You are on page 1of 89

CULTURA VIŢEI DE VIE ŞI VINIFICAŢIA ÎN SISTEM ECOLOGIC

CUPRINS INTRODUCERE

Modul I. MANAGEMENTUL FERMEI ECOLOGICE
1.1. Supravegherea şi controlul punerii în aplicare a reglementărilor în vigoare 1.1.a Conversia la ferma ecologică 1.1.b Organisme de certificare (după standardele UE şi IFOAM) 1.1.c Forme oficiale în relaţia cu organismul de certificare 1.1.d Sprijin pentru agricultura ecologică 1.2. Planificarea, monitorizarea şi controlul producţiei 1.2.a Istoria culturilor 1.2.b Evaluarea cerinţelor plantelor 1.2.c Incidenţa dăunatorilor şi cerinţele nutriţionale Bibliografie Întrebări şi răspunsuri

Modulul II. COMERCIALIZAREA PRODUSELOR ECOLOGICE
2.1. Planificarea şi gestionarea achiziţiilor 2.1.a Selectarea furnizorilor 2.1.b Alegerea canalelor de distribuţie 2.2. Comercializarea produselor viticole ecologice 2.2.a Selectarea clienţilor 2.2.b Vânzarea produselor ecologice Bibliografie Întrebări şi răspunsuri

Modulul III. NORME DE CULTIVARE A VIŢEI DE VIE ÎN SISTEM ECOLOGIC
3.1. De ce viticultură ecologică? 3.1.a Importanţa policulturii; 3.1.b Fertilitatea solului; 3.1.c Managementul dăunătorilor; 3.2. Proiectarea, realizarea şi controlul producţiei 3.2.a Evaluarea cerinţelor plantei; 3.2.b Rezistenţa soiurilor de viţă de vie la condiţii climatice şi boli; 3.2.c. Înfiinţarea plantaţiei de viţă de vie; 3.2.d. Sisteme de conducere şi susţinere; 3.2.e. Lucrări de îngrijire a viţei de vie; Lucrările solului; Fertilizare; Tăiere şi dirijare; Buruieni, boli şi dăunători – biologie şi control; 3.2.f. Recoltarea şi transportul produselor viticole ecologice; 3.2.g. Comercializarea produselor viticole ecologice; Bibliografie Întrebări şi răspunsuri

INTRODUCERE Acest curs este rezultatul muncii comune a unui grup de centre de pregătire din Spania (Instituto de Formación y Estudios Sociales – IFES), Austria (Amadeus Verein), Italia (Biocert), Suedia (Lantbrukarnas Riksförbund - LRF), Germania (BFW Competenz Centrum Europa) şi Portugalia (Escola Superior Agrária de Ponte de Lima), în colaborare cu o organizaţie de fermieri din Spania (Unión de Pequeños Agricultores y Ganaderos – UPA), a unei organizaţii de formare profesională din Italia (Istituto Nazionale di Istruzione Professionale Agricola – INIPA) şi a două departamente ale Universităţii Complutense din Madrid/Spania (Teoria şi istoria educaţiei şi cercetare şi diagnoză în Educaţie), desfăşurată în cadrul proiectului FORECOLOGIA, număr de referinţă ES/03/B/F/PP-149080, finanţat cu sprijin de la Comisia Europeană prin programul „Leonardo da Vinci”. "Leonardo da Vinci" este un program de finanţare al Uniunii Europene (U.E.), care sprijină proiectele care au ca scop formarea profesională. De asemenea, cursul a fost tradus în limba română, corectat şi adaptat situaţiei din România de Dr. ing. Ion TONCEA (modul I şi II) şi Dr. biolog Aurora Maria RANCA (modul III), specialişti în agricultură ecologică şi membri ai Asociaţiei Române pentru Agricultură Durabilă (ARAD). În acest curs vom folosi, peste tot când este vorba de agricultură şi produse agricole şi alimentare, termenul „agricultură ecologică, respectiv „produse agricole şi alimentare ecologice”, deoarece termenul „agricultură ecologică” este protejat şi atribuit de U.E. României pentru definirea acestui sistem de agricultură şi este similar cu termenii „agricultură organică” sau „agricultură biologică” utilizaţi în alte state membre. Această publicaţie prezintă punctele devedere ale autorilor şi Comisia nu poate fi trasă la răspundere pentru informaţiile din acest curs. Scopul proiectului "FORECOLOGIA" Proiectul „FORECOLOGIA” a urmărit instruirea producătorilor din agricultura ecologică, pentru a putea să-şi adapteze activitatea la cerinţele producţiei ecologice. De asemenea, participanţii la acest curs trebuie să fie profesionişti, care lucrează deja în sectorul agricol, în principal mici fermieri. Acest curs este deci, un material de recalificare, de instruire permanentă. În acest context, cursul a fost împărţit în 3 module, iar fiecare modul în mai multe unităţi didactice, după cum urmează: Modulul I „MANAGEMENTUL FERMEI ECOLOGICE” conţine aspecte privind conversia la ferma ecologică, certificarea conform standardelor U.E. şi IFOAM, sarcinile organismelor de inspecţie şi certificare şi instrumentele de sprijinire a fermelor ecologice. Urmare a particularităţilor planificării producţiei agroecologice, acest modul cuprinde, de asemenea, istoria cultivării terenurilor şi evaluarea cerinţelor plantelor cultivate, inclusiv prezentarea incidenţei bolilor şi dăunătorilor şi a necesarului de elemente nutritive. Modulul II „COMERCIALIZAREA PRODUSELOR ECOLOGICE”, conţine informaţii privind selectarea furnizorilor de inputuri ecologice şi alegerea canalelor de distribuţie. De asemenea, cuprinde noţiunile de bază privind instruirea în domeniul comercializaâării produselor agricole şi alimentare ecologice, cu referire la selectarea clenţilor şi vânzarea produselor ecologice. Modulul III „NORME DE CULTIVARE A VIŢEI DE VIE ÎN SISTEM ECOLOGIC””, se referă la particularităţile teoretice şi aplicative ale culturii viţei de vie: consideraţii

filozofice, importanţa policulturii, fertilitatea solului şi managementul dăunătorilor, respectiv evaluarea cerinţelor, cunoaşterea rezistenţei soiurilor la factori climatici şi boli, înfiinţarea plantaţiei, instalarea sitemelor de conducere şi susţinere, lucrările de îngrijire, precum şi recoltarea, transportul şi comercializarea produselor viticole ecologice. În incheierea acestui curs, se prezintă, pe scurt, calculatorul. Aceasta prezentare va fi folosită pentru instruirea de bază în folosirea calculatorului şi a tehnologiilor informatice şi de comunicare, precum şi în ceea ce priveşte potenţialul acestora pentru fermele ecologice.

2092/91 şi REGULAMENTUL (CE) NR. În special. garantează că produsul. procesarea şi importul produselor ecologice.. 889/2008 AL COMISIEI din 5 septembrie 2008 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. Pentru a eticheta un produs ca fiind ecologic.): http//:europa.Modul I. care au un sistem de inspecţie echivalent. 834/2007 AL CONSILIULUI din 28 iunie 2007 privind producţia ecologică şi etichetarea produselor ecologice.mapam.ae . Această etichetă poate fi folosită doar de către producătorii ale căror sisteme de producţie şi produse au fost inspectate de organismele de inspecţie şi din rapoartele de inspecţie reiese că satisfac cerinţele regulamentului UE. 95% ingrediente ecologice şi dacă aceste produse au fost procesate.. MANAGEMENTUL FERMEI ECOLOGICE 1. de asemenea. provine din agricultura ecologică şi este certificat de un organism de control. proprietate a MAPDR . prevăd în detaliu cum să se gestioneze producţia agricolă ecologică în statele membre (Regulamentul 834/2007 şi Regulamentul 889/2008 se află pe siteul Uniunii Europene (U. Supravegherea şi controlul punerii în aplicare a reglementărilor în vigoare Producătorii agricoli au şansa de a exploata o multitudine de oportunităţii economice. Logo–ul pentru produsele ecologice a fost stabilit încă din anul 2000 la nivel UE şi poate fi folosit în întreaga zonă UE.E. coroborat sau nu cu logo-urile naţionale sau private. inclusiv procedurile de inspecţie. Acest logo poate fi folosit numai dacă produsele ecologice conţin..int/eur-lex şi al Ministerului Agriculturii. Acest program are ca scop. Sigla . ambalate şi etichetate în U. astfel că. care decurg din programul detaliat elaborat de către Comisia Europeană în sectorul agriculturii ecologice.E. etichetare şi marketing pentru întreaga Europă.ae” sunt cuprinse în anexa nr. subliniat faptul că normele cu privire la produsele ecologice se întemeiază pe un sistem bazat pe voluntariat. REGULAMENTUL (CE) NR. al agriculturii ecologice. sau în alte ţări non – U.eu.ro) Merită. precum şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. alături de sigla comunitară poate fi folosită şi sigla natională „ae.1. pentru a identifica produsele ecologice poate fi folosit logo-ul U. de fapt.E. 889/2008. 834/2007 şi Regulamentul Comisiei nr. trebuie sa se respecte in totalitate Regulamentul Cosiliului nr. Pădurilor şi Dezvoltării Rurale (MAPDR): www. integrarea protecţiei mediului în agricultură şi promovarea şi gestionarea calităţii şi siguranţei producţiei alimentare. care conţin un minimum de norme cu privire la producţia. Regulile de utilizare a siglei . În România. astfel etichetat. 834/2007 al Consiliului privind producția ecologică și etichetarea produselor ecologice.1 la Ordinul comun pentru modificarea şi . cel puţin.E.

în această schiţă se subliniază şi fazele în care trasabilitatea poate fi pierdută. Trasabilitatea lanţului alimentar se referă la toate informatiile care rezultă „din câmp până la masa consumatorului” cu scopul de a merge în profunzime la variabilele productive şi calitative. cu un organism de control aprobat de către MAPDR. Abilitatea de a lua rapid măsuri efective şi sigure ca răspuns la urgenţele privind sănătatea de-a lungul întregului lanţ de producere a alimentelor este de maximă importanţă (putem. instituie înfiinţarea Autorităţii Europene pentru Siguranţa Alimentară si stabileşte procedurile legate de siguranţa alimentului. Este deci documentul care . O altă prioritate a Comisiei Europene a fost elaborarea conceptului de trasabilitate (posibilitatea de a urmări „traseul” unui produs alimentar de la început până la vânzarea sa şi invers). al cărei principiu este descrierea a tot ceea ce se face (si. 317/2006 şi al preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor nr. de exemplu la public. la organismele de certificare. etichetele şi ambalajele produselor ecologice îl au producătorii. instituţii sau consumatori. d) Diagrama procesului . proceduri tehnice. datorită asocierii sale cu probleme.ae” pe produsele. Trasabilitatea a devenit obiectul unei atenţii speciale în rândul operatorilor din industria alimentară. Acest regulament prevede principiile generale şi cerinţele legii alimentului. procesatorii şi importatorii înregistraţi la MAPDR şi care deţin un contract. precum siguranţa produselor alimentare (ne putem gândi la criza provocată de Encefalopatia Spongiformă Bovină . c) Schema de certificare. instrucţiuni specifice de lucru şi măsurile pe care o firmă din lanţul alimentar trebuie să le adopte pentru a garanta funcţionarea corecta a sistemului de urmărire. pădurilor şi dezvoltării rurale nr. la personalul tehnic responsabil şi la gestionarea afacerii având drept scop crearea unui sistem perfect transparent. Încă din ianuarie 2005 prin regulamentul nr.BSE) şi „garantarea originii” (ne putem gândi la contaminarea cu Organisme Modificate Genetic). vorbi de trasabilitatea responsabilităţilor). la Autoritatea de sănătate. Toată aceste informaţii trebuie gestionate printrun adevărat „sistem informational al lanţului alimentar” cu puncte variate de acces.190/2006 pentru aprobarea Regulilor specifice privind etichetarea produselor agroalimentare ecologice. de asemenea. Pentru a atinge acest scop. binenţeles. este o schiţă unde sunt prezentate diferite faze ale producţiei. care punctează regulile prin care agenţia de reglementare şi operatorii acestui lanţ trebuie să interacţioneze între ei şi să garanteze conformitatea produsului cu normele de referinţă. b) Documentarea privind sistemul de producţie.. De asemenea. Dreptul de utilizare a siglei .completarea Anexei la Ordinul ministrului agriculturii. de a face cea ce este scris) pentru a garanta trasabilitatea lanţului alimentar. care conţine proceduri operaţionale. 178/2002 a fost adoptat sistemul obligatoriu de trasabilitate a alimentelor. sunt necesare următoarele documente principale: a) Regulament tehnic (sau manual) al trasabilităţii.

începând cu planificarea conversiei. Normele comunitare care reglementează agricultura ecologică cer ca ferma care doreste să adopte metodele ecologice să urmeze o perioadă de conversie de doi ani pentru culturile anuale şi de trei ani pentru culturile perene. 889/2008. Este un pas important pentru programul de fertilizare care se materializează prin efectuarea cartării agrochimice şi dacă se poate. atât din punct de vedere tehnic cât şi birocratic. nr. De bună seamă că. . Din punct de vedere tehnic.a Conversia la ferma ecologică Operatorii agricoli care optează pentru a produce conform metodelor ecologice. în mod normal. 1. Un plan de conversie este o „fotografie” a unităţii agricole făcută pe baza analizei şi examinării încrucişate a tuturor datelor existente. deoarece în perioada de conversie produsele agricole şi alimentare nu pot fi comercializate ca ecologice. pentru lanţul alimentar agro-ecologic. în vederea stabilirii soluţiilor tehnice. această perioadă poate fi denumită "conversie birocratică". toate planurile trebuie să fie aprobate în prealabil de către organismul de inspecţie. iar activitatea lor este planificată în aşa fel incat sa garanteze controlul întregului lanţ alimentar în toate fazele sale. în cazul certificării. este un document prin care se stabileste tipul şi modul de realizare a operaţiunilor de verificare a produsului in timpul ciclului de producţie (colectarea de probe. este esenţială activitatea depusă de către Organismele de inspecţie şi certificare. Conversia unei ferme la agricultura ecologică înseamnă toate măsurile de îmbunătăţire a fertilităţii solului şi de reechilibarea a ecosistemelor agricole. Astfel de verificări sunt efectuate. nr. analize chimice. autorizate de către Autoritatea naţională în conformitate cu Reg. din punct de vedere tehnic . Organismul de inspecţie poate prelungi sau scurta acest termen. în funcţie de istoria fermei susţinută de documente justificative. pedologice.  Starea de fertilitate a solului. trebuie să-şi planifice cu grijă planul de conversie a fermelor lor. etc. Aceste organisme îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu manualele operaţionale de specialitate. deoarece unul din obiectivele acestei perioade este optimizarea metodelor agricole ecologice. planul de conversie presupune evaluarea atentă a următoarelor aspecte:  Istoria câmpului/fermei.).descrie istoricul produsului (înţeles ca fiind cel mai apropiat de unitatea de vânzare). În nici un caz. Este o sarcină importantă pentru fermierul (producătorul) ecologist care presupune colectarea tuturor informaţiilor posibile privind practicile agronomice. 834/2007 şi Reg. şi "conversie agronomică”. Prin urmare. laboratoare.  Mediul social.1. e) Planul de control. prin respectarea în totalitate a standardelor şi supunerea fermei controlului unui Organism de inspecţie şi certificare acreditat de către Autoritatea Naţională competentă. problemele din procesul de producţie şi recoltele obţinute. conversia nu se poate face în mai puţin de un an. de un alt organism specializat. conversia este perioada în care o fermă convenţională stabileşte bazele pentru aplicarea corectă şi profitabilă a metodelor agroecologice. Aşadar. De asemenea. Scopul „planului de conversie” este să călăuzească producătorii ecologişti în perioada de conversie şi să-i ajute să realizeze obiectivele pe care şi le-au propus. atât de către conducerea firmei de producţie alimentară cât şi.

vor ajuta producătorul să elaboreze un plan de conversie care va include soluţii tehnice considerate ca cele mai adecvate pentru ferma/compania sa. pe de o parte.În perioada de conversie. În acest fel el poate face schimb de informaţii şi primeşte sugestii folositoare şi nu se simte ca un pionier.  Constrângeri. orice producător agricol trebuie să cunoască bine comunitatea în care îşi desfăşoară activitatea şi dacă în zona respectivă mai sunt alte unităţi agro-ecologice.b Organisme de inspecţie şi certificare (după standardele UE şi IFOAM) Normele U. Producătorii agricoli care nu deţin toate echipamentele necesare este bine să-i cunoască pe ceilalţi operatori sau procesatori din zonă care ar putea să le dea echipamente şi consultanţă şi să se oferă voluntar pentru a executa orice operaţie de care au nevoie. lipsa serviciilor de specialitate. Este. trebuie analizate principalele aspecte luate în considerare de către producător. iar. autostrăzile şi alte surse de poluare din vecinătate. de asemenea. în special cele din afara fermei. această iniţiativă are şanse să nu reuşească. cum ar fi procesatorii. adevărat că persoanele care au alte preocupări. vor convinge producătorul că operaţiile sunt practicabile şi că merită investiţia. De asemenea. pot afecta foarte mult opţiunile tehnice şi pot cere chiar mai multă atenţie în acţiunile care trebuie efectuate pentru atingerea obiectivelor. 1. Acţiunile vor fi eficiente în măsura în care echilibrul solului şi al ecosistemului agricol este asigurat şi respectat. Timpul necesar pentru implementare opţiunilor agronomice depinde nu doar de convingerea operatorului exprimată anterior dar şi de inputurile şi echipamentele disponibile în fermă şi în teritoriu. prevăd că fiecare stat membru trebuie să înfiinţeze propriul sistem de inspecţie şi certificare care va opera prin desemnarea unei autorităţi de control ce va asigura supravegherea organismelor de inspecţie şi certificare (anexa 1) şi trebuie să îndeplinească cerinţele internaţionale privind standardele de calitate EN 45011 sau ISO 65.E. Un plan de conversie este necesar şi pentru a evidenţia faptul că în agricultura organică nicio acţiune nu se termină de la sine şi întotdeauna vizează mai multe obiective. . nerecunoaşterea prin planurile regionale.  Dotarea cu echipamente şi dorinţa de a investi. nu vor întârzia excesiv deciziile tehnice importante ale acestuia. Câteva restricţii de natură organizatorică şi de mediu. o influenţă asupra timpului de implementare a planului de conversie. pe de altă parte. sau se desfăşoară proiecte de protecţie a mediului. Pentru ca un plan de conversie să fie eficient. de asemenea.  Nivelul de pregătire teoretică şi aplicativă a producătorului. astfel încât dacă un producător nu este convins sau nu a „digerat” îndeajuns o propunere. Sfaturile experţilor vor sugera desigur soluţii alternative temporare care. el trebuie să afle unde sunt punctele de vânzare sau/şi agenţii care comercializează produse şi servicii de interes pentru agricultura ecologică şi să cunoască comercianţii care ar putea pot sa-i cumpere produsele. Aceste aspecte joacă un rol important în stabilirea timpului şi a metodelor pentru introducerea noutăţilor în fermă şi pentru a se asigura sprijinul tehnic necesar. Motivaţia producătorului este cel mai important factor de succes.1. urmăresc mai degrabă propriile interese decât pe cele ale fermei. Toate aceste informaţii adunate şi bine analizate. Dorinţa operatorului de a investi bani în fermă are. Cele mai frecvente sunt: restricţiile de mediu şi politice.

zonele de recoltare. standardele regionale au şansa de a se armoniza cu cele internaţionale. biologic sau ecologic" nu înseamnă acelaşi lucru în întreaga lume şi că. Valoarea acestor taxe este în funcţie de dimensiunea şi tipul afacerii. precum şi de numărul de specializări ale unităţii de producţie. despre activitatea sa. are rolul de a oferi clienţilor o asigurare independentă şi demnă de încredere. IFOAM susţine elaborarea standardelor regionale care sunt elaborate conform obiectivelor de bază ale IFOAM. această taxă asigură acoperirea costurilor pentru activităţile de inspecţie şi certificare. Orice operator care produce. care doresc . După aprobarea de către IFOAM. prin certificarea producţiilor conform cerinţelor legislaţiei actuale cu privire la produsele din fermele ecologice.2 şi reflectă stadiul actual al producţiei ecologice şi al metodelor de prelucrare.1. Federaţia Internaţională de Mişcărilor de Agricultură Ecologica (IFOAM). trebuie să avem în vedere că "organic. Ghidul FAO & OMS este o sursă utilă pentru stabilirea setului de reguli pentru furnizorii publici şi producătorii. în România erau înregistrate 14 organisme de inspecţie şi certificare. Odată ce acest raport a fost efectuat. În toate cazurile. producătorul trebuie să anunţe Organismul de inspecţie şi certificare asupra programului său anual de producţie. dintre care numai „ECOINSPECT” este originar din România. De asemenea. prepară sau importă bunuri produse conform metodelor ecologice trebuie să informeze autoritatea competentă din statul membru în care îşi desfăşoară activitatea. aceste standarde au rolul de a preveni folosirea standardelor naţionale ca bariere comerciale. prelucrate şi distribuite (Standardele IFOAM se găsesc pe siteul IFOAM: www. Activitatea organismelor de inspecţie şi certificare este finanţată prin taxele de inspecţie pe care operatorii trebuie să le plătească. urmate de monitorizarea permanentă a conformităţii procesului de producţie şi analizarea probelor luate. Un ghid armonizat cu privire la producţia agricolă a fost elaborat şi de Organizaţia pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO) a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS).Conform anexei 1.org şi în publicaţia1) Acestea sunt prezentate ca principii generale în anexa 1. În acest context. standardele de producţie şi de prelucrare a alimentelor ecologice nu sunt armonizate între ţări. Organismul de inspecţie şi certificare solicită producătorului să facă o descriere completă a unităţii de producţie. la nivel internaţional. la începutul anului 2008. oferind un cadru pentru organismele de inspecţie şi certificare şi organizaţiile de standardizare din întreaga lume. În particular. în "normele (standardele) de bază" defineşte modul cum produsele ecologice trebuie să fie obţinute. să identifice spaţiile de depozitare. Certificarea – cadru.ifoam. Sistemul de certificare constă în audit şi aprobarea procesului de gestionare a producţiei pus în aplicare de către operatorul care doreşte să obţină produse ecologice. prin evaluare iniţială şi monitorizare ulterioară. atât din producţie / prelucrare sau de la piaţă. precum şi spaţiile de ambalare.

go. care vor să exporte aceste produse în ţările respective. sau cele naţionale. Acesta este important şi pentru hotărâri echivalente supuse regulilor Organizaţiei Mondiale a Comerţului (WTO). Îndrumările cu privire la comerţul alimentelor ecologice au în vedere şi pun preţ pe câteva norme şi reguli existente care operează în mai multe ţări (regulile U. pot să ofere certificate valide şi recunoscute pentru operatorii europeni de produse ecologice. dar. SUA care oferă supraveghere internaţională pentru certificarea ecologică. îndrumările pentru alimentele produse ecologic vor fi în mod regulat revizuite. Ungaria.să dezvolte regulamente în acest domeniu. 1.E. care a fost iniţiat în anul 1991 (cu participarea de observatori din partea diferitelor organizaţii.net şi pe siteul FAO: www. procesare. Acest Codex constituie o bază relevantă pentru armonizarea regulilor internaţionale. pentru alimente ecologice.E. cel puţin odată la 4 ani (Informaţii suplimentare se găsesc pe www. În special. aceste îndrumări definesc natura producţiei de alimente ecologice şi previn plângerile ce ar putea surveni datorită inducerii în eroare a consumatorilor cu privire la calitatea produsului şi modul său de obţinere. având rol prioritar). Pentru ca etichetele private pentru produsele ecologice să fie acceptate.ioas. Nu este neobişnuit că acest gen de regulamente asupra producţiei ecologice. precum documentaţia care trebuie prezentată cu ocazia inspecţiilor periodice ale organismelor de certificare acreditate.4 şi http://www.E. o combinare a programului de Standarde Alimentare FAO şi OMS. de obicei.c Forme oficiale în relaţia cu organismul de certificare Din punct de vedere administrativ.Programul Naţional de Agricultură Organică al SUA (Anexa 1.maff. Italia. Câteva organisme de inspecţie europene acreditate de Ministerul Agriculturii al SUA şi Japoniei.) pentru a elabora ghidul de producţie agricolă.org). cât şi logourile naţionale pentru produsele ecologice. este necesar ca toţi operatorii străini (producători. au fost elaborate regulamente.org/organicag/). non-profit înregistrată în Delaware. asociaţiile de fermieri au formulat deja standardele lor private şi schemele de etichetare mult înainte ca regulile europene şi naţionale să revină în actualitate.fao.htm). De asemenea. Pentru a certifica produsele obţinute prin metode ecologice. să se supună şi standardelor private de etichetare. IOAS implementează programul IFOAM de acreditare care este un mecanism care se bazează pe garantarea globală a integrităţii ecologice. etichetare şi marketing al alimentelor ecologice.3 şi www. a revenit în actualitate.). Suedia şi Elveţia) sunt. cea mai importantă însuşire a sistemelor de agricultură ecologică este gama largă de angajamente ale producătorilor.usda. inclusiv din partea IFOAM şi U.htm) şi JAS – Standardul Japonez de Agricultură (Anexa 1. este obligatoriu a fi parcursă următoarea procedură: . Cerinţele acestui Codex sunt în acord cu standardele de bază IFOAM şi regulamentul U. Acele etichete private sunt supuse unei verificări suplimentare privind competenţa şi certificarea.gov/nop/indexIE.1.E. apărute mult înaintea regulamentului UE. Codex Alimentarius. în vederea sporirii încrederii consumatorului.codexalimentarius. printr-un proces de acreditare voluntar prin organismele de certificare active din sectorul agriculturii ecologice (http://www. neîmpovărat de bariere naţionale şi care este implementat de un organism care nu are alte interese. de încredere pentru consumatori. Danemarca. Austria. Aceste etichete şi branduri (de ex.ams. În câteva ţări europene. din Anglia.E. Serviciul Internaţional de Acreditare Ecologică (IOAS) este o organizaţie independentă. Merită menţionat că în câteva ţări din U. Conform prevederilor din Codex.jp/soshiki/syokuhin/hinshitu/e_label/index. Astfel de certificări sunt: NOP . procesatori şi comercianţi) să îndeplinească atât cerinţele regulamentelor U.

să permită accesul angajaţilor organismului de inspecţie la locurile de producţie. Începerea vizitei de inspecţie Tehnicienii organismului de inspecţie şi certificare trebuie să verifice dacă întreaga organizaţie şi procesele de producţie corespund normelor agriculturii ecologice. susprafaţa sau producţia estimată. 7. Dacă rezultatul evaluării este negativ (ex. la registrele de casă şi la alte documente (ex. Admiterea în sistemul de control Comisia de certificare evaluează documentele fermierului şi rapoartele vizitelor de inspecţie. aceasta decide dacă va admite ferma în sistemul de producţie ecologică. 1257/1999. În consecinţă.). Primul document de evaluare Organismul de certificare efectuează prima evaluare a documentaţiei care este depusă de către fermier. Orice schimbare substanţială privind culturile agricole. care a survenit după trimitirea planului anual de producţie. trebuie notificată organismului de inspecţie şi certificare. 5. Emiterea autorizaţiei pentru etichetarea oficială a produsele ecologice. documente suplimentare. precum achiziţiile sau renunţarea/schimbarea titlurilor de proprietate. într-o unitate terţă sau în numele unei unităţi terţe. operatorul trebuie să permită echipei de inspecţie accesul la produsele de origine vegetală şi animală şi la toate incredientele de origine agricolă şi neagricolă pentru a stabili dacă sunt cele dorite şi trebuie să le notifice dacă s-au schimbat substanţial. Înştiinţarea privind producţia prin metode ecologice. sau în cazul apariţiei unor probleme administrative. 2. registrele de TVA etc.1. tipul producţiei. poate fi cerută de orice operator care a fost acceptat în sistemul de inspecţie. Această notificare trebuie depusă la Autoritatea şi organismul de certificare numite la nivel naţional. Planul anual de producţie Acest document trebuie trimis organismului de certificare de către responsabilul unităţii de producţie până la 31 ianuarie a fiecărui an. la început prin regulamentul Consiliului (CEE) no. . facturi. 3. 6. intrun timp bine stabilit. 2078/1992 şi apoi prin regulamentul Conciliului (CEE) No. Declaraţia de conformitate Acest pas are ca obiectiv specificarea evaluării pozitive. Conţinutul documentaţiei depuse trebuie actualizat ori de câte ori au loc schimbări în activitatea de producţie. producătorul va fi rugat să furnizeze. 1. 4. numărul de înregistrare în registrul de control al operatorilor şi data de începere şi încetare a valabilităţii atestării. ei au sarcina de a-l îndruma pe fermier să-şi îndeplinească angajamentele asumate. Planul anual de procesare Acest document trebuie să conţină toate produsele pe care operatorul intenţionează să le proceseze în ferma sa. De asemenea.1. Certificarea produselor şi emiterea autorizaţiei de etichetare. De asemenea. să furnizeze documentaţia cerută de sistemul de inspecţie. documentaţie incompletă sau inadecvată). 8.d Sprijin pentru agricultura ecologică Uniunea Europeană sprijină fermele ecologice prin măsurile de Agro-Mediu. pentru a nu fi exclus din sistemul de producţie ecologică. în conformitate cu normele agriculturii ecologice. Operatorul supus inspecţie trebuie să respecte regulamentele naţionale şi comunitare privind agricultura ecologică.

în particular. În agricultura ecologică se reface complexitatea ecosistemelor. precum şi doza şi metoda de aplicare a acestor produse. 900€/ha la culturile perene specializate şi 450€/ha pentru alte folosinţe prevăzute de Regulamentul No. creşterea animalelor. erbicide. De acest sprijin au beneficiat 86000 ferme certificate ecologic şi în conversie. U. de metode agronomice. reprezintă circa 64% din numărul total de ferme ecologice (2). multe canale de piaţă sunt accesibile numai organizaţiilor de producători. Valoarea maximă a fondurilor care pot fi primite de la Uniunea Europeană (U. Regulamentul prevede că pentru a beneficia de sprijin comunitar. Calea sistemică este considerată optimă când ferma combină: diversitatea plantelor cultivate cu rotaţia şi nivelul producţiei cu normele teritoriale. monitorizarea şi controlul producţiei Conform definiţiei din Codex Alimentarius. inclusiv biodiversitatea. Aceasta se poate realiza prin folosirea. folosirea inputurilor exterme în circuitul productiv al fermei). elementele naturale şi cu managementul bun al terenului. Planificarea.a Istoria cultivăriii terenurilor Pentru planificarea producţiei este foarte important să colectăm. . Una din consecinţe este deteriorarea calităţii mediului teritoriilor locuite de om şi scăderea biodiversităţii acestora. procentual. 2078/1992.2. preferă sprijinirea financiară a organizaţiilor de producători agricoli. prin metode ecologice de producţie care prioritizează practicile de management care se bazează pe folosirea resurselor interne ale fermelor şi pe sisteme locale adaptate condiţiilor regionale.2. insectofungicide şi de alte substanţe chimice folosite.E. ciclurile biologice şi activitatea biologică a solului. organizaţiile de producători reprezintă interesele fermierilor ecologişti în sfera publică. deoarece: sectorul ecologic se dezvoltă rapid şi primirea informaţiilor/instruirea producătorilor agricoli este sigură numai în cazul structurilor asociative de producători agricoli. fermele trebuie să se angajeze că vor practica agricultura ecologică timp de 5 ani. care. Agricultura ecologică este o metodă şi nu o simplă acţiune de înlocuire a îngrăşămintelor chimice şi a altor produse chimice cu substanţe naturale. despre:  tipurile de îngrăşăminte. 1. cât mai multe informaţii privind rotaţia şi succesiunea culturilor în ultimii 4 – 5 ani şi. programele de agro-mediu au sprijinit cu fonduri circa jumătate din suprafaţa cultivată în sistem ecologic în cele 15 ţări membre. Aceste combinaţii ale producţiei asigură un profit optim din resursele naturale disponibile şi procesele naturale regulatoare.În anul 2003.E. 1. această simplificare a ecosistemelor este corelată cu creşterea numărului de probleme în managementul activităţilor productive (ex.) variază între 600€/ha la culturile anuale. În teoria agricolă. „agricultura ecologică este un sistem de management holistic al producţiei care promovează şi îmbunătăţeşte sănătatea agroecosistemelor. 1257/1999 şi sunt semnificativ mai mari decât cele prevăzute prin regulamentul No. iar acest sprijin se face anual şi în funcţie de suprafaţă şi tipul culturii. unde este posibil. pentru fiecare parcelă de teren. mulţi procesatori de produse agricole cooperează cu asociaţii de producători specializate. biologice şi mecanice care exclud materialele sintetice şi asigură funcţionarea completă a sistemului” Activităţile umane au contribuit semnificativ la dispariţia progresivă a mediilor naturale originale. De asemenea.

Astfel.       lucrările solului.2. succesiunea şi amplasarea culturilor şi tehnologia de cultivare) care poate preveni apariţia unor probleme. lucru care furnizează adesea indicaţii semnificative cu privire la fertilitatea solului. chiar dacă furnizarea imediat a nutrienţilor asimilabili este mai mică. De asemenea. alte probleme specifice înregistrate în fermă. prag care variază în funcţie de specificul fiecărei exploataţii în parte. producţia medie la diferite culturi cerealiere. se îmbunătăţeşte calitatea şi creşte fertilitatea pe termen lung a solului. în acelaşi timp interzice folosirea oricărei substanţe obţinute prin procese chimice de sinteză. cei mai importanţi patogeni. Trebuie notat că rezervele de azotat într-un sol de fertilitate medie sunt de aproximativ 2000 kg/ha. rezervă care poate să crească ulterior ca urmare a inierbării sau a îngrăşămintelor verzi de leguminoase şi că pentru majoritatea culturilor de câmp cerinţele pentru azot scad la minimum în perioada anului când mineralizarea materiei organice este maximă. De exemplu dacă terenul dintre rândurile de viţă de vie sau de pomi este înierbat. de obicei. Este clar că este bine să cultivăm speciile şi genotipurile locale.b Evaluarea diferitelor cerinţe ale plantelor Evaluarea istoriei culturale a terenurilor va ajuta cultivatorul să stabilească opţiunile agronomice şi în consecinţa îl va ajuta să elaboreze un plan adecvat de cultivare a terenurilor (rotaţia. 1. trebuie acordată atenţie buletinelor agro-meteorologice şi de avertizare care conţin informaţiile de care este nevoie pentru a se asigura o monitorizare satisfăcătoare a celor mai periculoase boli şi dăunători. Azotul şi potasiul în exces împiedică procesele metabolice din plantă ceea ce determină o mai mare susceptibilitate la bolile criptogamice şi la atacul insectelor cu aparat bucal de rupt şi supt. Se preferă amelioratorii organici ai solului deoarece susţin mai mult procesele de humificare decât pe cele de mineralizare. fertilizarea nu înseamnă doar „furnizare de nutrienţi” ci are un înţeles mult mai larg deoarece se referă la îmbunătăţirea calităţii şi vieţii solului. genotipurile cultivate şi adaptarea lor la microclimatul local. De asemenea. Agricultura ecologică (organică. disponibilitatea unor nutrienţi poate chiar să crească.2. Introducerea tehnologiilor raţionale de cultivare a terenurilor nu este foarte dificilă. trebuie însă verificat dacă sunt cerute de piaţă. Pentru a nu avea dubii în ceea ce priveşte inputurile care pot fi folosite în agricultura ecologică . Refacerea echilibrului natural al ecosistemului agricol este adesea suficientă pentru a menţine dezvoltarea bolilor şi dăunătorilor sub pragul de dăunare.c Incidenţa bolilor şi dăunatorilor şi cerinţele nutriţionale. este necesară o monitorizare constantă a bolilor şi dăunătorilor culturilor agricole prin observaţii de câmp şi colectarea de probe. De aceea. Înainte de a le cultiva. În consecinţă. cele mai importante buruieni. în agricultura ecologică. înainte de a începe fertilizarea culturilor agricole este recomandată examinarea atentă a plantelor cultivate şi a covorului vegetal de dedesubt. 1. De aceea momentul când trebuie făcută fertilizarea este mult mai important decât cantitatea nutrienţilor furnizaţi plantelor. biologică) are ca scop reducerea la minimum a utilizării inputurilor (materii şi materiale) din afara fermei (sunt admise numai în mod excepţional şi sub controlul organismului de inspecţie) şi. acestea sunt rezistente la bolile şi dăunătorii din regiune. corelaţiile dintre plantele cultivate şi condiţiile pedo-climatice. deoarece.

.ifoam). European Commission Report (G2 EW – JK D(2005) “Organic farming in the European Union– Facts and Figures”. Ed. Bruxelles. 834/2007. 3th November 2005. 834/2007 şi a celor autorizate în temeiul Regulamentului (CE) nr. The IFOAM norms for Organic production and processing. IFOAM.5) şi a pesticidelor (Anexa 1. . Bonn. comisia a elaborat lista îngrăşămintelor şi amendamentelor (anexa 1.din Uniunea Europenă. 2. 2092/91 şi menţinute conform articolului 16 alineatul (3) litera (c) din Regulamentul (CE) nr. 2005 (www. Bibliografie: 1.66) autorizate în temeiul Regulamentului (CEE) nr.

jud.24.16 Telefon/fax :+40 241230015 Responsabil:Gabriela Mitrea e-mail: icea. str.it Cod: RO .L Adresa: Valu lui Traian.com . Dacia nr.ECO – 002 QC&I GmbH-Germania Reprezentanţa în România: .Mures Telefon: 0265250846.M.1 LISTA organismelor de inspecţie şi certificare aprobate de către M.R.SUOLO E SALUTE ROMANIA S. Str.ECO – 007 SC ECOCERT ESE – Franta Reprezentanţa în România: „ECOCERT SA” Adresa: Bucuresti .Anexa 1.001 BCS OKO-GARANTIE GmbH Germania Reprezentanţa în Romania: .ro@bcs-oeko. în conformitate cu O.. în anul 2008.5..szabo.Belsugului nr.R.com Responsabil: Alessandro D’Elia e-mail: info@suoloesalute.1 Telefon/Fax: 0256241562 Responsabil: Victor Scorodeti Telefon: 0730591663 e-mail: victor_scorodeti@yahoo.003 SUOLO e SALUTE srl Italia Reprezentanţa în România: .messai@ecocert.romania@icea. str. ap. pentru efectuarea inspecţiei şi certificarea produselor agroalimentare ecologice pe teritoriul României.ro Cod: RO .9 Fax: 0234206166 Responsabil: Daniel Ciubotaru Telefon:0743018285 e-mail: danielciubotaru@yahoo.A.sc.com .1. sect.com www. Ap. Poet Alexandru Sihleanu..com Cod: RO-ECO.. parter.R.L Adresa: Tg.Nicolae Balcescu nr. QC&I ROMANIA’’ Adresa: Timisoara. nr.L” Adresa: Bacau.ap.Listz nr..info Cod: RO . 688/2007 Cod: RO-ECO. 3 Tel: 00 40 21 321 20 11 Fax: 00 40 21 321 20 58 Responsabil: Abdelaziz Messai Telefon:: 00 40 742 99 21 43 e-mail: abdelaziz.BCS OKO GARANTIE ROMANIA" S. str.R.ICEA ROMANIA” S.ecocert.ECO – 005 Instituto per Certificazione Etica ed Ambientale (ICEA) Italia Reprezentanţa în România: . str.D. Fax: 0265250928 Responsabil: Szabo Alexandru Telefon: 0745 474879 e-mail: a. bcs-romania@clicknet.G.1.Mures.

com Tel: 0744825809 Cod: RO . Ap. Sc.008 . 9 Tel /Fax: 0264-573546 Responsabil: Monika Zimmermeier e-mail: monika.Cluj Telefon/Fax: 0264536324 e-mail: ecoinspect@mail. ap.5. nr 1.l Romania” Adresa: Sighisoara.C Ecoinspect S.L” Romania Adresa:Cluj Napoca. jud.57. Mures Responsabil: Razvan Popa e-mail: poparazvand@yahoo.. Bl. Ap. ap 57. Mures Responsabil: Amelia Rachită Tel: 0740591529 e-mail: ameliarachita@yahoo. str. jud.Horia.from. ap.3. sector 3 Tel : 021 3270005 Fax 021 3270005 Responsabil: Ene Luminita Gabriela Tel: 0723265554 e-mail: luminitamicu@yahoo. B-dul Unirii nr.1 dec. str.Agreco R. scara 4.. Responsabil: Mariana Gheorghe Tel: 0724248435 Cod: RO – ECO – 012 SC BioInspecta AG Elvetia Reprezentanţa în România: „BIOINSPECTA ROMANIA SRL” Adresa: Cluj-Napoca. Ap.com Cod: RO – ECO – 015 Agreco R. etaj 1.ECO – 009 BIOS S.S.4. str Stanjenelelor.l Germania Reprezentanţa în România: „LACON s.ECO – 010 LACON s.de .102.ECO – 014 CERES GmbH Germania Reprezentanţa în România: .l Italia Reprezentanţa în România: „BIOS S. Sc. Bloc 33. nr.ro Director: Lorincz Piroska Cod: RO .51.Cod: RO-ECO.75.r.C Ap.zimmermeier@bio-inspecta. Crizantemelor.r.2.Magurii nr. nr. sect 4.A.R. str. nr.16 Tel: 0244561615 Responsabil: Richard Goderz Tel: 0722561819 e-mail: info@agrecogmbh. Gurghiu.5. jud.l Germania SUCURSALA ROMANIA” Adresa: Bucuresti. bl 54..F GODERZ GmbH Germania Sucursala Romania” Adresa: Ploiesti.CERES HAPPURG GmbH Sucursala Iernut” Adresa: Iernut.r.ECO – 013 Institut fur Marktokologie Elveţia Reprezentanţa în România: . bloc E4.IMO CONTROL s.R.7.. str.1918.r.com Cod: RO .L Italia SUCURSALA ROMANIA” Adresa: Bucuresti.ch Cod: RO . str. sc B.F GODERZ GmbH Germania Reprezentanţa în România: .

/fax +40 216475983 Responsabil: Adrian Siceanu Tel: 0744655136 e-mail: beeswoborders@yahoo.Cod: RO -ECO – 016 BIOAGRICERT SRL ITALIA Reprezentanţa în România: . Reconstructiei nr.com .3 Tel.6. sect.. Aleea Mihail Sadoveanu nr.Certification Services International CSI GmbH Germania Sucursala Romania” Adresa: Bucuresti. etaj 1.. Sc. Bloc 28.grosu@bioagricert.32 A Tel/fax +40 232311411 Responsabil: Dan Grosu Tel:+40745790276 e-mail: dan. str.BIOAGRICERT ITALIA SRL SucursaLa România” Adresa: Iasi.org Cod: RO – ECO – 017 Certification Services International CSI GmbH Germania Reprezentanţa în România:. ap 50. str.2.

rezilienţa şi regenerarea sunt caracteristici cheie ale sănătăţi. Agricultura ecologică este destinată.fermieri. de la Adelaide – Australia.. Rolul agriculturii ecologice în producţia primară agricolă. este de a susţine şi de a spori sănătatea ecosistemelor şi a organismelor de la cele mai mici din sol pana la fiinţele umane. producerii de alimente de o înaltă calitate. Aceste cicluri sunt universale. Acest principiu prevede ca animalelor să li se asigure condiţii şi oportunităţi de viaţa conform cu cerinţele lor fiziologice. Aceste principii sunt . în special. psihice. Acest principiu are rădăcini în sistemele ecologice vii şi. clima.rădăcinile” pe care agricultura ecologică creşte şi se dezvoltă. Principiul ecologiei Agricultura ecologică trebuie să se bazeze pe sistemele ecologice vii. animalelor. Managementul ecologic trebuie să fie adaptat la condiţiile locale. Adunarea Generală a IFOAM. a aprobat noile „Principii ale Agriculturii Ecologice*.J. Aceasta are scopul de a produce suficiente alimente şi alte produse de bună calitate. în septembrie 2005. Alimentatia şi bunăstarea rezultă din ecologia mediilor de producţie specifice. Principiul sănătăţii Agricultura ecologică trebuie să susţină şi să sporească sănătatea solului. comercializează sau consumă produse ecologice trebuie să protejeze şi să îmbunătăţească mediul înconjurător.C. sociale şi ecologice de bunăstare.2 Principiile IFOAM privind agricultura ecologică După un intens proces participativ. Având în vedere acest lucru. reciclarea şi gestionarea eficientă a materialelor şi a energiei. aerul şi apa. Nu este pur şi simplu lipsa bolii. biodiversitatea. procesatori. Echitatea este caracterizată de corectitudine. prelucrare. ecosistemul fermei iar la peşti şi organismle marine. cât şi în relaţiile lor cu alte fiinţele vii. la animale. în cazul culturilor agricole mediul de producţie este solul viu. omului şi a planetei ca un tot unitar şi indivizibil. habitatele. muncitori. Sănătatea se referă la totalitatea şi integritatea sistemelor vii. ci menţinerea stării fizice. atât în rândul oamenilor. sistemele pastorale şi colectarea din floră şi faună trebuie să corespundă ciclurilor şi echilibrelor ecologice din natură. comercianti si consumatori. respect. Corectitudinea . distribuţie sau consum. Acest principiu indică faptul că sănătatea indivizilor şi comunităţilor nu poate fi separată de sănătatea ecosistemelor . prin proiectarea de sisteme agricole. la toate nivelurile şi între toţi participanţii la procesul de producţie . Agricultura ecologică ar trebui să asigure tuturor celor implicaţi.). Agricultura ecologică ar trebui să atingă echilibrul ecologic. de medicamente la animale şi de aditivi alimentari care pot avea efecte negative asupra sănătăţii. cu scopul de a menţine şi îmbunătăţi calitatea mediului şi de a conserva resursele. justiţie şi solidaritate pana la sfarsitul lumii. care să contribuie la prevenirea si protecţia sănătăţii şi a bunăstării. Inputurile trebuie reduse prin refolosirea. hrănitoare. să lucreze cu ele. distribuitori. să le stimuleze şi să le susţină. inclusiv peisaje. Imunitatea. procesează. dar funcţionarea lor este specifică fiecărui teritoriu. care sunt folosite pentru producţie şi consum trebuie gestionate corect din punct de vedere ecologic şi social şi menţinuţe la un nivel corespunzător nevoilor generaţiilor viitoare. mediul acvatic. de comportament natural şi bunăstare. ecologice şi de cultură. care la rândul lor furnizează sănătate animalelor şi oamenilor (Sănătatea Omului este reflexia sănătăţii Pământului – Heraclit. în agricultura ecologică trebuie interzisă folosirea de îngrăşăminte chimice şi pesticide. 500 Av. Acest principiu subliniază faptul că cei implicaţi în agricultura ecologică ar trebui să gestioneze relaţiile umane într-un mod care să asigură echitatea.solurile sănătoase produc culturi sănătoase. Cei care produc.Anexa 1. Agricultura ecologică. Resurse naturale şi de mediu. ca atare. prevede că producţia ecologică se bazează pe procese ecologice şi reciclare. o calitate bună a vieţii şi posibilitatea de a contribui la siguranţa alimentară şi la reducerea sărăciei. Principiul echităţi Agricultura ecologică trebuie construită pe relaţii care asigură corectitudinea cu privire la mediul comun şi şansele vietii. înfiinţarea de habitate şi menţinerea diversităţii genetice şi agricole. plantelor. De exemplu.

precum ingineria genetică. Acest principiu prevede ca precauţia şi responsabilitatea sunt preocupările cheie în managementul. testate de timp. . Cu toate acestea. Practicieni din agricultura ecologică pot îmbunătăţi eficienţa şi creşte productivitatea. sigură şi corectă din punct de vedere ecologic. necesar ca ştiinta să asigure că agricultura ecologică este sănătoasa. înţelepciunea acumulată şi cunoştinţele tradiţionale şi indigene oferă soluţii valabile.presupune sisteme de producţie. dezvoltarea şi alegera tehnologiei în agricultura ecologică. prin procese transparente şi participative. noile tehnologii trebuie să fie evaluate şi metodele existente revizuite. În cazul înţelegerii incomplete a ecosistemelor şi a agriculturii. care răspunde cerinţelor şi condiţiilor interne şi externe. distribuţie şi de comerţ care sunt deschise şi echitabile şi necesită costuri reale de mediu şi sociale. trebuie să fim foarte atenţi. În consecinţă. Este. Deciziile trebuie să reflecte valorile şi nevoile tuturor celor care ar putea fi afectaţi. dar acest lucru nu trebuie să pericliteze sănătatea şi bunăstarea. Principiul precauţiei Agricultura ecologică trebuie gestionată într-o manieră responsabilă şi de precauţie pentru a proteja sănătatea şi bunăstarea generaţiilor actuale şi viitoare şi a mediului înconjurător. numai cunoştinţe ştiinţifice nu este suficient. Agricultura ecologică este un sistem dinamic de viaţă. Agricultura ecologică ar trebui să prevină riscurile semnificative prin adoptarea de tehnologii adecvate şi respingerea celor imprevizibile. Experienţa practică. de asemenea.

Standardele (normele) de producţie şi manipulare se referă la producţia vegetală ecologică.000 $. NOP este o lege federală care cere ca toate produsele alimentare ecologice să îndeplinească aceleaşi standarde şi trebuie să fie certificate în conformitate cu acelaşi procese de certificare. Acest program a fost elaborat la cererea Congresului S. Sigla USDA nu poate fi folosită oriunde şi oricum. NOSB ul este numit de către Ministrul Agriculturii şi este format din reprezentanţi ai următoarelor categorii: agricultori/cultivatori. toate substanţele naturale (non-sintetice) sunt permise în producţia ecologică şi toate substanţe sintetice sunt interzise. Lista naţională de substanţe non-sintetice şi sintetice permise şi interzise. Ca regulă generală. menţionându-se cel mult trei dintre ingredientele sau grupele de alimente ecologice componente. manipulanţi/procesatori. după ce. − Produseleprelucrate care conţin mai puţin de 70 la sută componente organice nu pot fi etichetate „ecologic”. Animalele crescute în sistem ecologic trebuie hrănite cu furaje ecologice şi crescute în aer liber.Programul Naţional de Agricultură Ecologică al SUA Programul Naţional de Agricultură Ecologică (NOP) al SUA a intrat în vigoare pe 21 octombrie. 2002 şi este coordonat de serviciului de marketing. transportul şi depozitarea produselor agricole ecologice. ecologişti. supa cu cel puţin 70% ingrediente ecologice sau legume ecologice poate fi etichetată ca „obţinută din mazăre. particulare şi străine. care conţine şi excepţiile de la această regulă. acestora nu li se dau antibiotice sau hormoni de creştere. a radiaţiilor ionizante şi a nămolurile de la staţiile de epurare în producţia ecologică de bunuri agricole şi alimentare ecologice. dar pe etichetă pot fi menţionate componentele care sunt produse în sistem ecologic. trebuie să conţină cel puţin 95% ingrediente produse în sistem ecologic. în cunoştinţă de cauză. trebuie să conţină numai ingrediente produse în sistem ecologic. De exemplu. oricărei persoane care vinde sau etichetează. Care este conţinutul reglementărilor NOP? Reglementările NOP interzic folosirea ingineriei genetice. cartofi şi morcovi ecologici” sau numai „obţinută din legume ecologice”. . Standardele (normele) de etichetare se aplică produselor agricole şi alimentare care conţin îngrediente ecologice şi se referă la procentul de ingrediente ecologice din produs: − Produs „100% ecologic”. colectarea din flora spontană. oameni de ştiinţă şi entităţi de certificare. creşterea animalelor şi la prelucrarea (procesarea).U. o ramură a Departamentului pentru Agricultură al SUA (USDA). USDA ţine cont şi de programele de certificare ecologică de stat.3 NOP . este una din secţiunile acestor reglementări. îngrăşămintele chimice şi nămoluri de la staţiile de epurare. un produs care nu este obţinut şi procesat conform reglementărilor NOP. în anul 1990. − Produsele procesate care conţin cel puţin 70% ingrediente ecologice pot fi etichetate „produse cu ingrediente ecologice”. ca ecologic. Reglementările NOP sunt suficient de flexibile pentru a se potrivi cu o gamă largă de operaţiuni şi produse. Produsele care îndeplinesc cerinţele de „100% ecologic” şi „ecologic” pot fi etichetate „USDA organic”. În plus faţă de recomandările NOSB. −Produs „ecologic”. De asemenea. Pentru încălcarea acestor norme se aplică o penalizare de până la 11.Anexa 1. Bazele Programului Naţional de Agricultură Ecologică (NOP) NOP ul conţine standardele naţionale de agricultură ecologică şi programul de certificare a produselor ecologice pe baza recomandărilor a 15 membri ai Comitetului pentru Standarde (Norme) Ecologice Naţionale (NOSB). pentru formularea acestor reglementări. a fost votată Legea privitoare la producţia de alimente ecologice (OFPA).A. existente în fiecare regiune a Statelor Unite. Culturile ecologice sunt cultivate fără a fi folosite pesticidele convenţionale. consumatori/de interes public. distribuitori cu amănuntul.

Normele de certificare se referă.Standardele (normele) de certificare stipulează cerinţele pe care sistemele ecologice de producţie şi manipulare trebuie să le îndeplinească pentru a fi acrediate de către agenţii de certificare autorizaţi de către USDA. Solicitanţii de succes vor angaja personal calificat. istoria tratamentelor solului. Fermele şi unităţile care realizează vânzări de produse agricole ecologice a căror valoare nu depăşeşte 5. Acestea pot eticheta produsele ca ecologice dacă îndeplinesc standardele ecologice. Produsele agricole ecologice importate pot fi vândute în SUA numai dacă au fost certificate de către agenţi de certificare autorizaţi de USDA. sunt scutite de certificare şi unităţile de distribuţie şi comercializare a produselor agro-alimentare ecologice. De asemenea. vor preveni conflictul de interese şi vor menţine strictă confidenţialitatea. un agent de certificare străin poate fi recunoscut. . USDA are agenţi de certificare acreditaţi în mai multe tări şi numeroase cereri de acreditatre. vor demonstra experienţa lor în certificarea producătorilor şi a distribuitorilor ecologici. dar nu pot folosi sigla „USDA organic”. Standardele (normele) de acreditare stabilesc cerinţele pe care un solicitant (aplicant) trebuie să le îndeplineasacă pentru a deveni agent de certificare acreditat de USDA. cum ar fi băcăniiile. la inspecţia internă. şi fiecare dintre aceşti agenţii sunt obligaţi să se supună unei inspecţii anuale de actualizarea a activităţii lor de certificare. informaţii privind practicile şi substanţele folosite în producţie. tipul operaţiilor care urmează a fi certificate. cu respectarea cerinţelor programului NOP al USDA. În locul acreditării USDA. de asemenea.000 $/an sunt scutite de certificare. Normele sunt concepute pentru a fi siguri că toţi agenţii de certificare acţionează consecvent şi imparţial. practicile de prevenire a amestecului dintre produsele ecologice şi convenţionale. dacă USDA stabileşte că guvernul ţării respective poate acredita agenţi de cerificare. magazinele şi restaurantele. Acest plan conţine. procedeele de întocmire a documentaţiei. în afară de multe alte lucruri. Informaţiile pe care un solicitant (aplicant) trebuie să le prezinte agentului de certificare includ planul de activitate în sistem ecologic. Durata de acreditare a agenţilor de certificare este de 5 ani.

4 JAS . 889/2008. De exemplu. înregistrat la Ministerul Agriculturii. Cu toate acestea. Logo-ul JAS. X% ecologic. Cu toate acestea. in baza Liniilor directoare pentru producţia. atât al producătorilor şi în final.Anexa 1. prelucrarea. "salată care conţine legume ecologice" sau "ketchup făcut din roşii ecologice". 889/2008. în conversie. U. ele nu se referă la băuturi alcoolice şi produse de origine animală (inclusiv produse apicole). 889/2008.Întotdeauna. sunt aceleaşi cu cele adoptate în cadrul Comunităţii Europene. nu permite utilizarea de materii prime în conversie pentru prepararea unui produs alimentar ecologic. Unităţile comerciale certificate de organisme din Registrul Japonez de organisme de certificare sau Registrul de organisme care supraveghează certificarea sunt acelea care produc sau prelucrează alimente sau furaje ecologice conform Standardelor (normelor) JAS şi sunt capabile să pună sigla JAS pe produsele lor. Sistemul JAS a fost completat în noiembrie 2005 cu Standardele (normele) JAS pentru produsele animaliere ecologice. 100% ecologic. produs biologic. . organic. trebuie să se asigure ca. al vânzătorilor. 834/2007 şi Regulamentul Comisiei nr. 834/2007 şi Regulamentul Comisiei nr. sau orice altă menţiune referitoare la metoda de agricultură ecologică. Normele impun ca numai prelucrarea (etichetarea) şi operaţiile de introducere pe piaţă să fie controlate de un organism de certificare japonez sau străin recunoscut de MAFF. în conformitate cu Reg. de exemplu. produs ecologic străin. (CEE) Nr 2092/91. În cazul în care sigla JAS nu este afişată. de asemenea. În schimb. . care afişează eticheta JAS şi numele organismului de certificare. dar componentele sale o au. eticheta trebuie să indice clar care sunt ecologice şi care. până la constatarea conformităţii. ca marcă de calitate. furnizorii de ingrediente şi subcontractanţii de "materii prime” sunt certificaţi în conformitate cu Regulamentul Cosiliului nr. 834/2007 şi Regulamentul Comisiei nr. .E. pentru operatorii care doresc să îşi exporte produsele ecologice în Japonia sub marca JAS echivalenţa înseamnă că criteriile de certificare şi standardele de referinţă de producţie/prelucrare/ambalare. indiferent de motiv. prezintă următoarele diferenţe: . pentru a îndeplini cerinţele Regulamentul Cosiliului nr. situaţia în care operatorul este obligat să ofere informaţii organismului de certificare pentru a înlătura orice îndoială în legătură cu conformitatea produsului şi suspendarea comercializării produsului. Pe scurt. Acest sistem a fost recunoscut oficial ca echivalent al reglementărilor europene. Sarcina persoanei responsabile cu Notarea Produsului este de a decide care grup sau loturi de produse au fost obţinute cu adevărat în conformitate cu metoda de agricultura ecologică prevăzută în normele JAS şi care nu. Comparativ cu Regulamentul Cosiliului nr. eticheta trebuie să conţină sigla JAS. reglementările privind etichetarea JAS. a fost introdus pentru protejarea pieţii şi a consumatorilor japonezi. Reglementările JAS pentru produsele ecologice solicită ca. pe etichetă nu trebuie făcută nicio menţiune precum: ecologic. toate produsele etichetate ca ecologice trebuie să fie certificate de către un organism Japonez de certificare (RCO) sau de un organism străin de certificare (RFCO). regulamentele JAS au unele particularităţi.În cazul în care produsul finit nu are sigla JAS. Pădurilor şi Pescuitului (MAFF). permis de Regulamentele (CE) nr 834/2007 şi 889/2008. cu excepţia hidroxidului de calciu. începând de la 1 aprilie 2001 (extins la 2002). etichetarea şi comercializarea produselor ecologice alimentare. în cadrul Comunităţii respectarea regimului de control. care prevede cerinţele minime de control. va fi posibil să se scrie.Standardul japonez de agricultură ecologică Standardele (normele) JAS pentru produsele agricole şi alimentele ecologice prelucrate au fost stabilite în anul 2000. Prezenţa unei astfel de persoane responsabilă este de dorit de asemenea. care au fost adoptate de Comisia Codex Alimentarius. un produs pentru tratament foliar la meri.În cazul în care produsul finit conţine atât componente organice cât şi în conversie. alimente ecologice procesate de origine animală şi furaje ecologice pentru animale.

care au fost supuse operațiunii de obținere a compostului sau fermentării anaerobe pentru producția de biogaz Concentrația maximă în mg/kg de materie uscată de crom (VI): 0 . acceptat de statul membru Concentrațiile maxime în mg/kg de materie uscată: cadmiu: 0. crom (total): 70. nichel: 25. Numai deșeuri menajere vegetale și animale Numai în cazul în care sunt produse într-un sistem de colectare închis și monitorizat.5 Îngrășăminte și amendamente pentru sol prevăzute la articolul 3 alineatul (1) Notă: A: autorizate în temeiul Regulamentului (CEE) nr.7. floricultură.4. zinc: 200.Anexa 1. crom (VI): 0 Utilizare limitată la horticultură (grădinărit. Proveniența din exploataţii fără sol interzisă Proveniența din exploataţii fără sol interzisă Proveniența din exploataţii fără sol interzisă Utilizate după fermentarea controlată și/sau diluția corespunzătoare Proveniența din exploataţii fără sol interzisă Produs obținut din deșeuri menajere triate pe sursele din care provine care au fost supuse operațiunii de obținere a compostului sau fermentării anaerobe pentru producția de biogaz. pomicultură. păr și „chiquette” lână blană Produs obținut din amestecuri de materii vegetale. plumb: 45. 834/2007 Autorizația A Denumirea Produse compuse sau produse care conțin numai materiale enumerate în continuare: Gunoi de grajd Gunoi de grajd uscat și gunoi de păsări deshidratat Compost din excremente de animale. mercur: 0. inclusiv gunoi de păsări și compost de gunoi de grajd Excremente lichide de animale Descriere. cerinţe de compoziție. 834/2007 B: autorizate în temeiul Regulamentului (CE) nr. condiții de utilizare Produs care conține un amestec de excremente animale și substanțe vegetale (așternut pentru animale). cupru: 70. pepinieră) Compoziția inițială a substratului trebuie să fie limitată la produsele din prezenta anexă A A A A Deșeuri menajere compostate sau fermentate A A A A A Turbă Deșeuri provenite din cultivarea ciupercilor Dejecții provenite de la viermi (vermicompost) și de la insecte Guano Amestec compostat sau fermentat de materii vegetale A Produse sau subproduse de origine animală menționate mai jos: făină de sânge făină de copite făină de coarne făină de oase sau făină de oase degelatinate făină de pește făină de carne făină de fulgi. 2092/91 și menținute conform articolului 16 alineatul (3) litera (c) din Regulamentul (CE) nr.

A

A

păr produse lactate Produse și subproduse organice de origine vegetală pentru îngrășăminte Alge și produse din alge

Exemple: făină de turtă de oleaginoase, coajă de cacao, radicele de malț Obținute în mod direct doar prin: (i) tratamente fizice incluzând deshidratarea, congelarea și măcinarea; (ii) extracție cu apă sau cu soluții apoase acide și/sau bazice; (iii) fermentare. Lemn netratat chimic după tăiere Lemn netratat chimic după tăiere Produs definit de punctul 7 din anexa IA.2 la Regulamentul (CE) nr. 2003/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (1) privind îngrășămintele Conținut de cadmiu inferior sau egal cu 90 mg/kg de P2O5 Produs definit de punctul 6 din anexa IA.2 la Regulamentul (CE) nr. 2003/2003, Conținut de cadmiu inferior sau egal cu 90 mg/kg de P2O5 Utilizare limitată la solurile bazice (pH > 7,5) Produse definite de punctul 1 din anexa IA.2 la Regulamentul (CE) nr. 2003/2003 Produse definite de punctul 1 din anexa IA.2 la Regulamentul (CE) nr. 2003/2003 Produs obținut din sare brută de potasiu printrun proces de extracție fizică, posibil conținând și săruri de magneziu Cu excepția reziduului amoniacal rezultat din distilarea alcoolului Numai de origine naturală

A A A

Rumeguș și așchii de lemn Compost din scoarță de copac Fosfat natural moale

A

Fosfat aluminocalcic

A A A

Zgură alcalină Sare brută de potasiu sau kainit Sulfat de potasiu posibil cu conținut de sare de magneziu Reziduu rezultat din distilarea alcoolului și extract din reziduu Carbonat de calciu [cretă, marnă, rocă calcică ulverizată, depozit de nisip cu alge impregnate de calcar, (marnă), cretă fosfatată] Carbonat de calciu și magneziu Sulfat de magneziu (kieserit) Soluție de clorură de calciu Sulfat de calciu (gips) Var industrial din producția de zahăr Var industrial din procesul de fabricare sub vid a sării Pucioasă Oligoelemente Clorură de sodiu Praf de rocă și argile

A A

A A A A A A A A A A

Numai de origine naturală cretă magnezică, rocă calcică magnezică pulverizată etc. Numai de origine naturală Tratamentul frunzelor de meri, după evidențierea unei carențe de calciu Produse definite la punctul 1 din anexa ID la Regulamentul (CE) nr. 2003/2003 Numai de origine naturală Subproduse din producția de zahăr obținut din sfeclă de zahăr Produs secundar obținut din procesul de fabricare sub vid a sării din saramura din zonele muntoase Produse definite de punctul 1 din anexa ID la Regulamentul (CE) nr. 2003/2003 Micronutrienți anorganici enumerați în partea E din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 2003/2003 Numai sare gemă

Anexa 1.6 Pesticide – produse pentru protecția plantelor prevăzute la articolul 5 alineatul (1) Notă: A: autorizate în temeiul Regulamentului (CEE) nr. 2092/91 și menținute conform articolului 16 alineatul (3) litera (c) din Regulamentul (CE) nr. 834/2007 B: autorizate în temeiul Regulamentului (CE) nr. 834/2007 1. Substanțe de origine animală sau vegetală
Autorizația A A A A Denumirea Azadiractina extrasă din Azadirachta indica (neem) Ceară de albine Gelatină Proteine hidrolizate Descriere, cerințe de compoziție, condiții de utilizare Insecticid Agent de elagare Insecticid Atractant, numai în aplicațiile autorizate în combinație cu alte produse adecvate din prezenta listă Fungicid Insecticid, acaricid, fungicid și inhibitor de germinare Insecticid Insecticid, insectifug Insecticid

A A A A A

Lecitină Uleiuri vegetale (ex: ulei de mentă, ulei de pin, ulei de chimion) Piretrine extrase din Chrysanthemum cinerariaefolium Lemn amar extras din Quassia amara Rotenon extras din Derris spp. și Lonchocarpus spp. și Terphrosia spp.

2. Microorganisme utilizate în combaterea biologică a paraziților și a bolilor
Autorizația A Denumirea Microorganisme (bacterii, viruși și ciuperci) Descriere, cerințe de compoziție, condiții de utilizare

3. Substanțe produse de microorganisme
Autorizația A Spinosad I Denumirea Descriere, cerințe de compoziție, condiții de utilizare Insecticid Doar dacă se iau măsuri pentru minimizarea riscului pentru principalii parazitoizi și pentru minimizarea riscului de dezvoltare a rezistenței

4. Substanțe utilizate numai pentru capcane și/sau dozatoare
Autorizația A A A Denumirea Fosfat diamoniu Descriere, cerințe de compoziție, condiții de utilizare Atractant, numai în capcane

Feromoni
Piretroizi (numai deltametrin sau lambda-cihalotrin)

Atractant; perturbator de comportament sexual; numai în capcane și dozatoare
Insecticid; numai în capcane cu atractanți specifici; numai împotriva Bactrocera oleae și Ceratitis capitata Wied.

5. Preparate destinate a fi dispersate pe suprafață, între plantele cultivate
Autorizația A Denumirea Fosfat feric [fier (III) ortofosfat] Descriere, cerințe de compoziție, condiții de utilizare Moluscocid

6. Alte substanțe tradițional utilizate în agricultura ecologică
Autorizația A Denumirea Cupru sub formă de hidroxid de cupru, oxiclorură de cupru, sulfat (tribazic) de cupru, oxid de cupru, octanoat de cupru Descriere, cerințe de compoziție, condiții de utilizare Fungicid Până la 6 kg de cupru pe ha pe an Pentru culturile perene, statele membre pot, prin derogare de la paragraful alineatul anterior, să prevadă ca limita de 6 kg de cupru să poată fi depășită într-un an dat, cu condiția ca cantitatea medie utilizată efectiv pe o perioadă de peste 5 ani, constând în anul în curs și cei patru ani precedenți, să nu depășească 6 kg Coacerea artificială a bananelor, a fructelor de kiwi și de kaki; coacerea artificială a citricelor doar în cadrul unei strategii pentru prevenirea atacării citricelor de către muște; inducerea înfloririi ananasului; inhibarea încolțirii cartofilor și a cepelor Insecticid Prevenirea maturării bananelor Fungicid, insecticid, acaricid Insecticid, acaricid Insecticid, fungicid Numai în pomii fructiferi, viţe-de-vie măslini și culturi tropicale (ex: banane) Numai în pomii fructiferi, măslini și viţe-devie Insectifug Fungicid, acaricid, insectifug

A

Etilenă

A A A A A A A A

Sare de potasiu din acizi grași (săpun moale) Aluminat de potasiu (sulfat de aluminiu) (Kalinit) Soluție sulfo-calică (polisulfură de calciu) Ulei de parafină Uleiuri minerale Permanganat de potasiu Nisip de cuarț Sulfură?

7. Alte substanțe
Autorizația A Denumirea Hidroxid de calciu Descriere, cerințe de compoziție, condiții de utilizare Fungicid Numai în pomii fructiferi, inclusiv pepiniere, pentru a controla Nectria galligena Fungicid

A

Bicarbonat de potasiu

Întrebări şi răspunsuri:
1. Cum se numeşte programul U.E. care finanţează formarea profesională? a. F.P. 7; b. Leonardo da Vinci; c. CHANNEL; 2. Care este scopul proiectului „FORECOLOGIA”? a. instruirea operatorilor (producătorilor) din agricultura ecologică; b. instruirea studenţilor de la facultăţile agricole;; c. conversia profesională a şomerilor; 3. Care sunt actele normative care reglementează producţia ecologică în România? a. Regulamentul (CEE) 2092/91; b. Regulametele (CE) nr. 834/2207 şi 889/2008; c. Ordonanţa de urgenţă nr. 34/2000; 4. Care este sigla pentru produsele ecologice din Romania? a. 100% ecologic; b. a.e. c. organic farming; 5. Care sunt produsele care se subordonează direct conceptului şi normelor de trasabilitate? a. Alimentele; b. Produsele fitosanitare; c. Stimulatorii de creştere; 6. Care este durata minimă a perioadei de conversie în viticultura ecologică? a. 1 an; b. 2 ani; c. 3 ani; 7. Care este cea mai importantă activitate în perioada de conversie? a. Selectarea organismului de inspecţie şi certificare; b. Elaborarea planului de conversie; c. Echilibrarea ecosistemului; 8. Care sunt cele mai importante standarde pentru agricultura ecologică? a. Standardul naţional de agricultură ecologică; b. Codex Alimentarius; c. Standardele U.E., NOP şi JAS; 9. Care sunt principiile IFOAM de agricultură ecologică? a. Principiul biodiversităţii; b. Principiul multifunţionalităţii; c. Principiul sănătăţii, ecologic, corectitudinii şi precauţiei; 10. Care este cea mai eficientă măsură pentru controlul dăunătorilor şi a nevoilor nutriţionale ale plantelor? a. Refacerea echilibrului natural al agroecosistemelor; b. Fertilizarea cu îngrăşăminte organice; c. Monitorizarea bolilor şi dăunătorilor şi a fertilităţii solurilor;

februarie Târgul internaţional de produse ecologice BioFach (http://www. Fiecare ţară are cerinţe specifice.biofach. se remarcă prin amploare. Conceperea târgului. la Nürnberg în Germania. atâta timp cât structurile comerciale. din care două treimi de peste hotare şi peste 37. Agriculturii şi Protecţiei Consumatorului (BMELV) şi cu sprijinul Asociaţiei Germane a Industriei Târgurilor (AUMA). Târgul internaţional de la Nürnberg este responsabil cu organizarea expoziţiei BIOFACH sub autoritatea Ministerului Federal al Alimentaţiei. reprezintă o oportunitate imensă şi o mare provocare pentru mute companii. are experienţă şi oferă echipamente şi facilităţi adecvate. În continuare prezentăm căteva informaţii despre principalelor târguri ecologice din Europa: BIOFACH la Nuremberg în Germania şi SANA în Italia. contactul direct dintre consumator şi producător (fermier) reprezintă un avantaj considerabil pentru ambele părţi. aproximativ 2. Expoziţia profesională internaţională BioFach/Nürnberg cunoaşte pieţele. în fiecare an în luna februarie.000 comercianţi vizitatori din mai mult de 110 ţări. internaţionalitate şi putere inovativă. Acest eveniment adună. COMERCIALIZAREA PRODUSELOR ECOLOGICE Preţul scăzut al produselor agricole şi costurile mari de distribuţie. la producător ajunge doar o mică parte a preţului final al unui produs ecologic plătit de consumator. trebuie să se înscrie devreme pentru a fi sigure de un loc în pavilionul german. Cea mai mare parte a preţului unui produs agricol şi alimentar este încasată de negustor şi comerciantul cu amănuntul.100 de expozanţi. Nürnberg (Germania). O companie care aşteaptă să câştige un loc rapid şi sigur cu produsele sale peste hotare este sfătuită ca la început să obţină informaţii despre cerinţele specifice ale ţării respective. legislaţia şi consumatori sunt interesaţi. Ca şi în cazul agriculturii convenţionale. Companiile din Asia.de). inclusiv în agricultura ecologică. schimbul reciproc de cunoştinţe şi îmbunătăţirea nivelului cultural. interesate de piaţa produselor agricole şi alimentare ecologice. . determină fermierii să caute noi soluţii pentru menţinerea viabilităţii lor economice (1). Participarea la târguri este esenţială pentru fermierii şi ceilalţi producători de bunuri ecologice deoarece au posibilitatea să-şi expună produsele şi să încheie contracte şi alte acorduri comerciale. Dezvoltarea pe termen lung de noi pieţe pentru produsele ecologice. În acest context. în ceea ce priveşte preţul. trebuie însă îndeplinite anumite condiţii.MODULUL II. îndrumările. BioFach aplică criterii stricte de participare pentru a garanta calitatea constant superioară a produselor expuse. America de Nord şi America de Sud. oferă expozanţilor soluţii pentru toate problemele organizatorice şi tehnice legate de acest eveniment. Pentru a intra cu succes pe o piată ecologică dintr-o ţară străină. deoarece este o cerere foarte mare. Sub patronajul IFOAM. Crearea acestei perspective este un pas esenţial pentru dezvoltarea agriculturii ecologice ca o agricultură inovativă şi model de sustenabilitate.

dintre care 50. mobilier ecologic şi produse textile îşi găsesc expunerea perfectă în pavilonul SANA – MEDIU. SANA. atrăgând mii de comercianţi profesionişti din Italia şi de peste hotare şi numeros public. 70. SANA a năzuit. Tehnologii şi produse pentru clădiri ecosustenabile. 16 pavilioane. de la litera A. Oceania. prin intermediul a mii de expozanţi si a sute de ziarişti şi lideri de opinie. Brazilia. SĂNĂTATE şi MEDIU este unul dintre cele mai importante evenimente pentru întreaga lume a produselor naturale: 85. Africa. În interiorul unei grădini adevărate. valorile culturale ale spectacolului şi temele cu subiect de actualitate. hainelor purtate şi impactului tuturor produselor şi instrumentelor de uz comun asupra mediului înconjurător. de la medicina neconvenţională. În fiecare an calendarul evenimentelor găzduieşte zeci de congrese. includ toate produsele. Producătorii. precum Uganda. în afară de a fi un eveniment în care comerţul şi afacerile se împletesc strâns. workshopuri şi mese rotunde. tehnologiile şi instrumentele necesare pentru bunăstarea holistică realizată pe cale naturală: de la produse din plante şi fitoterapeutice la cosmetice naturale. Cunoscând că succesul pieţei sustenabile a produselor naturale merge mână în mână cu . Aici veţi găsi producători din toate regiunile Italiei şi delegaţii oficiale din diferite ţări străine. la centre de sănătate. septembrie Expoziţia internaţională SANA (http://www. are şi o valenţă culturală foarte puternică. Ca urmare a importanţei mare pentru ALIMENTAŢIE. unde toate activităţile sunt făcute de copii pe întreaga perioadă a expoziţiei. expoziţii care pun în lumină noile „Eco-tendinţe” şi sectoarele emergente. desen. asociaţii şi sponsori oferă şedinţe de degustare a alimentelor ecologice şi jucării executate din materiale care nu afectează mediul înconjurător. Capacitatea pentru expunerea tuturor produselor de calitate. Întrucât SANA urmăreşte atent promovarea educaţiei ecologice. Aceştia asigură propagarea mesajelor SANA si a tuturor informaţiilor despre produsele naturale în ziare şi reviste şi prin radio. incluzând Austria. 3. a creat.it) – ALIMENTAŢIE. dintre care 400 din alte 45 ţări europene. iar în interiorul unor cabane de lemn.500 comercianţi profesionişti.000 m2 spaţiu de expunere. sculptură. SUA. să informeze consumatorii şi instituţiile despre noutăţile şi calităţile produselor ecologice şi a celor care nu afectează mediul. prezentând teme globale şi asigurând prezentarea şi pătrunderea produselor ecologice pe piaţa naţională si internaţională. produselor certificate ecologic şi tipice le sunt alocate până la 7 pavilioane. asociaţiile de producători şi o gamă largă de grupuri de distribuţie au nevoie acum să folosească toate strategiile necesare pentru a completa procesul pătrunderii şi menţinerii produselor ecologice în meniul consumatorilor. în cooperare cu Bologna Fiere. primul salon expozitional dedicat în întregime pentru jocuri şi educaţie în armonie cu mediul. „SANALANDIA”. sunt zone pentru joacă şi pentru efectuarea de activităţi specifice: laboratoare de reciclare. Tunisia etc. întotdeauna. până la litera U. atrag in fiecare an sute de ziarişti italieni şi străini. TV şi internet. 1600 expozanţi.000 vizitatori.sana. Cele 6 săli dedicate SĂNĂTĂŢII.000 de producători.Bologna (Italia). Trăind întrun „mod natural” înseamnă să dai atenţie mediului în care trăiesti şi muncesti. a rădăcinii istorice a expoziţiei. precum Argentina. Germania. La acestea pot fi adăugate şi multe evenimente speciale. Lecturi de carte şi spectacole pe teme ecologice au loc întrun teatru construit special. 70 congrese 900 jurnalişti.

care garantează o securitate maximă.expoconstanta. Acest târg este organizat anual. echipamente pentru panificaţie. conserve etc. cu sprijinul Camerei de Comerţ. AGRARIA de la Cluj-Napoca şi ExpoAgroUtil de la Constanţa: IndAgra Food&Drink şi IndAgra Farm sunt două manifestări expoziţionale internaţionale anuale organizate de Camera de Comerţ.ro) se desfăşoară în primăvară. a mai mult de 250 expozanţi din ţară şi străinătate şi a peste 100 000 vizitatori români şi străini. cu producători şi comercianţi de vin. Participarea la expoziţiile naţionale oferă. din care nu lipsesc cele cu tematică de agricultură ecologică. cel mai important centru expoziţional din Transilvania. fructe şi legume. miere şi produse apicole. pe o suprafaţă de circa 20 000 m2 şi reuneşte mai mult de 300 de expozanţi din care peste 40% sunt străini. ExpoAgroUtil (http://www. cu producători şi comercianţi de băuturi alcolice şi răcoritoare. În cadrul acestei manifestări sunt organizate mai multe saloane specializate: Salonul Industriei Alimentare. unde expun firme producătoare sau/şi de comercializare echipamente de prelucrare a produselor agricole. de asemenea. cu expozanţi din domeniul pisciculturii şi al prelucrării şi comercializării produselor piscicole. de asemenea. deobicei la începutul lunii mai.ro/expozitii/EXPOAGROUTIL/14/) este un târg naţional cu participare internatională organizat de Camera de Comerţ. ca urmare a participării. Navigaţie şi Agricultură Constanţa în prima decadă a lunii iunie. care cuprinde mai multe saloane specializate: . preparate din carne şi alte produse animaliere. se impune promovarea contactelor cu zone de producţie şi preţuri competitive.indagra-farm.info. apreciate şi valorificate prin canale eficiente de distribuţie.A. Industrie şi Agricultură Cluj şi a altor companii importante din Cluj-Napoca. workshopuri şi mese rotunde. În cadrul acestei manifestări sunt organizate mult mai multe saloane specializate cu echipamente pentru cultivarea terenurilor şi creşterea animalelor şi cu produse agricole şi alimentare. Salonul „EcoAgricultura”. se organizează. IndAgra Farm (http://www. cărnii şi a altor produse zootehnice.agraria. AGRARIA (http://www. o serie de simpozioane. producţiei si al consumului bazat pe produse de calitate care pot fi cu adevărat identificate. de către Expo Transilvania S. inclusiv a agriculturii ecologice.realizarea unui echilibru al mediului înconjurător. excelente oportunităţi de afaceri. Cu ocazia acestui acestui târg. în a doua parte a lunii octombrie. precum şi de o gamă diversificată de produse alimentare: lapte şi brânzeturi. Salonul „Băuturi”. ulei şi grăsimi vegetale. Industrie şi Agricultură a României în cadrul Centrului Expoziţional ROMEXPO Bucureşti. cu producători şi furnizori de produse ahgricole şi alimentare ecologice.. paste şi confecţii etc.ro) se desfăşoară în toamnă. echipamente de muls şi de prelucrare a laptelui. iar în România cele mai reprezentative târguri pentru producătorii agricoli ecologişti autohtoni şi europeni sunt IndAgra Food&Drink şi IndAgra Farm de la Bucureşti. IndAgra Food&Drink (http://www. în ultima decadă a lunii mai. Cluj-Napoca.. o gamă largă de produse şi preţuri competitive.ro) este cel de-al doilea eveniment expoziţional cu profil agricol şi alimentar care se organizează în România. Industrie. Salonul „Vinuri”. Salonul „Piscicultură”. În cei peste 15 ani de activate.indagra-food. AGRARIA a contribuit constant la dinamizarea activităţilor economice din această zonă. în fiecare an. pe o suprafaţă de peste 30 000 m2 şi reuneşte mai mult de 500 de expozanţi din care peste 30% sunt străini. inclusiv salonul „EcoAgricultura”.

Marea Britanie (24 €) si Italia (24 €). şcolile şi alţi actori cheie din lanţul alimentar.E. inclusiv procesarea. asigurarea transparenţei depline în cea ce priveşte standardele (normele) de producţie. Acest lucru va fi posibil prin lansarea. în special beneficiile mediului înconjurător şi să educe consumatorii cum să recunoască produsele ecologice şi sigla U. urmată de Suedia (45 €). a Campaniei multianuale de informare şi promovare pentru a informa. dă Comisiei posibilităţi mai mari de a acţiona direct pentru a organiza campanii de informare şi promovare cu privire la agricultura ecologică.6 miliarde €). În ceea ce priveşte consumul. În multe alte ţări din U. . Propunerile principale ale Comisiei Europene din Planul European de Acţiune pentru Alimente Ecologice şi Agricultură Ecologică (4) sunt concentrate pe „dezvoltarea sistemului informaţional privind piaţa alimentelor ecologice” . ceea ce reprezintă circa 50% din valoarea pe piaţă a produselor ecologice din întreaga lume (23. Salonul de apicultură. Olanda (26 €). prin creşterea nivelului educaţional al consumatorilor. Danemarca este pe primul loc cu o medie de cheltuieli pe consumator de peste 60 €. cantinele instituţiilor publice. pe o perioadă de mai mulţi ani. ca instrumente politice şi de piaţă. încrederea în activitatea organismelor de inspecţie şi certificare şi în standardele legale de producţie. consumatorii.E. Austria (41 €) şi Germania (40 €). Italia (1.5 miliarde de €. protecţia şi îmbunătăţirea mediului înconjurător. inclusiv dorinţa de a proteja mediul de contaminarea cu OMGuri. Între anii 1990 – 2006 piaţa produselor agricole şi alimentare ecologice din Europa a crescut in medie cu 25% pe an atingând o cifra de afaceri de 11 miliarde de € în anul 2004 (2).. Salonul de input-uri pentru agricultură şi industrie alimentară. îmbunătăţirea statisticii privind producţia disponibilă şi cererea şi oferta.E. media cheltuielilor per consumator pentru produsele ecologice este de peste 20 €: Belgia (29 €). cuprinzând toată producţia ecologică. Alte pieţe naţionale cu produse ecologice cu mai mult de 1 miliard € sunt: Marea Britanie (1. Franţa (25 €). la nivelul întregii U.5 miliarde €) (3). Această evoluţie ascendentă a pieţei produselor agricole şi alimentare ecologice s-a datorat următoarelor motive: pierderea încrederii in produse alimentare neecologice după un şir lung de scandaluri alimentare. 2826/2000 (promovarea pieţei interne). Reuniuni profesionale pe teme de actualitate. respectarea celor mai înalte standarde cu privire la bunăstarea animalelor. Salonul de flori.E. Salonul de finanţări şi asigurări.2 miliarde €). dorinţa consumatorilor de a evita reziduurile de pesticide din alimente. Salonul de substanţe chimice si biologice pentru fertilizarea si protecţia plantelor. Prima acţiune a Planului cu privire la piaţa alimentelor ecologice „modificările introduse prin Regulamentul Consiliului (EEC) nr. care înseamnă aproximativ 30% din volumul total al pieţei U. Salonul de produse agro-alimentare ecologice şi tradiţionale.5 miliarde €) si Franţa (1. preponderant agricole.Salonul de tractoare. inclusiv pentru produsele din import. furnizarea tuturor informaţiilor necesare consumatorilor şi producătorilor.E. Germania a fost cea mai larga piaţă din Europa cu 3. stimularea folosirii siglei U.. maşini şi echipamente pentru mecanizarea agriculturii. dorinţa de a consuma alimente care nu conţin organisme modificate genetic (OMGuri). despre „meritele” agriculturii ecologice. asigurarea sănătăţii şi securităţii tuturor lucrătorilor din fermă şi din alimentaţie.

decât un acord verbal. Odată ce testele necesare au fost făcute.1. de asemenea. trebuie să supună această metodă unui proces complex de control. anexele I. La nivel european.Mai mult. În unele ţări. seminţe. care se desfăşoară de-a lungul tuturor fazelor „lanţului alimentar”. Orice producător agricol sau de bunuri alimentare trebuie. Îngrăşăminte. trebuie să-şi planifice cumpărăturile pentru a evita opririle neaşteptate ale producţiei. în general.E. pot fi însă dificil de găsit. În particular. există registre oficiale cu producătorii şi distribuitorii de input-uri. în agricultura ecologică. trebuie să se bazeze pe o planificare riguroasă.. Regulamentul (CE) al Comisiei nr. când producţia scade.E. Planificarea şi gestionarea achiziţiilor Producători care doresc să adopte o metodă de producţie ecologică. managementul cheltuielilor şi.a Selectarea furnizorilor Pentru a se evita cumpărarea de bunuri care nu sunt produse conform normelor U. De asemenea.) care nu se găsesc întotdeauna uşor. II şi V-X. Trebuie subliniat că. se vor lansa campanii de informare si promovare specializate pe tipuri bine definite de consumatori cum ar fi consumatorul ocazional si cantinele publice. 2. 889/2008. sunt interpretate sau implementate diferit în statele membre (5). Deci. De exemplu. Acestea. în primul rând. Această listă. pot varia considerabil de la ţară la ţară. cresc eforturile de cooperare ale Comisiei cu statele membre si organizaţiile profesionale pentru a dezvolta strategii pentru astfel de campanii”. acei producători care procesează bunuri folosind materii prime şi materiale care provin din alte întreprinderi. stabilirea preţurilor cu furnizori.. pentru a se evita problemele tehnice şi birocratice. 2. nu se găsesc uşor materii prime şi în anumite perioade. De asemenea. însă. listează toate intrările (materii prime şi materiale din afara fermei) permise în agricultura ecologică. conţine acele inputuri . costurile pot înregistra creşteri relevante. Va fi. în special în zonele izolate.1. importantă planificarea aprovizionării cu materii şi materiale (seminţe. Institutul trebuie să actualizeze periodic lista companiilor şi produselor pentru care documentatia menţionată anterior a fost prezentată şi verificată. în prealabil. Ministerul Agriculturii din Italia cere ca unităţile care produc sau distribuie îngrăşăminte şi amendamente sub sigla „Permise în agricultura ecologică” trebuie sa depună la Institutul de Cercetări pentru Nutriţia Plantelor (ICNP) o cerere specifică şi facsimilul etichetei produsului (6). să-şi selecteze furnizorii de materii prime şi materiale. În astfel de cazuri se recomandă. numită „Registrul de îngrăşăminte şi amendamente pentru agricultura ecologică (F + SC)”. toţi trebuie să se supună sistemului de control U. este indicat a avea contracte ferme cu diferiţi furnizori. al tuturor fazelor procesului de producţie. este posibil ca procesele de producţie să nu să oprească. De fapt. De asemenea.E. deoarece aceste intrări şi folosirea lor sunt conforme cu legislaţia naţională şi anumite aspecte ale regulilor U. în sectorul agricol ecologic. chiar şi în cazul în care sunt probleme cu aprovizionarea de la un singur furnizor. substanţe pentru combaterea bolilor şi dăunătorilor şi echipamente corespunzatoare producţiei ecologice. – întotdeauna în progres şi evoluţie – producătorii vor trebui să cumpere materii prime şi materiale de la furnizori specializaţi. îngrăşăminte. precizând limitele între care se situează cel mai mic şi cele mai mare preţ (rezultate din evoluţia pieţei). capabili să dea sugestii calificate cât şi instructiuni de folosire.

o bază de date a furnizorilor de seminţe ecologice din Europa administrata de un Consortiu de organizaţii (7). care conţin informatii detaliate asupra companiilor de input-uri ecologice. spitale etc. Pentru unele produse.E. Ghidul explică posibilităţile practice oferite de Legea Comunităţii Europene şi prezintă soluţii simple şi efective care pot fi folosite la achiziţionarea publică. 2.E. Astazi. când se cumpărară furaje şi seminţe. sa discutat dacă a fost bună introducerea alimentelor ecologice în supermarket-uril.care au fost verificate de ICNP. În particular. Folosind aceste fonduri pentru a cumpăra bunuri si servicii care respectă şi mediul. Pe internet se găsesc. autoritatiile publice pot încuraja industria pentru dezvoltarea tehnologiilor „verzi”. un exemplu şi un factor de influenţă a pieţei. Autorităţile publice sunt consumatori majoritari în Europa. sumă echivalentă cu jumătate din GDPul Germaniei. Cumpărăturile „verzi” sunt. se are în vedere actualizarea continuă. de exemplu „Organic x Seeds”. 2. Agricultura ecologică este un contributor esenţial la creşterea economică şi diversificarea locală şi regională şi la dezvoltarea identităţii şi pieţei locale. Directorate ale furnizorilor certificaţi ecologic. materiile prime trebuie să fie produse în ferme certificate şi monitorizate în conformitate cu regulile U.) şi târgurile. pe internet este un formular cu descrierea produsului cautat. Prin promovarea „achiziţiilor verzi”. . datorită lipsei de magazine specializate în agricultura ecologică. cantinele publice (din şcoli. În consecinţă. riscul privind calitatea şi conformitatea produsului cu standardele U.1.E. de obicei. De exemplu. Ghidul este disponibil pe website-ul Europa al Comisiei (10) privind achiziţii publice verzi (ecologice). imprimată in Italia. este important a avea şi certificarea că sunt libere de OMGuri. Există de asemenea baza de date web pentru inputuri. cand se cumpără un produs. legături utile şi informaţii de contact. în Italia există o reţea numită „Citta del Bio„ (11). este necesar să aibî certificat şi conţinutul acestuia va trebui menţionat în registrele fermei. cheltuind 16% din Produsul Intern Brut (GDP) al U. În cazul comercianţilor situaţi la distanţă. care conţine informaţii practice. lucrări si sectorul servicii impactul poate fi semnificativ. În acest caz. La început. de asemenea. deschisă tuturor administraţiilor locale care au investit deja în politici de sprijinire a agriculturii ecologice. contribuind astfel la revitalizarea comunităţiilor rurale si orăşăneşti.2. Este de subliniat că. este mai mic. precum BioEurope (8). Comisia Europeană a emis un Ghid (9) privind achiziţile publice prietenoase cu mediul. este convenabilă cumpărarea cu ajutorul internetului.. pentru a ajuta autorităţile publice în lansarea cu succes o politicii „achiziţiilor verzi (ecologice)”. pentru magazinele mixte (conventionale/ecologice). De obicei. cea mai mare parte a discuţiilor au ca subiect pieţele locale. chiar dacă preţurile sunt mai mari datorită costurilor de transport. Pentru a introduce noi companii şi produse în Registru (F + SC).b Alegerea canalelor de distribuţie Producătorii de bunuri agricole şi alimentare ecologice trebuie să opteze. aşa cum achiziţiile publice controlează o mare parte a pieţei. se poate aduce o contribuţie importantă la dezvoltarea sustenabilă. Comercializarea produselor agricole şi alimentare ecologice Despre comercializarea produselor ecologice se discută de mult timp. de asemenea. referitor la procesarea în agricultura ecologică.

cu 1 m preparate în 2006 şi hotelurile Scandinave sau banca WestLB cu 22% preparate ecologice. Luxemburg. 10 mari ONGuri . de asemenea. importanţa implementării corecte a Planului European de Acţiune privind Alimentaţia şi Agricultura Ecologică. cu un număr total de 4 milioane de membri. Cantinele Comisiei si Consiliului. a organizat o săptămână ecologică în cantinele Comisiei Europene şi ale Consiliului European din Bruxelles. Finlanda. care nu este un nou organism administrativ. Este un instrument de programare larg participativ al instituţiilor publice şi private. Iniţiativa „săptămânii ecologice” a preşedenţiiei austriace şi a grupului de lucru IFOAM-UE. Spania. Sectorul privat a introdus preparatele ecologice în cantine. Germania.E. Franţa. în Belgia. Aceste exemple arată că acest procedeul de producere şi furnizare a alimentelor ecologice poate contribui semnificativ la creşterea pieţei produselor ecologice şi instituţiile naţionale şi europene ar trebui să ia aceasta în calcul. .Introducerea alimentelor ecologice în cantinele şcolare. În Olanda. meştesuguri. sectorul ecologic este dominat de vânzarea directă şi magazine specializate. subliniază. În acest interval de timp. au semnat in 2005 un angajament de utilizare a catering-ului cu preparate ecologice. Un exemplu de promovare a agriculturii ecologice a fost şi iniţiativa Grupului IFOAMUE care împreună cu Presedenţia Austriacă a Uniunii Europene.a Selectarea clienţilor Importanţa canalelor comerciale individuale este diferită în statele membre. în ultimii ani. sectorul „Eco . Această initiativă public-privată a avut ca scop susţinerea folosirii alimentelor ecologice în cantinele publice şi subliniază rolul serviciilor de catering în dezvoltarea dinamică a agriculturii ecologice. Ungaria şi Republica Ceha cele mai multe vânzării sunt concentrate in supermarket-uri (> 60%) şi în magazine nespecializate. vânzarea cu amanantul a crescut semnificativ. care sunt implicate în sistemul local de producţie şi care au o putere mai mare de negociere cu privire la diferitele aspecte ale agriculturii ecologice. turismul rural. în Danemarca.2. Evenimentul a avut loc în perioada 17 . 2. ci mai degrabă un organism de coordonare care are scopul de a atrage şi coordona noi investiţii în mediul rural. împreună cu alte acţiuni pe teme de educaţie alimentară si educaţia consumului. Suedia. Pe de-o parte. micile industrii etc. Irlanda. Islanda. Pe de altă parte. pot fi un bun exemplu pentru întreaga Europa. si oaspeţii lor au avut posibilitatea de a gusta o gamă largă de preparate. Grecia.Rural”. care oferă mii de preparate zilnice. Olanda. Marea Britanie. va fi una din primele măsuri de aplicare a campaniei „Citta del Bio”. oficialii U. de asemenea.24 mai 2006. În aceste ţări. aşa cum este IKEA. Reţeaua promovează.

consumatorii de alimente ecologice obisnuiti cerând mai multă transparenţă şi corectitudine cu privire la toate verigile lanţului de distribuţie. cafenele şi baruri care servesc alimente ecologice. În U. Trasabilitatea şi transparenţa sunt instrumente de marketing fundamentale pentru producţiile ecologice. relaţia directă cu consumatorii. De asemenea.2. sporesc valoarea adaugată a produsului final şi permit deschiderea de noi perspective în comercializare. achiziţionarea de produse de sezon şi proaspete. în principal. toate informaţiile culese de producător sunt disponibile şi pentru consumator. începând cu 01 ianuarie 2005. grupuri de cumpărători. comunicarea eficientă a datelor trasabilităţii şi orice altă informaţie cu privire la produs la un cost scazut. şi.E. În esenţă. principalele avantaje sunt: creşterea profitului. conform Regulamentul 178/2002.Specialistii sunt convinşi că acolo unde produsele ecologice sunt vândute. având în vedere imaginea şi valoarea transparenţei complete şi de documentare a produsului. ecologice şi preparate corect (13). Numărul supermarket-urilor ecologice continuă să crească. Toate acestea. Comercializarea directă si pieţele fermierilor sunt foarte importante în zonele rurale. ferme agroecoturistice etc.. „orăşeni în fermă”: piaţa de la poarta fermei. de asemenea. evenimente promoţionale etc. Cu toate acestea unii consumatori preferă alte pieţe de desfacere. guvernele naţionale încurajează folosirea alimentelor ecologice în instituţiile publice şi un număr tot mai mare de şcoli au în meniurile lor ingrediente ecologice. reprezintă cel mai important canal de vânzare a produselor ecologice. sub toate formele. Unele supermarket-uri au. Avantajele consumatorului sunt următoarele: reducerea preţurilor. în special în asociere cu agroecoturismul şi restaurantele locale. eventual.b Vânzarea produselor ecologice Furnizarea alimentelor ecologice este o activitate specifică impusă de consumator. Pieţele de desfacere cu amănuntul. pot valorifica mai multe produse decat magazinele cu hrană sănătoasă şi ecologică şi reprezintă un punct important de contact pentru mulţi consumatori cu produsele ecologice. ditribuitor. 2. atât pentru consumator cât şi pentru fermier. promovarea produselor /soiurilor locale. A crescut şi cererea în sectorul de catering şi servicii alimentare: restaurante. cunoaşterea produselor şi a zonei de origine.. Un slogan care revine adesea este: cumpără produse locale. Pentru producător. prin supermarket-uri. iniţiative de sprijin pentru creşterea consumului de produse ecologice. Comercializarea produsului agroindustrial „urmărit” se caracterizează prin furnizarea informaţiilor obţinute în timpul studiilor de trasabilitate. Astfel. Exista două variante de vânzare directă: „fermieri în oras”: pieţe locale. Potenţialele sunt enorme. Vanzarea directă. pentru un contact mai apropiat cu producătorii şi scurtarea canalelor de comercializare (cu mai multe avantaje şi pentru fermier). acestea dau consumatorului . un nou rol al fermierului. trasabilitatea sistemului alimentar este obligatorie. Instrumentele tehnologice folosite pentru fructificarea serviciului se pot baza pe folosirea unui portal de navigare pe internet printrun sistem de căutare capabil să informeze consumatorii punându-i în gardă cu privire la produsele pe care sunt pe cale să le cumpere. creşterea şi raspandirea pieţei acestor bunuri este (şi va rămâne) mai mare decât în alte state membre (12).

cât si dezvoltate. care pot fi produse in cantitati mari şi mai mai ieftin. înaintea industrializării. există însă o diferenţă calitativă clară.Brussels. 3. a produs o distanţare fizică şi mentală între producători şi consumatori şi a creat o stare de îngrijorare printre consumatori. determinate de avantajele productiei in masa (ex. November 2005. Astfel. Trade fair activity (source: NürnbergMesse).2004. Report « Organic farming in the European Union – Facts and Figures » . Commission Européenne . aruncând o privire asupra celui ce a realizat produsul pe care îl va pune pe masă. cu scopul vânzării aceluiaşi produs la cât mai mulţi consumatori posibili. Secolul XX a fost caracterizat de succesul producţiilor mari.Ed. E-commerce). organized by FAO and IFOAM. Bibliografie: 1. În agricultura traditională.ifoam. 2006 (www. Tendinţa actuală este de comercializare „unul la unul” care are ca scop vânzarea unui lot variat de produse unui singur consumator. iar IFOAM sprijină vânzarea directă prin dezvoltarea instrumentelor şi schimb de experienţă (14). siguranţa pieţei constă în personalizarea (particularizarea în masă şi preţuri dinamice) produselor si serviciilor. The World of Organic Agriculture 2006 .percepţia intrării virtuale în interiorul fermei. în achiziţii şi logistică. Noul secol este al produselor particularizate. COM(2004)415 final . individualizate „doar pentru tine”. De asemenea. Rome. . 4.Bruxelles. Această distanţă poate fi compensată prin instrumentele trasabilităţii. Proceedings of International roundtable “Organic Agriculture and Market Linkages”.Statistics and Emerging Trends . un orăşean ştia de unde provin şi adesea cine le-a produs.06. Folosirea internetului devine un procedeu general pentru contactul dintre partenerii de afaceri (B & B = bussines to busines). unei singure familii. se fac experimentări atât în ţări în curs de dezvoltare cât si dezvoltate. în unele cazuri cu sprijin guvernamental.8th revised edition. iar consumatorii care cumpară direct de la fermier capătă o legătură mai puternică cu pământul.org). în unele cazuri cu sprijin guvernamental. la preţuri individuale scăzute. Miscarea ecologică din toată lumea demonstrează un interes crescut pentru toate procedeele de vânzare directă. se fac experimentări în ţări. De asemenea. Miscarea de agricultură ecologică din toată lumea demonstrează un interes crescut pentru toate procedeele de vânzare directă. De asemenea. 10. sunt mai atenţi şi înteleg mai bine sistemul agricol. Alternative Markets for Organic Product. Contactul direct cu consumatorii are o mare valoare. IFOAM. Între formele de comercializare directă şi vânzarea spre o piaţă anonimă. 2005. aceasta dă consumatorilor posibilitatea de a şti unde şi cum au fost obţinute produsele. dar în versiune individuală şi cu ajutorul noilor tehnologii. Scopul este să satisfacă cerinţele individuale.Direction Générale De L'agriculture Et Du Développement Rural. comerţul s-a schimbat mult de-a lungul anilor. Rezultatul acestei pieţe alternative constă în reducerea preţurilor pentru consumatori şi creşterea câştigului pentru fermieri.Bonn. încrederea consumatorului s-a bazat pe contactul direct dintre producator şi consumator. Când cumpăra alimente. De asemenea. iar IFOAM sprijină vânzarea directă prin elaborarea de instrumente şi schimburi de experienţă (14). 2. Cristina Grandi (IFOAM Liaison Office to FAO). Globalizarea pieţei alimentare. atât în curs de dezvoltare.

2004 – SEC(2004) 1050. 18. 10. organized by FAO and IFOAM.htm 7.organicxseeds. Proceedings of International roundtable “Organic Agriculture and Market Linkages”. November 2005.isnp. 6.5. www. Alternative Markets for Organic Product.it 12. www.com 8.8. Nadia El-Hage Scialabba (Food and Agriculture Organization of the United Nations).it 9.it/fertab_eng/index.cittadelbio. http://europa. Proceedings of International roundtable “Organic Agriculture and Market Linkages”. www. 3th November 2005. Global Trends in Organic Agriculture Markets and Countries’ demand for FAO assistance. www.biobank. Cristina Grandi (IFOAM Liaison Office to FAO).org). Handbook on environmental public procurement. Rome. Rome.eu. Bruxelles. Commission of the European Communities.int/comm/environment/gpp/ 11. 14.organicinputs. Brussels. . The “Organic Inputs Evaluation” project is an EU Concerted Action project carried out under the Quality of Life Work Programme (5th Framework Programme) about the evaluation of inputs authorized for use in organic agriculture (www. November 2005. 13. organized by FAO and IFOAM. European Commission Report (G2 EW – JK D(2005) “Organic farming in the European Union – Facts and Figures”.

7. b. b. c. 9. b. Diversificarea producţiei de bunuri agro-alimentare ecologice. Introducerea de meniuri ecologice în cantinele şcolare. Ghidul (CE) privind achiziţile publice prietenoase cu mediul. R2. . Creşterea numărului de furnizori şi clienţi. Pierderea încrederii consumatorilor în produsele alimentare convenţionale. Planificarea riguroasă a tuturor activităţilor de aprovizionare şi desfacere. Creşterea volumului de produse agricole şi alimentare. Mijlociu. Autorităţile publice. Care este cauza principală a creşterii pieţei produselor ecologice? a. c.? a. muncitoreşti şi din instituţii publice şi în restaurante. Orăşenii. Care este nivelul de risc în cazul aprovizionării de pe internet? a.Întrebări şi răspunsuri 1. Reducerea cheltuielilor de producţie. Îmbunătăţirea mediului înconjurător. 2. c. Organizarea de seminarii. 4. c. b. Regulamentul (CE) 889/2008. Care sunt consumatorii majoritari de bunuri ecologice în Europa? a. Vânzarea în magazine specializate. tematice. 6. c. Care sunt elementele cheie pentru vânzarea cu succes a produselor ecologice? a. Trasabilitatea şi transparenţa. c. b. b. Mare. c Diversitatea şi disponibilitatea. 5. de la producător. c. 10. Furnizorii specializaţi.E. Vânzarea în supermarket-uri. b. Popularizare radio şi TV. Care este principala măsură pentru menţinerea şi sporirea viabilităţii economice a unităţilor producătoare de bunuri ecologice ? a. Participarea la târguri naţionale şi internaţionale de profil. c. Care este cel mai important canal de distribuţie a bunurilor ecologice? R1. 8. 3. b. Supermarket-urile. Firmele private. Care sunt principalii furnizori de inputuri ecologice? a. Regulamentul (CE) 834/2007. Mic. Calitatea şi cantitatea. Vânzarea directă. Care este cea mai importantă măsură de (in)formare a consumatorului de produse ecologice: a. Care este cea mai importantă activitate comercială în cazul unei ferme ecologice de succes? a. b. R3. Magazinele cu produse ecologice. mese rotunde. Care este documentul de bază pentru achiziţiile publice de bunuri ecologice în U. Sporirea şi diversificarea producţiei. workshopuri etc.

acesta nu trebuie tratat ca şi „gunoi”. Procesul de reînvăţare a culturii viţei de vie ecologice presupune înţelegerea şi aplicarea conceptului de agricultură fară îngrăşăminte şi pesticide chimice de sinteză. Crearea unei bune fertilităţi a solului este fundamentală pentru sistemele ecologice. Dr.1. implementarea unei filozofii a managementului ecologic necesită un sistem adecvat care să integreze plantaţia în ecosistemul înconjurător. Aptitudininea de bun observator al unui manager furnizează o excelentă bază pentru întelegerea interacţiunilor complexe din natură. râmele şi insectele cât şi de existenţa a multe alte microorganisme. Un sistem agroecologic caută să copieze modelul (tiparele) naturii în care fiecare parte contribuie la întreg.1. care împiedică un organism de a-l elimina pe altul. O minte deschisă. Managerul trebuie să creadă că metodele ecologice vor proteja mai bine resursele naturale prin reducerea contaminării aerului. Acest fel de diversitate poate fi promovată în plantaţiile de viţa de vie pentru a realiza un ecosistem mult mai stabil. Implicit. Ceea ce se întamplă în plantaţiile de viţă de vie are implicaţii dincolo de pământul plantaţiei. Robert Parnes. un fizician care a studiat solul ani de-a rândul. În orice sistem natural există un echilibrului. O tehnică importantă de sporire a conţinutului de materii organice din sol este folosirea culturilor intercalate. descria această relaţie după cum urmează: „solul este un furnal al vieţii unde materia organică reprezintă combustibilul. este crucială pentru introducerea unei abordari diferite. NORME DE CULTIVARE A VIŢEI DE VIE ÎN SISTEM ECOLOGIC 3. Solul reprezintă unul dintre cele mai fragile medii ale entitaţilor vii. pentru supravieţuire. microorganismele solului reprezintă focul care consumă combustibilul şi nutrienţii plantelor reprezintă cenuşa combustiei”. 3. Compostul reprezintă o altă sursă excelentă de materie organică. muncitorii vor avea un mediu de lucru mai sănătos şi va rezulta un produs finit mai sigur pentru consumatori. receptivă la idei noi. Diversitatea în natură furnizează un ecosistem echilibrat unde mulţi factori contribuie la sănatatea fiecărei părţi componenteindividuale. care previn degradarea solului prin eroziune solară. 3. Dezvoltarea culturilor multiple este importantă pentru îmbunataţirea fertilitaţii solului şi pentru managementul dăunatorilor. Această înţelegere devine fundamentul dezvoltării sistemului de management ecologic. Biodiversitatea solului este caracterizată atât prin prezenţa macroorganismelor ca de ex. Mai presus de toate. iar aprovizionarea cu materie organică este probabil cel mai important mijloc de îmbunatăţire a fertilităţii solului. în cultura de viţa de vie convenţională.1.b Fertilitatea solului Pentru a crea un sol ecologic şi fertil. Aceste organisme transformă materia organică şi compuşii minerali ai solului într-o formă pe care viţa o poate folosi. O abordare filozofică diferită: unele dintre metode care devin parte ale acestui sistem par să contrazică conjceptul cu privire la cultivarea tradiţională a viţei de vie. Canalale rădăcinilor create de culturile intercalate crează deasemenea căi pentru eliminarea gazelor şi pentru penetrarea apei în sol.MODULUL III. DE CE VITICULTURĂ ECOLOGICĂ? Fermierii care se angajează să treacă de la metodele de cultură convenţională a viţei de vie la cele ecologice ar trebui sa-şi revizuiască punctul de vedere cu privire la managementul multor operaţiuni din plantaţie. Adesea.a Importanţa culturilor multiple Natura fucţionează ca o policultură. plantaţia este tratată ca o monocultură care nu poate coexista cu dăunatorii sau cu alţi factori negativi din zonele înconjuratoare. Organismele din . fiecare organism este dependent de multe altele. în care. solului şi a apei cu substanţe sintetice şi materiale greu degradabile pe cale naturală.

Fertilitatea solului şi activitatea biologică sunt deasemenea sporite atunci cand nu se fac arături excesive şi nu se administrează în exces aditivi puternici. Werner “Ökologischer Weinbau” 1995 .sol consumă această materie organică. Figura 3. Plantaţii cu culturi multipe comparate cu o plantaţie monocultură (centru stânga) Sursa: Hofmann. Imbunătăţirea fertilităţii naturale a solului crează plante mai sănatoase care sunt mult mai rezistente la atacul dăunătorilor şi al bolilor. îngraşaminte sintetice.1. generând un reziduu care furnizează nutrienţi plantelor şi creşte capacitatea actiunii de schimb a solului.1. Köpfer.a. ca de ex.

dar în anumite perioade ale anului se seceră şi se lasă pe sol ca mulci pentru păstrarea umiditaţii solului. Schimbarea într-un sistem mult mai natural poate implica pierderi în timpul tranziţiei. Poate fi de ajutor experimentarea a noi tehnici într-o mică parte a fermei. diversitatea echilibra ferma viticolă din punct de vedere biologic.2. Făcând din plantaţia de viţă de vie o extensie a vecinataţilor sale naturale. REALIZAREA ŞI CONTROLUL PRODUCŢIEI In tranziţia la cultivarea sustenabilă sau ecologică a plantaţiilor de viţă de vie este necesară o conversie graduală.1. mediul pentru insectele şi acarienii utili poate fi îmbunătăţit. acarienii şi presupune întelegerea şi încurajarea controlului natural al populaţiilor. importantă în protejarea împotriva creşterii buruienilor şi atragerea unei game mai largi de insecte utile. 3. de asemenea. asociate cu schimbari în cerere si oferta. extinse cu atenţie. prin aceea că cele ecologice au un efect rezidual minim. . care ajută la controlul dăunătorilor importanti ca de exemplu lăcustele şi acarienii (exista puţine informaţii care demonstrează rolul culturilor alternative în managementul dăunătorilor la viţa de vie). intr-un caz extrem. în prezent menţinându-se majoritatea viilor doar prin altoire pe portaltoi rezistenţi. 3. Aceste pesticide sunt diferite faţa de cele convenţionale. fermierii înlătură riscul economic fiind mai puţin susceptibili la fluctuaţiile radicale ale preturilor. culturile intercalate pot furniza habitate şi o sursa alternativă de hrană pentru insectele utile. Utilizarea diversităţii este. De asemenea. De exemplu. iar conversia rapidă prin eliminarea bruscă a chimicalelor sintetice nu reprezintă o strategie înţeleaptă. este posibil să fie nevoie de pesticide naturale în perioada de tranziţie – conversie la agricultura ecologică. Astfel termenul limită de aplicare devine mult mai critic. care a distrus viile în trecut. Culturile intercalate necesită însă multă apă. această strategie poate preveni pierderile în eventualitatea unei calamitaţi în plantaţia de vie. pentru ca ecosistemul fermei să ajungă la echilibrul ecologic dorit e nevoie de timp pentru a căuta şi aplica sisteme diferite de abordare a fermei.2. De asemenea.a Evaluarea cerinţelor plantei Diversitatea: Fermele diversificate sunt mai adaptabile din punct de vedere economic si ecologic. multe culturi intercalate furnizând habitat şi sursa de hrană pentru aceşte insecte utile. Un sistem mult mai diversificat încurajează prădătorii naturali ca de ex. PROIECTAREA. Indiferent de tehnicile folosite.3. Deoarece izbucnirea atacului de dăunatori poate apărea înainte ca cei utili să se instaleze. gestionată corespunzator.c Managementul dăunătorilor Multe probleme din trecut cu privire la dăunatorii din plantaţiile de viţă de vie pot fi efect al modelului de management monocultural. apoi. este rolul fermierului să decidă daca acest echilibru trebuie mentinut pentru a evita pierderi majore. In timp ce multi fermieri din ziua de azi duc lipsa de experientă şi echipament pentru a gestiona alte culturi. Conversia la practici agricole sustenabile nu reprezintă o problemă dacă schimbarile din fermă sunt abordate la scară mică şi. Mulţi cultivatori convenţionali care au realizat cu succes conversia au început prin a folosi tehniciile de management integrat al daunătorilor înainte de a adopta în totalitate o abordare sustenabilă sau ecologică. Prin cultivarea mai multor varietaţi. Un exemplu de acest fel este filoxera la viţa de vie.

b Rezistenţa soiurilor de viţă de vie la condiţii climatice şi la boli .2. Werner “Ökologischer Weinbau” 1995) 3. Köpfer.Biodiversitate într-o podgorie în funcţie de sezon (Sursa : Hofmann.

2 – sensibil. FA – rezistenţă la făinare ( ). . 6 – foarte rezistent. 5 – rezistent. 3 – uşor rezistent.1 Rezistenţa relativă a principalelor soiurilor de viţă de vie din Romania la factorii climatici şi la atacul bolilor SOIUL RG RS MA FA PC Alb aromat 4 Alicante Bousche 3 5 +++ + + Aligote 4 4 +++ ++ ++ Aromat de Iasi 4 4 +++ + +++ Astra 4 ? +++ ++ ++ Babească neagră 4 2 +++ +++ +++ Blauerzweigelt 4 ? +++ + +++ Burgund mare 3 4 +++ + +++ Busuioacă de Bohotin 3 ? +++ +++ + Cabernet Sauvignon 5 5 ++ + + Cadarca 4 3 +++ + + Chardonnay 3 5 +++ +++ +++ Chasselas Dore 2 3 ++ + + Columna 4 5 ++ +++ ++ Crâmpoşie 2 ? +++ +++ + Creaţa 3 5 ++ +++ +++ Fetească albă 4 ? +++ ++ +++ Fetească neagra 4 4 +++ + +++ Fetească regala 5 2 +++ + +++ Frâncusa 4 2 +++ + + Furmint 2 2 +++ +++ +++ Galbenă de Odobesti 3 2 +++ + +++ Grasă de Cotnari 4 2 +++ + +++ Gros Sauvignon 3 5 +++ +++ +++ Iordana 2 4 +++ + +++ Majarcă alba 3 4 +++ + + Mamaia ++ +++ ++ Merlot 3 3 +++ + +++ Mioriţa 5 ++ ++ + Muscat de Hambug 2 2 +++ ++ ++ Muscat Ottonel 4 2 +++ +++ ++ Mustoasă de Maderat 3 4 +++ +++ +++ Neuburger 2 5 +++ ++ ++ Oporto 4 5 +++ +++ +++ Plăvaie 2 3 +++ +++ +++ Pinot gris 5 5 +++ +++ +++ Pinot noir 4 5 +++ + ++ Rcatiteli 5 +++ ++ + Riesling italian 3 2 +++ +++ +++ Roşioară 3 ? +++ ++ +++ Saint Emilion 2 ? +++ ++ ++ Sangioveze 2 5 +++ +++ +++ Steinschiler roz 4 4 +++ ++ ++ Tămâioasă românească 2 2 +++ + +++ Traminer roz 3 2 +++ + + Zghihara 3 5 +++ ++ +++ RS = rezistenţă la secetă şi RG = rezistenţă la ger: 1 – foarte sensibil. MA – rezistenţă la mană (Plasmopara viticola). PC – rezistenţă la putregaiul cenuşiu (Botrytis): + uşor sensibil.2. ++ moderat semsibil şi +++ foarte sensibil. 4 – moderat rezistent.Tabelul 3.

când lastarii sunt fragili şi foarte uşor de rupt. De exemplu. K. în afară de anii cei mai favorabili. nematozilor sau a buruienilor perene. Istoricul culturii din zonă Istoricul precedent al cultivarii: infiinţarea unei noi plantaţii de viţă de vie pe un amplasament unde cultura anterioară a permis creşterea filoxerei. deoarece viţele se adaptează la suflul stabil prin producerea de lăstari elastici şi mai viguroşi.2. soiurile şi/sau portaltoii ar trebui alese dupa rezistenţa la dăunători şi toleranţa la condiţiile solului şi ale zonei. amplasamentul din zona joasă a fost nepotrivit. Ales corect. expunerea totală la soare nu este de dorit. va necesita mai târziu măsuri corective de control. amplasamentul are un efect important asupra sănătăţii viţei de vie. nefiind nevoie de stropiri împotriva bolilor cu excepţia anilor nefavorabili. Când este posibil. mediu favorizant pentru dezvoltarea ciupercilor patogene. Zn) şi data dezmuguritului /recoltarii. Urmatorii factori ai amplasamentului ar trebui luaţi în calcul înainte de plantare: Amplasarea corectă Amplasamentul ideal pentru vii este în general în plin soare. acarieni. Tratarea bolilor cu fungicide a constituit o soluţie posibilă. în locaţiile sudice. In general vânturile stabile rănesc mai puţin viţele decât cele instabile. în selectarea unui soi de struguri de vin. în timp ce via din locaţia joasă a fost bolnavă în majoritatea timpului. desigur. via de pe pantă a fost mai sănătoasă. Se au în vedere rezistenţa la: mană. Via din locaţia joasă este situată într-o zonă fără aer care permite ca roua şi umiditatea să persiste pe frunze şi sporii ciupercilor să se fixeze pe plante foarte uşor. In mod similar. în toate situaţiile. unde intensitatea luminoasă este mai mare şi temperaturile pot atinge niveluri care afectează negativ viile.3. Poate fi necesară furnizarea umbrei de dupa amiază sau de pozitionarea şi tăierea viţelor în aşa fel încât propriul furnizor să reducă efectele căldurii şi luminii solare asupra fructelor. molie. Cultura anterioară poate de asemenea să fi epuizat nutrienţii din sol sau să favorizeze spalarea acestora. în rafale. dar deoarece scopul cultivatorului a fost să evite stropirea.c. De exemplu. Pe la mijlocul sezonului totuşi lăstarii sunt mai duri şi ataşaţi mult mai puternic de lemnul bătrân. P. cu cea mai bună ciculaţie a aerului. precum şi a îndepartat sporii datorită circulaţiei aerului înainte de fixarea lor pe plante. cerinţe nutriţionale (in special de N. nevoile cramelor şi cerinţele pieţei determină adesea alegerea de catre cultivator a soiului. Înfiinţarea plantaţiei de viţă de vie Alegerea locaţiei şi a soiului. Odată ce lăstarii au început să devină mai viguroşi. Zona cu vânturi poate fi totuşi folosită în funcţie de perioada din an când vântul este cel mai activ şi cât de puternic suflă. Care a fost diferenţa? Buna circulaţie a aerului din via de pe pantă a menţinut lipsa de umezeală pe frunze. Motivele economice impun adesea ce soi trebuie cultivat şi unde poate fi cultivat. Viile sunt foarte susceptibile la distrugerile provocate de vânt primavara şi vara timpuriu. deşi viţele sunt separate doar de căţiva metri. există o limită între permiterea circulaţiei libere a aerului şi amplasarea viilor în zone unde vânturile excesive pot rupe sau distruge lăstarii. De . într-o zonă înaltă în pantă cu o bună circulaţie a aerului şi într-o zonă joasă unde aerul nu circulă. frunzele pot fi rupte de vânturile puternice înainte ca lastarii să fie rupţi. In cazul când un cultivator plantează viţe pe două amplasamente. Locaţia ideală nu este întotdeauna de gasit şi nici nu este întotdeauna identică.

Dacă amplasarea intr-o zonă cu vânturi este singura opţiune. iar viţele din . Datorită umbrei din cursul diminetii viţelor le-a luat mai mult timp să se usuce de ploaie şi de rouă. Umiditatea excesivă a interferat cu polenizarea în mai mulţi ani. De exemplu un pâlc de arbuşti şi pomi situaţi pe partea joasă a unui deal poate acţiona ca un zăgaz de aer rece „împiedicând aerul de pe pantă să curgă şi de aceea acesta va stagna în zona viţelor. conducând la reducerea şi eliminarea cavitaţilor îngheţate. cu curenţi de aer şi cu stagnări ale acesteia. Pentru analizarea şi corectarea problemelor potenţiale ale amplasamentului trebuie gândit că aerul rece acţionează ca un râu. putând fi dezasamblată când nu mai este nevoie de ea. tind să fie mai reci. sau dacă alţi factori îl fac de preferat. a curenţilor de aer. In timpul primăverii soarele nu ajunge în varful dealului decât dimineaţa târziu. Dacă vântul vine din est. Observarea drenării apei poate ajuta la cunoaşterea în unele locuri. acestea pot face umbră în timpul unei perioade critice din an. Construirea de bariere împotriva vântului este o optiune care permite cultivatorului să ridice rapid un obstacol împotriva vânului. produce un efect care incetineste vantul mai mult decat o bariera continua. ci de-al încetini. Facând nişte deschizături în aceste „zăgazuri” se poate permite aerului rece să fie drenat în afară. Un perete solid nu este întotdeauna o barieră eficientă împotriva vântului. locaţia de dorit fiind la adapostul unei pante nordice. se observă o zonă cel puţin un an înainte de plantare. Locurile joase unde se colectează apa. Pe un teren plat. Această perdea poate fi plantată în acelaşi timp cu via. trebuie verificat faptul că zona nu are probleme cu privire la sol. necesară pentru a proteja viile de vânturile uscate şi arsurile luminii solare. una dintre soluţii este înfiinţarea de perdele (agro)forestiere. viile de pe pante au expunere sudică sau estică. Roua şi aerul rece vor persista mai mult în vii. nivelarea terenului poate elimina cavităţile îngheţate local. ca de exemplu multe gropi sau straturi dense care pot ţine suprafaţa solului umedă sau inundată chiar şi după nivelare. de pe partea inferioară a pantei. ceea ce poate facilita atacul bolilor interferând uneori şi cu polenizarea. In unele cazuri. Depinzând de mărimea zonei care trebuie protejată. Dacă vântul reprezintă o problemă doar într-o anumită perioadă a anului. stâlpi înalţi de 5 metri sau mai înalţi pot fi amplasati în partea dinspre care bat cele mai putenice vânturi. se are în vedere doar o barieră temporară (vezi mai jos). In climatele extrem de calde. Expunerile vestice sau nordice ale pantelor primesc soare prea târziu în cursul zilei. Scopul nu este de o opri vântul în totalitate. Dacă există pomi sau alte obiecte care înconjoară via. construirea de sectiuni de bariere scurte care se suprapun reciproc. In zonele cu climat temperat. de exemplu.exemplu unele dintre cele mai bune vii din Europa sunt localizate în zone unde există o briza aproape constantă în timpul perioadei de creştere. din salcâm sau altă specie cu creştere rapidă. de aceea viţele situate in partea îndepartată faţa de barieră pot simţi aproape întrega forţa a vântului. Dacă este posibil. astfel încât copacii să fie îndeajuns de mari pentru a o proteja până când viţele tinere sunt gata de a fi susţinute de şpalieri. Se observă unde se colectează apa în timpul perioadelor ploioase şi unde se usucă pământul în perioadele de vreme uscată. Viteza vântului este redusă proporţional cu apropierea de barieră. având de obicei extensii pe laturile de nord şi sud. înainte de a nivela (umple) aceste zone. O podgorie amplasată unde se ştie că sunt probleme datorită umbrei trebuie aşezată pe o pantă estică. subtropicale şi tropicale situaţia poate fi inversă. Se cercetează parcelele unde iarba şi alte plante se usucă şi îşi schimbă culoarea în maron mai repede decât în alte parcele (aceasta poate indica superficialitatea solului). de exemplu. Observarea din timp a tipurilor de umbră şi de însorire este deasemenea importantă pentru evaluarea zonei. bariera trebuie să fie pusă de-a lungul laturii de est.

In cele din urmă. Apar diferenţe între ciorchinii viţelor care sunt la mai puţin de 2 metri distantă între ele . se caută urme de copite.zona de umbră au avut ciorchini nedezvolaţi sau slab fixaţi pe coarde. In timpul verii zona afectată a fost expusă în plin soare mai toată ziua. Panouri intrerupte pentru “ruperea” vantului . baligă de cerbi sau pomi cu coaja ruptă. iepuri. Locaţia: trebuie luată în consideraţie orice problemă legată de circulaţia aerului. De exemplu. factori care pot creşte incidenţa bolilor sau pot cauza creşteri viguroase excesive. dar la acel timp efectele negative aparuseră deja Cultivatorul ar fi putut evita această problemă prin observarea zonei cu un an întreg înainte de plantare. restrictionarea sau fertilitatea solului în partea inferioară. In zona de pantă aerul rece este capturat de copaci şi arbuşti stagnând deasupra viei dar acesta se poate scurge în afară atunci când aceştia sunt înlăturaţi.. o vie situată pe o terasa care se învecinează cu padurea în partea superioară şi cu apa în partea de jos este foarte probabil să facă parte din traseul regulat al cerbilor şi mistreţilor deoarece aceştia traversează via pentru a se adăpa Dacă se bănuieşte că animalele au un drum regulat prin zona ta va trebui facut un plan de control al lor de la bun început (animale ca dăunatori). trebuie verificat dacă zona este frecventată de cerbi. etc.

Constructorii de case sunt renumiţi că lasă în urmă „mine de teren”. Un bun magazin de închiriere ar trebui să aibă utilaje de putere pentru a săpa gropi sau burghie de sol care vor face munca îndeajuns de simplă. Merlot va creşte luxuriant pe toate solurile în afară de cele mai sărace. boabe mici şi ciorchini mai puţin atractivi. Când se evalueaza solul. Se pot descoperi cavitaţi ce conţin orice. este format din humus. de la nisipos la argilă grea. moderând temperatura ambientală a viţelor . Totuşi strugurii se pot adapta la o mare varietate de soluri. un soi de struguri alb tolerează pentru cea mai bună creştere solul luto-nisipos uşor şi fertil. de 1-2 metri adâncime în jurul proprietaţii pentru a cunoaştre ce sol ai cu adevărat. în timpul procesului de producţie şi împraştie un fel de „înlocuitor” deasupra solului rămas. mai degrabă soluri sărace care fac viţa să se „lupte”. Nici solul pietros nu este un impediment. solul pietros poate constitui un avantaj unde climatul este la limită. trebuie săpate câteva gropi pentru testare. Solul ideal pentru o mai bună creştere şi producţie a viţei de vie. Dacă esti un viticultor de mici dimensiuni şi în special dacă casa ta este nouă intr-o zonă cu construcţii noi.Perdea permanenta de arbori. Dacă cresc pe soluri care nu sunt pe placul acestor soiuri ele vor avea o vigoare slabă. Odată ce rădăciniile viţelor . Constructorii scobesc adesea stratul de sus al solului. a filoxerei şi nutriţia viţei. Solurile luto nisipoase din viile clasice sunt adesea invers: scheletice. în special pentru soiuri de masă. de la stânci sau pietriş la globuri şi resturi de ciment. De fapt. Pe scurt. dar va rodi puţin sau deloc pe solurile uşoare. Adâncimea solului poate face o mare diferenţiere. In contrast. Dacă pământul a fost greblat şi nivelat excesiv. de exemplu: Columna. depinzând de soiul de struguri. Mai mulţi factori sunt implicaţi în a ajuta viţele să se adapteze la solurile „mai puţin ideale”. strugurii de vin Merlot sunt un exemplu de sortiment care va produce numai pe sol sărac şi nisipos capabil să extragă azot din orice sol fertil. cu excepţia existenţei stâncilor . trebuie să ai în vedere că nu toate soiurile de struguri tolerează acelaşi tip de sol. de aceea vinurile vor dezvolta mai mult caracter şi aromă mai intensă. deschiderile sau suprafaţa pietrelor absorb căldura din timpul zilei eliberând-o noaptea. Evaluarea solului Tipul de sol şi adâncimea: tipul de sol influenţează dezvoltarea nematozilor. Solurile superficiale sau cele cu drenaj slab. climat şi de cum este lucrat solul. uşor lutos sau uşor nisipos. poţi avea alternativ sol fertil atât la adâncime cât şi superficial sau fertil peste subsol sărac. pot cauza probleme creşterii viţei şi măresc susceptibilitatea la boli şi dăunatori. verifică starea solului înainte de a finaliza zona pentru plantat.

5 – 7. Folosind un plug rotativ la cultivare. omorându-le deasemenea pe . Amenajarea zonei. graparea şi aplicarea de ierbicide.au ajuns la cel puţin 1. opţiunile uzuale sunt tunderi repetate ale ierbii. Dacă plantele perene sunt arbuşti sau pomi şi daca sunt doar câţiva. vei avea de-a face cu o vegetaţie existentă. Aceasta implică conservarea structurii solului si a fertilitaţii. Cea mai bună cale de a realiza aceasta este reducerea sau eliminarea cultivării solului. folosirea de mulci (sau posibilitatea folosirii erbicidelor pentru controlul buruienilor de sub rândul de vie) sau plantarea de covoare permanente între rânduri. primul pas în pregatirea pentru plantare este de a scăpa de plantele perene existente. Dacă amplasamentul nu a fost niciodată cultivat sau nu a fost desţelenit ani de-a randul.7 – 1. rădăciniile vor fi epuizate. pentru a se adăuga materiei organice din sol. testarea solului având valoare limitată. nu mai este nevoie de irigaţie. în soluri aşa de sărace.5 – 2. foloseşte rezultatele ca pe o bază de comparaţie. Pe de altă parte. In general pH-ul cel mai bun este 6. E bine să foloseşti maşina de tuns iarba de câte ori este posibil deoarece macină cele mai multe vegetale într-o formă ce poate fi lăsata acolo pe loc. In comparaţie cu solurile glaciale care sunt destul de sărace cu roca la 0. Cei mai importanţi factori care ajută viţele să se adapteze sunt dezvoltarea si menţinerea structurii solului. în cele mai multe cazuri. iar tu ai fi capabil sa-ţi plantezi via cu pagube mici pentru sol. dacă nu chiar şi peste. De exemplu. Numai echipamentele mici şi uşoare vor fi folosite pentru secerare şi stropire.5 sau mai mic) deşi în soluri cu aciditate înaltă viţele cresc încet şi pot să nu fructifice. Insă. Toate acestea pot duce la reconstruirea structurii si fertilitaţii solului. O strategie diferită este necesară pentru plantele perene care lăstaresc din cioturi sau rădăcini. arătura. încât nu există loc pentru un rezervor natural al soluţiei solului. va trebui sa-i înlături prin săpare. deoarece solul conţine apă suficientă pentru a o furniza viţei de vie.0. ca exemplu de ciuperca mycorrhiza. nedorită.5 metri în jos. Dacă nu poţi petrece mai mult de 2 ani pentru a pregati pământul. după ce s-a dat atenţie mai mulţi ani stimularii biologice a formării solului şi materiei organice din via respectivă. unele soiuri pot tolera condiţiile alcaline păna la pH = 8. Intr-o lume ideală. irigaţia reprezinta o necesitate dacă în zonă nu există ploi regulate în timpul sezonului de creştere. plantele de pe solurile cu conţinut de fosfor scazut sunt ajutate îndeajuns de biologia bună din sol. Vei descoperi probabil faptul că performanţele viţelor întrec ceea ce testele solului spun că acestea ar fi capabile să facă. amplasamentul pe care l-ai ales pentru podgorie ar fi deja plantat cu covoare de culturi ce construiesc structura solului. Dacă sunt specii care nu lăstaresc din rădăcini sau cioturi şi sunt îndeajuns de mici poţi să le tai sau sa le tunzi cu cositoarea.5 metri de la suprafaţă.2. se aduc la suprafaţă rădăcinile permiţând uscarea şi moartea lor. şi în aceşi timp să se facă cât mai puţine pagube mecanice. pentru că ea poate ajuta mai bine decât în cazul plantaţiilor cu niveluri de fosfor adecvate dar cu o viaţă scurtă a solului . Analiza solului Se face numai dacă aveţi motiv să credeţi că este ceva în neregulă cu privire la sol. fapt care va implica un volum considerabil de săpături sau alte munci. iar plantele vor muri. Dacă tunzi iarba repetat la fiecare apariţie a lăstarilor sau a mugurilor. Dacă vrei să testezi. Cerinţele de pH Unele tipuri de viţe tolerează îndeajuns solurile acide (pH 5.

deoarece permite o udare profundă.5 metri. care nu opreşte razele ultraviolete. seminţele şi micoorganismele sunt omorâte pâna la o adancime de 8 – 10 cm sau mai mare. săparea manuală. irigarea este probabil necesară. perpendiculare pe vânturile dominante vor prezenta mai multe daune datorită . Dacă vrei să petreci până la trei ani pentru pregătirea amplasamentului poţi îngradi capre pe amplasament pentru a mânca vegetaţia nedorită. Erbicidarea sistematică poate ajuta la eradicarea plantelor lemnoase agresive. dar după ce este terminat. de obicei este necesar ca mai întâi să secerăm suprafaţa pentru a avea plante tinere . Dacă ai ambele orientari est-vest şi nord-sud. In asemenea caz. în anii neobişnuiţi de reci şi umezi. rândurile ar trebui să fie paralele cu direcţia vânturilor dominante. Aceasta permite brizei să zvânte repede viţele după ploaie. Acoperă amplasamentul cu folie de plastic transparentă şi fixeaz-o jos prin îngroparea capetelor. în unele zone coacăzului himalaian. Ai în vedere că. Irigarea cu picătura ar trebui să fie prima alegere. Ventilaţia se va face prin taietură astfel ca viţa să nu se supra-încălzească. In sud ar fi posibil să fie solarizată la timp zona de plantare. Pentru aceasta.cele care au început să lăstărească. toate aceste operaţiuni iau mai mult de un an pentru a asigura o eradicare completă a acestor ierburi. dacă se plantează în ultima parte a primaverii. Odată plasticul întins. este o plantă extraordinar de dificil de înlăturat. chiar şi ierbicidele cu spectru larg nu omoară întotdeauna plantele perene în întregime printr-o singură aplicare. seceră iarba sau buruienile cât mai scurt posibil. Aceasta nu este o treabă uşoară. Acest proces foloseşte căldura solară pentru a omori plantele şi seminţele. Capabilă să se regenereze chiar şi din cele mai mici bucaţi de rădăcină. Tăiaţi un x în plastic şi plantaţi prin acesta. In continuare dacă viţele sunt plantate direct prin plastic reţinerea căldurii solului ajutând viţele să înceapă să crească rapid. permiţând chiar unei singure plante să acopere o foarte mare suprafaţă de teren în doar câţiva ani. Astfel.caprele pot ignora plantele mature. Maşinăriile din comerţ sunt capabile să întindă plasticul şi să acopere capetele cu o aratură de pămant astfel încât plasticul poate fi întins de unul sau doi oameni. cultivările repetate. rândurile ar trebui orientate est-vest pentru a lăsa vântul să sufle printre ele. care ar putea ajuta sporii ciupercilor să germineze. Orientarea rândurilor Direcţia rândurilor este foarte importantă (vezi desenul urmator). plastic şi să o ţină pe poziţie în timp ce alţi doi muncitori îngroapă capatele. Dacă este posibil. Irigă bine zona. Pentru viile în suprafaţă de o jumătate de hectar sau mai puţin. cu excepţia cazului în care plantarea de toamnă este posibilă în zona respectivă (sau dacă viţele au fost ţinute în ghivece nutritive gata de a fi plantate în cazul în care solul este pregătit). Pentru acest proces e nevoie de 4 – 6 săptămâni sau mai mult pentru a asigura o eradicare totală. solarizarea poate fi o optiune. daca vânturile dominante sunt din vest. Costul de închiriere a unei asemenea maşinării poate să merite comparând cu timpul şi munca economisite. rândurile orientate nord-sud. plantele pot fi plantate direct pe iarba moartă care va acţiona ca un mulci. care favorizează dezvoltarea rădăcinilor adânci. în mod normal se înlătură în sezonul urmator. este nevoie de doi oameni pentru a întinde o rola lată de 2. Dacă plasticul este unul obişnuit. soarele încalzeşte solul şi plasticul reţine căldura în masura în care plantele. 6 ml. Tunderea ierbii. Pregatirea terenului pentru plantare prin solarizare poate constitui un proces de 2-3 ani depinzând de climatul din zonă. reducând umiditatea şi îndepărtând umezeala de pe suprafaţa frunzelor. In timpul perioadelor însorite de vara. Rubs Procerus. Manual. De exemplu. braţele rădăcinii putând atinge 6 metri sau mai mult în lungime se pot propaga ele însele prin întindere. In climatele reci terminarea sterilizarii solului se poate face târziu pentru a se şi planta.

în special dacă viţele sunt viguroase şi au tendinţa de a creşte în afara rândului în timpul verii. intensiv de muncă. Rândurile de viţă pe conturul unui deal fară deschizături. In anul doi. deoarece poate fi mult mai greu să lucrezi în jurul . Pe un teren în pantă . pentru o vigoare mai bună. folosind irigarea cu picătura şi îngraşământ obişnuit. dar pentru crescătorul casnic este mai bine să lase viţa să crească nederanjată în primul an. Aceasta ajută viţele să se usuce mai repede după ploaie Distanţele de plantare Distanţa standard este de 1-1. acestea vor acţiona ca şi canale de evacuare a aerului rece în afara viei. este mai puţin probabilă prinderea lăstarilor şi ruperea lor în momentul când se lucrează printre rânduri (aceasta înseamnă adoptarea unui sistem de creştere în care lăstarii sunt aplecaţi sau li se permite creşterea în afara sârmelor de susţinere). ei pot aşeza rândurile la un metru distanţă. pentru a preveni arsura solară.0 – 3. Distanţele mai mari sunt de preferat pentru o mai buna cirulaţie a aerului cât şi pentru activitaţi ca de ex. faţa de cele orientate est-vest. încercaţi să plasaţi drumuri şi poteci în zona joasă. menţinând aerul rece. căi de acces. cârnitul. rândurile orientate est-vest vor avea nevoie de un sistem de palisare care crează o acoperire de frunze peste fructe. Dacă distanţa dintre rânduri este mai mare de 2. de aceea rândurile din partea mai joasă vor fi mult mai susceptibile la îngheţ decât în cazul în care ar exista canale de evacuare pentru aerul rece. Nu este recomandat pentru cultivatorii casnici. poate fi tăiată la doi ochi la sfarşitul iernii. care necesită echipament specializat atât pe timpul tăierilor intense de vară cât şi ploilor.putregaiului cenusiu. Plantarea Cei mai mulţi cultivatori gasesc că este mult mai uşor de a planta noile viţe înainte de instalarea sistemului de susţinere.5 metri. Dacă în zonă sunt veri călduroase. Unii cultivatori palisează lastarii într-o “cortina” verticală pentru a prinde toate razele solare disponibile. vor avea tendinţa de a acţiona ca şi zăgaze. poteci.0 metri între rânduri. Rândurile viei trebuie orientate paralel cu vânturile dominante. în special pe partea sudică.2 metri între butuci pe rând şi de 2. Este posibil ca viţele să crească pâna la sârmă în acelaşi an în care au fost plantate. Oricum abordarea aceasta reprezintă un sistem avansat. lăsând ca vigoarea viţei să fie canalizată în acei noi lăstari care se vor fixa pe sistemul de susţinere în acest sezon.

sârmelor şi stâlpilor odată pozitionaţi. O viţa poate avea la plantare o creştere a vârfului mai mica de 5 cm dar totuşi creşte bine dacă are un sistem radicular sănătos. Aceasta face cultivarea mai uşoară. Nimic nu este mai greu pentru noile plante decât fluctuaţia de umiditate. Cât de adânc se plantează? Cultivatorii din climatele reci au descoperit că plantarea unui viţe adânc. Ele ar trebui să aibă un bun sistem radicular cu cel puţin două rădăcini mari şi un numar de rădăcini mici. se tasează solul cu piciorul sau un baţ şi se udă şi fixează ferm în jurul rădăcinii. se pune în sol sau la umezeală. punând amendamentele în partea superioară a solului ca şi mulci. Viţele inrădăcinate mai adânc supravieţuiesc mai bine secetei şi pot absorbi minerale din solul din profunzime. Mulciul reprezintă o excelentă cale pentru a ajuta la asigurarea nivelului de umiditate între udări. Se umple groapa. Groapa de plantare ar trebui să fie îndeajuns de largă pentru a cuprinde toate rădăcinile şi viţa se plantează cu rădăcinile răsfirate uniform peste un mic muşuroi de pământ. Aceasta poate face viţa să-şi ţină rădăcinile acolo. Dacă viţa nu poate fi plantată imediat. Plantaţi viţele încât să fie aliniate pe rând. ajută la absorbţia nutrienţilor şi ajuta la protecţia rădăcinilor de boli. Viţele noi nu au nevoie de altă operaţie decât tăierea rădăcinilor rupte şi a lăstarilor rupţi. Nu se plantează viţele altoite foarte adânc. împrăştiindu-l pe rădăcini şi în groapă. butucii ar fi ascunşi în spatele stâlpilor. odată plantată viţa. O astfel de viţa ar putea să nu crească. Dacă rădăcinile rupte şi lăstarii sunt vii. Mai bine se adaugă puţin inocul de ciuperci. ca şi cum a fost plantată într-un vas. Starea corditei tinerei viţe e mai puţin critică. Cele mai multe viţe sunt vândute altoite pe portaltoi şi au nevoie de atenţie imediată la sosire. se taie doar partea distrusă. tutorii pot fi puşi mai aproape de viţe decât dacă viţele ar fi fost plantate după fixarea lor. iar tutorii ajută la protecţia butucilor de rănile cauzate de tractorul care trece pe acolo în timpul lucrărilor. Aceste ciuperci încurajează creşterea rădăcinii. dar şi rădăcinile tăiate la 15 cm sunt acceptabile dacă sunt foarte multe şi dacă nu prezinta zone decolorate sau stricăciuni. Se înmoaie viţa în apă cu mai multe ore înainte de plantare pentru a înlocui pierderile de apă din timpul transportului şi depozitarii. Dacă te uiti în josul rândului. Inspectaţi viţele. Taie una pentru a vedea dacă este fermă şi uşor colorată în interior. Nu puneţi compost sau amendamente similare în groapa de plantare. Dacă rândul este direcţionat est-vest viţele ar trebui să fie ascunse în aşa fel încât toate ar fi atât pe partea estică cât şi vestică a tutorilor. Una sau două linguriţe la fiecare viţă este suficient. se folosesc doar cantitaţi mici de îngrăşământ solubil în groapă. Deasemenea. aşa cum este compostul ca un mulci în jurul plantei atât pentru a ţine departe buruienile cât şi pentru a menţine umezeala solului. In schimb. în rumeguş vechi (rumeguşul proaspăt ar putea arde rădăcinile). portaltoiului pe care e altoit soiul îi vor creste rădăcini proprii şi va anula efectul de altoire. materia organică de la . deoarece ajută vitele să-şi trimită rădăcinile în adâncime. Rădăciniile moi şi spongioase care prezintă culoare negrumaroniu sau aspect apos în interior pot să fi fost înghetate. la aproximativ 45 cm ajută la asigurarea ca unele radăcini şi muguri vor supravieţui chiar şi iernilor mai aspre care omoară partea superioară a viţei. viţele nu sunt adesea disponibile decât iarna târziu pentru plantarea de primavară. fortificând-o mai bine pentru o creştere rapidă în primăvara. Dacă plantarea din toamnă este posibilă în zona în care locuieşti va permite rădăcinilor viţei să crească până la înghetarea pământului. Acum este momentul de a folosi materie organică. rădăcinile devenind leneşe în a se extinde în zona înconjuratoare care conţine pământ netratat. Ar fi cel mai bine să fie netăiate. Oricum. Mai departe. Punctul de altoire trebuie sa fie deasupra solului. în caz contrar. Aceasta reprezintă deasemenea o bună strategie pentru alte climate.

Aceasta implică de obicei folosirea stocului pentru plantare care a fost ţinut în pepinieră. Dacă trebuie să-ţi uzi vitele.5 -5 cm de apă pe săptămână în perioada de fixare. astfel încât viţele se pot matura şi coacerea fructelor nu va fi întârziată. Dacă ai de gând să nu irigi via. Viţa nealtoită Viţa altoită Plantarea vitei Udarea viţelor tinere Fertilizarea pentru viţele tinere nu este atât de importantă precum udarea. Se înceteaza udarea pe la mijlocul verii sau cu minim o luna înainte de înghet. doi factori care încurajează creşterea ciupercilor. Există mai multe căi de a face acest lucru. aerându-l şi reconstruind structura sa.suprafaţă favorizează dezvoltarea râmelor care transportă material organic în profunzimea solului. Se udă în adâncime pentru a încuraja rădăcinile să crească în jos. In primul rând în zonele unde iernile sunt blânde este îndeajuns să se planteze din toamnă. Cele mai multe viţe au nevoie de minim 2. Rădăcinile adânci ajută la asigurarea viabilitatii viţelor. alege irigarea prin picurare sau un umezitor al pământului. deoarece stocul în stare latentă din seră nu este totdeauna disponibil la . de a rezista la secetă mai târziu şi vor ajuta la accesarea mineralelor din profunzimea solului. vei avea nevoie de o cale de a te asigura că vitele tinere nu se usucă pâna când sunt bine dezvoltate şi rădăcinile lor pot ajunge la umiditatea subsolului. Evită udarea excesivă care udă frunzele si creşte umiditatea.

A treia cale este pur şi simplu de a transporta apa la viţa de vie. Adăugarea regulată de materie organică în acest mod va transforma solul sărac întrunul cu un nivel foarte bun de nutrienţi. de aceea viţele sunt de obicei gata pentru palisare în primăvara următoare. lăstarii sunt de obicei îndeajuns de înalţi să ajungă la primul rând de sârme pentru palisare şi pot fi lăsaţi ca şi un nou butuc. De asemenea.timp. solul este încă îndeajuns de cald pentru ca rădăcinile să îşi continue creşterea şi ajută viţa la fixare. Nu va fi niciodată nevoie să fertilizaţi viţele mature. Cartonul este deschis iar capătul este împins în sol lângă viţa tânără. de obicei când viţele devin inactive chiar dacă pot avea încă frunze. care va furniza cantităţi mici dar regulate de nutrienţi esenţiali. . Puneţi un rezervor de apâ cu o ţeavă ataşată pe tractorul dvs. Dacă iarna este rece lăstarul poate îngheţa. făcându-le mai capabile de a rezista climatelor aspre. Când fertilizaţi. Hrănirea abundentă se foloseste de obicei în creşterea viţelor tinere pentru a le aduce la dimensiuni normale. Atunci când viţa este gata. cum este compostul. deşi aplicarea de materie organică. Fertilizarea corectă ajută lemnul viţelor să se matureze. generală de fertilizare este folosirea unui mulci din compost bine descompus. nu este nevoie să se aplice nici un îngrăşământ. Există de asemenea dovezi îndeajuns de multe cu privire la faptul că viţele luxuriante. Se folosesc doar îngrăşăminte ecologice moderate ca de exemplu emulsia sau granulele de peşte. aplicaţi cantităţi mici. Viţele mature hrănite cu prea mult azot devin prea viguroase. O regulă bună. In acea perioadă. suprafertilizate atrag mai usor animalele şi insectele. Aceasta tehnică de obicei economiseşte timp. Dacă o viţă maturată este sănătoasă şi nu arată semne de deficienţă nutritivă. viţele mature nu ar trebui să aibă nevoie de azot suplimentar când cresc pe un sol sănătos şi bogat în materie organică. Nu se folosesc îngrăşăminte chimice în vii tratate cu ciuperci mycorrhizae. este întotdeauna benefică pentru menţinerea structurii şi vieţii solului. azotul în exces „sfărâmă” inflorescenţele (cad florile). totusi viţele pot să prospere şi să suporte bine totul cu ajutorul aplicării regulate de mulci din compost. Dacă se cultiva viţe pe sol foarte greu. Cu acesta puteţi uda 40 de viţe per oră incluzând timpul de reumplere al rezervorului Fertilizarea (ecologică) Nu se dau îgrăşăminte decât în cazul în care simptomele deficienţei de nutrienţi încep să se arate (simptomele sunt prezentate ulterior). Materialul este reprezentat de apa combinată cu un gel de îngroşare biodegradabil. Viţele sunt plantate când încep ploile. A doua metodă este numita “driWater” apa este distribuită într-un container de tipul cutiei de lapte. Atunci când gelul se degradează se eliberează apa menţinând umiditatea viţei îndeajuns pentru a continua să crească până la 6 săptămâni. caz în care se reconstruieşte tulpina din doi ochi în primăvara. reducând fixarea boabelor. îngrăşămintele vor inhiba sau omorî ciupercile. De fapt. Se poate economisi timp crescând viţe în ghivece şi palisând lăstarii în sus pe araci din bambus în interiorul vasului. argilos care nu ar fi potrivit pentru aceasta.

acestea trebuie tutorate.0 la 5.0 cm . care sustine sârmele (spalierii) şi altul mai delicat care va sustine viţa (tutorii). prin legare cu răchită sau alte materiale. trataţi la presiune. se agaţă de a doua sârmă. In multe vii se întâlneşte sistemul de sustinere cu doua-trei sârme şi cu conducerea în cordoane. Pe masură ce lăstarii cresc. dar se rup mai repede.8 metri. cu grosimea de la 3. Aracii prezintă dezavantajul durabilitaţii lor reduse. de durată şi atractivi.50 şi 2. Dacă se poate. dar se rup mai repede. Se folosesc araci cu lungimea cuprinsă între 1. Laţul a susţinut sistemul de sârme ca un ham. Tutorii din lemn. Tutorii din lemn. Susţinerea viţei de vie se face pe suporţi artificiali: araci. au puncte pentru ataşarea sârmelor şi sunt uşor de instalat cu maşina specială. obţineţi o garanţie de înlocuire de la vânzător. Dintre tipurile de susţinere. Dacă este posibil.2. Sunt de obicei mai ieftini decât cei din metal. înainte de a cumpăra. urmat de a doua sârmă la 40 cm deasupra acesteia.6-0. precum şi faptul că nu permit o distribuire raţională a coardelor în spaţiu. Tutore vie an I Tutorii din lemn sunt. Sunt larg folosiţi. Sisteme de conducere şi susţinere Două tipuri de stâlpi sunt necesari într-o vie. În plus. unul puternic. In ultimii ani s-au folosit în vii tutorii din bambus şi din plastic (tuburi din PVC).5 cm. Ca şi alegerea corectă a locaţiei. şpalieri de diferite tipuri. posibilitatea asigurării pe butuc a unei încărcături mai mari. la 0. răspândit mult în trecut în cultura viţei de vie. ca urmare a îngramadirii lăstarilor. un sistem corect de sustinere este foarte important. Aracii constituie mijlocul de susţinere cel mai vechi. In continuare se va face o descriere detaliată a instalării sistemului de susţinere. Cordonul este dirijat pe prima sârmă. iar tutorii viţelor se prind de sârma portantă.3. trataţi la presiune. întâlniţi şi astăzi în multe vii de tip familial. Metoda cea mai eficientă de rigidizare a sistemului de susţinere cu ajutorul tutorilor a constat în executarea unui orificiu cu burghiul prin tutore şi apoi trecerea unui laţ de sârmă prin orificiu şi în jurul sistemului de sârme. În multe podgorii. expunerea la . mai ieftini decât cei din metal. Defecte ca acestea sunt semn că se pot rupe repede. spalierul a căpătat cea mai mare extindere. bolţi etc. rotunzi reprezintă o alternativă la folosirea celor din metal. aerisirea la nivelul butucului este deficitară.d. fapt ce favorizează atacul bolilor. de obicei. lungi de 1.50 m. viticultorii preferă folosirea tutorilor de metal pentru susţinerea individuală a viţelor.2 m si cu un diametre cuprinse între 1-1. ce poate fi repartizată uniform. datorită numeroaselor avantaje pe care le prezintă: durabilitatea mare. mai ales când numarul acestora este mai mare. permiţând însă sistemului de sârme să alunece liber când era întins. Pentru formarea şi menţinerea în poziţie verticală a tulpinilor. rotunzi reprezintă o alternativă la folosirea celor din metal. Lăstarii se pot lega de a doua sârmă pentru a nu se rupe. verificati starea tutorilor privind nodurile şi crăpăturile diagonale.

în general . tipul de taiere practicat. iar cei mijlocaşi (intermediari) – 2. plop. Ei sunt tăiaţi oblic la capătul superior pentru a se scurge apa. în funcţie de forma de conducere a butucilor. Pentru un hectar de vie plantata la 2. Sistem de susţinere în vie an I Instalarea spalierului devine necesară din primăvara anului al II-lea. uşurarea efectuării lucrărilor de întreţinere în plantaţie. bolţilor. salcam. . stabilitatea mai mare faţă de acţiunea vânturilor etc.00 m înaltime faţă de sol. ca şi în cazul aracilor. Stâlpii pot fi confecţionaţi şi din metal (ţevi cu diametrul de 4-5 cm sau bare cu secţiunea traversală în forma de . pentru a le mari durabilitatea.2 m între viţe avem nevoie de 765 şpalieri.soare a frunzişului.75 m de la suprafaţa solului.15 şi..0 mm. amplasarea primului rând de sârme se face la 1. In practică se întâlnesc mai multe tipuri de spalier.2 si 3. primul rând de sârme se fixează la 0.2 m între rânduri şi la 1.T . pe porţiunea de 60-80 cm si se pârlesc sau se impregnează cu sulfat de cupru ( 5-6 % ). la capetele rândurilor ) au lungimea de 2. sau cu alte substanţe . In general. etc) care au o rezistenţa mai mare la putrezire.35 m respectiv .) Stâlpii fruntaşi din lemn cei fixaţi înclinat .60 si 1.10 si 1. 1. sau din lemn. se recomandă flosirea spalierului cu sârme duble .sau dublu T ) Stâlpii din metal se folosesc . Pentru instalarea spalierului sunt necesare urmatoarele materiale : stâlpi (bulumaci) din beton precomprimat de 2. la instalarea pergolelor.4 m lungime . salcâm etc.30 şi 1. de o parte şi de alta a stâlpilor. sau din lemn de esenţă moale . numarul de sârme etc.. sau altor forme artistice de sustinere a viţei de vie. Stâlpii pot fi confectionaţi şi din lemn de esenţa tare (stejar. bride (coliere) din sârmă sau scoabe ancore sau contraforţe şi întinzătoare.4 m.2 m. iar urmatoarele la 1. respec La conducerea înaltă a butucilor. iar urmatoarele la 1. In cazul conducerii semiânalte. îmbunătăţirea calităţii strugurilor. Stâlpii din lemn au grosimea de 12-15 cm la bază şi 10-12 cm la vârf. iar la bază . pentru a uşura operaţia de dirijare a lăstarilor în cursul perioadei de vegetaţie (aceştia autosusţinându-se cu ajutorul cârceilor) şi a coardelor de rod la cercuit.65 m. sârmă galvanizata cu diametrul cuprins între 2.

Ele sunt formate din blocuri de piatra sau de beton. determinând o reducere a necesarului de forţa de muncă pentru instalarea spalierului. La taierea în verigi de rod. In acest caz. cât şi la cea semiînaltă şi înaltă. Intinderea sârmelor – vie an I Pentru că sarma se vinde la colaci care se cântăresc.5 mm pentru etajele urmatoare. introduse în sol la o adâncime de 50-60 cm. cu diametrul de 2. care asigură o mai bună rezistenţă. Ancorele se folosesc pentru a asigura stabilitatea stâlpilor fruntaşi şi au rolul să mărească stabilitatea întregului rând al spalierului. stâlpii fruntaşi se fixează înclinat spre exterior. la primul nivel se instalează o singură sărmă portantă de care se palisează cordonul. cu dimensiunile de 35/15 cm. atât la conducerea joasă a butucilor. se monteaza rapid. Aceste blocuri sunt încinse cu două sârme împletite. In ultima vreme se recomandă utilizarea ancorei metalice cu rozetă . sub un unghi de 60-650. La tâierea în cordiţe sau cepi de rod.5. Ultimul şpalier se poate pune vertical numai în cazul când este fixat cu o sârma interioară în interiorul rândului (vezi imaginea).2-2. e bine de ştiut că într-un colac de 100 kg avem 1800 metri la sârma de 3.8-3. este bine să se folosească două sârme portante .Grosimea sârmelor este de 2.0 mm pentru primul etaj (sârme portante) şi de 2.0 şi 2600 metri la cea de 2. .8 mm şi ancorate de stâlpul fruntaş.pe care urmeaza să se dirijeze coardele de rod.

Spalierul fruntaş fixat cu ancoră trebuie înclinat înafară la 150 faţă de verticală. de o parte şi de alta a stâlpului mijlocaş. Spalierul fruntaş poate fi fixat vertical dacă este întărit printr-o legătură oblică cu un ţăruş în interiorul rândului.In continuare se întind sârmele începând cu cele de sus şi terminând cu cele de jos. Se întind apoi sârmele. sârma se înfaşoară strâns în jurul stâlpului fruntaş. se răsuceşte stâns după stâlp şi se fixează definitiv. iar la capatul celălalt . Pentru aceasta. cu ajutorul unor bride (coliere) confecţionate din sârmă şi prevazute cu ochiuri prin care trece sârma. Prinderea sârmelor duble se face lateral. după întindere. care se fixeaza în mod provizoriu cu ajutorul scoabelor (la stâlpii din lemn) sau bridelor (la cei de beton). Bride din sârma . la unul din capete.

Într-un sol echilibrat şi sănătos o uimitoare reţea complexă de viaţă lucrează constant. Există în mod natural în sol un sistem multi-organism care furnizează plantelor nutrienţi când au nevoie într-o formă pe care plantele o pot utiliza. cultivatorii gândesc de obicei că aplicarea îngrăşămintelor. elimină reziduuri. cu ajutorul lor se întinde sârma prin înfaşurare. utilizarea de compost sau gunoi de grajd. Cu un sol sănătos în podgorie. Unele dintre organismele din sol numite „reţeaua de hrană a solului” constituie pradă unul pentru celălalt. Un scop principal în agricultura durabilă îl reprezintă „micsorarea” ciclului nutrienţilor. trifoi) poate furniza viţelor cantitatea de azot adecvata. În timp ce viţa de vie are nevoie de apă şi un număr de nutrienţi pentru a supravieţui şi prospera. fac schimb de elemente de nutriţie complementare. Aplicarea regulată de materie organică poate ajuta la îmbunătăţirea caracteristicilor solului cum ar fi filtrarea apei în stratul arabil şi fertilitatea. Baza cultivării ecologice o reprezintă întoarcerea la menţinerea sănătăţii vieţii solului. Altele în relaţie de simbioză.e. poate fi mult redusă. pare de mare ajutor. Capitolul va acoperi principalele categorii de strategii şi punctează pentru cititor mai multe metode bune. Noi substanţe şi metode pentru controlul bolilor şi insectelor sunt dezvoltate la o rată uimitoare. mineralelor şi micronutrienţilor este tot ceea ce viţa de vie are nevoie pentru a creşte bine. Ei creează o reţea a vietii în sol. Intinzătoarele se fixeză pe sârmă la unul din capete. iar ierburile pot fi folosite pentru a fixa excesul de azot . folosirea stropirilor industriale şi a îngrăşămintelor chimice. organismele din sol îşi trăiesc viaţa lor. Oricum. 3. se înmulţesc. Stropirile se vor face vor fi în doze mult mai mici care să poată fi consumate de viţe şi descompuse de bacteriile din sol.2. aceasta însemnând să nu se folosească substanţe toxice pentru controlul dăunătorilor şi bolilor. cultivatorul va reduce sau elimina folosirea pesticidelor şi erbicidelor care ar putea distruge microbii din sol. Metodele de protejare şi de îmbunătăţire a solului includ menţinerea suprafetei acoperită cu plante şi /sau mulci. cresc şi eventual mor şi se descompun. cultivarea ecologică a viţei de vie este un domeniu nou care se dezvoltă rapid. Calea alternativă de construcţie a unei diversităţi microbiene corespunzătoare solului.Pentru o buna întindere a sârmelor spalierului se recomnadă folosirea unor întinzatori simple construite pe principiul scripetelor sau al pârghiilor. se hranesc lor. În această „metropolă” de sub „podeaua” podgoriei. după ce sârma a fost fixată de stâlpul fruntaş din celălalt capăt al rândului . reducerea lucrarilor solului şi evitarea traficului pe cele umede. creând o serie de procese chimice şi fizice de care depinde viaţa plantelor. Lucrările de îngrijire a viţei de vie Lucrările solului Este posibil să cultivi viţa de vie ecologic. Există numeroase strategii pentru a face aceasta. în felul acesta perturbând reţeaua de hrană a solului. Pericolul atacurilor dăunătorilor şi cerinţele de nutriţie Managementul solului şi nutienţilor: în sistemele viticole durabile solul este văzut ca un mediu fragil şi viu care trebuie protejat şi hrănit pentru a asigura productivitatea şi stabilitatea sa pe termen lung. precum mycorrhizae fac schimb cu plantele datorită abilităţii lor de a obţine nutrienţi care altfel nu sunt disponibili pentru plante. Unele ciuperci. Acesta implică minimizarea folosirii imput-urilor din afara fermei şi a nutrienţilor hipersolubili şi reducerea circulaţiei acestor nutrienţi la suprafaţă şi catre sursele de apa. Cunoscând că o podgorie sănătoasă depinde de diversele feluri de organisme din sol. dar o abordare unitară nu este bună pentru toţi cultivatorii. Covorul de culturi de legume (de exemplu: măzăriche. aşa de repede că în mai multe cazuri este posibil să se cunoască doar o fracţiune din ele. luând zaharuri complexe şi alte substanţe produse de rădăcinile plantelor.

Diferenţele principale constau în aceea că cultivatorii din agricultura durabilă se străduiesc să maximizeze folosirea imput-urilor care derivă din surse naturale. Experimentele arată că stropirea culturilor cu compost de ceai favorizează nivele înalte de microorganisme benefice care pot practic să blocheze zonele unde micoorganismele care produc boli ar putea intra. pot compensa de obicei potenţialele pierderi de producţie prin creşterea ecologică şi primind un preţ mai mare. cu cele mai mici pagube aduse mediului înconjurător. În plus.din sol. aplicarea vechii tehnologii. ar putea exista situaţii unde folosirea substantelor sintetice ar fi mult mai „durabila” decât o abordare strict non chimică. Fermierii ecologici certificaţi au regulamente stricte care le guvernează alegerea materialelor. organismele oportuniste ale bolilor preiau repede controlul. În orice caz.5 %) şi o bună viaţă microbiană. ciuperci şi alte organisme este de asemenea esenţială pentru prevenirea bolilor şi dăunătorilor plantelor prin câştigarea unui avantaj în teren. în special imput-urile chimice. Cu toate acestea. O populaţie diversă de bacterii. Abordările „durabile” sunt reprezentate de cei care utilizează substantele mai puţin toxice. Cultivatorii care aleg să folosească imput-uri de substante non sintetice. De exemplu. De aceea. Un efect al ciupercilor mycorrhize care ţine sub control filoxera este abilitatea ciupercilor de a stimula dezvoltarea rădăcinilor. O atentie in plus privind reconstrucţia reţelei de hrană a solului. favorizand toate bolile plantelor şi stress-ul acestora. O populaţie sănătoasă de microbi din sol merge dincolo de simpla descompunere a substantelor aplicate. necesită şi mai puţină energie. poate fi singura metodă practică pentru solurile pietroase de pe dealuri. ale fermei Oricum. Într-un sol sănătos. Singura cale de a ieşi din această spirală este restabillirea abundenţei şi diversitaii populaţiei de microorganisme care a existat şi care a prosperat în terenurile cultivate. Compostul este de asemenea o excelentă sursă de nutrienţi. Reducerea folosirii imput-urilor din afara fermei: Multe imput-uri şi practici utilizate de fermierii convenţionali sunt de asemenea folosite în agricultura durabilă. e cauzata de faptul ca filoxera nu atinge niciodată un nivel mare al populaţiei într-un sol cu o buna aprovizionare de compost (sau nivele ale materiei organice de peste 2. toate celelalte strategii alternative şi de prevenire ar trebui să fie exploatate la maximum. convertirea la practici durabile nu reprezintă simpla substituţie de materiale. multe dintre ele produc substanţe care inhibă sau sunt mortale pentru microorganismele generatoare de boli. Scopul este de a dezvolta un sistem în care să nu fie necesar un nivel relativ ridicat de imput-uri din afara fermei. Pe când filoxera răneşte viţele prin . Cu câteva excepţii. Cultivatorii întreabă frecvent dacă substantele chimice sintetice sunt potrivite pentru sistemul de agricultură durabilă. Imediat ce această diversitate este slăbită sau distrusă. Mai mult decat atat se cere o inlocuire a managementului şi a cunoaşterii ştiinţifice pentru imput-urile convenţionale. Folosirea erbicidelor preemergente pentru buruienele de pe rând. aceste materiale sunt obtinute doar din substante naturale. câteva aplicări ale unui erbicid de contact cu spectru larg pe rândul de viţă de vie poate folosi mai puţină energie şi poate compacta solul mai puţin decât trecerile numeroase cu cultivatorul sau praşitorul Mai mult decât atât. care însă menţine productivitatea şi profitul. în prezent nu există un preţ bun pentru produsele cultivate în fermele „durabile”. dar acestea sunt persistente şi semintele lor se pot infiltra în apa de adâncime. în multe cazuri costurile imput-urilor sunt de regula mici sau nule în profitabilitate. ce se eliberează în timp. deşi încă nu se comercializează suficient de mult vinurile ecologice. În timp ce fermierii care au adoptat practicile agriculturii durabile s-au confruntat cu unele trepte de reducere a productivităţii. înainte de a folosi imput-urile chimice. aproape că nu există organisme care declanşează boli: sunt practic înlăturate de simbioza de acolo.

s-a arătat că plantele care cresc pe sol sărac în fosfor dar care conţine ciuperci mycorrhizal cresc mai bine decât plantele care trăiesc pe acelaşi fel de sol dar fără ciuperci. Metoda uzuala de corectie a unor astfel de probleme o reprezintă de obicei aplicarea de azot mai mult în sol. Ciupercile furnizează de asemenea o substanţă pentru bacteriile care cresc în jurul hifelor. Ciupercile sunt mâncate de nematozi. poate fi luată de plantă si folosită eficient. Aceste ciuperci se întreţes şi penetrează rădăcinile. largi specii de amoebae şi microartropode. nematozii şi microartropode din sol. din următoarele motive: Ciupercile produc acizi organici. Se pare că celulele de drojdie le depăşesc numeric pe cele ale bacteriilor şi blochează punctele de intrare a putregaiului. Viţele de vie cresc mult mai eficient când folosesc amoniu şi nu nitrat. lipsa aromelor poate rezulta adesea din fermentaţia musturilor cu deficit de azot. Microartropodele cum sunt acarienii. diversitatea microorganismelor din sol poate fi o cale mult mai eficace în a ajuta viţele să primească tipul de nutritie de care au nevoie. pe unde acestea ar intra în mod obişnuit în fruct. În timp ce unele plante anuale pot creşte fără ajutorul ciupercilor mycorrhizal. care ajută la menţinerea pH-ului solului la 5. stimularea viţelor de a produce mai multe rădăcini noi ar putea contribui la compensarea daunei făcute de aceste insecte. formând fire numite hife care alcătuiesc o reţea de interconectare între plante – chiar şi plante din specii diferite. În alte experimenţe. ciupercile produc compuşi antibiotici şi inhibitori care previn cauzele bolilor sau aparitia organismelor dăunătoare. ar putea fi mai bine realizată prin marirea populatiilor de ciuperci benefice.0. viţele de vie şi multe alte plante perene cresc cel mai bine pe soluri dominate de ciuperci. imbunatatirea nutriţiei viţei. În solurile sănătoase ciupercile mycorrhizae stabilesc o relaţie de simbioză cu rădăcinile plantelor. Deci. Cele mai bune două căi de realizare a acestora sunt inocularea cu ciuperci mycorrhizae şi folosirea compostului. Ciupercile creează de asemenea condiţii pentru prevenirea distrugeri plantelor de către bacterii sau ca nematozii care distrug rădăcinile prin inhibarea dezvoltării lor în zona acestora. aceasta gasindu-se în vecinatatea rădăcinilor. Săpaţi la o rădăcină proaspătă. călătoresc de-a lungul hifelor ciupercii. Organismele dintr-un sol sănătos produc o formă de azot (şi alţi nutrienţi) mai acceptabilă pentru plante (amoniu). primind zaharuri şi alte molecule complexe în schimbul posibilităţii de a face disponibili nutrienţii esenţiali plantelor prin rădăcini. ajutând la preluarea şi conversia nutrienţilor în forme pe care ciupercile le pot folosi.omorârea rădăcinilor sau opreste hrănirea rădăcinilor. Un beneficiu adiţional al unei reţele de viaţă sănătoasă din sol este acela că ajută la stimularea ciupercilor care atacă şi omoară nematozii care distrug plantele. De exemplu. Aceşti prădători de ciuperci eliberează azot într-o formă de amoniu pe care plantele o pot folosi. Întradevăr. bacteriile de nitrificare (cele care transformă amoniul în nitraţi sau nitriţi) sunt înlăturate din reţeaua trofica. Cercetarile de la Scoala de Oenologie a Universitatii din California (UC Davis) au aratat o relatie intre fermentatia vascoasa. Deci majoritatea cantităţii de azot din solurile dominate de ciuperci este prezentă sub formă de amoniu şi nu de nitrat.5 – 7. s-a descoperit că stropirea merelor cu soluţie de drojdie de zahăr reduce semnificativ incidenţa putrezirii fructelor. Oricum. . cu structură ramificată şi veţi observa că rădăcina este în mare măsură cuprinsă de o reţea de ciuperci mycorrhizae. furnizând în schimb condiţii care conduc la o creştere a populaţiei de nematozi ucigaşi –care atacă şi omoară insectele şi artopodele periculoase din sol. Mai departe. cărând nutrienţii din zone îndepărtate pentru plante în zona rădăcinilor lor. lipicioasa si deficitul de azot al mustului din struguri. Deoarece ciupercile menţin pH-ul solului în zona acidă.

iar când solul este cultivat. iar azotul poate fi volatizat de gazul anaerobic. patogenii plantelor şi nematozilor care se hranesc cu rădăcini. Bordeaux Reteaua de hrană din sol pare să recunoască faptul că plantele au nevoie de mai putin azot şi ajustează nutrientii furnizaţi plantelor. Aplicarea de inoculum asigură faptul că acolo în sol există din belşug această primă legatură de hrană a solului. Cramele produc un excelent material pentru compost din un semiprodus. Un material aditional ar putea include resturi şi bucaţi de lemn provenite de la lucrările de întreţinere a viţelor. în . aceste materiale fiind adesea oferite pe gratis când via este aproape de locul de producere. compostul ar trebui să se încălzească suficient până la aproximativ 57o C în timpul stadiilor iniţiale. pentru a furniza viţelor nutrienţi adiţionali pentru îmbunataţirea sănatăţii plantelor şi pentru o mai bună rezistenţă pe timpul iernii. aplicarea sa mai devreme. pentru a nu cauza o nouă creştere în timpul când planta ar fi trebuit să fie în stare latentă. Chiar dacă compostul poate fi împraştiat oricând. oxigenul din sol se epuizează.Chiar dacă în toate solurile se gasesc ciuperci mycorhizae native. aceste zone sunt distruse sau compactate. ce rezultă din procesul de producere al vinului: tescovina. Platforma cu compost din tescovina. sub formă de compost. nivelul de inoculare poate fi scăzut. In procesul de compactare. unele fiinţe care se hranesc cu ciuperci formează găuri sau compartimente pentru ele în sol. formată din rahis. mai ales în solurile săracite. Aşa cum microfauna hraneşte ciupercile. care pot ajuta la îmbunatătirea retelei de hrană din sol. fapt ce va duce la omorarea celor mai multe seminţe ale buruienilor. Initial. pielite şi seminţe rămase după extracţia mustului. patogenilor umani. Urmatorul pas îl reprezintă furnizarea de hrană şi a retelei de hrană a solului. Poate deasemenea să fie aplicat toamna. Cercetarea a izolat şi cultivat tulpini ale celor mai eficiente specii de ciuperci mycorrhizae. Viticultorii ar putea de asemenea adauga la amestec resturile lemnoase de la taierea viţei de vie. poate întreţine mult timp rezerva de hrană a solului. Aceste orificii adaugate structurii solului furnizează spaţii pentru dezvoltarea ulterioară a vieţii solului. Imprăstierea unui strat format din acest compost în plantaţia de viţa de vie înainte de jumătatea verii. O alta latură a dezvoltarii şi mentinerii retelei de hrană a solului implică reducerea sau eliminarea activitatilor care perturbă structura acestuia. în perioada de crestere. după recoltare. Preparat corect prin transformare şi aerare.crează timp pentru ca organismele din sol să interactioneze cu el şi să înceapă eliberarea nutrientilor de care vita de vie are nevoie cel mai mult în perioada pornirii în vegetatie. aceasta determină o izbucnire în creştere a plantelor.

iar dupa aceea. Pe scurt deci. . Fertilizarea corectă ajută lemnul viţei de vie să se matureze. suprafertilizate sunt mult mai atractive pentru rozatoare şi insecte. Köpfer. când solul este perturbat.principal a buruienilor. Alternativ. este cel care lasă solul intact pentru a permite retelei de hrana din sol să se îmbunătatească şi să se rarefieze structura solului în beneficiul lui şi al plantei. an dupa an. Evolutia solului într-o perioadă de tranziţie de 5 ani de la agricultura convenţională la cea ecologică: Sursa: Hofmann. care produc nitrati. sistemul ideal pentru vii. Dacă compactarea apare. aceasta poate rezulta din creşterea bacteriilor nitrificatoare. Exista multe dovezi că plantele de viţa de vie luxuriante. făcandu-l mai rezistent la climatul aspru. o cantitate foarte mică de amoniu este creată deoarece rezerva de hrană a solului a fost distrusă. cresterea bacteriilor se amplifică. schimbând forma dominantă de azot din sol în una care promovează creşterea vegetativă. Werner (“Ökologischer Weinbau” 1995) Fertilizarea Nu se aplică îngraşăminte decât când încep să se arate simptomele deficitului de nutrienti.

manganul (Mn). iar internodurile sunt scurte. În mod normal. Deficitul de azot este întâlnit mai des pe soluri cu textură uşoară. magneziu (Mg) şi bor (B). în special pentru că unele simptome ar putea fi confundate cu acelea ale bolilor. iar creşterea densă poate fi greu protejată de boli. Deficienţele de calciu (Ca). frunzele tinere din apropierea vârfului lăstarilor sunt de culoare galbenă. excesul de azot produce meierea si margeluirea. Nutienţi care pot fi cel mai probabil deficienţi sunt: azot (N). Dacă o viţă matură este sănătoasă şi nu arată simptome ale deficienţei nutritive. Dupa Tomoiaga. Microviaţa solului face ca nutrienţii să fie disponibili pentru plante. este de ajutor să se ştie cum arată simptomele dezechilibrului de nutriţie. Inflorescenţele se pot scutura. Tulburările de nutriţie ale viţelor nu există dacă viţa creşte pe un sol sănătos. Hranirea abundentă este recomandată viţelor tinere pentru a le aduce la maturitate. Nutrienţii cu deficienţe mai rar întâlnite sunt sulful (S). potasiu (K). deşi aplicarea de materie organică. Toxicităţi probabile dau aluminiul (Al) şi manganul (Mn) în solurile acide şi borul (B). sub formă de compost este întotdeauna benefică pentru menţinerea structurii şi vieţii solului. Deasemenea.Când se fertilizează. zincul (Zn) şi fierul (Fe). De fapt. îngrăşământul va inhiba sau omorî ciupercile. Azotul: simptomele asociate deficienţei de azot care se referă la foliaj sunt culorile verde – pal spre galben verzui. Potasiul: simptomele deficitului de potasiu devin evidente la începutul verii. Zona galbenă de pe frunze se poate transforma în brun roşcat sau roşu (pentru strugurii roşii). sau în podgoriile unde între rânduri există covor de iarbă. viţele mature nu au nevoie de azot suplimentar când cresc în sol sănătos cu suficientă materie organică. Dupa Tomoiaga. unde cantitatea de materie organică este mică. putând apărea de asemenea o arsură a marginilor frunzei cât şi o încreţire a acesteia. Nu se folosesc îngrăşămintele chimice la viţele tratate cu ciuperci mycorrhizae. cupru (Cu) şi molibden (Mo) vor fi probabil neobservate. 2008 . Zonele galbene apar pe marginile frunzelor şi progresează în interior printre nervurile principale. de aceea aceste tulburări apar rar. viţele bine fortificate nu au nevoie de a fi fertilizate. Folosiţi doar îngrăşăminte ecologice nu prea puternice precum emulsia de peşte sau pelete. dar regulate de nutrienţi esenţiali. 2008 Producţia poate fi foarte mult redusă în cazul unei deficienţe foarte serioase. fosforul (P). reducând greutatea ciorchinilor. îngraşamântul se aplică în strat subţire. majoritatea florilor căzând astfel încât ciorchinii rezultaţi vor fi răzleţi. nu este nevoie de a se aplica nici un fel de îngrăşămint. Aplicarea regulată de materie organică în acest fel va transforma solul din unul sărac într-unul cu un nivel de nutienţi surprinzător. atunci când deficienţele sunt posibile. Tipic. Caracteristica frunzelor este că sunt lucioase. Oricum. având doar câteva boabe. în special în solurile neechilibrate. Viţele mature. care va furniza cantităţi mici. hranite cu prea mult azot devin supraviguroase. O regulă generală bună în fertilizarea viţelor o reprezintă folosirea de mulci din compost foarte bine descompus.

Se poate ajunge la nivele toxice ale borului prin apa de irigaţie cu concentraţie mare in bor sau prin aplicarea excesivă a îngrăşămintelor cu bor. Dupa Tomoiaga. Când toxicitatea este foarte mare. în special în cele cu pH scăzut. Efectul deficitului de bor în deformarea frunzei şi a formării ciorchinelui poate fi confundat cu virusul rasucirii frunzelor. Frunzele tinere prezintă zone pestriţe decolorate între nervuri. care se pot de asemenea dezvolta spre centrul frunzei. existând posibilitatea colorării în întregime în roşu. cad toate frunzele în afară de cele foarte tinere. Deficienţa temporară este adesea asociată cu efectul de secetă. prin asociere cu stresul hidric. care se pot dezvolta ca o cloroză severă internervurică. Cu o deficienţă severă de potasiu. . apare coloritul internervuric roşu. Dupa Tomoiaga. De aceea. La soiurile cu struguri roşii. Cloroza înaintează spre interior printre nervurile primare şi secundare şi poate deveni de culoare crem-albă la soiurile de struguri albi. Simptomele deficienţei de potasiu pot fi confundate cu cele ale virusului rasucirii frunzelor . precum SO 4 . 2008 Se reduce extinderea rădăcinii. ulterior se pot mări. iar extremităţile sunt umflate şi cioturoase. Tipic pentru frunzele tinere este forma de cupă. dezvoltându-se creşterea laterală internervurică. Este întâlnit de asemenea la viţele altoite. când pe partea superioară a frunzei apar pete albastre –negre. pe portaltoi rezistenţi la filoxeră. îndeosebi unde s-au aplicat mari cantităţi de potasiu. 2008 Borul: simptomele foliare ale deficitului de bor apar la începutul verii. Deficitul de magneziu se întâlneşte se obicei în solurile nisipoase. Crăpăturile longitudinale ale lăstarilor se asemăna şi cu cele ale virusului scoarţei ”corky bark”. creşterea lăstarilor este redusă şi frunzele pot cădea devreme. Deficitul de bor se găseşte de obicei în solurile nisipoase. Cârceii şi internodurile din apropierea extremităţii lăstarilor prezintă benzi negre când sunt privite în lumină. pe la jumătatea sezonului. Vârfurile lăstarilor mor de obicei. Magneziul: deficienţa rezultă este cloroza (îngălbenirea) marginilor frunzelor bazale. iar printre boabele de mărime normală se găsesc de obicei boabe mici fără seminţe. Arsurile de pe marginile frunzelor. Primul semn al toxicităţii borului sunt apariţia de pete maronii spre negru în jurul părţii din interior a marginii frunzei. Când devine severă frunzele mai vechi vor prezenta necroze internervurice. printre nervuri . Formarea ciorchinilor (fructelor) este redusă. aplicarea îngăşămintelor cu bor ar trebui făcută cu o mare atenţie. cauzând căderea boabelor. La viţa de vie limitele dintre cantitatea suficientă de bor şi cea toxică sunt foarte mici.Deficitul de potasiu se poate manifesta ca şi „frunză neagră”. Partea cea mai de jos a rahisului se poate rupe. în mijlocul sezonului.

cu necroze ale marginilor. menţinând calitatea înaltă a fructelor. De ce este acesta un caz ? Aceeaşi muguri care produc fructe. Dacă nu aveţi cenuşă disponibilă. viţele trăiesc din rezervele de hrană stocate. Producţia poate fi redusă sever. în plus la ajustarea recoltelor tăierile menţin viţele sub control.Alţi nutrienţi: deficitul de sulf şi bor duce la diverse forme de cloroză. dar pot să nu fie disponibile pentru plante datorită pH-ului din sol. În unele soluri. Chiar şi atunci este nevoie de ceva timp până când pe viţă vor fi îndeajuns de multe frunze mature pentru a compensa apa de ploaie din rezerva de hrană. deşi creşterea rădăcinii este restricţionată. exact în momentul înfloririi. se absoarbe suficient zinc de către viţe pentru a remedia deficienţa. Aplicarea de cenuşă de lemn asigură de asemenea o bună disponibilitate a mineralelor în cele mai multe zone. după câţiva ani de rărire a fructelor în acest fel. Pe o viţă tăiată. Toxicitatea dată de mangan poate să apară pe solurile acide unde baltirea apei apare frecvent. frunza este răsucită. în timp ce lipsa de zinc este numită obişnuit boala „frunzei mici”. mineralele pot fi prezente. praful de rocă şi cel mineral pot fi valoroase. numărul mai mic de muguri înseamnă un număr mult mai mic de noi lăstari care vor începe să crească primăvara. se pot rări inflorescenţele la începutul sezonului. faţă de doar 24 ale viţei tăiate. înainte de înflorire. Până când frunzele de pe noii lăstari vor ajunge îndeajuns de mature pentru a produce hrană.0. Tăierea şi dirijarea Dacă tot ce doriti să faceţi este menţinerea producţiei constantă în fiecare an. fără a utiliza tăierile. o vie tăiată pentru a avea doar 24 de muguri va trebui să crească cu câteva săptămâni înainte ca primele frunze să fie gata de a produce hrană. Astfel. fiecare inflorescenţă ar avea de cel puţin 10 ori mai multe frunze care să o hrănească la începutul sezonului. deoarece este caracterizată de lăstari cu frunze mult mai mici decât normal. iar plantele tinere pot muri. De exemplu. Dacă recolta din viţa netăiată a fost rărită. 250 frunze producând hrană. Aceasta ar putea ajusta cultura astfel încât viţa nu ar fi supraîncărcată. iar caderea lor este frecventă. Atât toxicitatea manganului cât şi cea a aluminiului pot fi evitate crescând pH-ul solului peste 6. în raport cu conţinutul lor de minerale. Aplicarea de borax prea des poate duce la toxicitate. produc de asemenea lăstari care vor forma frunze. viţa ar arăta ca o enormă încâlceală. Desigur. Acest lucru constituie un salt mare . Remediul obişnuit al deficienţei de zinc este ca un lucrător care să-i urmeze pe cei care fac tăierile să tamponeze toate rănile rezultate la tăiere cu o cârpă îmbibată în soluţie de zinc. Nu există simptome caracteristice foliare asociate cu toxicitatea dată de aluminiu în exces. Este bine de cunoscut pH-ul solului şi natura apei folosita înainte de adăugarea de nutrienţi. Dacă este nevoie de bor. O viţă netăiată va avea cel puţin de 10 ori mai mulţi lăstari. Un remediu uşor pentru deficitul de potasiu şi bor sau al altor minerale îl reprezintă presărarea unei ceşti de cenuşă de lemn la baza fiecărei viţe în momentul înmuguririi. Printre simptomele cele mai relevante ale conţinutului ridicat de mangan este dezvoltarea de benzi negre de-a lungul lăstarilor şi peţiolurilor. împrăştiaţi o linguriţă de soluţie de borax sub fiecare viţă la fiecare 2 sau 3 ani.

pentru a nu bloca drumul. Asigură-te că ai găsit lăstari care cresc la baza viţei: ei pot apărea chiar pe sol sau uşor dedesubtul liniei solului şi pot fi ascunşi de iarbă sau de sol. atâta timp cât este sănătos şi este situat cât mai aproape posibil de trunchi. Alegeţi cel puţin un lăstar pentru a constitui un cep pentru fiecare coardă lăsată. Deci. Ar trebui să aveţi acum o viţă doar cu lemn permanent şi cepi . lăsând doar un lăstar plasat cât mai jos posibil pe ramificaţie. Tăiaţi cepul la doi ochi. cu ochiul superior orientat pe direcţia pe care vrei să crească viitoarea coardă. deoarece de obicei nu fac fructe. Câteodată. acesta poate creşte în afara trunchiului principal. cea tăiată o ajunge din urmă.pentru viţa netăiată faţă de cea tăiată la începutul sezonului. sănătatea şi vigoarea sa. capetele corzilor pot fi adesea suprapuse şi legate în acelaşi timp. Tăierea: Forma joasă 1. Omiţând unul. se caută corzi mari şi sănătoase. Când lucraţi. tăiaţi partea superioară a vechilor ramificaţii şi lăstarii ataşaţi de ele. în timp ce viţa netăiată poate ajunge viguroasă la începutul sezonului. Energia viţei netăiate este împărţită între mai mulţi lăstari. redirecţionând energia în afara trunchiului. se pot selecta corzile care cresc deasupra sfertului inferior al unei corzi roditoare mai vechi. 2. lucraţi de-a lungul rândului. . în timp ce viţa tăiată trimite energia în puţinii lăstari. lăsând un internod în plus dincolo de ultimul nod. Cu două viţe alăturate pe acelaşi sistem de sârme. forţându-i să crească la o dimensiune finală mult mai mare. astfel fiecare va putea creşte doar câţiva centimetri. 4. Folosind foarfeci de tăiat. Puteţi lăsa un al doilea cep dacă doriţi. Aici este momentul când protuberanţa lăsată la tăiere este folosită. Ramificaţia ar trebui să fie orientată pe direcţia pe care doriţi să crească noua coardă. Oricum. Deoarece aceste corzi vor fi îndepărtate după ce rodesc. In final. Profitaţi de acest lucru pentru a menţine cepul aproape de lemnul mai bătrân al tulpinii sau de braţul cordonului. La viţele tăiate în cepi. lăstarii din rădăcină. lastarii lacomi germinează la baza ramificaţiei. trageţi resturile de la tăiere pe intervalul dintre rânduri. lăstarii viţei tăiate cresc îndeajuns de lungi pentru a avea tot atât de multe frunze productive ca şi cea netăiată. lăstarii viţei netăiate nu vor creşte prea mult în lungime. Se leagă cu sfoară sau cu bandă de plastic sau se foloseşte un pistol cu bandă. Numărul de corzi pe care îl veţi alege va depinde de soi. nu trebuie să crească direct din trunchi. tăind orice ştiţi că ar trebui înlăturat: lastarii lacomi de pe trunchi. Tăiaţi fiecare coardă la 10 – 15 ochi. Nu contează dacă lăstarul este mic în diametru. Evitaţi să lăsaţi corzile foarte lungi şi cele cu diametrul foarte mare care sunt mult mai viguroase decât celelalte corzi. Acum puteţi vedea ce a rămas pentru o tăiere finală a vitei. lăstarii superiori de pe o ramificaţie care trebuie să fie înlăturată şi lemnul mort. dacă este nevoie. vârsta viţei. Corzile mari pot fi tăiate în scopul de a înlocui ramificaţiile. Capătul corzii poate fi legat strâns de sârmă iar protuberanţa previne alunecarea sforii de pe capătul corzii. putând fi folosiţi ca o înlocuire completă a ramificaţiei. Acum vei avea pe viţă rămase doar corzile roditoare şi cepii inlocuitori Încolăciţi corzile odată în jurul sârmei şi legaţi-o pe fiecare strâns la capătul terminal. Tăiaţi lăstarul la numărul corect de ochi. pentru a avea mai multe corzi in anul următor. Tăiaţi prin nod făcând o secţiune diagonală pentru a înlătura ochiul. dar lăsaţi o mică protuberanţă la sfârşit. 3. deci evitaţi să lăsaţi cepii care cresc în afara sârmelor.

În zonele nordice. Ultimele cercetări au arătat că expunerea părţii bazale a unui lăstar la lumina solară maximă. Aceasta a însemnat că sistemul a trebuit să includă sârme în plus deasupra cordonului pentru a furniza un suport de care să se poată lega lăstarii. dar nu veţi ajunge profesionişti fără experienţă. protejându-le de pagubele produse de soare. cepii orientaţi în jos captează mai mult soare pentru a asigura fertilitatea mugurilor din anul următor şi . Şi ce sistem furnizează cea mai multă lumină pentru baza lăstarilor? Cel în care cepii sunt orientati în jos. Când lăstarii care vor deveni braţele unui sistem de cordoane sunt palisaţi prima dată pe sârme. Dar atunci greutatea noii creşteri ar putea răsuci braţul. jumătate din ochi sunt îndreptaţi în sus şi jumătate în jos. este de obicei mai bună folosirea unui sistem cu cepii orientaţi în sus. În şcoală se credea că cepii ar trebui orientaţi doar în sus. astfel acolo va fi un frunziş foarte bogat care va ajuta la dezvoltarea fructelor. Veţi cauza mai multe pagube tăind foarte puţin decât tăind prea mult. astfel încât toţi lăstarii porniţi din ochii orientaţi în jos erau înlăturaţi. cu lumină slabă. determină ca mugurii din aceea zonă să fie mult mai roditori. crescând potenţialul culturii pentru anul următor. Ca în multe cazuri un sistem care merge bine este compromis funcţie de unde vor creşte strugurii. Veţi învăţa. de aceea cepii s-ar răsuci orientându-se în jos. iar lăstarii tind să crească în jos ca o cortină. Să nu aveţi teamă să tăiati viţa de vie. A trebuit să legăm lăstarii în partea de sus pentru a fixa braţul să nu se rasucească.5. Cepi orintaţi în sus sau în jos? Cum ar trebui să fie poziţionaţi cepii unei viţe de vie pentru formarea unui sistem de cordoane. În zone cu o luminozitate a solului foarte mare şi călduri mari ale verii.

Legarea. in sus si in jos . baza lăstarilor este expusă la maxim luminii pentru a mări potenţialul de rodire al mugurilor pentru anul următor. Există sisteme pentru viţa de vie care folosesc o combinaţie de cepi orientaţi sus sau jos. Asta înseamnă că o viţă are braţul cordonului la o distanţă mică deasupra solului şi toţi lăstarii sunt palisaţi în sus într-o cortină verticală.pentru a permite frunzelor să capteze cât mai multă lumină pentru producerea hranei necesară coacerii fructelor şi pentru creşterea rezistenţei pe timpul iernii. cu cepii orientati în jos pentru a permite lăstarilor să fie palisaţi în jos. \ Rasucirea cordonului pe sarma portanta. Taierea oblica a ultimului mugure. Viţa următoare are braţul cordonului sus. una cu lăstarii orientaţi în sus. Cepi orientati alternativ. Unul dinte cele mai notabile implică palisarea diferită alternativă a viţelor. Cu acest sistem. următoarea cu lăstarii orientaţi în jos.

pe interval şi cu prăşitoarea între plante.5 – 4 mm 3.spalarea maşinilor. 2.Dirijarea cordoanelor cu cepi Cordoane doua etaje dirijate pe Dirijarea sub forma de “umbrela” Kniffen Buruieni. pe rând .împiedică fotosinteza se recomandă lăsarea plantelor tăiate la suprafaţă poate fi folosit rumeguş sau folie de plastic neagra de 1. daca acestea au fost folosite în alte plantaţii . Masuri de prevenire a apariţei de noi specii de buruieni în vie: . Ele au însă şi efecte pozitive: cresc biodiversitatea şi protejează suprafeţele împotriva eroziunii la viile situate pe terenuri în pantă. Managementul buruienilor se realizează prin o combinaţie de tehnici: 1. boli şi dăunători – biologie şi control Controlul buruienilor în vii Buruienile reprezintă un important competitor al rezervei de apă din sol şi al nutrienţilor. Mulcirea . Controlul mecanic – cu cultivatorul. Fabaceae (leguminoase) ) contribuie la fertilizarea solului şi îmbunătăţesc structura acestuia.se realizează înainte de înfloritul buruienilor Irigarea – forţează germinarea seminţelor buruienilor şi facilitează controlarea lor. Cele din Fam.

care intră prin stomatele mature. E bine de folosit specii care se seamană timpuriu şi să se alterneze cu altele care se seamănă târziu.folosirea seminţelor pure de leguminoase pentru îngraşămintele verzi compostul sa fie facut corect. Tehnica irigarii si controlul mecanic scade numarul seminţelor din sol.nu se utilizează dupa ploaie – are eficienţă mai slabă .curaţarea canalelor de irigat pentru a nu aduce odată cu apa de irigat şi seminţe de buruieni în vie . Astăzi poate fi găsită oriunde este suficient de cald şi umed în timpul sezonului de creştere. Bolile criptogamice cuprind o primă grupa de prezenta relativ regulată în ţara noastra şi pentru care se întreprind an de an masuri de prevenire şi combatere. boli virotice produse de virusuri şi micoplasme şi boli bacteriene (bacterioze) produse de bacterii. acidul citric.. fainarea (Uncinula necator) şi putregaiul cenuşiu al strugurilor (Botrytis cinerea Pers. Nu se foloseşte acelaşi tip de amestec de plante mai mulţi ani deoarece burienile au o mare adaptabilitate şi dupa 2-3 ani pot aparea probleme. Astfel de solutii sunt oţetul. cuprinde: antracnoza (Gleosporium ampelofagum) şi corioza (Pomopsis viticola Sacc. Mana viţei de vie (Plasmopara viticola) este o ciupercă a viţei de origine americană. Simptome: Toate părţile verzi ale viţei sunt atacate de ciupercă. Erbicide ecologice : nu au efect asupra microorganismelor din sol şi se aplică când plantele sunt tinere.se utilizează când buruienile sunt tinere . Rezistenţa variază pe scară largă. 17 % KCl şi 16 % Mg SO4). Cantitatea de seminţe ar trebui să fie mai mare cu 20-30 %. 5.). NaHO3. Reducerea rezervei de seminţe de buruieni : în sol există de regula > 60 semiţe / 100 cm3 sol. gluten din porumb si produsele comerciale cum ar fi Kainite (59 % NaCl. Cresc competiţia şi descresc în multe cazuri efectul allelopatic. .). Acestea sunt: mana (Plasmopara viticola). Vitis Vinifera fiind cea mai susceptibilă la atac.2-3 frunze cu o instalaţie care funcţionează pe bază de propan : . 7.se evită folosirea în lunile foarte calde . . In viticultură această tehnică este echivalentă cu utilizarea îngrăşământului verde. Plantele utilizate trebuie să aibă putere de acoperire mare a solului şi un ritm rapid de creştere încă de la început. Leziuni verzi-gălbui apar pe suprafaţa frunzei la 7 -10 zile de la infectare. 4.viteza de aplicare trebuie să fie mică – 3 – 5 km/h 6. pentru care se întreprind masuri de combatere. Bolile viţei de vie Bolile parazitare specifice viţei de vie se împart în trei grupe: boli criptogamice produse de ciuperci. numai atunci când acestea devin necesare. Muscandia rotundifolia şi câteva forme ale Vitis Aestivalis prezintă cea mai mare rezistenţă la mană. Arderea . care a fost introdusă accidental în Europa. A doua grupă de boli criptogamice. Culturi intercalate – rotaţia culturilor.

Pe viţele vinifera şi alte soiuri foarte sensibile aplicaţi stropiri de fungicide cu 2-3 săptămâni înainte de înflorire.Plasmopora viticola. Köpfer. Fungicide ecologice recomandate: Serenade. Dezvoltând structura solului prin practici ecologice prin aplicarea de compost şi inocularea cu ciuperci mycorrhizae se pot reduce mult stagnările de apă pe sol şi să păstreze în general sănătatea viţei de vie. puţin colţuroase fiind localizate între nervuri. uscată sau marmorată. cu timpul necrozandu-se. sporulaţia alb „pufoasă” a ciupercii apare pe partea inferioara a frunzei urmarind graniţele leziunii de pe partea superioară. Leziunile pot deveni maronii. în special în podgoriile unde se face tranziţia la ecologic. inclusiv pe cele foarte rezistente. leziunea creşte. Lăstarii tineri infectaţi şi codiţele ciorchinilor se pot deforma şi încreţi. Frunzele infectate sever se pot încreţi şi cădea pe lastari. Pe soiurile mai puţin sensibile. atacul poate semăna cu fainarea. Când boabele tinere sunt infectate pot fi în întregime acoperite de o creştere albă pufoasă a ciupercii. Mai târziu boabele rămân tari şi îşi schimbă culoarea de la verde închis la roşcat purpuriu. sulfat bazic de cupru 50%. Această ciupercă. . în special când vremea este umedă sau roua este prezentă. devine de culoare maro. Sunt acoperiţi frecvent cu o masă de spori albă. Werner “Ökologischer Weinbau” 1995 Astfel. deci prima linie de apărare ar trebui să consta în practicile culturale care îmbunătăţesc drenajul din sol şi o bună circulaţie a aerului prin vie şi printre viţe. Managementul bolii: Ploaia şi umiditatea favorizează mana mai mult decât alţi factori. fară a se depăşi cantitatea de 6 kg Cu/ha/an. în timpul înfloririi (dacă înflorirea este înceată). 10-14 zile mai târziu şi la intervale de 10-14 zile până la pârga. Boabele de pe ciorchinii bolnavi se colorează în maro şi eventual se pot stafidi. cuprinzând apoi şi celelalte părţi ale viţei. făcându-i mai sensibili la rănile provocate pe timpul iernii. stropirea poate fi începută chiar înainte de înflorire. Unele tipuri de fungicide sunt încă foarte necesar a fi utilizate pe toate soiurile. După ce fructele sunt îndeajuns de mature şi stomatele nu mai funcţionează o infecţie nouă nu va putea să se propage în ţesutul sănătos. Părţile viţei afectate sever de boală se pot zbârci şi muri. substante pe bază de cupru. Dacă vremea este favorabilă (uscată şi care nu contribuie la boli). Făinarea: (Uncinula necator) este o boală a viţelor din America care s-a răspândit în regiunile viticole din Europa. Acest tip de defoliere este periculos deoarece poate afecta mugurii de iarnă. ca de exemplu Kocide. În ultimul rând ar trebui să se organizeze folosirea fungicidelor în funcţie de vreme. Leziunile de pe frunzele mai bătrâne de la sfârşitul verii sunt câteodată uleioase. Boabele infectate rămân ferme şi sunt uşor detaşabile de pe codiţe lăsând o cicatrice uscată. Astfel. si după înflorire. Aplicarea la începutul primăverii de compost ca şi mulci va îngropa inoculumul pentru a reduce mai mult incidenţa bolilor care apar la începutul sezonului. afectează toate părţile verzi ale viţei. Sursa: Hofmann. În acelaşi timp. tratamentele pot fi aplicate mai departe separat. dar se observa întâi pe frunze.

Simptomele: infecţia pe frunze apare pe partea superioară ca nişte pete prăfoase albe sau cenuşii. stropirea poate fi necesară când lăstarii au atins 5-8 cm şi nu ar trebui să fie întârziată dincolo de perioada preînfloririi la nici un soi. Rezistenţa variază funcţie de soi. Chiar şi atunci când unele soiuri pot avea toate frunzele infectate pot să nu prezinte multe simptome pe planta ca întreg. Cele foarte rezistente pot prezenta doar mici pete unde ciuperca a germinat dar care nu vor creşte niciodată în mărime. dar de asemenea şi în privinta localizarii infecţiei. Infecţia ciorchinilor la înflorit poate conduce la afectarea formarii boabelor iar infecţia mai târzie poate cauza craparea boabelor Infecţia fructelor reduce calitatea vinului. Ca mecanism. După perioada de formare a fructelor. Managementul bolii: Programele de management ar trebui să se desfaşoare începând din perioada de preânflorire şi până la formarea fructelor. Nivelele înalte de atac din anul precedent cresc incidenţa bolii de la începutul sezonului şi consecutiv importanţa stropirilor de la începutul sezonului. de culoare mai închisă şi sunt de obicei acoperite cu pulbere. Rezistenţa afectează de asemenea mărimea coloniilor de pe frunze. prin limitarea numărului structurilor fertile de ciuperci care iernează în podgorie şi care devin în primăvară sursă de infecţie. până la colonii care acoperă întreaga suprafaţă a frunzei. infecţiile frunzelor sunt mult mai puţin serioase. Varietăţile imune nu vor avea această boală. este Indexul de Risc al Făinarii al lui . şi pentru a evita defolierea prematură. Când codiţele ciorchinilor vor fi acoperite de ciupercă. nu numai ca şi severitate. Mai târziu întreaga suprafaţă a frunzei poate fi acoperită de ciupercă. Menţineţi protecţia cel puţin până la parga pentru a asigura calitatea maximă a strugurilor vitis vinifera şi a soiurilor hibride sensibile. la majoritatea fructelor. 2008 Coloniile pot fi de la colonii mici. Infecţii severe ale frunzei pot rezulta prin atingerea frunzelor între ele. lăsând un gust „de must” în vin. Un bun management al infecţiilor frunzelor de la sfârşitul sezonului reduce de asemenea incidenţa bolilor pentru anul următor. în special dacă vremea este umedă. Boabele afectate rămân mici. Un instrument adiţional pentru produsele comerciale împotriva fainarii. se pare că este o problemă privind cât de bine viţa poate bloca abilitatea iniţială a coloniei de a face spori şi de a produce infecţii secundare. Infecţia fructului se opreşte atunci când conţinutul în zahăr ajunge la 8 grade Brix. Dupa Tomoiaga. Frunzele bolnave se vor veşteji sau îsi schimbă culoarea în maro şi pot cădea. care cresc încet ca simpli spori. Pentru un management eficace al făinarii. Formele hibernante de spori apar ca pete negre pe zonele vechi afectate. se vor usca ducând la pierderi considerabile de recolta. limitate. care ar putea împiedica viţa de vie sa se pregateasca pentru iarnare.

25%) sau Ortophal-tan (0. Ţesuturile din dreptul petelor sunt cufundate.50. Rezultate bune se obtin şi prin folosirea zemei bordeleze în concentraţie e 0. lichid sau micronizat) pentru controlul făinării. dar ar trebui continuate până la recoltare la strugurii de masă.2%). începeţi tratamentul de la dezmugurit şi până când lăstarii au ajuns la 5 cm. stropiri cu zeama bordeleză 3% sau cu Dibutox 1%. Plantarea de soiuri care au rezistenţă la făinare Fungicide ecologice recomandate: Serenade. Ţesuturile din dreptul petelor se necrozeaza. se adâncesc.75%. având aspectul unor ulceraţii. producătorii pot adesea elimina 2 sau 3 tratamente în timpul sezonului şi pot realiza un control mai bun al bolilor. Orthocid 50 (0. AQ-10 Biofungicide. Utilizează temperatura. Pulberea neagra a frunzelor. Rezumarea practicilor de cultură care pot reduce severitatea făinarii şi adesea să o prevină sunt: Plantarea pe amplasamente cu bună circulaţie a aerului şi expunere solară. producând uscarea prematură a boabelor. se fac stropiri repetate la avertizare. care furnizează producătorilor informaţii zilnice despre evoluţia bolii. Pe lastar apar pete mici de culoare brună. In timpul perioadei de vegetaţie. simptomele bolii devin vizibile înainte de intrarea în pârgă. Pe boabe. se recomandă aplicarea în timpul repausului. Antracnoza viţei de vie Boala este produsă de ciuperca Gleosporium ampelophagum . pâna la umflarea mugurilor. se sfâşie. devin unghiuloase şi capată o culoare roşcată cu o bordură mai închisa. Se observă la început numeroase pete punctiforme.un model de prognoză pe computer. Dacă folosiţi doar produse pe bază de sulf (praf. Pentru a preveni atacul de antracnoză. Kaligreen. care pe masură ce cresc.UC Davis . Reaplicaţi la intervale de 7 zile dacă trataţi din două în două rânduri sau la intervale de 10 zile dacă trataţi toate intervalele. Sunt atacate toate organele aeriene ale viţei de vie. Reaplicaţi dacă sulful este spălat de ploaie sau de apa de irigaţie.2%). cuprind zone mai mari din suprafaţa bobului. după ce lastarul a atins 5-10 cm lungime. Putregaiul cenusiu – Botrytis cinerea . Ulei JMS Stylet. Cu acest instrument. folosind unul din produsele: Polyrarn combi (0. Sulf. în special primavara sau la începutul toamnei. care pe masură ce boala evoluează. Fungicide de gradina. umiditatea şi parametrii de timp pentru a permite producătorilor să prevadă cât de severă va fi boala în viitorul apropiat si să determine care fungicide vor fi cele mai eficiente şi cât de mult timp să aştepte între stropiri. umectabil. Masuri de prevenire si combatere. Tratamentele pot fi oprite la strugurii de vin când fructele ating 12 grade Brix. Pe frunze boala apare sub forma unor leziuni punctiforme ca şi pe lăstar. afectează miezul. Folosirea unui sistem de palisare care permite o bună mişcare a aerului printre viţe şi previne umbrirea excesivă.

cu biopreparatul pe baza de Trichoderma viridae (micoparazit). Dupa Tomoiaga. Crown Gall (Cancerul bacterian): este o boală bacteriană care apare oriunde în lume la peste 600 specii de plante. Apoi petele se extind. Vitis vinfera reprezintă specia de viţă de vie cea mai sensibilă la boală. Simptomatologie Botrytisul poate cuprinde porţiuni de ciorchine. Produce modificări importante în compozitia strugurilor şi a mustului.crescute pe rădăcini. ex. cu nivele variate de sensibilitate şi rezistenţă. difuze. Primele simptome apar pe boabe. şi câteodată moartea întregului butuc. Dupa Dejeu.Se manifesta mai agresiv după intrarea în pârgă. sub forma de pete galbui-cenuşii. 2004 Tumorile de pe rădăcină pot întrerupe circulaţia apei şi a nutrienţilor în interiorul viţei de vie rezultand o creştere slabă. Există diferite biotipuri ale acestei bacterii. aproape de linia solului. biotipul 3 fiind cel mai întâlnit la viţa de vie. 2008 Boli bacteriene Bolile bacteriene (bacteriozele) au ca reprezentant de temut cancerul bacterian (Agrobacterium tumefaciens Smith şi Town/conn). cele mai multe tumori se găsesc de obicei pe porţiunea inferioară a tulpinii.Trichodex 25 WP. In parcelele mai sensibile se aplică un tratament la pârgă. începând cu schimbarea culorii pieliţei. Managementul boli. Boala este caracterizată de tumori dure sau supra . tulpină şi braţele butucului de viţa de vie. când boabele au acumulat o cantitatea mai mare de zaharuri. se brunifică şi se acopera cu un praf cenuşiu-brun-pulverulent (sporii ciupercii). sau strugurii în totalitate. Tumorile sunt foarte comune în condiţiile în care apar răni pe lemn ca de exemplu în climatul . În unele cazuri tumorile se pot forma rapid şi chiar cuprinde o tulpină tânără într-un singur sezon.

la viţa de vie. Rasucirea frunzelor se manifesta prin răsucirea frunzelor spre faţa interioara. neuniforme. o serie de viroze. Bolile virotice Bolile virotice sunt adesea dificil de a fi identificate la viţe. mozaicul nervurian. este îmnulţirea prin altoirea portiunilor de corzi rezultate din taiere. Managementul boli. îngalbenirea aurie. . pentru a preveni folosirea sa ca şi sursă a resturilor de la tăiere sau să împiedice virusul de a fi transportat din acea zonă în zone cu viţe sănătoase. Unii viruşi pot infecta viţele fără o rănire aparentă sau chiar şi fără o afectare a plantei. rata raspândirii nu este rapidă. Când a fost folosit ca şi soluţie utilizată pe butaşii înrădăcinaţi controlul acestei boli a fost de 90%. rămânând verzi numai zonele din imediata vecinatate a nervurilor. frunze deformate. de obicei la o rată mică. tulpina 84. În viile deja existente tăiaţi viţele sub tumoare dacă este posibil. La soiurile cu struguri albi. pe tulpina viţei. influenţează negativ creşterea şi maturarea lăstarilor . Acum se ştie că nematozii şi unele insecte care înteapă tesuturile pot împrăştia viruşi.rece unde tulpinile pot fi afectate de frig. dar pot apărea de asemenea pe lăstarii de mai sus sau pe rădăcini. vândut sub denumirea de Galltrol. începând cu luna iulie. la soiurile cu struguri negri. producând simptome doar când soiul infectat este altoit pe un al doilea tip care este mult mai sensibil la acel virus. acumulează cantităţi mici de zaharuri şi se colorează slab. deci prezenţa bolii în vie nu este o cauză de mare îngrijorare deşi ar trebui distrusă dacă este posibil. Aceasta este de asemenea o zonă în care construirea corectă a reţelei de hrană din sol care ar trebui să aibă beneficii clare stopând intrarea bacteriei în plantă şi de asemenea dand posibilitatea de a permite „inocularea” naturală cu A. în timp ce rezultatele sale preventive sunt neconcludente. meierea şi margeluirea exagerata a boabelor. dintre care cele mai răspândite sunt scurtnodarea. Când înfiinţaţi noi vii înlăturaţi toate viţele cu tumori. Simptomele sunt urmatoarele : creşteri reduse ale lastarilor. sau unde lucrătorii din vie nu îngrijesc pre mult şi rănesc viţele. intr-un sol sănătos pe care nu a mai fost plantată viţă de vie. marmorarea. Simptome: cel mai evident simptom al acestei boli îl reprezintă tumorile dure maro. Scurt-nodarea viţei de vie scurtează longevitatea butucilor în plantaţii. iar producţia de struguri este diminuată în proporţie de 60-70 %. Oricum. Tumorile de pe rădăcină pot fi identificate doar prin creşterea înceată şi slabă a lăstarilor. internoduri scurte. De cel puţin un secol se credea că singura cale prin care viruşii s-ar putea răspândi. Biotipul 3 este singurul tip întâlnit în mod obişnuit la viţe iar boala poate fi evitată prin plantarea vitei de vie pe port-altoi. rasucirea frunzelor. Cele mai multe tumori apar aproape de linia solului. În prezent. Bacteria nu poate fi controlată prin chimicale deoarece trăieşte în sol. Dacă viţa este pe rădăcini proprii poate fi de obicei salvată prin palisarea unui nou lăstar crescut de sub zona afectată. Strugurii ajung târziu la maturitate. prin înroşirea ţesuturilor dintre nervuri. Alte plante infectate cu virus pot fi foarte viguroase dar au productivitate redusă. Dacă o tumoare înconjoară tulpina viţa poate muri deasupra acelui punct. frecvent dispuse în zigzag. In Românai au fost semnalate. boala lemnului striat. doar un control biologic este disponibil Agrobacterium radiobacter. noduri duble. radiobacter. pe lânga râsucirea frunzelor apare şi o coloraţie galbenă prematură a ţesuturilor dintre nervuri.

.Strierea lemnului determină o pornire tărzie în vegetaţie a butucilor . Apar pe frunzele lăstarilor tineri. De obicei. Pe locul înţepaturii. şi anume: selecţia fitosanitară în plantaţiile de portaltoi şi în cele de coarde altoi. timp de 100-120 zile ). Filoxera (Phylloxera vastatrix) reprezintă unul dintre dăunatorii foarte periculoşi ai viţei de vie. celulele frunzei se înmulţesc neuniform. Atacul ei a provocat distrugerea viilor europene. începând cu luna iunie. In prevenirea aparitiei si raspindirii virozelor se adoptă masuri indirecte ca: lichidarea focarelor de infecţie. Controlul biologic: O potenţială metodă este de a reconstrui reţeaua de hrană a solului astfel încât acolo există ciuperci antagoniste filoxerei. devirozarea materialului săditor viticol prin termoterapie ( supunerea plantelor la un regim termic de 380C. producerea de material saditor liber de viroze. se întălneşte pe frunzele soiurilor de portaltoi şi de hibrizi direct producatori. Construind viaţa din sol creşte de asemenea populaţia microfaunei pradatoare pentru filoxera. precum şi ciuperci pe care dăunătorul le poate prefera pentru a se hrăni. in vitro. la înfiinţarea plantaţiilor de vii roditoare (V. fiind o etapă de răscruce în istoria culturii viţei de vie.. Vinifera) se vor folosi numai viţe altoite pe portaltoi rezistenţi. în zona punctului de altoire scoarţa altoiului se îngroaşă anormal şi devine spongioasa. soiurile Vitis vinifera se pot cultiva pe radacini proprii. repaosul terenului minimum 4 ani. argiloase. Dăunătorii viţei de vie. producătorii au de-a face cu una sau câteva specii în acelaşi timp. Aceasta se răspăndeşte cu uşurinţa în solurile grele.Trecerea de la înmulţirea prin butaşi la cea prin viţe altoite a însemnat schimbarea întregului sistem de cultură. Filoxera. prin îndepartarea scoarţei se observă pe suprafaţa tulpinii existenţa unor striuri longitudinale adânci şi sinuase. creşterile anuale sunt diminuate.pe care le înţeapă şi le suge seva. Filoxera. Insecta traieşte şi se înmulţeşe pe radacinile şi frunzele viţelor americane şi hibrizilor direct producatori şi pe rădăcinile viţelor europene.. treptat frunzele se răsucesc şi se usucă. pe faţa interioară a frunzei. nealtoite. Raspandirea ei este mult îngreunată în solurile nisipoase. a căror refacere nu a fost posibilă decât prin folosirea la plantare a viţelor altoite pe portltoi din speciile americane rezistente la filoxeră. formăndu-se gale (excrescenţe) de mărimea unui bob de mazare. în secolul al XIX-lea. In aceasta situaţie. apariţia unor benzi verzideschis sau galbui de-a lungul nervurilor principale ale frunzelor de la baza lăstarilor. Cunoaşterea ciclurilor de viaţă a insectelor dăunătoare poate ajuta producătorii să găsească căi sigure şi uşoare pentru a minimaliza problemele apărute datorită insectelor. Ca masuri de protecţie. Un număr surprinzător de insecte se hrănesc cu diferite părti din fructe sau părţi ale viţei de vie. cu excepţia viţelor plantate pe solurile nisipoase. forma galicolă. odată cu butaşii din diferite specii de viţe americane. Mozaicul nervurian determină. A fost adusa în Europa din America. prin culturi . forma radicicolă atacă rădăcinile viţelor americane şi ale celor europene. Combaterea virozelor se bazează pe metode indirecte. .

Depinzând de temperatură. ouăle incubează după 4 până la 8 zile. Ouăle La începutul primăverii ouăle se află singure pe muguri. atingând un maxim la începutul lui august şi continuând să apara până la începutul lui septembrie. moliile se odihnesc pe viţe. Mai târziu cele mai multe sunt depozitate direct pe fructe. Larvele Dupa Tomoiaga. Apariţia maximă a generaţiilor din pupe este la mijlocul lui iunie şi continuă la mijlocul lui iulie. este un dăunător major al culturilor de viţă de vie. Prima generaţie adultă începe să zboare la sfârşitul lui iulie. ovale. Forma adultă Molia adultă se formează din pupa de peste iarnă de la mijlocul până la sfârşitul lui mai. înainte de perioada de înflorire în concordanţă cu soiurile plantate în lume. alb opac. este originar din Europa apărând prima oară la viţele sălbatice.Molia strugurelui Molia bobului de strugure (Endopiza viteana Clemens). Ouăle sunt de mărimea unui bob de grăunte. turtite pe o parte. . 2008 Noua larvă formată este alb crem cu un cap maro închis şi cu un scut toracic. codiţe sau pe boabele nou formate. Pe măsură ce larva creşte corpul său devine verzui schimbându-se eventual în purpuriu. În cea mai mare parte din zi. Capul larvei mature este maro deschis dar scutul toracic rămâne de culoare închisă. zborul lor rapid şi în zigzag putând fi observat până după lăsarea serii. Pe la mijlocul sau la sfârşitul după-amiezi devin active.

Generaţia a 2-a mult mai dezvoltată ajunge pe pământ.menţinerea curată a terenului8 .strângerea şi arderea coardelor tăiate . O singură larvă poate distruge o aproximativ o duzină de boabe.7 cm lungime fiind de culoare maro deschis cu o tentă verde pe abdomen sau în întregime negru închis. Dupa Tomoiaga. Pupa este mai mică de 0. Practicile culturale sunt foarte importante în reducerea rezervei biologice : . Tripsi. Pagube Răul provocat de prima generaţie de larve poate fi destul de important. etc. 2008 . benzile de feromoni care disturbă împerecherea şi îndepărtarea manuală a ciorchinilor afectaţi sau a altor părţi pot fi de mare ajutor. Pupa Molia strugurelui iernează în stadiu de pupă.înierbarea – asigurarea unui microclimat pentru insectele utile – acarofagi: Coccinelidae. unde se va transforma în pupele care vor ierna între frunzele căzute. Erinoza – boala produsă de acarianul Eriophies vitis – cunoscută sub numele popular ca băşicarea frunzelor . Control ecologic Dipel (B acillus fhreningiensis). Adesea o pată roşiatică înconjoară punctul de intrare al larvei. Tratamente: efectul secundar al sulfului aplicat pentru controlul bolilor criptogamice este suficient pentru limitarea populaţiei sub pragul Economic de Daunare (PED).arătura de toamnă cu îngroparea resturilor vegetale .aplicarea corectă a tăierilor în uscat .apare frecvent în toate regiunile viticole ale României.

Insecte utile în plantaţiile viticole coleoptere zoofage prădătoare: coccinelidele – larvele şi adulţii consumă acarieni şi afide ploşniţele zoofage: un singur individ poate consuma 4000 de acarieni si 500 de păduchi. sarma. Dupa Tomoiaga. . 2008 Calendarul lucrarilor la vita de vie Ianuarie . Urechelniţele – Forficulidaele – redutabil pradător al moliilor.se desfunda terenul pentru plantarile din primavara. se face dezgropatul timpuriu. dezmusuroitul sau debilonatul .daca timpul permite.se repara principalele unelte necesare lucrarilor viticole.se procura materialele necesare pentru plantarea vitei de vie. Martie . . ca: araci. Februarie . etc.se face controlul viabilitatilor ochilor in viile roditoare si celelalte lucrari din luna ianuarie care nu s-au facut.

se face plivitul lastarilor de vita de vie fara rod.se executa desfrunzitul partial al soiurilor de masa. a fainarii.repetarea prasilelor de vara. Iunie .se verifica spalierul.butucilor.se face completarea golurilor din plantatiile de vita de vie.se termina taiatul si copcitul vitei.se continua tratamentul impotriva manei si fainarii. .se face prima legare a vitei de vie.se aplica ciupitul lastarilor in preajma infloritului.se continua cu plivitul. . dupa care se executa aratul sau sapa mare.incepe recoltatul strugurilor la soiurile de masa extratimpurii. .se pregateste inventarul pentru culegerea strugurilor si pentru prelucrarea lor. .se poate executa o fertilizare foliara. .copcitul al 2-lea la viile tinere.se face controlul saptamanal al musuroaielor de la vita de vie plantata in primavara si se intretin pana la aparitia tuturor lastarilor.se executa primele tratamente impotriva manei. . . . pentru echilibrarea butucilor. .se face carnitul viilor roditoare prin indepartarea varfului cu 8-10 frunze.se continua tratamentele impotriva manei.se executa ultimele prasile.se planteaza vita de vie altoita si nealtoita in locul definitiv. . tratamentele de prevenire se executa mai des. .se asigura mranita necesara pentru plantatul vitelor de vie. .se desfunda terenul pentru noile plantatii de vita de vie. Iulie . copca ramanand deschisa.se aplica ultimele tratamente in plantatiile de vii. ciupitul si legatul lastarilor. . etc. . Mai . . . pe rand si intre randuri .realizarea prasilelor.se poate aplica a 2-a si a 3-a ingrasare extraradiculare (foliara).se face legatul al 2-lea al lastarilor.se incepe dirijarea si legatul coardelor taiate. August . . . . . daca lastarii au atins lungimea de circa 40 de cm. . Aprilie . .se aplica primul copilit (cand lastarii au 6-7 frunze se scurteaza la 4-5 frunze). . .carnitul la soiurile de masa cu coacere timpurie si extratimpurie. . . a moliilor si a celorlalti daunatori. .se efectueaza ultimul legat. .se continua copcitul.se face primul copcit in plantatiile tinere. .se incepe taiatul si copcitul vitei de vie.se recolteaza strugurii de masa la soiurile cu coacere mijlocie.se continua legarea lastarilor.se continua controlul musuroaielor si spargerea crustei in plantatiile nou infiintate. a putregaiului cenusiu.. In anii cu precipitatii normale si infectii numeroase de mana. . precum si pentru moliile de struguri.se executa aratura adanca sau sapa mare. .se controleaza starea de viabilitate a mugurilor la cultura vitei de vie in forma joasa si inalta.se face al 3-lea copcit in plantatiile tinere. aracii. . . fainarii. .

.se desprind coardele de pe araci sau spaliere si se ingroapa butucii la cultura clasica. Recoltarea şi transportul produselor viticole ecologice Recoltarea strugurilor pentru vin se face printr-o singură selecţie. se planteaza stalpii si ancorele. cu atât mai importantă este maturarea corectă.culegerea strugurilor se face pe timp frumos si uscat. stalpii.se aplica aratura de toamna sau sapa mare.Septembrie . Fiecare cramă ar trebui să determine valorile optime ale . Noiembrie . 3.2.se executa aratura de toamna sau sapa mare. Strugurele pentru vin este copt atunci când atinge o compoziţia chimică şi fizică care este optimă pentru soiul şi mediul respectiv. este evident că maturitatea trebuie cercetată în toate zonele podgoriei. Când se atinge minimul de grade Brix. maturarea va fi testată în fiecare parcelă.se termina ingropatul. aciditatea titrabilă şi pHul. sarmele pentru instalarea mijloacelor de sustinere si. Dincolo de aceste diferenţe. Cu cât soiul are potenţial calitativ. fertilităţii şi permeabilitaţii apei. fiecare soi trebuie testat separat. Ar trebui să se determine gradele Brix. Ar trebui stabilite valori limită pentru fiecare din acestea.se face plantarea de toamna a vitei de vie. eventual.soiurile de struguri rosii se culeg la circa 10-15 zile dupa cele albe. Dacă un soi este plantat în mai multe locuri. cât şi pentru raportul aciditate – grade Brix. datorită tipurilor diferite din cultivare. Aceasta va asigura faptul că strugurii vor avea zahăr îndeajuns pentru a furniza conţinutul necesar de alcool în momentul fermentaţiei şi în acelaşi timp va preveni lăsarea lor in camp până când aciditatea titrabilă va fi prea scăzută sau pH-ul şi raportul aciditate – grade Brix va fi prea crescut pentru a conduce la calitatea dorită a vinului. Chiar şi viţele de aceeaşi vârstă şi vigoare care au fost tăiate diferit vor avea dată de maturare diferită. Viţelor de lângă copaci nu ar trebui să li se recolteze probe. .se transporta aracii. Probele de struguri ar trebui colectate randomizat de la viţele raspândite de pe toată suprafaţa câmpului. musuroitul sau bilonatul butucilor. în aceleaşi condiţii de câmp. iar cele aromate se culeg cu circa 10 zile mai tarziu decat cele rosii. Deci maturarea trebuie să fie determinată cu exactitate.se continua recoltarea strugurilor de masa si incepe culesul celor de vin. separandu-se strugurii sanatosi de cei stricati. dupa ce s-a ridicat roua. Recoltarea de probe ar trebui să înceapă cu două sau trei săptămâni înainte de data probabilă a recoltării. Recoltarea probelor din podgorie Datorită variabilităţii compoziţiei fructului. . Practic.f. Decembrie . Octombrie . . diferenţa fiind datorată în cazul aceleaşi podgorii tipului de sol. Strugurii din aceeaşi plantaţie variază în privinţa maturării. corectitudinea sa influenţează foarte mult calitatea produsului – în funcţie si de soi sau soiurile cultivate. . celelalte valori ar trebui verificate cu atenţie. ca si coardele de pe cepii de siguranta la butucii condusi pe forme semiinalte si inalte. pentru obţinerea unui anume sortiment de vin care se intentioneaza a se produce. strugurii maturaţi într-un climat cald sau în sezonul cald conţin mai mult zahăr si au o aciditate mai mică decât cei maturaţi în zonele reci. există efecte ale condiţiilor de temperatură regionale şi sezoniere care pot afecta foarte mult echilibrul compoziţional al fructului la un anumit stadiu de maturare.

Se determină conţinutul de substanţe solide solubile totale folosind refractometrul. pentru a preveni ca aciditatea să scadă prea mult.Brix pentru condiţiile şi soiurile proprii. Refractometrul trebuie să fie păstrat curat. în special în regiunile calde şi ca rezultat al prelungirii perioadei calde din timpul coacerii. Motivul este că raportul reuneşte doi dintre principalii factori care dau gustul dulce şi acru în afară de a fi bazat pe doi constituenţi compoziţionali prezenţi în cantitatea cea mai mare. Din această cauză. Criteriul cel mai uzual pentru a determina data recoltării îl reprezintă determinarea conţinutului de zahăr. Majoritatea soiurilor trebuie să atingă acest nivel al maturităţii. Mustul trebuie să fie limpede. Aceasta are o valoare care indică relaţia dintre conţinutul în zahăr şi aciditate pe măsura avansării spre maturitate a strugurilor. În contrast cu strugurii de masă. conţinutul de acid scade atât de mult încât calitatea fructelor se poate deteriora. acidităţii. Poate fi necesar un compromis. cel mai semnificativ criteriu pentru determinarea maturării strugurilor îl reprezintă determinarea zahărului. este capabil să furnizeze rezultate consistente dacă aparatul este corect calibrat. dacă temperatura este măsurată şi dacă mustul este limpede şi este plasat într-un cilindru mare. Pieliţele sau resturile vor împiedica refractometrul de a ajunge la un echilibru corect. Deci dezvoltarea aromelor este de asemenea mai mult sau mai puţin paralelă cu cea a zahărului şi nici un vin nu atinge aroma completă. Raportul aciditate . distinctivă până când nu ajunge la 20 grade Brix sau mai mult. gradele Brix.Brix s-a găsit a fi o bază mult mai solidă decât conţinutul în zahăr luat singur. Calitatea maximă a vinului poate fi sigură doar dacă nivelul acidităţii totale este urmărit ca un ghid pe timpul maturării. a atins 200-250 Brix. caracteristică. nu doar pentru a fi privite. Având în vedere aceşti factori şi pericolul care îi însoţeşte cu privire la dezechilibrul . pH-ului şi raportul aciditateBrix din mustul proaspăt presat. Deşi solidele solubile totale sunt în general importante în determinarea momentului recoltării. Este adevărat că pH-ul este important pentru gustul şi culoarea strugurilor de masă. este mai bun decât orice criteriu bazat pe un singur element constituent al strugurelui. cei pentru vin sunt recoltaţi de obicei în momentul când strugurele a ajuns la maturitate. ar trebui să se dea o atenţie şi acidităţii. Criterii pentru recoltare Aşa cum s-a arătat. Un efect similar rezultă din supraproducţii care întârzie maturarea. Într-o măsură limitată pH-ul a fost folosit ca singura informatie pentru determinarea datei recoltării.acidităţii. buchetul şi echilibrul caracteristice. nivelul dorit de compusi solubili totali şi nivelul total al acidităţii la acel timp. dar vinurile sunt făcute pentru a băute. pentru a stabili data recoltării. Aroma şi conţinutul in alcool reprezintă de asemenea factori critici în determinare calităţii. pH-ul şi proporţia aciditate . Chiar dacă acest test nu este aşa de specific pe cât s-ar putea dori. dacă vinurile produse din ele trebuie să posede aroma. Refractometrul cu termometru ataşat facilitează corectarea temperaturii măsurate. Datorită acestei maturări avansate. în special dacă vremea este variabilă din punct de vedere al căldurii in timpul perioadei de coacere. pentru determinarea momentului recoltării.

Procedura de recoltare Au fost dezvoltate numeroase dispozitive pentru mecanizarea recoltatului. Strugurii pot fi recoltaţi când ajung la un stadiu de maturare mai avansat când sunt distanţe mai mici de transport. Metodele actuale acceptate angajează în general unul din următoarele dispozitive vechi sau noi: cutia pentru câmp de 20 kg . Aruncând ciorchinele. în ciuda faptului că livrarea se întârzie şi în conformitate cu cele mai multe condiţii. cu cât este mai mare raportul aciditate –Brix (cu o aciditate favorabilă) cu atât mai bună este calitatea vinului. Cutia pentru câmp: aceasta reprezintă un container tradiţional pentru transportul strugurilor de la viţe la zdrobitor (presă). Trebuie să se ia în considerare şi distanţa de transport până la cramă. ulterior tratat cu neglijenţă pot împiedica foarte mult producerea vinurilor sănătoase şi de calitate. când strugurii nu sunt protejaţi de microorganismele nedorite. astfel încât în momentul în care remorca s-a umplut să ducă strugurii la zdrobitorul din cramă cât de repede posibil. Desigur gradul de maturare diferă între soiuri. Strugurii pot fi loviti prin manipulare mai ales la maturitatea deplina . 35 cm lăţime şi 23 cm . ale ciorchinilor sparţi sau parţial zdrobiţi. iar cu câteva dintre ele manipularea strugurilor s-a făcut destul de economic. Are 53 cm lungime.principalilor constituenţi. La desprinderea ciorchinelui. containerul de 1 tonă. Aceasta. O remorcă foarte mare induce tentaţia irezistibilă de a aştepta umplerea sa. strugurii ar fi trebuit să atingă un stadiu de dezvoltare unde relaţia dintre diferiţii componenţi ai fructului – zahăr. boabele ar trebui rănite nu mai mult decât este necesar. Mărimea remorcii tractorului ar trebui să fie proporţională cu mărimea echipei care recoltează. multe din boabe se sparg. iar ciorchinele să nu fie aruncat în căldarea folosită pentru a-i strânge. Grijă la recoltat şi manipulat Procedura prin care se face recoltarea reprezintă un factor important pentru menţinerea în stare bună a strugurilor. pH şi în special raportul aciditate –Brix. Un alt motiv important îl reprezintă atenţia în manipulare. aciditate. Permiterea acestor microorganisme de a se înmulţi suficient pe struguri va face sarcina producătorului mult mai dificilă şi produsul mai puţin bun. dar supracoacerea strugurilor tuturor soiurilor îi fac pe aceştia să fie foarte susceptibili la rănile mecanice. de faptul că fructele care au ajuns la maturare corespunzătoare în podgorie trebuie să fie acceptabile când ajung în cramă. ei dau adesea o foarte mică importanţă pericolului temperaturilor înalte 27-32o C. Cu toate ca facilităţile actuale pot fi excelent utilizate de către proprietarii de crame pentru a menţine scăzută temperatura de fermentare. cum se face câteodată. Când containerele în care se strâng strugurii sunt încărcate. containerul detaşabil de 2 tone şi containerul montat de 3-5 tone cu mână de recoltare. Tractoristul ar trebui să ţină pasul cu culegătorii. acestea trebuie duse cât mai repede posibil la cramă. creând condiţii favorabile dezvoltării putregaiului care. Această apreciere este legată de promptitudinea recoltării. Relaţia dintre temperatura strugurilor şi dezvoltarea putregaiului este trecută cu vederea sau neglijată de unii producători. Fructul trebuie de asemenea să fie sănătos şi să aibă calităţile necesare pentru a ajunge la cramă în stare bună. dar încă destul de brutal. decât pe distanţe lungi. sunt optime pentru producerea unui vin de calitate de tipul dorit. strugurilor li se permite preluarea de energie termică suplimentară. necesită tăierea individuală a codiţelor. Maturitatea corectă Pentru a fi consideraţi gata de recoltare.

Cele două rânduri de viţe nelegate pe sârme situate de-o parte şi de alta a aleii prin care este tras containerul. O latură rămâne pe peretele zdrobitorului. la distanţă convenabilă pentru primirea strugurilor de pe 8 sau 12 jumătăţi de rânduri. fiind permanent montat pe o semiremorcă cu 4 roţi. Nu se permite nici un moment dezvoltarea de rebuturi post-recoltare. Containerul este montat pentru a permite golirea sa în zdrobitor cu ajutorul unui dispozitiv de ridicare.5 m lungime.25 m lăţime şi 1. pentru protecţia împotriva coroziunii. containerele sunt dispuse din loc în loc. Containerul montat de 3-5 tone – numit gondolă. Pentru a fi umplute aceste tancuri sunt fixate pe o remorcă îngustă pe două roţi. acesta este mutat într-o margine a viei fiind înlocuit de unul gol. Acestea sunt tractate de tractoare uşoare.adâncime. conţinutul lor fiind golit în containerul gondolă. golindu-se în interiorul acestuia. containerele sau benele sunt tractate prin spaţiile dintre rânduri. La un container sau gondolă pot lucra 6-8 culegători. cu o adâncime de aproximativ 106 cm. care poate fi trasă printre rânduri de un tractor mic. Când distanţa dintre podgorie şi cramă este mai mică de 20 km. Când containerul este plin. sunt culese şi strugurii depozitaţi în el. Containerul plin este transportat direct la cramă pentru golire. Strugurii sunt manipulaţi doar o dată – de la viţe direct în cutii – şi dacă sunt atent culeşi pot fi livraţi în stare bună. Containerul detaşabil de două tone: este confecţionat dintr-o tablă nu foarte grea de oţel. Este nevoie de o perioadă scurtă de timp pentru a fi umplută. intervalul de timp scurs intre cules şi zdrobire nu trebuie să depăşească 1-2 ore.00 m adâncime. In intervalul dintre culegerea strugurilor si zdrobire. strugurii putând fi livraţi în scurt timp de la culegere la zdrobitor . În ambele cazuri strugurii sunt descărcaţi pe o bandă transportatoare care . fiind acoperit în interior cu un strat de lac rezistent la temperaturi înalte. Este construit din tablă metalică sudată solid. Containerele montate pe remorci cu 2 roţi cu capacitatea de 1-2 tone sunt de asemenea des folosite în multe vii. fiind umplute aproximativ la fel cu celelalte. Strugurii sunt culeşi în căldări care apoi sunt golite în container. iar cealaltă este ridicată de un dispozitiv mecanic. pentru protecţia împotriva coroziunii. ei trebuie să se păstreze proaspeti. Conţinutul micului container plin este transportat în containerul bena. Strugurii sunt culeşi în căldări largi sau în cutii. fiind tratată în interior cu lacuri rezistente la temperaturi înalte. Are aproximativ 2. 1. Micile containere sunt ridicate cu un dispozitiv. cu care se transportă strugurii la cramă. După umplerea containerului. iar un alt cu un container gol reia aceeaşi poziţie. În unele podgorii. tractorul pleacă cu încărcătura. aceasta deplasându-se de-a lungul lor. Strugurii celorlalte jumătăţi de rânduri se depun în containerele dispuse la celălalt capăt. putând să treacă printre rânduri cu distanţa dintre ele de 2 . Doar un rând de viţe legate pe sârme situat de aceeaşi parte a containerului este de obicei recoltat o singură dată. Acest container a fost în general destul de utilizat în zonele de coastă unde spaţierea dintre rânduri este prea mică pentru a trece un tractor cu remorcă. fiind transportaţi cu ajutorul acestora la container. Un alt avantaj al acestui dispozitiv îl reprezintă dimensiunea sa mică. În situaţia aceasta. Este prevăzut cu belciuge deasupra părţii superioare în zona de mijloc a fiecărei laturi.5 m fără a distruge viţele. Este confecţionat din oţel greu. De obicei lucrează împreună 5-6 culegători. Containerele au 1-2 m lăţime fiind prevăzute cu roţi sub fiecare colţ. Containerul plin este preluat de tractor şi un altul gol îi ia locul. Strugurii sunt culeşi în căldări care se golesc în container. pentru cârligele dispozitivelor de ridicare. pe măsură ce strugurii sunt recoltaţi de pe 3 sau mai multe rânduri adiacente de viţe nedirijate pe sârmele situate de-o parte şi de alta a lor. Remorca este trasă prin vie de un tractor mic şi de un mic camion pe strada principală. semiremorca necesită un tractor special care este folosit atât printre rânduri cât şi pe drum. Containerul de 1 tonă: măsoară aproximativ 122 cm / 122 cm .3.

Hidraulica: Ulei hidraulic biologic Greutatea: Cât mai mică posibil Tracţiunea: Roţi cu volum mare. multe boabe spărgându-se sau detaşându-se de pe rahis. În ambele cazuri strugurii sunt manipulaţi foarte brutal. Comercializarea produselor viticole ecologice Întrebarea „unde să vinzi produsul final al viţei de vie?” este pentru orice manager de vie. Tractoare de dimensiuni speciale ar trebui examinate cu întrebarea ”ce tip de combustibil sau ulei au nevoie?”. Maşini pentru recoltat strugurii de vin Recoltarea mecanică a strugurilor a primit atenţie într-un număr de ţări producătoare . Germania. tăietorul rotativ. la fel de importantă precum toate întrebările cu privire la producerea vinului. Recoltarea mecanică a fost acceptată. vibratori.Australia. Calitatea determină preţul Cantităţile prea mari conduc la căderea preţurilor . cu reglare antiderapare. nu pentru că lumea este mulţumită de performanţele prezentate. USA etc. filtru de funingine. Rusia. cu posibilitatea de a funcţiona cu ulei de rapiţă. Fiecare a avansat idei.g. cu tracţiune pe toate roţile. Recoltarea ecologică ideală este cea executată manual. Acest tratament nu favorizează livrarea de struguri în stare foarte bună. impactori. sunt valabile următoarele principii de bază ale pieţei.le ridică în containerul gondolă. Ca toate celelalte pieţe economice. ci datorită necesităţii de a avea o mai mare eficienţă. aspirare.2. Tractorul ar trebui selectat în funcţie de următoarele aspecte: Motorul: Motor economic. lubrifiant pe bază de plante. Dar în multe cazuri podgoria este prea mare pentru a ignora folosirea oricărei maşini. Italia. Franţa. catalizator. 3. cum ar fi bara tăietoare. Atentia asupra folosirii echipamentelor tehnice inteligente în agricultura ecologică este mai mare decât în cea convenţională.

etc. este necesară o estimare a propriei situaţii.  Tratamente ale vinului ca sulfitarea. Transmiterea directa prin poşta de informaţii către client face posibilă gestionarea mai eficientă a stocurilor. .7% depozitarea .  Sticlele: sticlele pentru vin pot fi folosite de aproximativ 20 de ori. ca şi o cercetare a pieţei.5 % manipularea . stabilizarea. urmată de o evaluare a acestor date.  Costurile pentru umplerea sticlelor.35 litri Cantitatea vandabilă . Exemplu de calcul pentru cantitatea acoperită: Unitatea = 1 ha de vie Estimarea cantităţii vandabile Producţia netă în litri = 9000 kg struguri x 75% = 6750 litri must .  Costurile pentru spălarea sticlelor pentru vin.  Costurile pentru dopuri. Atitudinea producatorilor trebuie adaptata în aşa fel încât să facă posibilă evadarea din mecanismul de piaţă existent (cerere şi ofertă). Costurile variabile Acestea reprezintă totalul intrărilor legate de comercializarea vinului.o. iar 5% revine sticlelor sparte. Pentru a găsi noi canale de distribuţie. Clienţii satisfăcuţi ar trebui transformaţi în lideri de opinie. cardurilor de client.Ca şi producători de vin. Datorită metodelor de producţie şi posibilităţilor de distribuţie diferite. Deşi din nefericire cantitatea influenţează preţurile mai mult decât calitatea. este înţelept de a investi în relaţiile cu clienţii existenţi şi de se afla cum pot fi satisfăcuţi mai bine. trebuie să vă orientaţi singuri spre canalele de distribuţie existente sau să creaţi portiţe noi pentru a scăpa de regulile de bază ale pieţei menţionate.35 litri 6210 litri Producţia netă este influenţată de cantitatea recoltei cât şi de schimbările de preţuri de pe piaţa vinului.5 % manipularea la îmbuteliere Cantitatea vandabilă în sticle îmbuteliate 6245 litri . face posibilă aflarea de lucruri noi cu privire la obiceiurile cumpăratorilor. Luând în consideraţie aceasta.  Costurile pentru etichete. Folosirea datelor existente. Aceşti clienţi (lideri de opinie) vor recomanda noi clienţi. Selectarea consumatorilor Câştigarea de noi consumatori este de 10-15 ori mai scumpă decât păstrarea celor existenţi. a facturilor. neutralizarea. Aceste costuri sunt următoarele:  Îmbogăţirea strugurilor care depinde de legislaţia ţării respective (zahăr). vânzarea poate fi sigură doar cu o calitate stabilă a produsului.0. ar trebui calculată cantitatea disponibilă pentru comercializare. Pentru a rezuma: Este mai ieftin de a te îngriji de clienţii existenţi decât de atragerea unora noi. Cum să vinzi struguri de vin ecologici Piaţa vinurilor depinde în general de tehnicile de producţie folosite de fiecare producator în parte.470 litri .

Puteţi proceda la fel cu vinul vostru.75 litri = 30% din ele sunt livrate utilizatorului final. protejarea mediului şi furnizarea de produse garantate (sigure) şi nu simpla reducere a costurilor.    . În multe oraşe. Cel mai bine este a se începe cu o mică porţiune din vie. În cele mai multe cazuri. Ar trebui făcută o evaluare realistă a riscurilor care se pot ivi. se poate constata că viticultura tradiţională poate fi echivalentă cu metodele alternative de producţie. timpul probabil. ideea este mai degrabă de a controla problemele decât de a le rezolva. concepeţi un cupon de comandă sau puneţi un formular de comandă pe website – ul vostru. erau oricum mai mari în sistemele alternative. severitatea problemelor şi planul pentru eventualitatea lor. tratament minim. Dacă vă obişnuiţi clienţii să primească la domiciliu vinul pe care –l vor la fiecare 2 săptămâni. sistem bio-ecologic şi sistem semi-biologic). În oraşele mai mari. O soluţie o reprezintă construirea propriului canal de distribuţie prin livrări la domiciliu pentru clienţii voştri. Dacă vinul este livrat. bio-ecologică şi biodinamică analizează diferite metode pentru producerea strugurilor (convenţionale. trebuie avute în vedere următoarele costuri (estimativ): Sticlele de 2 litri = 80 % din ele sunt livrate către alţi comercianţi. Cu privire la ecologie. sistem bio-dinamic. planificarea trebuie să fie completă şi precisă. Faceţi pur si simplu gratis comandarea şi livrarea la domiciliu. Sticle de 0. Analizează deasemenea. Trebuie întreprinsă o planificare substanţială pentru anticiparea şi prevenirea problemelor. Intrarea pe canalele de distribuţie normală va fi foarte greu de făcut. atacul bolilor şi dăunătorilor şi costurile de producţie. Este vital ca fermierul să evite tentaţia de “a lasa balta” totul şi să revină la o metodă non-ecologică în faţa adversităţilor.Analizarea vinului. veţi avea repede o cerere mai mare pentru produsele voastre atâta timp cât livrarea este demnă de încredere. Sticlele de 1 litru = 50 % din ele sunt livrate utilizatorului final. în acest fel riscurile sunt limitate iar informaţia se poate dezvolta pentru a ajuta la ghidarea fazelor de tranziţie viitoare. legumele ecologice şi alte produse sunt vândute pe această cale. Căi alternative de distribuire a produselor ecologice. Costurile pentru marketing: dacă vinul este vândut de la producător nu se calculează costuri de distribuţie. Deoarece scopul este îmbunătăţirea calitatăţii. Dacă produceţi vin ecologic. astfel încât clientul nu trebuie să se gândească ce produs ecologic este gata pentru a fi livrat la acel moment. sau în caz contrar acest scop nu va fi îndeplinit. aveţi un produs special în cantitate limitată dar de calitate „ecologică”. costul va fi de 750 la 1500 euro/ha pentru trecerea de la convenţional la ecologic. fermierii ecologici pun într-un coş produsele lor actuale pentru clienţii lor. Făcând tranziţia: un program de tranziţie de succes trebuie clădit pe un plan bine gândit. Stabiliţi un program de livrare. iar preţurile vor fi negociate sub aşteptările voastre. Costurile de producţie (pe kg de struguri). Concluzii finale Studiile comparative cu privire la viticultura convenţională. Costurile pentru maşini şi energie. Fermierul trebuie să cunoască via. pe lângă calitatea producţiei de must şi vin. în fiecare săptămână.

eu/agriculture/organic 7. www. Werner (1995 ): “Ökologischer Weinbau” . (2008): „Ghidul fitosanitar al viticultorului” 5.ro.europa.cornell. Lon J. www.edu/factsheets/grapes/default.ec. Hofmann. 4. Köpfer.Bibliografie: 1. (2004): „Viticultura practica”. Programul de Management Integrat al Dăunătorilor 2. Tomoioaga L. http://nysipm. Dejeu L.gradinamea. Calendarul lucrarilor la vita de vie 6. Rombough (2003): „Producătorul de viţă de vie: ghid pentru viticultura ecologică” Universitatea Cornell din New York.asp 3.

Acoperirea cu resturi vegetale a rândului de viţă de vie c. Reprezintă jaloane pentru o corectă plantare a viţelor c. Mana c. Negativ c. b. Erinoza. Susţin sârmele 8. Paralel cu direcţia lor b. c. Deasupra radacinilor îngropate. Cum se aşează rândurile de viţă de vie faţă de vânturile dominante? a. Mana. 7. Susţin tulpina viţei b. Nici un efect 5. c. Inierbarea permanentă. în contact cu rădăcinile b. Plantarea mai multor soiuri de viţă de vie cu coacerea strugurilor eşalonată b. Cum se păstrează biodiversitatea într-o plantaţie viticolă? a. Afânarea solului. Cancerul bacterian. Infestarea solului. Care sunt mijloacele de creştere a fertilităţii naturale a solului? a. Ce este mulcirea? a. Care sunt principalele boli criptogamice ale viţei de vie? a. Culturile intercalate şi fertilizarea cu compost. La bază. Tehnică de control a bolilor într-o plantaţie b.Perpendicular pe direcţia lor c. Făinarea şi Putregaiul cenuşiu 10. Aplicarea la timp a îngrăşămintelor chimice. Când este momentul optim de recoltare a strugurilor? a. la jumătatea înăţimii gropii. 2. Scurt nodarea b. Asigurarea sănătaţii plantelor de viţă de vie 4. Ce efect poate avea un pâlc de arbuşti situat la baza pantei unei vii? a. Care este rolul microorganismelor din solul unei plantaţii viticole? a. La plantarea viţelor în ce zona a gropii se aplica ingrasamantul organic? a. Făinarea.Transformarea materiei organice în compusi minerali. pâlcuri de arbuşti c. Când cantitatea de zahar în must este maximă b. Printre rânduri c. Pozitiv b. Când aciditatea este foarte scăzută . Indiferent 6. Când raportul aciditate-grade Brix este optim c. Antracnoza. La suprafaţă. taluzuri cu vegetaţie spontană. Efectuarea de lucrari de întreţinere de calitate. Erbicidarea 9. 3.Întrebări şi raspunsuri: 1. b. Ce rol au tutorii într-o plantaţie de viţă de vie? a.