CES – D – Scala de depresie Radllof Aceasta scala cuprinde 20 de itemi pentru masurarea depresiei si a fost dezvoltata in 1977.

Poate fi folosita atat ca interviu cat si ca chestionar. Ea a fost realizata avand la baza: inventarul de depresie Beck si scala pentru depresie Zung. Itemii alesi sunt reprezentativi pentru sase componente majore ale depresiei identificate in clinica sau prin modelul factorial: dispozitia depresiva sentimente de culpabilitate si devalorizare neajutorare si lipsa de speranta intarziere psihomotorie lipsa apetitului insomnie Administrare si scorare Raspunsul la fiecare item este inregistrat pe o scala de la 1 – 3, in afara de 4, 8, 12, 16 care se coteaza pe o scala de la 3 – 0. Scorul total este intre 0 – 60 si este direct proportional cu intensitatea depresiei. 35 – 44 – scor mediu Peste 45 – scor ridicat Validitate Coreleaza foarte bine cu scala Hamilton, cu Beck, cu scala Zung precum si cu Scala SCL 90 (Weissman 1977). De asemenea coreleaza cu nevoia de ajutor pentru rezolvarea unor probleme emotionale precum si cu existenta unor evenimente recente majore in viata subiectului (despartirea)

Berut a descris aceasta scala ca fiind una din cele mai cunoscute si cele mai folosite pentru depresie. 11. Scorul total este intre 20 si 80 de puncte si este direct proportional cu intensitatea depresiei. Continutul sau acopera cele mai multe criterii de evaluare folosite de Hamilton si DSM IV. 18. Administrare si scorare Raspunsurile la 1. Ceilalti itemi. 13. 12. Richard si Schort (1965). Fidelitate: In 1986 Zung a gasit un coeficient de fidelitate de 0.79. 10. in 1993 a obtinut un coeficient de 0. 9. 50 – 64 puncte – scor mediu Peste 65 puncte – scor ridicat Zung. 8. 20 se coteaza pe o scala de la 4 – 1. 3. 14. 4. Validitate: Scorurile obtinute au fost corelate cu Scala de depresie din MMPI de Zung (1967).64. respectiv 0. Ea cuprinde 20 de itemi care permit autoevaluarea depresiei odata cu surprinderea aspectelor si trasaturilor identificate in studii factoriale anterioare. unde 1 arata ca fenomenul se petrece foarte rar iar 4 foarte des. 7. iar Knight. in 1986 a recomandat considerarea scorurilor mai mari de 50 puncte ca fiind indicatori siguri ai depresiei.SDZ – scala de depresie Zung Scala de depresie Zung a fost dezvoltata in 1965. 15. 19 sunt inregistrate pe o scala de la 1 – 4. 5. .92. 6. coeficientul obtinut fiind de 0. 17. formulati pozitiv: 2. 16.59. In 1990.

Scala este foarte mult folosita si pentru valoarea ei instructiva in procesul de formare a noilor psihiatri sau psihologi clinicieni. Hamilton a construit scala pentru a cuantifica informatiile de la pacient luate de un clinician cu experienta pe baza unui interviu nestructurat fara specificarea intrebarilor sau a probelor. restul fiind evaluati pe o scala de la 0 – 2.77 cu Beck. HDRS – Scala de evaluare a depresiei Hamilton Aceasta scala a fost dezvoltata in 1960. devenind cea mai proeminenta si cea mai utilizata scala pentru depresie. . prieteni. fiind utilizata in studii psihofarmacologice ca o baterie standard de evaluare a severitatii simptomelor si a sensibilitatii la schimbare. precum si corelatii semnificative cu alte instrumente mai putin cunoscute sau cu diagnosticul bazat pe DSM III In 1965. Hamilton preconiza ca evaluarea pacientului sa fie facuta de 2 clinicieni. unul care sa conduca interviul si altul care sa puna intrebari suplimentare la sfarsitul acestuia. Ea este considerata un instrument international de comunicare intre investigatori. Scorul fiecarui item sintetizeaza frecventa si severitatea simptomului. Aceasta scala trateaza depresia ca un concept unitar.S-au mai obtinut coeficienti de corelatie de 0. Incercarea de a identifica o componenta a depresiei a dat rezultate contradictorii. intre 62 si 80 cu Scala de depresie Hamilton. asistente medicale etc. Scala originala a fost desemnata sa cuantifice severitatea depresiei numai la pacientii deja diagnosticati cu depresie si nu ca un instrument de identificare a depresiei. Ea a generat un volum urias de baze de date pentru studii analitice sau comparative. Zung a remarcat o scadere semnificativa a scorului obtinut de catre pacientii internati in timpul tratamentului antidepresiv. Aceasta recomandare nu a fost niciodata aplicata in practica. Autorul recomanda sa se foloseasca si date obtinute din alte surse precum: informatii de la familie. 10 dintre itemii acestei scale se coteaza pe o scala de la 0 – 4.

Cel mai frecvent raportat in lucrarile stiintifice este scorul total.vegetativa . variatie diurna a dispozitiei. 2. agitatie. intre 8 – 24 puncte una medie iar peste 25 o depresie de severitate mare dupa Hadicott si colaboratorii.cognitiva Prin analiza in clustere a scorurilor obtinute la 240 de pacienti evaluati. somatizant. simptome obsesionale). simptome paranoide. suicidar. 10. dar in practica este in general agreat ca un scor intre 7 – 17 puncte semnifica o depresie usoara. 10. derealizare. dezvoltat de Williams (1988) Interviul standardizat (SI – HDRS) dezvoltat de Potts (1990) Prin analiza factoriala s-au conturat mai multi factori ai scalei HDRS: In 1976. vegetativ si paranoid. tulburari cognitive (vinovatie.In 1960 Hamilton precizeaza ca evaluatorul este invitat sa coteze ponderea ambelor atunci cand judeca. greutate. 6) anxietatea (9. 7. Majoritatea studiilor au aratat ca cei mai importanti factori sunt: somnul (4. 13) . Hedlund si Vieweg. 11) severitatea depresiei (1. in 1979 trec in revista 6 studii si constata ca exista cel putin 2 factori relativ stabili: unul legat de severitatea simptomelor si altul cu o variabilitate bipolara (anxietate. Guy prezinta 6 factori: anxietate cu somatizare. depresie agitata si depresie retardata) In 1983 Rhoads si Overall fac o analiza factoriala care contureaza 7 factori iar prin intercorelarea lor a obtinut 2 factori de ordinul 2: Depresie . Scala Hamilton nu furnizeaza scorul practic. retardare si tulburari de somn. 8. idei suicidare. Exista si 2 versiuni de interviu structurat pe baza scalei prin care itemii de observare sunt transformati in intrebari la care subiectul trebuie sa raspunda: Ghidul structurat de interviu pentru scala Hamilton – HDSR – SIG – D. acesti autori identifica 5 subtipuri de depresie: anxios. Pe baza scorului fiecarui item se calculeaza scorul general al scalei si scorul factorilor scalei. 5.

care reprezinta suma celor 11 scoruri ale itemilor poate varia de la 0 – 44 puncte. si-au propus sa realizeze o scala de depresie care sa aiba o consistenta interna mai mare ca scala Hamilton. Alte studii arata ca itemii scalei sunt omogeni pe diverse esantioane. scala Hamilton a fost criticata pentru introducerea de prea multe simptome somatice. Validitate: Scala a fost administrata concomitent cu o scala globala de evaluare a severitatii depresiei si mai multi autori au gasit indici de corelatie cuprinsi intre 0. Administrare si scorare Intervievatorul poate intreba orice considera necesar. in 1990. Cicchetti si Prusoff (1983) au studiat consistenta pentru fiecare item si au gasit un indice de consistenta bun la 8 itemi. Coeficientii de consistenta interna in mai multe studii au fost gasiti ca fiind foarte buni in 3 studii din 4. astfel incat sa fie in masura sa evalueze cei 11 itemi propusi. Clinicienii utilizeaza o scala de la 1 – 4 pentru fiecare item. Scorul sclaei. Markos si Salamer. Scorurile inalte indica un grad mai inalt de depresie. Ea nu prevede definitii operationale pentru fiecare item si de aceea administrarea ei necesita un grad ridicat de expertiza clinica. au descoperit.Indicii de calitate ai scalei HDRS sunt foarte inalti. Beck si Rafaelsen. Aceasta scala reprezinta o extensie a scalei Hamilton. . In ciuda raspandirii sale. autorii scalei. utilizand analiza factoriala. SM – SCALA DE MELANCOLIE Scala de melancolie cuprinde 11 itemi completati de evaluator pe baza unui interviu. In 1960 Hamilton spunea ca valoarea scalei depinde in intregime de abilitatea intervievatorului de a extrage informatia necesara din diverse surse.73.48 si 0. ca itemii scalei suprind un singur factor.

De asemenea coreleaza semnificativ dar mai putin cu alte instrumente de masurare a depresiei.50. Chambon si altii (1990) au gasit un coeficient de fidelitate de 0. in jurul valorii de 0. Alte studii au aratat ca Scala SM discrimineaza in mod semnificativ intre episoadele depresive majore cu melancolie si fara melancolie. Alte studii au gasit corelatii mai joase. in 1989.88 pentru corelatii intre itemii scalei si cu alte scale. Beck recomanda urmatoarele scoruri prag: 0 – 5 puncte – nu exista depresie 6 – 9 puncte – depresie usoara 10 – 15 puncte – depresie medie 16 – 29 puncte – depresie majora Peste 30 de puncte – depresie foarte accentuata Fidelitatea Beck si Rafaelsen (1980) au gasit coeficienti de fidelitate de la 0.93.70 pentru versiunea franceza a scalei.71 – 0.58 – 0. . Further si altii.In 1993. Schlegel (1991) a descoperit ca activitatea cerebrala lenta coreleaza cu valorile scalei SM desi nu si cu cele ale Scalei Hamilton. Alte studii au raportat coeficienti de fidelitate intre 0. au gasit ca marimea ventriculilor coreleaza cu scorurile de la scala SM dar nu si cu cele de la Scala Hamilton. Alte cercetari au aratat ca scorurile la scala SM scad sub tratament adecvat antidepresiv. Validitatea Scorurile scalei coreleaza cu Scala de depresie Raskin.

Aceasta scala masoara frecventa si intensitatea a 26 de tipuri de comportamente maniacale. Validitatea Conform studiilor efectuate pe pacientii maniacali internati in clinica. in ultimele 8 ore. Itemii.Scala MSRS – Scala pentru manie A fost creata de Beigel.86 si 1. Scorul total. astfel incat fiecare item poate lua valori intre 0 – 25 de puncte. pe o scala a frecventei de la 0 -5 puncte. de la fuga de idei pana la a se simti descurajat. observatiile proprii ale evaluatorilor asupra pacientilor maniacali si declaratiile asistentelor medicale privind comportamentul acestui tip de pacienti. Pentru fiecare tip de comportament se obtine o nota combinata din frecventa si intensitate. 300 – 449 – stare maniacala medie Peste 450 – stare maniacala grava Fidelitatea Beigel si altii (1971) au gasit corelatii interpase intre 0. precum si cu listele de simptome alcatuite de asistentele care au completat si scala MSRS. pentru itemii scalelor individuale cu exceptia itemului “imbracaminte neadecvata “ care nu are varianta si de aceea nu poate fi corelat cu sens. Administrare si scorare Scala evalueaza comportamentul maniacal al pacientilor. cercetatori la Institutul National de Sanatate din SUA in 1971. din punct de vedere al frecventei comportamentelor respective. pe perioada ultimelor 8 ore. precum si din punct de vedere al intensitatii comportamentelor respective pe o scala de la 1 – 5 puncte. poate lua valori intre 0 – 650 puncte. . adica suma scorurilor combinate ale fiecarui item. adica tipurile de comportamente maniacale. fiind direct proportional cu accentuarea comportamentului maniacal. au la baza literatura de specialitate. Murphy si Bunny. scala MSRS coreleaza foarte bine cu foile de observatie completate de medicii psihiatrii.

Beigel (1971) a gasit de asemenea corelatii inalte cu scorurile check-list-ului de simptome completate de aceleasi asistente care au completat si scala MSRS. .Trei studii au gasit corelatii semnificative intre factorii scalei si inventarul psihiatric global pentru manie.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful