Factorii care determina educatia -de natura interna si externa

-

Etimologic, termenul „educatie”, poate fi dedus din latinescul „educo-educare” (a alimenta, a ingriji, a creste – plante sau animale) sau „educe – educere”.Termenul „education”, apare in secolul XVI la francezi, de unde va fi imprumutat si in limba romana prin termenul „educatie”. Notiunea de „educatie”a aparut in limbajul pedagogic la mijlocul secolului al XVIII – lea, cu secole in urma fiind folosita si in teologie, cu sensul de „aspiratie spre desavarsire divina”. De-a lungul timpului,oamenii de stiinta preocupati in acest domeniu au definit „educatia” in mai multe feluti.Mai departe voi prezenta cateva dintre aceste definitii:

educatia este activitatea de disciplinare, cultivare, civilizare si moralizare a

omului, iar scopul educatiei este de a dezvolta în individ toata perfectiunea de care este susceptibil (Kant) •

educatia este actiunea de formare a individului pentru el insusi, dezvoltandu-i-se o educatia este acea reconstructie sau reorganizare a experientei care se adauga la

multitudine de interese (Herbart) intelesul experientei precedente si care mareste capacitatea de a dirija evolutia celei care urmeaza (Dewey)

educatia este o integrare: integrarea fortelor vietii in functionarea armonioasa a

corpului, integrarea aptitudinilor sociale in vederea adaptarii la grupuri, integrarea energiilor spirituale, prin mijlocirea fiintei sociale si corporale, pentru dezvoltarea completa a personalitatii individuale (Hubert)

educatia este o componenta a existentei sociale, fiind in fapt o intalnire de factura

informationala intre individ si valorile de orice natura ale societatii (Stan)

sistematic. in scopul participarii competente a acestora la viata sociala (Schaub&Zenke). in fiecare moment un subiect – individual sau colectiv – actionand asupra unui obiect – individual sau colectiv – în vederea transformarii acestuia din urma intr-o personalitate activa si creatoare. profesorilor.• activitate sociala complexa care se realizeaza printr-un lant nesfarsit de actiuni exercitate in mod constient. orientarile valorice. sistematice sau neorganizate. prin adoptarea unor masuri educationale. formatorilor. Conceptul de „educatie” a imbracat mai multe sensuri pe parcursul evolutiei istorice a omenirii. pedagogilor. corespunzator conditiilor istorico-sociale prezente si de perspectiva (Nicola) • educatia este un fenomen socio-uman care asigura transmitarea acumularilor social-istorice tinerelor generatii. deliberate. educatorilor. . proiect social. capacitatile. menite sa imbunatateasca in mod constient. si organizat. atitudinile. autonoma si responsabila). vointa de a munci. care contribuie la formarea unui om). in functie de momentul de timp si intentionalitatea asociata acestora. cunostintele. adica maturizarea copiilor si tinerilor. Cerghit identifica urmatoarele posibile perspective de intelegere: • • • • • educatia ca proces (actiune de transformare in sens pozitiv si pe termen lung a educatia ca actiune de conducere (dirijarea evolutiei individului spre stadiul de educatia ca actiune sociala (activitatea planificata ce se desfasoara pe baza unui educatia ca interrelatie umana (efort comun si constient intre cei doi actori – educatia ca ansamblu de influente (actiuni deliberate sau in afara unei vointe fiintei umane. formandu-le personalitatea si teoretice (informatiilor) si practice (abilitatilor) obtinute de omenire de-a lungul evolutiei • profesionalitatea necesara desfasurarii de activitati utile in plan social (Bontas) actiunea parintilor. persoana formata. educatorul si educatul). care comporta un model de personalitate).Astfel ca definirea educatiei se poate face din mai multe unghiuri. in perspectiva unor finalitati precis formulate). explicite sau implicite.

sistemul de invatamant. organizate in sistem. inclusiv relaţia pedagogica -practica educativa creata şi acumulata in societate. astfel incat. fiecare element al actiunii educative poate fi cauza si efectul altuia. Interesant este si punctul de vedere al lui Calin. ca “scoatere din natura”. o profesie.Pe acelasi tipar. • • • • • • Structura educatiei Educatia este compusa din mai elemente. de “crestere. • • perspectiva actionala. exercitiu de influentare reciproca intre generatii. aflate în stranse relatii. Stan vorbeste de urmatoarele perspective: • perspectiva etimologica (decantarea semiotica oferita de cele doua sensuri explicative ale conceptului de „educatie” permite conturarea intelesului. . iar pe de alta parte. care spune ca educatia este: actiunea de transmitere a unui patrimoniu cultural de la o generatie la alta. actualizare a unor potentialitati existente doar in stare latenta”). pe de o parte. perspectiva relationala. . un “proiect” uman si societal. Agenţii educaţiei şi relaţia dintre ei.sistemul educativ social. o valoare revendicativa si o investitie sociala in om. perspectiva procesuala ( cu doua dimensiuni: psihologica si sociala). si care fac ca o modificare produsa in unul dintre ele sa se resimta si in celelalte. .

S. O.e.O. . obiect (receptorul educatiei) . subiectivitatea obiectului educatiei (conditionata de factori ereditari. psihologici si culturali) .e. Nicola elaboreaza un model structural al actiunii educative.Scopurile educatiei Conditiile educatiei şi situatia pedagogica Obiectul educatiei Normele educatiei Formele educaţiei Conţinuturile educaţiei Rezultatul global si diferential al educatiei (personalitatea umana) Evaluare Model elaborat de Calin. Sc.e. alcatuit din: • • • • • • subiect (agentul actiunii educative) .Ś.e. mesajul educatiei (continutul comunicarii între subiectul si obiectul educatiei) – M. scopurile si obiectivele educatiei I. idealul. dispozitivul pedagogic (mijloacele pe care subiectul le foloseste pentru exercitarea actiunii educative) .D.

i. comportamentul obiectivat (efectele actiunii educative) – C.s-au propus 3 definitii ale educabilitatii din 3 perspective: • din punct de vedere genetic.De exemplu. Pentru a incerca sa reduca polemicile create in randul oamenilor de stiinta cu privire la aceasta definitie. Factorii dezvoltarii personalităţii umane Prin expresia „educabilitate” psihopedagogii desemneaza.prin educabilitate intelegem disponibilizarea genotipului uman in favoarea formarii fenotipice individuale conferita de acesta in cadrul limitelor codului genetic universal.pentru a conferi vietii sale un sens dincolo de conditia tragica a omului – constient de perisabilitatea individuala.potentialul de formare umana sub influenta factorilor de mediu sau educationali.s .Polisemantismul termenilor care compun aceasta definitie o fac foarte neclara.expresia „potemtial de formare” poate avea acceptiunea data de geneticieni care prefera termenii de genofond sau de „zestre ereditara”. Educabilitatea.• • • • • ambianta educativa (climatul psiho–social din cadrul relatiei dintre subiectul si obiectul educatiei) . in psihopedagogie exista insa si intelesul de „valorificare a genofondului sub influenta factorilor de mediu”. conexiunea inversa externa (informatiile despre modul în care a fost asimilat mesajul educatiei) – C.prin educabilitate trebuie sa intelegem libertatea individuala de a se forma.de obicei. .i. • din punct de vedere filosofic.aproape nelimitat. conexiunea inversa interna (autocontrolul propriei dezvoltari de catre obiectul educatiei) – C.pe care biologii o numesc „fenotip”.i.o.e. situatia educativa – context social (conditiile materiale si spirituale ale actiunii educative) – C.A.

Noile cercetari ne obliga la nuantari.experienta individuala.Patrimoniul ereditar al fiecarui individ rezulta din combinarea unitatilor genetice materne si paterne. Majoritatea pedagogilor sunt de parere ca factorii dezvoltarii personalitatii sunt: ereditatea .trasaturile psihosociale ale personalitatii (procese si insusiri psihice – rezultat al influentelor anterioare). Dezvoltarea psihica este rezultatul interactiunii factorilor externi si interni.toate la un loc circumscriind calitatea de subiect al obiectului educational. in limitele psihogenetice ale speciei noastre si a particularitatilor innascute care confera fiecaruia individualitatea sa genetica.Deoarece exista posibilitati infinite de combinare a celor doua categorii de unitati genetice in cadrul celulei germinale. Aceasta conceptie s-a format inca de la jumatatea secolului nostru.Factorii interiori sunt constituiti din totalitatea conditiilor care mijlocesc si favorizeaza dezvoltarea psihica. . dar cu pastrarea cadrului initial de analiza. Factorii corespunzatori celor doua grupe se afla intr-o stransa interdependenta. ci si de la o componenta dezvoltarii la alta.Cei externi sunt constituiti din totalitatea actiunilor si influentelor ce se exercita din exterior asupra dezvoltarii si formarii personalitatii umane – mediul si educatia. continutul educatiei morale.profesorul. EREDITATEA Ereditatea este primul factor care influenteaza dezvoltarea umana. intervin si altii : homeorsis-ul epigenetic.mediul si educatia. care cuprinde un complex de dispozitii virtual sau scheme functionale ce se transmit de la antecesori la succesori prin intermediul mecanismelor genetice.• din punct de vedere pedagogic.ponderea lor cunoscand o mobilitate continua nu numai de la un individ la altul.grupul scolar.prin educabilitate trebuie sa intelegem ansamblul posibilitatilor de a influenta cu mijloace educative formarea personalitatii fiecarui individ uman. Unii autori sunt de parere ca.de la un stadiu la altul.Acestia sunt ereditatea.familia.mass-media. ca rezultat al cercetarilor realizate de psihologici.in fiecare caz si moment manifestandu-se direct si concret. pe langa cei trei factori “consacrati”. biologici si filosofi.Ceea ce ramane invariant este interactiunea dintre ei.

ai carei constituenti sunt macromoleculele de acizi nucleici care intra in .unitatile genetice materne si paterne fiind repartizate egal.Ereditatea are. Exista un potential general. Cercetarile intreprinse in cadrul geneticii molecular au dus la elucidarea substratului material al ereditatii. bipedismul.probabilitatea aparitiei unor indivizi identici este practice imposibila. potentialul de formare sau epigenetic .deci.S-a stabilit ca fiecare specie are un numar oarecare de cromozomi.: conformatia corporala. In zestrea ereditara cu care fiecare copil vine pe lume sunt structurate trei categorii de “caractere”: • genotipul general .Toate aceste componente – cromozomii.este preponderent de natura psihica.contine elemente de variabilitate intra-specifica. Gradul de diferentiere poate fi: • • - preformat (nivelul sau de valorificare prin educatie nu poate depasi o anumita limita). in ciuda caracteristicilor comune ca specie.elemente de conformatie faciala sunt elemente care diferentiaza infinit indivizii intre ei.sunt identici din punct de vedere ereditar. dar si grade de diferentiere a acestui potential. comune intregii specii si care se transmit pe cale genetica (de ex.chimica.Acesta este format din cromozomi.gene si acizi nucleic.Genele sunt situate pe cromozomi intr-o ordine liniara.contine elemente “preformate”.La randul lor. genotipul individual .genele si acizii nucleici – se afla in nucleul celulei. alte caracteristici anatomo-fiziologice).La om numarul lor este de 23 perechi.o baza materiala.culoarea ochilor. timbrul vocal. format (valorificarea prin educatie poate fi mai mult sau mai bine realizata).genele sunt constituite din acizi nucleici care determina proprietatile si efectele genelor.provenind din acelasi ou .Exceptie de la aceasta diversitate o fac gemenii monozigoti care. a parului. nu s-au nascut niciodata doi indivizi umani identici – nici chiar gemenii univitelini nu sunt perfect identici.

o anumita informatie genetic.Acizii nucleici sunt constituiti. MEDIUL Al doilea factor al devenirii umane il constituie mediul.denumite nucleotide. intrucat. Omul se afla sub influenta mai multor tipuri de mediu (de la cel fizic-chimic pana la cel socio-uman). Interactiunea dintre mediu şi zestrea genetica a unui individ se numeste biologic “fenotip”.Se delimiteaza in acest fel actiunea mediului.pe de o parte. ci sunt achizitionate prin invatare si educatie. nu poate lua parte la convietuirea sociala. in absenta ei. iar in cel de-al doilea integrarii sociale. Pentru intelegerea cat mai exacta a conceptului de “mediu” se impune stabilirea unui cadru de referinta in functie de care sa se poata delimita aria sa de cuprindere. Conditia umana obliga individul la formare pe calea educatiei. Ambele situatii arata ca omul nu este conditionat doar de lupta pentru supravietuire.pe de alta parte.din unitati mai simple. Mediul si individul constituie doua entitati corelative cu functii complementare.Toate aceste influente constituie un “camp” de conditii in care fiecare individ ocupa un anumit loc si intre care se realizeaza schimbul reciproc de informatii.sute de mii sau chiar milioane de nucleotide. Mediul socio-uman il obliga pe om sa respecte reguli de convietuire. De aceea le poate sfida sau respecta.iar aceasta imbogatind si diversificand componentele celei dintai. care nu ii sunt transmise pe cale genetica.la randul lor.de rolul experientei umane.se intelege de ce posibilitatile de variatie ale ADN sunt practic infinite.Din punct de vedere pedagogic putem lua drept cadru de referinta organismul si putem include in mediu totalitatea influentelor postnatale ce se exercita asupra asupra individului.Prin “fenotip” se intelege modul de exprimare si obiectivizare a genotipului si potentialului epigenetic in conditii de mediu date.Acest cadru poate fi “cromozomul sau organismul”.componenta genelor. Este dificil sa distingem astfel intre om si animal.Avand in vedere ca o singura molecula de ADN este formata din zeci de mii. prima oferind posibilitati nelimitate pentru actiunea celeilalte.Aceste macromolecule contin. . Mediul fizico-chimic si cel biotic il obliga sa lupte pentru supravietuire.intr-o forma codificata. In primul caz este sortit inadaptarii sociale.

El stabileste nu numai caile. HOMEORHESIS-UL EPIGENETIC Al treilea factor este homeorhesis-ul epigenetic. Cercetarile evidentiaza riscul retardarii fizice si intelectuale in conditiile de nestimulare suficienta fizica. Educatia este un mod de organizare a influentelor mediului socio-uman asupra individului.transformand mediul.Tot astfel.Caracteristicile de varsta si stadiile de dezvoltare intelectuala trebuie respectate cu strictete in procesul formarii.Aceasta relatie se exprima si se materializeaza in procesul practicii sociale. Pentru formarea umana ar putea fi considerata primul factor. ci si limitele dezvoltarii.un produs pasiv al mediului.Omul nu este. irepetabila si perisabila).antreneaza maladii (in special psihice) imposibil de tratat.Copiii crescuti in izolare fizica sau socio-umana vreme mai indelungata prezinta handicapuri psihice pe care nu le mai pot recupera decat partial sau deloc.Concomitent cu recunoasterea influentei mediului asupra omului trebuie sa admitem si reciproca sa. EDUCATIA Al patrulea factor este educatia. Acesta este mecanismul structural-organic care regleaza procesele de crestere si dezvoltare la nivelul interactiunilor dintre individ si mediu. Sfidarea normelor homeorhetice este primejdioasa.Sfidarea lor are drept consecinta aparitia unor “efecte secundare” nescontate care. Educatia este posibila numai la om.el este un subiect active care. cea mai importanta dintre ele fiind scoala.socio-umana sau instructionala nu are efecte positive. O asemenea fiinta ar putea cu ususrinta sa renunte la lupta pentru .se transforma pe sine insusi. deoarece ea este un proces constient si numai membrii speciei homo au constiinta de sine.(aceasta implica realizarea conditiei de fiinta unica. sociala si educativa.suprastimularea fizica.aceea ca omul influenteaza si transforma mediul. Individul beneficiaza de o anumita educaţie spontana exercitata asupra lui.de regula.deci. Educatia organizata se realizeaza prin institutii specializate.

A trai in comunitate inseamna a-ti asuma valorile acesteia.spiritual.morala si cetateneasca. Profesorii desfasoara.reprezentand un detasament sociuman important si valoros. omul isi extinde existenţa dincolo de limitele biologice.individul “supravietuieste” in postumitate ca personalitate al carei prestigiu poate creste neincetat.de activitatea socioprofesionala. omul are nevoie de suport – convietuirea.strans legate de viata.profesorii fac parte din categoria sociala a intelectualitatii.aceea care asigura formarea si pregatirea personalitatii tinerelor generatii si pregatirea lor profesionala in cadrul institutiilor de invatamant. Prin intermediul ei.activitatea lor devine eficienta numai atunci cand este legata de realitate.specialisti ce lucreaza cu mintea.viata este absurda din perspectiva pe care o da certitudinea mortii. aceasta conferind individului uman cea de-a doua natura (axiologica).El poate coabita cu membrii comunitatii ca egal al celor mai multi dintre ei si este apreciat in comunitate atunci cand sporeste valorile.indiferent ca este vorba de invatator. Dar achizitia.Pentru a persevera in viata.De aceea.dascal. devenind personalitate (individualitatea confirmata de comunitatea sociala in interiorul careia traieste pentru a-i sluji sau imbogati valorile).educator.institutor.Astfel.supravietuire. PROFESORUL -factor educativConceptul de profesor ii cuprinde. slujirea si imbogatirea valorilor umanitatii este posibila numai pe calea educatiei.Valorile transcend conditia tragica a trairii individuale.care alcatuiesc detasamentul corpului didactic. a le sluji si a le imbogati.o activitate intelectuala. .de practica sociala.pe toti specialistii investiti ca educatori in invatamantul de toate gradele.in sfera sa. Profesorul indeplineste o profesiune de o deosebita importanta.componenta remarcabila a intelectualitatii. profesor de liceu sau universitar.in general.Desigur.chiar dupa moartea biologica.

In acest context.etc.chiar abandonul lor.care traiesc in concubinaj si copii • “familia” de acelasi sex(homosexuali si lesbiene) in care nu poate fi vorba de copii si de educatia acestora.la progresul continuu al societatii.lipsa de dragoste intre parteneri.formata din doi parteneri de sex opus.familia de baza este familia oficiala.apare ca necesara sporirea atentiei statului si a societatii fata de problemele demografice si ale familiei.indeplineste un system de functii intre care cele mai importante sunt : .pentru a nu fi afectata dezvoltarea societatii.contribuind. Profesorul este principalul factor al educarii si pregatirii tinerilor.omul calificat.formata din sot.Prin aceasta.aducandu-si aportul la producerea bunurilor materiale si spiritual. omul pregatit prin studii.din interese materiale.sotie ca parinti si copii.care se integreaza in activitatea social-utila.educative.Cauzele acestor distorsiuni pot fi de natura economica.cu un singur parinte si copii. FAMILIA -factor educativIn societate.lipsa de grija fata de copii. Se constata ca exista unele distorsiuni in statutul social al familiei si anume:alcatuirea cu dificultate a familiei.ca nucleu fundamental al societatii.la pregatirea omului pentru activitatea si creatia independent.ramanand celibatari.insa. Familia.deoarece tinerii se casatoresc greu.profesorul contribuie la realizarea celui mai important “produs” al societatii.monoparentala.In societatea moderna au aparut insa si alte forme de familie: • familia incomplete.in contextual unor relatii de cooperare si ajutor reciproc intre el si tineri.multi doresc o casatorie de proba.ca urmare a divortului sau concubinajului “la distanta” • familia neoficiala (de proba).apar divorturile.legala si complete.El este investit cu un rol indrumator.

transformadu-le in factori educativi.fundatiile sunt in primul factori de productie.• Functia naturala. Functiile educative ale societatii comerciale.ONG-urile.imbracaminte.rezolvanduse prin familie problema demografica • Functia economica – asigura baza materiala necesara satisfacerii trebuintelor de alimentatie.educatiei si socializarii corecte si elevate a copiilor..ONG-urile pot fi : perfectionarea pregatirii profesionale. Pentru ca familia sa-si indeplineasca in mod corespunzator functiile sale este necesar ca sotul si sotia.inlaturand orice fel de discriminari care dauneaza vietii de familie.de proiectare.in general .cu drepturi si obligatii egale.biologica – familia asigura perpetuarea spetei finite umane.a copiilor indeosebi.de protectie sociala. SOCIETATILE COMERCIALE.care se perfectioneaza.cu progresul stiintifico-tehnic.Aceste institutii lucreaza cu oameni specializati in diverse domenii.de aparare a interesului copiilor.a tuturor membrilor familiei • Functia de socializare – familia contribuie in mod firesc la socializarea membrilor ei.se recalifica si in acest fel se realizeaza.etc.de cooperare.sa-si conceapa si sa realizeze un statut de parteneri egali.ca parinti si manageri ai familiei.respect si ajutor reciproc • Functia educative – cresterea si educarea copiilor reprezinta indatoriri si responsabilitati deosebit de importante ale familiei.incaltaminte.ORGANIZATIILE NONGUVERNAMENTALE – ONG-urile -factori educativiSocietatile economico-industriale si comerciale.oricare ar fi dificultatile economice sau de alta natura.desfacere.in mod obiectiv si necesar si o functie educational.pentru ca oamenii sa tina pasul cu noul.manifestandu-se ca doua alternative in interactiune.dezvoltand relatii de intelegere.

avand.inclusiv prin sateliti calculatorul si CD-Rom-urile.in acest context. In corelatie cu mesajele informationale (continuturile) variate transmise.care asigura comunicarea la nivel mondial • • • presa-ziarele si revistele cartea muzee.targurile de carte.- stimularea si educarea creativitatii tehnico-economice dinamizarea modernizarii continue a tehnologiilor si mijloacelor de productie.expozitiile stiintifico-tehnice.mass-media (si media) realizeaza urmatoarele functii: .de toate profesiile si de toate convingerile.cultural-artistice.Acestea se realizeaza prin variate componente: • • radioul si televiziunea directe. MASS-MEDIA -factor educativ- Mass-media si media in general reprezinta fenomene valoroase si eficiente de tansmitere a informatiilor in randurile maselor.receptivitate si influente modelatoare (educationale) si mobilizatoare deosebite asupra publicului larg de toate varstele.librariile.conectate la Internet. retehnologizarea acestora.care au luat o amploare deosebita in lumea contemporana.bibliotecile.

la educarea artistica a oamenilor.cu rol creative.ctivitatile commune ce caracterizeaza grupul scolar privesc realizarea unor obiective care contribuie la pregatirea si dezvoltarea personalitatii si profesionalitatii fiecarui elev sau student.astfel incat fenomenele psihosociale care se manifesta si se consolideaza in cadrul lui dovedesc fluiditati si interactiune.avand ca demersuri commune invatarea scolara.rapid si la timp de catre mass-media b)functia educationala – mass-media are o puternica forta de modelare a personalitatii.insa mass-media realizeaza aceasta functie compensatoare.consumand energie nervoasa si spiritual.actiuni commune de munca si creatie in cadrul unor activitati didactice si extradidactice teoretice si practice. in contextul unei continue modificari si transformari calitative.aspecte ale relatiilor interuname si sociale d)functia de compensare – mesajele mass-media au influente asupra personalitatii si comportamentului oamenilor.De aceea.a). contribuind la instruirea si educarea maselor de toate varstele si profesiile. .contribuind la refacerea si dinamizarea fortelor psirituale si chiar fizice ale cetatenilor.convingeri si sentimente c)functia de socializare – mass-media are o puternica forta de socializare a oamenilor prin faptul ca prezinta stari de spirit.la formarea de conceptii. Un grup scolar viabil si eficient este o comuniune functionala.constituita in baza unor interese si obiective comune.intr-o masura importanta.pregatirea pentru o profesie.atitudini.distractive si de divertisment.functia de informare(informationala) – setea de cunoastere a omului este satisfacuta.iar in unele cazuri si fizica. GRUPUL SCOLAR -factor socioeducativGrupul scolar este o comunitate sociala de persoane (elevi sau studenti) cu o structura si coordonare manageriala unitare.se poate vorbi si de o dinamica a formarii si educarii grupului scolar.contribuie la imbogatirea orizontului de cultura generala si de specialitate.

deci educatia. .ca urmare a realizarii coeziunii si unitatii psihosociale si educative a intregii comuniuni scolare. Mai este necesara si experienta culturala. c)a grupului scolar inchegat. perioada este destinata astfel educatiei.Aceasta dinamica cunoaste trei etape interdependente: a)a grupului neomogen – etapa inceputului de existenta a grupului scolar . El nu se maturizeaza numai anatomo-morfologic si psihic. intre un sfert si o treime din durata intregii sale existente. propria sa maturizare. Aceasta caracteristica a fiintei umane este cel dintai fundament al educabilitatii. rolul esential al socioculturalizarii in maturizarea biologica si psihica a persoanei. dar atingerea stadiilor nu urmeaza un impuls innascut.fara interactiuni cu fenomenele psihosociale sau intre persoanele ce alcatuiesc grupul. iar accederea la un stadiu nou nu este posibila fara saturarea celui dinaintea sa.omogen si unitar – in aceasta etapa aproape toti membrii grupului scolar participa activ.In acest context se manifesta o opinie publica unica a grupului scolar.capabil sa antreneze prin forte proprii la realizarea obiectivelor grupului scolar pe cea mai mare parte a membrilor sai. Omul are la dispozitie pentru.devenind un nucleu coordinator responsabil. pentru ca el este si o fiinta culturala. Exista o stadialitate a dezvoltarii inteligenei (Piaget. 1965). ci si sociocultural. care se adapteaza activ mediului. aceasta saturare fiind rezultatul practicilor cultural –educative.care se prezinta neunitar. predominanta conduitelor inteligente si invatate asupra celor instinctive.costient si responsabil la indeplinirea obiectivelor comune ale acestuia. Fiecare stadiu este anuntat de cel precedent. b)a inchegarii nucleului managerial – in aceasta etapa nucleul managerial se implica si actioneaza tot mai mult in viata grupului. FUNDAMENTE MAJORE ALE EDUCABILITATII Antonesei vorbeste de trei fundamente majore ale educabilitatii: • • • maturizarea anatomo-fiziologica lenta a fiintei umane.

reeditate prin automatisme. Asadar. dar care continua sa fie mereu prezenta. Domesticirea stabilizeaza instinctul animalului. Primii doi factori ajuta la intelegerea educatiei. care nu sunt de natura animalului respectiv. intrucat el se realizeaza din ratiuni practice. prin credinta in Hristos. domesticirea are finalitati utile pentru omul ce foloseste un animal domesticit. In plus.. indoctrinarea presupune un anumit grad de inconstientă din partea individului. . Salvarea este un termen specific crestinismului si se refera la desavarsirea fiintei umane prin intrarea in lumea vesnica. dresajul se face din perspectiva unor scopuri artificiale. ea sfarseste prin a fixa la animal niste obisnuinte care se vor transmite ereditar. specifica perioadei primitive a omenirii. astfel ca dominanta conduitelor inteligente si locul central al constiintei in viata psihica reprezinta cel de-al doilea factor al educabilitatii. Formarea se refera la transformarea personalitătii educatului. care imbratiseaza cu inocenta noul punct de vedere. printr-o translatare fortata a unor comportamente cu coloratura antropomorfa. a unor conduie psihice deziderabile. La aceasta conditionare participa si individul respectiv. Cel de-al treilea factor al educabilitatii consta in specificul fiintei umane de a fi o fiinta –altfel decat celelalte fiinte. pe baza reflexelor conditionate. Daca functia dresajului este prioritar ludica.Observam ca factorii fundamentali ai educabilitatii functioneaza si asociat. Domesticirea este un dresaj mai complicat. deviindu-l de la finalitatea fireasca. cum numea individul uman Ernst Cassier. la determinarea sau facilitarea ivirii unor noi trasaturi caracteriale. Indoctrinarea este o forma mai ascunsa de achizitionare a unor conduite mentale. un “animal symbolicum”.nu doar concomitant. dar este nevoie de cel de-al treilea pentru a intelege statutul pedagogiei ca stiinta. DIMENSIUNILE EDUCABILITATII Dresajul este acea actiune care are ca obiect constituirea in fiinta preumana a unor obisnuinte. o fiinta culturala.

iar cultura este semnul cel mai important al acestei atitudini active si creatoare. ca urmare a efortului personal (perspectiva psihologica). libere. Omul este o fiinta culturala si. desigur. chiar si mediul natural este supus culturalizarii. prin care subiectul achizitioneaza noi continuturi psihice. Pentru om. asemanarea dintre ele inceteaza. insa acestea sunt liber asumate si normate cultural” . Adaptarea umana este intotdeauna activa (omul modifica mediul). oamenii. In timp ce mediul celorlalte vietuitoare este unul natural. Intreaga istorie a vietii pe pamant este o istorie a adaptarii. Din momentul in care am depistat adaptarea drept element comun de supravietuire intre om si celelalte vietuitoare. toti se adapteaza mediului. animalele. . Invatarea consta in insusirea metodica de catre educati a unor cunostinte sau deprinderi cerute de profesori (perspectiva pedagogica) sau un ansamblu de actiuni ce pot fi incadrate sub cupola unei activitati. prin urmare.Instruirea este un termen care subsumeaza actiunea de transmitere de informatii educatului si vizeaza mai ales latura instrumental-intelectuala. Cultura inseamna libertate. din acest motiv. respectiv la statutul lor de fiinte culturale si. deci umanizarii. “A dresa oameni inseamna a atenta chiar la ceea ce face specificul existentei umane in lume. Predarea este procesul de prezentare organizata a unor cunostinte educatilor de catre cadre didactice pregatite în acest sens. Plantele. lipsa de responsabilitati si chiar constrangeri. CONCLUZII Scopul educatiei este adaptarea. Cultura si libertatea nu semnifica. educabila. noi forme de comportament. cel al omului este unul cultural.