CUPRINS

Argument...............................................................................................................2 Cap I Organizarea Contabilitatii Stocurilor...........................................................3
1. Conţinutul şi structura stocurilor.........................................................................................3 1.1 Stocurile........................................................................................................................3 1.2 Clasificarea stocurilor...................................................................................................3

Cap II Contabilitatea stocurilor si a productiei in curs de executie.......................4
2.1. Obiectivele şi factorii organizării.....................................................................................4 contabilităţii stocurilor............................................................................................................4 2.2. Evaluarea stocurilor.....................................................................................................5 2.2.1 Preţurile de înregistrare folosite la evaluarea activelor circulante.............................5 2.2.2. Reguli de evaluare a stocurilor..................................................................................7 2.3. Organizarea sistemului informational contabil al stocurilor......................................10 2.4. Organizarea contabilităţii analitice a stocurilor de materii prime, materiale consumabile şi obiecte de inventar...................................................................................11 2.5. Organizarea contabilităţii sintetice a stocurilor de materii prime, materiale şi obiecte de inventar.........................................................................................................................13 2.6. Contabilitatea materiilor prime şi a materialelor consumabile.................................17 2.7 Inregistrări contabile privind achiziţiile de stocuri cu reduceri comerciale şi financiare...........................................................................................................................20 2.8. Contabilitatea obiectelor de inventar.........................................................................21 2.8.1. Obiectele de inventar..............................................................................................21 2.8.2. Organizarea evidenţei operative şi a contabilităţii analitice...................................22 2.8.3. Organizarea contabilităţii sintetice a obiectelor de inventar...................................23 2.8.4.Contabilitatea echipamentului de protecţiei şi a echipamentului de lucru..............24 2.9 Contabilitatea productiei in curs de executie..............................................................24

Cap III Contabilitatea Stocurilor la nivelul S.c. "Urbis" S.r.l.............................26
3.1 Prezentarea generala a S.c. "Urbis" S.r.l.........................................................................26

Cod IBAN: RO25 RNCB 3530 0000 0002 0001 - B.C.R. Craiova....................26 Cod IBAN: RO59 BRDE 260S V031 7614 2600 - B.R.D. Craiova...................26
3.2 Aplicatii practice privind Contabilitatea Stocurilor la nivelul S.c. "Urbis" S.r.l............27

Propuneri, concluzii si rationalizari.....................................................................31 Bibliografie..........................................................................................................32

1

Argument
Cum in economia de piata guverneaza profitul, atunci este clar ca si aici se urmareste un profit, unul concret si suficient de mare care sa justifice alocarea acestor fonduri insemnate, cu atat mai mult cu cat in urma cu cateva luni fondurile nu existau. Este tot mai evident ca interesele economice au primat, si ca de obicei, adevarul despre conditiile economice impuse de U.E. pentru aderarea Romaniei il spun oamenii de stiinta, in masura in care il afla, si nu guvernantii, asa cum ar fi normal. Se considera ca la nivelul anului 2007 tarile CEE vor generaliza aplicarea in contabilitate a unor principii contabile pe baza unui cadru conceptual comun care tine seama de recomandarile Comitetului pentru Standardele Internationale de Contabilitate. Incepand cu anii ’90, pe masura dezvoltarii echipamentelor (calculatoare, imprimante) s-au utilizat fisierele cu acces direct in locul fisierelor secventiale. Ansamblul acestor informatii constituie baza de date alimentata pe masura derularii operatiuniilor care permit editarea documentelor contabile in forma clasica si pe suport de hartie(jurnale, conturi, situatii fiscale, situatii contablile de sinteza)Aceasta noua arhitectura modifica profund logica functionarii sistemului contabil. In contextul celor amintite anterior, s-a elaborat prezenta lucrare, cu atentie si exigenta prin abordarea de tip conceptual al problematicii aferente contabilitatii stocurilor si in egala masura prin prezentarea corecta atratamentelor contabile actuale in interdependenta lor cu aspectele de natura fiscala care prezinta interes pentru agentii economici.

2

Cap I Organizarea Contabilitatii Stocurilor
1. Conţinutul şi structura stocurilor
1.1 Stocurile
Stocurile reprezintă, materiale, lucrări şi servicii destinate să fie consumate la prima lor utilizare, să fie vândute în situaţia când au starea de marfă sau produse rezultate din prelucrare, precum şi producţia în curs de execuţie. Stocurile, sub aspectul gestionării, se pot grupa în stocuri şi producţia în curs de execuţie, ambele fiind considerate active circulante materiale. Comisia Internaţionala a Standardelor Contabile (I.A.S.C.), în norma de contabilitate IAS 2 „Stocurile” aplicată începând cu 1.01.1976 şi revizuită în anul 1993 defineşte stocurile ca fiind un element de activ, iar costul de achiziţie al acestora cuprinde preţul de cumpărare, taxele vamale şi alte taxe nerecuperabile, cheltuieli de transport-aprovizionare. Stocurile pot fi: • Bunuri achiziţionate în scopul revânzării ( marfa cumpărată de un comerciant cu amănuntul şi destinată revânzării) sau orice altă achiziţie având acest scop; • Bunuri finite sau în curs de execuţie fabricate de întreprindere; • Materii prime, materiale, utilităţi ce urmează a fi folosite în procesul de producţie; • Costul serviciului pentru care întreprinderea nu a recunoscut încă venitul aferent, în cazul prestărilor de servicii.

1.2 Clasificarea stocurilor
În contabilitatea financiară a întreprinderii stocurile sunt clasificate şi delimitate în funcţie de patru criterii: fizic, destinaţie, faza ciclului de exploatare şi locul de creare a gestiunilor. Corespunzător acestor criterii sunt individualizate următoarele stocuri: • Marfurile reprezinta bunurile pe care unitatea patrimoniala le cumpara in vederea vanzarii in starea in care au fost achizitionate • Materii prime, care participă direct la fabricarea produselor, regăsindu-se în componenţa lor integral sau parţial, în stare iniţială sau transformată; • Materialele consumabile sau furniturile cuprind materialele auxiliare, combustibili, piesele de schimb, seminţele şi materialul de plantat, furajele şi alte materiale consumabile care participă indirect sau ajută activitatea de exploatare fără a se regăsi, de regulă, în produsul rezultat; • Produsele sub forma semifabricatelor, produselor finite si produselor reziduale;

3

• Producţia în curs de fabricaţie reprezintă materii prime care nu au trecut prin toate stadiile de fabricaţie. Asigurarea delimitării cheltuielilor de transport-aprovizionare faţă de valoarea materialelor aprovizionate. sesizarea existenţei stocurilor fără utilitate sau cu mişcare lentă. produse ne supuse probelor şi recepţiei tehnice. D. cuprind bunurile necesare pentru protecţia mărfurilor pe timpul transporturilor şi depozitării sau pentru prezentarea lor comercială. impune organizarea contabilităţii astfel încât acestea să poată furniza informaţii cu privire la nivelul şi structura cheltuielilor de transport aprovizionare. cantitativ şi valoric. Principalele obiective ce revin contabilităţii în acest domeniu sunt: A. În România. Asigurarea integrităţii patrimoniale a stocurilor la locurile de depozitare şi urmărirea permanentă a mişcării lor. înregistrarea exactă şi la timp a cuantumului mişcărilor şi a diferenţelor constatate la inventariere.• Animale care nu au îndeplinit condiţiile de a fi trecute la animale adulte. Urmărirea utilizării raţionale a mijloacelor materiale aprovizionate impune un asemenea mod de organizare care să permită respectarea normelor de consum specific la eliberarea lor din depozit. pasările şi coloniile de albine. precum şi a materialelor recuperabile rezultate din prelucrarea în secţiile de fabricaţie. Se asigură prin organizarea contabilităţii mijloacelor circulante materiale pe gestiuni. precum şi lucrările şi serviciile în curs de execuţie sau neterminate. baracamentele şi amenajările provizorii. animale de îngrăşat. se asigura informaţii utile cu privire la stadiul aprovizionării. Urmărirea şi controlul realizării programului de aprovizionare. • fie a fi consumate la prima lor utilizare. prin Regulamentul de aplicare a Legii Contabilităţii nr. şi în cadrul acestora pe feluri de stocuri. comparate permanent cu prevederile programelor. precum şi a cheltuielilor de transportaprovizionare pe feluri de cheltuieli. B. C. destinate: • fie a fi vândute în aceeaşi stare sau după prelucrarea lor în procesul de producţie. în principal legate de realizarea funcţiilor comerciale ale întreprinderii. 4 . 82/1991 este data următoarea definiţie acestei clase de active patrimoniale: „Contabilitatea stocurilor şi comenzilor în curs de execuţie cuprinde ansamblul bunurilor şi serviciilor din cadrul unităţii patrimoniale. evidenţa economiilor sau a materialelor ne utilizate. Obiectivele şi factorii organizării contabilităţii stocurilor Obiectivele contabilităţii stocurilor şi a producţiei în curs de execuţie sunt. • Ambalajele. Prin organizarea evidenţei pe grupe şi feluri de stocuri. Cap II Contabilitatea stocurilor si a productiei in curs de executie 2.1. Categorii distincte în cadrul stocurilor constituie obiectele de inventar. pentru luarea măsurilor necesare lichidării lor.

cu unele excepţii. din prelucrare la terţi ) influenţează. Realizarea acestor obiective este condiţionată de studierea şi luarea în considerare a factorilor specifici care influenţează organizarea contabilităţii activelor circulante materiale printre care: A. în special. 2. determină circuitul documentelor primare şi evidenţa analitică pe gestiuni.E. H. ieşirilor şi stocurilor.2. în contabilitatea sintetică. precum şi a cheltuielilor efective de transport aprovizionare. întrucât operaţiile specifice lor generează o mare diversitate de documente primare de a căror corectă întocmire şi completare depinde gradul de exactitate a informaţiilor furnizate. G. în principal. în contabilitatea analitică 5 . mărimea întreprinderii. Evaluarea realistă a stocurilor şi determinarea influenţelor asupra patrimoniului şi rezultatelor.1 Preţurile de înregistrare folosite la evaluarea activelor circulante În contabilitate. prin aplicarea corectă a regulilor de evaluare. F. B. Evaluarea stocurilor 2. C. De asemenea la organizarea contabilităţii activelor circulante materiale trebuie consideraţi şi alţi factori. structura organizatorică şi funcţională a gestiunilor de stocuri. dar şi alegerea metodelor de determinare a preţurilor de ieşire la stocurile intersarjabile. în vânzarea şi livrarea stocurilor. Modul de organizare a activităţii de aprovizionare şi livrare. amplasarea depozitelor. modul de evaluare a activelor circulante materiale influenţează. Înregistrarea şi controlul valorificării stocurilor de mărfuri şi a celorlalte categorii de stocuri destinate a fi livrate terţilor. separarea mijloacelor circulante proprii de cele ce aparţin terţilor. fie metoda inventarului permanent. precum şi mijloacele folosite pentru executarea lucrărilor de evidenţă şi calcul. D. în funcţie de care se aleg metodele de contabilitate analitica a stocurilor. E. uneori. decalajul ce poate apărea. caracteristicile tehnico-productive ale activelor circulante materiale. stocurile sunt reflectate astfel: • valoric. se elaborează nomenclatorul stocurilor şi pe această bază se organizează evidenta operativă şi contabilitatea analitică. F. depozitare şi mişcare a stocurilor de materiale constituie premise de bază a contabilităţii. fazele procesului de aprovizionare. sursele de provenienţă a activelor circulante materiale aprovizionate ( furnizori. se stabilesc principalele categorii şi conturile sintetice corespunzătoare lor. ca: documentele însoţitoare la intrarea stocurilor. din producţie proprie. • cantitativ şi valoric. conturile sintetice utilizate şi preţurile de evaluare. G. Promovarea principiului prudenţei şi principiului continuităţii activităţii la evaluarea şi înregistrarea în contabilitate a stocurilor. modul de înregistrare a acestora în contabilitatea sintetică. fie metoda inventarului intermitent. Evidenţa şi urmărirea stocurilor de produse în procesul obţinerii şi livrării la preţuri competitive. sistemul de indicatori privind gestiunea de valori materiale influenţează organizarea contabilităţii stocurilor în vederea calculării mărimii cantitative şi valorice a intrărilor. în funcţie de care se face clasificarea acestora.2. ca factor care determină alegerea metodei de contabilitate sintetică a stocurilor.

Ele pot fi diferite în funcţie de opţiunea unităţilor patrimoniale şi de natura stocurilor şi pot fi înregistrare în contabilitate. în funcţie de evoluţia preturilor şi alţi factori. în evidenţa operativă de la locurile de depozitare. iar suma rezultată se înregistrează în conturile corespunzătoare în care au fost înregistrate bunurile ieşite. astfel: a) Costul de achiziţie folosit la înregistrarea intrărilor stocurilor este format din preţul de facturare al furnizorului. Un asemenea preţ devine cost istoric şi va fi luat în considerare la eliberarea stocurilor din depozit. 82/1995. diferenţele de preţ aferente bunurilor ieşite. În acest scop. devenit preţ de înregistrare în contabilitate chiar pentru aceleaşi sortimente. Preţurile standard trebuie sa fie actualizate periodic. • Ultima intrare-prima ieşire. când preţul standard este mai mare decât costul efectiv şi se înscriu în roşu. astfel. stabilite anterior pe baza preţurilor medii ale stocurilor respective realizate în perioada precedentă. • Nefavorabile. taxele şi ambalajele nerecuperabile. Regulamentul de aplicare a Legii Contabilităţii nr. El devine preţ de înregistrare în contabilitate cu condiţia evidenţierii distincte a diferenţelor de preţ faţa de costul de achiziţie. El se înmulţeşte cu valoarea stocurilor ieşite din gestiune la preţ de înregistrare. Preţurile folosite la evaluarea activelor circulante înregistrate în contabilitate se numesc preţuri de înregistrare. când preţul standard este mai mic decât costul efectiv şi se înscriu în negru. 6 . se ridică problema preţurilor unitare care trebuie practicate la ieşirea stocurilor în cauză de la locurile de depozitare. care se calculează astfel: Coeficient de repartizare (K) = Soldul iniţial al diferentelor de preţ Sold iniţial al stocurilor la preţ de înregistrare + + Diferente de preţ aferente intrărilor în cursul perioadei Valoarea intrărilor în cursul perioadei la preţ de înregistrare K = Si (cont de diferente) Si (cont de stoc la preţ de înregistrare + + Rd (cont de diferente) Rd (cont de stoc la preţ de înregistrare Acest coeficient se aplică asupra valorii bunurilor ieşite din gestiune la preţ de înregistrare. cel puţin o data pe an. la art. b) Preţul standard este un preţ prestabilit ce constă în evaluarea şi înregistrarea stocurilor la preţuri fixe. Diferentele de preţ stabilite la intrarea bunurilor în patrimoniu se repartizează şi se înregistrează proporţional. cheltuielile de transport-aprovizionare şi alte cheltuieli incluse în factura furnizorului. diferă de la o perioadă la altă în funcţie de mărimea preţurilor de livrare practicate de furnizori sau de cheltuielilor de transport aprovizionare. Întrucât costul de achiziţie. obţinându-se. atât asupra valorii bunurilor ieşite cât şi asupra stocurilor cu ajutorul unui coeficient de repartizare K.• cantitativ. • Prima intrare-prima ieşire. 67 stabileşte posibilitatea alegerii de către agenţii economici a uneia din următoarele metode: • Cost mediu ponderat. Diferenţele de preţ pot fi: • Favorabile.

Cheltuielile de transport aprovizionare înregistrate în conturile de diferenţe se vor repartiza proporţional. • Ultima intrare prima ieşire (LIFO).La finele perioadei. Evaluarea la bilanţ. respectiv de producţie. atât asupra valorii bunurilor ieşite. C. Evaluarea stocurilor la intrarea în patrimoniu 7 . A. Diferenţele de preţ vor fi în toate cazurile nefavorabile. Evaluarea la inventariere. Evaluarea la ieşirea din patrimoniu. astfel încât aceste conturi să reflecteze valoarea stocurilor la costul de achiziţie.2. obţinându-se astfel cheltuielile de transport aprovizionare aferente bunurilor ieşite din gestiune. Evaluarea la intrarea în patrimoniul întreprinderi. iar acesta devine preţ de înregistrare în contabilitate. d) Costurile de producţie este format din totalitatea cheltuielilor ocazionate de fabricarea bunurilor respective. Prezintă dezavantajul că nu este cunoscut decât după expirarea lunii curente. evaluate la preţ de înregistrare. cât şi asupra stocurilor. reprezintă cheltuielile de transport-aprovizionare. soldurile conturilor de diferenţe se cumulează cu soldurile conturilor de stocuri. La sfârşitul lunii soldurile conturilor de diferenţe se cumulează cu soldurile conturilor de stocuri la preţ de înregistrare. • Prima intrare-prima ieşire (FIFO). c) Preţul de facturare al furnizorului este preţul indicat în factura furnizorului. în fapt. D. reflectându-se astfel valoarea stocurilor la costul de achiziţie. tot cu ajutorul unui coeficient de repartizare K care se calculează astfel: Cheltuieli de transport aferente Cheltuieli de transport stocurilor existente la începutul + aferente intrărilor de stocuri Coeficient de = perioadei în cursul perioadei repartizare Soldul iniţial al stocurilor la + Valoarea intrărilor de stocuri (K) preţ de facturare în cursul perioadei la preţ de factură K = Si (cont de diferenţe) Si (cont de stoc la preţ de factură) + + Rd (cont de diferenţe) Rd ( cont de stoc la preţ de factură ) Acest coeficient (K) se aplică asupra valorii bunurilor ieşite din gestiune la preţuri de factură. corespunzătoare stării lor patrimoniale: A.2. Preţul de facturare devine preţ de înregistrare în contabilitate cu condiţia evidenţierii distincte a diferenţelor de preţ faţă de costul de achiziţie. 2. Reguli de evaluare a stocurilor La evaluarea stocurilor se disting patru momente principale. La ieşirea stocurilor din locurile de depozitare vor trebui calculate costurile unitare ale acestora şi se va folosi una dintre următoarele metode: • Costul mediu ponderat (CMP). B. astfel ele vor fi înregistrate distinct în conturile de diferenţe de preţ. pentru că.

• Cheltuieli indirecte de fabricaţie. • Obţinute cu titlu gratuit. stabilită în funcţie de utilitatea bunului pentru unitate şi preţul pieţei. Valoarea de utilitate. în funcţie de destinaţia lor. care să reflecte situaţia reală existentă. prin: 1. • Cheltuielile directe de fabricaţie. ele pot fi: • Costuri externe: comisioane. care este dată de preţul de vânzare previzionat. din care sunt deduse taxele recuperabile (TVA). risturnuri etc. în structura căruia se cuprind următoarele elemente: • Preţul de cumpărare a bunurilor. în cazul bunurilor achiziţionate de la terţi. transport extern. în listele de inventariere se vor scrie valorile de inventar. respectiv subevaluarea elementelor de pasiv şi a cheltuielilor. astfel: • Stocurile destinate vânzării. în cazul constatării unor deprecieri relative(nedefinitive) trebuie constituit provizion pentru deprecieri. La stabilirea valorii de inventar se va aplica principiul prudenţei. Nu se includ în costul de achiziţie cheltuielile financiare aferente finanţării necesare constituirii stocurilor şi nici sconturile financiare acordate pentru plata înainte de scadenţă. • Costuri interne: de transport intern. • În cazul în care valoarea de inventar este mai mică decât valoarea din contabilitate. • Cheltuieli accesorii de achiziţionare – acestea fiind cheltuielile directe sau indirecte legate de aprovizionare până la intrarea bunurilor intrate în gestiune. asigurare. chiar şi în cazul în care aceste cheltuieli nu sunt recunoscute din punct de 8 . precum şi rabaturile.Regula generală de evaluare şi înregistrare a stocurilor . Evaluarea stocurilor cu ocazia inventarierii Regula generală de evaluare şi înregistrare a stocurilor. Aceste valori se stabilesc în funcţie de utilitatea bunului în întreprindere sau preţul pieţei şi se identifică. • Materiile prime şi materiale consumabile destinate utilizării în exploatare se evaluează la costul lor de înlocuire. • Taxe vamale aferente bunurilor importate. la intrarea în patrimoniu. în cazul bunurilor aduse ca: • Aport la capital. comisioane etc. remizele. Costul de producţie. în listele de inventariere vor fi înscrise valorile din contabilitate. Costul de intrare în patrimoniu este denumit şi valoare de intrare sau valoare contabilă. format din: • Preţul de achiziţie a materialelor consumate. care poate fi identificată. • Pentru asigurarea imaginii fidele a patrimoniului. 3. la inventar. • Din donaţii. este mai mare decât valoarea cu care sunt acestea înregistrate în contabilitate. este evaluarea la cost istoric. li se stabilesc valoarea de inventar sub forma valorii nete de realizare. În acest sens: • În cazul în care se constată că valoarea de inventar. potrivit căruia nu este admisă supraevaluarea elementelor de activ şi a veniturilor. este evaluarea la valoarea actuală sau de utilitate denumită şi valoare de inventar. • Semifabricatele şi producţia în curs de execuţie se evaluează la valoarea componentelor materiale încorporate la care se adaugă costurile stadiilor de prelucrare. 2. în cazul bunurilor şi serviciilor obţinute din activitatea proprie de exploatare. B. cheltuieli de manipulare. din care se scad cheltuielile cu transport. Costul de achiziţie.

C. inclusiv TVA. Prin valoarea de înlocuire se înţelege costul de achiziţie. unde CMP este obţinut prin următoarea formulă: 9 . Evaluarea stocurilor la închiderea exerciţiului prin bilanţ contabil Se face la valoarea de intrare.vedere fiscal. după caz. se obţine valoarea de inventar ca valoare netă ce se înscrie în bilanţ. cheltuieli de transport aprovizionare. şi anume: înregistrarea lor în contabilitate la valoarea de intrare.prima ieşire (FIFO).prima ieşire (LIFO). aceleaşi feluri de bunuri se procură la preţuri diferite. în bilanţ acestea sunt evaluate la valoarea lor de intrare. Provizioanele constituite cu ocazia inventarierii. taxele nedeductibile. în care sunt incluse costul de cumpărare practicat pe piaţă. În condiţiile în care pe parcursul desfăşurării activităţii. Actualizarea costului unitar mediu ponderat după fiecare intrare. În contabilitate aceste stocuri vor continua să fie înregistrate la valoarea lor de intrare. stocurile sunt evaluate şi se înregistrează scoaterea lor din gestiune la valoarea lor de intrare. Problema fundamentală a înregistrărilor la ieşirea stocurilor cumpărate sau fabricate este cea a preţului utilizat pentru evaluarea stocurilor ieşite. având la bază valoarea de intrare a acestora. administratorii vor lua măsura imputării acestora la valoarea lor de înlocuire. • Metoda costului standard. plus cantităţile intrate(qi): Si + Vi CMP = qs + qi Metoda costului mediu ponderat poate fi aplicat în două variante: a. 1. astfel pot fi posibile următoarele cazuri: • Pentru stocurile la care au rezultat diferenţe în plus între valoarea de inventar şi valoarea de intrare. nu sunt deductibile fiscal. reglementările şi standardele internaţionale recomandă următoarele metode de evaluare: • Metoda costului mediu ponderat (CMP). Prin aceasta se asigură aplicarea principiului realităţii. respectiv la valoarea contabilă pusă de acord cu rezultatele evaluărilor la inventariere. costurile efective de achiziţie şi de producţie fiind parametrii reali ai valorii stocurilor D. Dacă din valoarea de întrare a stocurilor se deduce valoarea deprecierilor pentru care au fost calculate şi înregistrate provizioane. iar minusul de valoare datorat unor deprecieri se înregistrează prin intermediul conturilor de provizioane. • Metoda prima intrare. imputabile. Evaluarea stocurilor la ieşirea din patrimoniu La ieşirea din patrimoniu sau la darea în consum. acestea se evaluează în bilanţ la valoarea de inventar. Metoda costului mediu ponderat (CMP) Costul unitar mediu ponderat se calculează ca raport între valoarea totală a stocului iniţial (Si) plus valoarea totală a intrărilor (Vi) şi cantitatea existentă în stocul iniţial (qs). stabilită la nivelul costului de achiziţie sau a costului de producţie. ca forme a costului istoric. pentru evaluarea cantităţilor de stocuri ieşite sau consumate. pentru deprecierile constatate. Pe baza celor arătate mai sus se desprinde regula generală de evaluare şi înregistrare a stocurilor. • Pentru stocurile la care s-au constatat diferenţe în minus între valoarea de inventar şi valoarea lor de intrare. deci plusul de valoare nu se înregistrează în contabilitate. • Metoda ultima intrare. • În cazul constatării unor lipsuri în gestiune.

cantităţile ieşite vor fi evaluate la costul lotului anterior. cu ajutorul cărora se evaluează şi înregistrează intrările şi ieşirile. Varianta actualizării CMP în funcţie de durata medie de stocare Cantităţi intrate (qi) 3000 3 = = = rotaţii Stocul mediu (qs) 1000 Prin varianta actualizării periodice a CMP. iar după epuizarea lotului. Aceste operaţiuni sunt consemnate în diferite documente şi evidenţe operative distincte.CMP = Si + Vi qs + qi Număr de Rotaţii b. iar pe măsura epuizării lotului. stocurile ieşite din gestiune se evaluează la costul de achiziţie al lotului următor în ordine cronologică. Metoda prima intrare. În cazul folosirii acestei metode de evaluare. influenţând cheltuielile de exploatare şi rezultatele finale. Între costurile de achiziţie şi costul standard au fost înregistrate diferenţe care au fost evidenţiate distinct. Metoda costului standard Potrivit acestei metode. bunurilor li se stabilesc. Din aplicarea metodei FIFO la datele luate spre exemplificare. astfel că valoarea ieşirilor va fi mai mare decât în prima variantă. Operaţii de aprovizionare şi conservare. care pot fi grupate după conţinutul lor în: 1. Operaţii de inventariere.prima ieşire (LIFO) Potrivit acestei metode. aceasta calculându-se prin înmulţirea valorii bunurilor ieşite cu coeficientul calculat. bunurile ieşite din gestiune se evaluează la costul de achiziţie al primului lot intrat. întreprinderile în cadrul contabilităţii interne de gestiune. ieşirile sunt evaluate la costul ultimului lot intrat. în condiţiile creşterii preţurilor prin inflaţie. 2. Operaţii de eliberare din depozit. evaluarea lor reprezintă o problemă a cărei rezolvare depinde de complexitatea structurii stocurilor. 3. 4. preţul de evaluare al stocului final este mai mic decât ultimul preţ de aprovizionare. Aceste diferenţe se repartizează la sfârşitul lunii asupra valorii bunurilor ieşite şi asupra stocului existent cu ajutorul coeficientului de repartizare al diferenţelor de preţ. anticipat. activele circulante materiale ocazionează numeroase operaţii. Organizarea sistemului informational contabil al stocurilor În cadrul întreprinderii. Diferenţele dintre costul de înregistrare şi costurile efective de achiziţie sau de producţie se evidenţiază în conturi distincte.3. costurile fixe de înregistrare. Prin această metodă ieşirile se estimează la valoarea de intrare în ordinea intrării loturilor în gestiune. rezultă următoarea evaluare a ieşirilor şi stocurilor.prima ieşire (FIFO) Potrivit acestei metode. 2. Indiferent de metoda de contabilitate adoptată pentru evidenţa stocurilor. Metoda ultima intrare. 10 . 2. 3. pot să determine costurile şi preţurile prestabilite pentru a evalua stocurile folosind costurile standard. Prin această metodă ieşirile se estimează la valoarea de intrare în ordinea inversă intrării loturilor în gestiune.

se înregistrează în contabilitate ca ieşiri din gestiune pe baza documentelor justificative.4. 3. se întocmeşte la sosirea stocurilor de la furnizor şi la intrarea acestora în depozitul unităţii. pe baza recepţiei şi a documentelor de însoţire. • Bunurile livrate. • Avizul de însoţire a mărfii. este utilizat pentru urmărirea modului în care sunt realizate contractele de aprovizionare. Operaţiile de inventariere sunt evidenţiate în contabilitate prin intermediul listelor de inventar. este utilizat pentru eliberarea din magazie a stocurilor. se realizează la întreprinderile mari şi mijlocii. Contabilitatea analitică a stocurilor trebuie astfel organizată încât să permită cunoaşterea acestora cantitativ şi valoric pe fiecare loc de depozitare în parte şi pe feluri de materiale. care folosesc metoda inventarului permanent pentru contabilitatea sintetică a stocurilor. • Bunurile materiale în curs de aprovizionare sau sosite dar ne recepţionate se înregistrează distinct în contabilitate ca intrări în patrimoniu. 2. materiale consumabile şi obiecte de inventar Organizarea contabilităţii analitice a stocurilor. şi totodată este act justificativ pentru decontarea contravalorii. • Bunurile primite pentru prelucrare sau în custodie. • Bunurile sosite fără factură se înregistrează ca intrări în gestiune. dar nefacturate. În legătură cu operaţiile de intrare şi ieşire a bunurilor. se recepţionează şi se înregistrează distinct ca intrări în gestiune. calitate sau sortiment de stocuri materiale. • Registrul de comenzi. Organizarea contabilităţii analitice a stocurilor de materii prime. este un document de însoţire a stocurilor pe timpul transportului. se emit de către unităţile patrimoniale către furnizori.1. 11 . legislaţia în vigoare prevede următoarele obligaţii pentru agenţii economici: • Bunurile materiale intrate în patrimoniu se consemnează în documente adecvate şi se operează în evidenţa locurilor de depozitare. sau document de primire în gestiunea cumpărătorului. • Nota de intrare-recepţie. este un document de evidenţă operativă a magaziei şi se întocmeşte separat pentru fiecare fel. • Contractele economice. Fişa limită de consum. realizează pe lângă funcţiile avizului de însoţire şi pe cele de transport pentru viza de control financiar preventiv. document pe baza căruia se întocmeşte factura fiscală. 2. se încheie cu furnizorii pe baza comenzilor. Operaţiile de aprovizionare şi conservare sunt evidenţiate în următoarele documente: • Comenzile. produse mărfuri etc. • Factura fiscală. • Fişa de magazie. Operaţiile de eliberare din depozit sunt evidenţiate în următoarele documente: • • Bonul de consum.

Reprezentarea grafică este prezentată în Anexa 3. C) Metoda global-valorică În cazul utilizării acestei metode. contabilitatea analitică trebuie să asigure o concordanţă deplină cu contabilitatea sintetică. fişele de magazie sunt înlocuite cu Registru de gestiune. Potrivit acestei metode.Contabilitatea analitică este o evidenţă completă. care utilizează numai etalonul cantitativ. pe baza documentelor justificative şi se 12 . atât la intrări cât şi la ieşiri. B) Metoda operativ-cantitativă (pe solduri) În cazul utilizării acestei metode. A) Metoda cantitativ valorică (pe fişe de conturi analitice) În cazul utilizării acestei metode la locul de depozitare se ţine evidenţa cantitativă pe categorii de bunuri. la locul de depozitare se. în care zilnic sunt înregistrate valoric intrările şi ieşirile. Verificarea concordanţei dintre datele înregistrate în conturile sintetice şi cele analitice de materii şi materiale se realizează la sfârşitul lunii prin compararea datelor înregistrate în fişele de magazie cu cele din fişele de cont analitic din contabilitate şi întocmirea balanţelor de verificare a conturilor analitice. Contabilitatea analitică se poate ţine în funcţie de specificul activităţii şi necesităţile proprii ale întreprinderii. ţine evidenţa cantitativă a bunurilor materiale pe categorii. • La sfârşitul fiecărei luni se totalizează situaţiile şi se stabilesc două categorii de totaluri. care se ţin la locurile de depozitare. în contabilitatea generală se ţine evidenţa valorică pe gestiuni. iar în contabilitatea generală se ţine o evidenţă cantitativ valorică. spre deosebire de evidenţa operativă a depozitelor. pe gestionari şi pe grupe de materiale. zilnic pentru intrări şi lunar pentru ieşiri. stabilind stocul după fiecare operaţie. Verificarea exactităţii şi concordanţei înregistrărilor din evidenţa depozitelor cu cele din contabilitatea generală se face lunar prin evaluarea stocurilor cantitative transcrise din fişele de magazie în registrul stocurilor. • Global valorică. Tehnica de lucru este următoarea: • Documentele justificative sunt înregistrate de gestionar în fişele de magazie. întrucât se foloseşte atât etalonul valoric cât şi etalonul cantitativ. iar periodic se face controlul concordanţei înregistrărilor din evidenţa lor. Existenţele fizice înscrise în acest registru trebuie să concorde cu stocul stabilit prin fişele de magazie. iar stocurile din fişele de magazie se înscriu în Registrul stocurilor şi se înmulţesc cu preţul lor. evidenţa se ţine numai valoric. atât la nivelul gestiunii. • O dată cu consemnarea în fişele contabile a intrărilor şi ieşirilor se obţine şi centralizatorul de materiale. după una din următoarele metode: • Cantitativ-valorică. • Operativ-cantitativă. cât şi în contabilitate. care prezintă următoarele caracteristici: • Documentele de intrare şi ieşire se înregistrează mai întâi cantitativ în fişele de magazie. Reprezentarea grafică este prezentată în Anexa 2. care trebuie să concorde cu contabilitatea sintetică. Indiferent de metoda de lucru adoptată. iar în cadrul gestiunilor pe grupe şi subgrupe de bunuri. iar soldurile pe grupe şi gestiuni cu valorile din Situaţia de mişcări lunară.

5. cu cea din contabilitate se face periodic. sunt transmise la compartimentul de contabilitate.stabileşte soldul la sfârşitul zilei. Decalajele între aprovizionarea şi recepţia bunurilor. denumită „Conturi de stocuri şi producţie în curs de execuţie”. La serviciul de contabilitate se verifică legalitatea şi realitatea documentelor înscris în raportul de gestiune. • Realizarea normelor specifice de gestiune a stocurilor pentru: Stocurile din depozitele proprii. astfel că după ce se constată corecta şi legala lor alcătuire le vizează şi le înregistrează în fişa contabilă analitică ţinută pentru fiecare gestiune în parte. Aceste conturi asigură: • Condiţii pentru organizarea contabilităţii activelor circulante de natură materială. Raportul de gestiune se întocmeşte zilnic. Organizarea contabilităţii sintetice a stocurilor de materii prime. prin confruntarea soldurilor din raportul de gestiune cu soldurile din fişa contabilă analitică. • Promovarea principiului prudenţei la inventarierea şi evaluarea prin bilanţ a activelor circulante. iar. Decalajele între vânzarea şi livrarea bunurilor. care au ca obiect de înregistrare stocurile. Bunurile aprovizionate sau vândute cu clauze de rezerve de proprietate • Aplicarea regulilor contabile la evaluarea şi înregistrarea stocurilor. preţurile. „Conturi de terţi” Contul 401 Furnizori 13 . precum şi evaluarea împreună cu celelalte calcule. materiale şi obiecte de inventar Evidenţa constituirii şi mişcării stocurilor şi producţiei în curs de execuţie se realizează prin conturile ce formează conţinutul clasei a-3-a din Planul de conturi general. Controlul concordanţei înregistrărilor din evidenţa gestiunii. În afara conturilor din clasa a-3-a. contabilitatea formării şi utilizării acestora necesită stabilirea unor corespondenţe cu conturi din alte clase: • Clasa a-4-a. 2. Soldul lor debitor se preia în activul bilanţului. Stocurile aflate la terţi. împreună cu documentele justificative. pe structură. categorii de stocuri prevăzute de regulamentul pentru aplicarea legii contabilităţii. Reprezentarea grafică este prezentată în Anexa 4. 301 Materii prime Clasa a-3-a Conturi de stocuri şi producţie în curs de execuţie Grupa 30 Stocuri de materii si materiale 302 Materiale consumabile 308 Diferenţe de preţ la materii prime si materiale 303 Materiale de natura obiectelor de inventar Acestea sunt conturi de bilanţ sau de inventar. care furnizează informaţia de reflectare şi control gestionar privind situaţia şi mişcarea stocurilor şi producţiei în curs de execuţie.

iar ieşirile din 14 . unităţile patrimoniale îşi pot organiza contabilitatea analitică a stocurilor în funcţie de specificul activităţii şi de necesităţile proprii. ceea ce permite stabilirea şi cunoaşterea în orice moment a stocurilor. “Conturi de cheltuieli” Contul 601 Cheltuieli cu materii prime Contul 602 Cheltuieli cu materiale consumabile Contul 603 Cheltuieli privind materialele de natura obiectelelor de 711 7814 7814 7814 Variatia stocurilor Venituri din provizioane pentru deprecierea actv. Conform normelor contabile din ţara noastră. acestea se vor regulariza aducându-se stocurile la nivelul lor real. În principiu. în cazul stocurilor provenite din producţie proprie. : -Tabelul nr. – 301 302 303 391 3921 3922 Materii prime Materiale Materiale de natura obiectelor de inventar Provizioane pentru Deprecierea Stocurilor 601 602 603 6814 6814 6814 Ch cu materii pri. dar care sunt proprietatea altor unităţi. Dacă există diferenţe în plus sau minus la inventar. „Conturi de cheltuieli” şi clasa a-7-a. Metoda inventarului intermitent 1. sunt redate în tabelul nr. La sfârşitul exerciţiului financiar soldurile conturilor de stocuri sunt comparate cu stocurile faptice stabilite prin inventariere. Stocurile deţinut de întreprindere. În cazul utilizării inventarului permanent. „Conturi de venituri” Contul 711 Variatia stocurilor Contul 7814 Venituri din provizioane pentru deprecierea activelor circulante Legăturile conturilor de stocuri cu cele din clasa a-6-a. se urmăresc prin conturile organice în clasa 8 „Conturi speciale”. Metoda inventarului permanent 2. „Conturi de venituri”. din grupa 80 „Conturi în afara bilanţului”. Ch cu materiale Cheltuieli cu materale consumabile Ch privind Deprecierea Activel circulante Contul 456 Decontări cu aactionarii sau asociatii privind capitalul • Clasa a-6-a. evaluarea intrărilor în stoc trebuie să se facă la costul istoric dat de costul efectiv de producţie. conturile de stocuri se debitează cu intrările de bunuri şi se creditează cu ieşirile din stoc aferente perioadei de gestiune. în conturile de stocuri se înregistrează toate operaţiile de intrare şi ieşire a stocurilor cantitativ şi valoric. Metoda inventarului permanent În cazul utilizării inventarului permanent în contabilitate. astfel: • Contul 8032 „Valori materiale primite spre prelucrare sau reparare” • Contul 8033 „Valori materiale primite în păstrare sau custodie” La organizarea contabilităţii sintetice a stocurilor poate fi adoptată una din cele două metode recomandate de normele de aplicare a Legii contabilităţii: 1. atât cantitativ cât şi valoric.- inventar Contul 6814 Cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentru deprecierea activelor circulante • Clasa a-7-a. în condiţiile utilizării inventarului permanent.

intrări. 2. Metoda inventarului permanent este utilizat de unităţile mari şi mijlocii. iar intrările de stocuri. se renunţă la utilizarea în cursul lunii a conturilor de stocuri pentru evidenţierea intrărilor şi . diferenţele dintre costul istoric şi preţurile de înregistrare. care va fi cel final din luna precedentă şi care nu poate fi decât debitor. dar asigură o mai riguroasă cunoaştere. care vor putea în perioadele de inventariere cu stocurile faptice. • folosirea conturilor de diferenţe de preţ aferente stocurilor. Prin urmare conturile de stocuri se utilizează numai la începutul şi sfârşitul lunii. Evaluarea ieşirilor din stoc se poate face după multiple metode dintre care cele mai uzuale sunt: CMP. Metoda inventarului intermitent Această metodă presupune stabilirea ieşirilor şi înregistrarea lor în contabilitate pe baza inventarierii lor la finele fiecărei luni. pe deoparte şi valoarea stocurilor finale stabilite prin inventariere. pe baza documentelor de ieşire. pe baza documentelor de intrare. Reglementările contabile româneşti dau posibilitatea unităţilor patrimoniale. • La ieşirea elementelor din stoc. presupune un volum mai mare de muncă. În acest caz. pe de altă parte. vor forma rulajul creditor al contului. LIFO. Acceptarea continuării acestei practici a impus instituirea în contabilitatea generală a conturilor de diferenţe de preţ care să reflecte distinct: • La intrarea elementelor în stoc. de la începutul lunii. • ieşirile din cursul lunii. În cazul utilizării acestei metode. care se vor înregistra în debitul contului. astfel. la preţ de înregistrare. în orice moment a mărimii stocurilor şi un mai bun control al integrităţii lor. contabilitatea sintetică a stocurilor va reflecta: • stocul iniţial. Folosirea acestei metode presupune: • utilizarea fiecăruia dintre preţurile de înregistrare a stocurilor. • intrările în cursul lunii. respectiv. FIFO. din timpul lunii sunt contabilizate direct în conturile de cheltuieli 15 . de a continua practica contabilă anterioară de a evalua atât intrările cât şi ieşirile din stoc la preţuri standard sau prestabilite. • conducerea unei contabilităţi analitice a stocurilor prin adoptarea uneia dintre metodele de contabilitate analitică. şi constă în utilizarea conturilor de stocuri pentru a determina şi urmări în permanenţă stocul scriptic al acestora după fiecare operaţie de intrare şi de ieşire.stoc la costurile la care au fost evaluate la intrare elementele destocate. (Si+Rd) cont de diferenţe de preţ K= (Si+Rd) cont de stoc la preţ de înregistrare Coeficientul K se aplică asupra valorii elementelor ieşite din stoc. denumite şi preţuri de înregistrare. Metoda inventarului permanent. a recalculării stocurilor scriptice după fiecare intrare. ieşirile se determină ca diferenţă între valoarea stocurilor iniţiale plus valoarea intrărilor. din a căror comparare se pot stabili plusuri sau minusuri la inventar. repartizarea diferenţelor de preţ asupra valorii de înregistrare a elementelor ieşite. cu ajutorul coeficientului K. ieşiri – se va stabili în permanenţă stocul scriptic al bunurilor. • în baza elementelor menţionate: stoc iniţial.

• la finele perioadei se inventariază bunurile aprovizionate sau provenite din perioada precedentă. dar nevândută. direct în conturile de cheltuieli privind consumul acestor stocuri. iar conturile de cheltuieli privind consumurile de stocuri reflectă cheltuielile efective cu aceste consumuri. Folosirea acestei metode presupune: • utilizarea ca preţuri de înregistrare în contabilitate a stocurilor. dar la începutul perioadei următoare operaţia respectivă se stornează în „roşu”. cu care se degrevează cheltuielile prin trecerea lor asupra conturilor de stocuri. neconsumate. sub premiza că acesta s-a consumat în cursul exerciţiului financiar. calculate după relaţia: În perioada următoare operaţiile descrise mai sus se repetă. În urma acestei tehnici de înregistrare. prin corectarea cheltuielilor privind consumurile de stocuri. b) pentru stocurile provenite din producţie proprie se parcurg următoarele etape: • se stornează stocurile iniţiale ale perioadei din conturile de stocuri pentru a anula veniturile constituite cu acestea la finele perioadei precedente. Tehnica aplicării inventarului intermitent diferă la stocurile procurate din afara unităţii faţă de cele provenite din producţia proprie şi anume: a) pentru stocurile aprovizionate din afara unităţii se parcurg următoarele etape: • se stornează stocurile iniţiale ale perioadei din conturile de stocuri pentru a reveni asupra conturilor de cheltuieli. preţ de factură sau preţ prestabilit.  regularizarea stocurilor la finele exerciţiului financiar pe bază de inventare faptice prin: • destocarea stocului iniţial reprezentat de soldul al contului de stocuri. conturile de stocuri reflectă mărimea reală a acestora. soldurile conturilor de venituri reflectă bunurile produse în unitate. 16 . inclusiv cele provenite din perioada precedentă. la cost de achiziţie. Prin parcurgerea acestor etape. determinarea ei se face numai la sfârşitul perioadei prin metode diferite şi se înregistrează în contabilitate ca stocuri la costurile corespunzătoare. c) pentru producţia în curs de execuţie.corespunzătoare. a costului de achiziţie pentru bunurile achiziţionate din afara unităţii şi respectiv a preţurilor de producţie pentru bunurile obţinute din producţie proprie. • bunurile obţinute din producţie proprie nu se înregistrează în contabilitatea sintetică. şi se înregistrează asupra conturilor de venituri din producţia stocată. după caz. din cursul unui exerciţiu financiar. unde au fost înregistrate la început. • achiziţiile de bunuri efectuate de la furnizori se înregistrează direct asupra conturilor de cheltuieli. ci numai în evidenţa operativă de la locurile de depozitare. La sfârşitul fiecărei luni se stabilesc stocurile finale prin inventariere şi se înregistrează în conturile de stocuri iniţiale ale lunii următoare şi ele se vor anula prin includerea lor pe cheltuieli la începutul lunii următoare. fără să fie nevoie destocarea lor. • restocarea stocului faptic determinat pe baza inventarului de la finele exerciţiului financiar. • pe măsura vânzării stocurile se vor înregistra asupra conturilor de venituri. Metoda inventarului intermitent constă în:  înregistrarea tuturor intrărilor de stocuri. • la finele perioadei se inventariază bunurile obţinute din producţie proprie.

Metoda inventarului intermitent ar aduce simplificări în munca de contabilitate. dacă inventarierile faptice ar fi efectuate anual şi nu lunar. nu este necesară organizarea unei contabilităţi analitice a stocurilor. integral sau parţial. Contul 301 „Materii prime” ţine evidenţa existenţei şi mişcării stocurilor de materii prime care participă direct la fabricarea produselor şi se găsesc în produsul finit. • Contul 302 – Materiale . după conţinutul economic este un cont de active circulante materiale. Materiile prime. Contabilitatea materiilor prime şi materialelor se realizează cu ajutorul conturilor: • Contul 301 – Materii prime. Contabilitatea materiilor prime şi a materialelor consumabile Materiile prime şi materialele consumabile au o însemnată pondere în totalul mijloacelor materiale circulante. 601 din avans de trezorerie imputabile sau neimputabile Valoarea materiilor primite cu 7582 Valoarea materiilor prime 601 titlu gratuit deteriorate Valoare MP constatate plus la 601 Valoarea M P ieşite prin donaţie 6588 inventar 17 . 2. îndeosebi în unităţile patrimoniale cu activitate de producţie de bunuri.• • nu trebuie utilizate conturi de diferenţe de preţ aferente stocurilor.401 Valoarea materiilor prime trimise 351 aflate la terti la prelucrat la terţi Valoarea materiilor achiziţionate 401 Valoarea materiilor prime trecute 371 de la furnizori cu factură la mărfuri spre a fi vândute Valoarea materiilor achiziţionate 408 Valoarea materiilor prime date 4511 de la furnizori fără factură grupului Valoarea materiilor primite de la 4511 Valoarea materiilor prime date 481 grup unităţii Valoarea M P aduse ca aport în 456 Valoarea materiilor prime date 482 natură la capitalul social de către subunităţilor asociaţi Valoarea M P primite de la 481 Valoarea materiilor date în 601 unitate consum Valoarea M P primite de la 482 Valoarea M P plus la inventar (în 601 subunităţi roşu ) Valoarea materiilor achiziţionate 542 Valoarea M P lipsă la inventar. iar după funcţiunea contabilă este cont de activ. fie în starea lor iniţială.6. un control riguros al gestionării şi al asigurării integrităţii lor. • Contul 308 – Diferenţe de preţ. Ea nu permite. care aplică metoda inventarului permanent se rezumă astfel: Debit Contul 301 Materii prime Credit Operaţii cu care se Contul creditor Operaţii cu care se Contul debitor debitează corespondent creditează corespondent Valoarea capitalului 101 Valoarea capitalului retras 101 Valoarea ateriilor si materialelor 351. fie transformată. Operaţii privitoare la Contul 301 „Materii prime” reflectate în contabilitatea sintetică la unităţile patrimoniale. însă.

aflate în patrimoniul unităţii. Operaţiile privitoare la conturile 3021. exist. care se diferenţiază în anumite limite prin caracteristici comportamentale. după conţinutul economic sunt conturi de active circulante materiale. iar după funcţiunea contabilă sunt conturi de activ. astfel: Contul 3021Materiale auxiliare Contul 3022 Combustibili Contul 3023 Materiale pentru ambalat Contul 301 Materii prime Contul 3024 Piese de schimb Contul 3025 Seminţe şi materiale de plantat Contul 3026 Furaje Contul 3028 Alte materiale consumabile Materialele consumabile şi conturile sale sintetice de gradul II. 3025. se prezintă astfel: Debit Conturile 3021 – 3028 Credit Operaţii cu care se Contul creditor Operaţii cu care se Contul debitor debitează corespondent creditează corespondent Valoarea materialelor aduse ca 101 Valoarea materiilor retrase 101 aport în natură de de întreprinzătorul întreprinzătorul individual individual 18 . este un cont sintetic de gradul I. în conturi sintetice de gradul II. care aplică metoda inventarului permanent. la încep perioadei. 601 inventariate la începutul perioadei precedente (în roşu) Valoarea stocurilor existente la finele 601 perioadei stabilită prin inventariere faptică (în negru) Contul 301 „Materii prime”.Valoarea M P distruse în urma 6588 calamităţilor naturale Operaţii privitoare la Contul 301 „Materii prime” reflectate în contabilitatea sintetică la unităţile patrimoniale. precum şi cele necesare procesului de circulaţie. care impun desfăşurarea contului 301. 3023. Î n sfera acestor active circulante materiale se înscriu o gamă largă de elemente. care aplică metoda inventarului intermitent. care are ca obiect de înregistrare activele circulante materiale care participă în procesul de fabricaţie sau de exploatare fără a se regăsi de regulă în produsul finit. 3024. se rezumă astfel: Operaţii cu care se debitează Contul creditor Operaţii cu Contul debitor corespondent care se corespondent creditează Valoarea stoc. 3026 şi 3028 reflectate în contabilitatea sintetică la unităţile patrimoniale. 3022.

Soldul debitor al contului308 „Diferenţe de preţ la materii prime şi materiale”. 401 401 408 4511 456 481 482 542 7582 Valoarea mater trecute la mărfuri Valoarea materialelor date grupului Valoarea materialelor date unităţii de care aparţine subunitatea Valoarea mat. evidenţiază diferenţele de preţ aferente materialelor existente în stoc. inventariate la sfârşitul perioadei precedente (în roşu) Valoarea stocului existent la sfârşitul 601 perioadei stabilit prin inventariere faptică ( în negru) Contul 308 „Diferenţe de preţ la materii prime şi materiale”. care aplică metoda inventarului intermitent. se prezintă astfel: Operaţii cu care se debitează Contul creditor Operaţii cu Contul debitor corespondent care se corespondent creditează Valoarea stocului existent la începutul 601 perioadei. 3023. 3026 şi 3028 reflectate în contabilitatea sintetică la unităţile patrimoniale. 3022.Valoarea materialelor aduse de la terţi Valoarea materialelor achiziţionate de la furnizori cu factură Valoarea materialelor achiziţionate de la furnizori fără factură Valoarea material primite de la grup Valoarea materialelor aduse ca aport în natură la capital de asociaţi Valoarea materialelor primite de la unitatea de care aparţine subunitatea Valoarea materialelor primite de la subunitate Valoarea materialelor cumpărate pe baza avansului de trezorerie Valoarea materiilor primite cu titlu gratuit 351. lipsă la inventar imputabile sau neimputabile Valoarea materialelor date în consum sau depreciate Valoarea materialelor plus la inventar (în roşu) Valoarea materialelor ieşite prin donaţie Valoarea materialelor distruse în urma calamităţilor 371 4511 481 482 6021–6028 6021–6028 6021–6028 6582 6588 Operaţiile privitoare la conturile 3021. După conţinutul economic este un cont rectificativ de active circulante. transport. date altei subunităţi Valoarea mater. iar după funcţiunea contabilă este cont de activ. care aplică metoda inventarului permanent se rezumă astfel: Operaţii cu care se Contul creditor Operaţii cu care se Contul debitor 19 . manipulare. 3025. comisioane şi alte taxe nedeductibile). Operaţii privitoare la Contul 308 „Diferenţe de preţ la materii prime şi materiale” reflectate în contabilitatea sintetică la unităţile patrimoniale. 3024. ţine evidenţa diferenţelor dintre preţul standard şi preţul efectiv de cumpărare sau pentru evidenţierea celorlalte componente ale costului de achiziţie(taxe vamale.

prin creditul contului 308. destinate să plătească fidelitatea unui client.debitează corespondent Diferenţe de preţ aferente MP aduse 351 de la terţi sau în curs de aprovizionare Diferenţe de preţ aferente materiilor 401 achiziţionate de la furnizori cu factură Diferenţe de preţ aferente materiilor 408 achiziţionate de la furnizori fără factură Diferenţe de preţ aferente materiilor 4511 primite de la grup Diferenţe de preţ aferente materiilor 481 primite de la unitate Diferenţe de preţ aferente materiilor 482 de la altă subunitate Diferenţe de preţ aferente materiilor 542 cumpărate pe seama avansului de Trezorerie creditează corespondent Diferenţe de preţ aferente MP 351 trimise spre prelucrare sau în custodie la terţi Diferenţe de preţ aferente MP 371 trecute la mărfuri spre a fi vândute Diferenţe de preţ aferente materiilor 4511 prime date grupului Diferenţe de preţ aferente M P date 482 unităţii de care aparţine subunitate Diferenţe de preţ aferente materiilor 601 prime date în consum Diferenţe de preţ aferente materiilor 601 constatate plus la inventar ( în roşu) Diferenţe de preţ aferente MP lipsă 601 la inventar imputabile sau neimputabile Diferenţe de preţ aferente materiilor 6588 prime ieşite prin donaţie Diferenţe de preţ aferente materiilor 6588 prime distruse în urma calamităţilor Diferenţele de preţ se repartizează asupra valorii materialelor ieşite şi asupra stocurilor cu ajutorul unui coeficient de repartizare K. respectarea întocmai a unor clauze contractuale. ceea ce duce la creşterea cifrei de afaceri. Rc cont 308 = Rc cont 301(301) * K La finele perioadei.7 Inregistrări contabile privind achiziţiile de stocuri cu reduceri comerciale şi financiare Derularea tranzacţiilor de vânzare-cumpărare presupune relaţii cu furnizorii şi clienţii. achitarea înainte de termen a unei datorii şi. pe piaţa concurenţială ceea ce duce la operarea cu reduceri de preţ. care se calculează astfel: Soldul iniţial al dif de preţ + Diferenţele de preţ aferente intrărilor K = Soldul iniţial al stocurilor + Valoarea intrărilor la preţ de înregistr. nu în ultimul rând. 2. să incite clientul spre cumpărare. Aceste reduceri de preţuri se împart în două categorii: • Reduceri de natură comercială • Reduceri de natură financiară 1. soldurile conturilor de diferenţe de preţ se cumulează cu soldurile conturilor de materiale şi se formează valoarea stocurilor la costul de achiziţie. În categoria reducerilor comerciale se includ: 20 . Acest coeficient se înmulţeşte cu valoarea materialelor ieşite din gestiune la preţ de înregistrare. Reducerile comerciale au o influenţă directă asupră mărimii nete a unei facturi. iar suma rezultată se înregistrează în conturile corespunzătoare în care au fost înregistrate materialele ieşite.

nici la client.• Rabatul reprezintă reducerea practicată.000. reducerile comerciale se acordă sub forma unui procent din preţul brut. • Taxa pe valoarea adăugată se calculează la ultimul „net” determinat şi se adună cu acesta pentru a obţine „totalul facturii”. precum şi bunurile asimilate acestora. Cu privire la metodologia de calcul şi contabilizare a reducerilor. Obiectele de inventar Obiectele de inventar sunt bunuri materiale asimilate activelor circulante. reprezentând o bonificaţie acordată clientului.8. ţinându-se cont de unele defecte de calitate sau de neconformitate a bunurilor comerciale. dar se poate acorda şi în sumă fixă. cu o valoare mai mică decât limita legală stabilită pentru a putea fi considerate mijloace fixe. modificat cu HG. care este beneficiarul plăţii şi un venit financiar pentru client. 1035 / 1999. Contabilitatea obiectelor de inventar 2. • În cazul reducerilor comerciale mai întâi se calculează rabaturile şi apoi remizele şi risturnurile. ceea ce înseamnă că procentele de reducere se aplică asupra netului anterior. 2. Remiza corespunde unui procent aplicat asupra preţului brut. • Valoarea de intrare în patrimoniu sub 8. • Remiza este reducerea practicată asupra preţului curent de vânzare. 424/2001 prezintă următoarele caracteristici: • Servesc mai multe cicluri ale procesului de exploatare şi deci îşi transmit treptat valoarea asupra diferitelor perioade de gestiune. Scontul de decontare este o cheltuială financiară pentru furnizor. • Reducerile comerciale premerg reducerile financiare. • Risturnul reprezintă o reducere de preţ practicată asupra ansamblului operaţiilor efectuate cu acelaşi cumpărător pe o perioadă determinată. 2. Reducerile financiare poartă denumirea de sconturi Scontul de decontare este reducerea financiară acordată procentual asupra unei creanţe decontate înainte de scadenţa normală. ţinânduse cont de volumul vânzărilor sau de importanţa cumpărătorului. • Reducerile financiare se contabilizează ca o cheltuială financiară pentru furnizor şi ca un venit financiar pentru client. indiferent de valoarea lor de serviciu sau cu o durată mai mică de un an. De regulă.8.1. trebuie respectate următoarele reguli: • Toate reducerile de preţ sunt incluse în factură.000 lei sau durată de utilizare mai mică de un an. indiferent de valoarea lor. în clientela vânzătorului. • Scontul de decontare se aplică după ultima reducere de natură comercială. care efectuează o plată înainte de scadenţă. faţă de clauzele prevăzute în contract. procent prevăzut în oferta de preţuri a vânzătorului sau care rezultă din negociere între cei doi parteneri de afaceri. • Reducerile comerciale nu se contabilizează nici la furnizor. Clasificarea obiectelor de inventar: 21 . • Reducerile sunt determinate în cascadă. asupra preţului convenit anterior între furnizor şi client. Obiectele de inventar conform HG.

Includerea uzurii obiectelor de inventar pe cheltuieli nu se face prin intermediul amortizării. fie eşalonat în intervalul duratei normale de serviciu. pentru cele cumpărate din afara unităţii. prin Regulamentul de aplicare a Legii contabilităţii nr. întrucât legislaţia în vigoare. O situaţie diferită intervine în ceea ce priveşte contabilitatea obiectelor de inventar aflate în folosinţă. lucrări. Organizarea evidenţei operative şi a contabilităţii analitice Evidenţa operativă şi contabilitatea analitică a obiectelor de inventar. • Cost de producţie. fie într-o perioadă de cel puţin trei ani. asemănătoare celor pentru materiale. 89/1991. prevede că pentru obiectele de inventar în folosinţă se utilizează un cont distinct pentru uzura acestora. pentru cele provenite din producţie proprie.2. servicii a căror valoare se include în cheltuieli. Dintre cele două metode de organizare a contabilităţii sintetice a obiectelor de inventar se foloseşte cea a inventarului permanent. prin intermediul unor cote de uzură stabilite pe unitatea de produs fabricat. precum şi ieşirea acestora din depozite se organizează la fel ca şi cea a materialelor. se organizează pe feluri de obiecte.• Obiecte de inventar de uz general. ieşirea lor din depozit nu presupune şi consumul imediat. ci prin utilizare. Valoarea lor se includ pe cheltuieli pe toată durata participării la fabricarea produselor în cauză. • Obiecte de inventar cu destinaţie specială din care fac parte: scule. ci expresia valorică a uzurii intră în relaţie cu cheltuielile. aparate de măsură şi control(AMC-uri) ce se folosesc fie la fabricarea anumitor produse în serie sau în masă. în cote sau în raport cu uzura. numit şi echipamentul de uzură. 22 . • Echipamentul de protecţie care se utilizează pentru protejarea sănătăţii corporale a personalului din unitate. la darea în folosinţă.8. ca la mijloace fixe. • Preţ standard sau de facturare al furnizorului. Contabilitatea intrării obiectelor de inventar în depozite pe calea achiziţiei. Obiectele de inventar se comportă în gestiune la fel ca şi mijloacele fixe. care se folosesc la mai multe produse. fie la fabricarea anumitor comenzi individuale. dispozitive şi verificatoare cu destinaţie specială(SDV-uri). • Echipamentul de lucru. aflate în depozitul central de materiale al întreprinderii. fiind o formă particulară a amortizării. care cuprinde acel echipament care se distribuie muncitorilor de la locurile de muncă unde se impune utilizarea unui anumit fel de echipament sau unde îmbrăcămintea proprie ar fi expusă unei uzuri premature. iar valoarea lor se include. cu fişe de magazie şi fişe de cont analitice. fie integral la darea lor în folosinţă. îşi păstrează forma materială iniţială până la scoaterea din folosinţă. cu reflectare distinctă a diferenţelor de preţ. 2. deservesc mai multe exerciţii. deoarece. se uzează treptat şi îşi transferă valoarea asupra cheltuielilor. pe cheltuieli. Valoarea lui se include pe cheltuieli fie integral. ceea ce presupune şi menţinerea obiectelor de inventar în conturi distincte de stocuri. din producţie proprie sau pe orice altă cale. Metodele de determinare a uzurii sunt: • Metoda globală • Metoda cotelor eşalonate Evaluarea obiectelor de inventar se poate face la: • Cost de achiziţie. dar care nu trebuie să depăşească trei ani.

Operaţiile privitoare la contul 3031 „obiecte de inventar în depozit” reflectate în contabilitatea sintetică se rezumă astfel: • Debit Contul 3031 „obiecte de inventar în depozit” Credit Operaţii cu care se Contul creditor Operaţii cu care se Contul debitor debitează corespondent creditează corespondent Aduse ca aport de întreprinzătorul 101 Valoarea obiectelor de inventar 101 individual restituite întreprinzătorului individual Primite sau reîntoarse de la terţi 351 Valoarea obiectelor date în folosinţă 3032 Achiziţionate cu factură de la 401 Valoarea obiectelor trimise la terţi 352 furnizori Achiziţionate fără factură de la 408 Valoarea obiectelor trecute la 371 furnizori mărfuri spre a fi vândute Primite de la grup 4511 Valoarea obiectelor date grupului 4511 Primite ca aport la capitalul social 456 Cota-parte (50%) din echipamentul 461 23 . • Soldul debitor reprezintă valoarea obiectelor de inventar existente în depozit.8. cu ajutorul fişelor de magazie. Organizarea contabilităţii sintetice a obiectelor de inventar Pentru realizarea contabilităţii obiectelor de inventar se folosesc următoarele conturi: Contul 303 Materiale de natura obiectelor de inventar. Contul 303 „obiecte de inventar” evidenţiază existenţa şi mişcarea stocurilor de obiecte de inventar aflate în patrimoniul unităţii. pe locurile unde acestea sunt date în folosinţă cu ajutorul „Fişei analitice de cont”. În această fişă se evidenţiază şi scoaterea din folosinţă a obiectelor complet uzate. 2. După conţinutul economic este cont de active circulante de natura stocurilor. din alte motive.3. a echipamentului de protecţie şi a mijloacelor fixe în folosinţă îndelungată”. cantitativ. la magazia de unde se ridică obiectele. Contul 321 este desfăşurat pe două conturi sintetica de gradul II: • Contul 3031 Obiecte de inventar în depozit • Contul 3032 Obiecte de inventar în folosinţă Contul 3031 „obiecte de inventar în depozit” reflectă obiectele de inventar procurate şi depozitate ce urmează a fi date în folosinţă. Evidenţa obiectelor de inventar încredinţate personalului pe un timp mai îndelungat se organizează cu ajutorul formularului „Fişă nominală pentru evidenţa obiectelor de inventar. Contabilitatea analitică a obiectelor de inventar aflate în folosinţă se organizează numai valoric. pe feluri de obiecte. Poate fi caracterizat astfel: • După conţinutul economic este cont de active circulante • După funcţiunea contabilă este un cont de activ • Se debitează cu obiectele de inventar recepţionate şi depozitate • Se creditează cu obiectele de inventar date în folosinţă sau ieşite din depozit.Evidenţa operativă a existenţei şi mişcării obiectelor de inventar în folosinţă se organizează la magaziile de exploatare din secţii. iar după funcţiunea contabilă este cont de activ. Pentru scoaterea din folosinţă a obiectelor de inventar se utilizează „Procesul verbal pentru scoaterea din uz a obiectelor de inventar date în folosinţă”.

se înregistrează fie direct pe cheltuială directă. Contabilitatea procurării. scoase din folosinţă • Soldul debitor reprezintă obiectele de inventar aflate în folosinţă 2.8. trimestru si exercitiu.9 Contabilitatea productiei in curs de executie Productia in curs de executie sau altfel spus productia neterminata de la sfarsitul fiecarei perioade de gestiune. pentru a le folosii la locul de muncă. neimputabile sau imputabile Valoarea obiectelor depreciate Cota-parte (50%) din echipamentul de lucru suportate de unitate Valoarea obiectelor donate Distruse în urma calamităţilor 481 482 603 603 603 603 6582 6588 Contul 3032 „obiecte de inventar în folosinţă” reflectă obiectele de inventar date în folosinţă secţiilor. Poate fi caracterizat astfel: • După conţinutul economic este un cont de active circulante • După funcţia contabilă este un cont de activ • Se debitează cu obiectele de inventar date în folosinţă • Se creditează cu obiectele de inventar casate. unde natura muncii provoacă o uzură prematură a hainelor şi încălţămintei. care este repartizată apoi în cote lunare asupra cheltuielilor curente. 2. conform normelor de protecţie a muncii. împreună cu cheltuielile de transport aprovizionare care se suportă de întreprindere. Echipamentul de lucru. 24 . prezinta anumite aspecte specifice.se determina la costul efectiv de productie numai la sfarsitul fiecarei luni. depozitării. iar 50% de către salariaţi). Partea de 50% din preţul echipamentului. atelierelor sau altor locuri de utilizare. Ele se distribuie gratuit personalului care lucrează în condiţii toxice sau vătămătoare pentru sănătate. fie ca o cheltuială anticipată. dintre care se amintesc: . El este pus la dispoziţia acestora contra cost(50% din preţul de vânzare cu amănuntul este suportat de întreprindere.4. este acordat lucrătorilor permanenţi de către întreprindere.Primite de la unitatea de care aparţine subunitatea Primite de la o altă subunitate Achiziţionate pe baza avansului de trezorerie Obiecte de inventar primite cu titlu gratuit 481 482 542 7582 de lucru suportate de salariaţi Valoarea obiectelor date unităţi de care aparţine subunitatea Valoarea obiectelor date altei subunităţi Valoarea obiectelor constatate plus la inventar (în roşu) Valoarea obiectelor lipsă la inventar. comparativ cu celelalte categorii de stocuri. dării în folosinţă şi a recuperării uzurii echipamentului de protecţie este identică cu cea a obiectelor de inventar de uz general.Contabilitatea echipamentului de protecţiei şi a echipamentului de lucru Echipamentele şi materialele de protecţie sunt asimilate mijloacelor circulante indiferent de valoarea şi durata lor de utilizare.

Lucrari si servicii in curs de executie". in masura in care deprecierea nu s-a produs sau a fost mai mica decat s-a preconizat.au functia contabila de activ.sunt conturi de bilant si au solduri finale debitoare. care constitute grupa cu aceeasi denumire si simbolul 33.a. ambele conturi se crediteaza la inceputui perioadei de gestiune urmatoare numai prin debitui contului 711 . .Cheltuieli de exploatare privind provizioane pentru deprecierea activelor circulante". stabilindu-se o valoare de utilitate mat mica decaf costui efectiv de productie.Provizioane pentru deprecierea productiei in curs de executie" se debiteaza in exercitiile care urmeaza celui in care s-a creditat... .Produse in curs de execute" • 332 . prin corespondenta cu debitui contului 6814 . denumita „Stocuri”. care se inregistreaza in creditui contului 393 .• . se inscrie in activul bilantului intr-un singur post bilantier existent in grupa II „ Active circulante” si prima subgrupa a acesteia. In ceea ce priveste organizarea contabilitatii productiei in curs de executie se retine si faptul ca la inventarierea anuala se poate preconiza o anumita depreciere. Contui 393 . . creditandu-se contui 7814 « Venituri din provizioane pentru deprecierea activelor circulante".Provizioane pentru deprecierea productiei in curs de executie"... s.Venituri din productia stocata" s. prin intermediul inventarierii faptice sau prin utilizarea unor metode tehnice de constatare a stadiului de prelucrare sau de executie a operatiilor tehnologice sau prin metoda contabila. Aceste conturi functioneaza in mod similar si au urmatoarele trasaturi comune: . utilizandu-se doua conturi sintetice de gradul I: 331 . dupa caz. care reprezinta costul efectiv de productie aferent produselor si respectiv lucrarilor si serviciilor in curs de executie'exrstente" la sfarsitui perioadei.. Pentru diferenta de valoare in minus se constitute provizioane.suma soldurilor finale debitoare.. Datorita acestor caracteristici.de asemenea. 25 . diminuata cu soldul final al contului 393 „ Provizioane pentru deprecierea productiei in curs de executie” .a. .costul efectiv de productie la care se evalueaza se stabileste numai dupa expirarea perioadei de gestiune.inregistreaza in debit si in credit costul efectiv de productie. . contabilitatea productiei in curs de executie se organizeaza numai cu ajutorul metodei inventarului intermitent.se debiteteaza la sfarsitul perioadei de gestiune numai prin creditul contului 711 „Venituri din productia stocata".

r.r. Tufări. încheind contracte direct cu beneficiari din Germania şi Olanda.Cap III Contabilitatea Stocurilor la nivelul S.000 lei Str. In această perioadă s-a schimbat forma de organizare şi denumirea.B.: 0251/362. 4. "Urbis" S. 225200. "Urbis" S.C.badoiu@snorsova. Craiova Cod IBAN: RO59 BRDE 260S V031 7614 2600 .R. 0251/361. judeţul Dolj.c. Tot în acea perioadă.l Capital social: 21.. Dolj Tel.885. înfiinţându-se ca societate cu raspundere limitata cu capital deţinut în procent de 70% de fostul FPS (Fondul Proprietăţii de Stat) şi de 30% de Fondul Proprietăţii Private Transilvania. a cunoscut o evoluţie spectaculoasă după anul 1991. mai exact în anul 1992. nr. societatea a început sa produca pentru export.399. Craiova.B.r. Fax: 0251/360. 26 .l.l 3. Craiova Infiinţată în anul 1890 ca un mic atelier destinat producerii si repararii de obiecte sanitare S.1 Prezentarea generala a S.cUrbis. cu sediul in Craiova.500.com Cod IBAN: RO25 RNCB 3530 0000 0002 0001 .c.D. actualmente denumită Societatea de Investiţii Financiare Transilvania.R.ro marketing@Yahoo.S.648 E-mail: constantin.431.

000 lei 5. fostul FPS şi-a vândut cota de acţiuni deţinută în societate. achiziţionate de pe piaţa priamră sau secundară.000 lei .c. Toate procesele care vizează regulile de producere a obiectelor sanitare sunt supravegheate de inspectorii societăţilor de clasificare cu recunoaştere internaţională: Germanischer Lloyd. Pentru desfăşurarea normală a activităţii. iar sumele rămase le plasează în titluri de stat. Până în prezent societatea nu a executat lucrari dar există preocupări în sensul ca pe viitor să se efectueze şi lucrări de instalare şi montare de echipamente prin forţe proprii sau prin subcontractare. Bureau Veritas. în parte. 3.000.A aferenta cheltuielilor de transport (400. având ca obiect principal de activitate producerea si repararea de obiecte sanitare.V.4.1991.V. Atunci când foloseşte creditele bancare în lei. faianta..04.600. este persoană juridică română înregistrată la Oficiul Registrului Comerţului Dolji sub nr. Funcţionează ca societate cu raspundere limitata conform Legii nr.064.2 Aplicatii practice privind Contabilitatea Stocurilor la nivelul S. republicată. are cod unic de înregistrare 1614734 şi este înregistrată la Ministerul Finanţelor Publice – Direcţia Generală a Finanţelor Publice şi Controlului Financiar de Stat Dolj în baza Certificatului numărul 107/18. strada Tufări.664.000 lei .000 lei .T.pretul total prestabilit (standard) 5. nr.cheltuielile de transport platite din avansuri de trezorerie 400.03.calorifere.pretul total de cumparare (facturare) 5. sub forma bonificaţiei de dobândă.000 lei 1.De altfel societatea este deţinătoarea certificatului ISO 9001. aferenta pretului de cumparare (5.000 lei 27 . îndeosebi credite bancare pentru activitatea de export.J25/150/03. "Urbis" S. baterii baie. gresie.T. în urma unei oferte publice. Societatea produce obiecte sanitare destinate locuintelor. utilizând metoda licitaţiei olandeze. In anul 1998.000*19%) . societatea foloseşte ca sursă de finanţare atât sursele proprii cât şi pe cele atrase.Pe baza jurnalului notelor de receptie si constatare de diferente si/sau altor documente de intrare in patrimoniu.1999. are sediul în Craiova. Când are disponibilităţi în cont acestea sunt folosite cu precădere pentru rambursarea creditelor. Se inregistreaza operatiile privind : a. (cod CAEN 3511). realizeaza la comanda instalatii sanitare din pexal si teava zincata.l. .600. consumul de manoperă directă reprezentând cheia de repartizare a costurilor indirecte de secţie. Evidenţa costurilor se ţine pe comenzi. bucatarie.r.A.000 lei. amenajari interioare si instalatii sanitare.l 1. dobânda achitată băncilor se recuperează. Llloyd Register. intrarea in gestiune a materiilor prime: % = 401 301 Furnizori Materii prime 308 Diferente de pret la materii prime si materiale 4426 6.000 lei 600.000.31/1990. se inregistreaza operatiile privind aprovizionarea materiilor prime referitor la care se cunosc urmatoarele elemente: . cabine de dus. eliberat de Germanischer Lloyd.Societatea Comercială Urbis S. de la Banca de Export Import a României.r. sau în depozite la termen funcţie de posibilităţile concrete.000*19%) 76.

000 lei 308 600.000. se inregistreaza iesirile din gestiunea de materiale consumabile in valoare de 1. Pe baza jurnalului si a bonurilor de consum.000 lei Cheltuieli cu materii prime 301 2. .V.000 lei: 601 = % 2.000 lei TVA deductibila Furnizori c.000 lei 601 = 302 1. Se inregistreaza operatiile privind : a.000 lei Diferente de pret la materii prime si materiale b.000 lei .000 lei Diferentele de pret la materii prime si materiale 3.000*19%) .000 lei Materii prime 308 140.000 lei Diferente de pret la materii prime si materiale 4426 TVA deductibila 4. cheltuieli de trasport si TVA aferenta: % = 401 178.140.T.000 lei 28 . TVA aferenta pretului total de cumparare: 4426 = 401 494.000.000.A. contabilizarea cheltuielilor de transport : % = 542 476. stabilite pe baza de coeficient mediu (7%) in suma de 140.600.600.000 lei si totodata se repartizeaza diferentele nefavorabile de pret aferente. aferenta pretului de cumparare (2.000 lei Furnizori 308 400.000.000.A..000 lei Diferente de pret la materii Avansuri de prime si materiale trezorerie 2.V. deductibila b.T.pretul total prestabilit (standard) 3.000 lei Materiale consumabile 401 2.A aferenta cheltuielilor de transport (150.000 lei . intrarea in gestiune a materialelor consumabile: 302 = % 3. Se reflecta in contabilitete totalul jurnalului de iesiri din gestiune privind materiile prime consumate in cursul perioadei de gestiune in valoare de 2.pretul total de cumparare (facturare) 2.cheltuielile de transport facturate de furnizor 150.V.000 lei si totodata se repartizeaza diferentele depret in minus (favorabile) stabilite pe baza de coeficient mediu 8% in suma de 80.000 lei Cheltuieli cu materiale Materiale consumabile consumabile 308 = 602 80.600.000.000 lei .In perioada de gestiune urmatoare in jurnalul de intrari sunt inscrise materialele auxiliare aprovizionate referitor la care se cunosc.000*19%) 28.500 lei 308 Furnizori 150.T.500 lei.

094.000 lei care se inregistreaza astfel: 601 = 301 7.600.000 lei Cheltuieli cu materialele Materiale consumabile consumabile 6.500 lei TVA deductibila Aceasta operatie economica se inregistra odata cu cea anterioara.000 lei Cheltuieli cu materiile prime 4426 1. Se considera ca la inceputul exercitiului curent. cheltuieli de transport aferente materiilor prime aprovizionate: % = 542 476. aprovizionarea cu materii prime: % = 401 6.000 lei TVA deductibila c.000.000 lei 601 Furnizori 5.000 lei 602 Furnizori Cheltuieli cu materialele consumabile 494.000 lei 601 Avansuri de trezorerie Cheltuieli cu materiile prime 4426 76. 29 .000.000 lei Cheltuieli cu materiale Materii prime consumabile 602 = 302 5.000 lei 4426 TVA deductibila d. Folosindu-se datele de la operatiile variantei anterioare se inregistreaza materiile prime si materialele consumabile aprovizionate in cursul exercitiului curent. costul total efectiv de achizitie aferent materiilor prime si materialelor consumabile existente in stoc si inscrise in inventarul efectuat la sfarsitul anului financiar anterior este de 7.Diferente de pret la materii prime si amteriale Cheltuieli cu materialele consumabile 5.000. prin cumularea sumelor.000 lei TVA deductibila b.000 lei si respectiv 5. astfel: a. aprovizionarea cu materiale consumabile: % = 401 3. cheltuieli de transport-aprovizionare aferente materialelor consumabile aprovizionate: % = 401 178.500 lei 602 Furnizori Cheltuieli cu materialele consumabile 4426 28.000.064.664.

scaderea din gestiune a valorii produselor in curs de executie: 711 = 331 8.000 lei .000 lei. incarcarea in gestiune a costului de productie total. Constituirea provizioanelor pentru deprecierea productiei in curs de executie de 1. de 6.000.000.000.960 lei TVA colectata 8.7.000 lei): 671 = 602 184.000. incarcarea in gestiune a costului de productie total.000 lei Materiale consumabile Cheltuieli cu materiale consumabile 9. Taxe si varsaminte asimilate 4427 34. Pe baza inventarului efectuat la sfarsitul exercitiului curent.500.000. La sfarsitul exercitiului curent se efectueaza inventarierea si se determina costul efectiv total de achizitie aferent materiilor prime si materialelor consumabile existente in stoc.000 lei Materii prime Cheltuieli cu materiile prime Si: 302 = 602 3. care se inregistreaza astfel: 301 = 601 6.000 lei Produse in curs de executie Venituri din productia stocata b. pe baza notei de contabilitate si a inventerului efectuat anterior se inregistreaza urmatoarele operatii privind productia in curs de executie: a.16.000.000 lei (200.000 lei Venituri din productia stocata Lucrari si servicii in curs de 30 . Scaderea din gestiune a valorii lucrarilor si serviciilor aflate in curs de executie: 711 = 332 6.200. in valoare de 6.000.000 lei Lucrari si servicii in Venituri din productia stocata curs de executie c.000 lei aferent lucrarilor si serviciilor aflate in curs de executie: 331 = 711 8. de 6.000 lei aferent lucrarilor si serviciilor aflate in curs de executie: 332 = 711 6.500.000 lei si respectiv 3.200. se inregistreaza urmatoarele operatii economice privind productia in curs de executie: a. La inceputul exercitiului urmator.000 lei: 6814 = 393 1.000 lei Venituri din productia stocata Produse in curs de executie b. Se inregistreaza predarea cu titlu gratuit de materiale consumabile la costul efectiv total de 184.000.000 lei Cheltuieli de exploatare Provizioane pentru privind provizioanele deprecierea productiei pentru deprecierea in curs de executie activelor circulante 10.000 lei Donatii si subventii acordate Cheltuieli cu materialele consumabile 635 = Cheltuieli cu alte impozite.

dupa cum a declarat dl Mihai Tanasescu. guvernul vrea sa mareasca in 2004 deficitul bugetar la 3. deoarece aceasta a luat-o inaintea unei industrii prea slabe. El inseamna intreprinderi neprivatizate care produc pierderi.8%. ultima revizuire a acordului stand by cu FMI a reprezentat „cea mai inflexibila runda de negocieri de cand Romania poarta discutii cu FMI”. Inevitabil. precum energia si transporturile.7% din PIB. In timp ce FMI arata cu degetul spre slabiciunile din economie. ministrul finantelor publice. concluzii si rationalizari Ora adevarului pentru economia romaneasca se apropie. negociatorul sef pentru Romania. ascuns sub pres pana acum. a iesit la suprafata. cat este nivelul critic. Nu intamplator. iar cresterea economica sinusoidala. De ce se teme FMI? De reintoarcerea economiei la parametrii de acum doi-trei ani. odata cu 2005. Nici nu e de mirare. discutiile au fost inflexibile. iar Neven Mates.Executie Propuneri. cand inflatia era foarte greu de controlat. De data aceasta. Temerile lui Mates sunt alimentate si de o dublare a creditului 31 . tot raul din economie. ceea ce ar conduce la un deficit de cont curent de peste 4. sectoare nerentabile. s-a intors la Washington fara a avea o scrisoare de intentie negociata 100%. dar si o politica monetara adecvata. anul cand vrem sa incheiem negocierile cu UE. care trebuie restructurate din temelii.

1995. volumul I . 1996. Craiova. Masura anuntata de a limita creditarea prin scumpirea progresiva a creditului este un surogat. CECAR. –Contabilitatea profundata. Editura Universitatea.Editura SITECH. Bibliografie Barbacioru V. Ristea M. Editura Universitatea Craiova. –Contabilitatea societatii comerciale. in ultimul an. Sandu M. –Principiile contabilitatii. In lipsa unei industrii autohtone competitive. 1996. 32 . 2001. 1999. Este absolut normal ca intreprinderile si populatia sa apeleze la credite. Masurile care ne asteapta inseamna disponibilizari masive si mariri de preturi. 1998. -Contabilitatea financiara. Craiova 1999. Editura Bucuresti. Craiova . CECAR. Editura Bucuresti. –Contabilitatea societatii bancare. Craiova. creditul neguvernamental a alunecat periculos pe balanta de plati. Editura “Scrisul Romanesc”.neguvernamental. –Contabilitatea financiara. Editura SITECH. volumul lI. Cuiul problemei il reprezinta restructurarea sectoarelor ineficiente si renuntarea la subventii. Trasca M. numai ca acesti bani s-au dus in importuri de tehnologie (de cele mai multe ori second-hand) si in bunuri de consum de import. Craiova . Ristea M. in importuri. Constantin Staicu Mihai M. –Contabilitatea societatii comerciale.

–Contabilitatea de gestiune. Craiova. 33 . Editura Aius. Manolescu M. –Contabilitatea de gestiune.Iacob C. Galati. Iordache A. 1994. Editura Sidex. . 1996.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful