Atributiile si actele primarului

Un primar (din latina vulgară primarius, însemnând "primul, principalul") este un politician care are rolul de autoritate executivă oficială a municipalității. În lume există o varietate de legi locale și obiceiuri în ceea ce privește puterile și responsabilitățile primarului, cât și în privința metodelor de a ajunge primar. Varianta franceză a cuvântului este maire. În Germania și în Țările de Jos magistratul șef al unui oraș era numit "magistru al cetățenilor" (G. Bürgermeister, Du. burgemeester; zonele din Belgia unde se vorbește franceza folosesc bourgmestre). Pe filieră germană a pătruns în Ungaria medievală instituția pólgármester-ului ("Bürgermeister"), care s-a păstat până în prezent. Din Ungaria noțiunea a iradiat și la răsărit de Carpați, lucru care face ca în dreptul medieval român întâistătătorul unei cetăți să se numească pârcălab, care era ajutat de consilieri numiți pârgari (din magh. "pólgar", "cetățean", preluat din nemțescul bürger. În Italia primarul se numește sindaco, în Boemia starosta și în Spania alcalde, termen provenit din limba arabă. În Statele Unite primarii sunt aleși de obicei de către cetățenii localității pentru un mandat stabil. Ei împart puterea de obicei cu corpul legislativ local, cum ar fi consiliul municipal. Primarii pot fi și conducătorii consiliului local, fiind uneori aleși ca primari de către consiliu și nu de cetățeni, în timp ce sarcinile uzuale ale orașului sunt delegate unui profesionist manager de oraș. În Salt Lake County din statul american Utah există un primar al comitatului. În plus, conducătorii executivi ai tuturor comitatelor din Tennessee și Hawaii sunt numiți "primari". Totuși, persoanele nu sunt numite, ci alese în funcție.

(1) lit. primarul indeplineste functia de ofiter de stare civilă si de autoritate tutelară si asigură functionarea serviciilor publice locale de profil. astfel cum rezultă din art. Dicţionar latin-român. c) atributii referitoare la bugetul local. în calitate de autorităţi executive prin care se realizează autonomia locală şi se rezolvă treburile publice din comune şi oraşe. major domus sau praefectus palatii avea o putere atât de mare încât își putea detrona stăpânul (cazul lui Pippin din Herstal). Bucureşti 1983.funcita de primar implica numeroase responsabilitati. La curtea regilor francilor merovingieni. 38 . e) alte atributii stabilite prin lege. Primarul indeplineste si alte atributii stabilite prin lege. persoana însărcinată cu conducerea unei curții regale sau ducale se numea major domus. (1) lit. 215/2001 si pot fi clasificate după cum urmează: a) atributii exercitate in calitate de reprezentant al statului. Guţu. (1) al Legii organice a administraţiei publice locale nr. d) atributii privind serviciile publice asigurate cetătenilor. Atât Constituţia precum şi Legea nr. a). atributii privind organizarea si desfăsurarea alegerilor.1 În ciuda etimologiei sale. b). 63 din Legea nr. referendumului si a recensămantului. Cuvântul a ajuns în uz mai ales în anturajul conducătorilor barbari ce s-au succedat la conducerea Imperiului Roman de Apus. cuvântul "primar" nu desemna însă o funcție în Roma Antică. b) atributii referitoare la relatia cu consiliul local. Astfel. 1. 215/2001. primarul: 1 G. Primarii sunt autorităţi executive prin care se realizează autonomia locală în comune şi oraşe. in conditiile legii.Atributiile primarului sunt prevăzute în art. 215/2001. se aleg în condiţiile legii. Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică. (3) In exercitarea atributiilor prevăzute la alin.In acest referat vom detalia actele si atributiile primarului conform Legei nr. p. 215/2001 prevăd faptul că primarii. (2) In temeiul alin. 23 alin.

gestionarea situaŃiilor de urgentă. a)-d). a)-d). in conditiile legii. in primul trimestru.J. c) initiază. primarul: a) exercită functia de ordonator principal de credite. (4) In exercitarea atributiilor prevăzute la alin. d) ia măsuri pentru asigurarea inventarierii. (1) lit. precum si a bunurilor din patrimoniul public si privat al unitătii administrativ-teritoriale. negocieri pentru contractarea de imprumuturi si emiterea de titluri de valoare in numele unitătii administrativ teritoriale. b) intocmeste proiectul bugetului local si contul de incheiere a exercitiului bugetar si le supune spre aprobare consiliului local. b) prezintă. in conditiile 2 André de Laubadere. c) ia măsuri pentru organizarea executării si executarea in concret a activitătilor din domeniile prevăzute la art.. (6) lit.11 . inspectiei si controlului efectuării serviciilor publice de interes local prevăzute la art. c). cat si a sediului secundar. (6) lit. d). L. p. 3 e) numeste. b) ia măsuri pentru prevenirea si. vol. 36 alin. modificarea si incetarea raporturilor de serviciu sau. Paris. primarul: a) coordonează realizarea serviciilor publice de interes local prestate prin intermediul aparatului de specialitate sau prin intermediul organismelor prestatoare de servicii publice si de utilitate publică de interes local. (1) lit. atat a sediului social principal. alte rapoarte si informări. sanctionează si dispune suspendarea. Traité de droit administratif. socială si de2 mediu a unitătii administrativ-teritoriale si le supune aprobării consiliului local. a raporturilor de muncă. 1973.D. 6-éme édition. evidentei statistice. un raport anual privind starea economică. I. prin compartimentele de specialitate.G. socială si de mediu a unitătii administrativ-teritoriale. d) verifică. corecta inregistrare fiscală a contribuabililor la organul fiscal teritorial.a) prezintă consiliului local. după caz. (5) In exercitarea atributiilor prevăzute la alin. c) elaborează proiectele de strategii privind starea economică. la solicitarea consiliului local. 36 alin. după caz.

p. la propunerea primarului. Editura Marvan. OBS: o parte din atribuţiile primarului pot fi delegate viceprimarului. Tratat de drept administrativ. care devin executorii după ce sunt aduse la cunoştinţa publică. 1967. primarul colaborează cu serviciile publice deconcentrate ale ministerelor si celorlalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale din unitătile administrativ-teritoriale. Numirea se face prin dispozitia primarului. (7) Numirea conducătorilor institutiilor si serviciilor publice de interes local se face pe baza concursului organizat potrivit procedurilor si criteriilor aprobate de consiliul local. sau după ce au fost comunicate persoanelor interesate. in conditiile legii. secretarului UAT sau altor funcţionari publici din aparatul de specialitate al primarului. acordurile si autorizatiile date in competenta sa prin lege si alte acte normative. I.1 al Legii nr. Dalloz. republicată. 11 4 Paul Negulescu. Droit administratif. le supune aprobării consiliului local si actionează pentru respectarea prevederilor acestora.legii. 4 Actele primarului În exercitarea atribuţiilor sale. precum si pentru conducătorii institutiilor si serviciilor publice de interes local. Ediţia a IV-a. 2-éme édition. pentru personalul din cadrul aparatului de specialitate. primarul emite conform art. Paris. dispoziţii cu caracter normativ sau individual. Aducerea la cunoştinţă publică a dispoziţiilor cu caracter normativ 3 Jean Rivero. h) asigură realizarea lucrărilor si ia măsurile necesare conformării cu prevederile angajamentelor asumate in procesul de integrare europeană in domeniul protectiei mediului si gospodăririi apelor pentru serviciile furnizate cetătenilor. Bucureşti. (6) Pentru exercitarea corespunzătoare a atributiilor sale. precum si cu consiliul judetean. vol. f) asigură elaborarea planurilor urbanistice prevăzute de lege. avand anexat contractul de management. g) emite avizele. 215/2001. 68 alin. 1934 . Principii generale.

Drept administrativ. implicit pentru primari. şi în acelaşi timp manifestări unilaterale de voinţă. sau cel mai târziu în 3 zile de la data emiterii. Secretarul va trebui. relevăm faptul că majoritatea dispoziţiilor emise de primar au un caracter individual adresându-se unei sau unor persoane predeterminate (încadrarea în muncă. Principalele drepturi conferite de lege primarilor pe timpul exercitării mandatului sunt următoarele: 5 A se vedea art. (5) din Constituţia României. sancţionarea personalului. de a refuza contrasemnarea acestora dacă le consideră a fi nelegale. Secretarul unităţii administrativ-teritoriale are obligaţia de a contrasemna dispoziţiile primarului şi implicit.se face în termen de 5 zile de la data comunicării oficiale către prefect. vol. Bucureşti. să prezinte primarului în scris opinia sa motivată şi să comunice de îndată prefectului dispoziţia în cauză. conform art.). republicată. Controlul legalităţii dispoziţiilor primarului se exercită de către prefect potrivit dispoziţiilor art. În acelaşi timp. 24 din Legea nr.2 din Legea administraţiei publice locale nr. 49 alin. în caz de refuz. 340/2004 – legea privind prefectul şi instituţia prefectului5. coroborate cu cele ale art. (5) din Constituţia României si 340/2004 – legea privind prefectul şi instituţia prefectului 6 ale art. 24 din Legea nr. Editura „Hercules”. 1993. numirea şi eliberarea din funcţie etc. Drepturile şi obligaţiile primarului Legea nr. 215/2001. I . 123 alin. 68 alin.2 coroborat cu art. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali constituie cadrul general de reglementare a drepturilor şi obligaţiilor pentru aleşii locali în general. dispoziţiile primarului sunt acte administrative de autoritate. Fiind emise de o autoritate a administraţiei publice locale. Citat de Antonie Iorgovan.6 4. 123 alin.

inclusiv la calcularea şi recalcularea pensiei. i) plata cursurilor de pregătire. b) la încetarea mandatului de primar persoana în cauză îşi va relua activitatea în executarea aceloraşi contracte de muncă sau a actului de numire. după caz. legile ţării şi celelalte acte normative cu forţă juridică superioară. beneficiază. potrivit legii. de recalcularea pensiei. Pe aceste funcţii pot fi angajate sau numite alte persoane numai pe durată determinată. de calcularea sau. e) dreptul la indemnizaţie lunară. . stabilită potrivit legii. h) durata mandatului constituie vechime în muncă şi în specialitate şi se ia în calcul la promovarea şi la acordarea tuturor drepturilor băneşti rezultate din aceasta. în condiţiile legii. regii autonome sau la o societate comercială cu capital integral de stat ori majoritar de stat sau ale unităţilor administrativ-teritoriale se suspendă. f) dreptul la decontarea cheltuielilor legate de exercitarea mandatului. sunt: a) să exercite funcţia cu bună-credinţă şi fidelitate faţă de ţară şi de colectivitatea locală care i-a ales. concedii fără plată. g) dreptul la concedii de odihnă. la cerere. precum şi dreptul de a emite dispoziţii. potrivit legii. c) la încetarea mandatului. formare şi perfecţionare profesională organizate de instituţii specializate. Timp de 2 ani de la data încetării mandatului. precum şi dreptul la concedii plătite în cazul unor evenimente deosebite. d) are dreptul de a iniţia proiecte de hotărâri pe care le supune dezbaterii şi aprobării consiliilor locale. persoanelor care au îndeplinit funcţia de primar nu li se poate modifica sau desface contractul de muncă şi nici nu pot fi eliberate din funcţie pentru motive ce nu le sunt imputabile. în decursul mandatului etc. primarii care îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege pentru pensionare sau sunt pensionari. concedii medicale. b) să respecte Constituţia.a) contractul de muncă sau actul de numire a acestora în cadrul unei instituţii ori autorităţi publice. Principalele obligaţii ce revin primarilor. luându-se în calcul şi indemnizaţiile lunare primite. c) să organizeze şi să pună în executare hotărârile consiliului local.

b) pe timpul mandatului primarul este ocrotit de lege şi se bucură inclusiv de protecţia prevăzută de legea penală. vol. p. 2002. 215/2001 care prevede că primarii. c) primarul nu poate fi tras la răspundere juridică pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului. de Legea organică a administraţiei publice locale nr. 2001. Cu alte cuvinte. p. după caz. primarul va răspunde potrivit legii9.389-390 8 9 10 . viceprimarii. e) să se abţină de la a emite acte administrative sau de a lua alte măsuri în situaţiile în care se află în conflict de interese. citată. Suportul legal al antrenării răspunderii primarului îl regăsim în art.63 din legea 215/2001 Antonie Iorgovan. să prezinte anual consiliului local o informare cu privire la situaţia administraţiei locale. op. I. citată. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali din care se desprind următoarele principii:10 a) în exercitarea mandatului. primarul îndeplineşte o funcţie de autoritate publică şi se află în serviciul colectivităţii locale care l-a ales. 7 5. Regimul juridic al răspunderii primarului este reglementat. pag. administrativ. op. 252 A se vedea V.11 7 A se vedea Art. cu precădere. I.d) să manifeste probitate şi discreţie profesională. contravenţional sau penal pentru faptele săvârşite în exercitarea atribuţiilor ce le revin. Răspunderea primarului În doctrina de specialitate se apreciază că răspunderea primarului poate avea o natură juridică şi una politică8. vol. 128 din Legea nr. civil. Vedinaş. pentru exercitarea necorespunzătoare a atribuţiilor ce-i revin. f) să organizeze periodic audienţe şi întâlniri cu cetăţenii. 215/2001 şi de Legea nr. op. în condiţiile legii etc. cinste şi corectitudine în exercitarea mandatului. g) să depună declaraţia de avere. ori de câte ori interesele personale contravin interesului general. citată. 509 A se vedea Ioan Santai. primarul general al municipiului Bucureşti răspund.

administrativ. din culpă .20-23 din Legea nr. 343/2004 privind Statutul aleşilor locali 12 A se vedea art. art.” Având în vedere că potrivit alineatului 3 al aceluiaşi articol. cu modificările şi completările ulterioare. în condiţiile legii. civil sau penal.. a) neprezentarea în termenul prevăzut de Legea finanţelor publice locale a proiectului bugetului unităţii administrativ-teritoriale de către primar. 11 local de A se vedea art. Legea nr. primarul poate formula recurs la secţia de contencios administrativ a tribunalului competent. art..154 din Legea administraţiei publice locale nr.2. 286/2006 introduce un capitol nou intitulat „Contravenţii şi sancţiuni”.. primarul răspunde. aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. trebuie să observăm că în premieră pentru legile organice ale administraţiei publice locale de după 1990.4. rezultă că împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei şi aplicarea amenzii primarul poate formula plângere la judecătorie. cu modificările şi completările ulterioare .12 În ceea ce priveşte răspunderea contravenţională a primarului. conform art. 215/2001.000 lei următoarele fapte: a) nepunerea în aplicare. c) neluarea măsurilor necesare. b) neprezentarea de către primar a rapoartelor prevăzute de lege. 215/2001. în calitate de autoritate publică. (2) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea amenzilor se fac de către prefect. dispoziţiile menţionate se completează în mod corespunzător cu cele ale Ordonanţei Guvernului nr. contravenţional. În cazul în care primarul este nemulţumit de soluţia instanţei de fond. din culpă.3 alin. de către primar în calitate de reprezentant al statului în unităţile administrativ-teritoriale. reprezentant al Guvernului pe plan local. 180/2002. cu rea-credinţă. republicată: „(1) Constituie contravenţii şi se sancţionează cu amendă de la 1. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor. Aşadar. stabilite de lege.d) pentru exercitarea necorespunzătoare a atribuţiilor ce le revin. 118 din Legea administraţiei publice locale nr. cu modificările şi completările ulterioare. a hotărârilor consiliului către primar.000 lei la 5. după caz.

În acest context.Aşadar. . b) abaterea administrativă este percepută în doctrină într-un dublu sens. răspunderea administrativă îmbracă trei forme. prin abatere administrativă se înţelege numai acea faptă administrativă ilicită care constituie contravenţie. în sensul de a consacra în sarcina primarilor răspunderea administrativă. respectiv: răspunderea administrativ-contravenţională pe care am abordat-o deja. considerăm că se impune modificarea acestuia. în sens restrâns. 69 din Legea nr. ca fiind necesare următoarele consideraţii: a) răspunderea administrativă este antrenată ori de câte ori este săvârşită o faptă ilicită. la care ne vom referi în cele ce urmează. fondul şi recursul. primarul ar putea săvârşi următoarele abateri disciplinare: a) neexercitarea mandatului timp de 45 de zile consecutiv. civilă şi penală. în mod nejustificat. după caz. prin abatere administrativă se înţelege orice încălcare a normelor de drept administrativ. după cum urmează: • • în sens larg. denumită abatere administrativă. răspunderea administrativ-contravenţională şi răspunderea administrativ-patrimonială.154 alin. c) doctrina de drept administrativ consacră trei forme ale răspunderii administrative şi anume: răspunderea administrativ-disciplinară. 215/2001 cu privire la răspunderea primarilor este eronată. În legătură cu răspunderea administrativă ca formă a răspunderii juridice pe care o tratăm în ultimul capitol al prezentei lucrări. Aşa cum am relevat deja. 215/2001 – legea administraţiei publice locale. De lege ferenda. În ceea ce priveşte răspunderea administrativ-disciplinară. b) nesocotirea intereselor generale ale colectivităţii locale. răspunderea administrativ-disciplinară şi răspunderea administrativ-patrimonială. considerăm aici. în funcţie de natura şi gravitatea faptelor ilicite săvârşite în exercitarea mandatului. litigiile generate de răspunderea contravenţională a primarilor sunt supuse unui dublu grad de jurisdicţie. Apreciem că potrivit dispoziţiilor art. este evident că poate fi antrenată ca urmare a unor abateri disciplinare.1 al Legii administraţiei publice locale nr. apreciem că formularea din art.

În sfârşit. inclusiv cele pe care le exercită în calitate de reprezentant al statului. 52 din Constituţia României. Evident că răspunderea primarului va fi antrenată numai dacă se reunesc cele trei elemente. respectiv: vinovăţie.c) neexercitarea atribuţiilor ce îi revin. unor terţe persoane. ia act de încetarea respectiv. Săvârşirea acestor fapte care constituie abateri disciplinare specifice pentru primar. această formă a răspunderii va fi antrenată ori de câte ori o persoană va fi lezată într-un drept al său ori într-un interes legitim printr-un act administrativ ilegal emis de primar sau. prin ordin. În sfârşit. în temeiul unei hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile. În ceea ce priveşte răspunderea civilă menţionăm că este o formă de răspundere mai severă decât răspunderea patrimonială. opinăm că răspunderea administrativ-patrimonială a primarului se fundamentează pe art. Cu alte cuvinte. b) pentru nerestituirea în termenul legal a sumelor încasate necuvenit. ca sancţiuni administrativ-disciplinare specifice pentru primari. în calitate de comitent. c) pentru daunele plătite de autoritate. apreciem că răspunderea civilă a primarilor poate fi antrenată în următoarele ipoteze: a) pentru pagubele produse cu vinovăţie patrimoniului unităţii administrativ – teritoriale pe care o reprezintă. prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri adresate primarului. În astfel de situaţii prefectul. Deşi legea nu prevede în mod expres ipotezele în care poate interveni. au drept consecinţă încetarea de drept a mandatului ori suspendarea din funcţie a acestuia. Suspendarea de drept a mandatului de primar. în sensul că presupune atât repararea pagubei precum şi beneficiul nerealizat. 554/2004. . republicată şi Legea contenciosului administrativ nr. răspunderea penală este cea mai gravă formă a răspunderii primarului şi intervine numai atunci când primarul săvârşeşte o infracţiune în exercitarea atribuţiilor ce îi revin. faptă ilicită şi prejudiciu.

Conform art.6. Structura organizatorică a aparatului de specialitate al primarului cuprinde următoarele compartimente funcţionale: birouri. 36 alin. XVI alin. (2) din Legea nr. precum şi alte categorii de personal care nu exercită prerogative de putere publică. guvernate de dispoziţiile Codului Muncii. guvernate de Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici. la propunerea primarului. În componenţa aparatului propriu al primarului se regăsesc două categorii de personal şi anume: a) funcţionari publici. atât consiliul local. servicii. gospodărire. legea administraţiei publice locale. direcţii şi direcţii generale. precum şi primarul au nevoie de un personal specializat şi competent. b) personal contractual. între primar şi personalul contractual se nasc raporturi de muncă. a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri. Numirea şi eliberarea din funcţie a personalului din aparatul propriu de specialitate al primarului se fac de către primar. cu modificările şi completările ulterioare. înfiinţarea. cu modificările şi completările ulterioare. Conform art. Pe de altă parte. persoane care exercită o funcţie publică. în condiţiile legii. care desfăşoară activităţi de secretariat. administrative. După numirea în funcţie. consiliul local aprobă. întreţinere-reparaţii şi de deservire. (3) lit. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice. denumit „aparatul de specialitate al primarului”. între primar şi funcţionarii publici iau naştere raporturi de serviciu. prevenirea şi sancţionarea corupţiei. protocol. organizarea şi statul de funcţii ale aparatului de specialitate al primarului. cu modificările şi completările ulterioare „Structura organizatorică a autorităţilor şi instituţiilor publice trebuie să respecte următoarele cerinţe: a) pentru constituirea unui birou este necesar un număr de minimum 5 posturi de execuţie. conform legii. b din Legea nr. 215/2001. Aparatul de specialitate al primarului Pentru îndeplinirea atribuţiilor prevăzute de lege. .

Potrivit art. Peste jumătate dintre romani (58. primarul ar trebui să fie şi un cetăţean model.” Incompatibilităţile. Primarul ideal după părerea mea ar trebui să fie lider al comunităţii locale.” Concluzii: Pentru acest referat. cu studii. o persoană empatică şi licenţiat în Administraţie Publică. trebuie să fie un profesionist şi inainte de toate trebuie sa fie "om". un bun gospodar. aş vrea să subliniez faptul că.. d) pentru constituirea unei direcţii generale este necesar un număr de minimum 25 de posturi de execuţie. constituie o structură funcţională cu activitate permanentă. viceprimarul.6%) s-au gândit cel puţin o dată ca ar fi buni sa ocupe fotoliul de primar.la binele comunitatii care la ales si sa aiba in vedere ca deciziile sale sa nu pericicliteze in nici un fel bunastarea comunitatii. o comună etc. 215/2001 legea administraţiei publice locale. Persoana care a fost aleasa in aceasta importanta functie ar trebui să se gândească. drepturile şi îndatoririle prevăzute de lege pentru secretarul unităţii administrativ-teritoriale şi pentru ceilalţi funcţionari publici sunt tratate în capitolul aferent „Funcţionarilor publici”. am cules diferite informaţii pentru a lămuri ce înseamnă noţiunea de primar şi ce implică această funcţie. secretarul unităţii administrativ-teritoriale şi aparatul de specialitate al primarului. 77 din Legea nr. capabil să conducă un oraş. c) pentru constituirea unei direcţii este necesar un număr de minimum 15 posturi de execuţie. Pe lângă aceste informaţii pur teoretice. denumită primăria comunei sau oraşului. care duce la îndeplinire hotărârile consiliului local şi dispoziţiile primarului. conflictul de interese. soluţionând problemele curente ale colectivităţii locale. dar trebuie să se gândească la binele oraşului respectiv. În opinia mea. republicată: „Primarul. .b) pentru constituirea unui serviciu este necesar un număr de minimum 7 posturi de execuţie.acesta trebuie să fie un om inteligent.

Bucureşti. vol. Editura Lumina Lex. 2002 Legea nr. Văraru. Drept administrativ şi ştiinţa administraţiei. Manual practic. 1928 Ioan Santai. cu modificările şi completările ulterioare Verginia Vedinaş. republicată. ediţia a III-a. I. Bibliografie Antonie Iorgovan Tratat de drept administrativ. Drept administrativ şi instituţii politico-administrative. Cluj Napoca. Tratat de drept administrativ român. Editura Risoprint. I. în unitatea administrativ teritorială în care a fost ales . vol. precum şi în justiţie. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici. Bucureşti. 2002 . Editura All Beck. M. Bucureşti. 2001.Astăzi. Editura Socec. primarul este autoritatea executivă a administraţiei publice locale care îndeplineşte în acelaşi timp şi rolul de reprezentant al statului în relaţiile cu persoane fizice şi juridice din ţară şi din străinătate.

Bucureşti. Traité de droit administratif.. Editura Sylvi.Alexandru Negoiţă. Guţu. Droit administratif. Bucureşti 1983 . Dalloz. 2-éme édition. Drept administrativ. 1996 Legea administraţiei publice locale nr. Jean Rivero. 1973. 215/2001. Paris. Paris. Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică. 6-éme édition. cu modificările şi completările ulterioare André de Laubadere.D. L.G. I. G. 1967.J. Dicţionar latin-român. vol.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful