ACTUALA POZITIE GEOPOLITICA A ROMÂNIEI Daca pozitia geografica a unei tari este fixa, stabilita de jocul fortelor naturii

si exprimata în anumite jaloane naturale (unitati de relief, ape etc.), pozitia geopolitica este variabila în timp, uneori chiar pe termen foarte scurt, functie de modificarea anumitor factori socio-economici si politici. Pozitia geografica a tarii noastre o stim cu totii. Dar pozitia geopolitica a României care este oare? Cel mai bun raspuns l-a dat, în urma cu peste trei veacuri, cronicarul umanist Miron Costin (1633-1691 care, referindu-se la Moldova, dar în fapt afirmatia sa poate fi extinsa fara teama de a gresi la întreaga Românie, a afirmat ca „se afla situata în calea [tuturor] rautatilor”. Asa cum, de altfel, avea sa dovedeasca din plin istoria principatelor române, separat, si a României, în ansamblu. În fond, se poate pune întrebarea de ce prezinta oare atât de multa importanta partea, regiunea în care este plasata o tara sau alta, în speta partea Europei careia îi apartine România? Raspunsul este, de fapt, destul de simplu: pentru ca din aceasta situare decurg o serie de avantaje – sau, din contra, dezavantaje – de securitate, politice, economice si de alta natura. De pilda, la acest sfârsit de secol, si totodata, la granita de milenii, România se afla plasata, geopolitic, la intersectia axelor geoeconomice Vest – Est (Europa Occidentala – Spatiu Est ex-sovietic) si Nord Vest – Sud Est (Germnaia si Europa Centrala – Asia Mica si Orientul Apropiat). Totodata, România se afla situata la intersectia unor axe geoeconomice în curs de consolidare: axa marilor (Marea Caspica – Marea Neagra – Marea Mediterana) si axa fluviilor si canalelor (Rhin – Main – Dunare), legând Marea Nordului cu Marea Neagra. La cele afirmate mai sus ar mai fi de adaugat ca România se afla, din punctul de vedere al populatiei, dar si al potentialului civil si militar, la intersectia cercului largit al Europei Centrale – în cadrul careia ocupa locul al doilea, dupa Polonia – cu cercul largit al zonei Balcanilor, în care tara noastra este plasata pe locul al treilea, dupa Turcia si Grecia (ca suprafata si populatie se situeaza pe locul al doilea, dupa Turcia).

1

credem ca este oportuna lansarea si consolidarea noilor coordinate geopolotice în care se înscrie tara noastra. Si aceasta deoarece. Marea Neagra in context geopolitic Al treilea element geografic important pentru România. de unele trasaturi ale acesteia. crestinismul si islamismul si. Cum valorifica România o asemenea pozitie favorabila. Desigur. respectiv. politice si economice tinând cont de aceasta mare si de spatiul adiacent ei . Serebrian noteaza ca. A doua trasatura importanta este aceea ca se afla situata la confluenta. actuala pozitie geopolitica a tarii noastre. în linii mari. în primul rând. Marea Neagra are un "hinterland" imens si important. stapânit sau numai controlat. de o mare putere – fie aceasta Imperiul roman sau cel bizantin. Este sufiecient sa amintim crearea OCEMN (Organizatia Cooperarii Economice în Zona Marii Negre) – participarea României la aceasta organizatie regionala fiind un exemplu de folosire inteligenta a pietelor alternative – si mult discutatul "traseu al energiei caspice spre Europa". si doua puteri regionale. Aceasta ar fi. din motive care tin. aceasta este cu totul alta problema. exista si consecinte negative ale pozitiei geopolitice a tarii noastre. pe de alta parte. pe de o parte. Rusia. traseu de care România este. si nu numai. Imperiul otoman. Oricum. este reprezentat de Marea Neagra. timp de mai bine de doua milenii. Ca urmare a acestor doua trasaturi. 2 . Imperiulus (mai apoi sovietic) ori Imperiul austro-ungar – spatiul balcano-dunareano-pontic este pe cale de a juca el însusi un rol important în economia si politica europeana si. care vor fie sa nu-si piarda privilegiile din zona sau sa si le recâstige. cu adevarat. a doua religii. îsi construiesc conceptiile strategice. Asa cum era de asteptat. fie vor sa devina factori influentia aici. România devine tot mai legata de spatiul balcano-dunareano. care sa constituie. într-un asemenea context a crescut interesul unor puteri europene. o mare putere contemporana.pontic. Ucraina si Turcia.În contextul schimbarilor din Europa. a doua familii de popoare. datorita "enclavarii" si a departarii fata de Ocean. în conditiile reasezarii prioritatilor în Europa. în mod firesc. O.dupa Dunare si Carpati. mondiala. o sursa de atractie si putere. foarte preocupata. Se impune ca statul român sa faca în asa fel încât coordonatele sale geografice sa fie dublate de unele socio-economice. slave si turcice.

pentru căile de transport ale acestora şi pieţele de desfacere a sporit interesul din partea principalilor actori mondiali faţă de această regiune. de la Marea Baltică la Marea Neagră.În acest context. rând pe rând. A fost o punte de legătură şi o frontieră. Marea Neagră. proximitatea Europei de Sud. orice om politic trebuie sa preia tripla îngrijorare. 3 . Accesul la Dunăre şi Marea Neagră. Faptul că s-a amplificat competiţia pentru resurse energetice. 26). a Dunarii si a Marii Negre. o zonă-tampon şi una de tranzit între Est şi Vest. rolul României ca actor individual şi membru NATO poate fi definit prin două paliere. de alta parte Dunarea si Marea ("Legaturile noastre cu Dunarea si Marea". continua Mehedinti. a fost dintotdeauna o zonă de confluenţă dintre marile imperii: persan. între Sud şi Nord. Prin poziţia geostrategică. 7). mai ales daca tinem cont de cuvintele lui S. ea a fost. În funcţie de impactul şi gradul de implicare al acestora în regiune. integrat în NATO şi în Uniunea Europeană. regional şi global. Mehedinti ca "tarmul marii reprezinta cea mai favorabila fatada pentru orice stat"("Legaturile noastre cu Dunarea si Marea". istoric vorbind. cât şi prin elementele fundamentale ale politicii de securitate. pag. supusă intereselor vremii. cât şi pe existenţa unor coordonate istorice comune. România aparţine spaţiului central-european. Doar că zona a fost continuu ignorată de Occident şi ocolită de planurile şi proiectele majore ale marilor investitori strategici. importanta Marii Negre pentru România devine evidenta. a impus niște vectori de modificare a mentalității și de asumare a unor valori comune în politicile de apărare și de securitate. a muntilor. Geografic. Geograful român subliniaza ca viata poporului nostru a avut si are doua coordonate: deoparte Muntele si Codrul. Dat fiind rolul acestor repere fixe si cruciale pentru existenta colectiva a românilor. iar acela care pierde una dintre cele trei laturi ale îngrijorarii îsi expune tara la primejdii. roman. Integrarea cu succes în comunitatea euro-atlantică a ţărilor din Europa Centrală şi de SudEst. pag.Est şi zona Levantului şi Caucazul reprezintă o capacitate strategică în sine pe baza căreia politicile regionale ale României pot fi dezvoltate pe mai multe direcţii. dar şi un drum pentru circuitele comerciale către pieţele de desfacere şi regiunile bogate în resurse energetice. Zona central-europeană reprezintă un potenţial furnizor de securitate pentru estul Europei şi se bazează atât pe convergenţa intereselor majore de securitate ale aliaţilor central-europeni. otoman şi ţarist.

Împlinirea proiectului ar conduce la propulsarea bazinului caspic drept primul producator si exportator mondial de petrol si gaze naturale. Geopolitica românească relatează importanţa geopolitică şi geostrategică a spaţiului adiacent al Mării Negre. de ordinul multor millioane de barili pe zi. regiunea Mării Negre include statele care au acces nemijlocit la acvatoriul mării (Turcia. decât la un spaţiu geografic distinct. rolul acestuia de placă turnantă între trei leagăne de civilizaţie: europeană. după o perioadă de recul istoric. "marea batalie pentru petrolul Asiei Centrale". Ucraina. Rusia şi Georgia). Conform criteriului strict geografic. Mediul de vieţuire comun a uşurat şi dinamizat activităţile transfrontaliere. între care cei care pot contribui la tranzitarea hidrocarburilor – acesta fiind si cazul României – si cei care nu vor sa fie afara din joc. zona de confruntare între imperiile de altădată şi suportul de apă al „drumului mătăsii”. la un areal cu trăsături comune politice.Avuția maritimă a unor ţări situate în jurul Mării Negre poate contribuit din plin la dezvoltarea unor specificităţi socio-economice. geometria. ne înfăţişează o zonă aflată într-o reţea politico-economică ce se întinde din Balcani până la Marea Caspică. România si drumul energiei caspice spre Europa – o posibila valorificare a pozitiei geografice si geostrategice "Un nou Eldorado". în acelaşi timp. mai degrabă. Astăzi. a reintrat de ceva timp în atenţia lumii. asiatică şi orientală şi. implicând sume de miliarde de dolari anual. din Europa Centrală până în Orientul Apropiat. iata numai câteva dintre sintagmele folosite pentru pentru a desemna transportarea energiei caspice (petrol si gaze naturale) catre consumatorii din Europa Centrala si Occidentala. România. Nu numai producatorii si beneficiarii directi. pasaj de trecere între acestea. economice. depasind Orientul Mijlociu (de altfel aceasta este si miza: reducerea dependentei Occidentului de petrolul din Zona Golfului). spirituale şi de altă natură. din totdeauna variabilă a spaţiului. În acest "joc" de mare miza sunt angrenati foarte multi „actori”. acestia din urma fiind de mai multe feluri. Conceptul se referă. culturale. care detine suprematia în prezent. Bulgaria. ci si "intermediarii". Iar regiunea extinsă a Mării Negre împinge limitele geografice ale regiunii dincolo de frontierele riveranilor. Miza este uriasa. Pontul Euxin. 4 . "Un proiect pentru mileniu III". "Drumul petrolului" (prin similitudine cu "Drumul matasii").

2) optiunea centrala. 3) optiunea sudica: Marea Caspica – Golful Persic. Baku (capitala Azerbaidjanului): una mai veche. fie la Supsa. propunerile pot fi circumscrise la trei optiuni (coridoare) principale. cu doua variante: Baku-Supsa. În ceea ce priveste noile rute. Capacitatea acestora este însa departe de a putea tranzita necesarul de petrol solicitat. având acelasi punct de plecare. numai de prima varianta. sa poata "controla" tranzitarea acestei importante 5 .Ceyhan.Tbilisi . în cazul celui de al doilea. unul dintre cele mai mari din lume. si Baku . transportarea petrolului s-ar face prin Rusia. întrucât cea de a doua varianta si coridorul al treilea o scot total din joc. fiecare având o serie de variante: 1) optiunea nordica: Baku . interesata numai de primele doua coridoare. care ar urma. un traffic intens pe aceasta ruta ar putea duce foarte usor la accidente cu consecinte ecologice si economice de neimaginat. de altfel. încarcat în tancuri petroliere ar ajunge foarte simplu si usor în porturile mediteraneene. care ajunge în portul rusesc Novorossiisk (cu o capacitate de 5 milioane de tone anual). La fiecare dintre aceste trei "optiuni" se racordeaza si petrolul din Kazahstan. fie la Novorossiisk. Coridoarele optionale În prezent.precum Rusia (care se încadreaza si în categoria tranzitatorilor). odata sosit pe tarmul Marii Negre. ar însemna ca o singura tara. mai recenta. România este. Dar cum ar putea beneficia tara noastra de cele doua trasee în conditiile în care sar putea spune ca. transportarea petrolului facându-se catre Marea Neagra. exista doua conducte care strabat istmul ce separa Marea Caspica de Marea Neagra. sa aiba cea mai importanta participare. si. desi se vehiculeaza multe. petrolul. în principal gratie zacamântului de la Tenghiz. numai ca apar o serie de elemente restrictive: cele doua strâmtori nu permit un trafic pe masura cererii de petrol a beneficiarilor europeni. titeiul urmând sa ajunga la Marea Mediterana.Novorossiisk. care are drept punct terminus portul georgian Supsa (cu o capacitate de 9 milioane tone anual). prin marirea capacitatii oleductului deja existent. prin Iran. si o alta. prin strâmtorile Bosfor si Dardanele? La prima vedere asa stau lucrurile. SUA si chiar China. Turcia. evident.

avantaj tehnic 6 . de unde. Atuurile României prezentate. ar fi urmatoarele: . în cazul conductei având ca punct terminus Vlorë se adauga si nesiguranta. traseul Novorossiisk sau Supsa – Burgas (Bulgaria). De pilda.Considerente geostrategice: este cea mai mare tara din zona. are stabilitate politica si se afla.România este inclusa în trei coridoare priciplae de transport paneuropean: 1)IV: Berlin (Germania) – Praga (Cehia) – Bratislava (Slovacia) – Györ – Budapesta (Ungaria) – Arad – Craiova – Bucuresti – Giurgiu (România) – Sofia (Bulgaria) – Instanbul(Turcia). dupa cum am demonstrat anterior. fie spre cel albanez Vlar. de la Marea Adriatica. are ca principale impedimente capacitatea redusa a terminalelor porturilor respective si traseul accidentat. 2) VII: calea navigabila transcontinentala (Dunare – Main – Rhin. la intersectia coridoarelor economice (inclusiv comerciale) europene Est-Vest si Nord-Sud. 3) IX: Helsinki (Finlanda) – Sankt Petersburg – Paskov (Rusia) – Vitebsk (Belarus) – Ljubasivka (Ucraina) – Chisinau (Republica Moldova) – Bucuresti (România) – Plovdiv (Bulgaria). Si celelalte variante "concurente" României prezinta dezavantaje. de la Marea Egee. care presupune statii de pompare. . prin conducte petrolul s-ar îndrepta fie spre portul grecesc Alexandropolis. legând Marea Neagra cu Marea Mediterana).materii prime si sa poata dispune limitarea sau blocarea în ansamblu sau numai pentru anumite tari. gratie conflictului din Kosovo. -România este singura tara din zona inclusa în ambele programe ale Uniunii Europene – TRACECA si INOGATE – care au drept tinta zacamintele de petrol si gaze naturale din regiunea caspica si caile de transport ale acestora catre Europa Centrala si de Vest. Pipe-line-ul avut în atentie ar tranzita zone joase. pe scurt. în principal de câmpie.

Constanta urmeaza sa devina.Infrastructura deja existenta acopera 65% din lungimea întregului traseu. o capacitate de rafinare excedentara.România prezinta nu numai oferte de tranzitare a petrolului brut. . atât pentru petrolul brut (circa 4 500 km). cu rezervoarele aferente (1. . unul dintre cele mai mari din lume. Cehia si Germania.5 milioane de tone pentru Ungaria. Tara noastra dispune de un sistem destul de dezvoltat de conducte.Petrolul tranzitat prin România ar acoperi o piata mult mai mare decât în cazul altor variante. 7 . ci si de prelucrare a materiilor prime aduse din regiunea caspica. Într-o perspectiva nu prea îndepartata. Croatia. S-ar adauga circa 40 milionane de tone numai de-a lungul traseului pâna la Marea Adriatica (Trieste. cu minime investitii. se afla chiar lânga portul Constanta. . 17. gratie lucrarilor de anvergura declansate.Navodari. Italia). . nu mai vorbim de traseul care ar traversa Turcia. de la Constanta la Trieste. capacitate).7 miliarde m3. Constanta. din care 7 milioane de tone pentru România. al doilea mare port al Europei (dupa Rotherdam) si.însemnat în comparatie cu variantele ce au ca punct de pornire Burgasul. situatie în care oleoductul ar urma sa ajunga la 2 000 m altitudine. totodata. Midia.Existenta unei capacitati de rafinare a petrolului (peste 30 milioane tone anual) care depaseste cu mult productia proprie de petrol (usor peste 6 milioane tone anual) si necesarul intern de produse petroliere. având complet operationale terminale speciale în dublu sens pentru titei (24 milioane tone pe an) si pentru produsele petroliere (12 tone anual).României îi apartine cel mai mare si mai activ port la Marea Neagra. cât si pentru produsele petroliere (circa 2 500 km). Slovenia si Serbia si 15 milioane de tone penrtu austria. Cea mai mare si moderna unitate de acest fel. asadar. la sistemul central-european de transport. sistem care poate fi usor conectat. Are. .

ro/2009/09/08/repere-pentru-o-strategie-on-zona- mgrii-negre.BIBLIOGRAFIE • • Silviu Negut .ro/doc/curs16_ro_5. 2009.pdf 8 .clujtoday. Introducere in geopolitica.ase.html • http://geopolitica. Meteor Press http://www. Ed.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful