Analize medicale uzuale

FA - Fosfataza Alcalina Valoare Normala : 25 - 115 UI GGTP, GGT - gamma glutamil transpeptidaza si transferaza Specifica pentru patologia hepatica, nu se gaseste în os, se coreleaza cu fosfataza alcalina. TGO, GOT, AST - transaminaza glutamil oxaloacetica serica, aspartat aminotransferaza Valoare Normala : 0 - 40 UI TGP, GPT, ALT - transaminaza glutamil piruvica, alanin aminotransferaza Valoare Normala : 0 - 40 UI LDH - lactic dehidrogenaza Valoare Normala : 50 - 240 UI Bilirubina Totala Valoare Normala : 0.2 - 1.5 mg/dl sau 3 - 25 umol/l (SI) Bilirubina directa Valoare Normala : 0.3 mg/dl sau 4 umol/l Bilirubina indirecta - neconjugata Valoare Normala : 1.0 mg/dl sau 18 umol/l Albumina Valoare Normala : 3,4 - 5.6 g/dl Proteine Totale: albumina + globuline Valoare Normala : 5.6 - 8.4 g/dl Acid Uric Valoare Normala : 2.4 - 7.5 mg/dl sau 140 - 440 umol/l Osmolalitatea Valoare Normala : 274 - 296 mOsmol / kg Colesterol Total Preferabil < 200 mg/dl sau 5.18 mmol/l, borderline - risc moderat 200 - 239 mg/dl, risc crescut > 240 mg/dl sau > 6.20 mmol/l Trigliceride Valori Normale : 30 -135 mg/dl sau 0.34 - 1.52 mmol/l LDL colesterol Preferabil < 130 mg/dl, borderline - risc moderat 130 - 159 mg/dl, risc crescut > 160 mg/dl; [LDL = colesterol total - TG/5 - HDL] HDL colesterol Risc cardiac scazut > 45 mg/dl sau 1.16 mmol/l, Risc cardiac crescut < 35

mg/dl sau 0.90 mmol/l Amilaze Valori Normale : 20 - 140 UI; provin din pancreas, gl. salivare, ficat. Lipaza Valori Normale : 20 - 140 UI CPK, CK - creatin fosfokinaza Valori Normale : 5 - 200 UI (izoenzime MB, MM, BB)

Plasma Plasma este parte lichida a sangelui in care se scalda celulele sanguine. Valori normale: - apa: 46-47% - substante organice si anorganice: 8-9%

Elemente figurate - Valori normale:
Eritrocite F: 4.200.000-5.000.000 /mm 3 B: 4.500.000-5.500.000 /mm 3 Copil la nastere: 4.500.000-6.000.000 /mm 3 5.000-8.000 /mm 3 Neutrofile Segmentate 2.500-5.500 /mm 3 Nesegmentate 50-250 /mm 3 100-200 /mm 3 20-40 /mm 3 1.200-2.400 /mm 3 300-640 /mm 3 150.000-300.000 /mm 3

Leucocite Granulocite

Euzinofile Bazofile Limfocite Monocite Trombocite

Mic dictionar de analize medicale, constante biologice (enzime, hormoni, substante organice, etc.)

AR (5-10% din cazuri). boli neoplazice.transferare abundenta in ficat. calculi biliari. Concentratia ei este mai mare la 18 ore dupa necroza.substanta azotata prezenta in forma libera sau combinata cu fosforul in muschi.enzima musculara care activeaza transformarea creatininei in creatinfosfat (forma de rezerva energetica). Intre 26-66 exista certitudine de feocromocitom.Amilaza – enzima ce activeaza hidroliza amidonului in maltoza si dextrine.CPK . colecistite. creier. Alaninaminotransferaza (glutam-oxalacetica) TGO. Antistreptokinaza . Se gaseste o amilaza in saliva (ptialina) si una in sucul pancreatic.enzima a carei dozare in sange permite aprecierea functiei hepatice si biliare. a carei concentratie in sange (exprimata prin procente de izoenzima MB fata de CPK). Creatinfosfokinaza .Valori normale: 1. Le gasim in LED. Acid Vanil Mandelic Urinar . ALT. Se mai pot gasi in diferite afectiuni infectioase sau hematologice.anticorpi care neutralizeaza streptolizina (toxina streptococica). sclerodermie. Concentratia ei este crescuta in hepatita. Celule Lupice . .fractiune izoenzimatica de creatinfosfokinaza. artrita reumatoida.transferare in forma activa. oreion (forme neparotidiene).anticorpi antistreptococici prezenti in ser in urma infectiei cu streptococ β. Complement Seric . In neuroblastom sau ganglioneuroni prezinta valori mai mari de 10mg/24h. mai devreme decat a transaminazelor.MB) .7-7. cand este mai mare de 4% permite diagnosticul de infarct miocardic. in special in reumatism articular acut (RAA). in mod exceptional in unele hepatite. glomerulonefrita poststreptococica si valori crescute in boli infectioase si inflamatorii la debut.4 mg/24h. Creatinina. Este crescuta in infarct miocardic si in unele miopatii. Se foloseste in diagnosticul infarctului de miocard (cand creste). obstructie intestinala. Valori normale: 8-78 u/l. Izoenzima MB (CPK. Gama-Glutamil Transferaza . (80-90%) din cazuri .hemolitic sau dupa vaccinarea cu STK. in crize si in unele tumori hepatice. sange cu rol in procesele metabolice ale contractiei musculare. Glutamat Piruvat Transaminaza (transaminaza glutamo-piruvica) TGP. abundenta in miocard. Este crescuta si in staza biliara. iar scaderea ei are loc mai lent decat regresia hepatitei. Valorile sunt crescute in pancreatitele acute (analog lipazei pancreatice). de unde in cursul hepatic trece in sange la valori mult crescute peste normal: 21-72 UI/L. Creatina . Antistreptolizina "O" (ASLO) .celule de lupus eritematos diseminat (Hargraves) care sunt leucocite din seria granulocitara neutrofila care au fagocitat alte celule.prezinta valori scazute in LED. forme de PCE. care apare in sange dupa afectiuni streptococice (infectii). Valori normale: 14-50 UI/L. hiperlipoproteinemii primare.GGT . AST .

vitamina C. insuficienta renala cronica.5-7. tabagismul.lipoproteine cu densitate foarte mica.forma a bilirubinei ce nu tranziteaza celulele hepatice. deci inainte de a ajunge in bila.forma a bilirubinei ce se poate doza direct.80 gr/l sau 32-96 mg/dl. Creste nu numai in tulburari renale grave ci si in guta. Globuline . Electroforeza . Lipoproteine – LP . totodata valoarea creatininei variaza numai in functie de eliminarea sa renala. O crestere a bilirubinei directe este expresia unei retentii biliare extrahepatice (coledoc) sau intrahepatice (hepatita). cu medicamente antimicotice. format in sistemul reticuloendotelial. boli infectioase. Globulinele sunt alfa globuline (crescute in boli inflamatorii si neoplazice).4 g/l.2%. Trigliceridele . Valorile normale sunt cele de 0.substanta organica sintetizata in ficat. care dupa mobilitatea electroforetica se impart in: HDL (cu densitate mare) crescute in ciroza biliara.metoda de laborator ce permite separarea in camp electric a diferitelor . Biosinteza sa are loc in toate celulele vii (in ficat si corticosuprarenale). Valori normale. insuficienta hepatica decompensata. derivati salicilici. pornind de la amoniac si ajungand in sange . Proteine – Albumine. Ureea (azotul ureic) . menopauza. Este transportat in sange de trigliceride si de LP. Sunt constituente ale uleiurilor si grasimilor alimentare. imbatranirea. ciroza) sau obstructia cailor biliare. terapie cu ACTH. nefrite.5-1.2-0. hidrocortizon. Cantitatea de creatina transformata in creatinina este intr-un raport direct cu masa de tesut muscular din organism. La valori mai mari de 15 mg/l intalnim icter prin hemoliza.5 presupune risc crescut la femei). cu cat este mai mic si deci nu poate asigura protectie.lipoproteine de densitate mare care controleaza depozitarea colesterolului in peretii vasculari. Valorile normale sunt cele de 3. Concentratia de 3-6 mg/l este crescuta in icterele hem si in icterul fiziologic al nou-nascutului. Medicamente ce afecteaza rezultatul sunt: cofeina. Bilirubina Indirecta (Libera) .9-4. Colesterol LDH . Titrul sau ramane constant atata timp cat factorul renal de eliminare este normal. Concentratia sa este scazuta in situatii asociate cu boala ateromatoasa. varsta.pigment prezent in bila. poliglobulie.3 mg/dl). existand pericolul de accidente vasculare. Prin oxidare se transforma in acizi biliari. concentratia creste si apare in urina. Acid Uric . ce contin 50% colesterol. sex. Depozitele de colesterol stau la originea ateromatozei. se elimina prin urina (Clearance: 75 mil/min). Variabile fiziologice: alimentatie bogata in proteine. VLDL (cu densitate foarte mica) si LDL (cu densitate mica) = lipidograma. Concentratia ei poate fi crescuta in hipercatabolismul protidic exogen si endogen si scazand in insuficienta renala si cronica. leucemii tratate. ser si fecale.este produsul final de degradare a purinelor organismului. In serul normal concentratia este mai mica de 0. Scade in insuficienta renala cronica. In icter.esteri ai glicerolului cu 3 molecule de acid gras. Plasma contine mai multe feluri de lipoproteine. Bilirubina Directa (Conjugata) . bilirubina directa trecand in bila. miopatii. Colesterol .substanta organica ce intra in compozitia LP din sange sub forma libera sau ca esteri. Transporta acizi grasi nesaturati si participa la sinteza hormonilor steroizi. Concentratia este crescuta in caz de hipercolesterolemie familiara.globulinele avand greutate moleculara mai mare decat a albuminelor. dupa radioterapie.9 mmol/l sau 0-130 mg/dl. Este important in determinarea “riscului de ateromatoza si de accidente vasculare”. afectiuni hepatice caracterizate prin distrugerea proteinelor. Este important in determinarea “riscului vascular”. de unde importanta ei in aprecierea unei tulburari a filtrarii glomerulare.Produsul sau de deshidratare interna este creatinina (0. Conjugarea are loc in ficat. cu atat riscul este mai mare (mai mare de 5 implica risc crescut la barbati si mai mare de 4. La valori mai mari de 150 mg/l se produce icterul legat de atingere hepatica (icter cataral. beta globuline si gama globuline (suport pentru anticorpi).forma normala de transport a lipidelor in organism.: 0.5 mg/dl). Bilirubina . ce provine din degradarea Hb prin pierderea Fe. fiind transportori ai colesterolului in sange (80-200 mg/dl).lipoproteine de densitate mica. diabetul.35-0. efort fizic. Colesterol LDL . procese insotite de degradari tisulare) si eliminat prin urina (2. Colesterol VLDL . Este prezent in sange unde se poate acumula in unele stari patologice (guta. contraceptivele.

repartizarea leucocitelor dupa numarul de lobuli nucleari. cu exceptia aldosteronului.nefroza lipoidica (scad albuminele.hormon secretat de lobul anterior al hipofizei. fiecare categorie apartinand unui sistem bine definit. Abreviere: FSH = hormon de stimulare foliculara. ce cuprinde 4 grupe: A (prezenta de aglutinogen A). umana corionica). leucemii.paraSIDA . Formula Arneth . Valori crescute in: infectii bacteriene (RAA). Antiser . B (prezenta de aglutinogen B). cresc alfa 2) . Fiind eliminat prin urina.hormon antidiuretic secretat de hipotalamus si inmagazinat in lobul posterior al hipofizei. Sistemul clasic al grupelor sanguine eritrocitare (dependent de aglutininele situate pe globulele rosii) este sistemul ABO. beta 1214%. alfa 2 globulina 9-11%. contractia musculaturii netede. Sunt gonadotrofine hipofizare (A.preparat obtinut dintr-o toxina bacteriana (difterica. La femei favorizeaza dezvoltarea corpului galben. care nu sunt atat de grave ca cele din SIDA. Corticotropina . ICSH. neoplasm de prostata si pancreas.ansamblul manifestarilor clinice moderate. Fibrinogenul .B) si gonadotrofina corionica (placentara). Insuficienta secretorie de vasopresina poate duce la diabetul insipid. In urina este reprezentat ca prolanul B. gama ) sau imunoglobulinele cu proprietati imunitare: IgG. Gonadotrofina . . insuficienta hepatica grava. Aloimunizare (Izoimunizare) . cresc beta si gama) . care ii sunt proprii . AB (ambele aglutinogene) si O (absenta aglutinogenelor). Vasopresina (ADH) . In urina este reprezentata ca prolanul A. pastrand-o pe cea imunizanta. Gonadotrofina Corionica = hormon secretat de corion. Aceasta joaca rol de vaccin impotriva maladiilor grave. intermediare ale infectiei cu HIV. Valori normale: 200-400 g/l. IgD. Anatoxina .interes practic in depistarea fibrinolizei si supraveghierii corecte a RAA. alfa 1 globulina 3-4%. Gonadotrofina A .hormon secretat de hipofiza ce favorizeaza secretia hormonilor corticosuprarenali. la barbati actioneaza asupra celulelor interstitiale ale testiculului stimuland producerea de testosteron. Abreviere: HCG (gonad. Abreviere: ACTH. Vasopresina reprezinta un marker in diagnosticul. IgM. la barbati activeaza spermatogeneza. apoi de placenta in cursul gestatiei. pneumonii diverse.ser ce contine anticorpi obtinuti prin inocularea unui antigen. interventii chirurgicale. Valori scazute in: fibrinemie congenitala (rar). Stimuleaza reabsorbtia apei in rinichi. Deviere la dreapta se intalneste cand numarul de PMN este mai mare decat mononuclearele (MN). Abreviere: LH.1518% Valori patologice: .colagenoza (creste gama) . IgE). diabetului insipid si al evaluarii capacitatii de contractie a rinichiului. La femei provoaca maturatia folicului ovarian si a ovulului.metoda de analiza a componentelor antigenice dintr-un lichid biologic prin separarea lor electroforetica si prin punerea in evidenta cu ajutorul unor anticorpi specifici prin precipitare. tetanica. Gonadotrofina B . botulinica) prin actiunea formolului si caldurii si care si-a pierdut puterea toxica. el permite diagnosticarea precoce a sarcinii.hormon ce actioneaza asupra dezvoltarii si functionarii glandelor sexuale.componente ale unei solutii (separarea fractiunilor proteice ale serului.Imunizarea unui subiect printr-un antigen provenit de la alt subiect apartinand aceleiasi specii. IgA. Grupele sanguine – reprezinta o categorie in care se situeaza fiecare persoana dupa varietatea aglutininelor din sange sau. fibrinoliza. capabile sa aglutineze microorganismele sau globulele rosii ce contin aglutinogenul corespunzator.ciroza (scad albuminele.tuberculoza (creste alfa 2) Imunoelectroforeza .hormon secretat de lobul anterior al hipofizei. Aglutininele .substante prezente in unele seruri. care se deplaseaza cu viteze diferite: albumina 50-60%. Deviere la stanga se intalneste cand numarul de PMN este mai mic decat mononuclearele. ARC (AIDS – related complex) .

Valori normale: 50-400 u/100 ml ser in functie de metoda. rahitism.1. hepatita.prezinta un interes crescut in ultimii ani. hemocromatoza. nefroza lipoidica. Valori crescute in afectiuni de origine: renala (sindromul nefrotic). cloroza). anemia prematurilor. Variabile fiziologice: in timpul sarcinii si dupa mese. Valori in sange Substanta analizata Valori normale in grame si submultiplii Factorul de multiplicare Valori normale in moli si submultiplii . anemie Biermer (de 10 ori mai mare ).colesterolul. la 100 ml sau la un l de produs lichid analizat. Valori crescute in: infarct miocardic acut (valori maxime la 2-3 zile de la infarct). copii sub 10 ani . In hepatita virala LDH se mentine la valori fiziologice. Magneziu seric la adulti: 3-5 mg/100 ml ser. Valori scazute in: anemii hipocrome (post hemoragice. Magneziu . septate. hemosideroza. Actinomicoza Alb-galbui: filamente subtiri. tumori maligne. urmarindu-se paralel cu calcemia in starile de hiperexcibilitate neuro-musculara si insuficienta renala severa. stress psihic. rinichi. paralele cu calcemia in: tetanii. icter prin retentie). hipercorticism. mixedem. feriprive. anemii hipocrome din infectii (tumori maligne. maladii arteriale (aterom. pancreatica (diabet. inmugurite si foarte Candidoza mucoasei cavitatea bucala abundente pseudomicelii bucale Sputa Celule bronsice.6-2. inmugurite Exudate din Celule rotunde. Lipide totale (aflate in circulatia sanguina si limfatica) . suprarenaliana. Valori crescute in: hipertiroidii. Acestea arata si care este cantitatea de substanta analizata la un ml. Valori scazute. Micetom cutanat fungic inglobate intr-o sb. tulburari de absorbtie). Lactic dehidrogenaza (LDH) . neseptate. coronarita). sfingomielina) si trigliceridele. anemii si ictere hemolitice. dislipoidoze. ramificate cu coroana radiara de elemente in forma de maciuca (Actiomyces Israeli) In tabelele urmatoare sunt redate valorile normale.enzime distribuite in ficat. 90-150 ľg Fe/100 ml ser(B).Fier seric (sideremia) . inmugurite si foarte Candidoza pulmonara abundente pseudomicelii Grunji (din puroi) Negri: filamente groase. cefalina.4 mg/100 ml. 60 ľg la copiii de un an. tulburari de absorbtie intestinala).80-130 ľg/100ml ser(F). ciroza. pancreatita. Constelatia enzimatica in infarct miocardic: LDH>TGO>TGP. fosfolipidele (lecitina. la copii mai frecvent intalnita (diaree. Valori normale: 600-800 mg%. hepatita (ciroza – la inceput. insuficiente renale severe. infectii pulmonare. tiroidiana . cantitative ale analizelor medicale exprimate in moli/l sau subunitatile acestora: milimoli/l (a mia parte dintrun mol/l) sau micromoli/l (a miliona parte dintr-un mol/l). inima. cu celule Vaginita cu candida rotunde. Materialul examinat Elemente fungice observate Boala provocata Secretie vaginala Pseudomicelii numeroase. Amorfa. Valori mult crescute: hepatita cronica. pancreatita acuta). arterita. mixedem. Valori crescute in: anemia Biermer. muschi scheletici. ciroze grave.

258 3.7 mmol/l .95g/l 334-395mg/100 ml g/1X28.25-2.008-0.75 mmol/l Clorul 3.119-297 ľmol/l Acidul uric 0.1 ľmol/l Bilirubina directa 0-0.55 ľmol/l Bilirubina indirecta 0.25 mg/100 ml mg/1X1.020-0.71 0.5 5.3 mg/l mg/1X58.110g/l 9-11mg/100 ml mg/1X0.25mg/100 ml mg/100mlX17 13.090-0.2 mg/100mlX0.008-0.025 2.85-17.282 94-111 mmol/l Colesterolul 1.6-17.71 13.0-5.8-1 mg/100 ml mg/1X1.0125g/l mg/1X1.0 mg/100 ml mg/1X5.8-1.68-21.1-0.050 g/l 2.010 g/l 0.5 Amoniacul 0.2-2.95 mg/100mlX59.30 ľmol/l Bilirubina totala 0.0025 g/l 0-0.1-6.6g/l 120-260mg/100 ml g/1X2.30 ľmol/l Calciul 0.34-3.71 0-4.58 mg/100mlX0.

96-1.5-1.5-5.5 mg/100mlX0.85 mg/100mlX88.32 0.435 135-152mmol/l Trigliceridele 0.030-0.6-6.5mg/100 ml mg/1X0.032 mg/100mlX00.200g/l 16-20mg/100 ml g/1X25.57-1.0-4.44 mmol/l Glucoza 0.179 9-32 ľmol/l Fosforul 0.65-1.5-1.0114 0.9 ľg/100mlX0.5g/l 310-350mg/100 ml g/1X43.6 mg/100mlX0.8g/l 50-180mg/100 ml mg/1X17.82-1.012g/l 0.041 mg/100mlX0.5-1.14 mg/100mlX0.Creatinina 0.0005-0.0 mmol/l Hemoglobina 12-16gg/100 ml g/1X0.71mmol/l .256 4.10g/l 65-110mg/100 ml g/1X5.1-3.045g/l 3.64mmol/l Potasiul 0.2mg/100 ml mg/1X8.1mmol/l Sodiul 3.56 mg/100mlX0.160-0.5 44-106 ľmol/l Fierul 0.45-9.93 mmol/l Magneziul 0.41 0.040g/l 2-4mg/100 ml mg/1X0.5g/l 50-150mg/100 ml g/1X1.621 7.020-0.055 3.

041 g/24 hX25.Ureea 0.5-7.47 2.30 g/24 h 6-8 g/24 h 1-2 g/24 h 6-20 mg/24 h mg/24 hX0.06-0.85-17.8-4.4 mg/24 h Factorul de multiplicare g/24 hX5.10-0.5-1.la femei = 70-90% sau 11-15 g la 100 ml sange .4 mmol/24 h 51-77 mmol/24 h 174-261 mmol/24 h 166-581 mmol/24 h Nota: Pentru aflarea valorilor in grame se impart valorile redate in moli la factorul de multiplicare.la barbati = 80-100% sau 13-16 g la 100 ml sange .7-7.la barbati = 40-48% .la copii 2-15 ani = 36-39% Hemoglobina .116 3.3 ľmol/24 h 0.8 mmol/24 h 8.5 g/24 hX16.la femei = 36-42% .025 g/24 hX28.5 g/24 h 0.2-0.18 g/24 h 2-3 g/24 h 4-6 g/24 h 10-35 g/24 h g/24 hX32 g/24 hX0.7 ľmol/24 h 20-70 ľmol/24 h 0.04 Valori normale in mol/24 ore 1.2 g/24 hX8.6 mg/100mlX0.6 g/24 hX43.30-0.30-8.30mmol/l Valori in urina Substanta analizata Acidul uric Acidul vanil mandelic Calciul Clorul Creatinina 17cetosteroizii Fosforul Magneziul Potasiul Sodiul Ureea Valori normale in grame/24 ore 0.80 g/24 h 1.85 mg/24 hX3.6-37.6 16-48 mmol/24 h 2. Substanta analizata Valori normale Hematocrit .95 mg/24 hX5.5 mmol/24 h 169-225 mmol/24 h 8.5g/l 20-50mg/100 ml mg/1X16.5-7.

7-4.200-400 mg la 100 ml sange .50-150mg/100 ml .la adulti = 4-6 U.2-16 UI Amilaza .5-5 UB .la copii = 9 UI/ml ser Transaminaze .8 milioane pe 1 mm cub Globule albe ./ml (unitati Sibley) pe ml ser .copii (1-5 ani)= 4.Globule rosii .la copii = 9 UI/ml ser .9-2.5 Mui/ML SER .150 000-300 000/mm cubi .la adulti = 4000-8000 pe 1 mm cub .0.9 milioane pe 1 mm cub .la copii (1-6 ani) = 4000-1000 pe 1 mm cub Trombocite Fibrinogen Lipide totale Trigliceride Acizi grasi Lipoproteine Fosfataze alcaline .3-13 UK .4-14 UI Aldolaze .4 UK .S.barbati = 4.1.la copii = 9 UI/ml ser .10-40 UK .2-10 U/ml .in sange = 8-32UW/1 ml ser .6 milioane pe 1 mm cub .13-45 UI Fosfataze acide .550-750 ml/100 ml .200-450 mg/100 ml .femei =3.2-5.la copii = 9 UI/ml ser .1 UB .150-250 mg/100 ml .5-4.

3 ľmol/24 h Lipaza .3 ľmol/24 h = 8. cu sezonul si cu felul bolii. potasiu. fie printr-un exces fie printr-un deficit.4 mg/24 h = 8.. iod. Numai in cazul in care functia rinichiului este tulburata de anumite boli. De obicei. in unele boli ale glandelor endocrine. in bolile care provoaca varsaturi sau diaree. din urina sau din ambele.55 ľmol/24 h . excesul de minerale este rar intalnit deoarece organismul are capacitatea de a regla compozitia in minerale a sangelui.).230-2700 UI/l ser . magneziu.copii = 2-4 mg/24 h Corticosteroizi Catecolamine .in urina = 16-64 UW/ml urina . eliminand surplusul de fecale sau urina pe alte cai.in sange = 32 ľmol/l . Analiza mineralelor (ionograma) se face din sange. Sodiul (Natriul. in bolile de rinichi care duc la eliminarea crescuta de minerale din organism. mineralele neputanduse elimina. in grame la urina din 24 sau in miliechivalenti la litru (mEq/l).230-2700 UI/l ser LDH .150-450 unitati Wrobleski .6 – 37. Lipsa de minerale in organism se datoreaza fie unei alimentatii sarace in elementele respective. Perturbarea acestui echilibru.05-0.120-240 U/l . etc. Na) Este un mineral absolut necesar omului.6 – 37. sudoare. in grame la litru sange sau urina. Valorile ionogramei variaza cu modul de alimentatie. saliva. produce tulburari in functia normala a organismului.barbati = 10-20 mg/24 h . clor. fosfor. cu varsta. materii fecale. de obicei in spitale. Aceste minerale sunt introduse in organism odata cu apa si alimentele. se acumuleaza excesiv in organism. Rezultatele analizelor se exprima in miligrame de mineral la 100 ml sange.in urina = 10-100 ľg/24 h = 0. dar si in unele policlinici. In mod normal exista un echilibru intre cantitatea de minerale introdusa si cantitatea de minerale eliminata din organism prin urina. fie eliminarii lor accentuate din organism.femei 6-15 mg/24 h . precum si dupa operatii. adica din minerale (electroliti): metale si metaloide (sodiu. calciu.AVM – urina = 1.7-7. lacrimi.8000-30000UW/24 ore sub 5500 UI/l . deoarece are capacitatea de a retine apa in .20-140 UI Generalitati Organismul omului ca si al animalelor este constituit si din materie neorganica.

dupa eforturi fizice sau cand se bea multa apa. Excesul de fosfor in sange se elimina prin urina sub forma de fosfat de calciu. insuficienta renala. carne. De asemenea. Cand scade sodiul din sange. Lipsa calciului din organism produce contractii ale muschilor (tetanie. de asemenea organismul in sodiu. in insuficenta renala. gravidele. . Vara sub influenta razelor ultraviolete.organism. calciul se elibereaza in cantitati mari din oase. in buna functionare (contractatia) a muschilor scheletului si muschiului inimii. Abuzul de diuretice saraceste. batranii au valori mai mici ale calciului sanguin de aceea acestia au nevoie de mai mult calciu. De asemenea. Dar organismul nu retine pentru el decat o mica cantitate de calciu. precum si mentinerii integritatii oaselor si dintilor. rahitism la copii. boala Addison. Fosforul (P) In general. icre. respectiv inima sa faca eforturi prea mari pentru a-l elimina din organism. fapt care favorizeaza formarea de calculi urinari. in tumori ale oaselor. a inimii si a enzimelor (fermentilor). fosforul are rol in buna functionare a sistemului nervos. osteomalacie (inmuierea oaselor) etc. branza. crescand concentratia sa in sange. Sodiul scade din sange in urma unui regim desarat sau datorita transpiratiei intense mai ales vara. in unele boli care ataca (topesc) oasele sau dupa imobilizarea la pat. paine). De regula. in bolile de rinichi care nu mai pot retine calciul in corp si astfel il elimina prin urina. Consumul de prea multe alimente bogate in calciu face sa creasca concentratia calciului din urina favorizand la unele persoane producerea pietrelor (calculilor) la rinichi.) este necesar ca sodiul chiar sa fie scazut in organism pentru a cruta rinichii. creier. care se afla situata la gat si care secreta un hormon numit parathormon. hipertensiune arteriala etc. acesta este legat de calciu formand fosfatul de calciu necesar cresterii oaselor. Clorul (Cl) Insoteste de obicei sodiul in organism deoarece este legat de acesta sub forma de clorura de sodiu (sarea de bucatarie). Organismul isi ia calciul necesar din apa si din alimentele care contin cantitati foarte mari de calciu (lapte. scade de obicei si din urina. precum si dupa tratamentul cu vitamina D. creste calciul din sange. Aceasta reglare a calciului se face de catre glanda paratiroida. in cresterea si calcifierea oaselor copiilor. Copiii. Fosforul sanguin creste in sange dupa ingestia excesiva de alimente care contin fosfor dupa tratamentul cu vitamina D. in bolile glandelor paratiroide. concentratia calciului sanguin creste. clorul din organism creste sau scade concomitent cu sodiul. Calciul (Ca) Este mineralul cel mai important si in cantitatea cea mai mare in organism deoarece el formeaza oasele si dintii. etc. in vindecarea fracturilor osoase. Fosforul din organism provine din alimente care contin mari cantitati din acest mineral ca: lapte. osteoporoza (demineralizarea oaselor). O urina care contine o cantitate prea mare de fosfat de calciu se tulbura devenind albicioasa in urmatoarele 30-60 de minute de la urinare. O parte din calciu este dizolvat in sange si in celulele corpului avand un rol important in coagularea sangelui. carcei). oua. branza. In unele boli (nefrita. Calciul sanguin este scazut in insuficienta glandelor paratiroide. precum si in rahitism. solare. Bolile care produc varsaturi sau diaree duc si la o scadere a sodiului din organism. Cantitatea de sodiu creste in organism dupa o alimentatie foarte sarata si in bolile de rinichi (insuficienta renala) cand sarea nu se mai poate elimina prin rinichi si ramane stocata in organism. restul il elimina prin fecale si urina. Cand aceasta glanda secreta prea mult hormon.

In mod normal. Potasiul sau Kaliul (K) Are ca si calciul un mare rol in buna functionare atat a muschilor scheletici cat si ai inimii. dulciuri rafinate ori dupa medicamente diuretice sau pe baza de cortizon. cand se analizeaza potasiul. de 2 mg/zi.5 2-3 0. De mentionat ca la copii valorile fosforului urinar sunt mai mari si scad progresiv pe masura inaintarii in varsta.18 Fierul (Fe) Este principalul mineral care intra in compozitia globulelor rosii ale sangelui. diabetul.4-4.3-3. Fierul din organism provine din apa si mai ales din alimentele bogate in fier (carne. Totusi la persoanele adulte si mai ales pentru copii subnutriti. varsaturile si diareea. . Potasiul scade din sange cand se consuma alimente sarace in acest mineral ca: paine alba. Anemia prin lipsa de fier se stabileste numai de catre medic dupa analiza sangelui. dandu-i acestuia culoarea rosie intensa. ficat. operatiile pe stomac si intestin produc anemie prin faptul ca reduc absorbtia fierului in organism. spanac. Dar in bolile in care se impiedica eliminarea potasiului prin rinichi (insuficienta renala. etc.0 4.06-0. Transpiratia abundenta. soia. lipsa fierului din alimentatie poate duce la anemie feritiva. din tubul digestiv (hemoroizi). lipsa potasiului din muschii respectivi determina o slabire in activitatea lor. De aceea. in rahitism si in boli ale intestinului cu diaree cronica. aceasta se aculumeaza in organism provocand tulburari ale inimii. Nevoile organismului de fier sunt mici. Scaderea fierului din organism se intalneste dupa hemoragii mari. Bolile digestive.8-1. se va intrerupe tratamentul cu aceste medicamente cu 48 de ore inainte de analiza. pere) si in zarzavaturi.30 0. care perturba absorbtia de fosfor din intestin. postul prelungit sunt cauze frecvente de pierderi ale potasiului din organism. De asemenea. mai ales la copii mici. boala Addison).10-0.5 g/24 ore 4-6 6-8 0. asa ca cele 10-15 mg pe zi pe care omul le primeste din apa si alimentele consumate sunt suficiente pentru organism. excesul de potasiu din organism datorat alimentatiei se elimina automat prin rinichi in urina. medicamentele laxative si purgative elimina odata cu materiile fecale si cantitati mari de potasiu. in lipsa vitaminei D. cum sunt enzimele care contribuie la fixarea oxigenului pe celule.8-3. oua. din caile urinare si genitale. Valori normale: Minerale Sodiul Clorul Calciul Fosforul Potasiul Magneziul Serul sanguin Mg/100ml 310-350 334-395 9-11 3. splina.Scaderea fosforului sanguin se intalneste in cazul lipsei sale din alimentatie. ciocolata si altele).5 16-20 2-4 Urina mEq/l 135-152 96-107 4-5 1. morcovi. Potasiul se gaseste in aproape toate alimentele dar mai ales in fructe (mere. ori chiar dupa hemoragii mici si repetate ca sangerari din nas. De asemenea.6 1. coma diabetica. De aceea.9-5. cirese. fierul ia parte la formarea unor enzime vitale pentru organism.

In situatia in care sangele recoltat din vena pacientului este introdus intr-o eprubeta se coaguleaza dupa cateva minute. El intra in compozitia enzimelor ce iau parte la arderea glucozei in organism si impreuna cu calciul intervine in activitatile musculare. lichid constituit din plasma si stratul inferior.82-1.Valori normale ale fierului: Barbati = 0. Iodul (I) Are valori normale cuprinse intre 4-8ug (gamma) la 100 ml plasma. din substante organice si minerale solubile si partea solida alcatuita din elemente celulare (globule rosii.Sange = pana la 40 ug/100 ml . Plumbul (Pb) Nu este un constituent normal al organismului.Urina = 2. superior. Valori normale ale magneziului: .64mmol/l . care se numeste ser si intr-un strat inferior. forma. dupa medicamente diuretice precum si in alcoolismul cronic. sistem nervos. Lipsa magneziului se resimte mai mult la copii decat la adulti. Generalitati Sangele omului este compus din doua elemente esentiale: partea lichida alcatuita din apa. solid care este cheagul. dar se separa tot in doua straturi: stratul superior.Sange = 0.90-1. Apoi acesta se separa intr-un strat lichid.8 – 1. Valorile magneziului sanguin scad in insuficienta tiroidei. pictori. De aceea. pentru a putea preveni intoxicatia cu aceasta substanta. Este un element chimic indispensabil unei bune functionari a unor organe din corpul omenesc: ficat. Din aceste doua componente ser si plasma sanguina se vor efectua principalele analize medicale biochimice si serologice. La persoanele care lucreaza in mediul toxic cu plumb (tipografi. Cresterea concentratiei magneziului sanguin se intalneste in insuficienta renala (din cauza ca rinichii nu il pot elimina din urina). caracteristicile si compozitia elementelor celulare ale sangelui. vopsitori. Analizele hematologice cerceteaza numarul.40 mg/l (80 – 140 ug sau gamma/100 Magneziul (Mg) ml) ml). muschi.Urina = pana la 125 ug/24 ore. solid. Valori normale ale plumbului .4 mmol/24 h.50 mg/l (90-150 ug sau gamma/100 . etc. dupa pierderile exagerate prin varsaturi si diaree sau prin urina. .5-7. Din elementele celulare sanguine se realizeaza analizele hematologice. dar datorita poluarii apei si alimentelor acest mineral ajunge si in organism.Femei = 0. Daca in eprubeta in care s-a recoltat sangele se adauga o substanta anticoagulanta (prin care se impiedica coagularea sangelui) atunci sangele nu se mai coaguleaza. globule albe si trombocite). constituit din elementele celuare necoagulate. muncitorii care lucreaza in metalurgie) concentratia acestui element din organism poate creste pana la doze toxice. in boala Basedow (hiperfunctia glandei tiroide). in diabetul grav. aceste pesoane trebuie sa-si analizeze periodic sangele si urina.

5 milioane la femei indica o anemie. prin febra. in pierderea de sange sau cand se consuma multe lichide inainte de recoltarea sangelui. prin varsaturi (deshidratare) precum si in boala care se caracterizeaza prin cresterea exagerata a numarului de globule rosii (poliglobulie). care se centrifugheaza puternic la o centrifuga. In urma acestei operatii se observa separarea sangelui in stratul superior (plasma) si stratul inferior. Valori normale ale hemoglobinei: la barbati = 13-16 g la 100 ml sange la femei = 11-15 g la 100 ml sange.5-6 milioane pe 1 mm cub se intalneste in pierderile mari de apa (deshidratare) si in poliglobulie (eritrocitoza). O scadere sub 4 milioane de eritrocite la barbati si 3.5-4. respectiv a globulelor rosii este data de o substanta chimica care contine un pigment pe baza de fier. Numaratoarea hematiilor (eritrocitelor) Globulele rosii pot fi numarate la microscop. pe care apoi de a-l transporta in tot organismul. alaturi de numaratoarea globulelor rosii si de dozarea hemoglobinei. cand se pierde multa apa din corp prin transpiratie. iar rezultatul se raporteaza la 1 mm cub de sange. boli infectioase acute si cronice. intoxicatii cu diferite substante chimice. boli produse de paraziti.Hematocritul Reprezinta masa de hematii (globule rosii) dintr-un anumit volum de sange.8 milioane pe 1 mm cub. apoi acesta se combina cu o substanta antiocoagulanta si se repartizeaza intr-un tub de sticla foarte ingust. Valori normale ale numarului de globule rosii: barbati = 4. Hematocritul se poate defini ca fiind volumul stratului de globule rosii (in procente) fata de volumul total al sangelul din tubul de sticla. Cresterea numarului de globule rosii peste 5. Numaratoarea se face pe un volum foarte mic de sange. in care cu toate ca sangele contine hemoglobina in limitele normale. Hemoglobina se exprima fie in procente la 100 ml sange. Anemiile sunt produse de numeroase cauze: pierderi mari de sange (hemoragii). situatie care se intalneste in asa-zisele anemii hipocrome. care trebuie tratata. Sunt oameni cu un numar aproape normal de globule rosii. Valori normale ale hematocritului: la barbati = 40-48% la femei = 36-42% la copii 2-15 ani = 36-39%.2-5. Aceasta substanta are capacitatea de a fixa oxigenul din aer la nivelul plamanilor.6 milioane pe 1 mm cub femei =3. Scaderea hematocritului se observa in anemii. . la celule. format din globule rosii.7-4. dar acestea contin hemoglobina putina. Hemoglobina Culoarea rosie a sangelui. Pentru aceasta este nevoie de o picatura de sange recoltata de la un deget sau din vena. anemia se datoreaza scaderii numarului de globule rosii (hematii). subalimentatie etc. fie scaderii numarului de globule rosii. lipsa de fier si de vitamine. Hematocritul. numit hemoglobina. Cresterea hematocritului se intalneste rar. Exista si cazuri de anemii hipercrome. Procedeul consta in recoltarea sangelui dintr-o vena. Scaderea cantitatii de hemoglobina indica o anemie si acest fapt se datoreaza fie reducerii continutului globulelor rosii in hemoglobina. fie in grame la 100 ml sange. care constituie hematocritul. ajuta la punerea unui diagnostic mai precis de anemie.9 milioane pe 1 mm cub copii (1-5 ani)= 4.

organisme tarate fara capacitatea de a mai lupta impotriva infectiilor. Un numar foarte crescut de leucocite peste 20. fiecare avand un anumit rol in organism si o semnificatie. Valori normale ale numarului de globule albe: la adulti = 4000-8000 pe 1 mm cub la copii (1-6 ani) = 4000-1000 pe 1 mm cub. dar numarul leucocitelor din sangele uman este mult mai mic. Limfocitele Limfocitele in procent mare se intalnesc in bolile cronice. septicemii. Polinuclearele sau granulocitele neutrofile Reprezinta procentul cel mai mare de leucocite din sange. globulelor albe Tehnica de numarare a globulelor albe (leucocite) este similara ca si in cazul globulelor rosii. structura si functii. Polinuclearele sau granulocitele eozinofile Ssunt in procent crescut mai ales in bolile produse de paraziti si in bolile alergice.000/mm cub se intalneste atat in ale bolile sangelui cat si in infectii deosebit de grave. In caz de hemoragie. dintre cele mai importante. care se exprima in procente. peritonite. organismul lupta impotriva infectiilor. In cele ce urmeaza vom descrie numai patru tipuri de leucocite. etc. Monocitele Monocitele se gasesc crescute in bolile produse de virusuri si in unele boli de sange. in anemii. Leucocitoza este un mijloc natural de aparare a organismului deoarece prin mobilizarea unui numar mare de leucocite care au rolul de a ucide si fagocita microorganismele patogene. Scaderea numarului de leucocite sub 3000/mm cub se intalneste in unele infectii cu virusuri. Dupa modul in care ele se coloreaza cu colorantii s-au descris mai multe tipuri de globule albe. in imbolnavirea maduvei osoase – structura responsabila cu producerea acestora. Este o scadere relativa prin cresterea procentului altor tipuri de leucocite. Un numar crescut de leucocite (leucocitoza) se intalneste in infectiile acute cu microbi sau paraziti. Scaderea relativa a limfocitelor are loc in bolile care cresc numarul de granulocite neutrofile. in infectiile cronice si in general in toate bolile insotite de febra. Scaderea procentului de neutrofile se produce in bolile infectioase cronice. Formula leucocitara Globulele albe din sange nu sunt toate la fel fiind foarte variate ca forma.boala Numaratoarea rara. in bolile virale si bolile de sange. prin leziuni ale vaselor . au rolul important de a produce coagularea (inchegarea) sangelui. Numaratoarea trombocitelor Trombocitele cele mai mici elemente solide ale sangelui. Cresterea numarului de neutrofile se intalneste in bolile infectioase acute. de obicei atunci cand creste si numarul de leucocite.

etc. Depasirea acestui timp (T. dupa ce i s-a adaugat o cantitate de calciu. Valori scazute alte timpului Quick se intalnesc in numeroase boli (boli de sange.) Este o analiza care se efecteaza tot in scopul cercetarii puterii de coagulare a sangelui. asa cum se intampla in unele infectii microbiene. Rezultatele se mai dau si in procente de activitate a protrombinei. scazut (sub cinci minute) indica o coagulare anormal de rapida a sangelui putand duce la coagularea sangelui chiar in vasele sanguine. cresterea numarului de trombocite. in vederea stabilirii mai precise a cauzelor care perturba coagularea sangelui. Valori normale ale timpului Howell: 60-120 secunde. fapt ce poate predispune la sangerari. cu aspirina. Timpul Quick sau timpul de protrombina Exploreaza capacitatea de coagulare a sangelui. Timpul Howell sau timpul de recalcifiere a plasmei Analiza se face cand medicul suspecteaza o tulburare in coagularea sangelui mai ales dupa tratament cu substante anticoagulate (trompostop. trombocitele se aduna in gramezi si contribuie. De aceea.c. Valori normale ale timpului de coagulare sunt de: 8-12 minute. cu producerea de cheaguri.) Clasic pentru a aprecia puterea de coagulare a sangelui in cazul unei hemoragii sau in vederea unei operatii chirurgicale. fapt ce predispune la hemoragii. peste 400 000 poate predispune coagularea accentuata a sangelui chiar in interiorul corpului.sanguine. in afara corpului ci chiar pe organismul omului. impiedicand circulatia in vase. Depasirea dozei acestor medicamente poate scadea capacitatea de coagulare a sangelui.C. Timpul de coagulare (T. pe langa alte mecanisme la formarea cheagului si inchiderea ranii si deci la oprirea hemoragiei. dupa un tratament cu medicamente anticoagulante.S.100 000 pe 1 mm cub predispune la sangerearea vaselor sanguine. Din contra. Timpul de sangerare (T. Cu un ac se inteapa usor lobul urechii astfel incat sa iasa o picatura de sange. Prelungirea T. heparina. Valori normale ale trombocitelor: 150 000-300 000/mm cubi. dupa cum urmeaza: se recolteaza o picatura de sange din pulpa degetului. tromboflebite. se recomanda numaratoarea trombocitelor. in secunde.C. Scaderea trombocitelor sub 80 000. infarcte. coagularea sangelui se face cu intarziere. cu tendinta la hemoragie. In afara de analizele mentionate. la hemoragii.). etc. se determina t. se pune pe o lama de sticla si se cronometreaza timpul care a trecut pana la coagularea sangelui. Intr-o eprubeta peste plasma bolnavului se adauga un reactiv special si se cronometreaza timpul. Rezultatul analizei se exprima in timpul necesar pentru coagularea plasmei. salicilati. apoi se cronometreaza timpul care trece pana cand intepatura nu mai sangereaza. crescut) arata ca.C. boli de ficat). indica o perturbare in mecanismul de coagulare a sangelui. accidente vasculare cerebrale.S. in lipsa vitaminei k. Valori normale ale timpului de sangerare: 3-4 minute. necesar pentru coagularea plasmei. inainte de orice operatie. etc. Analiza nu se face pe lama. medicul mai poate recomanda si alte analize. Un T. chiar dupa leziuni foarte mici. Toate . Valori normale ale timpului Quick: 12-15 secunde sau 80-100%.

o crestere a VSH nu este specifica si nu poate pune un diagnostic de boala ci arata medicului ca undeva in organism exista o infectie acuta sau cronica.aceste analize sau “probe de coagulare” a sangelui se fac cand se suspecteaza diferite boli in care coagularea sangelui este ori prea lenta. ori prea rapida. medicul isi poate da seama si de evolutia bolii. Pe de alta parte. in boli hepatice. se mentine sau creste. Ele se deosebesc de la o persoana la alta prin prezenta sau absenta unor substante chimice speciale. de a se depune intr-un tub de sticla dupa ce sangele recoltat din vena a fost amestecat cu o substanta anticoagulanta. Din aceasta cauza. la o ora. la persoanele care prezinta sangerari repetate din cavitatea nazala (epistaxis). rinichi. Valori normale ale vitezei de sedimentare a hematiilor: . in tuberculoza. Sistemul OAB Sistemul OAB cuprinde patru grupe sanguine.la femei = 6-13 mm la o ora. VSH se deosebeste de hematocrit prin faptul ca sangele se separa spontan dupa un oarecare timp in plasma si globule rosii.constitutional. Analiza grupelor de sange Globulele rosii (eritrocitele) din sangele uman difera din punct de vedere imunologic. plamani. pentru a se stabili daca nu exista riscul unei hemoragii. in anemie. Daca un tub subtire. Cu cat creste inaltimea plasmei separate si cu cat scade inaltimea stratului inferior compus din globule rosii. in unele boli parazitare. etc. 1-20 mm la 2 ore . care se regasesc atat pe suprafata eritrocitelor cat si in serul sanguin. Cu exceptia grupei 0(1) globulele rosii contin o substanta cu rol de antigen numita aglutinogen. se observa cum deasupra se separa plasma.. chiar in lipsa altor simptome de boala. 5-15 mm la 2 ore . etc. precum si la bolnavii sub tratament cu medicamente anticoagulante pentru a urmari efectul acestora. Totusi cresteri foarte mari ale VSH se intalnesc in aproape toate infectiile acute microbiene si virale.la copii mici = 7-11 mm la o ora. fapt ce predispune la hemoragii. serul . gingii (gingivoragii). Dar VSH poate creste si in unele conditii fiziologice. situatie care favorizeaza formarea de trombi in vasele sanguine. o boala cronica neinfectioasa sau o dereglare a functiei normale a unor organe interne (ficat. Dar in mod obisnuit. ale rinichilor. Viteza de sedimentare a hematiilor sau a eritrocitelor (VSH) Este o analiza simpla care se bazeaza pe proprietatea globulelor rosii de a sedimenta. cu atat valoarea VSH este mai crescuta. aceste analize se mai fac si inaintea operatiilor chirurgicale. De asemenea. In acest caz. ori la persoanele mai in varsta. se umple cu sange si se mentine in pozitie verticala timp de o ora si apoi doua ore. Cresterea VSH peste 40-50 mm la ora constituie un semnal de alarma.la barbati = 3-10 mm. etc. VSH este o analiza de orientare si numai medicul se pricepe sa caute dintre sutele de cauze pe cea care a produs cresterea peste normal a valorii VSH. Exista si persoane care toata viata au VSH moderat crescut (20/40 mm) fara sa aiba vreo boala . oamenii au fost impartiti in mai multe grupe sanguine. repetarea analizei dupa doua saptamani este absolut necesara. inalt de 200 mm. in laborator se analizeaza numai doua sisteme de grupe sanguine sistemul OAB si sistemul RH. Dupa cum valorarea VSH scade. mai mare. fara ca sa fie centrifugat in prealabil. Pe baza acestor deosebiri in compozitia sangelui. in boli tumorale. in reumatism. asa cum s-a constatat la femei in perioada menstruala sau dupa luna a patra de sarcina. Valoarea VSH se socoteste dupa numarul de mm de plasma separata intr-o ora si in doua ore. Cresterea VSH se intalneste in numeroase boli.).

Dar pentru aceasta este necesara si analiza altor grupe sanguine. ce grupa de sange are bolnavul sau accidentatul pentru a i se face transfuzia cu sange din grupa potrivita. De aceea aceste persoane au fost numite “donatori universali” de sange. pentru ca sangele lor poate fi donat la subiectii care poseda alte grupe sanguine de sange. Exista doua aglutinine: anti-A si anti-B. Stabilirea grupelor sanguine este necesara pentru a se putea sti in cazuri de boli si accidente grave.prescurtarea Rh provine de la o specie de maimute (Rhesus) la care sa descris prima data factorul Rh. Grupele umane sanguine in sistemul OAB Denumirea Prezenta Prezenta De la anigenului pe anticorpilor in cine se poate grupei sanguine globulele rosii ser primi sange 0 sau I Nu are Anti-A si Numai Anti-B de la grupa 0 A sau II A Anti-B De la grupa 0 si A De la grupa 0 si B B sau III B Anti-A De la toate grupele (primitor universal) Toate persoanele au obligatia sa aiba trecuta grupa sanguina pe cartea de identitate. stiinta nu a dovedit ca ar exista anumite calitati sau defecte ale oamenilor in legatura cu apartenenta lor la o grupa sau alta de sange. globulele rosii umane au fost impartite in doua tipuri: cele care poseda antigenul sau factorul Rh (Rh pozitive) si cele care nu poseda acest antigen (Rh negative). Desi s-au facut unele speculatii. Venirea in contact a antigenelor A si B cu aglutininele respective (anti-A si anti-B) produce aglutinarea (alipirea una de alta) globulelor rosii. Sangele persoanelor din grupa sanguina 0(I) neavand antigene (aglutinogene) i s-a spus si gange de grupa zero (0). Pe baza sistemului Rh. Persoanele care au acest factor in sange se numesc Rh pozitive si reprezinta circa 85% din populatie. in unele cazuri se poate stabili paternitatea unui copil. Iar persoanele care apartin grupei de sange AB (IV) neposedand in serul lor anticorpi (aglutinine) care sa se uneasca cu aglutinogenele. Este deci foarte important ca atunci cand se fac transfuzii de sange sa nu se intalneasca antigenul A cu anticorpii anti-A si antigenul B cu anticorpii anti-B. contine alta substanta cu rol de anticorpi (aglutinina). BIII si ABIV. lucru foarte dificil care se face numai in laboratoare specializate in filiatie. cu exceptia grupei AB(IV). Grupa sanguina cea mai intalnita la noi in tara este AII urmata in ordine descrescatoare de 0I. Sistemul Rh AB sau IV A si B Nu are La cine se poate da sange La toate grupele (donator universal) Numai la grupa A si AB Numai la grupa B si AB Numai la grupa AB Sistemul Rh .oamenilor. de aceea au fost numiti “primitori universali” de sange. pe carnetul de conducere auto sau pe pasaport. iar restul . Deoarece grupele de sange se mostenesc de la parinti si nu se schimba in timpul vietii. fara teama de a se produce accidente de transfuzie. Transfuzia sanguina facuta cu sange nepotrivit cu grupa persoanei tratate poate produce accidente grave de transfuzie. pot primi sange de la subiectii cu alte grupe de sange.

ale vaselor (pozitionare anormala. Daca si mama si sotul sunt Rh negativi nu este nici un pericol pentru copil. ingrosari). cu complicatii grave. O mama Rh negativa care are un sot Rh pozitiv poate da nastere unui copil Rh pozitiv in 85% din cazuri si unui copil Rh negativ in 15% din cazuri. Iar in timpul celei de-a doua sarcini acesti anticorpi ai mamei se combina cu globulele rosii ale fatului pe care le distruge (hemoliza). Daca sotii sunt Rh pozitivi. acest examen permite punerea in evidenta a anomaliilor valvelor cardiace (scapari. Angiocardiografia izotopica realizeaza examenul ventriculelor: o doza mica de produs radioactiv (technetiu 99) este injectata intr-o vena a bratului in . Cu ocazia sarcinii. Indicatii . in corpul acestei persoane se produc in mod artificial anticorpi anti-Rh. mama Rh negativa cu copil Rh pozitiv poate avea anticorpi anti-Rh nu numai in sange ci si chiar in lapte.persoanelor de 15% care nu au acest factor se numesc Rh negative. pana in inima. Dar in cazul unei transfuzii cu sange de la o persoana Rh pozitiva. Tot in scopul preintampinarii acestor complicatii se determina Rh-ul la fetele care urmeaza sa faca transfuzie de sange. angiocardiografie Examen radiologic care permite vizualizarea cavitatilor cardiace. daca ambii soti sunt Rh pozitivi nu se produc anticorpi anti-Rh si daca nu exista nici un fel de urmari neplacute pentru copil. In acest caz. Daca ele sunt Rh negative trebuie sa primeasca un sange identic. este injectat cu ajutorul unui cateter subtire introdus intr-o vena sau intr-o artera periferica. Dar daca copilul este Rh pozitiv (ca si tatal) atunci el poate cu ocazia primei nasteri sa-si imunizeze mama (Rh negativa) cu anticorpi anti-Rh ca si in cazul unei transfuzii cu sange Rh pozitiv. Pentru ca daca primesc sange Rh pozitiv ele vor forma anticorpi anti-Rh. mai ales in cazul unui infarct al miocardului) si a comunicarilor anormale intre diferitele cavitati (comunicatie interauriculara. In mod normal nu exista anticorpi (aglutinine anti-Rh) in serul uman care sa aglutinizeze propriile globule rosii ale persoanelor Rh pozitive. caci lipsind factorul Rh. nu pot lua nastere nici anticorpii (aglutinina anti-Rh). sangele acestora poate fi transfuzat la persoanele Rh pozitive fara nici o teama. la o persoana Rh negativa. sangele copilului trece prin placenta in sangele mamei dand nastere la anticorpi anti-Rh. Acest produs va ajunge in interiorul cavitatilor cardiace. In unele situatii. continuandu-si apoi drumul dupa curentul sangvin.Practicat in mod curent. copiii Rh pozitivi nascuti ulterior vor avea de suferit de complicatiile amintite. diminuare localizata sau difuza a contractilitatii ventriculului stang. De aceea. opac la radiatiile X. Deoarece globulele rosii ale persoanelor Rh negative nu contin factor Rh.Un produs de contrast iodat. atunci ele sunt luate in evidenta pentru observatie si tratament in vederea preintampinarii complicatiilor ce ar putea apare la copii. De asemenea. care vor actiona asupra copilului atunci cand vor fi gravide. in acest caz se contraindica alaptarea copilului. Tehnica . comunicatie interventriculara). copilul fiind Rh pozitiv. Daca copilul este Rh negativ. ale muschiului cardiac (dilatatie ventriculara. a nasterii. produc aglutinarea globulelor rosii ale donatorului. toate femeile gravide trebuie sa-si faca analiza pentru factorul Rh. a avortului. provocandu-i icter si anemie grava. iar in cazul in care ele sunt Rh negative trebuie sa-si faca Rh-ul si sotii. Acelasi lucru se poate intampla si cand o femeie Rh negativa este insarcinata. care cu ocazia unei a doua transfuzii cu sange Rh pozitiv. nu are nici o importanta pentru nasterile urmatoare. ingrosare). ca si mama.

injectarea produsului de contrast iodat putand provoca o reactie alergica. Angiocardiografia necesita o spitalizare de 24 pana la 36 ore. Starea pacientului este supravegheata prin electrocardiograma pe toata durata examenului. in general. Acest examen aduce informatii complementare. indispozitii.timp ce o camera video inregistreaza contractilitatea cavitatilor cardiace. Ea se practica sub anestezie locala si dureaza intre 30 minute si o ora si 30 minute. . la nevoie. in masura in care poate fi practicat in timpul efortului fizic. benigne: greturi. Efecte secundare . sa-i prescrie un tratament antialergic. medicul trebuie sa se informeze cu privire la antecedentele alergice ale bolnavului si.Sunt rare si. hemoragii de mica intensitate.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful