Scoala Centrala de Fete, arhitect Ion Mincu, str.

Icoanei 1-5

“Personalitatea lui Ion Mincu se contureaza in cadrul perioadei de formare a arhitecturii moderne romanesti”. Din cauza lipsei de institutii de invatamant superior in domeniul arhitecturii, primii arhitecti romani au studiat in strainatate: Franta, Austria, Germania. Astfel, cerintelor societatii noi, in continua dezvoltare, de tipuri de cladiri noi (spitale, scoli din ce in ce mai mari, sali de spectacole, hoteluri, primarii, etc.) li se raspunde printr-un vocabular vast de rezolvari spatiale, constructive si decorative oferit de realizarile din alte parti ale Europei. Acest academicianism de scoala franceza a fost reprezentativ in arhitectura romaneasca la sfarsitul secolului al XIX-lea, continuandu-se putin si la inceputul secolului XX. In paralel cu academicianismul francez a mers in opozitie un curent de arhitectura traditionala, realizata fara arhitect, prin mijloace artizanale. In Bucurestiul vechi cu hanurile, casele, gradinile si conacele lui, au continuat sa apara si edificii cu un puternic aspect rural: casa cu prispa, tinda si doua – trei camere insiruite intr-un volum simplu. Aceasta arhitectura vernaculara a fost foarte raspandita in zone intinse ale orasului, oferindu-i acestuia imaginea unui mare sat. Intre timp, arhitectura europeana a fost lovita de criza de valori si criterii, curentul clasic nemaiputand face fata cerintelor noilor programe. Apare astfel arhitectura eclectica, ce amplifica curentul clasic din nevoia innoirii. Toate aceste miscari stilistice vor sta la baza cristalizarii miscarii nationale. Afirmarea specificului national de arta a caracterizat tara noastra in ultimul deceniu al secolului al XIXlea si primele doua decenii ale secolului XX. La noi, miscarea nationala a aparut ca raspuns impotriva preluarii eclectice a arhitecturilor istorice, afirmand ca inspiratia pentru arhitectura noua trebuie sa vina din traditia istorica romaneasca. Primul arhitect in ale carui opere, trasaturile specifice nationale erau prezente in detrimentul limbajului eclectic specific acelei perioade, este Ion Mincu. “Ion Mincu, intelectual sensibil si profund legat de idealurile generatiei sale, plecase la Paris cu imaginea frumusetilor romanesti, gandind probabil ca si arhitectura, ca modalitate artistica, poate servi idealului national, ca si pictura sau literatura.” Scoala Centrala de Fete, cladire desfasurata pe parter si un etaj, este una din cele mai reusite opere ale arhitectului Ion Mincu. Situata pe strada Icoanei, aproape de intersectia cu strada Jean Luis Calderon, cladirea este deschisa foarte putin catre spatiul public inconjurator, fiind orientata mai degraba spre spatiul intim care ii este oferit de curtea interioara. Scoala Centrala de Fete a fost infiintata in 1851 ca pension pentru fetele de vita nobila, fiicele ofiterilor, boierilor si inaltilor functionari. Scoala a inceput sa functioneze abia in 1852, din lipsa de fonduri, si s-a desfasurat in casa Manuc din Calea Mosilor, apoi in imobilul Turnescu. Cu toate acestea se dorea ca institutia sa beneficieze de un local propriu. In 1885 sarcina dificila de concepere a proiectului pentru cladirea Scolii Centrale este incredintata arhitectului Ion Mincu. In 1889 este pusa piatra de temelie, iar in 1890 cladirea este finalizata, dupa cum a ramas ca dovata inscriptia: “CLADIT IN ANU 1890” aflata pe fatada dinspre Nord a aripii Sudice. Trei ani mai tarziu, in 1893, Ion Mincu a elaborat proiectul pentru inchiderea spatiilor destinate circulatiilor de la parter. In 1898 institutia devine scoala secundara de gradul al II-lea, iar mai tarziu, in jurul anului 1911, sunt efectuate asupra cladirii reparatii si probabil extinderi. In timpul Primului Razboi Mondial cladirea este transformata in spital, fapt datorat si functiunii sale de internat

Exemple de astfel de decoratii ar fi colonada curtii interioare. Rezulta astfel un “chiostro”. institutia capata statutul de liceu. se afla amenajat internatul. sprijinite pe colonete de piatra. aflat la nivelul planseului dintre parter si etaj. Planul cladirii este de forma dreptunghiulara si este alcatuit dintr-o curte interioara inconjurata pe toate laturile de cele patru aripi. medalioanele emblema de la etaj. Aceasta fatada are rolul important de reprezentare. separate prin intermediul unui brau orizontal de inspiratie romaneasca. Se evita monumantalitatea agresiva. Planul are forma asemanatoare literei “H”. ce inconjoara curtea interioara cat si bara orizontala ce contine amfiteatrul. etc. Curtea interioara este tratata cu o atentie deosebita. accesibil si el din aceleasi coridoare. impodobite cu ornamente florale realizate din ceramica policroma. pridvoare. cladirea fiind modernizata pentru a se conforma noilor cerinte functionale. cat si la nivel functional. rezolvarea spatiala fiind asemanatoare cu cea a manastirilor. dispuse simetric fata de aceasta. streasina larga. cu parter si etaj fiecare. nume ce subliniaza calitatea de reper a institutiei. Compozitia spatiilor interioare impreuna cu plastica decorativa a fatadelor. cald. iar pe fatada principala braul de inspiratie romaneasca. a galeriilor cat si estetica elementelor de detaliu se compun intr-o arhitectura unitara avand la baza formele traditionale romanesti. inviorat cu corpuri ceramice colorate. Fatada principala este tratata cu bogatie. Dupa aceasta perioada. Un aspect definitoriu al caracterului cladirii proiectate de Ion Mincu este integrarea spatiului exterior cu ajutorul unei structuri si a unor spatii specifice arhitecturii romanesti: foisorul.cu infirmerie proprie. cadrul natural si cadrul construit fiind strans legate intre ele. dar dupa 1989 denumirea a revenit la “Scoala Centrala”. camerele chiliilor insirate in jurul unei curti interioare). usor decrosate. cat si la atmosfera plina de viata a spatiului cladirii. rol materializat prin intermediul axului central vertical dat de portalul dezvoltat doar la nivelul parterului si de cele doua pavilioane decrosate. cu o a doua bara orizontala la partea de jos reprezentand fatada principala. asemanator cu cele din incintele manastiresti. Se remarca in fatade profilele si accentele evidentiate prin culoare ce contrasteaza si completeaza liniile simple si suprafetele netede ce compun fatada. Vacaresti in Bucuresti (forme regulate si simetrice. caracterul de reprezentare al fatadei fiind realizat foarte fin si discret. compus din sase dormitoare comune. intalnita in imaginea ansamblurilor manastiresti de la sfarsitul secolului al XVII-lea: Hurez in Oltenia. Spatiile interioare sunt asezate dupa o schema simpla: la parter. Fatadele sunt compuse din doua registre diferite. Arhitectul vine cu elemente inovatoare atat la nivel stilistic (cautarile pentru o arhitectura moderna in trecutul istoric national). iar in bara orizontala din mijloc se afla amfiteatrul si laboratoarele. Curtea este inconjurata la parter de o suita de arcade trilobate in acolada. Dupa al Doilea Razboi Mondial denumirea oficiala a liceului este schimbata in: “Liceul Zoia Kosmodemianskaia”. Scoala Centrala are la baza compozitiei o conceptie clasica. La etaj. volumul acesteia frumos proportionat fiind alcatuit din trei elemente diferite: o parte centrala care gazduieste intrarea principala incadrata de alte doua parti mai mici. deasupra salilor de clasa din cele doua aripi laterale. rezultant un spatiu primitor. fiecare dormitor dispunand de anexe si intrari separate. activ ce participa atat la iluminarea coridoarelor. Aceste pavilioane sunt asezate in prelungirea celor doua aripi laterale ale ansamblului. reprezentate sub forma unor pavilioane de colt. a interioarelor. Astfel exteriorul este intr-o relatie de comunicare directa cu interiorul. Circulatia la parter si accesele in toate spatiile interioare de la parter se fac prin intermediul unor galerii largi cu arcade. acoperisul inalt. Tot pe fatada principala se remarca sub streasina larga cu capriori aparenti o insiruire de arcusoare ce . in cele doua aripi laterale sunt asezate salile de clase.

Ed. Meridiane. tratata cu o atentie deosebita si inviorata cu ajutorul decoratiilor viu colorate. acestea predomina in raportul plin-gol. Bucuresti. Universitara “Ion Mincu”. Plastica arhitecturala a compozitiei spatiilor impreuna cu decoratia fatadelor puternic influentata de traditia romaneasca. noua si originala. Ion Mincu. 1970 DERER. Bucuresti. Ed. Cultura Nationala.sprijina pe console de teracota smaltuita verde. Golurile de la parter sunt ample pentru a lasa lumina sa patrunda in salile de clasa.Valente ale patrimoniului construit. iar pe fatadele din curtea interioara. Lotizarea si Parcul Ioanid. Tipurile de goluri de la etaj contrasteaza astfel cu cele de la parter. Bucuresti. foarte apropiat de scara umana si de personalitatea tinerilor care intra in contact cu ea. Mihail. Un altfel de istorie. Hanna. Ferestrele etajului sunt mult mai reduse in dimensiuni. Nicolae. Toate aceste decoratii discrete sunt de inspiratie traditionala romaneasca. Scoala Centrala dispune de un caracter cald. creandu-se un joc de contraste pe fatade. Ed. Bibliografie: CAFFÉ. decoratia interioarelor si estetica elementelor de detaliu se contopesc intr-o arhitectura unitara. Ioan Mincu. oferind spatiilor de la etaj intimitatea pe care functiunea lor o cereau. 1928 WOINAROSKI. Simetria Sandu Ruxandra-Elena grupa 44A . si sunt asezate in numar mai mic. Bucuresti. Cristina. Prin intermediul curtii interioare. Ed. 2007 PETRASCU. primitor. plin de voiciune tinereasca.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful