GHIDUL MENTORULUI ÎN CADRUL SERVICIULUI EUROPEAN DE VOLUNTARIAT

Introducere Proiectul Stakeholders in Action a fost un proiect finanţat de Comisia Europeană prin intermediul Programului Tineret în Acţiune, Acţiunea 2. Serviciul European de Voluntariat. Proiectul s-a desfăşurat în perioada 05.02.2009- 05.01.2011 şi a implicat un număr de 81 de voluntari cu vârste cuprinse între 18 şi 30 ani, proveniţi din ţări europene sau din vecinatatea acestora. Proiectul fost împărţit în 3 stagii de voluntariat, activităţile principale fiind legate de realizarea unor documentare şi materiale cu privire la: - cultura, obieciurile, miturile existente în comunităţile gazdă; - identificarea în cadrul comunităţii a unor tipuri de intervenţii care să ducă la creşterea gradului de încredere între vecini şi la nivelul comunităţii gazdă în ansamblul său, la creşterea gradului de comunicare între aceştia si a prevenirii/reducerii situaţiilor de natura conflictuala; - activităţi in cadrul scolii speciale (invatarea interculturala, a limbii române, culturii gazdă, organizarea de seri naţionale, realizarea de călătorii în Romania, stabilirea de contacte cu minorităţi în rândul copiiilor, etc.). În final activităţile au fost desfăşurate în 8 comunităţi locale din judeţele Arad, Alba si Timiş.

Ghidul mentorului SEV este un ghid destinat organizaţiilor nonguvernamentale şi instituţiilor interesate de Serviciul European de Voluntariat. Am dorit să realizăm acest ghid pentru a putea împărtăşi cateva din experienţele acumulate cu cei interesaţi.

I.

Activitatea de mentorat

Activitatea mentorului în context SEV este centrată pe următoarele 3 aspecte de bază:  Integrarea voluntarului în comunitate

În acest sens mentorul are sarcina de a facilita şi de a propune diverse activităţi cu scopul de a ajuta voluntarul în integrarea sa în comunitatea gazdă. Concret, mentorii pot desfăşura următoarele tipuri de activităţi:    activităţi în aer liber (volei, fotbal, picnic, ştrand, plimbari în parc, diverse sporturi); diverse excursii pentru a vizita zone din apropierea prezentarea/introducerea voluntarilor în grupul lor de comunităţii gazdă; prieteni, activitate care în general poate aduce satisfacţie voluntarilor în principal datorită schimbului intercultural;  rude; invitaţii la masa în familia mentorului sau vizite ale altor

mentorul poate fi format astfel încat să urmarească urmatorii paşi:  la primele întâlniri. În cadrul acestei etape poate fi important de integrat şi un grad de autodezvăluire suficient de echilibrat din partea mentorului astfel încat. Încă din perioada training-ului. jocuri. mentorul se poate concentra pe cunoaşterea voluntarului. film. seri dansante. teatru. în principal. mentorul are rolul de a urmări anumiţi paşi în oferirea suportului personal. Din experienţa noastră. filarmonică etc. în funcţie de voluntar şi de relaţia care se stabileşte între mentor şi voluntar. acest suport poate fi oferit la diferite nivele. seri distractive cum ar fi karaoke. cu aşteptările sale şi cu nevoile sale. a culturii acestuia şi familia din care a provenit.  Suport personal Un alt aspect important urmărit de catre mentor este suportul personal. Aici este posibil să intervină personalitatea voluntarului. Tocmai de aceea este important să se lucreze cu mentori . Suportul personal poate fi un proces tratat aparte de catre mentor datorită caracterului sensibil al acestuia. Tocmai de aceea. voluntarul să fie încrezător în cel ce urmeaza să îl mentoreze.

deschişi.  al treilea pas urmat de catre mentor poate fi legat de identificarea posibilelor probleme sau dificultăţi pe care voluntarul le întampina. astfel încât încet şi cu răbdare. Mai exact spus este util să se ceara treptat voluntarului de fiecare dată o părere. exprimarea punctului său de vedere să devină una normală. în activităţi şi în relaţiile cu ceilalţi. În urmă acestei măsuri pot aparea rezultate într-un timp relativ scurt. voluntarul ar avea posibilitatea de a- . asteptarilor si credintelor voluntarului mentorat cu privire la întregul proces si relaţia dintre cei doi. plin de resurse de altfel.  un alt pas în ceea ce priveşte suportul personal al voluntarului poate fi sprijinirea acestuia de către mentor în stabilirea unor obiective personale. soluţie pentru ajutorarea acestuia poate fi o atenţie crescută în ceea ce îl priveşte pe acesta. Astfel. caracterizat de lipsa exprimării punctului de vedere în grup. a valorilor.  al doilea pas realizat de mentor poate fi identificarea din discuţii in principal. Odată identificate coordonatorul departamentului de mentorat poate să conceapă un plan prin care să faciliteze şi să sprijine voluntarul în dezvoltarea sa personală. poate ajunge să îşi exprime cu uşurinţă ideile şi să aibă o contribuţie mare în activitatea grupului. iar astfel voluntarul. Dacă voluntarul are un temperament introvertit. oneşti şi care să privească aceasta experienţă ca pe o posibilitate de împărtaşire a valorilor şi credinţelor sale cu voluntarul.

şi urmări progresele. iar experienţele dobândite pot fi transmise mai departe pentru ca pe viitor să poata fi utilizate şi în alte proiecte dacă vor fi considerate necesare şi importante. de autocunoaştere şi de dezvoltare. Pot exista cazuri în care voluntarii nu doresc să treacă prin acest proces. voluntarul începe conştientizarea procesului de învăţare. urmând ca la sfarşit întreaga experienţă să devină una complexă şi benefică în dezvoltarea personală. rolul mentorului poate fi acela de a se adapta şi de a susţine voluntarul atât cât acesta îi permite  Conştientizarea competenţelor dobândite de către voluntar şi realizarea Youthpass-ului împreună cu voluntarul Un ultim aspect major care ar putea fi urmărit de către mentor este urmarirea şi conceperea împreună cu voluntarul a certificatului . care nu sunt pregătiţi sau nu doresc să se concentreze pe dezvoltarea lor personală din aceste puncte de vedere. În aceste cazuri. Aceşti paşi pot contribui foarte mult la dezvoltarea voluntarului. Odată cu aceasta.  sfârşitul procesului de mentorat poate reprezenta evaluarea non-formală a întregii experienţe. Voluntarul poate avea ocazia în cadrul acestei etape să îşi revadă obiectivele propuse anterior şi gradul de realizare al lor.

din spectrul celor 8 categorii integrate in YouthPass. Înca de la începutul întâlnirilor. nu a existat nici un voluntar care să nu observe cel puţin o competenţă. Odată realizată aceasta evaluare. integra şi ajuta voluntarul să conştientizeze progresele realizate.YouthPass. mentorul împreună cu voluntarul pot realiza împreună o evaluare a competentelor si abilităţilor pe care voluntarul le deţine. conform normelor stabilite iniţial. . referitoare la abilităţile şi competenţele pe care le poate dobândi sau la ceea ce pot voluntarii să înveţe. pot avea rolul de a susţine. Competenţele urmărite sunt în general cele care puteau fi cuprinse în cadrul certificatului. Aceste aspecte pot duce la dezvoltarea şi la obţinerea unei experienţe pozitive şi plăcute pentru voluntar. toate cele trei aspecte majore urmărite de către mentor în relaţia sa cu voluntarul. abilitate. Concluzionând. Din experienţa noastră. Mentorul are sarcina de a păstra legătura cu voluntarul pe tot parcursul stagiului şi de a aborda subiecte de discuţie. mentorul împreună cu voluntarul pot realiza o evaluare de sfârşit de stagiu în care pot urmări progresele pe care voluntarul le poate atinge în cadrul stagiul realizat.

iar pe langă întâlnirile bilunare. Atunci când proiectul presupune un număr mare de voluntari implicaţi în proiect automat este necesar şi de un număr relativ mare de mentori. observarea şi îndrumarea mentorilor în activitatea lor. În schiţa de mai jos am prezentat în general. Mentori pot avea contact direct cu reprezentantul departamentului. mentorilor le pot fi acordate sarcini de completare a unor rapoarte de activitate lunare. De asemenea acesta este indicat să formeze echipa de mentori înainte de a-şi începe activitatea. subiectele ce pot fi tratate de către mentori în rapoartele de activitate. Departamentul de mentorat În cadrul unui proiect se poate face simţită înca de la început ca fiind absolut necesară fondarea unui department de mentorat.II. în care să fie specificate activităţile realizate în principal cu voluntarii. Coordonatorul departamentului are ca rol principal. . problemele întâmpinate şi modalitaţi de soluţionare a acestora.

.

mentorului în scopul de a aloca un voluntar cât mai potrivit. încă de la început să li se ofere acestora sesiuni de pregătire în activitatea de mentorat. obiective ale mentorului: integrarea în comunitate.III. fi distribuiţi mentorului. suport personal şi conştientizarea competenţelor dobândite ajutând astfel la realizarea Youthpass-ului. Obiectivele şi subiectele tratate în decursul acestor întâlniri ar putea să se rezume la cele ce urmează:     discuţii şi informaţii cu privire la specificul şi obiectivele discuţii şi informaţii cu privire la voluntarii ce urmează a identificarea tipului de personalitate şi a intereselor explicarea activităţii de mentorat prin prisma celor 3 mari generale ale proiectului. Managementul mentorilor Este de preferat ca activitatea mentorilor să fie îndeaproape supravegheată de către coordonatorul departamentului.  identificarea unor viitoare şi posibile activităţi in vederea iniţierii acestora din partea mentorului către voluntar. .

în schiţa prezentată mai jos am încercat să creionăm un posibil proces de observare şi îndrumare a mentorilor:  Consultarea pe activitate Activitatea mentorilor poate fi supervizată periodic de către coordonatorul departamentului.Atunci când proiectul este de dimensiuni mari poate fi utilă sau chiar necesară implementarea unui sistem prin care să se urmărească şi să se îndrume activitatea mentorilor într-un mod eficient şi flexibil. . totodată. În linii mari.

De asemenea. . Participanţii la aceste întâlniri pot fi toţi mentorii activi la momentul respectiv. Întalnirile cu mentorii Întâlnirile cu mentorii implicaţi se pot desfăşura bilunar. un obiectiv secundar al acestor întâlniri poate fi reprezentat de schimbul de experienţă între mentori în limitele confidenţialităţii necesare pentru situaţiile specifice. Obiectivul principal al acestor întâlniri poate să fie relaţionat cu găsirea unor activităţi utile în dezvoltarea şi descoperirea voluntarilor. scopul acestor întâlniri fiind acela de a oferi mentorilor ocazia de a pune întrebari persoanei suport cu privire la diversele aspecte problematice cu care se poate confrunta în relaţia cu voluntarul.

suport care poate fi acceptat de către voluntar de fiecare dată când acesta are nevoie. Fiind asiguraţi că nu există nicio problemă cu mentorul propus pentru voluntari. Riscuri asociate activităţii de mentorat În cadrul unui proiect. Poate fi vorba despre o persoană suport din partea echipei de implementare. credem că voluntarul ar fi bine să petreacă împreună cu mentorul cel puţin 4 ore pe săptămână.  Numărul întâlnirilor propuse şi stabilite de organizaţia gazdă să nu corespundă cu nevoile reale ale voluntarului. se poate acceptat decizia acestuia de a nu beneficia de serviciile mentorului. pot fi întâmpinate riscuri şi situaţii dificile asociate activităţii de mentorat:  Voluntarul refuza activitatea de mentorat. Totuşi pentru a fi siguri că voluntarul poate beneficia de sprijin.IV. se poate oferi suport din partea unui mentor suplimentar. În mod normal. Pot exista voluntari care nu consideră a fi necesar să aiba întâlniri săptămânale cu mentorul lor şi atunci. este importantă adaptarea în funcţie de situaţie în aşa fel încât . Principala masură ce poate fi adoptată în aceste cazuri este asigurarea că. motivele acestuia nu sunt corelate cu o incompatibilitate între mentor şi voluntar.

 Alegerea unui mentor nepotrivit pentru voluntar şi viceversa. De exemplu. Acest caz poate apărea în special din pricina nepotrivirii intereselor voluntarilor cu ale mentorilor. Aceste diferenţe sunt bineînţeles resimiţite pe mai multe paliere şi pot fi diferite de la caz la caz. De exemplu.voluntarul să primească sprijin de fiecare data când acesta are o nevoie. iar motivul acestui lucru poate fi datorat de numărul mai mare de activităţi pe care le poate realiza împreună cu voluntarii.  Adaptarea mentorilor în funcţie de valorile şi cultura pe care le deţine voluntarul. Deşi voluntarii pot fi mulţumiţi de mentorul alocat. se poate considera ca fiind mai benefic în primul rând pentru voluntar întrucât acesta să beneficieze de serviciile unui alt mentor. se poate ajunge la un acord între mentor şi voluntar că de fiecare dată când voluntarul are o problemă şi are nevoie de ajutor în soluţionarea acesteia sa nu ezite sa-şi contacteze mentorul şi a-i cere ajutorul. în Georgia. unde pot interveni diferenţe în modul de gândire sau în comportament. Această situaţie poate fi gestionată prin discuţii libere şi deschise cu ambele părţi. pot exista cazuri în care un mentor de sex feminin să aleagă să mentoreze voluntari doar de sex feminine. chiar dacă acesta ar avea o experienţă ridicată în activitatea de mentorat. femeia este pusă pe o scară inferioară bărbatului . Concret. Când aducem în discuţie acest aspect ne referim la situaţii concrete.

. Motivul principal poate fi legat de dificultatea voluntarului de a accepta un sfat din partea unei persoane de sex feminin. se pot întâmpina şi elimina riscurile asociate ce pot apărea din cauza unei nepotriviri între mentor şi voluntar. una din soluţii este luarea în considerare a acestor aspecte delicate şi oferirea unor servicii de mentorat voluntarilor din partea unor persoane de sex masculin. Astfel.astfel că poate fi dificil să existe mentori de sex feminin pentru voluntari de sex masculin. Pentru a nu se ivi dificultăţi si a nu disturba procesul de dezvoltare şi integrare al voluntarului.

caracter etc. Relaţia mentor-voluntar Când vorbim de relaţia de mentor . respectul cu privire la diferenţele de cultură dintre cei doi.voluntar aducem în discuţie următoarele valori pe care trebuie sa existe între aceştia:   Încredere Confidenţialitate – se poate spune că este un subiect destul de delicat datorită faptului că este important să fie stabilite anumite limite cu privire la confidenţialitate. personalitate. Este important ca mentorul să păstreze confidenţialitatea până când este convins că informaţiile pe care le deţine nu periclitează viaţa sau imaginea voluntarului. . Bineînţeles că acest contract psihologic trebuie realizat încă de la începutul colaborarii dintre cei doi.  Respect – este vorba despre respectul vis . astfel încât.V.   Onestitate Profesionalism şi competenţă – acestea se referă strict la mentorii care pot fi nevoiţi să adopte un comportament anume faţă de voluntar astfel încât să transmită aceste valori.a vis de persoana. voluntarul să cunoască de la început importanţa confidenţialităţii.

 Păstrarea relaţiei mentor . .voluntar în linii strict profesionale şi interzicerea unei relaţii amoroase între cei doi.

Aceste informaţii sunt transmise atât pe cale verbală cât şi . În ceea ce priveşte capacitatea mentorului de a oferi suport personal este foarte important ca mentorul să fie pregătit şi înzestrat cu cât mai multe unelte astfel încât rezultatele să fie cele scontate. mentorul atinge în relaţia cu voluntarul trei paliere principale: urmărirea dezvoltării abilităţilor şi competenţelor dobândite. integrarea în comunitate şi suport personal. Aşa cum am precizat şi în secţiunile anterioare. eficientă şi care să ducă la o cunoaştere mai bună a voluntarului de către mentor. Metode folosite în cunoaşterea voluntarului de catre mentor. Metodele ce urmează a fi prezentate pot fi folosite de către mentori cu scopul de a găsi o cale de comunicare cu voluntarul cât mai potrivită. Metode de lucru folosite de către mentori cu voluntarii EVS. Calibrare Calibrarea reprezintă abilitatea de a identifica şi interpreta informaţiile pe care voluntarul le furnizează în momentul discuţiei cu mentorul.VI.

la nivelul tonalităţii prin tonul vocii. 38% contează tonalitatea vocii iar cuvintele doar 7%. Care sunt riscurile aferente calibrării? . Deşi nu reprezintă o noutate.non-verbală. Aceste transformări pot fi vizibile la nivelul feţei prin coloraţia pielii. la nivelul posturii. Calibrarea este eficientă pentru verificarea ipotezelor pe care mentorul le poate avea la un moment dat. importanţa majoră o deţine limbajul non-verbal. Există teorii care susţin ideea conform căreia pentru o comunicare mai bună cu persoana din faţa noastră 55% contează limbajul non-verbal. mentorul poate să stabiliească şi să îşi consolideze raportul în care se angajează cu voluntarul. Scopul calibrării este acela de a percepe conştient transformările vizibile din exterior care însoţesc stările interioare. Informaţiile pe care mentorul le primeşte provin aproape în totalitate din sfera non-verbalului astfel că acestea pot reflecta voluntarul în autenticitatea sa. De ce este necesară calibrarea? Avantaje: Mentorul începe să cunoască voluntarul foarte bine Mentorul poate sa ajungă la un nivel de empatie suficient de ridicat astfel încat în relaţia dintre cei doi se poate începe construirea unei zone de confort şi de încredere. Pe baza calibrării.

În cazul în care mentorul nu este suficient de pregătit. respect şi implicare de fiecare dată când are nevoie. . Concluzia ce se poate trage din avantajele şi riscurile acestei metode este faptul că fiecare mentor trebuie să o folosească cu prudenţă. Exemplul oferit în cele ce urmează este conceput pentru un grup de minim 3 până la 5 persoane. nu Dacă mentorul nu utilizează această metodă ţinând cont poate percepe toate informaţiile furnizate de voluntar. de voluntar. Fiind o metodă non-verbală este important ca mentorul să ţină cont la randul său de mesajele non-verbale pe care le transmite în momentul folosirii. responsabilitate. poate fi perceput drept intruziv şi apăsător. astfel că voluntarul poate să îşi acceseze mecanisme de apărare care vor duce la crearea unui blocaj în comunicare. Exerciţiu realizat de mentori pentru îmbunătăţirea folosirii metodei: Recomandăm ca acest exerciţiu să se realizeze în întâlnirile mentorilor deoarece poate aduce un plus de valoare atunci când este realizat cu mai multe persoane.- În cazul în care mentorul nu este pregătit să folosească aceasta metodă de cunoaştere a celuilalt pot apărea interpretări personale şi subiectivism.

. În timpul acestui exerciţiu e bine să se urmărească doar unitaţi mici (spre exemplu.. Apoi se adresează întrebari de genul. postura).. Stocarea informaţiilor Pentru identificarea unei probleme este important ca mentorul să încerce să descopere sursa acesteia. pe care persoanele A şi B trebuie să le răspundă în interior. Mentorii observatori vor înregistra modificările care corespund celor două stări diferite. mimica feţei..Demonstraţie cu două persoane.. culoarea. Mentorii primesc sarcina de comparare a semnalelor exterioare cu stările interioare calibrate anterior şi astfel să găsească răspunsul la întrebările adresate.. A şi B. Evaluare în plen: Este importantă calibrarea individuală a fiecărei persoane. pe care o îndrăgiţi! şi .Care dinre cele două persoane este mai înalt. De aceea stocarea informaţiilor . Întrebarea pentru evaluare: Care au fost diferenţele pe care le-aţi sesizat între cele două stări? Ce semnale a-ţi descoperit? Cât de repede a-ţi schimbat sentimentele. Se creează două stări diferite prin următoarele indicaţii: . Gândiţi-vă la o persoană pe care nu o îndrăgiţi!.. are părul mai deschis…. gândiţi-vă la o persoană.

mentorul să poată identifica aceste sisteme de reprezentare folosite de către voluntar.1. kinestezic si auditiv. Acestea sunt vizual.mentorul poate sesiza zona de vizual construit atunci când voluntarul are mişcări oculare spre dreapta.este primul pas în identificarea hărţii mentale pe care voluntarul o foloseşte.sus. . model pe care mentorii îl pot folosi în identificarea stării interioare a voluntarului: Vizual construit Auditiv construit Vizual amintit Auditiv amintit Kinestezic Fig. Modelul mişcărilor oculare Dialog interior Vizual construit. Este important ca avand voluntarul în faţă. Stocarea informaţiilor poate reprezenta un indicator al calibrării. În cele ce urmează a fi prezentat modelul mişcărilor ocular. Stocarea informaţiilor reprezintă modalitatea prin care persoanele îşi reprezintă mediul exterior dar şi modalitatea prin care le stochează pentru a le putea folosi atunci când este nevoie. În general stocarea informaţiilor se face prin sistemele de reprezentare.

cuvinte pe care nu le-a mai auzit în realitate. în acel moment. . Atunci când voluntarul este pe auditiv construit înseamnă că aude sunete. Vizual amintit. Spre exemplu atunci când voluntarul descrie mentorului casa sau oraşul de unde provine este foarte posibil ca mentorul să observe acele mişcări spre stânga care transmit încercarea voluntarului de a-şi folosi informaţiile deja stocate pentru a-şi transmite informaţia. Aşadar. nu le-a vazut însă creează o imagine vizuală. Vizualul amintit se caracterizează prin imagini deja cunoscute şi stocate în memoria vizuală.Interpretarea calitativă pe care mentorul o poate face cu privire la aceasta poziţie este faptul că în acel moment este foarte posibil ca voluntarul să vizualizeze ceea ce doreşte să creeze în acel moment ca şi informaţie. voluntarul poate să transmită informaţii pe care nu le deţine.sistemul auditiv se poate observa la nivelul de mijloc în direcţiile dreapta-stânga. Auditiv construit.mentorul poate sesiza zona de vizual amintit atunci când voluntarul are mişcări oculare spre stânga sus. Mentorul poate sesiza zona de auditiv construit atunci cand voluntarul are mişcări oculare în zona de mijloc cu direcţie spre dreapta.

Auditiv amintit. vizual sau kinestezic. mentorul se poate afla în faţa unui voluntar cu un sistem de reprezentare predominant auditiv. Dialog interior. propoziţii. Conform informaţiilor prezentate mai sus. Atunci mentorul ştie că voluntarul din faţa sa se poate afla într-o stare. acesta se află în dialog interior. care pentru a învaţa ceva au nevoie de o persoana care .jos. astfel mentorul poate descifra semnificaţia unui cuvânt.mentorul poate sesiza o reprezentare sau stocare kinestezică atunci când voluntarul are mişcări ocular înspre dreapta jos. Fiecare voluntar în parte îşi reprezintă informaţiile din jur sub forma sa proprie. spre exemplu vocea persoanei despre care vorbeşte sau care i-a transmis o anumită informaţie. amintire sau emoţie pe care voluntarul le exprimă. poate trăi o anumită emoţie. Voluntarii care îşi folosesc cu predominanţă sistemul auditiv pot fi înteleşi ca fiind aceeia care au nevoie sa audă. Semnificaţia acestei zonei este amintirea unor sunete.mentorul poate sesiza zona de auditiv amintit atunci când mişcările oculare ale voluntarului sunt în direcţia stângă. Când voluntarul este în dialog interior mentorul poate şti că voluntarul vorbeşte cu el însuşi prin cuvinte. Kinestezic.atunci când volutnarul are mişcări oculare înspre stânga .

Voluntarii vizuali. Sunt persoane asupra cărora tonul sau o frază poate avea un efect maxim. în general activităţi care intră în sfera vizualului. pot viziona filme. Voluntarii kinestezici. vocală.să le transmită informaţia prin aceasta cale auditivă. Este necesar ca mentorul odată ce a identificat acest mod de stocare să ţină cont în oferirea suportului personal de alegerea activităţilor desfăşurate de catre cei doi. nu este suficient să li se arate sau să li se spună ci au nevoie să facă activităţi. Sunt persoane care pentru a învaţa mai bine au nevoie de experienţa directă. pentru a înţelege au nevoie să vadă. au nevoie de un suport vizual. în activităţile libere pot vizita muzee. În aceste cazuri este recomandat mentorilor să folosească cât mai multe imagini. Pentru mentorii care interactionează cu astfel de voluntari este recomandat să se axeze pe discuţii. Avantajele modelului mişcărilor oculare. desene. sunt acei voluntari care stochează informaţia prin filtrul simţirii. reprezentare Nu este intruziv Este foarte uşor pentru mentor să identifice sistemul de . sunt acei voluntari care pentru a învaţa. pe activităţi care să cuprindă acestă sferă a auditivului.

voluntarului - Conduce mentorul la o cunoaştere mai profundă a Oferă mentorului o informaţie suplimentară folositoare în rezolvarea unor posibile conflicte Riscuri asociate acestei metode de cunoastere a voluntarului: Mentorul poate să interpreteze greşit atunci când mişcările oculare sunt foarte rapide Poate duce mentorul la pierderea imaginii de ansamblu. mentorilor li se adresează diferite întrebări din diferite canale senzoriale: Vizual: Care este locul preferat de tine din oraşul tău natal? (amintit) Cum ar arăta prietena ta cu o bluză albă (contruit)? Auditiv: Cum sună vocea profesorului tău preferat? (amintit) Cum ar suna o sesiune de introducere în stagiu pentru tine? (construit) Dialog interior: Cum este când te lauzi/critici? . acesta fiind prea concentrat să urmărească ochii voluntarului. Exerciţiul care poate fi folosit de către mentorii pentru a ajunge la utilizarea metodei cât mai bine este următorul: În grupe sau individual.

Vizual: mână ridicată în sus vizual Ochii în sus Culoarea pielii palidă Respiraţie rapidă.: Mâinile din jos de talie . se pot regăsi mai jos elementele prin care mentorul poate identifica sistemul de reprezentare.Kinestezic: Cum este când atingi o floare? Ceilalti mentori pot să participe ca şi observatori şi să noteze toate verbele care exprimă canalele senzoriale. înaltă AuditivPuls slab Voce înaltă Vorbire rapidă kinestezic Auditiv: Atingerea urechii Mâinile înainte şi înapoi Respiraţie regulată Ritm egal/melodios al vocii Transpiră mai mult Kinestezic. În ceea ce priveşte calibrarea întregului corp ţinând cont de aceleaşi sisteme de reprezentare.

liniştită Voce joasă. înceată.Greutate pe piciorul drept Degetele se mişcă Se înclină spre dreapta Ochii/capul spre dreapta jos Transpiră Respiraţie joasă. în tabelul următor sunt prezentate exemple de sisteme de reprezentare regăsite în limbajul verbal. moale Obrajii relaxaţi Dialog interior: Mâna se mişcă din jos de talie Voce puternică Degetele se mişcă Ochii şi capul în stanga jos Pentru oferirea unui număr ridicat de exemple. Vizual Am o imagine clară A avea privire de ansamblu .

orbit A trece cu vederea Ochi pentru ochi Îmi iei perspectiv A face vizibil A avea privire de vultur A învălui A fugi cât vezi cu ochii Auditiv A surzi A se face surd Melodie Armonie/ a armoniza Tare/încet Linişte/ volum Dezacord Incarcare fonica Nu mai pot sa aud asta Mi-a ajuns la ureche Ritm Tact.mi-am ieşit din tact Ton.Văd negru.mi-e limpede A privi în miezul lucrurilor O abordare cu perspectivă Ochi învineţit.Sunt în ton cu lumea Voce Vocea interioară Efect rasunător Mi-am inchis urechile Cine de parinti n-ascultă Kinestezic .

mentorul împreună cu voluntarul stabilesc încă de la început obiectivele personale pe care voluntarul şi le stabileşte. Una dintre metodele prin care acestea se stabilesc va fi prezentată în cele ce urmează. În principal mentorul conduce voluntarul într-o calatorie de descoperire a dorinţelor şi necesităţilor voluntarului prin intermediul unei structuri bazată pe . Stabilirea obiectivelor Aşa cum s-a amintit într-un capitol anterior.A împovara A simţi A gadila A atinge Înfrigurat Căldură A ridica Sentiment/senzaţie A prelua A iubi Durere A îmbrăţişa A mişca A apuca A ţine A apuca Metode folosite de către mentor împreună cu voluntarul pentru sprijinirea voluntarului în dezvoltarea sa personală.

întrebari şi aspect care ajută voluntarul să îşi clarifice ceea ce îşi doreşte să facă. Voluntarului i se prezintă următorul tabel care are scopul de a ajuta la clarificarea diferenţei dintre orientarea spre problemă sau orientarea spre soluţie. Scopul mentorului este să ajute voluntarul să transforme problemele în obiective. Înainte ca voluntarul să îşi stabilească obiectivele este important ca mentorul să identifice împreună cu acestă problemă pe care acesta le are. . În funcţie de modalitatea voluntarului de a gestiona o situaţie mai dificilă. acesta poate să recunoască ca şi strategie personală ca fiind benefică orientarea spre probleme sau spre soluţii.

Pentru a ajuta voluntarul şi a-i oferii un suport vizual este bine ca mentorul să ţină cont de următorii paşi: 1. Au sarcina de a nota câteva problemele care ei consideră că le vor întâmpina. mentorul cere voluntarului să facă un tabel ca cel prezentat mai jos în care să transforme aşa cum crede de cuviinţă toate problemele în scopuri. Ex: Problemă  Scop corespunzator Îmbunătăţirea organizării în Nerespectarea termenelor activitatea desfăşurată Ex tabel stabilire obiective . Cereţi voluntarilor să scrie lista problemelor. Spre exemplu.Următoarea metodă folosită de mentor în identificarea şi stabilirea obiectivelor folosite este transformarea problemelor în obiective. După realizarea acestui pas. posibilele probleme despre care ei cred că îi vor împiedica să aibă un stagiu EVS de success.

Odată ales. Un obiectiv formulat corect este pozitiv. încadrat în timp şi în propriul control. Este important ca mentorul să prezinte voluntarul caracteristicile unui obiectiv formulat corect dar şi analiza acestuia. Definirea obiectivului reprezintă ultimul pas. Această hartă este prezentată în cele ce urmează: . mentorul cere voluntarului să îl aleagă pe cel mai important pentru voluntar din momentul prezent.În urma stabilirii listei de obiective. Pentru a formula un obiectiv corect voluntarul are nevoie să completeze harta obiectivului propus. voluntarul poate să înceapă să analizeze beneficiile şi câştigurile pe care le are în urma atingerii acestuia.scopuri deja evidenţiate.

descoperirea modului în care care comunicăm. Metaprogramul defineşte abordarea generală pe care voluntarul o are cu privire la un aspect particular şi nu la procesul de gândire în detaliu. în urma identificării tuturor indicatorilor existenţi. În continuare vor fi prezentaţi acei indicatori pe care mentorul trebuie să îi urmărească în muncă cu voluntarul. Programarea neurolingvistică reprezintă explorarea. a motivaţiei şi a nivelului personal de succes. Metaprogramul reprezintă un nivel de programare mentală care determină cum sunt clasificate. orientate şi divizate experienţele pe care le deţine voluntarul şi nu numai. a încrederii. Pentru că mentorul să înteleagă mai bine problema cu care voluntarul se confruntă este necesar ca acesta să analizeze toţi indicatorii. gândim şi producem schimbări. . Acest tip de explorare are ca rezultat creşterea abilităţilor de comunicare. mentorul poate să găsească ulterior piesa care lipseşte sau care trebuie orientată în aşa fel încât voluntarul conştientizează şi descoperă rezolvarea problemei sale. Astfel. toate particularităţile existente în problema respectivă.Metaprogramul Conceptul de metaprogram se regăseşte în programarea neurolingvistică.

profesionalism şi respect faţă de voluntar. nesiguranţă? Reprezintă capacitatea . obicei care ajută voluntarul să se regăsească. mentorii să exerseze. activitate. Ex. înveţe şi să găsească informaţii suplimentare celor oferite deja pentru a scadea riscul unei erori produse de subiectivism. interpretare greşită sau lipsa de informaţii. siguranţă. etc? Match/mismatch Vrei să scapi de boală. De unde îţi iei putere? Ce îţi place să faci pentru tine personal? Se îndreaptă spre/ Reprezintă modalitatea Fuge de voluntarului de a aborda o problemă. Ex: Vrei să te îndrepţi spre sănătate. să îşi adune puterile. Poate sa fie o persoană care se îndreaptă spre rezolvarea unei probleme sau încearcă să se îndepărteze de aceasta. şi cere ajutorul mentorului pentru îmbunătăţirea situaţiei. Este recomandat ca informaţiile prezentate mai jos să fie folosite cu responsabilitate. Este deosebit de important ca inainte de a lucra în mod direct cu voluntarul.Metaprogramul este o metodă pe care mentorul o poate folosi atunci când voluntarul se confruntă cu o problema specifică. Indicator Resurse Comparaţii Tipul indicatoruluiN Descrierea generală/ Întrebari ajutătoare Reprezintă acel loc.

mediu. Ex: Posibilitate (voluntarul foloseşte verbe de genul a putea. Ex: Ce este pentru tine siguranţa? Ce crezi despre viaţa ta? Conform teoriei lui Milton. Verbele modale sunt urmărite de mentor pentru a identifica tipul de motivaţie pe care voluntarul îl are în rezolvarea problemei. Ex. Joc. Trăirea fiecărui rol duc la îmbogăţirea vieţii individului şi oferă echilibru. a avea voie. convingerea pe care voluntarul o are despre problema sa. În cazul problemei pe care voluntarul o are este important ca mentorul să identifice cum anume se raportează voluntarul la rolul respectiv. Priveşti mai degrabă ce există pozitiv în problema ta? Sau priveşti mai degrabă ce lipseşte negativ? Convingeri Se referă la concepţia. Ierarhie. bărbat/femeie. fiecare individ joacă 5 roluri principale în viaţă: individ. Prin întrebari mentorul poate descoperi alte convingeri nesănătoase care să conducă la întărirea convingerii din problemă.voluntarului de a se axa pe părţile pozitive care există deja sau vede ceea ce nu are. a vrea) din voinţa proprie Cele 5 roluri Particular (nu este menţionat) Profesional Responsabilitate proprie/determinare din afară Verbe modale .

VAKOG Sistemele de reprezentare: Vizual. Se poate folosi şi modelul mişcărilor oculare. Ex: pozitivă. Ex: Cum şti că ai atins un obiectiv? Intern: Nu se raportează la evenimentele exterioare Extern: alţii spun că aşa este Referinţa proprie: ştiu şi simt eu însumi Referinţa straină: alţii trebuie să spună că e bine Mentorul trebuie să fie atent la limbajul non-verbal pentru a identifica prin ce canal voluntarul îşi reprezintă cel mai bine mediul înconjurător. Mentorul identifica din modalitatea de raportare a voluntarului la problemă dacă se asociază sau vorbeşte detaşat. poate să fie în sens pozitiv sau în sens negativ. nu am voie.începi cu bucurie şi elan? Negativă: trebuie să îţi meargă foarte rău înainte de a te apuca de treabă. În acest context se referă la modalitatea voluntarului de a începe ceva. nu pot) determinat de factori externi Reprezintă modalitatea prin care voluntarul îşi ia feedback-ul atunci când are nevoie. Olfactiv şi Gustativ Pozitivă Motivaţie Negativă Rezolvarea probleme de Asociat Disociat . Auditiv.Feedback Certitudine Referinţă Necesitate (voluntarul foloseşte verbe de genul a trebui. Kinestezic.

Ex: Ce faci atunci când ceva nu funcţionează? Mai întâi povesteşte despre stuaţia generală şi apoi amănuntele Mai întai oferă detalii după care imaginea generală. Mentorul urmăreşte firul povestirii voluntarului şi ce anume este important ţinând cont de: locuri.compară mereu. modalitatea de a începe rezolvarea unei probleme. persoane. informaţii Este important ca mentorul să observe cum anume voluntarul îşi încadrează în timp problema.Cadru mare Chunking Ex: Ce faci atunci când ceva nu funcţionează: Asociat: în timp ce voluntarul povesteşte în mijlocul problemei Disociat: povesteşte despre problemă Modalitatea voluntarului de a se axa pe detalii. Ierarhie Interese pentru sine Interese pentru alţii Din ceea ce voluntarul povesteşte. are privire de Timpul Linia timpului: In time Between time Through time . este bun observator. activităţi. mentorul poate observa ce este important pentru voluntar şi ordinea importanţei. de ansamblu. Ex: Povesteste despre o vacanţă frumoasă pe care ai avut-o. Ex: In time: voluntarul este asociat în prezent cu ceea ce se întâmplă Between time.

este în prezent dar poate ţine cont de trecut şi de viitor.ansamblu Through time. . ia cu greu o decizie. Este bun planificator.

Roberts (2005). Andreas Steve. Diltz. Editura Excalibur. Editura Curtea Veche. 4. Bazele programării neurolingvistice. 3.Bibliografie 1. Diltz. Vremea pentru schimbare. Schimbarea sistemului de crezuri prin Programare Neurolingvistica. (2006). . Roberts (2004). (2007). Bandler Richard. 2. Nlp şi succesul. Faulker Charles.

Acţiunea 2 – Serviciul European de Voluntariat.com.org@gmail. etaj 2. Asociaţia Millennium Center Strada Unirii numărul 5./fax: 0357 408 524 E-mail: center.org@gmail. Reproducerea integrală sau parţială a textelor.ro --Continutul acestui material reflecta doar opinia autorului. România. . Toate drepturile asupra prezentului material aparţin Asociatiei Millennium Center. imaginilor sau conținutului acestuia sub orice formă este posibilă numai cu acordul prealabil al Asociatiei Millennium Center. Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene. Prezenta comunicare nu angajează decât pe autorul acesteia. Tel. Proiectul este finanţat de Comisia Europeană prin intermediul Programului Tineret in Acţiune. Comisia Europeană sau ANPCDEFP nefiind responsabile de posibilă utilizare a informaţiilor conţinute în acest material.2011 © Millennium Center.centrulmillennium.Proiectul „Stakeholders in Action” este un proiect de voluntariat european realizat de către Asociaţia Millennium Center Arad împreună cu alte 39 organizaţii şi 81 de voluntari din 13 state din Europa şi vecinătate.com Web: www. Copyright 2009 . apartament 4 310123 Arad. Vă rugăm sa ne contactaţi pentru acest acord scris la următoarea adresă de e-mail: center.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful