PARTICULARITATI DE INGRIJIRE A BOLNAVULUI CU HEPATITA EPIDEMICA

CUPRINS I Notiuni de antomie si fiziologie a ficatului I.1. Definitie I.2. Greutate si dimensiuni I.3. Asezare I.4. Forma I.5. Conformatie exterioara si raporturi I.6. Ligamente I.7. Vascularizatia ficatului I.8. Inervatia ficatului I.9. Elasticitatea I.10. Structura lobulara a ficatului I.11. Fiziologia ficatului II. Hepatita acuta virala A II.1. Definitie II.2. Istoric II.3. Terminologie II.4. Clasificarea hepatitelor virale II.5. Etiologie si epidemiologie II.6. Morfologia hepatitei virale II.7. Simptomatologie Ii.8. Forme clinice II.9. Diagnostic pozitiv II.10. Diagnostic diferential II.11. Evolutie II.12. Complicatiile si sechelele hepatitei virale tip A II.13. Explorari si informatii paraclinice II.14. Prognostic II.15. Profilaxie II.16. Tratament II.17. Dispensarizarea II.18. Hepatita virala si sarcina II.19. Hepatita virala ± boala profesionala a personalului medico-sanitar III. Rolul asistentei medicale in ingrijirea bolnavului cu hepatita virala IV. Bibliografie

ziua. cu ventriculul drept si o parte din pleura si cu baza plamanului stang.000g cu vasele sale umplute cu sange. In partea ventrala a santului sagital drept este asezatavezicula biliara. de fata plan.concava inferioara. cand poate castiga in greutate pana la 500g si chiar mai mult. transversale ± urmele grilajului costal. ficatul reprezinta cea mai mare glanda secretoare din organism. CONFORMATIA EXTERIOARA SI RAPORTURI Ficatul prezint doua fete si doua margini. Fata inferioara este usor concava si impartita in patru portiuni prin santul transvers al hilului hepatic si prin cele doua santuri sagitale. Ficatul se gaseste prin fata convexa in raporturi de stransa vecinatate cu diafragma. in faza de asimilatie. Fata convexa sau superioara muleaz bolta diafragmei si este in contact cu seroasa diafragmatica. dorsal. I. NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A FICATULUI I.3. lobul patrat. Prin fata inferioara este in contact direct cu rinichiul drept si glanda suprarenala dreapta. lobul stang. Fata superioara convexa.4. cu unghiul colic drept. Dimensiunile ficatului variaza dupa starea functionala. Aceasta fata este acoperita de peritoneu formand ligamentul falciform. duodenul. ventral si lobul Spiegel. Prin volumul si greutatea sa. situat in loja subdiafragmatica (hepatic). In santul transversal se afla hilul ficatului prin care patrund vasele si nervii ficatului si ies canalele biliare si limfaticele organului. formeaz in partea posterioara. el ocupa hipocondrul drept.I. Aceste santuri delimiteaza lobul drept. . I. In santul sagital stang stau: ventral ± ligamentul rotund si dorsal ± ligamentul venos Arantius. I. mai sub ire. inapoia ultimelor coaste drepte . ASEZARE Ficatul este asezat in loja subfrenica dreapta. regiunea celiaca si cu stomacul. Aceste fapte explica predilectia nocturna a unor dureri hepatice. partea superioara a epigastrului si partea interna a hipocondrului stang. o parte relativ plana. I.2. este despartita prin doua margini : una posterioara mai groasa si alta anterioara.5. de culoare rosiecaramizie. GREUTATE SI DIMENSIUNI Organ plin. In faza secretorie. formand un ÄH´ majuscul. de care este despartita printr-o margine tearsa. iar prin partea dorsala trece vena cava inferioara. Fata superioara convexa. ficatuleste mai mic si creste in dimensiuni noaptea. Fata superioara prezint deseori adâncituri oblice.1. cu seroasa ultimelor spatii intercostale si coaste drepte si cu seroasa peretelui abdominal anterior in treimea superioara a epigastrului. in hipocondrul drept. de consistenta ferma. ficatul cantareste la adult 14001500g cu vasele golite si circa 2. DEFINITIE Ficatul este cea mai voluminoasa glanda a aparatului digestiv. in lungul axului mare. pleura diafragmatica si baza plamanului drept. FORMA Forma ficatului este asemanatoare cu a unui ovoid taiat in jumatate.

VASCULARIZATIA FICATULUI Vascularizatia este dubla : nutritiva si functionala. ELASTICITATEA Capsula ficatului este alcatuita din tesut conjunctiv si elastic. cu limfa colectata de pe fata superioara si la ganglionii hilului hepatic cu limfa colectata de pe fata inferioara si din limfaticele septurilor intrahepatice. Vasele arteriale ale ficatului provin din artera hepatica.8. fiind relativ lungi si permitand ficatului un joc larg sub diafragma. permite variatii de volum ale organului si favorizeaza circulatia intrahepatica prin forta sa pasiv-elastica. ligamentul coronar si cele doua ligamente triunghiulare.9. Inervatia hepatica are rol vasomotor. colecteaza tot sangele din ficat si il varsa in vena cava inferioara. . de. mediastinali anteriori si pancreatico-lienali. I. alte fibre nervoase se pot urmari pana in imediata apropiere a celulelor hepatice sau chiar in interiorul lor. I. In interiorul ficatului. care constituie suportul conjunctiv al elementelor vasculare.LIGAMENTE Ligamentele ficatului sunt : ligamentul falciform. iar venele ficatului rezulta din ramificatiile venei porte si ale venelor suprahepatice.6.10. ce se desprind din ambii nervi vagi. format din fibre simpatice ce ies din ganglionul celiac si din fibre parasimpatice.7. stelate la sectiune. I. Unitatea anatomica si functionala o reprezinta lobulii hepatici. Lobulii hepatici au o forma prismatica trunchiata spre varf si dimensiuni ce variaza intre 0. Din capsula pornesc. Vasele limfatice se aduna intr-o retea subseroasa. biliare.capsula Glisson. Capsula ficatului este bogata in fibre elastice. ramura a trunchiului celiac. lobulii nu prezinta o demarcatie neta de lobulii vecini.a lungul vaselor si cailor biliare. pendinte de seroasa peritoneala (peritoneu visceral) si un invelis propriu . STRUCTURA LOBULARA A FICATULUI Organizarea ficatului oglindeste necesitatile functionale ale acestei glande cu dubla secretie ± interna si externa. din a caror juxtapunere rezulta intreaga glanda. sunt posibile datorita structurii conjunctivo-elastice a capsulei ficatului (inima ficatului). I. care ajunge la ganglionii sternali. I. iar ultimele ± venele suprahepatice. Depozitarea sangelui in ficat si reglarea circulatiei lichidelor. unele fibre nervoase patrund in tunicile vasculare. canalele biliare si nervii. limfatice si nervoase care merg spre lobuli sau pleaca de la ei . formand in locurile de unire a mai multor lobuli coloane conjunctive.5 ± 5 mm. Pe masura ce lobulii se ingusteaza spre varf. Sinapsa fibrelor simpatice este in ganglionul celiac. septuri fibroase. care acopera ficatul si intra la nivelul hilului in interiorul organului. secretor si trofic. La baza lor. Primele aduc sange venos functional. Aceste spatii conjunctive marcheaza periferia lobulilor si in ele sunt asezate vasele sanguine si limfatice.Ficatul are doua invelisuri : un invelis seros. denumite spatiile porto-biliare sau spatiile Kiernan. Ele nu joaca decat un rol secundar in mentinerea pozitiei ficatului. INERVATIA FICATULUI Nervii ficatului provin din plexul hepatic. apar intre ei benzi de tesut conjunctiv. de la hil spre interiorul ficatului.

unde sangele arterial se amesteca cu cel portal. ce inconjoara lobulul de la baza spre varf. In perioada digestiva si de activitate a celulelor ficatului. sangele arterial acopera majoritatea nevoilor metabolice ale ficatului. El circula in ficat si la nivelul lobulilor in cantitati variate si pe cai variate. Sangele arterial joaca rol important in echilibrarea circulatiei intralobulare prin presiunea mai mare (de 90-100mmHg in artera hepatica. Din reteaua perilobulara se desprind capilare venoase ce patrund in lobul la diferite niveluri. de forma stelata si proeminente in vas ca si in afara vasului. Venele suprahepatice au un perete muscular mai dezvoltat. Circulatia intrahepatica se face independent. In stare de repaus digestiv. de la varf la baza ± vena centro-lobulara. celulele Kupffer. La acest nivel venulele se unesc intr-o vena centrala. ca si prin gradul mai mare de oxigenare (85% fata de 35% in sangele portal. unde se divid in ramuri din ce in ce mai mici. Lobulii hepatici sunt constituiti dintr-o bogata retea vasculara. alcatuit dintr-o masa informa de hepatocite. sangele portal are un debit mai mic si circula atat prin reteaua capilara sinusoidala intralobulara cat si prin reteaua venoasa perilobulara. Vasele sanguine patrund prin poarta ficatului in interiorul glandei. . largi si inegale de calibru. dispuse in jurul unei venule porte (vena axiala). pana la nivelul lobulilor.Unele cercetari arata insa ca unitatea morfofunctionala a ficatului este acinul hepatic. cu fibre circulare si coloane musculare oblice. reprezentand o circulatie suntata porto-suprahepatica. Ramurile arteriale ajunse la periferia lobulului au doua destinatii: a) arteriole si capilare care inconjura vasele si canalele biliare din spatiile portale. alungite si din celule izolate. fara anastomozari si fara aspecte sinusoidale. Celulele Kupffer pot parasi peretele capilar devenind hiotiocite perivasculare. Intre reteaua venoasa perilobulara si vena centro-lobulara se gasesc. In stare de repaus. sangele portal trece intr-o mare proportie (80%) prin sinusoidele intralobulare. Capilarele sinusoidale au peretii discontinui si formati din celule nediferentiate. mobile. prin cai proprii pentru fiecare din cele doua curente de sange ± portal si arterial. Ramificatiile venei porte ajunse in spatiile perilobulare. formeaza o retea perilobulara de venule. b) arteriole si capilare care se varsa in reteaua venoasa perilobulara sau direct in sinusoidele intralobulare. Sangele portal este sangele functional al ficatului. canale venoase care strabat direct lobulul. canstituind o retea deasa de capilare sinusoidale. in ochiurile careia se gasesc celule hepatice si dintr-un fin schelet conjunctiv pericelular. proeminente in lumen ca niste valvule. fata de 5-10mmHg in vena porta. care strabate ca o axa venoasa lobulul. Sangele arterial reprezinta 20-30% din sangele total si este sangele nutritiv al canalelor biliare si al peretilor vasculari. Celulele peretilor capilari au proprietatile coloidopexice si fagocitare ale celulelor reticulo-endoteliale si histocitare si apartin mezenchimului activ. in special la baza lobulilor. o parte din sange ocolind astfel contactul cu parenchimul celular si trecand direct din ramificatiile venei porte in vena centrolobulara. Volumul sangelui din ficat variaza intre 30 si 50% din volumul total al glandei.

acesta functioneaza de la periferie spre centru.Celulele hepatice sunt asezate in ochiurile retelei sinusoidale. Activitatea celulelor are doua cicluri orare in 24 ore. depunerea de glicogen in celule este minima si invers. Cordoanele celulare au grosimea a doua-trei celule. In ficat au loc degradari si sinteze ale substantelor absorbite. sintetizeaza numerosi fermenti necesari activitatilor proprii. din care nasc substante noi.lare intre ele (cordoanele Remack). controland debitul sanguin si crutand astfel inima de un aport rapid si important de lichide. secretia biliara scade mult si celulele se incarca cu glicogen (faza asimilatoare). prin transformarile chimice numeroase si variate ce au loc la nivelul lui si prin volumul mare al irigatiei sale sanguine. Astfel. cand secretia biliara este maxima. mentine nivelul glicemiei. Inlaturarea sa nu este compatibila cu supravietuirea. care nu are pereti proprii si care este format din jgheab sapat in membrana celulelor hepatice vecine. prin bogatia irigatiei sale sanguine. In cursul diminetii. Fiecare celula are o activitate bipolara : pol vascular si pol biliar. pancreas si splina. Activitatea celulelor hepatice nu este egala in intreg lobulul. Ficatul are rol important in . oferind proteine nou-formate.11. iar prin suprafetele de contact intre ele delimiteaza canaliculul biliar. de control al debitului sanguin si de reglare a metabolismului ficatul. In orele de seara si noapte. . degradeaza hormonii circulanti in exces. necesare consumului energetic si plastic din ficat si din restul organismului. ficatul reprezinta o statie importanta in reglarea metabolismului apei si a circulatiei de intoarcere. mentinerea compozitiei plasmatice (homeostazei). Celulele hepatice vin in contact. Ficatul ia parte la digestia si absorbtia intestinala prin secretia biliara. FIZIOLOGIA FICATULUI Prin asezarea sa in calea sangelui provenit din tubul digestiv. I. prin acelasi mecanism. formand coloane celulare orientate radiar si cu numeroase punti celu. cu capilarele sanguine. opreste patrunderea de substante toxice in organism. ca si altor tesuturi . secretia biliara devine din ce in ce mai abundenta si progreseaza in cursul zilei de la periferie spre centrul lobulului (faza secretorie). joaca rol important de glanda digestiva. ficatul ocupa un loc central si indispensabil in mentinerea vietii. transforma grasimile in forme mai usor oxidabile. prin suprafetele lor libere.

estrogeni. intensificandu-se atacul enzimatic. ficatul reprezinta un organ al hematopoezei. formarea amoniacului din acizi aminati. Insasi actiunea lipazei pancreatice este activata de sarurile biliare. formeaza glicogen din grasimi si acizi aminati.functiaproteinoform atoare ± sintetizeaza albumine si globu. Ficatul reprezinta cel mai bogat depozit de vitamina A din organism aproximativ 95%. Sintetizeaza grasimi din acizi grasi.In perioada embrionara. transaminaza care favorizeaza reactiile dintre metionina si colina. . uzati sau nefolositi in sinteze. ‡ Functia hematopoietica ± ficatul formeza hematii in perioada intrauterina a fatului. fosfatazele si fosforilazele cu rol in fosforilarea grasimilor si glucidelor.functiaureogena a ficatului ± consta in a fabrica uree din acizi aminati in exces. Joaca rol in esterificarea colesterolului. . D. contribuind la mentinerea echilibrului proteinemiei . ureaza. Sarurile biliare reprezinta cel mai important component al bilei.line. . Ele indeplinesc mai multe activitati: participa la emulsionarea grasimilor in intestin si la stabilirea acestor emulsii.bazic intervenind in transformarea acidului lactic in glucoza. rol important in stimularea peristaltismului intestinal si rol de mentinere a echilibrului microbismului intestinal. -sintetizeaza fermentii ± arginaza. K.intervine in metabolismul mineralelor : Cl. antidiuretice). fiind in acelasi timp si loc de distrugere a hematiilor imbatranite. FUNCTIILE FICATULUI ‡ Functia biliara (biligeneza) ± secretia biliara rezulta din activitatile celulelor Kupffer si celulelor hepatice. regland diureza prin neutralizarea unor hormoni (suprarenali. (este depozit de fier).estedepozit de vitamine liposolubile si hidrosolubile. -adipogenetica ± in ficat se depoziteaza grasimi. care intervine in arderile acizilor grasi. absorbtia fierului si calciului alimentar. Na. stimuleaza secretia biliara prin actiunea lor coleretica.rol in metabolismul apei. El antreneaza grasimile de rezerva din organism in caz de inanitie. . scindeaza glicogenul in glucoza. E si K). Ficatul are rol in reglarea echilibrului acido. transforma glucidele in exces in grasimi si invers. ‡ Functia metabolica ± se refera la toate substantele nutritive: -glicogenetica ± sintetizeaza glicogenul din glucoza. care intervin in procesele urogene din ficat. tributiraza. . Bila se varsa in intestin in cantitati de 600-1000ml/24 ore. sintetizeaza fibrinogenul si protrombina cu rol in coagulare. Cu. au rol important in absorbtia vitaminelor liposolubile (A. prin aceasta se mareste enorm suprafata particulelor grase. Fe. .

Este provocata de un virus filtrabil specific (virusul hepatitic). DEFINITIE Hepatita epidemica este o boala infectioasa transmisibila. denumite Äboala militara´ sau Äicter soldatesc´. II.509 cazuri cu 161 morti).‡ Functia antitoxica ± neutralizeaza substantele toxice endogene si exogene. ‡ Functia de termoreglare ± ficatul genereaza caldura in stare de repaus. aparand spontan sub forma epidemica sau chiar pandemica. ISTORIC Inca din secolele XVIII si XIX au fost observate ictere febrile cu caracter epidemic in timpul razboaielor. HEPATITA ACUTA VIRALA TIP A II. II. . cu ocazia razboaielor survenite in timpul lui Napoleon. pe cale parenterala provocand o imbolnavire generala a organismului si in mod deosebit a parenchimului hepatic. 1. sau accidental. in razboiul de secesiune din SUA (22. insotite sau nu de icter.2.boala se manifesta prin semne de infectie generala si prin simptome digestive si hepatice. Astfel de epidemii s-au observat in cursul campaniei din Flandra (1793). care este introdus in organism pe cale digestiva.

defectiv. este cauzata de un ARN-virus. nici B). distinct de VHA.4 CLASIFICAREA HEPATITELOR VIRALE Hepatitele sunt infectii cu manifestari hepatice (cu sau fara icter) produse de un grup de virusuri hepatotrope (A. survenind mai ales (dar nu numai). fiind determinata de un ARN-virus. se explica intensa circulatie a virusului hepatitei A. cu deces prin coma hepatica. se transmite pe cale parenterala. ca si precedenta. TERMINOLOGIE Boala figureaza sub mai multe denumiri : hepatita epidemica. calcivirus. a emis. De regula contagiunea se face prin contact direct dar se poate face si indirect. ca boala infectioasa generala. care nu se dezvolta decat in prezenta VHB cu al carei invelis antigenic de suprafata (Ag HBS) se acopera. b)Hepatita virala B (HVB) ± denumita candva serica.3. de cele mai multe ori oculta. hepatita infectioasa. sau pe cale digestiva.5. boala Botkin. pe care a comunicat-o la Academia naturalistilor din Berlin sub denumirea de ÄHistoria icterorum epidemiorum´. Dupa Bologa (citat de Koppick) medicul Martinus Lange din Brasov a descris o epidemie de icter. este cauzata de un flavivirus din familia toga viridae. un ribovirus are evolutie similara cu hepatita B. din care cauza Kisel a propus ca aceasta boala sa se denumeasca Äboala Botkin´. care duce la o morbiditate mult mai mare decat arata cazurile icterice (10 cazuri anicterice la 1 caz icteric) mai ales in colectivitatile scolare. potentanduse cu HVB si se transmite tot parenteral ca si precedentele (B si C). clinicianul rus Botkin. datorita transmiterii parenterale a agentului cauzal (HVB) un dezoxiribovirus. VHC. . posibil severa si deseori (pana la 50%) cu cronicizare. Boala evolueaza sever. S-au descris epidemii hidrice si mici focare epidemice dupa consum de stridii si moluste. c)Hepatita virala C (HVC) ± s-a desprins din grupul hepatitelor zise non-A. II. care creste cu varsta. Rezistenta virusului fiind mare in mediul extern. putand duce la ciroza hepatica. II. cu mare rezistenta in mediul extern. Se realizeaza astfel o imunizare natu. d)Hepatita virala D (HVD) ± sau delta. este cauzata de un enterovirus (HVA) cu transmitere fecal-orala. O conceptie justa asupra icterului cataral. C si D. comunala si alimentara. desi epidemiologic si simptomatologic se apropie mult de hepatita A. sau cu cronicizare in 1015% din cazuri. non-B. a)Hepatita virala A (HVA) ± denumita candva si hepatita epidemica. evolueaza de regulafavorabil cu vindecare si imunitate durabila. observata in oras in 1784. posttransfu-zional. hepatita virotica epidemica. B. C. e)Hepatita virala E (HVE) ± s-a desprins si ea din grupul non-A. non-B (nici A. D si E) ce prezinta doua modalitati distincte de transmitere : una digestiva pentru virusurile A si E si alta parenterala pentru virusurile B. inca de la sfarsitul secolului al-XVIII-lea (1889). ETIOLOGIE SI EPIDEMIOLOGIE Hepatita virala A este provocata de un enterovirus (HVA) cu transmitere fecal-orala. Persistenta virusului in sange si pe tumori pe timp indelungat si marea lui rezistenta confera bolii particularitati epidemiologice. evolueaza uneori sever. in conditiile unor deficiente de igiena personala. cum a fost numita prima data. II.Demn de remarcat este faptul ca in tara noastra s-a facut una din primele mentiuni asupra caracterului epidemic al acestor ictere.rala.

MORFOLOGIA HEPATITELOR VIRALE Pe primul plan se situeaza leziunile hepatice. in functie de gradele diferite ale procesului de hepatita. ficatul este micsorat. leziuni de vascularita. Arhitectonica hepatica este pastrata. suprafata ficatului prezinta infundari alternand cu ridicaturi mai deschise la culoare (distrofie hepatica subacuta). duodenul si pancreasul. leziunile de necroza sunt foarte extinse. la care se adauga modificari morfologice. arhitectonica nu mai este pastrata in intregime. . cu capsula zbarcita. Examenul morfologic al celorlalte organe arata procese inflamatorii moderate.Eliminarea fecala a virusului dureaza de obicei o saptamana inainte de debutul icterului si o saptamana dupa. uneori de culoare rosie. Sunt interesate in mod deosebit caile biliare. In formele severe (distrofie hepatica acuta) . neexistand purtatori cronici de virus hepatitic A. Reticulul de sustinere este pastrat. dar si stomacul si restul tubului digestiv pot fi cuprinse de procesul inflamator. ficatul este putin modificat. La examenul macroscopic al formelor obisnuite. multe celule prezinta leziuni de degenerescenta grava. In formele severe. Infectia cu virus A confera imunitate. proliferare Kuppferiana. de culoare deschisa cenusie-rosiatica sau galbuie (distrofie hepatica acuta). La examenul microscopic apar modificari atat in parenchim cat si in mezenchim. apar infiltratii celulare in spatiile porte si perilobulare. II.6. de tip edematos si cu caracter reversibil. trombi biliari. Leziunile ficatului : modificarile morfologice ale ficatului in hepatita epidemica sunt variate. Celulele hepatice ( hepatocite) pot prezenta tumefieri si leziuni de tip degenerativ sau de tip necrotic. Concomitent cu aceste aspecte pot fi observate si semne de regenerare hepatocelulara. In alte situatii.

cu ficatul usor sensibil si eventual o splenomegalie discreta.5*C) si durand cateva zile. Simptomatologia este de obicei polimorfa si se instaleaza relativ treptat. simptomele obiective din faza preicterica se atenueaza sau dispar .7. Debutul mai poate fi de tip nervos cu simptome neuropsihice ca : astenie. SIMPTOMATOLOGIE Se afirma ca 10% din hepatitele virale de tip A sunt manifeste clinic. Diureza scade sub 1. poate uneori lipsi boala incepand cu icter sau poate dura mai mult. VSH normal sau scazut. dureri musculare generalizate (curbatura musculara). iar nuanta lui este de obicei galbena (icter flavinic). cefalee. jena epigastrica cu caracter continu. copiii facand forme usoare sau asimptomatice. Simptomatologia prodromala poate fi dominata si de alte manifestari : febra in 2-4% din cazuri. amintind icterul obstructiv (Äverdiu´. catar respirator (intalnit mai ales la copii). greturi. balonari postprandiale . Incubatia este in medie 25 de zile (2-6 saptamani. Mai rar apar modificari cutanate ca eruptiile cutanate de tip urticarian ( in 2-5% din cazuri). simptomele dau un aspect pseudoreumatismal (in 6% din cazuri) cu febra si artralgii care mimeaza un RAA care nu cedeaza la antiinflamatoare. in care nuanta lui devine galben-verzuie sau galben-teroasa. Ämelas´) si se insoteste de prurit. insomnie. cresterea transaminazelor. somnolenta. putand ajunge la 500ml (oligurie). cefalee. irascibilitate. Principalele simptome sunt cele digestive si anume : anorexie.II. Examenele de laborator evidentiaza : urobilinogenurie. .37. El se instaleaza de obicei in cateva zile. La examenul obiectiv se constata o hepatomegalie moderata. mai ales la adulti. insa poate fi prelungita in formele colestatice. Pot prezenta dureri in hipocondrul drept sau fosa iliaca dreapta. apetitul revine. Urina este hipercroma (colurica). inapetenta. incepand cu fata si mucoasa conjunctivala (unde fondul alb al sclerei permite observarea precoce a coloratiei galbene).000ml. sau poate fi franc (portocaliu sau rubiniu). varsaturi. moderat. Durata icterului este in medie 2-4 saptamani. cu intensitate si durata variabile ( 37.2*. ameteli. iar scaunele usor decolorate (hipocolice). In aceasta faza. modificari de scaun (constipatie sau diaree). El poate fi discret. intens sau foarte intens. In perioada de stare icterul se mentine la nivelul maxim de intensitate atins. apoi se generalizeaza pe trunchi si membre. In alte cazuri. starea subfebrila dispare. imbracand un aspect pseudogripal. Se descriu mai multe perioade ale bolii : 1) perioada preicterica ( prodromala ) ± are o durata de 3-7 zile pana la 2 saptamani. 2) Perioada icterica ( de stare ) ± este dominata de aparitia unui sindrom icteric.

anorexie. scaunul are aspect normal. Splina este moderat marita.8. alteori mai rapida a simptomelor din perioada de stare. Modificarile umorale din perioada de stare dispar : apare o hemodilutie. slabire pronuntata. fara sfarsit letal si cronicizare. FORME CLINICE Dupa etiologie ± hepatita A se caracterizeaza prin prodrom digestiv febrilastenic. treptat . se evidentiaza marirea ficatului care depaseste rebordul costal cu cativa cm.Pe langa sindromul icteric. bilirubinemia scade catre cifra normala. . hepatomegalie dureroasa.in urina exista bilirubina si saruri biliare. evolutie favorabila a bolii. Tensiunea arteriala scade in cursul hepatitei. luand aspect cenusiu. 4) Perioada de convalescentaa hepatitei virale acute este lunga (2-4 luni). balonari. astenie. bine delimitata. putandu-se intinde la 1-2 ani. stomacul. balonare abdominala. . ritmul cardiac este bradicardic in timpul perioadei icterice. Dupa evolutie si gravitate se deosebesc : forme anicterice caracterizate prin lipsa sindromului icteric.imunoglobinele cresc. de scurta durata. dispare astenia. scaunul se recoloreaza. cu mucoase intens colorate in galben. 3) Perioada de declin ± se caracterizeaza printr-o regresiune treptata. bilirubinemia scade sub 10mg%. uneori varsaturi). cu astenie. afectarea lor manifestandu-se prin diverse tulburari: constipatie. forme prelungite ± dureaza 2-3 luni. VSH-ul creste usor. cu marginea ascutita. ameteli.transaminazele sunt crescute. cu cresterea diurezei. dureri articulare si musculare. greata. fruste) ± evolueaza in cateva zile. Caile biliare. duodenul si pancreasul sunt implicate in procesul infectios. fiind de consistenta moale si dureros la palpare. tulburari abdominale minore. caracterizate prin simptome digestive (greata. ficatul se normalizeaza.verzui.bilirubina crescuta la 10-30mg%. Recunoasterea lor se face in context epidemiologic si prin examen de laborator (probe functionale hepatice). apare poliurie cu decolorarea urinii. apetitul este prezent. Supravegherea atenta a convalescentei cu dispensarizarea fostilor bolnavi. forma comuna. urini reduse si inchise la culoare. dureri. II. reapare apetitul. In aceasta perioada dispar tulburarile digestive majore. in special la tineri si copii. sunt masuri foarte necesare si cu mare rol profilactic pentru impiedicarea complicatiilor si sechelelor bolii. se manifesta prin disparitia sindromului icteric. Se caracterizeaza printr-un icter pronuntat. flatulenta. Examenele de laborator evidentiaza : . Dupa durata bolii : forme scurte (abortive. . o hepatomegalie de consistenta ferma. pirozis.

date fiind particularitatile varstei. Debuteaza cu agitatie psihomotorie. dominand in etiologie virusul hepatitic A. Ämasca de hepatita´. posibil in C si D. evolueaza mai sever. imaturitate. rezultatele analizelor de laborator. cu letalitate de 8-17%. mortalitate fetala). ficatul este mic. forma comatoasa (fulminanta) ± apare cu totul exceptional. II. forma prelungita simpla. hepatita evolueaza obisnuit. Distrofia acuta a ficatului (atrofia acuta) apare de obicei la tineri in cursul unei hepatite obisnuite. paloare periorala cu tonalitate subicterica si buzele colorate intens in rosu inchis (aspect de buze vopsite).dura. La inceputul bolii s-a observat un facies particular : pometii rosii.000 cazuri. Distrofia subacuta hepatica (forma fulminanta) sfarseste fie printr-o ciroza. la batrani hepatita virala apare mai rar. la gravida hepatita virala evolueaza mai sever in ultimile luni. Adenopatiile sunt mai frecvente decat la adult. dominand in etiologie virusul hepatitei B. putand sa constituie motiv de intrerupere a cursului sarcinii. fie letal. icterul este mai putin intens si dureaza mai putin. splenomegalie de consistenta crescuta. sindromul hemoragic este prezent. amintind masca Filatov din scarlatina. In caz de suspiciune asupra HVA. este in primul rand necesar . tabloul clinic. cam 1/10. abia percutabil. in prima parte a bolii. Hepatomegalia este accentuata si persista. stare de torpoare si apoi coma. este numit si marea insuficienta hepatica.9. apare rar si numai in hepatitele B. Dupa varsta: la copil hepatita evolueaza de obicei mai usor decat la adult. la sugar hepatita virala evolueaza sever. DIAGNOSTIC POZITIV La diagnosticarea hepatitei virale tip A se vor lua in consideratie: datele epidemiologice. persistenta tulburarilor digestive si deseori oscilatii febrile si prurit. anamneza. In primele luni. insa poate influenta nociv sarcina (nasteri premature. Dupa intensitatea bolii : forme severe ± in mai putin de 24 de ore evolutia se precipita catre marea insuficienta hepatica.

Depistarea virusului A in materiile fecale a bolnavilor s-a reusit prin imunelectroscopie. Cresterea concentratiei serice a bilirubinei determina aparitia in urina a pigmentilor biliari. reumatism articular acut. .5 mg% la bolnavul cu subicter. . fructozomonofosfataldolaza ( FIFA ) care pot fi apreciate ca un Ä adevarat seismograf´ al leziunilor celulare e. Bilirubina directa si totala. II. Cele mai sensibile enzime sunt : alaninaminotransferaza ( ALAT ). In forma semigrava a HVA ea scade pana la 65-75% . Determinarea sideremiei arata valoare crescuta la 200-500 mg% in cursul perioadei de stare.FIFA ± pana la 2 u%. DIAGNOSTIC DIFERENTIAL Diagnosticul diferential va fi facut atat in perioada preicterica. cat si in perioada de declin. Valorile normale in sange sunt : . O valoare importanta in diagnosticul HVA o au anticorpii specifici care se depisteaza in ser prin testul radioimun ( RIA ) sau imunoenzimatic ( ELISA ). Testele enzimatice pun in evidenta leziunile celulare hepatice (citoliza).10.si monocitoza.ALAT ± pana la 0. care elibereaza in sange o serie de enzime.75 mmoli/l/ora. iar IgG crescute in hepatita tip B). gripa. In faza preicterica deosebim hepatita epidemica de : dispepsiile febrile.6-2. denumita TGP (transaminaza glutam piruvica. gastrita.examenul de laborator. In HVA acuta valorile cresc de 8-10 ori. Testele de coagulare au valori ce deceleaza insuficienta hepatocelulara. Determinarea imunoglobulinelor ajuta la cunoasterea profilului imun al bolnavului (IgM crescute in hepatita tip A. arata valori intre 1. In acest scop se determina indicele de protrombina in sange (valori normale 80100 %). icterica. Viteza de sedimentare a hematiilor (VSH) este normala sau incetinita la 2-5 mm/ora.25 mg% in formele colestatice. Proba de Tymol (valori normale 2-4Un) este crescuta in primele zile de boala si scade treptat la normal in convalescenta. valori de 5-15 mg% in formele icterice si peste 20. toxinfectii alimentare. In analiza clinica generala a sangelui se constata leucopenia cu limfo. fiind un indicator sensibil al severitatii acesteia.

insotite de febra. In perioada de regresie a icterului. frisoane. In perioada icterica diagnosticul va fi facut cu celelalte afectiuni insotite de icter : mononucleoza infectioasa. II.debutul altor boli infectioase. ulterior acestia suferind aceleasi consecinte. ca si cei care au prezentat o forma comuna. bolnavii sunt expusi unor infectii intercurente bacteriene (mai ales streptococice). perioada preicterica. favorizate de dischinezia posthepatica. . O parte din bolnavi raman cu suferinte extrahepatice. icterele hemolitice. declinul si convalescenta. COMPLICATIILE SI SECHELELE HEPATITEI VIRALE TIP A In cursul hepatitei epidemicepot surveni. care se dezvolta treptat. Formele care trec de 3-4 luni au tendinta la permanentizare. In situatiile in care faza icterica dureaza pana la 6 saptamani. Ea survine intr-o proportie de aproximativ 10% dupa hepatita tip B si 40-50% dupa hepatita tp C si nu survine deloc dupa hepatitele D si E . perioada de stare. cele mai grave se refera la starea parenchimului hepatic. pot sa apara infectii biliare. dezvoltandu-se pe anumite perioade : incubatie. Una din sechelele grave ale HVA este hepatita cronica. datorita anergiei create de infectia virotica si datorita unor factori favorizanti.12. pot surveni si recaderi preicterice la intervale de cateva zile sau saptamani. cu pancitopenie prin aplazie medulara. EVOLUTIE Evolutia hepatitei epidemice prezinta in majoritatea cazurilor un caracter ciclic.11. se considera ca este vorba de o noua imbolnavire ( reinfectie ). S-au descris cazuri foarte rare de anemie aplastica. sau virale (viroze respiratorii). alteori dintr-o hepatita anicterica. Recaderile si reinfectiile au in general o evolutie mai severa. ce apare in convalescenta. cu diferiti coci si colibacili. complicatii ca: staza biliara. angiocolite si colecistite bacteriene. dureri puternice in hipocondrul drept si inrautatirea starii generale. Daca icterul revine dupa 3 luni de la disparitie. Dintre sechele. O alta complicatie hematologica este anemia hemolitica. Datorita starii de anergie. II. icterul produs de colica biliara. ca urmare a hepatitei acute. Unii bolnavi de hepatita epidemica raman in stadiul preicteric. Hepatita virala evolueaza spre vindecare completa intr-un interval de 3-4 saptamani. iar altii trec spre hepatita cronica . hepatita toxica. Cea mai grava sechela a hepatitei este ciroza hepatica. dintr-o hepatita cronica icterica.

‡ Izolarea trebuie aplicata atat bolnavilor cat si suspectilor. punand in evidenta dezechilibrul acestora. ‡ Dezinfectia termometrelor se va face cu solutie de permanganat de K 1% sau cloramina 1%. ‡ Organizarea spitalizarii trebuie sa aiba in vedere aplicarea masurilor de dezinfectie a rufelor si obiectelor bolnavilor. ‡ Dupa contactele infectante (cu sange sau materii fecale) se vor spala si dezinfecta riguros. ‡ Personalul care ingrijeste bolnavii va respecta normele de asepsie si antisepsie in toate manoperele efectuate. La inceput creste bilirubina indirecta si apoi cea directa. formula leucocitara arata limfocitoza si monocitoza. dezinfectia instrumentelor medicale prin fierbere (30 minute la 100 grade celsius).13. II. O mare atentie se acorda raportarii cazurilor din sectorul alimentar si din colectivitati. Cresterea activitatii enzimelor ALAT (TGP) si FIFA incepe foarte precoce. toaletele si igiena personala. tendinta la precipitare. Explorarea functiilor hepatice in perioada preicterica pun in evidenta lezarea parenchimului hepatic. colecistite si angiocolite. Nu trebuie omisa nici posibilitatea transmiterii prin muste. precum si a bilirubinei indirecte si directe este foarte utila in perioada preicterica. Izolarea este obligatorie. Testele de coagulare au valori ce deceleaza insuficienta hepatocelulara. care elibereaza in sange o serie de enzime. alimentele. Probele de disproteinemie cerceteaza stabilirea proteinelor in diferite solutii. Masurile de prevenire ale hepatitei epidemice vizeaza atat factorii epidemiologici principali. II. ‡ . PROGNOSTIC Prognosticul hepatitei cu virus A necesita masuri igienico-sanitare privind apa potabila. cat si pe cei favorizanti: ‡ Profilaxia trebuie sa inceapa cu o depistare completa si precoce a tuturor formelor de infectie cu virusul hepatitei epidemice. ‡ Izolarea se va face in spitale (sectii) de boli infectioase.14. Determinarea bilirubinei totale. ‡ Toate cazurile se vor anunta nominal. omul bolnav si purtatorii sanatosi de virus.Dintre sechelele biliare pot aparea : dischinezii. EXPLORARI SI INFORMATII PARACLINICE Testele enzimatice pun in evidenta leziuni celulare hepatice (citoliza). inca din perioada preicterica. cu adresa. pana la infirmare. Numarul de leucocite este normal sau scazut.

unt proaspat. In perioada acuta a bolii. branza de vaci proaspata. carne slaba (pui. Bolnavul de hepatita. odata considerat vindecat. Este indicata la contactii cu risc crescut. iaurt. baza va fi din glucide usor digerabile. la interval de o luna si cu rapel la 1 an. sau aparitia unei recaderi. miere. morcov ras. acestea confera protectie de 2-6 luni.1. Dieta va tine seama de faptul ca in hepatita virala acuta tip A exista o hipofermentatie gastrica.Se vor respecta masurile de igiena alimentara prin protectia alimentelor (fierberea laptelui. ‡ Se vor spala mainile cu apa curenta si sapun. Alimentele trebuie sa contina cat mai putina clorura de Na (3-4 g/zi) pentru a favoriza diureza. biliara si pancreatica si deci sa nu ceara un efort digestiv prea mare. ‡ In conditii speciale de expunere se recomanda utilizarea de apa fiarta (ceai) si alimente fierte sau curatate bine. b)imunizarea activa cu vaccin produs pe celule diploide umane. repausul fizic si intelectual este obligatoriu. vitel. biscuiti. sa fie adaptata gustului bolnavului. dulceata.05 ml/kgcorp. Alimentatia trebuie sa fie suficienta caloric. TRATAMENT II. Regimul alimentar va fi alcatuit si in raport cu perioada evolutiva a bolii. . se va efectua igiena individuala. cu program de munca redus.globuline ) administrate in primele 7 zile de la contact. acestea mai mult de origine vegetala. cu adaos de ulei si lamaie. Tratament igieno-dietetic La un bolnav cu HVA . Reluarea timpurie a activitatii pote favoriza trecerea bolii intr-o hepatita cronica.16. salau). Profilaxia specifica in hepatita virala tip A se face prin : a)imunizare pasiva cu imunoglobuline standard 16% (gama. isi va putea relua activitatea abia dupa 2-3 luni. compot. inactivat cu formol. sucuri de fructe. ‡ Se va efectua control sever al muncitorilor din sectorul alimentar (inclusiv contactii celor bolnavi). intramuscular (IM) in doze de 0. lapte. apoi in perioada de convalescenta. De la debutul bolii si pana la disparitia icterului. repausul va fi la pat. ‡ Se vor proteja sursele de apa de contaminarea cu dejectii umane. ori cu conditii precare de igiena.16. In regimul alimentar. cu o cantitate moderata de grasimi. cand exista intoleranta gastrica si inapetenta. supe de legume. care asigura protectie de 99%. va fi relativ (10-12 ore culcat). administrat intramuscular (IM) in 2 doze. Se vor adauga la regim oua fierte moi sau ochiuri in apa.02-0. sa contina celuloza. pregatite rasol. in cazurile individuale sau la grupuri care se deplaseaza in teritorii cu endemie crescuta. timp de 2-3 luni. II. cu vitamine si proteine suficiente . cu durata de minim 10 ani. iepure) sau peste slab (stiuca. hrana trebuie oferita mai ales sub forma de lichide (ceai. lichide zaharate. paine prajita). spalarea fructelor).

Corticoterapia in hepatita virala acuta este privita ca o medicatie adjuvanta. Colebil. mezeluri. In ultimele luni de sarcina. cafea. In caz de semne de coagulare intravasculara se administreaza Heparina sau Trombostop. evolutia poate fi dificila.Apoi se trece catre un regim alimentar complet ramanand excluse : produsele prajite. cu icter prelungit. sosuri. Fiobilin. prajituri. Metaspar. Dintre vitamine sunt indicate : vitamina B1. oaie.40% si de 1000-2000 ml Glucoza 5%. medicatii ce sprijina ciclul amoniacului catre uree (Aspatofort).brana a celulei hepatice ca Silimarina si Trofoparul. Se administreaza Prednison 1mg/kgcorp. legume bogate in celuloza. Gentamicina si Cefalosporine. condimente picante. Carbicol. Se corecteaza acidoza. In caz de varsaturi se administreaza perfuzii cu solutii glucozate sau saline. Clordelazin sau Torecan.16. vitamina C. II. tendintele evolutive nefavorabile.18. Emetiral. Se mai administreaza Neomicina per os 4-6 g/24 ore. cu intrerupere brusca. In complicatiile infectioase se administreaza antibiotice : Penicilina. DISPENSARIZAREA Programul de supraveghere consta in dispensarizarea bolnavului aproximativ 2 ani. Dintre acestea avem : Mecopar. controlandu-se starea de sanatate la intervale de 2-3 luni prin controale clinice si examene de laborator (TGP. Tratament medicamentos Pentru tulburarile dispeptice (greturi si varsaturi) se administreaza antiemetice ca : Metoclopramid. Silimarina. gasca. teste de disproteinemie. se trateaza cu coleretice : Anghirol. electroforeza).2. Aspatofort. B6 si complexul vitaminic B. cu Arginina sorbitol sau Aspatofort pentru scaderea amoniemiei. II. chiar la gravidele aflate in bune conditii. Inapetenta se combate prin vitaminoterapie. Pentru ameliorarea functiilor hepatice si retragerea tumefactiei hepatice se recomanda aplicarea de caldura pe regiunea hepatica. muraturi. in doza unica la ora 9 sau10 AM. se administreaza oxigen prin sonda nazala in caz de insuficienta respiratorie. Medicamentele lipotrope si hepatotrope sunt foarte utile maiales in formele cu evolutie prelungita. inghetata). perfuzii cu Multiglutin. Virusul hepatitei A nu se transmite la produsul de conceptie. fosfolipide). alcool. odata la doua zile. Persoanelor subnutrite li se va da un regim mai bogat in hidrocarbonate si proteine. clisme inalte si reci.17. HEPATITA VIRALA SI SARCINA Evolutia hepatitei virale tip A la gravidele cu o buna stare de nutritie si supraveghere a graviditatii este favorabila. conserve. produse de cofetarie ( tort. se combate anemia si se controleaza repetat analizele. Sunt corectate dupa caz. Constipatia se trateaza cu laxative. dieta si o medicatie metabolica (vitamine. carne de porc. cu rol patogenic. ciocolata. Formele colestatice. bilirubina. Bilicol. medicatii ce restabilesc echilibrul de mem. Trofopar. Dozele pot fi de 100-125 ml Glucoza 20. Tratamentul patogenic urmareste ameliorarea functiilor ficatului si refacerea morfofunctionala. ori acizi aminati. II. un supliment de vitamine. simptomatic si cu indicatii limitate la forma severa. . Se recomanda repaus prelungit.

Dieta trebuie sa fie predominent lichida.19. Trebuie sa respecte normele de . frictiuni cu alcool mentolat.SANITAR Statistici controlate dovedesc faptul ca personalul sanitar si mai ales medicii. clatirea cu solutii aromate. compot) urmarind bilantul hidric : ingestie-excretie. Asistenta medicala va realiza hidratarea bolnavului prin administrarea de lichide (ceai. III. Obiectivul de baza in practica de spital a asistentei medicale este administrarea medicatiei conform prescriptiilor medicale. scaunele. Bolnavilor ce prezinta inapetenta. Trebuie sa adopte pozitia de clinostatismpentru o irigare buna a ficatului in primele 2-3 saptamani. clisme inalte si reci. Privind experienta din ultimul razboi mondial. fara substante toxice. Trebuie sa se respecte normele de igiena alimentara (spalarea si dezinfectia veselei dupa fiecare utilizare). Combaterea spasmelor dureroase si activarea circulatiei hepatice se face prin aplicatii locale calde si umede in regiunea hepatica. Asistenta trebuie sa acorde o atentie deosebita respectarii masurilor privind prevenirea infectiilor intraspitalicesti. usor de digerat. diureza. hidratarea si alimentatia lichida li se face cu ajutorul linguritei. ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN INGRIJIREA BOLNAVULUI CU HEPATITA VIRALA TIP A Asistenta medicala trebuie sa fie in permanenta langa bolnav pentru a putea observa culoarea sclerelor (icterul). de a fi prezenta laturi de infirmiere la distribuirea meselor. pana la reaparitia apetitului si disparitia oboselii fizice (asteniei). pruritul. stiindu-se faptul ca in primele zile toleranta gastrica este scazuta.II. asigurandu-li-se conditii adecvate de odihna. Bolnavii cu HVA vor fi amplasati in saloane mici. modificarile comportamentului. autoprotectia sa fie permanenta. linistite. sunt expusi imbolnavirilor de hepatita. Asistenta medicala ii explica bolnavului ca trebuie sa evite leziunile de grataj si infectarea tegumentelor prin taierea unghiilor. greutatea corporala. Asistenta are rolul de a supraveghea respectarea regimului alimentar. a paiului. In caz de gust neplacut (amar) se efectueaza toaleta cavitatii bucale. La expunerea marita la contagiune a personalului medical se adauga frecventa hepatitei la cei care lucreaza in laboratoarele de serologie si in centrele de colectare a sangelui. 40-50 calorii/kgcorp. Alimentatia trebuie sa contina factori nutritivi in concordanta cu starea bolnavului . combaterea constipatiei prin administrare de laxative usoare. sa ajute la regenerarea ficatului. Asistenta va supraveghea si asigura prezenta tranzitului intestinal prin urmarirea scaunelor. HEPATITA VIRALA ± BOALA PROFESIONALA A PERSONALULUI MEDICO. s-a semnalat frecventa mai mare a hepatitei epidemice la personalul medical. 30 Un alt obiectiv important care va fi in atentia asistentei medicale este regimul alimentar adaptat perioadelor de boala.

‡ interzicerea consumului de alcool. ‡ respectarea regimului alimentar (hiposodat). cafea. Asistenta medicala trebuie sa explice pe intreg parcursul spitalizarii si la externare pericolul ce poate surveni in urma nerespectarii masurilor de prevenire a recaderilor si complicatiilor. tutun. ‡ respectarea controlului periodic clinic si biologic. sa respecte sterilizarea corecta a instrumentarului medical. . Pacientul trebuie sfatuit sa se adreseze medicului de familie sau medicului specialist la orice manifestare aparuta in starea sa generala.asepsie in toate manevrele efectuate. Recomandarile sunt : ‡ respectarea repausului fizic si intelectual.

. . Materiale necesare : .termometrul maximal. .tavita medicala. Locul de masurare : la nivelul axilei. Definitie : injectia intramusculara reprezinta introducerea unor solutii .FISA TEHNICA DE LUCRU MASURAREA SI NOTAREA TEMPERATURII pacientei/lui««.tampoane de vata si comprese de tifon. FISA TEHNICA DE LUCRU ADMINISTRAREA INTRAMUSCULARA a unei fiole de Algocalmin pacientei/lui «« cu diagnosticul de hepatita virala acuta. . cu diagnosticul de hepatita virala acuta Scopul: descoperirea unor modificari patologice ale valorilor temperaturii corpului.prosop individual.pahar cu ¾ solutie de cloramina 1%.

. FISA TEHNICA DE LUCRU ADMINISTRAREA IN PERFUZIE a solutiei de Glucoza 10% pacientei/lui «« cu diagnosticul de hepatita virala acuta. steril . Locul de electie : regiunea supero-externa fesiera ( cadranul IV). Scop : introducerea substantei in organism pentru combaterea unor semne si simptome. in stratul muscular.solutie medicamentoasa . prin intermediul unui ac atasat la o seringa sterila.izotonice uleioase sau coloidale. Definitie : perfuzia reprezinta introducerea pe cale parenterala (intravenoasa) picatura cu picatura a solutiei medicamentoase pentru reechilibrarea hidroionica si volemica a organismului. Materiale necesare : . Algocalmin . .seringa sterila. .tavita renala. .ac de 5-9 cm.solutie dezinfectanta (alcool sanitar) . . .vata .

. . .1-2 seringi sterile. Accidente si incidente ! 1. Materiale necesare : .solutie de Glucoza 10% in flacoane sterile. tuse. ± aparitia frisoanelor prin nerespectarea regulilor de asepsie si .tavite renale. . . Locul de electie : vena de la nivelul plicii cotului.casoleta cu campuri sterile. expectoratie. polipnee.garou. . 3. .Scop : hidratarea si mineralizarea organismului. ± embolie gazoasa prin patrunderea aerului in circulatie. cresterea tensiunii arteriale ± se reduce ritmul perfuziei sau se intrerupe. .perna tare.stativ.aleza. . .musama.vata hidrofila. ± hiperhidratarea prin perfuzie in exces la cardiaci poate determina edem pulmonar acut. .solutie dezinfectanta.leucoplast. 2.

uneori in for a. OMS a solicitat si statelor membre revigorarea dezvolt rii re elei de supraveghere epidemiologica pe plan na ional cu integrare in re eaua de supraveghere globala. social si economic. supravegherea epidemiologica este singura care individualizeaz fenomenele. ceea ce face imposibila elaborarea strategiei de ac iune. cu referire la rezultate. pe terenurile de joaca si sport sau la domiciliu. de unde obliga ia de a nu ignora aceasta amenin are. apari ia unor boli cunoscute in unele teritorii sau apari ia unor boli noi determinate de agen i patogeni necunoscu i. Referirea privea revenirea. cazul probabil si cazul confirmat. raportare. baza logistica. Metodologia supravegherii presupune o anumita exigenta in sensul reflect rii exacte (date reale) a situa iei. Colectarea datelor poate fi exhaustiva. au f cut dovada ca nu se cunosc frontierele administrative. cu cat bolile cu poten ial epidemic si pandemic. a unor boli controlate. formari de cadre. resurse financiare. astfel încât sa poat fi convin i factorii de decizie. de aceea este necesar pentru a asigura colectarea corecta a bolilor raportate. Memoriu justificativ In raportul sau pe 1996. tot mai mul i oameni cad victime accidentelor si violentei produse la locul de munca. Memoriu justificativ Intr-un mediu nesigur si artificial. in raport cu gravitatea leziunii. directorul general al OMS atr gea aten ia omenirii ca se afla in pragul unei crize globale iminente a bolilor infec ioase. comenzi de cercetare cu asigurarea unei circula ii rapide a informa iei. Cea de-a II-a jum tate a secolului a înregistrat incontestabile succese de s n tate publica in domeniul bolilor infec ioase si transmisibile. capacitati de interven ie. este absolut necesar ca solicitarea sa demonstreze clar avantajele demonstrate medical.administrarea de lichide reci. subliniind necesitatea unei unitati de ac iune. sociale ± prin dezinser ii socio-profesionale temporale sau definitive. Extinderea supravegherii pe plan na ional si interna ional se impune cu atât mai mult. Implica iile accidentelor sunt multiple : medicale ± determinate de gradul de v t mare. metodologii. in spe a oamenii politici. Ca demers indispensabil in lupta împotriva bolilor infec ioase transmisibile. Stimulat continuu prin informarea colaboratorilor. aplicarea masurilor si evaluarea rezultatelor in vederea unor eventuale corec ii. sa existe criterii care sa defineasc exact cazul cu cele trei nivele cunoscute : cazul suspect. juridice ± vinova ii r spund penal sau/si financiar pentru faptele lor. pe drumuri si osele. le evalueaz importanta. - . cuprinzând de regula bolile cu o declarare nominala sau efectuate cu ajutorul sistemului reprezentativ (santinela) cu motivarea reala si acceptul Äsantinelelor´. concluzii si masuri preconizate. Deoarece instituirea unor asemenea programe presupune mijloace si resurse financiare. subliniind ca nici o tara nu este la ad post. metode de diagnostic.

. cu diagnosticul de fractura de gamba. aparat care asigura statica. se stipuleaz : Ä« Pana in anul 2020 trebuie sa existe in regiune o scadenta semnificativa si continua a vatamarilor si cazurilor de deces rezultate din accidente si violenta´. intitulat Äreducerea vatamarilor datorate violentei si accidentelor´. Acest scop poate fi atins daca : politicile publice dau prioritate problemelor legate de siguran a in mediile de viata si de munca si stabilesc determinan ii principali ai evolu iei si accidentelor. publica o lucrare intitulata ÄOrtopedia sau arta de a preveni si a corecta la copii deforma iile corpului´. Cuvântul Äortopedie´ provine din limba greaca de la cuvintele orthos=drept si peis=copil. in 1741. FISA TEHNICA DE LUCRU Preg tirea fe ilor gipsate pentru aplicare pacientei/lui««««. acordând o aten ie deosebita consumului de alcool. In particular ± mortalitatea si deficientele rezultate din accidente de trafic ar trebui reduse cu cel pu in 30%.psihice ± tranzitorii sau definitive mai ales in cazul celor cu grad mare de invaliditate dup accident. Ortopedia si traumatologia se ocupa de afec iuni ale aparatului locomotor. In obiectivul 9 al strategiei Äs n tate 21´. sunt accesibile tuturor persoanelor accidentate servicii de îngrijire si reabilitare. Andry care. tarile stabilesc politici si ghiduri legate de siguran e pe sosea si includ in programele colare informa ii despre siguran a circula iei. mersul. Denumirea de Äortopedie´ a fost introdusa de N. emblema inca imprimata pe frontispiciul societatilor si congreselor de specialitate. De aici deriva si simbolul ortopediei : un arbust încovoiat sus inut de un tarus. prehensiunea (prinsul) si mobilitatea in general. toate domeniile coopereaz ori de cate ori este posibil in ac iunea de prevenire a accidentelor si violentei si ajuta victimele si familiile acestora.

. . Definitie : introducerea unor medicamente izotonice in tesutul subcutanat (hipoderm) prin intermediul unui ac steril atasat la o seringa sterila. de 5 cm pentru imobilizarea degetelor .fasa lunga de 15-20cm pentru atele gipsate . .fasa mai ingusta.Scop :ter apeutic Materiale necesare : .gips (sulfat de calciu natural. calcinat) ± are proprietatea de a se intari dupa ce a fost udat cu apa. . TEHNICA DE LUCRU Efectuarea injectiei subcutanatepacientei/lui «« cu diagnosticul defractura de gamba.fasa lunga de 5m de lucru pentru aparatul gipsat .

regiunea supra.fiole sau flacoane cu solutia de injectat.flancurile peretelui ombilical (heparina.solutie dezinfectanta. durere violenta prin lezarea unor trunchiuri nervoase sau distensia brusca a tesuturilor .acul se retrage putin spre suprafata.tava medicala sau masa rulanta.regiune deltoidiana. 3. .comprese de tifon sau tampoane de vata. ruperea acului ± se extrage manual sau chirurgical. .Scop : . hematom prin perforarea unui vas care se poate resorbi sau infecta pe cale hematogena dand nastere unui abces. . .seringi.fata superoexterna a bratului. . insulina). 2. Locuri de electie: . .tavita renala.si subspinosa a omoplatului . . .fata externa a bratului.terapeutic ± de injectare a solutiei cristaline sau prin perfuzie subcutanata pentru hidratarea organismului si pentru ameliorarea sau combaterea unor semne sau simptome. . Incidente si accidente ! 1.regiunea subclaviculara.ace sterile corespunzatoare solutiei medicamentoase de injectat in tesutul subcutanat. . . Materiale necesare : .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful