Perioada pasoptista si implicatiile sale

Caracterizata prinr-o puternica manifestare a constiintei nationale in toate provinciile romanesti, perioada fixata cu aproximatie 1830-1860 delimiteaza o epoca distincta in evolutia istorica a literaturii romane, numita in mod curent epoca pasoptista. Termenul de pasoptism desemneaza miscarea democratica si revolutionara care precede, in Tarile Romane, Revolutia de la 1848 si pregateste Unirea Principatelor(1859). Literatura pasoptista o continua pe cea iluminista clasica din epoca de tranzitie sporindu-si, sub impulsul ideologiei burgheze democratrevolutionare, spiritul militant ca literatuta romantic progresista. Trecerea de la formula clasica la cea romantica se face treptat, ambele metode coexistand o bucata de vreme sau persistand la unul si acelasi scriitor pana la sfarsit. Se poate spune si despre Alecsandri ca a evoluat in sens invers, incepand prin a fi romantic si sfarsind prin a fi clasic. In evolutia literaturii exista intotdeauna legaturi de continuitate si Äcu cat scriitorul este mai mare, cu atat legaturile lui cu trecutul si viitorul sunt mai adanci´ .Astfel, intre literatura pasoptista si cea anterioara si posterioara exista o unitate indisolubila.Spre exemplu, primele manifestari ale iluminismul, prezent in epoca pasoptista,apar inca in fazele literare de pana la 1840, in creatia unor anumiti scriitori si oameni de cultura, fiind reprezentat, in primul rand, de Scoala ardeleana. Pasoptistii, insa, au amplificat aceste stari de manifestari iluministe pronuntate, dar, totusi, incipiente, transformandu-le intr-un sistem de conceptii social-politice si culturalestetice bine inchegat. In 1821, cand au incetat domniile fanariote si s-a revenit la domni pamanteni, s-au creat premizele unei europenizari economice si spirituale a patruns in scoli limba franceza si astfel intelectualii scoliti au inteles necesitatea modernizarii societatii romanesti si au imbinat, intr-un mod irepetabil, utopia cu pragmatismul, desfasurandusi fortele si energiile in toate domeniile de activitate, inclusiv in cel cultural si literar. Rezultatele lor au fost uimitoare. Dupa ce au revenit in tarile lor au infintat societati cultural literare (cu subtile obiective politice), presa in limba nationala , invatamantul si o miscare teatrala in limba celor multi, conform idealurilor iluministe. In jurul anului 1840 se poate vorbi de o indrumare a literaturii prin reviste, desi aparitia lor este de obicei temporara. Constatand ca « Albina » este prea moldoveneasca, « Curierul » este prea muntenesc iar « Foae pentru minte, inima si literatura » prea ardeleneasca, Kogalniceanu isi propune sa faca din revista sa « Dacia literara » o foaie care sa publice productiile romanesti din orice parte a tarii, cu singura conditie sa fie de valoare. M.Kogalniceanu, in articolul program al acestei reviste, subliniaza clar ideile care vor sta la baza orientarii literaturii: combaterea imitatiei si a traducerilor mediocre, necesitatea crearii unei literaturi nationale prin stimularea scririlor originale, aspirate din istoria patriei, din frumusetile ei, din pitorescul obiceiurilor populare; realizarea unei limbi unitare si a unei literaturi specific nationale. Aparand ideea de originalitate in literatura, mentorul creatiei pasoptiste

al ruinelor. Ceea ce ii uneste pe scriitorii pasoptisti este militantismul regasit in creatiile literare. iar nu persoana".dezvolta in acelasi timp si spiritul critic.ale pamantului si ale traditiilor romanesti (Gh. increderea in valorile traditionale.Kogalniceanu-va fi nepartinitoare. natura si folclorul romanesc. idile. populare. Se manifesta. alaturi de evenimentele social-politice ale momentului. al revolutiei etc. adaptata la momentul istoric si chiar politic.Bolliac. Acum se afirma cu putere spiritul national. o influenta hotaratoare asupra fizionomiei culturii romanesti de la mijlocul sec trecut. pasteluri. al luptei. satire.spunea M.al mormintelor. Ceea ce-i uneste pe scriitori pasoptisi este militantismul regasit in creatiile literare. conforma cu idealurile de libertate si unire ce animau sufletele romanilor de pretutindeni. operele scriitorilor pasopstisti impletesc romantismul cu clasicismul. in general. vom critica cartea. balade. in ansamblu. teme predilecte ale poetilor. declamativa. iluminismul cu preromantismul. se completeaza cu meditatia asupra locului omului in istorie. al creatorului-bard. elegii. epistole. intr-un stil avantat. moartea etc.meditatii. exercitand. Din punct de vedere compozitional. in sensul ca este o poezie sociala. in istoria. a surselor tematice si de exprimare pe care le ofera folclorul si istoria nationale. Poezia pasoptista ± prezentare generala Poezia pasoptista raspunde. grandilocventa. I. in acest fel. Asachi. cu un limbaj adecvat intelegerii de catre marea masa de cititori. Scriitorii devin constienti ca literatura si cultura romana pot intra in universalitate doar prin valorificarea specificului nostru national. directiilor si principiilor formulate de Mihail Kogalniceanu in articolul ³Introductie´ din primul numar al revistei Dacia literara. in care teme vechi precum iubirea. de unde a rezultat si o mare varietate de specii literare: ode.Heliade- . destinul. fabule. "critica noastra. care se constituie in adevarate manifeste pentru implinirea unitatii si independentei nationale. care devin acum. scriitorii ironizand cu severitatea moravurilesocietatii. nuantata sub forma atasamentului la valorile poporului. cu motivul constiintei sociale. alaturi de revenirea spre valorile morale si artistice ale spiritualitatii romanesti. C. O dimineata de Caraiman. Ideea nationala poate fi considerata nucleul tematical poeziei pasoptiste. Se dezvolta astfel o poezie retorica.sonete. pentru dreptate sociala. care se constituie in adevarate manifeste pentru implinirea unitatii si independentii nationale. doua tendinte de ordin cultural si literar: deschiderea spre cultura si literatura lumii. cu exprimare directa a ideilor si sentimentelor.condamnand cu fermitate abuzurile si nedreptatile manifestate in epoca. Satirizarea viciilor oranduirii feudale si evocarea realitatilor sociale constituie o alta caracteristica a literaturii pasoptiste. fericirea. La patrie.

Satira. D. Asachi. Cainele si catelul. Asachi. asa cum se observa in poezia ³Un rasunet´ a lui Andrei Muresanu sau ³Anul 1840´ a lui Gr. Dochia si Traian). Gh. sintetizand. La introducerea limbii nationalein publica invatatura. Alexandrescu. prin care lupta pentru emancipare sociala si nationala a centrat cele trei provincii romanesti. Asachi. Candela) si cea erotica ( Gh. Un loc aparte in valorificarea tematicii istorice il ocupa balada.Radulescu. Alexandrescu. Musca si carul. Gh. este cunoscuta in literature romana sub denumirea de perioada pasoptista.Heliade-Radulescu. sub forma satirei ( Gh. Alexandrescu. Andrei Mureseanu in Transilvania. cea religioasa ( I. Dorul. in Moldova. Un alt pilon tematic il reprezinta critica societatii contemporane. exponent al constiintei colective. Scopul omului). culminand cu evenimentele Revolutiei de la 1848. Perioada pasoptista a fost reprezentata in literatura prin scriitori apartinand celor trei provincii romanesti: Gheorghe Asachi. Romantismul si ³Dacia literara´ Prima jumatate a secolului al XIX-lea este. Alexandrescu.Bolintineanu. patetismul cu patriotismul si cu valorilemorale. Asachi. cea mai agitate si bogata perioada de transformari sociale si culturale. Vasile Alecsandri. in spiritual marilor valori ale literaturii universale. D. Alexandrescu. Gh. in care. Sotie de moda) si a fabulei (Gr. In operele lor au impletit romantismul si clasicismul. cand s-a numit privighetoare). a elogiului realizarilor poporului (Gh. Asteptarea. Dimitrie Bolintineanu in Tara Romaneasca.Heliade Radulescu.HeliadeRadulescu. . La cea intai corabie romaneasca). Alecu Russo. In aceasta epoca de avant al culturii.Heliade-Radulescu.Duhului meu. Iau avant lirica filosofica ( I. literature romana a cunoscut o dezvoltare deosebita prin constructia unor scriitori care au pretuit frumusetile patriei si folclorului. Zburatorul).Bolintineanu. Gr. Umbra lui Mircea. lirice si dramatice. Alexandrescu. Grigore Alexandrescu. poate. Se afirma artistul-cetatean. a prezentarii trecutuluica model pentru prezent (Gr. Cantarea diminetii. O fata tanara pe patul mortii). La Cozia. Gr. Ion Heliade Radulescu.Bolintineanu. C. Etapa cuprinsa intre anii 1830-1860 a avut loc o activitate culturala si o intensificare a ideii de unire a tarilor romane. poetii devin cantaretiai trecutului glorios ( D. Costache Negruzzi. O noapte pe ruinele Targovistei). poate cea mai complexa specie a amomentului. Nicolae Balcescu. Visul. I. I. George Baritiu. Asachi. Muma lui Stefan cel Mare.Bolliac. o impletire de elemente epice. Ion Ghica. Cumatria cioarei.

Mihail Kogalniceanu. Modalitatea stilistica specifica este antiteza. fantomele. reprezentat de Vasile Carlova.Cosbuc. respectarea datinilor si a traditiilor. Reprezentanti ai acestui curent sunt: Mihai Eminescu. Grigore Alexandrescu. avarul. in varsta de numai 23 de ani. stelele. Miron Costin.Macedonski. Mihail Kogalniceanu. caracterul moralizator al operei. la Iasi ³Albina romaneasca´ din initiva lui Grigore Asachi. Octavian Goga. inspiratia din istorie. in care evidentiaza principalele idei care vor sta la baza crearii si orientarii literaturii romanesti si care este considerat primul manifest al romantismului romanesc. numita preromantism. In primul numar al revistei. noaptea. supusa barbatului. la Brasov ³Gazeta de Transilvania´ sub conducerea lui George Baritiu La 30 ianuarie 1840 ia fiinta la Iasi revista ³Dacia literara´. In literature romana se pot identifica trei etape ale romantismului: preromantismul. scriitori si sub numele pasoptisti. intai in Anglia. visul. Vasile Alexandri. ingerul. din initiative si sub conducerea lui Mihail Kogalniceanu fiind ³intaia revista de literature organizata´. codrul. sub conducerea lui Ion Heliade Radulescu. perioada reprezentata de G. a doua parte va analiza articole din alte publicatii. Al. Post romantismul (Prelungirea romantismului si clasicismului) s-a manifestat prin imbinarea elementelor romantice cu trasaturi simboliste sau samanatoriste. Dimitrie Cantemir. publica articolul program sub titlul ³Introductie´. folclor si natura. tipurile de personaje: femeia casnica. Trasaturile romantismului sunt urmatoarele: exprimarea exagerata a unor sentimente puternice sau idei. iar ultima parte avand ca titlu special ³Telegraful Daciei´ va . de unde s-a extins in Germania si Franta.tiranul. izvorul. Primeleziare aparute au fost: la Bucuresti ³Curierul romanesc´.Romantismul este un curent literar aparut in a doua jumatate a secolului XVIII. cultivarea specificului national. Grigore Alexandrescu. Motive si teme romantice: luna. constructia operei pe capitole desfasurate in ordine cronologica. universal. personaje exceptionale puse sa actionele in imprejurari exceptionale. Reprezentanti ai acestui current sunt: Ioan Slavici. Presa de la jumatatea secolului al XIX-lea s-a manifestat printr-o ampla activitate publicistica. ruinele. Romantismul romanesc a fost precedat de o formula literara de tranzitie de la iluminism spre romantism. romantismul si postromantismul. apoi in intreaga Europa. a treia parte se va ocupa de critica operelor noua aparute. generozitatea. demonul. cosmosul. Clasicismul este un current cultural aparut in secolul XVII in Franta si se caracterizeaza prin: plasarea riguroasa a actiunii in timp si spatiu. Structura revistei: prima parte cuprinde compuneri ale scriitorilor colaboratori. Ion Heliade Radulescu.

iar traducerile unor opera de valoare din literature universala ³nu fac o literatura´. Curentul national-popular ³Dacia literara´ reuneste cele mai stralucite personalitati literare ale epocii. iar nu persoana´.Odobescu.contine informatii despre carti in curs de aparitie. Grigore Alexandrescu. Mihail Kogalniceanu are conceptii iluministe ramanand. In numarul 1 al revistei a aparut prima nuvela istorica ³Alexandru Lapusneanul´ de Costache Negruzzi. de unde venim si unde mergem´. fara nicio legatura spirituala cu specific romanesc. De-a lungul timpului au aparut doar trei numere ale revistei deoarece a fost interzisa de Sturza. Costache Negruzzi. si veti sti ce suntem. idealul de unire a romanilor fiind sugerat destul de transparent. . In acest scop tipareste ³Letopisetele Tarii Moldovei´ ale cronicarilor Grigore Ureche. Miron Costin si Ion Neculce. Kogalniceanu s-a gandit ca este momentul sa publice ³cele mai bune scrieri originale´. despre evenimente culturale sau despre scriitori. Kogalniceanu condamna deprinderea de a imita literature straine. De aceea. ca Vasile Alecsandri. adica ³tot ce poate fi vrednic de insemnat pentru publicul roman´. celebra fraza prin care indeamna pe toti romaniii sa-si cunoasca originile si identitatea spirituala prin introducerea catre trecutul istoric al neamului din care provin ³Intrebati dar istoria. Dacia. pentru a exprima unitatea de neam si tara. cu contin nimic despre literature. Numele revistei este ales semnificativ. care inafara de politica. de altfel. de stiri administrative si de cateva stiri locale. . In acest sens pune la dispozitie paginile revistei ³Dacia literara´ tuturor scriitorilor din cele trei provincii romanesti. Articolul program intitulat ³Introductie´ incepe cu scurte referiri la publicatiile vremii. Kogalniceanu asigura scriitorii ca operele originale vor beneficia de o critica obiectiva ³vom critica cartea. Al. care vor determina dezvoltarea ulterioara a literaturii romane. Acestea au constituit principalele surse de inspiratie pentru scriitorii epocii. In primele pagini ale revistei au aparut scrieri valoroase si au publicat scriitori ce vor intra in patrimonial literaturii romane.