serie de restricţii asupra investiţiilor americane în Canada au fost înlăturate. oferind fiecărui membru timpul necesar 13 . aceasta a fost considerată într-o măsura crescândă drept cea mai bună speranţă pentru a deveni competitiv în economia mondială. Observatorii procesului european şi. Uzinele canadiene au avut posibilitatea de a se specializa în câteva modele de autoturisme.

De asemenea. acesta va fi acaparat de media din SUA. O altă diferenţă importantă între NAFTA şi CEE este lipsa mecanismelor compensatorii în cadrul acordului NAFTA. NAFTA reglementează barierele tarifare.4 miliarde USD. urmărindu-se o mai bună cooperare în domeniul drogurilor. Impactul creării NAFTA va fi mult mai important pentru Mexic decât pentru SUA.adoptării unu set de modificări înainte de a trece la următorul. Pot fi specificate şi beneficiile neeconomice pentru SUA. Acest lucru este rezultatul temerii SUA că va fi copleşită de milioane de săraci din Mexic. NAFTA nu urmăreşte acest lucru. agricultura a reprezentat un domeniu sensibil şi. CEE cere ca naţiunile să fie nişte democraţii stabile înainte de a intra în comunitate. în fiecare an după 1986 au fost cheltuite în aceste scopuri peste 5. iar crearea de locuri de muncă şi domeniul sănătăţii este acelaşi şi în SUA şi în Mexic. Se specifică faptul că mărfurile de import provenite din celelalte două naţiuni vor avea acelaşi regim ca şi bunurile naţionale. O altă diferenţă este cea politică. NAFTA nu a prevăzut aceste fonduri. cu excepţia profesioniştilor şi managerilor. Canadienii. netarifare şi investiţiile. În Europa. Domeniile vizate de NAFTA sunt următoarele: a) Comerţul cu bunuri materiale: 13 . Deoarece Mexicul este mult mai mic decât SUA. Fiecare membru NAFTA va excepta unele activităţi de la aplicarea acestui acord. SUA şi Canada câştigă astfel accesul la piaţa mexicană. să nu fie permisă. fondurile erau destinate a ajuta pe cei care sufereau de pe urma creării CEE şi pentru a construi infrastructura necesară în ţările membre cel mai puţin dezvoltate. a fost negociat un acord separat cu SUA şi un altul cu Canada. Tratatul instituind NAFTA prevede ca reducerea tarifelor vamale către zero să se realizeze într-o perioadă de 10 ani. efectul creării NAFTA va fi mult mai mare pentru Mexic. Cererea SUA a fost ca mişcarea liberă a persoanelor. fiind vorba de îmbunătăţirea relaţiilor externe ale Mexicului şi de o posibilă stabilitate internă. În Canada există sentimentul că fără un control special asupra proprietăţii şi acordând mass-mediei canadiene beneficii prin taxe. electricitatea. aşa cum a fost stipulat şi în vechiul Acord de Comerţ Liber între Canada şi SUA. Guvernul mexican îşi rezervă dreptul de a controla sistemul de căi ferate. petrochimia de bază şi industria petrolieră. de aceea. o piaţă cu peste 80 de milioane de oameni. Pentru Mexic. emigrării şi poluării. Piaţa comună Europeană este un pas intermediar către unitatea politică. iar cotele să fie eliminate într-o perioadă de 15 ani. un exemplu în acest sens fiind şi criticile sistemului politic mexican. Dacă în cadrul CEE. vor excepta de la aplicarea NAFTA domeniul publicaţiilor. Fiecare parte din acordul NAFTA beneficiază de anumite avantaje.

7% în produsul intern brut al SUA. anumite aspecte privitoare la protecţia mediului. . între care exista un puternic decalaj economic evidenţiat de urmatoarele coordonate: . 265 de mil aparţin SUA. de consumatori cât are această piaţă. . proprietatea intelectuală.supus tratamentului naţional. • Model de cooperare de tip interguvernamental. în timp ce Canada are o pondere de numai 6%. iar Mexic de 4% . . NAFTA reprezintă un bun exemplu de cooperare . . .între Nordul industrializat şi Sudul în curs de dezvoltare. b) Comerţul cu servicii: Serviciile deţin un loc important în comerţul din zonă .tratamentul naţional.Canada şi Mexic sunt dependente de piaţa americană în proporţie de 75% pentru comerţul lor exterior.cu reflexe la scară mondială .liberalizare.În decurs de 10 ani. sejurul temporar al oamenilor de afaceri. d) Alte dispoziţii se referă la următoarele: regulile de concurenţă. c) Investiţiile directe de capital . Constatări: • NAFTA este un acord de liber schimb de mare anvergură. în conformitate cu regulile de origine.clauza naţiunii celei mai favorizate.agricultura (sector primar) deţine o pondere de numai 1. • Nu are obiective de natură politică. faţă de 7% în Mexic. urmează a fi înlăturate toate taxele vamale aplicabile produselor considerate ca „nord-americane”. astfel ca în anul 2004 să se formeze o vastă piaţă liberă.nivelul salariului mediu în Mexic reprezintă circa 10% din cel din SUA Principii: .din cei aproximativ 390 de mil.SUA deţine 90% din PIB-ul acestui organism economic (peste 7500 de miliarde dolari). 13 . fără a avea organisme supranaţionale.

2. . 6.au fost înfiinţate în scopul facilitării comerţului şi investiţiilor şi pentru a asigura implementarea efectivă a prevederilor acordului.rolul e să supravegheze aplicarea acordului şi activitatea celor 30 de comitete şi grupuri de lucru ce functionează în cadrul NAFTA.cuprinde reprezentanţi ai celor trei ţări membre la nivel ministerial (miniştri comerţului). inclusiv prin acordarea unei protecţii sporite investitorilor.sprijină Comisia în activităţile ei. asigurarea unei protecţii adecvate si efective pentru drepturile de proprietate intelectuală pe teritoriul părţilor. Structura instituţională: COMISIA DE LIBER SCHIMB: . Obiective: 1.asigurarea transparenţei. 5. precum şi de a contribui la reglementarea divergenţelor legate de modalităţile de interpretare a prevederilor acordului. .depozitarul oficial al dosarelor de lucru. 3. chiar în fluxurile de bunuri.instituţia centrală a NAFTA. 4. 13 . securităţii sociale şi mediului înconjurător. SECRETARIATUL DE COORDRONARE A NAFTA: . eliminarea progresivă a taxelor vamale şi a barierelor comerciale. COMITETE SI GRUPURI DE LUCRU: . stabilirea unor prodceduri eficiente de reglementare a diferendelor privind comerţul şi investiţiile.. stimularea concurenţei loiale în cadrul zonei de liber schimb. faţă de practicile discriminatorii din ţările participante. regionale si multilaterale. recunoaşterea dreptului fiecărei ţări de a adopta standarde proprii în domeniile sănătăţii. 7. în scopul extinderii ariei avantajelor ce decurg din acest acord. servicii sau investiţii. creşterea oportunităţilor de investiţii pe teritoriile statelor participante. . crearea unui cadru propice cooperării trilaterale.

.armonizarea regulilor de origine si formalităţilor vamale. NAFTA este o urmare modernă şi firească a credinţei nestrămutate în forţa comerţului şi investiţiilor libere. . ca o consecinţă a efectelor întârziate şi a lipsei de rezultate concrete în unele domenii (servicii. au ajuns la concluzia că acţiunile regionale pot oferi progrese mult mai mari comparativ cu negocierile multilaterale.au rolul de a facilita procedurile de implementare a acordului. recurgerea la procedurile standarde de soluţionare a diferendelor comerciale şi a unor aspecte financiare.Prin acest Acord s-a urmărit crearea unei puternice alianţe economice. cum sunt: .achiziţii guvernamentale. dreptul de proprietate.analizează posibilităţile de liberalizare sporită a fluxurilor comerciale între statele membre.pot favoriza dialogul asupra unor probleme aflate în litigiu.circulaţia transfrontalieră a oamenilor de afaceri. iniţiativa de creare a NAFTA este răspunsul apărării americane în faţa puterii economice atinse de Uniunea Europeană. cu un potenţial uriaş de utilizare a forţei de muncă în condiţii de înaltă productivitate şi randament. SUA. şi care să determine creşterea nivelului de trai şi căreia să i-se alăture în viitor şi alte state astfel încat să genereze efecte deosebite asupra relaţiilor economice cu alte ţări sau grupări regionale. susţinător înflăcărat al multilateralismului şi clauzei naţiunii celei mai favorizate. Scopul iniţial al realizării unei grupări de integrare a fost acela de a crea o zonă de liber schimb. agricultură. pentru a evita. NAFTA a apărut ca o reacţie de nemulţumire. pentru a contrabalansa evoluţia acesteia.întocmesc rapoarte anuale pe care le prezintă Comisiei de Liber Schimb. . pe cît posibil. 13 . . . . ca o alternativă la cea vest-europeană. în special din partea SUA. investiţii).-î-si propun dezbaterea problemelor specifice. datorită adâncirii procesului de integrare. având mai mulţi predecesori celebri (Autopact si FTA). . Deci.comerţul cu produse agricole si subvenţiile acordate agriculturii. faţă de procesul de liberalizare comercială promovat de GATT.norme tehnice şi stanadarde industriale. . .

. respectiv ţări dezvoltate – ţări în curs de dezvoltare. Concordanţa temporală dintre cele două acorduri este simbolică şi subliniază procesul simultan al celor două tendinţe ale comerţului internaţional: regionalismul la scară zonală şi multilateralismul la scară planetară. Totuşi obiectivele spre care tinde gruparea au răma aceleaşi: .Este o grupare economică integraţionistă între super puterea economică a lumii cu venituri pe locuitor foarte mari – SUA – şi două ţări cu un potenţial diferit – Canada – o ţară dezvoltată.A reprezentat schimbarea politicii SUA în direcţia regionalizării. Datorită alăturării a două ţări cu un venit pe cap de locuitor foarte ridicat uneia cu un venit substanţial mai scazut. .o ţară cu economie în dezvoltare cu diferenţe economice majore comparativ cu celelalte două state. . Negocierile privind încheierea Tratatului au mers în paralel şi în aceeaşi direcţie cu cele din cadrul Rundei Uruguay a GATT. Acest Acord este un conglomerat eterogen de state. unul dintre scopuri a fost deplasarea axei de dezvoltare economic spre Sud. potenţial şi ofertă. regionale şi multilaterale. Încă din faza negocierilor. NAFTA a avut mai multe semnificaţii: . La apariţia sa. NAFTA s-a bazat pe îndelungatele relaţii comerciale dintre SUA şi Canada.Creşterea oportunităţilor investiţionale şi a capacităţii de export.Protejarea corespunzătoare a drepturilor de proprietate intelectuală.Stimularea cooperării trilaterale.Eliminarea barierelor comerciale.Această grupare de integrare orientează procesul de regionalizare pe axa Nord – Sud. în pofida vechilor ei concepţii despre multilateralitate . . .Stabilirea procedurilor adecvate pentru aplicarea tratamentului şi soluţionarea conflictelor. dar cu un potenţial economic mai mic şi Mexic . inegale ca putere economică.Promovarea condiţiilor pentru concurenţa loială. respectiv SUA şi Mexic. 13 .

The Argentina-Brazil Integration and Economics Cooperation Program. Uruguay şi Paraguay. a treia limbă oficială a Mercosur). capital Paraguay-ului. eliminări progresive . Tratatul conţine diferite clauze programatice referitoare la constituţia unei uniuni vamale şi la armonizarea politicilor macroeconomice . Acest tratat a dat naştere schemei de integrare economică intitulată . tratat dezvoltat în decembrie 1994 prin Protocolul Adiţional de la Ouro Preto."Piaţa comună a sudului". Structura instituţională pentru prima 13 . (Ñemby Ñemuah .spaniola).se conferă personalitate juridică internaţională. lineale şi automatice cu scop de a se converti în zonă liberă comercială în 31 decembrie 1994 .Programul de Integrare şi Cooperare Economică Argentina-Brazilia (engleză .portugheza). Argentina. În plus.limba utilizată în Paraguay.guarani . prin care se stabileşte structura instituţională a MERCOSUR şi i. spaniolă . intitulându-se această primă etapă "perioada de tranziţie". o parte a Braziliei şi Argentinei.MERCOSUR MERCOSUR .Programa de Integración y Cooperación Económica ArgentinaBrasil). Iniţial s-a stabilit un program de eliminare ale taxelor şi impozitelor din importuri/exporturi. José Sarneyrespectiv şi Raúl Alfonsín au semnat PICE . Originile Mercosur dateaza din 1985 când preşedinţii Braziliei şi Argentinei. Bolivia.Piaţa comună a sudului (Mercado Común del Sur . în urma semnării Tratatului de la Asunción. (Mercado Comum do Sul . MERCOSUR a fost fondată în 26 martie 1991 de Brazilia.

îmbunătăţirea comunicaţiilor. Columbia. emisorul de "decizii") şi Grupul Pieţii Comune (GMC. Ecuador şi Peru au statut de membri asociaţi. Ţările member:   Bolivia. Bolivia a fost invitată să devină membru cu drepturi depline. CARICOM a luat fiinţă la 4 iulie 1973 odată cu semnarea Tratatului de la Chaguaramas de către prim-miniştrii a 4 state 13 . La 9 decembrie 2005.     perspective mai bune pentru folosirea mai judicioasă a resurselor disponibile. armonizarea şi coordonarea politicilor macroeconomice şi complementarea diferitelor industrii. cu deschiderea pieţelor şi accelerarea dezvoltării economice. depline.perioadă al acestei scheme a fost compusă din două organe principale : Consiliul Pieţei Comune (CMC. Chile. Venezuela a fost primită în MERCOSUR ca membru cu drepturi La 30 decembrie 2005. conservarea mediului. Structura instituţională:       Consiliul Pieţei Comune (CCM) Grupul Pieţei Comune (CMG) Comisia de Comerţ a Mercosur (MTC) Comisia Parlamentară Comună (JPC) Forumul Social-Economic Consultativ (ESCF) Secretariatul Administrativ al Mercosur (MAS) Comunitatea Caraibelor (în engleză. emisorul "rezolutiunilor").  Obiectivele generale ale Mercosur sunt:  creşterea randamentului şi a productivităţii pentru cele patru economii. Caribbean Community).

coordonarea politicilor externe ale statelor Membre. Barbados. Chiar dacă engleza este oficială în majoritatea statelor membre. Trinidad şi Tobago. Michael Manley al Jamaicăi şi Eric Williams al Trinidad şi Tobago a fost modificat în februarie 1992 pentru a schimba numele organismului (care se numea Comunitatea şi Piaţa Comună a Caraibelor) şi a-şi redefini obietivele. promovarea cooperării în domeniile educaţional.S. Barrow al Barbados. cultural şi industrial. Belize. Venezuela. Jamaica şi Trinidad şi Tobago) cu scopul de a întări legăturile reciproce şi de a crea o piaţă comună integrată în regiunea Caraibelor. Consiliul de Miniştri al Comunităţii Caraibelor. Membrii observatori:  Aruba. Membrii cu drepturi depline:  Antigua şi Barbuda. În 2003 Comunitatea Caraibelor adoptă castiliană/castellano ca a doua limbă oficială. Sfântul Kitts şi Nevis. Bahamas. astfel cum reiese din tratatele constitutive. La 2 iulie 1991 teritoriile britanice ale Insulelor Turcos şi Caicos şi Inslele Virgine Britanice au devenit membrii asociaţi şi la fel s-a întâmplat cu Anguila în 1992. Burnham al Guyanei.F. Organele supreme de conducere sunt: • • Conferinţa Şefilor de Stat. Insulele Caiman. L. spaniola a câştigat teren. Dominica. Granada. Surinam. Mexic. Actualmente numără 15 membrii plini. Tratatul semnat la 4 iulie 1973 de către prim-miniştrii Errol W. Sfântul Vincenţiu şi Grenadinele. Antilele Olandeze. Republica Dominicană. majoritatea acestora aparţinând Commenwelths. Montserrat. Columbia. Obiectivele Comunităţii Caraibelor. 5 membrii asociaţi şi 7 membrii observatori. Guyana. sunt:    integrarea economică statelor membre către un regim de Piaţă Comună. Bermude. Haiti. Sfânta Lucia. Jamaica. Puerto Rico. Insulele Caiman în 2002 şi Bermude în 2003. Guyana. şi recunoaşte 13 .(Barbados. Membrii asociaţi:  Anguilla.

şefii de stat ai comunităţii au luat această decizie pentru a ajuta la reducerea distanţelor culturale şi de comunicare care le separă de vecinii săi latino-americani. pentru care a solicitat ajutorul Cubei şi a Organizaţiei Statelor Americane. 13 .necesitatea de a populariza-o în regiune. După cum declara subsecretarul general. Lolita Applewhite.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful