Studii de masterat : Terapii si compensare in tulburarile de comunicare Curs: Mijloace de compensare tehnic Anul al II-lea, semestrul 1

MIJLOACELE DE COMPENSARE TEHNICA TELEFONUL MOBIL PENTRU NEVAZATORI

Studenti : Nichifor Mihaela Vaseliu Manuela

Universitatea OVIDIUS 2010-2011
1

MIJLOACE DE COMPENNSARE TEHNICA TELEFONUL MOBIL PENTRU NEVAZATORI

INTRODUCERE IN PSIHOPEDAGOGIA DEFICIEN ELOR DE VEDERE

Psihopedagogia deficien elor vizuale (p.d.v.), ca ramur a psihopedagogiei (educa iei) speciale studiaz (dup Mircea tefan, 2000) problematica nev z torilor i slabv z torilor (ambliopilor) privind: - cunoa terea psihologic ; - îndrumarea educativ ; - procesul de recuperare social ; Intr-un mod similar concep obiectul de studiu i al i autori, ca de pild Florin Verza (2002), sau Alois Ghergut, (2005 si 2006) cu deosebirea c dau un anumit nume domeniului ± tiflopsihopedagogie (etimologia - gr. - tiflos = orb, logos = tiin ), care poate fi împ r it în dou ramuri (tiflopsihologie i tiflopedagogie). Se mai vorbe te i de tiflometodic (metodologia pred rii diverselor discipline de studiu în coli) i respectiv de tiflotehnic (mijloace didactice i echipamente utilizate în educa ia colar ). Ghergut (2005) deosebeste doua feluri de obiective ale p.d.v. - recuperatorii si compensatorii - educationale Psihopedagogia deficientelor de vedere are un caracter interdisciplinar, in care se regasesc in principal psihologia si pedagogia, dar cunostintele de natura medicala nu pot fi omise. Deficien a (afectarea) vizual desemneaz orice pierdere sau anomalie a structurii sau func iei analizatorului vizual, care poate fi de mai multe feluri sau grade. Deficien ele vizuale par s afecteze adul ii în m sur mai mare decât copii. Termenul de ambliopie provine din limba greac : amblis = slab, tocit i ops = vedere i se refer la toate cazurile de sc dere a capacit ii vizuale (slabv z torii). Persoana cu cecitate sau nev z toare nu percepe de loc lumina.

2

purt toare de informa ie). Retina. activitatea cortical de construire a percep iei vizuale. i bioelectric Indicii functionali ai vederii Acuitatea vizual (puterea de a vedea) a ochiului are în vedere distan a la care ochiul poate 3 . subfunc ia de receptare retinian a imaginii ± prin ac iunea biochimic a celulelor fotosensibile de pe retin . subfunc ia de fuzionare a imaginilor celor doi ochi. Prin dilatare i contractare pupila controleaz cantitatea de lumin care intr în ochi. prin umoarea sticloasa. altele pentru vederea colorat i cea central etc.Vederea ca sistem func ional Analiza diverselor deficien e i/sau tulbur ri de vedere i impactul lor asupra dezvolt rii copiilor în cauz sunt mai bine în elese dac se cunoa te anatomia i fiziologia func iei vizuale. care este apoi transmis prin nervul optic la creier. Sistemul vederii (analizatorul vizual) este compus din: a) ochi (aparatul de recep ie) b) nervul optic (c ile de transmisie) c) centrul vederii (zona de proiec ie) de pe creier Ceea ce noi vedem începe ca lumin reflectat pe partea extern a ochiului ± corneea. pe retin . Pe retin se realizeaz o ac iune biochimic i bioelectric . dar nu numai) impulsurile nervoase sunt decodate. prime te lumina. Lumina reflectat de cornee trece apoi prin pupil . Subsistemele mai importante ale func iei vizuale : y y y y y subfunc ia de formare a imaginii optice (prin mediile de refrac ie). Razele de lumin trec prin prin lentile (cristalin) care focalizeaz (refract ) lumina. de c tre ceululele fotosensibile ale acesteia. partea colorat a ochiului. rezultând imaginea vizual . Unele dintre aceste celule sunt responsabile pentru vederea în întuneric i cea periferic . prelucrate i integrate. subfunc ia de transmitere a energiei nervoase la cortex. în mod similar cu filmul dintr-o camer foto. o deschidere a irisului. Energia stimulului luminos se transform în energie nervoas (impulsuri nervoase. care apoi este prelucrat de creier. In segmentul cortical al analizatorului vizual (în regiunea occipital .

starea de adaptare a ochiului.luminozitatea. . Intr-un optotip semnele sunt a ezate de regul pe 10 rânduri. Întrucât câmpul vizual exprim vederea periferic . Rezultatul examin rii prin optoptip se exprim într-o frac ie subunitar . marimii si detaliilor. Sensibilitatea luminoas i capacitatea de adaptare 4 . In mod mod obi nuit ochiul uman percepe izolat dou puncte dac unghiul vizual dintre razele lor este de cel putin un grad. de dimensiuni crescânde. Vederea obi nuit (normal ) cuprinde cam 180 grade in plan orizontal i cam 140 în plan vertical). Câmpul vizual = spa iul pe care ochiul omului îl poate percepe privind fix un obiect.19-20). Factori în func ie de care acuitatea vizual poate varia: . . care ne indic procentul de vedere obisnuita de inut de cel examinat.culoarea.se face cu campimetrul i perimetrul (Stefan M.. care se realizeaz cu ajutorul unor optotipi speciali (situa i pe un tabel a ezat la distan a cititului). Uneori este necesar examinarea acuit ii vizuale la apropiere (la distan a cititului). . Determinarea câmpului vizual ± la un singur ochi.contrastul obiect-fond. imagini a diverse obiecte etc). static . unde D ± distanta citirii randului de catre ochiul emetrop si d ± distanta examinarii (5 m). cifre sau diverse semne (cârlige.durata excita iei vizuale etc Examinarea acuit ii vizuale se realizeaz cu optotipul ± un set de tabele care cuprind litere. Prin campimetrie se determin deficitele pan la 30 de grade în jurul centrului câmpului vizual iar perimetria eviden iaz zonele periferice. 2000. fiin ele etc ± din punct de vedere al formei.percepe distinct obiectele. el este important pentru orientarea în spa iu. Acuitatea vizuala se calculeaza dupa formula V=d/D. ca i pentru interpretarea obiectului percep iei în raport cu un cadru situa ional mai larg. Spa iul perceput variaz în raport cu factori similari celor prezentati la acuitatea vizuala. Alte probe simple au în vedere perceperea luminii (minimum vizibile) i a dou puncte (minimum separabile) cu ajutorul unui aparat special (Radoslawow). . tabelul fiind aflat la distan a de 5 metri (cea standard pentru vederea f r acomodare). O persoana cu acuitatea vizuala (V) de 1/10 poate vedea la 7 m ceea ce o alta persoana ± fara probleme de vedere ± poate vedea la 70 de metri. inele. pg. Examinarea fiec rui ochi se realizeaz separat i începe cu semnele care au dimensiunile cele mai mari.

atlasul Polack. . Sensibilitatea de contrast ± capacitatea de a distinge deosebirile de intensitate luminoas dintre excita iile concomitente. Distingerea culorilor este realizat prin tonalitate cromatic . perspective. Culoarea cea mai intens perceput la lumina zilei este galben iar la lumina crepuscular culoarea albastru. Este foarte important în activitate capacitatea copilului de a 5 . ultima care apare pe scara dezvolt rii filogenetice. Sensibilitatea luminoas depinde de: . Profesorii folosesc diferite jocuri de sortare dup culoare a pentru evaluarea i educarea sim ului cromatic. luminozitate i satura ie (boga ia în radia ii de aceea i lungime de und ). In diagnoz se folose te stereoscopul i stereometrul. Localizarea spa ial vizual se realizeaz atât datorit vederii tridimensionale cât i prin convergen a cu semnalele auditive. într-o explica ie simplificat . Sim ul profunzimii i perceperea reliefului ± se datoreaz în principal vederii binoculare. de u oara disparitate a imaginilor de pe cele dou retine. convergen a liniilor care se îndep rteaz etc. In cazul vederii monoculare perceperea reliefului se realizeaz prin aprecierea unor elemente vizuale ca: umbra obiectelor. nictometrul (adaptarea la lumin ) etc.intensitatea stimulului. Aceasta este determinat .Sensibilitatea luminoas (sim ul luminos) este o func ie vizual elementar . Intr-o explica ie mai complex ar trebui adaugat i contribu ia leg turilor condi ionate formate în primul an de via . în faza ei superioar ± vederea stereoscopic . cauzat de pozi ia diferit a celor doi ochi. Ea are în vedere capacitatea retinei de a sesiza lumina i de a se adapta la diferitele ei intensit i.suprafa a de retin stimulat . Se întâlne te la elevii slabv z tori sub aspectul dificult ii de a distinge obiectul de fond i de a urm ri contururile imaginilor. Sensibilitatea cre te în condi iile stimulilor vizuali slabi i scade în condi iile celor puternici. Se poate distinge o sensibilitate absolut i una diferen iat . în raport cu obiectul. . Metode de investigare a sim ului cromatic: probe de lânuri colorate. suprapunerea imaginilor. etc. Sensibilitatea cromatic ± sim ul culorilor ± este o func ie vizual superioar . M surarea acestui indice fun ional se face cu adaptometrul (adaptarea la întuneric).durata excita iei. prima form de adaptare la lumin care apare în ontogenez . între analizatorul vizual i cel tactil-kinestezic.

surarea timpului de percepere se face cu tahitoscopul (inclusiv în variante electronice) Principalii indici (parametri) de care se ine seama în evaluarea func ion rii vederii se afl într-un raport de interdependen . elemente de personalitate. Evaluarea acestor indicatori func ionali revine. afectiv-motiva ionali etc.ambliopie forte (grav ) AV : sub 0. Eficien a vizual de ansamblu nu este doar rezultatul simplei însum ri ale acestor indicatori ci i al activ rii lor în raport cu al i factori. ca de pild cei cognitivi.2 (1/5) ± 0. integritatea anatomo-fiziologic a analizatorului. Capacitatea de disociere ± distingerea în spa ii foarte apropiate (specific mai ales copiilor ambliopi). mai întâi medicului oftalmolog.005 (1/200) ± percepe mi c rile mâinii i lumina 6 .1 (1/10) . dar profesorii i psihopedagogii pot avea de asemenea o contribu ie însemnat .i men ine privirea asupra lui i de a-l urm ri cu privirea când se deplaseaz .ambliopie u oar (AV : 0.1 (1/ 10) .5 (1/2) ± 0. experienta (exersarea) vizuala.ambliopie medie (AV : 0. Rapiditatea (eficienta) actului perceptiv vizual Timpul de percepere depinde de: M tipul de activitate nervoasa superioara.2 ± 1/5 .descoperi obiectul percep iei. Clasificarea deficien elor de vedere Exist mai multe criterii dup care se poate face o asemenea clasificare: cauza organic a deficien ei caracterul ei congenital sau dobândit momentul apari iei deficien ei (afect rii) parametrii (indicii) vizuali afecta i I Clasificarea în func ie de acuitatea vizual (AV) . Aceasta interac iune conduce la situa ii în care doi copii cu indici relativi egali s aib realiz ri diferite în activitatea vizual . de a.cecitate relativ (practic ) ± 0 .0. desigur.

Exemple: ..cecitate absolut ± nu percepe deloc lumina II Clasificare în func ie de modificarea indicilor func ionali ai vederii a) afec iuni care determin sc derea AV b) afec iuni care determin sc derea câmpului vizual.afec iuni care determin tulbur ri ale vederii binoculare (strabismul) .afec iuni care determin alterarea câmpului vizual .daltonismul (cecitatea pentru ro u).tulbur ri ale sensibilit ii cromatice (de pild : discromatopsiile ± lipsa senza iei de verde sau ro u) . ambliopie functionala fara modificari organice. IV Clasificare in functie de instalarea deficientei de vedere deficienta vizuala congenitala deficienta vizuala dobandita ± varsta este foarte importanta in relatie cu reprezentarile vizuale o la varsta micii copilarii (0-3 ani) o la varsta prescolara o la varsta scolara mica o dupa 10 ani. III Clasificare dupa gradul scaderii AV din punct de vedere clinic ambliopie organica (modificarea analizatorului vizual din punct de vedere organic).apari ia unor scotoame ± por iuni în care func ia vizual nu este activ ± de pild pata oarb ..hemianopsii (lipsa unui semi-câmp la fiecare ochi) . acromatopsiile ± când nu se distinge nici o culoare).. care corespunde papilei nervului optic . 7 .afec iuni care determin tulbur ri de adaptare la întuneric i lumin . ambliopie relativa.

prenatali. retina etc). de educatie pentru sanatate. tumorile maligne ale retinei. Analiza factorilor cauzali care determin afec iunile analizatorului vizual în ordinea temporal a posibilita ii de ac iune (ereditari-genetici. postnatali). prin activit i educativ-recuperatorii a ac iunii nocive a unor asemenea factori. Tulbur ri ale subfunc iei de recep ie retinean : afec iunile vasculare (emboliile) i cele degenerative ale retinei. a elabora recomand ri i concluzii etc).. 8 . decelarea cauzelor ofera sprijin si orientare în evitarea. cu potentialul pozitiv i cu mecanismele compensatorii ale fiec ruia. ca i în prevenirea si combaterea.. prevenirea factorilor care pot conduce la pierderi ale vederii. O clasificare morfofunc ional (în principal pe criteriul subfunc iilor vizuale afectate. Cunoasterea acestor cauze este foarte importanta atat pentru parinti cat si pentru personalul care lucreaza cu acesti copii in scoli. dezlipirea de retin . Opacifierile mediilor refringente ± corneea (keratita. dup efectele lor asupra capacit ii lor vizuale. de afec iunile analizatorului vizual care produc deficien a (dizabilitatea) vizual . Rela ia este relevat de diagnosticul medical. Mircea tefan descrie complexitatea cauzelor determinante pe trei niveluri: y Rela ia cauzal dintre deficien a vizual i diferite lez ri sau disfunc ii ale analizatorului vizual. afec iuni prezentate detaliat în tratatele de oftalmologie. astigmatismul. include. leucomul/albea a). y y Afec iuni (deficiente) ale analizatorului vizual care produc dizabilitatea vizual Exist mai multe posibilit i de clasificare a acestor afec iuni: dup criteriul localiz rii anatomice a afec iunii (cornee. cristalinul (cataracte ± totale sau par iale) sau deplas rile cristalinului. cu dificulta ile pe care le intîmpina. Evident c sunt mai importante acele aspecte medicale care intr în sfera de interes a psihopedagogului (pentru a descifra diagnosticele medicale. In acela i timp. care cuprind la rândul lor: tulbur ri de refrac ie ± ametropiile: miopia. dar care trebuie s acopere i substratul morfologic). de nutritie si servicii medicale. perinatali. hipermetropia. Factorii extraindividuali ± de natur ecologic (social . economic educa ional ) ± din acest punct de vedere exista o corelatie insemnata intre frecventa unor deficiente de vedere si conditiile socio-economice. dup Mircea Stefan: y y y Tulbur ri ale subfunc iei de formare a imaginii optice. pentru a armoniza interventia de sprijin si psihopedagogic cu specificul fiec rui copil. cristalin.ETIOLOGIA SI IDENTIFICAREA DEFICIENTELOR DE VEDERE Importan a si complexitatea cauzelor Exista o mare varietate de cauze care pot conduce la deficiente (dizabilitati) de vedere.

cu urm ri directe asupra dezvolt rii func iei vizuale. cu atât mai importante cu cât vârsta copilului este mai mic . Tulbur ri ale subfunc iei de fuziune binocular (cu cauze senzoriale i motorii). printre altele i asupra esutului ocular. tuse convulsiv . Exemple: rubeola (nepericuloas pentru mam ) ± poate duce la embriopatia rubeolic . anomalii de pozi ie a globilor oculari. variol . sociale i educa ionale Factori postnatali patologici Multe boli contractate în copil rie pot avea urm ri negative asupra func iei vizuale. sifilisul poate cauza: glaucom. Sunt de natur ereditar : Diverse afectiuni ale aparatului ocular (microftalmie. Aproape toate aceste afec iuni au baz genetic . tuberculoza.y y y Tulbur ri ale subfunc iei de transmitere a excita iei nervoase ± nevrite optice sau papilite. pupile a ezate excentric. Starea de anemie datorat ulcerului gastro-duodenal sau bolilor de sânge poate conduce la atrofii ale nervilor optici. alcoolismul poate conduce la nevrit retrotubular . atrofie optic . hemianopsiile. staza papilar . Cauze postnatale. - Factori perinatali traumatisme obstreticale care pot produce leziuni anatomice sau anomalii de dezvoltare anatomo-fiziologic a analizatorului vizual. care st la baza multor afec iuni oculare: cataracte. cu deosebire în primele luni de sarcin trec prin placent la embrion i pot ac iona. febra gripal . Disfunctii ale mecanismelor corticale ale vederii. colobom al acestora sau al retinei i nervului optic. 9 . opacifieri de cornee. Acestea sunt legate în mare m sur de afec iunile corneei. Factorii ereditari sau constitu ionali pot fi considera i responsabili de multe dintre afec iunile oculare de mai sus.  Sfatul genetic ± problem delicat i controversat « Cauze care ac ioneaz în perioada uterin Bolile infec ioase transmise de mam f tului în timpul sarcinii. de congestia conjunctivelor oculare. Glaucomul are factori predispozan i ereditari. varicel . keratit etc. distrofia corneei. herpes. factorii stresan i i oboseala excesiv a mamei. albinismul. hepatita epidemica etc bolile sexuale ± de exemplu conjunctivita blenoragic a nou-n scutului. atrofii optice. rujeol . de leziuni ale retinei. lipsa cristalinului sau a irisului. glaucom infantil etc) rujeola. Lista bolilor infec ioase (vezi i factorii prenatali): grip . scarlatin .

el este expus la diferite feluri de traumatisme. Clasificarea curent a traumatismelor oculare Contuziile ± loviri puternice ale globului ocular. diverse confrunt ri violente între persoane. activitatea gospod reasc . etc. inflama ia irisului i a corpului ciliar > m rire debit umoare apoas > glaucom secundar. cu umplerea ochiului de sânge . luxa ia cristalinului .Bolile reumatice pot avea urm ri ca: tumefierea pleoapelor. inflama ii ale irisului. Bolile renale pot fi asociate uneori cu nefritele i retinopatiile. Traumatismele oculare De i ochiul este bine protejat. Contuziile pot conduce la: dezlipirea de retin (imediat dup accident) . Bolile digestive i avitaminozele pot avea de asemenea consecin e negative asupra func iei vizuale. hemoragie. congestia conjunctivelor. activitatea sportiv . B ie ii se accidenteaz în mare m sur decât fetele. Afec iunile endocrine. keratite. Cea mai cunoscut este avitaminoza de tip A. Propor ia de accidente cea mai mare este în jurul vârstei de 10-12 ani. la xeroftalmie (ochi uscat). care provoac pierderea vederii nocturne sau chiar cecitatea. în circula ia rutier . cataract diabetic . Diabetul conduce la retinopatie diabetic . cataracte. conflicte armate etc). encefalitele i trombo-flebitele cerebrale pot produce deficien e vizuale grave. Meningitele. ca de pild o tumoare a glandei suprarenale poate cre te tensiunea intraocular i provocarea de hemoragii sau glaucom. La copii rezult din statistici c accidentele se produc mai mult în timpul jocului decât în activitatea colar sau în via a familial . cu consecin e asupra transparen ei corneei i sensibilit ii retinei. atât la copii cât i la adul i (în procesul muncii. opacifierea corneei sau a cristalinului . probabil explicabil prin unele tr s turi specifice preadolescen ei. Tulbur ri ale func iei tiroide pot contribui la exoftalmie (ie irea ochilor din orbit ). care r nesc - 10 . f r perforarea acestuia. Unele contuzii sunt fatale pentru func ia vizual . Pl gile perforante ± produse de diverse obiecte ascu ite i t ioase.

indiferen a. Obiectul respectiv poate distruge unele organe intraoculare. Asemenea atitudini i conduite agraveaz dezavantajele i maresc dizabilitatea.malnutri ia . Arsurile oculare se produc foarte frecvent de c tre agen i chimici (var. devin bariere în participarea social cu drepturi i anse egale a acestor oameni. neglijarea. In zonele de r zboaie arsurile pot fi provocate de gaze toxice. sod caustic .ochiul i provoac o infec ie.lipsa posibilit ilor de a aplica i respecta igiena. respingerea etc ± atitudini pe care persoanele cu deficien e vizuale (ca i de alt tip) le întâlnesc frecvent. Din punct de vedere socioeduca ional trebuiesc men ionate de asemenea ignoran a.lipsa accesului la cuno tin e elementare de igien . amoniac. de arunc toarele de fl c ri etc. lichide fierbin i etc). M suri sociale i educa ionale foarte utile: 11 . raze ultraviolete.mediul de via insalubru .bolile endemice . inclusiv în educa ie. Printre cauzele sociale importante de determinare a deficien elor vizuale se pot men iona: . ap oxigenat etc) i mai rar de cei fizici fl c ri. mila jignitoare. alterând astfel retina i favorizând dezlipirea acesteia. Un studiu din SUA releva c procentul persoanelor cu deficien e din rândul popula iei de culoare este de dou ori mai mare decât în rândul albilor. Foarte mul i copii din Asia de pild devin orbi din cauza avitaminozei A. Pl gile devin cauzatoare de deficien e prin distrugerea corneei. uneori a irisului i a cristalinului. Efectele arsurilor se r sfrâng asupra pleoapei i conjunctivei i corneei (opacifiere).lipsa de ap potabil . produc hemoragii în corpul vitros. Chiar i în rile bogate exist discrepan e între procentul nev z torilor din grupurile defavorizate i respectiv cele înst rite. comparativ cu rile puternic industrializate. Cauze sociale i educa ionale Studiile relev c procentul deficien elor de vedere ± ca i altor deficien e ± este mai mare (chiar de trei ori) în rile aflate în curs de dezvoltare.

In scolile speciale de profil din Romania sunt cam 1700 de elevi cu D. ceea ce afecteaza vederea de aproape. 12 . Afectiuni oftalmologice mai frecvente la scolari . . . cu deosebire a bolilor infec ioase etc. îngrijirea adecvat a s n t ii femeilor îns rcinate.strabismul ± tulburare a motilitatii oculare.- vaccinarea.razele luminoase sunt focalizate in spatele retinei. ceea ce duce la scaderea acuitatii vizuale.cataracta ± boala congenitala sau dobandita care se maifesta prin opacifierea partiala sau totala a cristalinului.miopia ± razele luminoase sunt focalizate inaintea retinei. .6% din totalul copiilor cu dizabilitati iar cei cu cecitate 2. În eviden ele Asocia iei Nev z torilor din România sunt circa 80 de mii de persoane cu ´invaliditate oftalmologic ´ de gradul grav (cecitate total sau vedere foarte slab . prin deviatia axelor vizuale ale ambilor ochi. educa ia pentru s n tate. tratamentul precoce al maladiilor care duc la orbire. ceea ce afecteaza vederea la distanta. vedere par ial ) ± cam 20% din numarul total al persoanelor cu handicap din Romania.hipermetropia . afectarea puterii de refractie in diferite zone ale mediilor refringente. . . (6% din totalul elevilor care se afla in scoli speciale ± circa 28. legisla ie i activitate de educatie rutier eficient .V. legisla ie de munc eficient .astigmatismul ± imperfectiuni ale curburii cristalinului sau corneei.000). ceea ce duce la afectarea campului vizual. ceea ce impiedica fuziunea imaginilor (vederea dedublata). Frecventa deficien elor vizuale Dup Daniel Marcelli (2003) copiii cu ambliopie ocup cam 4.glaucomul ± tulburarea echilibrului presiunii intraoculare. de prevenire a ccidentelor. nefunc ional ) i cu invaliditate de gradul accentuat (ambliopie.4%.

distantelor si dispozitiei spatiale a acestora. are o mimic distorsionat atunci când cite te ori atunci când prive te ceva cu aten ie. Este posibil s vad cu dificultate când lumina este slab . s prind sau s loveasc cu piciorul. tulburari de refractie. ochi cu aspect obosit. coji pe pleoape între gene. reclam c nu vede la tabl sau c fi ele de lucru sunt terse«  Problemele legate de faptul c nu vede la distan pot conduce la evitarea spa iului de joac sau la evitarea oric ror activit i care presupun mi care.  O mimic special : strânge ochii. pleoape l sate. ceea ce afecteaza vederea binoculara si perceperea clara a obiectelor. . strabism. care deternina dificultati in focalizarea imaginii pe macula ± cu consecinte asupra scris-cititului sau asupra preciziei efectuarii unor activitati . Un astfel de elev prefer s citeasc sau s fac orice alte activit i statice 13 .  Inchide sau î i acoper un ochi ori întoarce capul pentru a urm ri rândurile atunci când cite te. pleoape umflate. când lumina este mai puternic . ochi umezi. . afectarea vederii cromatice. urcioare repetate.nistagmusul ± oscilatii involuntare ale globilor oculari. vedere fluctuanta. se încrunt . Indicatori de depistare a deficien elor vizuale în coal  Indicatori fizici: ochi ro ii. ochi de dimensiuni diferite. îi încuci eaz .  Dificultate în a lucra în scris: când scrie nu poate respecta rândul sau scrie între spa ii.  Faptul c elevul clipe te foarte des i se freac frecvent la ochi sau atunci când are de f cut ceva care-i solicit mai mult ochii. dac simte c nu vede bine cu acel ochi sau ridic ori înclin capul înainte.  Elevul î i acoper sau închide un ochi. sau s nu vad de loc..  Pare stângaci în mi c ri i deplasare: se ciocne te de oameni sau obiecte. are dificult i s arunce. dup ce se însereaz .retinopatia diabetica ± boala ereditara care se manifesta prin diplopie ± limitarea capacitatii de acomodare.  Nu are capacitatea de a localiza i de a ridica un obiect de dimensiuni mici. dezlipiri de retina etc.  Dificultate în a citi i a lucra cu obiecte: aduce cartea sau obiectele foarte aproape de ochi dar se descurc foarte bine dac i se dau instruc iuni i sarcini verbale.  Sensibilitate la sau dificultate în func ie de lumin : elevul clipe te foarte des sau tinde s închid ochii.microftalmia ± dezvoltarea insuficienta a dimensiunilor globilor oculari.

Modul in care functioneaza fenomenul compensator la animale si mai ales la oameni este de-a dreptul uimitor (Damaschin. reac ia psihic mai mult sau mai pu in incon tient la situa ia creat . care a scris si lucrarea Optimismul. ca i în cazul altor deficien e. . Aceasta tip de explica ie este promovat i de Piaget i coala sa ± nevoia continua de echilibru. 14 . Se vorbe te foarte mult despre func ionarea unor mecanisme compensatorii la persoanele cu deficien e vizuale.deficien a (primar ) ± cauzele. Unii autori apreciaz chiar c ar fi vorba de o dezvoltare ³miraculoas sau ³providen ial .Se dezvolt celelalte sim uri de la sine. efectele interioare i psihosociale.De ce în anumite situatii func ioneaz compensa ia i în altele nu? y Psihologice ± se pun pe prim plan fenomenele psihologice care apar ca urmare a existen ei disfunc iei vizuale. proces bazat pe disponibilit ile biologice i psihice. (ceea ce o face simplist i unilateral ): . necondi ionat . Un caz contemporan fascinant este cel al astrofizicianului britanic Stephen Hawkins. pentru a asigura echilibrul cu mediul natural i social. Exist desigur elemente importante în acest tip de justificari. c rora adep ii acestei teorii nu le pot r spunde.existen a sau nu a unor consecin e secundare negative ± în plan biopsihic sau psihosocial. Este o explica ie posibil i logic . O posibil solu ie: cele dou tipuri de explica ii sunt complementare. Complementaritatea celor trei forme de explica ii pare evident . Este foarte cunoscut exemplul a doua nevazatoare surde (cu surdo-cecitate): ± Hellen Keller (Boston).activitatea proprie a persoanei cu DV ± foarte important sub aspect psihopedagogic. ± Olga Skorodova (Moscova). dar nu le putem considera în totalitate i în toate situa iile. la condi iile generate de prezen a unei deficien e. Factori care condi ioneaz compensa ia . gravitatea i implicatiile acesteia. Psihanali tii au explicat acest fenomen ca pe un mecanism de ap rare a Eului. Explica ii teoretice y Fiziologice ± compensa ia este o reac ie fiziologic automat .PROBLEMATICA COMPENSARII IN DEFICIENTELE DE VEDERE Defini ie ( tefan M.Compensa ia se reduce la substituirea unui sim ? . dar r mân întreb ri importan e. care intr în func ie la lezarea analizatorului vizual. cu lucrarea Cum percep lumea exterioara. y Compensa ia ca fenomen de adaptare ± fenomenul ine de puterea i bog tia neb nuit de adaptare a organismului uman. 2000) ± compensa ia (in psihopedagogia speciala n.) este procesul de readaptare (restructurare. care prin trecerea la un alt stadiu de dezvoltare presupune ³reechilibrarea cu mediul (asimilare si acomodare continua). reechilibrare) bio-psiho-social a copilului. natura. 1973).a. in mod automat? . considerat de unii oameni de stiinta drept µcea mai stralucitoare minte a secolulului XX. .

Nev z torii cu dezvoltare psihic superioar . este un fenomen de structurare sau restructurare a schemelor func ionale. dar i diferen iat între cei congenitali i cei ce-au dobândit cecitatea: la congenitali lipsa total a reprezent rilor vizuale face ca de la na tere s se structureze o schem func ional f r participarea vederii. g sim acelea i procese nervoase ce stau la baza organismului normal. fenomen curent i în absen a deficien elor în general. lupe. motorii sau auditivmotorii dau o not specific orient rii spa iale în func ie de o serie de factori ce nu au semnifica ie prea mare pentru v z tori: 15 . ele particip la structurarea i întregirea imaginilor senzoriale. În orientarea spa io-temporal un rol important îl au experien a i dezvoltarea psihic . î i formeaz o serie de abilit i pentru orientarea într-un anumit timp. apar altfel organizate. de mobilizare a surselor energetice ale organismului în lupta împotriva deficien elor congenitale sau dobândite. aten ia i gândirea (prin opera iile lor fundamentale i prin analiza i sinteza datelor percepute). consecin ele sunt mai grave. dar i prin mijloace tehnice (ochelari. Compensarea exprim capacitatea sistemului biologic de a rezista la perturba ii. trebuie înv a i s . la nev z tori. La ambliopi compensarea se realizeaz prin exerci ii polisenzoriale.i foloseasc poten ialul vizual existent. în cea care survine brusc. În condi iile deficien ei pentru adaptare sau readaptare sunt mobilizate disponibilit i care ar fi r mas neutilizate. o echilibrare la nivelul analizatorilor valizi care s compenseze absen a analizatorului vizual. ochelari cu celule fotosensibile ce transform sursa de lumin în sunete pentru a facilita orientarea). dar ele apar din alte rela ii îmbinându-se în mod original. restructur rile ce au loc nu atrag crearea de substituiri morfologice. aparate opto-electronice care îi ajut pe cei cu cecitate nocturn . Aceasta este înainte de toate un proces de adaptare. În procesul compens rii în afara analizatorilor particip i memoria. înv area din experien a altora se realizeaz doar par ial.educa ia timpurie (de îndat ce apare deficien a). Restructur rile func ionale prin stabilirea unei dominante tactile. dac nu se afl în stadiul de regresie. ci doar crearea de func ii adaptative noi prin includerea dominant a analizatorului tactil-auditiv i formarea de imagini mentale pe baza acestora. de i procesul de instruc ie este mai dificil la cei congenitali. este vorba de o restructurare a schemei func ionale realizându-se cu participarea reprezent rilor vizuale pe care le au. unii speciali ti spun c se lucreaz mai u or cu ace tia. dar acestea trebuie s se subordoneze activit ii vizuale i nu s înlocuiasc analizatorul vizual. pentru c apar dezechilibre la nivelul personalit ii. în elaborarea mecanismelor compensatorii. se stabile te de la început o dominan tactilo-motorie i auditiv-motorie. Compensarea se realizeaz prin mijloace naturale ale organismului. în cecitatea survenit reprezent rile fiind p strate. Este fenomenul care apare ca r spuns la condi iile externe. dezechilibrul cuprinde stereotipiile cunoa terii i orientarea în modalitatea optic . la ceilal i func iile vederii pot fi transferate treptat analizatorilor valizi întâmpinând momentul critic. Experien a proprie este fundamental . deosebirea este în plan psihologic între cei la care cecitatea survine brusc i cei la care survine dup o evolu ie lent . La nev z tori consecin ele orbirii se manifest într-o manier comun .

Aceste litere (1mm i 2. Nev z torii în citit trebuie s . iluminatul natural s fie cât mai bun. Altfel. Braille în 1809 i se realizeaz în relief prin schimbarea pozi iei a 6 puncte existând 64 de combin ri posibile. de a p trunde dincolo de aparen e. sensibilitatea fa de percep ia zgomotelor. Dac îl iube ti pe copil. Placa este alc tuit din dou p r i între care se introduce foaia.i fixeze un sistem de repere pe care trebuie s -l asocieze cu unele rela ii cauzale i cu semnifica ia acordat evenimentelor. intersec ii sau spa ii închise) ± la intersec ii sau în locuri virane percep cu fa a sau cu dosul mâinii diferen ele curen ilor de aer fa de alte spa ii. c r i cu litere mai mari. pixuri speciale ce produc litere puternic marcate. întrucât pentru imaginea motorie contactul direct lipse te). Un bun educator se transpune în situa ia fiec rui elev. materiale intuitive ce pot fi manipulate u or. folosind metode didactice specifice. obstacolul este perceput cu ajutorul bastonului ± acesta face un zgomot diferit când este aproape de un obstacol fa de atunci când este departe. cu spirit de observa ie i cu perspicacitate. Orientarea profesional se face în meseriile care nu presupun o acuitate vizual deosebit . Scrierea se realizeaz de la dreapta la stânga. ORGANIZAREA PROCESULUI INSTRUCTIV ± EDUCATIV Ambliopii înva în sistem obi nuit (scriere alb-negru). cu acea empatie care este o în elegere profund i emo ional . în loc de a domina rela ia. Pentru orientarea în timp este important desf urarea ritmic a activit ii sau anumite semnale periodice (mirosuri) sau ceasuri f r geam. el risc s devin prizonierul ei. timp mai mare pentru rezolvarea sarcinilor de înv are.nev z torul î i dezvolt o sensibilitate fa de unii stimuli (mi carea aerului în spa ii largi.i formeze o imagine tactil a literei. Libertatea de deplasare fiind redus . Acest sistem punctiform a fost inventat de L. nev z torul trebuie s . î i este mai u or s -l în elegi.i mai antreneaz celelalte mecanisme compensatorii.i formeze o schem motorie (mai greu. Citirea se realizeaz de la stânga la dreapta prin întoarcerea foii i prin perceperea literelor cu policele mâinii drepte (cea stâng are rol de control). o intuire a tr irilor l untrice din perspectiva celui pe care-l observ . educatorul trebuie s aib i deta area necesar pentru a fi obiectiv i lucid. zgomotul f cut de pa i la apropierea obstacolului.5 distan între ele ± corespunz tor pragului maxim al sensibilit ii tactile) se fac pe o foaie special (mai groas i mai consistent ). câini dresa i ± exist unele controverse. Scrierea se realizeaz pe vertical prin trecerea unui punctator într-o c su sau alta a pl cii de scris. caiete ce permit trasarea grafemelor f r efort prea mare. colile sunt construite astfel încât s beneficieze de lumin cât mai mult timp. mirosuri în apropierea obstacolelor. unii speciali ti sus in c nev z torul nu. Munca de educator cere capacitatea de a diagnoza problemele copilului i ale grupului de copii. 16 . Capabil de ata are. Programa este la fel ca i pentru ceilal i copii. iar în scris trebuie s . Nev z torii folosesc sistemul Braille în care func ia dominant este dat de analizatorul motor tactil-kinestezic.

Tipologia compensa iei vizuale a) Compensa ia spontan O prim analiz se poate face în func ie de valoarea adaptativ a compensa iei. volumul. Contribu ia celorlalte sim uri: Simtul tactil ± citit-scrisul în Braille. de regul . Prin palparea cu mâna (pip irea cognitiv ) se poate percepe forma. prin auz se pot detecta de asemenea i alte lucruri: m rimea sau în l imea unei s li. de multe ori autoeduca ie. Auzul ± stimulii sonori dau semnale despre prezen a unor obiecte. a le da prilejul s se exprime prin vorbe i fapte. Încrederea în copil este o tu pregnant a portretului pe care-l schi m. distan a. Se constat o mare varietate a formelor de compensare intrasistemic . îi d m i lui încredere în sine. de efectele. ca parte a unui proces de educa ie. a face s creasc continuu autonomia lor. Aceste posibilit i se afirm în m sura în care credem efectiv în ele. Unii autori o numesc compensa ie supleant sau prin substitu ie. c) Asocierea compens rii cu mijloacele ± naturale sau tehnice d) Compensa ia fiziologic i psihologic e) Compensa ia inter i intrasistemic Compensatia intersistemic se refer la faptul c func ia vizual deficitar este înlocuit (substituit ) prin aportul eficient al celorlalte modalit i senzoriale. Exemple de reflexe în acest sens: compensarea deficitului de refrac ie al copilului cu hipermetropie prin amplificarea efortului acomoda iei. b) Compensa ia dirijat ± stimulat i dezvoltat inten ionat. pseudocompensarea). de componentele mai afectate. substan a. Încredere înseamn a l sa s se manifeste liber ini iativa copiilor. o atitudine empatic fa de educator. pentru a ti cum s lucreze cu el. analiza i op iunea în leg tura cu acestea fiind o sarcin important a psihopedagogului. a calit ilor. direc ia. dac este plin sau goal . Educatorul vrea s -l cunoasc bine pe copil pentru a-i da ajutorul necesar. m rimea. care s le permit o imagine perceptiv mai clar i mai bogat (Vasile Preda). Compensa ia intrasistemic ± este proprie în special copiilor cu ambliopie ± reprezint tendin a organismului de a utiliza poten ialul vizual restant. direc ia etc. în func ie de natura i gravitatea afec iunii. 17 . asperitatea etc. în posibilit ile de dezvoltare ale fiec ruia. ceea ce înseamn practic încercarea de a se ajunge la o imagine vizual mai bun cu poten ialul existent. nu este vorba îns exclusiv de percep ie tactil ci mai mult de una tactilkinestezic . rezultatele pentru individul în cauz . Se poate face aici distinc ie între modalit i pozitive i negative de compensare (decompensarea. pentru capta mai multe informa ii. scoaterea din func ie a unui ochi atunci când vederea celor doi ochi este inegal m rirea timpului de timpului de explorare vizual . cubaritmul la matematic . Simtul olfactiv ± semnalizeaz prezen a unor obiecte. sincer în disponibilit ile copiilor. starea i ac iunea lor. Când avem încredere în copil. duritatea.Aceast în elegere empatic induce i la copii. distan a. precum i obstacolele. harta în relief la geografie etc. Cele dou tipuri de senza ii au la baz analizatori diferi i dar ele se îmbin în activitatea cognitiv . spontan . Nu po i fi un bun educator dac nu ai o încredere real .

stimulat . . Este cunoscut rolul efortului voluntar. pentru a recupera handicapul s u de independen fa de realitatea contingent Ý (Radu Sergiu Ruba. Alteori. compensarea func ioneaz bine. Exemple la colarizarea copiilor cu ambliopie: lumina adecvat . Personalitate i compensare Compensa ia angajeaz întreaga personalitate. Pentru c au dificult i. Deoarece ei nu v d bine. Leg tura dintre educa ie i compensare este totu i important . pe direc ia activit ilor de natur educa ional . ei î i c lesc caracterul luptând împotriva acestora. rolul compensator al voin ei este foarte mare. Diversele tr iri afective. Desigur c acest lucru nu se întâmpl întotdeauna. pân atunci neb nuite. con tient mobilizat în dep irea obstacolelor vie ii. pozitive sau negative. dar i dizabilitatea. deci i la capacit ile i conduitele rezultate din func ionarea compensa iei. Interven ia (stimulativ sau restrictiv ) în compensa ie ± este diferit de la caz la caz. Educatorul trebuie de aceea s cunoasc foarte bine copilul. consecin ele în planul dezvolt rii i mecanismele compensatorii.). Dirijarea compens rii se produce i la nivelul atitudinilor i afectivit ii (modul de lucru.. m rimea literelor. oarecum mai natural. ÝFiin a individual se mobilizeaz din toate puterile i din adâncurile sale. declan at i orientat ± deci trebuie create situa ii educa ionale (exemplul unui copil nev z tor de 2-3 ani care trebuie s înve e mobilitatea deplas rii în spa iu). educa ia este mai mult un proces organizat. modul în care se raporteaz la ea i ac ioneaz în consecin . Atunci când compensa ia este orientat corespunz tor prin educa ie vor apare efecte în planul ambelor. Se tie faptul c obstacolele mari mobilizeaz o energie mare. 18 . folosirea lupei. Sunt relevante în context i conduitele elevilor ambliopi. Este de dorit. Este important în acest context atitudinea copilului fa de propria deficien . dar care sunt totusi distincte. Uneori. În lipsa acestora elevul î i formaz conduita spontan nociv de lipire a ochiului de pagin . nr. Un rol important în compensarea dizabilitatii de sorginte vizual îl au i procesele afectiv-atitudinale.3/1996). î i concentreaz eforturile pentru a ob ine rezultate colare cât mai bune. constientizat. desigur. dar atunci când apare. Dac în cazul compens rii mecanismele sunt în bun m sur spontane.. Compensarea devine un fel de aliat al muncii educa ionale.Educa ie i compensare la persoanele cu DV Sunt dou procese aflate in rela ii foarte strânse. cu inten ionalitate cert . evaluare i monitorizare. educativ. climatul. La rândul ei compensa ia se orienteaz . grija pentru fiecare copil. atât pe termen scurt (aspectul predominant compensator) cât i pe termen lung (aspectul predominant formativ.activitatatea compensatorie s înceap cât mai devreme. Câteva dintre procesele psihice i componentele personalit ii cu implica ii însemnate în acest sens sunt prezentate în continuare. în sensul c educa ia face apel la întregul poten ial al copilului. pot asigura mobilizarea energetic necesar compens rii sau o pot obstruc iona. care presupune elemente de planificare. un anumit echilibru afectiv. de i problemele sunt minore acestea nu sunt compensate. poate fi considerat i o strategie educa ional (Constantin P unescu).activitatatea compensatorie trebuie provocat . Litera noastr . de i tulbur rile sunt relativ grave. Cum pot fi dirijate procesele compensatorii de c tre cadrele didactice ? .

sau agresivitate. Se poate vorbi în acest sens de un gen de compensare negativ sau decompensare. 19 .. In acelasi timp asistam la o relatie de interdependenta. în primul rând fa de obiecte. Ca efecte pot ap rea situa ii de a a numita conduit imaginativ . se adapteaza. revendic ri nejustificate etc. rela iile de cooperare. se modeleaza. susceptibilitate.. Formarea i dezvoltarea acestor deprinderi constituie un element de compensare suplimentar i indispensabil. Deprinderile de activitate independent i ordonat (despre care vorbea i Diderot.stabilitate emo ional care conduc la o anumit dinamizare a mecanismelor compensatorii. pentru ca nev z torii s se deta eze de Ýumilitoarea dependen . se dezvolta unitar prin procesul de compensare.. Uneori apare îns i nevoia de a compensa o afectivitate problematic . in sensul ca si personalitatea se. Ruba). influenteaza asadar semnificativ procesul compensatiei... atitudinea valorizatoare a cadrului diadactic pentru to i elevii ( i pentru fiecare în parte) sunt foarte importante în acest sens. ap rut adesea ca efect secundar al unei deficien e vizuale.(R. Este greu de conceput fenomenul de compensare in afara personalitatii.S. tendin a de refugiere în lumea visurilor imaginare. Climatul afectiv adecvat al grupului colar. in Letre sur les aveugles) sunt o alt dimensiune psihosocial important .. prietenie i respect între colegi. Personalitatea in devenire a copilului cu DV.

A a se face c mul i astfel de produc tori i designeri intesc segmente de ni . O companie obscur are slabe speran e s ias din anonimat. nu dispune de ecran. Terminalele sofisticate i inspirate ca design ne atrag mereu aten ia. îns trebuie s recunoa tem c peste toate aspectele brand-ul cânt re te enorm. designerul Takumi Yoshida a prezentat conceptul ³SENS´. Principiul de func ionare este cât se poate de simplu ± ac iunea nu se execut la prima ap sare a unei tasta ci abia la a doua. 20 . pu ine reu esc s se fac remarcate cu adev rat. SENS poate transmite informa iile i c tre o casc Bluetooth.TELEFOANELE MOBILE PENTRU NEVAZATORI Nevazatorii sau persoanele cu grave afectiuni de vedere vor avea acces total la comunicare cu ajutorul telefoniei Telefonul SENS pentru nev z tori Dintre miile de telefoane mobile. SENS ajut utilizatorul s identifice func iile oferindu-i taste speciale (unele sensibile la atingere) cu feedback vocal. Spre exemplu. chiar dac telefonul propus ofer destule facilit i într-un corp pl cut ochiului. Pentru a p stra confiden ialitatea ac iunilor. un telefon care are anse s trezeasc interesul oamenilor cu dizabilit i vizuale. Deoarece este un telefon destinat persoanelor care au grave probleme cu vederea. dup ce utilizatorul este în tiin at i confirm comanda.

botezat knfbREADER Mobile. i Federa ia Na ional a Orbilor. Acest telefon costa 2000 de $ si este disponibil doar in SUA. italiana i castiliana. Asociatiile nevazatorilor vor acoperi o parte din costurile acestor telefoane. este capabil s fac traduceri dintr-o limb în alta. înfiin at de inventatorul Ray Kurzveil. Mai mult. dispozitivul fotografiaz textele pentru a le citi apoi cu voce electronic tare. în cadrul celei de-a 59-a conferin e anuale a Asocia iei Interna ionale a Dislexicilor. printre care engleza. germana. Ea are la baz combina ia între un software avansat de procesare a imaginilor i unul de transpunere a textului în format vocal. Fiind un poliglot des vâr it.A fost lansat în Seattle. Inovativa tehnologie aflat la baza lui. telefonul poate reda o varietate larg de limbi. KnfbReading este primul telefon mobil capabil s citeasc i s traduc texte . este un produs al joint venture-ului între compania KNFB Reading Technology. in timp ce utilizatorii care pot vedea pe ecran si a celor cu dificultati de invatare pot mari scrisul si il pot citi. ii ajuta pe nevazatori sa se orienteze si chiar le citeste meniul si preturile de la orice restaurant sau magazin in care se duc. Imaginati-va ce grea e viata unui nevazator iar acest telefon il ajuta foarte mult.Telefonul READING pentru nev z tori Cei de la knfbReading Technologies Inc (Kurzweil ± National Federation of the Blind) au creat un nou tip de telefon pentru nevazatori. 21 . poate realiza traduceri în mai multe limbi. Utilizatorii nevazatori aud continutul documentului citit clar sintetic. franceza. Combinatie de text-to-speech si functiile de urmarire fac ca interpretarea unui text sa fie mult mai usor realizabila pentru persoanele cu dificultati de invatare. Telefonul fotografiaza bancnotele iar apoi le identifica. E un lucru foarte util pentru nevazatori. O nou tehnologie portabil permite transformarea automat a textelor în format vocal. Destinat orbilor i persoanelor cu deficien e de citire. ba chiar mai mult.

Stevie Wonder a fost primul client care a cump rat un exemplar. având dimensiunea unei ma ini de sp lat. utilizatorii îi vor putea vorbi celularului într-o limb pentru ca acesta s t lm ceasc pe loc mesajul într-o alta.000 de dolari. software-ul dezvoltat de KNFB Reading Technology le-a permis persoanelor cu probleme de vedere s câ tige un grad mai mare de independen . ³La munc pot fotografia dou documente diferite pentru a le identifica. a precizat Kurzveil. pentru a ti ce pun în mâncare . 22 . a fost lansat în 1976. nu i traducerea lor. a fost lansat în ianuarie 2008. creeaz tehnologii ajut toare pentru persoanele nev z toare de la mijlocul anilor ¶70. Telefonul Tactility pentru nev z tori Tactility este cel mai nou concept de telefon mobil dedicat persoanelor oarbe. a declarat Smith. care a început s .400 de dolari pentru soft i 600 pentru achizi ionarea telefonului. Acas . Unul dintre cei care nu s-au l sat descuraja i de pre ul ridicat este americanul Peter Alan Smith. mai lent . Creatorul acestui nou concept este designer-ul independent Siwei Liu. Printre planurile de viitor ale inventatorului se num r un software de traducere vocal instantanee. Prima ma in de citit pe care a produs-o. ea permi ând doar citirea textelor. Pre ul acestui beneficiu a fost îns unul destul de ridicat: 2. O versiune ini ial a knfbREADER Mobile. ³Aceasta necesit îns o putere de calcul mai mare decât cea de care dispun telefoanele mobile din prezent . Omul din spatele knfbREADER Mobile. A fost nevoit s fac un împrumut pentru a.com.Folosind state-of-the-art Nokia N82 este un telefon mobil care ruleaza pe sistemul de operare Symbian care are un aparat de fotografiat cu rezolutie inalta. la pre ul de 50. care a realizat terminalul sub emblema Toshiba. Servindu-se de camera de 5 megapixeli a modelului N82 de la Nokia. citat de boston.i piard vederea de la vârsta de 18 ani.i achizi iona telefonul special. când g tesc. inventatorul Ray Kurzveil. îns nu regret nici un cent. sub forma unui aparat de fotografiat digital Canon. Astfel. pot lua în obiectiv o conserv . Primul dispozitiv portabil de citire electronic a textelor conceput de Kurzveil a intrat pe pia în 2006.

sistem care face mai dificila pierderea terminalului. Acesta nu are alte dotari specifice telefoanelor de ultima generatie fiind capabil doar sa primeasca si sa efectueze apeluri.Asemenea altor modele de acest gen. Un sistem de prindere cu snur se afla in partea de jos a telefonului pentru ca utilizatorul sa-l poata utiliza cu mai multa usurinta prins in jurul gatului. Tactility functioneaza pe sistemul tastaturii Braille. 23 . De asemenea. terminalul dispune de un sistem si un software special vocal care va putea sa citeasca mesajale primite. Telefonul B-Touch pentru nev z tori Realizat de Zhenwei You. modelul B-Touch are ecran tactil si o aplicatie Braille care ghideaza utilizatorul sa citeasca mesajele sau alte texte prin intermediul display-ului.

B-Touch va mai putea fi folosit ca dispozitiv de navigatie.Mai mult de atat. book reader sau ca un gadget care va recunoaste diferite obiecte din jur. Designer-ul a mai precizat ca B-Touch are incorporat si sistemul de formare a numarului de telefon al unei persoane din agenda prin comanda vocala. 24 .

25 .

Ia i. Cluj- Napoca.Mircea. Editura Polirom .Bibliografie  Avramescu. Editura Pro Humanitate.2008  Damaschin.net/ 26 .2007  Rozorea.ro/ coolest-concepts. Bucure ti. Teoria i practica compensa iei-nev z tori ambliopi.³Deficien a de vedere din perspectiv psihosocial i psihoterapeutic ./Vodacom-a-lansat-telefoanele-vorbitoare-pentru-nevazatoriwww...ro/?q=node/9992 www. surdo-mu i . Bucure ti. Vasile-ÄElemente de psihopedagogie special ´.ro www. Ghid pentru concursuri si examene de obtinere a gradelor didactice .Editura Funda iei ÄRomânia de Mâine . news.Editura Didactic  Ghergu . Editura Eikon. Editura Pro.Humanitate.go4it.ro www.Bucure ti. Dorin-ÄDefectologie.ÄPsihopedagogia copiilor cu handicap de vedere .sursadestiri.prostemcell.1973 orbi.2003  tefan .2007  Preda.Monica-Delicia-ÄDefectologie i logopedie . Alois-ÄSinteze de psihopedagogie speciala.softpedia. i Pedagogic . Anca.Bucure ti.com/. 1999.rring.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful