ACCESUL LA PROFESII REGLEMENTATE

Dup aderare, cet enii români pot circula liber prin toate statele membre UE nu doar ca turi ti, ci i ca s lucreze, s studieze sau s locuiasc în aceste ri. Exist îns i piedici în aplicarea unor principii. Diferen ele etnice, cultura i tradi iile, ca i limba na ional ramân practic bariere în calea liberei circula ii în UE. Din acest motiv, cei mai mul i se mul umesc s r mân în ara lor. Mai pu in de 2% se deplaseaz spre un alt stat membru. Pot exista patru situa ii în care persoanele î i exercit dreptul la libera circula ie: turi tii, persoanele care inten ioneaz s studieze sau s ucreze în alt stat membru i pensionarii care doresc s se stabileasc în alt stat membru al UE. Libera circula ie a serviciilor este o component important pentru func ionarea pie ei unice europene, Baza legal se regase te în Tratatul de la Roma, al carui obiectiv era integrarea economiei comune, crearea unei pie e comune, instituirea celor "4 libert i", excluderea oric rei discrimin ri na ionale. Odat cu pia a comun se na te societatea civil european . Statul nu mai este subiectul suveran pe propriul teritoriu întrucât pia a comun trebuie s func ioneze pe dimensiunea suprana ional , doar a a poate fi eficient . Astfel iese în eviden primatul dreptului comunitar asupra dreptului na ional. În dreptul comunitar prin no iunea de Äservicii" se în elege ansamblul presta iilor care nu cad sub inciden a dispozi iilor referitoare la libera circula ie a m rfurilor, capitalurilor sau persoanelor. Ea are, a adar, un caracter Ärezidual" sau Äsubsidiar", dar poate fi clarificat Luxemburg: - prestatorul serviciilor trebuie sa fie stabilit într-un stat membru al Uniunii Europene, altul decât acela al destinatarului presta iei, astfel încat s existe o trecere a unei frontiere interioare UE; - prestatorul trebuie s fi fost stabilit în spa iul Pie ei unice europene; în baza a trei criterii stabilite prin jurisprudenta CJCE de la

telex. Cea activ este cel mai des întalnit i presupune ca furnizorul sa fie Äactiv" adic sa se deplaseze la clientul care locuie te în alt stat membru decât acela unde se afl el stabilit. O variant intermediar este cea în care nici furnizorul de servicii. arhitec i. în ciuda caracterului rezidual al liberei circula ii a serviciilor. pentru c atunci ne-am afla în prezen a libert ii de stabilire. telefon. 2 . iar statele membre ale UE nu pot împiedica alegerea uneia dintre ele. primul dintre acestea fiind scopul lor comun: eliminarea barierelor economice din cadrul Pie ei unice. Chiar dac libertatea de stabilire i libera circula ie a serviciilor sunt diferite. avoca i. Libera circula ie a serviciilor pasiv determin clientul s se deplaseze în statul membru unde se afl stabilit prestatorul pentru a lua contact cu el sau a încheia un contract. organizarea jocurilor i a loteriilor i orice profesii liberale (medici. Prestarea serviciilor poate fi intalnit în orice sector de activitate: emisiunile televizate. libera circula ie a serviciilor este prin natura sa transfrontalier i pune în discu ie dou legisla ii na ionale. transportul i turismul. transmitere de publicitate etc. terminale de computer. aceea a statului de unde eman presta ia i cea a statului destinatarului presta iei.presta ia trebuie s fie furnizat contra unei remunera ii. nici destinatarul lor nu se deplaseaz într-un alt stat membru al UE.. ele au i numeroase puncte comune. telegram . dar furnizarea serviciilor se produce prin post . activita ile de intermediere. Prin opozi ie cu libertatea de stabilire. contabili). Tratatul ofer ambele libert i agen ilor economici. Libera circula ie a serviciilor poate fi împ r it în dou categorii: libera circula ie a serviciilor active i libera circula ie a serviciilor pasive. chiar sportul profesionist. activita ile financiare din sectorul bancar i al asigur rilor. publicitatea. legea aplicabil contractelor. regulile de facturare etc. fiind distinct reglementate în cadrul Tratatului de la Roma (CEE). fax. De aici rezult c el nu trebuie s se stabileasc pe teritoriul altui stat membru. Criteriile alegerii pot fi diverse: posibilitatea pastr rii unui regim fiscal i/sau social cunoscut sau mai suplu. Articolul 50 (ex-60) din Tratatul de la Roma (CEE) precizeaz c prestatorul serviciilor î i poate exercita i numai temporar activitatea în ara în care serviciul este oferit.

2005/36 din 7 septembrie 2005 care poate hot rî daca recuno te sau nu calific rile face distinc ie între recunoa terea academic i cea 3 . existent în toate statele membre ale UE. în cadrul c rora perioada de studio în afara arii trebuie recunoscut de c tre universitatea din ara respectiv . s-au adoptat progresiv . Uneori. Ca excep ie. când recuno terea total nu este posibil . Recunoa terea calific rii asigur accesul la pia a muncii. fie de c tre statele membre. Aceast exigen este obligatorie atunci când profesia este reglementat în ara gazd . cum ar fi efectuarea unui stagiu sau sus inerea unui test de aptitudini. Fiecare institu ie academic ob inute în alt stat membru. se impun m suri compensatorii. prin Re eaua centrelor de informare pentru recunoa tere academic a instituit o re ea de centre de informare privind recunoa terea academic na ional . iar a diplomelor de c tre Centrul Na ional de recuno tere i Echivalare a Diplomelor din Ministerul Educa iei i Cercet rii. îns toate acestea au fost abrogate prin Directiva nr. Recunoa terea academic înseamn recuno etrea examenelor i a altor documente care atest calific rile academice. Directoratul General Educa ie al UE. recunoa terea calific rilor sale de c tre o autoritate din ara gazd . care s permit recunoa terea automat a calific rilor. Recuno terea profesiei se refer la recuno terea dreptului de a profesa în baza calific rilor ob inute. În scopul stabilirii cadrului comun de calificare profesional . Au fost adoptate directive speciale de coordonare pentru diferite profesii i s-a stabilit un sistem general de recunoa tere a diplomelor. Recunoa terea profesional se aplic numai calific rilor care presupun accesul la o profesie reglementat . Uniunea European profesional . pot fi men ionate programele UE pentru studen i.O persoan care dore te s se angajeze într-un alt stat membru UE trebuie s solicite. În România. înc înainte de a începe s lucreze (dac aceast atestare profesional este cerut de angajator). fie de c tre UE. prin sistemul European de credite transferabile(ECTS). mai multe directive. recuno terea perioadelor de studii se face de catre universit i. dar nu i locul de munc .

statele is membre trebuie sa ia în considerare calific rile dobândite într-un alt stat membru aprecieze dac acestea corespund cerin elor sale. deoarece libera prestare a serviciilor comunitare nu poate antrena cheltuieli suplimentare pentru prestatori. Prestatorii de servicii sunt scuti i de obliga ia de a se înscrie în organismele profesionale în statele de prestare a serviciilor. Îns . f r s fi ob inut diploma cerut . statele membre sunt libere sa stabileasc nivelul minim de calificare. cum ar fi profesiile la care accesul este subordonat de inerii unei calific ri profesionale determinate (profesii comerciale. Nu exist profesie reglementat în absen a dispozi iilor legale sau reglementare. potrivit c ruia un prestator care. paramedicale. In principiu. farmaci ti. În ceea ce priveste profesiile medicale i paramedicale. asigur rii pe care o de ine i a organiz rii profesionale.2005/36 din 7 septembrie 2005 stabile te un sistem general aplicabil tuturor profesiilor reglementate. Destinatarii serviciilor trebuie s fie informa i asupra titlului prestatorului. etc).i exercit în mod legal profesia într-un stat membru. Profesiile reglementate sunt acelea pentru exercitarea carora statul de primire impune de inerea unui anumit nivel de formare (diplom . armonizarea condi iilor de formare permite recunoa terea automat a diplomelor. Exemenele sau stagiile pot fi suficiente. atestat profesional). 4 . avoca i. competen i calitate necesar pentru exercitarea unei anumite profesii. Elementul nou pe care-l aduce directiva este principiul libert ii de prestare a serviciilor. artizanale sau liberale). chiar dac simpla formare universitar conduce în fapt la exercitarea unei profesii. certificat. în scopul de a facilita atât dreptul al stabilire cât i libertatea de prestare a serviciilor i vizeaz toate profesiile reglementate de c tre statele membre. Directiva nr. arhitec i. cu condi ia s respecte regulile de conduit în raport cu calificarea profesional i a celor care au o legatur direct cu protec ia i securitatea consumatorilor sau cu dispozi iile disciplinare. poate s o exercite în mod liber pe teritoriul altui stat membru. Directiva impune statelor membre s recunoasc calificarea ob inut de emigran ii comunitari sau prestatori de servicii într-un alt stat membru.stabile te un regim aparent comun pentru toate profesiile reglementate (profesii medicale.

Sunt de asemenea interzise m surile prin care prestatorul de servicii ar fi supus unor sarcini sau cotiza ii pe care acesta le suport deja în ara de origine. În absen a unei armoniz ri.: controale administrative. deontologie) a anumitor activit i i care. astfel îngreunând libera la faptul ca accesul la unele profesii este condi ionat de de inerea unor titluri. statele membre sunt libere s fixeze un nivel minim al calific rii necesare pentru exercitarea unei profesii astfel încât s fie garantat calitatea presta iilor furnizate pe teritoriul lor. pentru c numai astfel se poate realiza efectul util al articolului 49 (ex-59) din Tratatul de la Roma (CEE). probe sau stagii de adaptare.Legisla ia na ional nu trebuie sa pun piedici persoanelor care vor s beneficieze de libera circula ie a serviciilor. Exist o gam larg de m suri na ionale care reglementeaz accesul la/ sau exercitarea cotidian (ex. i s organizeze examene. Cu excep ia activit ilor men ionate în articolul 45 (ex-55) al Tratatului de la Roma (CEE). indirecte sau deghizate . Un prim set de m suri se refer unor autoriza ii administrative prealabile. pot conduce la limit ri ale liberei circula ii a serviciilor. în virtutea c ruia autorita ile statelor membre trebuie s aprecieze cunostin ele sau diplomele ob inute în statele de origine ale prestatorilor recurs. diplome sau calific ri profesionale. Deciziile de respingere a unei cereri de autorizare a activit ii trebuie s fie motivate i susceptibile de conduce la aplicarea Ätratamentului na ional" al statului unde se presteaz serviciul. declara ii la organele administrative. contabilitate. men ionat în directivele din 21 decembrie 1988 (Directiva 89/48/CEE) i 18 iunie 1992 (Directive 92/51/CEE). ceea ce are ca efect diminuarea sau anihilarea avantajelor pe care prestatorul le-ar putea avea din faptul c este stabilit într-un alt stat membru. certificatelor sau atestatelor profesionale. exist principiul recunoa terii reciproce a diplomelor. Acest lucru poate îns circula ie a serviciilor. sau de de inerea 5 . aplicate nediscriminatoriu. nu pot fi admise discrimin ri directe.pe baza na ionalit ii prestatorului sau a sediului acestuia. respectiv exercitarea autorit ii publice. Desigur.

Exist totu i si unele m suri na ionale care pot fi justificate prin ra iuni de interes general i pot fi adoptate numai în urmatoarele condi ii: domeniul în care se ia m sura s nu fi fost armonizat. ea trebuie s respecte principiul recunoa terii reciproce. protec ia unei limbi sau a unei culturi. Profesiile reglementate sunt cele a caror exercitare este condi ionat în statul gazd de posesia unui nivel de pregatire determinat. ea nu trebuie s fie discriminatorie. Ele pot fi extrem de diverse.directivele sectoriale. dar cu titlu de exemplu pot fi men ionate: etica. care se aplic pentru o list limitat de profesii i prev d recunoa terea automat . Ambele garanteaz recunoa terea calific rilor în anumite condi ii. a unui certificat sau atestat profesional). O persoan care este calificat s practice o profesie în ara sa. ea trebuie s fie in mod obiectiv necesar . este. Pentru a asigura recuno terea. iar CJCE identific mereu altele noi. în func ie de cazurile pe care le are de solu ionat. exist . morala. dac în statul de origine a avut loc o coodonare minimal a form rii. în prezent. 6 . ea trebuie s fie propor ional cu scopul urm rit. care se aplic celorlalte profesii. reputa ia pie elor na ionale. reglementate diferit de la o ar la alta. m sura s urm reasc un interes general. de asemenea calificat s practice profesia respectiv în alt stat membru. buna administrare a justi iei. de i ambii furnizeaz în mod legal servicii similare în respectivul stat. deontologia profesional .directivele generale.Jurispruden a CJCE a stabilit i unele criterii generale pentru identificarea m surilor na ionale restrictive fa de libera circula ie a serviciilor: m suri care aplicate în mod uniform pot conduce la dificult i mai mari pentru un prestator de servicii transfrontaliere decât pentru un prestator na ional. de la profesiile liberale pân la cea de me ter artizan. religia. coeren a regimului fiscal. dou tipuri principale de m suri: . (verificat prin de inerea unei diplome. Nu exist o list exhaustiv a ra iunilor de interes general. i .

Directivele sectoriale se aplic arhitec ilor. pentru a ob ine un certificat de conformitate. Pentru avoca i exist o directiv sectorial din perspectiva exerci iului profesiei i nu a form rii de baz . asistentelor medicale. moa elor. Directivele prev d îns experien profesional . pe baza unor criterii care trebuie îndeplinite în 7 . fie Colegiului Arhitec ilor. În caz contrar. Celelalte profesii. beneficieaz de recuno tere prin mecanismele oferite de sistemul general de recunoa tere a calific rilor. cet enii români care au absolvit înainte de aderare. prin luarea în calcul a unui num r de ani de mânt superior cu profil medical. Serviciului de recunoa tere a Calific rilor Profesionale. etc). fie Colegiului Medicilor Veterinari. cei care caut un loc de munc în aceste domenii nu vor beneficia de recunoa terea automat a calific rii. denti tilor prealabil. Dac o profesie este reglementat într-un stat membru. numar de ore de specialitate. Dac o anumit profesie sau activitate nu este reglementat în niciunul dintre statele respective. se aplic regulile instituite prin directivele sistemului general al UE cu privire la recuno tere. în fun ie de profesie. fie Ministerului S n t ii. Se face distinc ia între calific rile care necesit trei sau mai mul i ani de studii sau alt form de preg tire i cele care necesit mai pu ini ani. În toate institu iile de înv din UE. trebuie s se adreseze. farmaci tilor. Statele membre recunosc automat i reciproc aceste calific ri. decât dac programa din statul în care s-au facut studiile corespunde normelor prev zute de ditrectivele europene (tipuri de materii. cele de arhitectur mânt noi. care sunt reglementate diferit în statele membre. de practic . armonizate cu cele sau medicin veterinar au fost elaborate programe de înv i medicilor veterinari. Fiecare stat membru decide dac reglementeaz sau nu o anumit profesie sau activitate. persoana interesat poate lucra f r un document specific de i m suri de protec ie a celor care au absolvit înainte de aderare. Calific rile nu pot fi recunoscute în alt stat membru UE. La plecarea în UE. medicilor.

prin Centrul de Recunoa tere i Echivalare a Diplomelor. statul gazd poate impune dobândirea unei experien e profesionale minime pentru a compensa durata mai mic a studiilor. acesta din urm trebuie sa permit libera exercitare a respectivei profesii. excep iile putând exista atunci când forma iunea de pregatire este mai lung sau în mod esen ial diferit în statul gazd . Cele doua directive subsidiare (în sensul c se aplic doar în absen a unor directive sectoriale). sau stagii ori probe pentru a compensa diferen ele de materii din programa de înva mânt. pentru aceea i profesie. Astfel.recunoa tere a calific rii. certificatele i celelalte titluri eliberate dup absolvirea a mai pu in de trei ani. dac a practicat profesia sau activitatea respectiv în ara de origine. trebuie respectate. s accepte atestatele sau diplomele eliberate în statele membre de origine. au fost completate prin directiva din 7 iunie 1999 care extinde principiul recunoa terii reciproce i la sectoarele omise în primele dou . în principiu. din punct de vedere tehnic. Exigen ele statelor gazd privind moralitatea. Principiul este acela al recunoa terii reciproce a diplomelor cerute în statele membre de origine i în statele gazd pentru exercitarea aceleia i profesii. în sensul Directivei 89/48/CEE. statele pot sa cear atât diplomele. statele la rândul lor trebuind. Directiva din 18 iunie 1992 extinde sistemul introdus prin Directiva 89/48/CEE. pentru directivele generale. dar. se face de Ministerul Educa iei i Cercet rii. este mai complex exigen e ale diferitelor state membre ale UE. Dac o profesie nu este reglementat în statul gazd . Recunoa terea mutual a calific rilor profesionale. cât i diplomele post-liceale sau alte certificate ori simple atest ri i ine cont de multitudinea de 8 . multumindu-se cu ob inerea unei diplome i cu minim 2 ani de experien în statul de origine sau efectuarea cu succes a unei preg tiri profesionale în domeniul profesiei respective. Directiva 89/48/CEE din 21 decembrie 1988 privind sistemul general de recunoa tere a diplomelor de învatamant superior eliberate dupa absolvirea a minim trei ani de studii i Directiva 92/51/CEE din 18 iunie 1992 privind diplomele. onorabilitatea etc. În aceste cazuri.

statele membre ale UE au libertatea de a fixa (sau nu) un nivel minim al calific rii necesare pentru exercitarea unei profesii. p strând mecanismele instituite anterior. pentru fiecare profesie. analizând aproape toate ipotezele posibile. cu cinci regimuri diferite permitând compensarea insuficientei preg tirii de o mai scurt durat din statul de origine. În principiu. Constâtandu-se o eficien limitat a acestui tip de regim juridic.de competen . aceast diversitate de regimuri juridice a fost ini ial tratat prin adoptarea a numeroase directive specializate. La nivelul UE. asisten i medicali. efectuarea unor stagii sau trecerea unor probe de aptitudini. dup 1988 s-a procedat la adoptarea unui Exist o multitudine de directive care îi privesc pe farmaci ti. De aici. Ea extinde sfera activita ilor la care acestea se refereau. voi prezenta îns medicale i de avocat. 9 . Din considerente legate de necesitatea men inerii unui nivel ridicat al doar directivele referitoare la profesiile sistem general care se baza pe principiul recunoa terii reciproce. veterinari. Articolul 47 alineatul 3 (ex-57) al Tratatului de la Roma (CEE) prevede ca liberalizarea progresiv a restric iilor referitoare la profesiile medicale i paramedicale va fi subordonat unei prealabile coordonari a condi iilor de exercitare în diferitele state membre ale UE. Aceste doua directive au fost completate de Directiva 1999/42/CEE a Consiliului si a Parlamentului European din 7 iunie 1999 privind stabilirea unui mecanism pentru recunoa terea calific rilor profesionale prev zute de Directivele privind liberalizarea i m surile tranzitorii i care amendeaz sistemul general de recunoa tere a calific rilor. arhitec i etc.statul gazd poate sa cear dovada unei experien e profesionale. cinci ipoteze. Principiul r mâne acela i . ele sunt îns obligate s ia în considerare calificarea ob inut aprecieze dac de o persoan într-un alt stat membru al UE i s poate cere aceasta corespunde exigen elor proprii. În conformitate cu principiul recunoa terii reciproce. Statul gazd promovarea unor stagii sau examene prin care s fie îndeplinite cerin ele legisla iei sale cu privire la exercitarea acelor profesii. Directiva incearc s stabileasc un sistem de recunoa tere reciproc .

L. certificatelor i a altor titluri. ceea ce implic accesul de o maniera nediscriminatorie la exercitarea profesiilor medicale. care sunt codificate ast zi prin Directiva 93/16/CEE din 5 aprilie 1993 (OJ. 7 iulie 1993) vizând facilitarea liberei circula ii a medicilor i recunoa terea reciproc a diplomelor.165. mai ales în situa ia în care legisla ia na ional nu impune 10 . barrister. consiliere) cu excep ia celor care implic exerci iul autorit ii publice.s n t ii publice. cu un avocat resortisant al statului de primire. Dup 1975 au fost adoptate un numar impresionant de directive. liberalizeaz activita ile obi nuite ale avocatului (reprezentare. Astfel. L. au facut coordonarea în materie mult mai dificil decât în domeniul medical. ap rare. directiva recunoa te ca fiind echivalen i. Dup ce mult timp baza legal a fost reprezentat doar de prevederile Tratatului de la Roma (CEE). avvocato. Avocatul prestator de servicii se poate vedea obligat s ac ioneze împreun cu un confrate local. Dar jurispruden a constant a CJCE face ca aceast exigen s nu poat fi aplicat de o maniera general . coordonarea preg tirii profesionale i a modalit ilor de studiu a fost pus pe primul plan. Diversitatea legisla iilor na ionale legate de profesia de avocat. Rechtanwalt. ceea ce nu exonereaz prestatorul de servicii de respectarea deontologiei. 26 martie 1977) pentru a facilita exercitarea efectiv a presta iilor serviciilor de catre avoca i. avocat-avoue etc. solicitor. Consiliul a adoptat pe 22 martie 1977 Directiva 77/249/CEE (OJ.78. din punctul de vedere al exercit rii profesiei termenii de avocat. sau a sanc iunilor disciplinare sau profesionale în vigoare în statul în care presta ia se efectueaz . Scopul directivei a fost eliminarea restric iilor la libertatea de prestare a serviciilor. restric ii bazate pe cet enie sau condi ii referitoare la re edin . Principalele dou coordonate ale directivei sunt: stricta coordonare a diverselor forme de preg tire a personalului medical i paramedical i aplicarea principiului recunoa terii reciproce a diplomelor ob inute în alte state membre. atât în ceea ce prive te accesul la profesie cât i exercitarea acesteia. În vederea unei reale respect ri a liberei circula ii a serviciilor se prevede o dispens de la obliga ia înscrierii sau afilierii la organiza iile profesionale din statul gazd .

Asimilarea total presupune aici recunoa terea diplomei sau într-o societate de a diplomelor prevede ca exercitarea profesiei este 11 . Ministerul S n t ii i Familiei are responsabilitatea principal .recuno terea diplomelor de înv formare cu durata de cel pu in 3 ani.nr. cu sanc iunile corespunzatoare.nr. revenind Colegiului Medicilor i Colegiului Farmaci tilor din România. În ara noastr . . îns nu-i exonereaz de obliga ia de a respecta deontologia în vigoare în statul gazd . Reglement rile comunitare privind accesul la profesiile reglementate au fost transpuse în dreptul nostru prin L. îi dispenseaz pe prestatorii de servicii de obliga ia de a se înscrie sau de a se afilia la organismele sau ordinele statelor de prestare a serviciilor. mânt superior acordate pentru o perioad de i cu titlul din ara de origine. 200/2004 reglementeaz : . prin asimilarea cu avocatul din statul gazd în cazul identit ii titlului. prin intermediul comisiilor sale de specialitate. ci mai ales un nivel adecvat al capacit ii administrative de punere în aplicare a acestei legisla ii.procedurile de recuno tere. i aici este vorba de adoptarea unei legisla ii europene de câteva sute de reglementari. L77. OJ. mai ales în domeniul aviz rii.200/2004 privind recuno terea diplomelor calific rilor profesionale pentru profesiile reglementate în România. existând obliga ia colabor rii cu un avocat local pentru opera iunile de reprezentare în justi ie i de ap rare.recuno terea altor forme profesionale. Directiva din 16 februarie 1998 (Directiva 98/5/CEE. în condi iile respect rii deontologiei profesionale existente atât în statul de origine cât i în statul gazda. Pentru implementarea acquis-ului comunitar în acest domeniu. L. transpunerea acquis-ului comunitar a presupus nu numai armonizarea legislativ . directive i decizii. alte atribu ii.nici o obliga ie comparabil avoca ilor na ionali stabili i în afara jurisdic iei instan ei unde ei ac ioneaz . . 14 februarie 1998) privind recunoa terea reciproc posibil în trei variante: avoca i.

Agen ia Na ional Sanitar Veterinar .495/11. Aceste modific ri prev d acordarea dreptului de liber stomatologilor i farmacistilor. Directiva 78/686/CEE.2002). art. alin. . Directiva 78/1026/CEE cu privire la recunoa terea reciproc a diplomelor. 16. art. certificatelor i a altor documente ce atest calific rile formale în medicina veterinar ". art. pentru medici.1 si 3. 12 . 81/1997 privind exercitarea profesiei de farmacist.8. art.3.17. inclusiv m suri de facilitare a exercit rii efective a dreptului de stabilire i a libert ii de furnizare de servicii va fi transpus în legisla ia na ional prin adoptarea proiectului de ordin al ministrului Agriculturii Ä Norma sanitar veterinar privind recunoa terea profesional a diplomelor. ceta eni ai statelor membre ale U. Ministerul Educa iei i Cercet rii i Ministerul Muncii i Solidarit ii Sociale.489 din 11 iulie 2002 (MO nr. În ceea ce prive te recunoa terea reciproc a calific rilor profesionale prin directivele sectoriale.procedurile privind titlurile de formare profesional române ti. art.07. Ministerul Justi iei a elaborat un proiect de lege pentru modificarea i completarea Legii nr. Directiva 85/432/CEE.. 51/1995 pentru organizarea i exercitarea profesiei de avocat care a fost adoptat prin Legea nr. incluzând m surile pentru facilitarea exercit rii efective a dreptului de stabilire i a libert ii de a acorda servicii. Directiva 85/433/CEE. practic a medicilor.2002.9.498/11. pentru farmaci ti.E. L. înfiin area. Au fost modificate Legea nr. Legea nr. organizarea i func ionarea Colegiului Farmaci tilor din România (prin Legea nr.07. nr.1 alin. art.regimul aplicabil în cazul prest rilor de servicii. alin. înfiin area i func ionarea Colegiului Medicilor din România (prin Legea nr.11.2 alin.1 si 2. art.578/05. 74/1995 privind exercitarea profesiei de medic. alin. condi iile legale actuale privind eliberarea autoriza iei de liber practic pentru profesiile de medic i farmacist sunt armonizate cu directivele Uniunii Europene: Directiva 93/16/CEE. art.2.1. Institu iile responsabile de elaborarea acestui proiect sunt Ministerul Agriculturii.2. 13. 13. Alimenta iei i P durilor. Referitor la profesia de avocat.2002). 11 si Directiva 78/687/CEE.08. 51/1995 reglementeaz : dobândirea calit ii de avocet. certificatelor i a altor adeverinte de certificare a calific rilor formale în domeniul medicinei veterinare.

certificatelor i a altor forme de eviden a calific rilor oficiale în domeniul arhitecturii. Dispozi iile acestei legi transpun prevederi ale Directivelor sectoriale 77/249/CEE i 98/5/CEE cu privire la facilitarea exercit rii profesiei de avocat. inclusiv m suri în vederea facilit rii exercit rii efective a dreptului de stabilire i a libert ii de a profesa în ceea ce prive te standardele de pregatire a arhitec ilor i cu condi iile pe baza carora se acord recunoa terea reciproc a diplomelor. 184/2001 referitoare la cu a i exercitarea profesiei de architect. a 77/452/CEE din 27 iunie 1977 privind recunoa terea reciproc 13 . Exercitarea în România a profesiei de c tre avoca ii care au ob inut calificarea profesional într-unul dintre statele membre ale UE i ale Spa iului Economic European. au fost elaborate i adoptate dou proiecte de lege pentru transpunerea i 92/51/CEE. Casa de Asigur ri a avoca ilor. R spunderea disciplinar . se elimin restric iile referitoare la obligativitatea stabilirii în România a domiciliului avocatului str in i la posibilitatea exercit rii profesiei de avocat numai în cadrul unor societati civile profesionale în asociere cu avoca i români. Legea 184/2001 reglementeaz : exercitarea profesiei de architect.- drepturile i îndatoririle avocatului. dup sus inerea unui examen de verificare a cunostin elor de drept român i de limba român . A fost promulgat organizarea i a intrat în vigoare Legea nr. Ordinul Arhitec ilor din România. Mai este prevazut posibilitatea pentru avoca ii str ini de a acorda consultan juridic în dreptul românesc. Astfel. reciproc a diplomelor i a În ceea ce prive te recunoa terea general integral a directivelor 89/48/CEE certificatelor. în num r cel pu in egal cu cei str ini. asisten judiciar . Aceasta este par ial conform prevederile Directivei Consiliului 85/384/CEE privind recunoa terea reciproc diplomelor. organizat de Uniunea Avoca ilor din România. organizarea profesiei de avocet. precum i Directiva Consiliului a diplomelor.

cât i la nivelul individului i al modului în care politica în acest domeniu îi poate afecta via a. în ansamblu sau pentru anumite sectoare de activitate. securitate i s n tate public . to i cet enii Europei. exist îns unele excep ii de la acest principiu. 14 . inclusiv m suri de facilitare a exercit rii efective a dreptului de stabilire i a libert tii de a furniza servicii. producând grave perturb ri pe pia a muncii i situ ii dezavantajoase pentru cet enii statului respectiv.certificatelor i a altor dovezi oficiale de calificare a asisten ilor medicali responsabili de ingrijiri generale. ai UE. Libera circula ie a persoanelor mai poate fi îngr dit de c tre statul gazd în cazul angaja ilor în serviciul public (func ionarii publici) precum i pe motive de ordine. au dreptul s circule i s locuiasc liber pe teritoriul Statelor membre. exigen ele UE privind libera circula ie cât i angajamentele române ti în acest domeniu. Prin cele de mai sus am încercat s abordez cele mai utile i importante aspecte ale în elegerii liberei circula ii. cu respectarea condi iilor impuse de Tratatul CE i a m surilor luate pentru aplicarea acestora. animalelor sau plantelor sau angajarea persoanelor din alte state membre sau prestarea anumitor servicii sau profesii reglementate. în cazul în care afluxul de lucr tori ar constitui o piedic pentru pia a local . atât la nivelul României i al Uniunii Europene. Toate barierele liberei circula ii au fost interzise. iar guvernele au dreptul de a limita sau suspenda importul de produse dac acestea pun în pericol mediul înconjurator. interesele consumatorilor sau via a i s n tatea oamenilor. Principiul de baz al Pie ei Interne este libera circula ie.

htm http://www.cse. Mihaela Cr can . Editura Ex Ponto. Teorie i jurisprude . Libera circula ie a persoanelor.pdf http://www. Drept comunitar. bunurilor. 2010 Marcel C p ân .piatainterna.ro/Docs/ http://www. serviciilor i capitalurilor.htm http://www.ro/mie. 2007 Marin Voicu.uaic.htm http://www.mimmc.BIBLIOGRAFIE : Lavinia Tec. 2002 XXX DIRECTIVA nr. Editura Mirton. Timi oara. Constan a.ccina.scribd. Dreptul comunitar al afacerilor. Editura Tritonic.com/doc/10870457/Drept-Comunitar-Note-de-Curs-Referat 15 .europa.eu/civiljustice/homepage/homepage_ec_en.ro/files/imm/ghid_drept_stabilire.mie.ro/suporturi_de_curs.2005/36 din 7 septembrie 2005 http://ec. Bucure ti.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful