INTRODUCERE Performanţele obţinute de o întreprindere sunt informaţii preţioase pentru majoritatea utilizatorilor, fiind esenţiale în economiile bazate pe investiţii

private. Furnizarea de informaţii despre rezultatele obţinute de întreprindere în urma desfaşurării activitaţii sale pentru îndeplinirea obiectului său de activitate revine situaţiilor financiare anuale ale întreprinderii. Prin intermediul acestora sunt oferite informaţii unei sfere largi de utilizatori cum ar fi : investitorii, actuali sau potenţiali, salariaţii, creditorii, furnizorii şi alti creditori comerciali, clienţii, conducătorii întreprinderilor respective, care vor lua decizii economice bazate pe analiza acestor informaţii. Scopul principal al acestei lucrări îl constituie studierea detaliată a contabilităţii şi analizei rezultatelor financiare pe care le obţine întreprinderea pe parcursul perioadei de gestiune. Profitul constituie raţiunea activităţii de producţie şi practic determină prosperarea întreprinderii în perioada previzională. Prin tematică, conţinut şi structura sa, lucrarea conţine aspecte teoretice privind definirea consumurilor şi cheltuielilor precum şi structura veniturilor pe care le suportă întreprinderea în conformitate cu actele normative şi legislative în vigoare, modul de contabilizare a acestora şi modul de determinare a rezultatelor financiare. Partea practică a lucrării este elaborată în baza materialelor SC. Petrom S.A. pentru activitatea desfăsurată în perioada anilor 2006, 2007, 2008. Primul capitol al lucrării tratează noţiuni teoretice cu privire la rezultatul exerciţiului şi este structurat în patru subcapitole referitoare la definirea şi recunoşterea cheltuielilor, clasificarea acestora, determinarea teoretică a rezultatului exerciţiului şi impozitarea acestuia. Lucrarea continuă cu o scurtă prezentare a societăţii privind rezultatele obţinute, resurse umane, concurenţă, managementul riscului, investiţii, etc. Capitolul trei conţine studiu de caz privind determinarea rezultatului exerciţiului la SC. Petrom SA. Astfel sunt prezentate principalele înregistrări contabile referitoare la operaţii economice care includ cheltuieli şi venituri, determinarea concretă a rezultatului exerciţiului, impozitarea acestuia precum şi distribuirea profitului. În continuarea capitolului se trece la analiza rezultatului exerciţiului precum şi a elementelor componente în calculul acestuia. Lucrarea se încheie cu partea de concluzii şi propuneri.

1

CAPITOLUL 1. NOŢIUNI TEORETICE PRIVIND REZULTATUL EXERCIŢIULUI 1.1 Definirea şi recunoaşterea cheltuielilor şi a veniturilor Activităţile de producere şi desfacere a bunurilor, executarea de lucrări şi prestarea de servicii generează cheltuieli ce se recuperează din veniturile obţinute de întreprinderi. Unele dintre aceste activităţi sunt dependente de obiectul de activitate al fiecărei întreprinderi (activitatea de exploatare), altele nu ţin de acestea şi au un conţinut similar (activităţi financiare şi extraordinare). Activitatea de exploatare cuprinde toate operaţiile economice şi comerciale privind aprovizionarea, producţia şi desfacerea bunurilor. Sunt incluse în această activitate şi investiţiile prin care se realizează producţia şi construcţia proprie de mijloace fixe.1 Activitatea financiară este concretizată în special în operaţiuni pe piaţa financiară cum ar fi achiziţii şi cedări de titluri de valoare pe termen scurt în vederea fructificării unor disponibilităţi băneşti şi a obţinerii de venituri. Activitatea extraordinară reprezintă evenimente sau tranzacţii diferite de activităţiile curente ale întreprinderii şi care nu apar frecvent sau cu regularitate. Unii autori2 delimitează activitatea extraordinară de cea excepţională. Criteriile utilizate în acest scop se referă la natura şi frecvenţa activităţilor respective, considerându-se ca în aprecierea caracterului excepţional al unei activităţi trebuie să se ţină seama, în primul rând, de frecvenţa acestuia şi apoi de natura ei. Cheltuielile şi veniturile sunt reflectate atât în contabilitatea financiară a întreprinderii, cât şi în contabilitatea de gestiune, a cărei organizare este influenţată într-o proporţie însemnată de specificul întreprinderii. În cadrul primei structuri, cheltuielile şi veniturile sunt înregistrate şi analizate după natura lor, care este determinată de natura operaţiei care le-a generat. Toate operaţiile care determină cheltuieli şi venituri sunt consemnate în momentul generării sau angajării lor. Prin urmare criteriul utilizat pentru delimitarea şi înregistrarea cheltuielilor şi a veniturilor este cel al angajării şi nu cel al plaţii sau al încasarii lor. Întrucât cheltuielile sunt ocazionale iar veniturile se crează în etape diferite, este necesară delimitarea momentului în care cheltuielile se consideră consumate iar veniturile, realizate.

1 2

Mihai Ristea, Mihai Dima, Contabilitatea societăţilor comerciale, Ed. Universitară, Bucureşti, 2002, pag.311 Nicolae Feleaga, Liliana Malciu, Stefan Bunea, Bazele contabilităţii, Ed. Economică, Bucureşti, 2002, pag.87

2

De asemenea, se consideră venituri realizate, în funcţie de care se determină rezultatele, numai cele din stadiul de vânzare, adică din faza în care are loc transferarea dreptului de proprietate asupra bunurilor, lucrărilor şi serviciilor către client. Fiecare exerciţiu financiar trebuie să cuprindă veniturile realizate şi cheltuielile care le-au generat. Ca urmare a aplicării principiului independenţei exerciţiului, în bilanţul contabil apar cheltuielile în avans şi cheltuielile de repartizat asupra mai multor exerciţii financiare. Cheltuielile efectuate în cursul exerciţiului financiar, dar care se referă la un exerciţiu ulterior, se vor prezenta in bilanţ la “Cheltuieli în avans”. Acest element nu include veniturile angajate, care vor figura la “Creanţe”. Veniturile recunoscute înainte de data încheierii exerciţiului, dar care se referă la un exerciţiu financiar ulterior, se vor prezenta in bilanţ la “Venituri în avans”. Nu sunt incluse aici cheltuielile angajate, acestea figurând la “Datorii”. În sens general, cheltuielile desemnează în expresie valorică raporturi patrimoniale cu privire la angajarea şi utilizarea resurselor economice în cadrul activităţilor desfăşurate de unitate.3 Potrivit reglementărilor actuale, cheltuielile entităţii reprezintă valorile plătite sau de plătit pentru: consumuri de stocuri, lucrări executate şi servicii prestate de care beneficiază entitatea; cheltuieli cu personalul; executarea unor obligaţii legale sau contractuale.4 În cadrul general pentru întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare, elaborat de organismul internaţional de normalizare contabilă (I.A.S.C.), cheltuielile sunt definite ca fiind „diminuări ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile, sub formă de ieşiri sau scăderi ale valorii activelor sau creşteri ale datoriilor, care se concretizează în reduceri ale capitalurilor proprii, altele decât cele rezultate din distribuirea acestora către acţionari”5. Deci cheltuielile pot îmbrăca, aşa cum reiese din această definiţie, două forme: fie pe cea a unei ieşiri sau diminuări de valoare privind activele, fie pe cea a unei creşteri a datoriilor. Cheltuielile ce apar în cursul activitatilor curente ale întreprinderii includ costul vânzărilor, salariile şi amortizarea. Ele se regăsesc de obicei sub forma ieşirilor sau a scăderii valorii activelor. Având aceeaşi natură cu alte tipuri de cheltuieli, pierderile pot apărea sau nu pe parcursul desfăşurării activităţilor curente ale întreprinderii şi le include pe cele rezultate din dezastre, precum şi pe cele rezultate din ieşirea activelor pe termen lung.
3

Mihai Ristea, Oprea Catalin, Bazele contabilităţii, Ed. Natională, Bucureşti, 2000, pag.105 Reglementări contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene, aprobate prin Ordinul M.F.P. nr. 1752, din 17 noiembrie 2005, publicate în Monitorul Oficial al României nr. 1080 bis, din 30 noiembrie 2005, punctul 218.
4 5

I.A.S.B. şi B. Cooke, M. Mihai, C. Ionescu, M. Solomon, A. Duţescu, Standardele Internaţionale de Contabilitate 2002, Editura Economică, Bucureşti, 2002, Cadrul general, paragraful 70 (b).

3

Definiţia cheltuielilor include şi pierderile nerealizate, de exemplu cele rezultate din creşterea cursului valutar în cazul unor împrumuturi pe care întreprinderea le-a contractat în valută. De asemenea, în cadrul cheltuielilor exerciţiului financiar se cuprind provizioanele, amortizările şi ajustările pentru depreciere sau pierdere de valoare reflectate. În concordanţă cu standardele internaţionale, veniturile constitue creşteri ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile sub forma de intrări sau creşteri ale activelor ori descreşteri ale datoriilor, care se concretizează în creşteri ale capitalului propriu, altele decât cele rezultate din contribuţii ale acţionarilor. În categoria veniturilor se include atăt sumele sau valorile încasate sau de încasat în nume propriu din activităţi curente, cât şi câştigurile din orice alte surse. Veniturile din activităţi curente se pot găsi sub diferite denumiri: vânzări, comisioane, dobânzi, dividende, redevente şi chirii. Sumele colectate de o entitate în numele unor terţe părţi, inclusiv în cazul contractelor de mandat sau comision, nu reprezintă venit din activitatea curentă. În această situaţie, veniturile din activitatea curentă sunt reprezentate de comisioanele cuvenite. De aceeaşi natură ca şi veniturile sunt câştigurile, care reprezintă creşteri ale beneficiilor economice şi pot apărea sau nu ca rezultat al activităţii curente a întreprinderii. O altă componentă a veniturilor o constituie câştigurile nerealizate precum şi cele obţinute din lichidarea datoriilor.
Având în vedere accepţiunea de prezentare în bilanţ, recunoaşterea este „procesul care constă în încorporarea, în bilanţ sau în contul de profit şi pierdere, a unui articol ce satisface definiţia unui element, precum şi a criteriilor de constatare”6, iar prin recunoaşterea cheltuielilor înţelegem consemnarea, înscrierea sau prezentarea în contul de profit şi pierdere a elementelor de cheltuieli, în condiţiile îndeplinirii criteriilor de recunoaştere. Contul de profit şi pierdere este o componentă a situaţiilor financiare anuale. Acest document de sinteză cuprinde veniturile şi cheltuielile exerciţiului, grupate după natura lor, pe activităţile de exploatare, financiară şi extraordinară, precum şi rezultatul exerciţiului: profit sau pierdere. Alături de venituri, cheltuielile sunt elemente legate în mod direct de măsurarea performanţei întreprinderii, şi formează aşa numitele structuri ale contului de profit şi pierdere.

Recunoaşterea cheltuielilor în contul de profit şi pierdere implică îndeplinirea a două condiţii: prima, o reducere de beneficii economice viitoare, prin diminuare de active sau creşteri de datorii; a doua, o evaluare credibilă a reducerii.
6

Feleagă Niculae, Sisteme contabile comparate, vol. II, Normele contabile internaţionale, Editura Economică, Bucureşti, 2000, pag. 38.

4

Procesul care desemnează recunoaşterea cheltuielilor în contul de profit şi pierdere pe baza asocierii directe între costurile implicate si obţinerea elementelor specifice de venit reprezintă conectarea costurilor la venituri; el implică recunoaşterea simultană sau combinată a veniturilor şi cheltuielilor care rezultă direct şi concomitent din aceleaşi tranzacţii sau din alte evenimente.
În contul de profit şi pierdere cheltuielile se pot prezenta în diverse moduri, utilizând diferite criterii de structurare. Cheltuielile se pot grupa după natura lor în activitatea întreprinderii, dar se poate face şi o separaţie între acele cheltuieli care sunt rezultatul activităţilor curente ale întreprinderii de cele care nu sunt rezultatul acestor activităţi, separaţia între elementele cheltuieli şi modul de prezentare determinând diferite combinaţii. Cheltuielile care apar altfel decât în cursul activităţilor curente ale entităţii trebuie prezentate în contul de profit şi pierdere la „Cheltuieli extraordinare”. Aceste elemente extraordinare rezultă din evenimente sau tranzacţii ce sunt clar diferite de activităţile curente ale entităţii şi care, prin urmare, nu se aşteaptă să se repete într-un mod frecvent sau regulat. Exemple de evenimente sau tranzacţii ce dau naştere, în general, la elemente extraordinare în cazul majorităţii entităţilor sunt exproprierea activelor, un cutremur sau un alt dezastru natural.7 La întocmirea contului de profit şi pierdere, trebuie să se ţină cont, potrivit principiului independenţei exerciţiilor, doar de cheltuielile aferente exerciţiului financiar, indiferent de data plăţii acestora. Cheltuielile efectuate în cursul exerciţiului financiar, dar care sunt aferente unui exerciţiu financiar ulterior, trebuie prezentate sub titlul de „Cheltuieli în avans”, în timp ce cheltuielile care, deşi se referă la exerciţiul financiar în cauză, se vor plăti numai în cursul exerciţiului financiar ulterior, trebuie prezentate la „Datorii”. Pentru fiecare element de cheltuială din contul de profit şi pierdere trebuie prezentată valoarea aferentă elementului corespondent pentru exerciţiul financiar precedent, iar dacă cele două valori nu sunt comparabile, atunci absenţa comparabilităţii trebuie prezentată în notele explicative şi însoţită de comentarii relevante. În schimb, dacă pentru un element de cheltuială din contul de profit şi pierdere nu există valoare atunci acesta nu trebuie prezentat, cu excepţia cazului în care există un element corespondent pentru exerciţiul financiar precedent.

Recunoaşterea veniturilor în contul de profit şi pierdere intervine atunci când se înregistrează o creştere a beneficiilor economice viitoare aferente creşterii unui activ sau diminuării unei datorii, modificare ce poate fi evaluată în mod credibil. Aceasta presupune că recunoaşterea veniturilor se realizează simultan cu recunoaşterea creşterii activelor sau a reducerii datoriilor.

7

Reglementări contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene, punctul 39

5

Gheorghe Cretoiu.H. art.10. alte cheltuieli de exploatare. Prof. comisioane şi onorarii. deplasări. între care necesitatea ca venitul sa fie obţinut. art.2. servicii bancare. cheltuieli extraordinare.214 9 Legea 82 / 1991. costul de achiziţie al materialelor restocate.Fundamentele şi noul cadru juridic. după caz9 iar contabilitatea cheltuielilor se ţine pe feluri de cheltuieli după natura sau destinaţia lor. pag. detaşări şi transferuri. Legea contabilităţii. costul mărfurilor vândute şi al ambalajelor. Beck. şi sunt înregistrate în contabilitate şi raportate în contul de profit şi pierdere al perioadei aferente. 10 Legea 82 / 1991. prime de asigurare. 1. transporturi de bunuri şi personal. 11 OMFP nr.2 6 . Cheltuielile extraordinare se referă la calamităţi şi alte evenimente extraordinare11 cum ar fi: cheltuieli privind operaţiile de gestiune. după natura sau sursa lor. cheltuieli extraordinare privind operaţiile de capital. C. republicată în 2008. studii şi cercetări. 1. Bucureşti. 8 Prof. cheltuieli de protocol. Dr.1 Clasificarea cheltuielilor Reglementările contabile în vigoare. contabilitatea veniturilor se ţine pe feluri de venituri. cheltuieli poştale şi taxe de telecomunicaţii. cheltuieli financiare. Univ. 1752 din 2005 secţiunea 7. cheltuieli cu alte servicii executate de terţi. cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terţi. 2007. locaţii de gestiune şi chirii. Realizarea obiectului de activitate a agenţilor economici presupune pe lângă cheltuieli de exploatare şi cheltuieli legate de activitatea financiară. cheltuieli cu personalul. contravaloarea energiei şi apei consumate. redevenţe. conduc în general la limitarea recunoaşterii ca venituri numai a acelor elemente ce pot fi evaluate în mod credibil şi care au un grad suficient de certitudine. Dr.2 Clasificarea cheltuielilor şi veniturilor Potrivit Legii 82 / 1991 republicată. adică făcând abstracţie de data decontării. Univ. Astfel. cheltuielile ca şi efecte ale tranzacţiilor şi ale altor evenimente sunt recunoscute atunci când tranzacţiile şi evenimentele se produc şi nu pe măsură ce trezoreria sau echivalentul său este plătit. Contabilitate. 17 ( 2 ). costul de achiziţie al obiectelor de inventar consumate. Legea contabilităţii. cheltuieli care cuprind: pierderi din creanţe legate de participaţii şi privind titlurile de plasament cedate. valoarea animalelor şi păsărilor.“Cerinţele procedurilor utilizate pentru recunoaşterea veniturilor. Legea contabilităţii. Ed. armonizate cu directivele europene stabilesc o clasificare a cheltuielilor după natura lor în: cheltuieli de exploatare. republicată în 2008.”8 Contul de profit şi pierdere trebuie să fie întocmit făcând abstracţie de datele referitoare la încasări şi plăţi. după caz10. reclamă şi publicitate. 17 ( 1 ). Ion Bucur. Cheltuielile de exploatare includ acele cheltuieli care urmăresc realizarea activităţii prevăzute prin actele de înfiinţare ale firmei şi cuprind următoarele elemente: cheltuieli cu materiile prime şi materialele consumabile.

în funcţie de natura lor12.Cheltuielile cu provizioanele. provizioanele şi ajustările pentru depreciere sau pierderi de valoare 69 Cheltuieli cu impozitul pe profit şi alte impozite. financiar si extraordinar. Secţiunea 7. precum şi cheltuielile cu impozitul pe profit şi alte impozite. Conturile de cheltuieli au funcţie contabilă de activ. În structura planului de conturi general cuprins în OMFP 1752 din 2005. precum şi constituirea modalităţilor de prevenire a consecinţelor unor evenimente deosebite. art. amortizările şi ajustările pentru depreciere sau pierdere de valoare. Analiza cheltuielilor poate fi realizată la mai multe niveluri. Sunt cheltuieli calculate care nu generează fluxuri de trezorerie şi constituie o sursă a capacităţii de autofinanţare a activităţii de investiţii. conturile de cheltuieli sunt integrate clasei 6 “Conturi de cheltuieli”. Cheltuielile cu amortizările şi provizioanele au rolul de a asigura refacerea imobilizărilor corporale. Ca urmare niciun cont de cheltuieli nu prezintă sold la finele perioadei.. taxe si vărsăminte asimilate 64 Cheltuieli cu personalul 65 Alte cheltuieli de exploatare 66 Cheltuieli financiare 67 Cheltuieli extraordinare 68 Cheltuieli cu amortizările.2.2.219 (2) 7 . se evidenţiază distinct. din care fac parte următoarele grupe de conturi: 60 Cheltuieli privind stocurile 61 Cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terţi 62 Cheltuieli cu alte servicii executate de terţi 63 Cheltuieli cu alte impozite. Conturile sintetice de cheltuieli se pot dezvolta în conturi analitice. Se debitează cu cheltuielile efectuate în cursul exerciţiului financiar şi se creditează prin repartizarea cheltuielilor asupra rezultatelor exerciţiului. pe această bază determinâdu-se categoriile de elemente ce vor contribui la formarea rezultatului exerciţiului: de exploatare.2 Clasificarea veniturilor 12 OMFP 1752 / 2005 pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu directivele europene. calculate potrivit legii.10. în funcţie de necesităţile impuse de anumite reglementări sau potrivit necesităţilor proprii. La sfârşitul perioadei (lunii) soldul acestora se transferă asupra contului de profit şi pierdere (121). 1.

după natura lor. acestea fiind grupate în: venituri din exploatare. venituri din sconturi primite în urma unor reduceri financiare şi alte venituri financiare. care atestă tranferul dreptului de proprietate asupra bunurilor respective. veniturile din vânzări de bunuri se înregistrează în momentul predării bunurilor către cumpărători. art. care cuprinde urmatoarele grupe de conturi: 70 Cifra de afaceri netă 71 Variaţia stocurilor 72 Venituri din producţia de imobilizări 74 Venituri din subvenţii de exploatare 75 Alte venituri din exploatare 76 Venituri financiare 77 Venituri extraordinare 78 Venituri din provizioane şi ajustări pentru depreciere sau pierdere de valoare. care includ veniturile efectiv realizate si încorporate în rezultatul aceluiaşi exerciţiu. venituri de realizat. venituri din dobânzi. Veniturile extraordinare sunt grupate în următoarele categorii: venituri extraordinare din operaţii de gestiune. venituri din subvenţii de exploatare. mărfurilor. Contabilitatea veniturilor se ţine pe feluri de venituri. În contabilitate.1. venituri din investiţii financiare cedate. alte venituri din exploatarea curentă şi alte venituri din exploatare. Secţiunea 7. În structura veniturilor financiare se regasesc: venituri din imobilizări financiare. venituri din investiţii pe termen scurt. dar încorporate în rezultatul exerciţiului următor. veniturile din producţia stocată. către clienti. 212 8 . dar pentru care nu s-au întocmit documente de înregistrare. veniturile se pot clasifica în: venituri curente. venituri din variaţia stocurilor. constatate pe parcursul unui exerciţiu. venituri din operaţii de capital. venituri din creanţe imobilizate. veniturile extraordinare din provizioane. venituri din producţia de imobilizări. al livrării lor pe baza facturii sau în alte condiţii prevăzute în contract.10. Veniturile din exploatare cuprind:13venituri din vânzarea produselor. 13 OMFP 1752 /2005 pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu directivele europene. venituri din diferenţe de curs valutar. încorporate în exerciţiul curent.Ca şi cheltuielile. lucrărilor executate şi serviciilor prestate care se încadrează în categoria veniturilor generate de activitatea de bază. venituri înregistrate în avans. Conturile de venituri fac parte din clasa 7 “Conturi de venituri”. venituri financiare şi venituri extraordinare.

3 Determinarea rezultatului exerciţiului din punct de vedere teoretic “Obiectul contabilităţii rezultatelor îl constituie înregistrarea fluxurilor care modifică avuţia unei întreprinderi. “Perioada. Într-o exprimare generală. pag. variaţia acestei bogăţii este reflectată de rezultatul contabil sau financiar. Gualino editeur. rezultatul este considerat ca variaţie a bogăţiei întreprinderii determinată de activitatea sa în timpul unui exerciţiu”14 Se numeşte rezultat soldul veniturilor şi cheltuielilor care modifică valoarea unui patrimoniu într-o perioadă dată. 1. pentru soldurile creditoare : = 121 “Profit şi pierdere “ xxx Michel Capron. Determinarea lunară a exerciţiului este stabilită din raţiuni fiscale. pag. în funcţie de natura lor. Contabilitatea în perspectivă. veniturile. Aceste conturi se creditează cu veniturile relizate în cursul exerciţiului financiar şi se debitează cu incorporarea veniturilor în rezultatul exerciţiului. Paris.15 Rezultatul reprezintă un indicator care exprimă performanţa financiară a unei întreprinderi şi se determină ca diferenţa între veniturile şi cheltuielile exerciţiului financiar.30 16 Alain Burlaud. 2000. Humanitas. Comptabilite et Droit comptable. cheltuielilor şi al rezultatului net se numeşte exerciţiu contabil”16 Rezultatul exerciţiului se stabileşte lunar. Finnance d’enterprise. La sfârşitul perioadei. 7 “Conturi de venituri “ 14 15 = cls . Periodicitatea şi autonomia exerciţiului impun necesitatea unei informări continue şi la termen cu privire la situaţia înregistrată la sfârşitul fiecărui exerciţiu. Dalloz. În acest sens conturile de venituri şi cheltuieli în care se înregistrează .78 9 . Rezultatul definitiv al exerciţiului financiar se stabileşte la închiderea acestuia. Paris. pag. 6 “ Conturi de cheltuieli “ xxx -închiderea conturilor de venituri. Din punct de vedere contabil pentru a stabili rezultatul exerciţiului se procedează la închiderea conturilor de venituri si cheltuieli. soldul lor devenind zero. Pe ansamblu. în general anuală care delimitează cadrul măsurării veniturilor. respectiv cheltuielile se închid provizoriu. Bucureşti. 1998. care este bifuncţional. cumulat de la începutul anului.141 Pierre Vernimmen. cu excepţia contului 711 “Variaţia stocurilor”. Ed.Conturile din clasa 7 au funcţie de pasiv. astfel: -închiderea conturilor de cheltuieli pentru soldurile debitoare : 121 “Profit şi pierdere “ cls. soldul creditor se transferaă asupra contului de profit şi pierdere. 1994.

1. la sfârşitul perioadei se poate produce un decalaj între elementele înregistrate şi cele care trebuie să participe la determinarea rezultatului. Dacă pe parcursul exerciţiului financiar cheltuielile şi veniturile sunt înregistrate pe masura apariţiei lor. Manifestarea unor decalaje de timp între fluxurile de bunuri. indiferent de data încasarii sau plaţii lor. Această posibilitate decurge din principiul contabilităţii în partida dublă. Ţinând cont de aceste cerinţe. care face posibilă determinarea “agregatelor” fie prin metoda directa fie prin metoda indirectă.4 Impozitarea rezultatului exerciţiului 10 . Din necesitatea aplicării principiului independenţei exerciţiului. astfel încat să se ataşeze fiecărui exerciţiu cheltuielile şi veniturile aferente. El cuprinde rezultatul curent. Rezultatul extraordinar al exerciţiului se determină ca diferenţă între veniturile şi cheltuielile extraordinare. Apariţia acestor decalaje antrenează necesitatea unor ajustări. iar cheltuiala în momentul angajarii unei datorii. cu suma elementelor care constitue destinaţiile sale. Rezultatul financiar se calculează ca diferenţă între veniturile financiare şi cheltuielile financiare. conturile de regularizare sunt utilizate pentru a repartiza cheltuielile şi veniturile în timp. iar pierderea se reflectă prin soldul final debitor al aceluiaşi cont. şi aceasta este o tautologie. se determină ca diferenţă între veniturile şi cheltuielile exerciţiului. rezultatul extraordinar şi impozitul pe profit. Astfel. cheltuielile şi veniturile sunt ataşate exerciţiului căruia îi corespund. O importanţă deosebită constă în identificarea momentului în care o activitate desfăşurată de întreprindere ocazionează o cheltuială sau generează un venit. Rezultatul din exploatare este denumit uneori rezultat economic sau operaţional şi reprezintă diferenţa dintre veniturile şi cheltuielile legate de exploatare. chiar dacă acestea nu sunt contabilizate.În urma acestei operaţiuni profitul va fi reflectat prin soldul final creditor al contului 121 “Profit şi pierdere “ si se supune impozitarii. Dar acest rezultat poate fi egal. respectiv profitul sau pierderea. În acest scop. rezultatul exerciţiului. servicii şi fluxurile de trezorerie impune anumite cerinţe în privinţa recunoaşterii cheltuielilor şi a veniturilor. Exigenţele contabilităţilor de angajament impun ca venitul să fie recunoscut de regulă în momentul angajării unei creanţe. rezultatul trebuie să cuprindă cheltuielile consumate şi veniturile realizate pe parcursul exerciţiului.

Editura Best Publishing Romania art. El trebuie supus unor prelucrări de ordin fiscal în vederea obţinerii profitului impozabil. Diferenţele dintre rezultatul contabil şi cel fiscal sunt următoarele:17veniturile fiscale sunt recunoscute din punct de vedere contabil în exerciţiile anterioare recunoaşterii fiscale. când valoarea contabilă este superioară celei fiscale. dintrun an fiscal.26 (1) 11 . 2005. Rotila Aristita.19 Diferenţele sunt impozabile la elementele de activ. pentru determinarea impozitului ce trebuie plătit (recuperat) ca urmare a activitaţii desfăşurate în cursul unui exerciţiu financiar. “Contabilitatea întreprinderii” Editura Alma Mater. profitul impozabil se calculează ca diferenţă între veniturile realizate din orice sursă şi cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri. pag. 2002. din care se scad veniturile neimpozabile şi la care se adaugă cheltuielile 17 18 Feleaga Niculae. “Contabilitatea întreprinderii”. Relaţia de principiu prin care.368 19 Patrut Vasile.223 Patrut Vasile. pag. cheltuielile sunt recunoscute din punct de vedere fiscal în exerciţiile anterioare recunoaşterii contabile. acesta reprezintă pierdere fiscală şi se recuperează din profiturile obtinuţe în următorii 5 ani consecutivi. potrivit relaţiei: Impozitul pe profit = rezultatul impozabil x cota de impozit Dacă rezultatul impozabil este negativ. pornindu-se de la rezultatul contabil se determină rezultatul fiscal în conformitate cu standardele internaţionale de contabilitate este următoarea:18 Rezultatul fiscal = Rezultat contabil +/. cheltuielile sunt recunoscute din punct de vedere contabil în exerciţiul anterior recunoaşterii fiscale. veniturile sunt recunoscute din punct de vedere fiscal în exerciţiile anterioare recunoaşterii contabile.ediţia a XI a.Diferenţe temporare Diferenţele sunt deductibile la elementele de activ atunci când valoarea contabilă este mai mică decât valoarea fiscală.Rezultatul contabil determinat înainte de impozitare difera ca mărime de rezultatul impozabil (fiscal). când valoarea contabilă este mai mare ca valoarea fiscală. Editura Alma Mater. Rezultatul impozabil se determină pe baza regulilor stabilite de autorităţile fiscale ale fiecărei ţări. 2002. Acest tip de diferenţe temporare generează datorii potenţiale privind impozitul pe profit amânat. iar la datorii când valoarea contabilă este inferioară celei fiscale. Rezultatul impozabil este rezultatul la care se aplică cota de impunere. Malciu Liliana “Politici şi opţiuni contabile” Editura Economică. 20 Potrivit reglementărilor în vigoare.368 20 Codul Fiscal. Acest tip de diferenţe temporare generează creanţe privind impozitele amânate. se calculează impozitul pe profit datorat. pag.Diferenţe permanente +/. Dacă rezultatul impozabil este pozitiv.

20 si art 201 23 Codul Fiscal.  Diferenţele favorabile de valoare a titlurilor de participare.491 – M. cheltuielile cu dobânda şi diferenţele de curs valutar. următoarele categorii de venituri sunt evaluare a investiţiilor financiare pe termen lung. cheltuielile reprezentând tichetele de masă acordate de angajatori potrivit legii.ediţia a XI a. cheltuieli cu provizioane şi rezerve. Editura Best Publishing Romania art. perisabilitaţile. Editura Best Publishing Romania art.nedeductibile. pct. Următoarele cheltuieli au deductibilitate limitată:23Suma cheltuielilor cu indemnizaţia de deplasare acordată salariaţilor pentru deplasări în strainătate şi în România.21 La stabilirea profitului impozabil se iau în calcul şi alte elemente similare veniturilor şi cheltuielilor potrivit normelor de aplicare.19 (1) Codul Fiscal. Pentru neimpozabile:22  Dividendele primite de la o persoană juridică română. cheltuielile de protocol. inclusiv cele reglementate prin acte normative în vigoare.ediţia a XI a. precum şi veniturile din recuperarea cheltuielilor nedeductibile. întretinere şi reparaţii aferente autoturismelor folosite de angajaţi cu funcţii de conducere şi de administrare ai persoanei juridice. cheltuielile de funcţionare. dacă sunt 21 22 Codul Fiscal. folosită şi în scop personal.21(3) 12 . Editura Best Publishing Romania art. titluri de participare şi investiţii detinuţe ca imobilizări. întreţinerea şi repararea locuinţelor de serviciu situate în localitatea unde se află sediul social sau unde societatea are sedii secundare.Of. amortizarea. cheltuielile sociale.31 decembrie 2009 inclusiv. cheltuielile cu primele de asigurare.  Venituri neimpozabile. întreţinere şi reparaţii aferente unui sediu aflat în locuinţa proprietate personală a unei persoane fizice. veniturile din tranzactionarea titlurilor de participare pe piaţa autorizată şi supravegheată de Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare. veniturile din reducerea sau anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere. Potrivit HG nr 84/2005. Pentru determinarea profitului impozabil sunt considerate cheltuieli deductibile numai cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri impozabile. cheltuielile de funcţionare. precum şi diferenţele de calculul profitului impozabil.ediţia a XI a. cheltuielile pentru funcţionarea. prevăzute expres în acorduri şi memorandumuri aprobate prin acte normative.  Veniturile din anularea cheltuielilor pentru care nu s-a acordat deducere.  În perioada 1 ianuarie 2009 . nr 147/2005 contribuabilii care efectuează sponsorizări potrivit legii scad din impozitul pe profit datorat sumele aferente.

nu depăşesc mai mult de 20% din impozitul pe profit datorat. cumulat de la începutul anului. cheltuielile cu primele de asigurare plătite de angajator. Soldul creditor reprezintă profitul realizat. profitul net realizat în exerciţiul precedent. soldul creditor al conturilor din clasa 7 şi pierderea contabilă reportată. Editura Best Publishing Romania art. Plata impozitului pe profit se efectuează trimestrial. pag. În debit se înregistrează la sfârşitul perioadei (lunii). După funcţia contabilă. soldul debitor al conturilor de cheltuieli. profitul net realizat în exerciţiul precedent şi nerepartizat. care a fost repartizat pe destinaţii. PREZENTAREA SOCIETĂŢII PETROM SA 24 25 Revista CECCAR Nr10. este un cont bifuncţional. cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile.24 Rezerva legală este deductibilă în limita unei cote de 5% aplicată asupra profitului contabil. etc. iar soldul debitor pierderea realizată.25 Codul Fiscal. confiscările şi penalitătile de întârziere datorate către autoritaţile române. înainte de determinarea impozitului pe profit din care se scad veniturile neimpozabile şi se adaugă cheltuielile aferente acestora . dobânzile/majorările de întârziere. până la data de 25 inclusiv a primei luni din trimestrul următor.îndeplinite cumulativ următoarele condiţii: sunt în limita a 3% din cifra de afaceri. cheltuielile determinate de diferenţele nefavorabile de valoare a titlurilor de participare la persoanele juridice la care se deţin participaţii. a 13 .25 Există şi anumite categorii de cheltuieli pentru care nu se admite deducerea cum ar fi: cheltuielile proprii ale contribuabilului cu impozitul pe profit datorat. Octombrie.22(1) lit. pierderile înregistrate la scoaterea din evidenţă a creanţelor incerte sau în litigiu. amenzile. până ce aceasta va atinge a cincea parte din capitalul social subscris şi vărsat. Evidenţa profitului sau a pierderii înregistrate în cursul exerciţiului se ţine cu ajutorul contului 121 “Profit şi pierdere”.ediţia a XI a. 2006. În creditul contului se înregistrează la sfârşitul perioadei (lunii). În acest scop impozitul pe profit se calculează şi se evidenţiază trimestrial. CAPITOLUL 2.

În anul 1997 Compania Română de Petrol a fost împărţită. Activităţile principale ale companiei sunt: explorare şi producţie. Înfiinţare. Societatea infiinţată prin actul constitutiv este persoana juridica romană. acoperind toate segmentele acestei pieţe. care au fost comasate şi şi-au încetat activitatea. Compania Română de Petrol deţinea toate cele zece rafinării din România. calitate pe care firma a dobandit-o din momentul inregistrarii la Registrul Comertului in data de 23octombrie 1997.1. La sfârşitul lunii decembrie 2008.combinatul Doljchim este o unitate reprezentativă a industriei chimice din România. nivelul producţiei de ţiţei a fost menţinut în 2008. Producţia totală de ţiţei şi gaze a fost de 188. alături de câmpurile de extracţie. membru al Grupului OMV. de depozite şi de staţiile de benzină. constituită prin reorganizarea RAFIROM.476 bep/zi. sistemul de conducte al PETROTRANS şi dreptul exclusiv de a extrage ţiţei din câmpurile petrolifere din România. Divizia de Gaze şi Energie include şi produsele chimice . Sediul social al firmei se afla in Bucuresti. Capitalul social subscris şi vărsat este in valoare de 5. ca societate comercială pe acţiuni.2 Istoric În anul 1996 a fost înfiinţată Compania Română de Petrol. atât pentru piaţa internă. denumire. Astfel SNP Petrom a moştenit două rafinării. cât şi pentru export. Societatea are o influenţă puternică pe piaţa românească a gazelor. Societatea s-a constituit pentru o durată nelimitată. În anul 2002 a luat naştere compania Petromservice prin desprinderea din Petrom a sucursalei Petroserv. Societatea este persoana juridica romana din ziua inmatricularii in Registrul Comertului sub numarul J40/8302/1997 avand codul unic de inregistrare: 1590082 si isi desfasoara activitatea in conformitate cu legislatia in vigoare si prevederile stipulate in contractul de societate. 8 dintre rafinării funţionând pe cont propriu. Forma juridica a societăţii comerciale Petrom este SA(societate pe acţiuni). conducerea companiei a hotărât extinderea pe viitor a lanţului valoric prin dezvoltarea propriei activităţi de energie electrică. rafinare şi marketing şi gaze şi energie. cu o pondere importantă în producţia de îngrăşăminte şi metanol. 14 .2. Calea Dorobanşilor 239 judeţ: municipiul Bucureşti. Petrom este unicul producător de ţiţei şi asigură jumătate din producţia de gaze din România. toată fosta reţea de distribuţie PECO. PECO şi PETROTRANS. capital Petrom. este cel mai mare producător de ţiţei şi gaze din SudEstul Europei.834 RON 2. Ca urmare a intensificării activităţii de foraj şi a eforturilor de modernizare. rezervele dovedite totale însumau 843 mil bep. În vederea sporirii valorii gazelor naturale.664. restul activelor intrând în proprietatea Societăţii Naţionale a Petrolului.410.

18 6 Banca Europeană pentru 1.A. a achiziţionat 51% din acţiunile PETROM.441. Tranzacţia a fost încheiată în decembrie 2004 prin preluarea a 33. Tot in acest an Petrom a încheiat o tranzacţie cu Asociaţia Salariaţilor Petrom pentru achiziţionarea unui pachet suplimentar de 20.690.777. În mai 2009.026 6. grupul lider de petrol şi gaze naturale din Europa Centrală şi de Est. în data de 15 ianuarie 2009.4.60 5.60 114. 5.694.006.690.833.418 acţiuni.069.8 milioane Euro.770. 3. 4. în contul Ministerului Economiei (ME).2008 de respingere a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.41 (lei) 2.101/2006. care a preluat activităţile petrochimice ale rafinăriei Arpechim.34% din Petrom cu 668.214 100 acţiuni 28.894. 1.3 Acţionariatul În conformitate cu prevederile Legii nr. Structura acţionariatului la 31. 15 .2008 era urmatoarea: Tabelul 2.Pe data de 23 iulie 2004.10 352. 8 11. a efectuat.A.1 Structura acţionariatului la SC PETROM SA Nr.5 0 AKTIENGESELLSCHAFT 4 Ministerul Economiei 11. Ministerul Economiei deţine 11. 308/30.C.147.A.391.139.169.108. În 2008 Petrom şi Romgaz au semnat cu Guvernul României un protocol prin care se reglementează participarea la Fondul Social.33 5 2.889.113.64% din capitalul social al Petrom.061 Reconstrucţie şi dezvoltare Persoane Fizice şi Juridice TOTAL 3.004.110 2.664.87% din acţiunile Petrom Aviation.011 20.625. Ministerul Economiei a cumpărat Petrochemicals Argeş pentru suma de 150 milioane Euro. Acţionari OMV Număr de Capital social Procent [%] 51.256 56.741. Conducerea firmei S. În urma acestui transfer.694. PETROM S. 2.018. Petrom a înfiinţat compania Petrochemicals Argeş.046. SC Depozitarul Central S.446.639 20.467.41 Fondul Proprietatea S. preţ care după ajustarea ulterioară a urcat la circa 700 milioane Euro.40 1.A. majorându-şi astfel participaţia în această companie la 69. reprezentând 20.12.80 1.520.37%.644.130. transferul acţiunilor deţinute de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) la Petrom S. În iunie 2007.410. OMV. 2.12. La acesta se adaugă majorarea capitalului cu fonduri de 830 milioane Euro pentru ajungerea la 51%.

Bortz – Director Resurse Naturale în cadrul BERD. Davies – Director Financiar al OMV şi membru al Directoratului OMV.Aşa cum este prevăzut în Actul Constitutiv. Mai mult. Werner Auli – Membru al Directoratului OMV şi responsabil cu activitatea de Gaze şi Energie. Director General Executiv şi Preşedinte al Directoratului OMV. după cum urmează: Wolfgang Ruttenstorfer – Preşedinte. Ales iniţial în cadrul AGA din 11 ianuarie 2005. Kevin E. Ales iniţial în cadrul AGA din 25 aprilie 2006. Consiliul de Supraveghere al Petrom are în componenţă nouă membri. Cristian Marian Olteanu – Consilier al Preşedintelui Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Statului. Victor-Paul Dobre . Vicepreşedinte al Directoratului OMV şi responsabil cu activitatea de Rafinare şi Marketing. Ales iniţial în cadrul AGA din 25 aprilie 2006. conform Actului Constitutiv. Ministerul Administraţiei şi Internelor. unul din cei patru membri independenţi ai Consiliului de Supraveghere îndeplineşte criteriile de independenţă din Legea societăţilor comerciale. 2. Ales iniţial în cadrul AGA din 11 ianuarie 2005.4.1 Consiliul de supraveghere Consiliul de Supraveghere reprezintă interesele companiei şi ale acţionarilor săi şi este responsabil cu managementul general al companiei. Ales iniţial în cadrul AGA din 22 noiembrie 16 . reprezentantul Fondului Proprietatea în Consiliul de Supraveghere al Petrom Ales iniţial în cadrul AGA din 17 aprilie 2007. Helmut Langanger – Membru al Directoratului OMV şi responsabil cu activitatea de Explorare şi Producţie.Ales iniţial în cadrul AGA din 17 aprilie 2007. Ales iniţial în cadrul AGA din 11 ianuarie 2005.membru până în decembrie 2008. În interesul transparenţei şi independenţei. patru din cei nouă membri ai Consiliului de Supraveghere sunt independenţi de Acţionarul Majoritar. ce acţionează ca un organism de monitorizare. Secretar de Stat pentru Relaţiile cu Prefectura. Gerhard Roiss – Vicepreşedinte. incluzând şi activităţile petrochimice şi chimice ale OMV Ales iniţial în cadrul AGA din 11 ianuarie 2005. Emanoil Neguţ – Secretar de stat – Autoritatea de Control a Guvernului din cadrul Cancelariei Primului Ministru. sistemul de guvernanţă din cadrul Petrom se bazează pe o structură dualistă: un Directorat ce gestionează activitatea zilnică a companiei şi un Consiliu de Supraveghere. Membrii Consiliului de Supraveghere sunt aleşi de Adunarea Generală a Acţionarilor pentru a le promova interesele prin monitorizarea activă şi transparentă a activităţii Directoratului Petrom. reprezentantul Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Statului în Consiliul de Supraveghere al Petrom. David C.

În conformitate cu prevederile Contractului Colectiv de Muncă. Consiliul de Supraveghere şi-a exercitat atribuţiile în conformitate cu legislaţia în vigoare şi Actul Constitutiv. 13.4. Este entitatea care conduce activitatea curentă a companiei şi supraveghează conducerea companiilor din Grupul Petrom. Pe data de 12 februarie 2009. Dl. cuprinzând toate datele relevante referitoare la modul de desfăşurare a activităţilor şi situaţia curentă comparativ cu strategia aprobată. dacă a fost necesar. Directoratul oferă Consiliului de Supraveghere prin rapoarte verbale şi scrise informaţii complete.1. După alegerea sa ca membru al Parlamentului român. Ţurlea l-a înlocuit pe dl Victor-Paul Dobre în Consiliul de Supraveghere al Petrom. În plus.2 ale Actului Constitutiv. Mandatul membrilor Consiliului de Supraveghere se va încheia în aprilie 2009 şi o rezoluţie pentru numirea unui nou Consiliu de Supraveghere va fi prezentată Adunării Generale a Acţionarilor. Consiliul de Supraveghere a fost informat pe deplin cu privire la demersuri şi proiecte urgente ale companiei ce s-au ivit între reuniunile periodice şi. c şi 17. precum şi cu hotărârile Consiliului de Supraveghere şi ale Adunării Generale a Acţionarilor. Noul reprezentant al statului român în Consiliul de Supraveghere a fost desemnat ca urmare a propunerii făcute de către Ministerul Economiei. dl.2 Membrii Directoratului Directoratul este ales de către Consiliul de Supraveghere şi are în componenţă şapte membri. directoratul are următoarea structură: Mariana Gheorghe – Director General Executiv şi Preşedinte al Directoratului. Consiliul a monitorizat activitatea Directoratului. 2. cu Actul Constitutiv al societăţii.1 lit. cu regulamentele şi procedurile interne. pe care l-a consiliat periodic în ceea ce priveşte managementul general şi strategia companiei. şi-a exprimat în scris acordul în legătură cu acestea. În anul 2008 au avut loc cinci reuniuni ale Consiliului de Supraveghere. dl Marian Ţurlea a fost numit membru provizoriu al Consiliului de Supraveghere. Reinhard Pichler – Director Financiar Johann Pleininger – Responsabil cu activitatea de Explorare şi Producţie Siegfried Gugu – Responsabil cu activitatea de Servicii de Explorare şi Producţie 17 . Sindicatelor le-au fost transmise invitaţii de participare la şedinţele Consiliului de Supraveghere şi le-au fost puse la dispoziţie la timp ordinea de zi şi materialele aferente.2005. în conformitate cu prevederile legale. De la 1 ianuarie 2009. la timp şi în mod regulat. Victor-Paul Dobre a demisionat din funcţia de membru al Consiliului de Supraveghere al Petrom. decizie valabilă până la următoarea întrunire a Adunării Generale a Acţionarilor. în calitatea sa de acţionar al Petrom. în conformitate cu art.

În plus. Jeffrey Rinker.Gerald Kappes – Responsabil cu activitatea de Gaze şi Energie Tamas Mayer – Responsabil cu activitatea de Marketing Neil Anthony Morgan – Responsabil cu activitatea de Rafinare şi Produse Petrochimice Pe data de 1 iulie 2008. a creşte gradul de retenţie a angajaţilor în companie.5 Resurse umane Instrumentele de resurse umane lansate sau dezvoltate în 2008. în diviziile Explorare şi Producţie şi Global Solutions. a programului de Recomandări Candidaţi. Acest program s-a desfăşurat pe parcursul anului 2008. Procesul aferent atragerii de noi talente a fost optimizat prin iniţierea şi implementarea în fază pilot. La 31 decembrie 2008 societatea deţinea un număr de 33311 de angajaţi structura lor fiind: Tabelul 2. Iniţiat în 2007 ca o schema pilot. 2. aşteptările cu privire la rezultatele obţinute şi acţiunile viitoare. responsabil cu Parteneriatele şi Proiectele Strategice în activitatea de Rafinare. a fost numit Vicepreşedinte Senior al Grupului OMV. care a fost membru al Directoratului responsabil cu activitatea de Rafinare şi Produse Petrochimice de la începutul anului 2006 până în iulie 2008. în scopul de a îmbunătăţi satisfacţia angajaţilor. au fost create pentru a creşte motivaţia. Acest sondaj este un instrument folosit pentru măsurarea spectelor importante ale colaborării între angajaţii din cadrul unui grup larg. cel puţin până la sfârşitul perioadei de tranziţie. Întâlnirile directe au oferit oportunitatea managerilor şi angajaţilor de a-şi exprima. În 2008. a îmbunătăţi comunicarea şi implicit. Pe baza constatărilor din sondaj. echipa de recrutare a participat la diverse târguri de locuri de muncă cu scopul de a atrage candidaţi performanţi şi a îmbogăţi baza de date cu potenţiali candidaţi. Acţiunea a avut ca scop implicarea angajaţilor Petrom în recomandarea de candidaţi care doresc să se alăture echipei Petrom. Această acţiune a contribuit la finalizarea cu succes a proiectelor de recrutare şi selecţie. Programul s-a desfăşurat cu succes în 2008 şi va fi aplicat în continuare în aceste divizii şi pe parcursul anului 2009. a fost iniţiat proiectul Managementul Talentelor. sondajul ”Managementul Resurselor Umane” a fost extins în 2008 la 10.000 de angajaţi. Un nou concept de evaluare a performanţei prin Sistemul de Management al Performanţei (PDS) a fost introdus în Petrom. în 2011. cât şi pentru a indica punctele tari şi zonele care necesită îmbunătăţire. în mod transparent. fiecare departament îşi elaborează planul de acţiune.2 Stuctura angajaţiilor 18 . Cu scopul de a-i identifica şi a-i reţine în companie pe angajaţii cu performanţe remarcabile. Jeffrey Rinker va păstra anumite responsabilităţi legate de activitatea de Rafinare Petrom. la începutul anului 2008.

Petrom a întreprins toate acţiunile posibile şi a angajat toate resursele necesare pentru a se apăra împotriva proceselor de judecată şi. extractia petrolului brut si a gazelor naturale.7 0 45 16. 2. provizionul mai sus menţionat pentru acoperirea riscului.58 4. Extractia se poate face prin mineritul in subteran sau la suprafata.297 1 8. Domeniul de activitate Societatea îşi desfăşoară activitatea în domeniul industriei extractive. astfel cum a fost actualizată prin Ordinul nr 337/20. ori prin exploatarea puturilor. lichida (titei) sau gazoasa (gaze naturale). conducerea a evaluat datoriile potenţiale ce ar putea rezulta din litigiile aflate în derulare şi a decis înregistrarea.311 2.6. Petrom a continuat să primească noi revendicări în acest sens. Până în prezent. este “Industria extractivă” . PETROM S. Obiectul de activitate al societăţii se constituie din activităţi definite şi codificate în conformitate cu Clasificarea Activităţilor din Economia Naţională – CAEN. în poziţii de management (%) Concedieri pentru neconformare şi comportament lipsit de etică Contribuţia către comunitate (mil RON) 2008 33. ca urmare a interpretării diferite a Contractului Colectiv de Muncă.1 Obiectul de activitate 19 . din afara României. Sectorul de activitate în care activează S. pentru a preveni creşterea numărului de litigii.6.04.5. Aceasta include extragerea mineralelor existente in natura sub forma solida (carbune si minereuri).A.Extractia petrolului brut si 0620 Extractia gazelor natural.Angajaţi Număr de angajaţi la 31 decembrie Număr de angajaţi în poziţii de management Femei în poziţii de management (%) Angajaţi. de asemenea. 2. cod CAEN 0610.5 6 2.2007 emis de Preşedintele Institutului Naţional de Statistică. conform principiilor prudenţiale şi pe baza unor estimări riguroase privind ieşirile potenţiale de numerar. Petrom a fost implicat în litigii iniţiate de foşti şi actuali angajaţi.2 Litigii legate de personal De la sfârşitul anului 2007. Dat fiind că pe parcursul anului 2008.C.

Pe plan extern Petrom deruleaza activitati de explorare. 20 . conducerea companiei a hotărât extinderea lanţului valoric prin construirea unei centrale electrice proprii. pana la rafinare si distributie de carburanti. descoperirea şi extracţia de ţiţei şi gaze naturale în România şi în alte ţări din regiune (Rusia şi Kazahstan). precum şi a celor 269 de benzinării din ţările învecinate (inclusiv afiliatele). India. În 2008. cât şi pentru export. Petrom este cea mai mare companie petroliera romaneasca.exploatarea zacamintelor de petrol si gaze naturale de pe uscat şi din platoul continental aln Marii Negre. un rol important şi în industria chimică din România. Obiectul de activitate pe diviziuni: Explorare&Producţie Obiectul de activitate al Diviziei de Explorare şi Producţie a Petrom constă în explorarea. Rafinare&Marketing Procesarea ţiţeiului extras se realizează prin intermediul celor două rafinării proprii. Petrom are. avand o productie integrata. Livrarea produselor proprii se realizează prin intermediul celor 550 de staţii de distribuţie din România. de la extractie titei si gaze naturale. Petrom este unicul producător de ţiţei din România şi contribuie cu 50% la producţia totală de gaze a României. Petrom a achizitionat licente de explorare si productie aditionale pentru perimetre situate in afara Romaniei. Petrom este şi cel mai important furnizor de combustibil pentru aviaţie din România şi. Iran. Petrobrazi şi Arpechim. comercializarea produselor prin retele proprii de distributie. exploatare si comercializare in Moldova. Ungaria. producţia totală de ţiţei şi gaze a companiei a atins nivelul de 71 mil bep. În incercarea de a diversifica activitatile de explorare si de a imbunatati rata de inlocuire a rezervelor. importul şi exportul de produse petroliere precum si alte activităţi. Kazahstan. totodată. precum şi a creşterii productivităţii. combinatul de produse chimiceDoljchim contribuind semnificativ la producţia de îngrăşăminte chimice şi metanol. atât pentru piaţa internă. transportul petrolului şi a produselor petroliere. În scopul îmbunătăţirii calităţii produselor. avem în prezent în derulare un program important de restructurare şi modernizare. susţinut prin investiţii semnificative. Gaz si energie Petrom deţine un rol important pe piaţa gazelor naturale din România. deţine primul loc pe piaţa internă de GPL. acoperind toate segmentele acestei pieţe.Societatea are ca obiect de activitate in principal. În vederea sporirii valorii gazelor naturale. având o capacitate totală de 8 mil tone pe an. de asemenea. Serbia si Muntenegru.

oxid de etilena. benzină de diferite tipuri. Activitatea de Aprovizionare şi Logistică este supusă în prezent unui major proces de restructurare. inhibitori de coroziune CORED 95. lichid antigel concentrat. Vânzările cu amănuntul au crescut cu 29 % faţă de 2007. benzen. a fost finalizată modernizarea reţelei de staţii de distribuţie din România. sulf de petrol. monoetanolanina tehnică.6. cu 34% mai mare comparative cu media din 2007.6.3 mil litri la sfârşitul lui 2008. euro Diesel 5 / OMV Premium Diesel.2 Principalele produse realizate şi servicii prestate Paleta de produse şi servicii prestate de societate este foarte largă fiind împărţită în funcţie de segmentele de activitate. cu 11% mai mult faţă de 2007. În ceea ce priveşte vânzările cu amănuntul. nonilfenol etoxilat. Produse petrochimice si speciale: anhidrida maleică tehnică. propan. Vânzările de produse "albe” pe piaţa internă s-au situat cu 14% deasupra nivelului din 2007. motorină de diferite tipuri. în timp ce vânzările de motorină au crescut cu 16% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2007. 2. dietilenglicol. Numărul total de staţii de distribuţie premium a crescut la 121 în 2008 (100 staţii premium în 2007). Ca o consecinţă directă. dintr-un total de 146. volumul mediu al vânzărilor pe staţie a crescut semnificativ. Închiderea depozitelor a început în 2005. polietilenglicoli tehnici. TOP Euro Diesel 4 / OMV Sprint Diesel. inhibitori de coroziune. INCOR-95. păcură grea. ce constă în unităţi de stocare şi mijloace de transport. ulei mineral tip C hidrocracat si hidrodeparafinat. păcură uşoară. GPL-Auto.2. propan comercial. produse petrochimice şi speciale. poliglicoli. ulei de bază hidrodeparafinat.3 Activitatea de vânzare În 2008. fiind închise până la sfârşitul anului 2008 un număr de 116 terminale.210 mii tone. determinate de cererea mai ridicată.benzen 535. combustibil lichid uşor. modernizarea reţelei de benzinării şi de managementul îmbunătăţit al staţiilor de distribuţie.. volumul total al vânzărilor în marketing a însumat 5. ajungând la nivelul de 4. gaz petrolier lichefiat (aragaz). monoetilenglicol. Produse diverse: lichid antigel tip 1/1 vol. propilenă. cocs de petrol. dietanolamină tehnică. uleiuri. etilenă. Segmentele de vânzări prin staţii şi vânzări comerciale sunt susţinute de activitatea de Aprovizionare şi Logistică. datorită creşterii vânzărilor cu amănuntul şi a cantităţilor exportate. În cadrul produselor petrolifere se pot exemplifica următoarele tipuri de produse: butan comercial. atingând nivelul de 1. inhibitori de coroziune ACORAMID 21. reziduu de cracare catalitica. Astfel se poate preciza faptul că Petrom SA produce o gama larga de produse petroliere.967 21 . sistemul full agency fiind implementat integral. dar şi alte produse diverse. sulfură de sodiu. ulei de piroliză. bitum neparafinos pentru drumuri. Vânzările de benzină pe piaţa internă au crescut cu 12% faţă de 2007. exinhibitori de coroziune EXCOR. xileni. Top Aragaz.

465 1. Investiţiile din G&E au fost direcţionate în principal către centrala electric de la Brazi. În 2008. aflat în derulare. Republica Moldova şi Serbia). în 2008 însumează 6. Petrom intră in categoria marilor grupuri petroliere (chiar luat separat fata de OMV). Grupul Petrom a vândut 1. dar şi ca urmare a achiziţiei activităţii de servicii petroliere a Petromservice.C. 21% în Bulgaria şi 19% în Serbia.004 32 303 3.3 Structura investiţiilor Investiţii (mil lei) Explorare şi Productie Rafinare şi Marketing Gaze şi Energie* Nivel corporativ (inclusiv Petrom Solutions) Total investiţii** 2007 2. din care 60% reprezintă vânzări internaţionale. datorită optimizării portofoliului şi procesului de achiziţie. alături de MOL Ungaria. PKN Orlen Polonia şi OMV Austria. în 2008 Petrom a continuat să îşi consolideze prezenţa pe piaţa vânzărilor cu amănuntul din ţările învecinate (Bulgaria.mil litri. Conform strategiei sale.5 mld litri de carburant către clienţii de retail prin intermediul subsidiarelor. precum şi al programului de modernizare a sondelor.5. Conform estimărilor Petrom.404 mil lei. PETROM S. În zona central-răsăriteană a Europei.A.524 1.6. Investiţiile din divizia de Marketing s-au concentrat pe modernizarea şi extinderea reţelei de benzinării. În Rafinare investiţiile au fost folosite cu precădere pentru construcţia instalaţiei de hidrofinare a benzinei de la Petrobrazi. cota de piaţă retail a fost de 36% în 2008.4 Investiţii Tabelul 2.404 % 84 29 -35 68 Investiţiile Petrom S. cifra de afaceri totală în activitatea complementară a înregistrat o creştere semnificativă. 95 în Bulgaria şi 59 în Serbia.6. 2. În 2008. Investiţiile în E&P reprezintă 71% din totalul investiţiilor pe anul 2008. Mai mult decât atât. Situaţia concurenţială în domeniul de activitate al S. 2.cu 68% mai mult faţă de anul 2007. OMV. la care se adaugă marii operatori care au intrat in ultimii ani pe piaţă carburanţilor: MOL.A. de 45% faţă de anul anterior (318 mil lei în 2007). în special ca efect al concentrării pe activităţile de dezvoltare şi foraj de producţie. afiliatele Petrom şi-au mărit cota pe piaţa vânzărilor cu amănuntul: 31% în Moldova.82 2008 4. La sfârşitul anului 2008 Petrom avea în operare un număr de 269 de staţii în străinătate: 115 în Republica Moldova.297 386 197 6. dar şi a depozitelor de produse petroliere. Agip. Principalul concurent autohton este grupul Rompetrol. 22 .

includ o instalaţie de cogenerare în divizia E&P precum şi un proiect pentru reducerea oxizilor de azot în Doljchim.1 4. Pentru a minimiza daunele aduse mediului.2. Exemplele de proiecte. scop 1) (mil t echivalent CO2) CO2 (mil t) CH4 (t) SO2 (t) NO2 (t) NOx (t) NM -VOC(t) Emisii de suspensii în aer (t) 2008 81. cu scopul de a genera informaţiile necesare pentru dezvoltarea strategiei durabile a companiei şi a unei strategii specifice în domeniul emisiilor cu conţinut de carbon.6.571 58 10. divizia E&P a dezvoltat un plan specific de intervenţie. în caz de scurgeri. Prin urmare. Date privind performanţele în activitatea de protecţie a mediului sunt reflectate în următorul tabel: Tabelul 2. Pre-înregistrarea substanţelor periculoase. iar celelalte sunt în proces de autorizare. O atenţie deosebită s-a acordat îmbunătăţirii sistemului de monitorizare a conformităţii cu cerinţele reglementărilor de mediu. care contribuie la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.546 6. prin intermediul unor platforme IT moderne.506 999 8.6 5. s-a realizat în timp util. Eforturile de conformare la legislaţia europeană au continuat şi în 2008. Petrom se angajează să protejeze mediul.437 23 . Programul de modernizare a sondelor a contribuit semnificativ la reducerea impactului asupra mediului. PETROM S.769 2.000 de sonde în toate perimetrele de uscat şi a inclus curăţirea locaţiei.4 Performanţe in activitatea de protecţie a mediului Mediu Consum de energie (TJ) Consum apă (mil m3) Consum apă freatică (subteran) (mil m3) Gaze cu efect de seră (GHG) (direct. Evaluarea şi Autorizarea substanţelor chimice).C. mai mult de 50% dintre punctele de lucru au autorizaţii de mediu. remedierea solului. asupra mediului înconjurător Managementul mediului în Petrom se bazează pe o abordare prudentă şi are ca scop minimizarea impactului proceselor şi produselor noastre asupra mediului. Acesta s-a aplicat la 5. intensitatea emisiilor de gaze cu efect de seră se măsoară în mod sistematic. tratarea şlamului. În Petrom.A. conform reglementărilor REACH (Înregistrarea. ca urmarea scurgerilor accidentale.7 3. pentru fiecare grup de zăcăminte şi a constituit echipe locale de intervenţie. Societatea va depune toate eforturile pentru a realiza conformitatea totală în 2009.994 5. gestionarea şi eliminarea deşeurilor.6 Impactul activităţii S.

Petrom se caracterizează printr-un echilibru relativ al intrărilor şi ieşirilor de numerar în USD. precum şi riscul politic şi cel climatic. 2. În scopul reducerii anumitor riscuri. folosind de câte ori este nevoie programe de asigurări adecvate. analiza riscurilor. riscul de lichiditate. 24 . De aceea.Descărcări în apele reziduale CCO (t) Hidrocarburi (t) Total azot (t) Scurgeri (nr. în condiţiile unei înzestrări tehnice optime şi a organizării raţionale a muncii şi a producţiei.7 Activitatea societăţii privind managementul riscului 1.44 21 181.749 15. De asemenea.7 Analiza principalilor indicatori economico-financiari Performanţa şi funcţionalitatea întreprinderii depind de calitatea gestiunii economicofinanciare. susţinând astfel strategia companiei. Riscurile sunt monitorizate atât la nivel central. riscuri legate de personal. atenţia va fi îndreptată în aplicarea de metodologii consistente pentru riscurile aferente noilor afiliate în vederea alinierii la practica Petrom.582 165.6. ţinând cont de indicatorii financiari pe termen mediu. Diagnosticarea activităţii tehnico-productive şi economico-financiare se poate face prin măsurarea performanţelor activităţilor şi pe ansamblul întreprinderii pentru a găsi soluţii ca aceasta sa devină competitivă.21 Pentru a identifica factorii de risc. Principalele riscuri identificate sunt: riscul de schimb valutar (în principal cel asociat fluctuaţiilor USD).625 45 281 1. Se monitorizează constant atât riscul de piaţă. au fost încheiate asigurări corespunzătoare acolo unde a fost posibil. Petrom. În ceea ce priveşte expunerea la fluctuaţiile USD. riscurile operaţionale. cât şi cel de curs de schimb. Rezultatele fiecărei divizii sunt agregate la nivel corporatist. are o abordare prudenţială şi evaluează impactul posibilelor riscuri. Având în vedere procesul continuu de dezvoltare a companiei se urmăreşte implementarea procesului de risc management în noile activităţi. ceea ce conferă companiei o protecţie naturală contra riscului valutar. precum şi controlul acestora fac parte din activitatea zilnică. cât şi la nivelul diviziilor. riscul legislativ. conştientizarea riscurilor. riscurile de piaţă. în conformitate cu politica OMV.) Deşeuri Deşeuri nepericuloase (producţie) (t) Deşeuri periculoase (producţie) (t) Reziduuri petroliere (t) Total deşeuri din productie (t) 2.

din investigarea şi evaluarea stării tehnice a întreprinderii.97% 0.49 0.Informaţiile necesare în vederea masurării performanţei economice prezente şi previzibile se obţin din contabilitatea analitică. ca şi analiza unor informaţii despre bonitatea partenerilor de afaceri. Analiza principalilor indicatori este prezentată în următorul tabel: Tabelul 2. Orice relaţie comercială a întreprinderii implică un risc.79 Exerciţiul financiar 2006 2007 2008 Formule de calcul folosite: Lichiditatea imediată= (Active curente.0405 40. Riscul poate proveni din cauza unor factori endogeni sau din cauze exogene.86 1.1 Evoluţia indicatorilor de lichiditate 25 .5 Analiza principalilor indicatori economico-financiari Indicatori Indicatori de lichiditate Active curente Lichiditate imediată Gradul de îndatorare (%) Rezultatul pe acţiune (RON/ acţiune) Rata profitului (%) 2.11 1. Informaţiile despre performanţa economică şi bonitatea întreprinderilor pot asigura evitarea riscului şi luarea unor decizii corecte. Cunoaşterea performanţei economice a întreprinderii. 2.17 Indicatori de risc 0.07% 0. din bilanţul contabil şi anexele acestuia.18% Indicatori ai profitabilităţii 0. din analiza realizării prevederilor bugetului de venituri şi cheltuieli.09% 1.81% 0.Stocuri)/ Datorii curente Gradul de îndatorare = Capital împrumutat/ Capital propriu* 100 Rezultatul pe acţiune= Profit net/ Număr de acţiuni Rata profitului= Profit net/ Cifra vânzărilor* 100 Fond de rulment = Surse pemanente .22% 11.0314 363. a organizării şi funcţionalităţii fluxurilor materiale şi financiare. stau la baza elaborării programelor de producţie.82 2.018 107.Alocări permanente Grafic privind analiza indicatorilor de lichiditate: Fig.

Se recomandă crearea unor strategii de păstrare a clienţilor vechi şi de atragere a unor clienţi noi. 2. pierderea pieţei. reducerea nivelului finanţării activităţii curente pe baza creditelor bancare.Din analiza indicatorilor de lichiditate se constată o descreştere a activelor curente în 2007 şi 2008 faţă de 2006. a unei linii de credit în valoare de 375 mil de euro pe o perioada de trei ani.2 Evoluţia gradului de îndatorare Se constată o creştere a gradului de îndatorare în 2007 şi 2008. posibile procese de executare silită solicitate de catre furnizori neplătiţi. însă aceasta depăşeşte valoarea 1 ceea ce înseamnă că s-a menţinut marja de siguranţă. Scăderea indicatorului de lichiditate imediată poate conduce la urmatoarele probleme: intrarea in incapacitatea de plată. 2. valoarea maximă înregistrându-se in 2008 ca urmare a contractării. reducerea imediată a datoriilor către furnizori şi către stat. Grafic privind evoluţia gradului de îndatorare: Fig. Creditul va fi folosit pentru acoperirea nevoilor financiare ale Petrom. blocarea conturilor bancare de către organele fiscale pentru plata datoriilor către stat.3 Evoluţia ratei profitului 26 . Grafic privind evoluţia ratei profitului: Fig. în luna octombrie.

Rezultatul pe acţiune se afla în descreştere înregistrându-se un rezultat pe acţiune în anul 2006 de 0.1 Organizarea contabilităţii cheltuielilor şi a veniturilor la SC. STUDIU DE CAZ PRIVIND DETERMINAREA REZULTATULUI EXERCIŢIULUI LA SC.018 lei/acţiune. Scopul urmărit este obţinerea unei rate a profitului progresivă. în anul 2007 de 0.16 puncte procentuale.Rata profitului creşte in 2007 faţă de 2006 cu 323.4 Evoluţia rezultatului pe acţiune CAPITOLUL 3. 0. PETROM SA 3. Graficul privind evoluţia rezultatului pe acţiune: Fig 2.0314 lei/acţiune. iar in 2008 cu 66. PETROM SA şi modalitatea concretă de determinare a rezultatului 27 . iar în 2008.26 puncte procentuale.0405 lei/acţiune.

împreună cu personalul din subordine. datorate fraudei sau erorii. selectarea şi aplicarea politicilor contabile adecvate. principiul independenţei exerciţiului. management de risc şi trezorerie. În cadrul compartimentelor economice îşi desfăşoară activitatea personal de specialitate. prelucrarea şi păstrarea informaţiilor referitoare la situaţia patrimoniului. contabilului-sef sau altei persoane împuternicite să îndeplinească această funcţie. principiul permanenţei metodelor.A. Reinchard Plicher. principiul intangibilităţii bilanţului de deschidere a exerciţiului. Costurile de exploatare sunt trecute pe cheltuieli în perioada în care au fost efectuate. etc. PETROM S. cu modificările ulterioare. după caz. cu studii medii şi superioare. atât pentru uz intern. Contabilitatea S. potrivit planului de conturi şi normelor în vigoare. conduse de către directorul financiar. administrarea proprietăţii imobiliare. cu băncile şi organele fiscale. Costurile de explorare şi evaluare sunt determinate pe baza succesului acestor operaţiuni. întocmind rapoarte lunare.. Înregistrările în contabilitate se fac cronologic şi sistematic. şi cu politicile contabile descrise în notele la situaţiile financiare. iar la semestru şi la finele anului prezentând bilanţ contabil. ca instrument principal de cunoaştere. implementarea şi menţinerea unui control intern relevant pentru întocmirea şi prezentarea adecvată a situaţiilor financiare care să nu conţină denaturări semnificative. asigură înregistrarea cronologică şi sistematică. Întreaga activitate financiar-contabilă are în vedere respectarea următoarelor principii: principiul prudenţei. Răspunderea pentru aplicarea necorespunzătoare a reglementărilor contabile revine directorului financiar. elaborarea unor estimări contabile rezonabile în circumstanţele date. cu respectarea Normelor Ministerului Finanţelor Publice. SC PETROM SA conduce contabilitatea în partidă dublă. gestiune şi control al patrimoniului. a rezultatelor obţinute. principiul necompensării. orice operaţie patrimonială fiind consemnată într-un document justificativ. sau de producţie. Conducerea Societăţii este responsabilă pentru întocmirea şi prezentarea fidelă a acestor situaţii financiare în conformitate cu Ordinul Ministrului Finanţelor Publice nr. 1752/2005. cât şi pentru relaţiile cu clienţii. în funcţie de natura lor. principiul continuităţii activităţii. Această responsabilitate include: proiectarea. Acesta are în subordine departamentele de: audit intern.C. Costurile aferente activităţiilor geologice şi geofizice sunt recunoscute direct ca şi cheltuieli 28 . finanţe si controlling.Contabilitatea se organizează şi se conduce în compartimente distincte. Contabilitatea veniturilor şi a cheltuielilor se ţine pe feluri de venituri şi cheltuieli. Înregistrarea în contabilitate a bunurilor mobile şi imobile s-a efectuat la valoarea de achiziţie.

 Compania nu mai gestionează bunurile vândute la nivelul la care ar fi făcut-o în cazul deţinerii în proprietate a acestora şi nici nu mai deţine controlul efectiv asupra lor. Veniturile sunt reduse corespunzător cu valoarea estimată a bunurilor înapoiate de clienţi. Stadiul acestor prospecţiuni este revizuit în mod regulat de către conducerea executivă.  Costurile tranzacţiei pot fi evaluate în mod credibil. timp necesar estimat pentru execuţia lucrării.atunci când sunt efectuate. Veniturile aferente unui contract ce implică prestarea de servicii sunt recunoscute pe măsura execuţiei contractului. rabaturi şi alte elemente similare. Veniturile sunt evaluate la valoarea justă a contraprestaţiei primite sau de primit.  Este probabil ca beneficiile economice asociate tranzacţiei să fie generate către societate. Veniturile din vânzarea de bunuri sunt recunoscute atunci când sunt indeplinite următoarele condiţii:  Compania a transferat cumpărătorului riscurile şi avantajele semnificative ce decurg din proprietatea asupra bunurilor. Dacă prospecţiunile sunt considerate fiabile din punct de vedere comercial. Dacă prospecţiunile sunt finalizate fără succes costurile asociate sunt incluse în contul de profit şi pierdere al anului. luând în considerare tendinţele istorice ale serviciilor efectuate la vânzarea bunurilor din trecut.  Onorariul aferent serviciilor incluse în preţul produselor vândute este înregistrat la venituri în funcţie de proporţia costurilor aferente prestării serviciilor respective în costul total al produselor vândute. astfel de costuri vor fi transferate în categoria imobilizărilor corporale de petrol şi gaze pentru începerea producţiei. 29 . Costurile asociate activităţiilor de explorare şi evaluare sunt recunoscute iniţial în categoria imobilizărilor corporale în curs de petrol şi gaze pentru începerea producţiei până la determinarea viabilităţii din punct de vedere comercial a prospecţiunilor de petrol şi gaze aferente.  Mărimea veniturilor poate fi evaluată în mod credibil. determinată ca raportul dintre timpul utilizat la data bilanţului şi total. Stadiul de execuţie a contractului se determină după cum urmează:  Taxele de instalare sunt recunoscute la venituri în funcţie de faza de execuţie a instalaţiei.

284 121 22 58 12. SC Petrom SA întocmeste rapoarte anuale şi trimestriale conform prevederilor IFRS.137 644 16.112 55 539 875 2.256 143 4. are la bază balanţele analitice pe conturi.146 (35) 3. în funcţie de numărul de ore de muncă prestate şi cheltuielile directe efectuate.965 185 2. contabilizarea amortizării lunare a imobilizărilor. Veniturile din chirii aferente investiţiilor imobiliare sunt recunoscute pe baza metodei liniare pe durata contractului de închiriere.309 296 1.485 3. Lunar.52 1.329 2.158 43 450 396 1.399 5. Deoarece societatea este listată la bursă are obligaţia de a respecta reglementări stricte. delimitarea lunară a cheltuielilor şi veniturilor înregistrate în avans . contabilizarea provizioanelor deductibile lunar.1 Contul de profit şi pierdere pe scurt Contul de profit şi pierdere pe scurt (mil lei) Cifra de afaceri netă Variaţia stocurilor de produse finite – Sold C Producţia imobilizată Alte venituri de exploatare Total venituri de exploatare Cheltuieli cu materiile prime şi consumabile Alte cheltuieli cu materialele Cheltuieli cu utilităţile Cheltuieli privind mărfurile Cheltuieli cu personalul Ajustarea valorii imobilizărilor corporale şi necorporale Ajustarea valorii activelor circulante Alte cheltuieli de exploatare Ajustări privind provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli Total cheltuieli de exploatare Profitul din exploatare Rezultatul financiar Profitul brut 2007 12. se întocmeşte balanţa sintetică de verificare.605 30 .658 1. Determinarea lunară a rezultatelor generează realizarea următoarelor lucrări: contabilitatea cheltuielilor şi veniturilor obţinute în cursul fiecărei luni şi cumularea lor. care.09 1.746 (42) 10. Rezultatul definitiv al exerciţiului se stabileşte anual şi reprezintă soldul final al contului de profit şi pierdere. la rândul ei.751 366 142 140 17. Venitul din dobânzi este recunoscut în perioada la care acesta se referă. Tabelul 3. pentru verificarea înregistrării corecte în contabilitate a operaţiunilor patrimoniale. Veniturile aferente unor contracte de durată şi valoare semnificative sunt recunoscute conform prevederilor contractuale.15 2008 16.

778 583 1.399 mil lei 1931.37 lei = 401 Electrica “Furnizori” 18703852. valoare furnizor Electrica: % 605 “Cheltuieli privind energia şi apa” 4426 “TVA deductibilă” 2986329.12.252.300 lei 17.09 mil lei 1635. închiderea conturilor se prezintă astfel:  Închiderea conturilor de cheltuieli: Profit şi pierderi = Conturi de cheltuieli din exploatare Profit şi pierderi = Conturi de cheltuieli financiare  Închiderea conturilor de venituri: Conturi de venituri din exploatare = Profit si pierderi Conturi de venituri financiare = Profit şi pierderi  Determinarea rezultatului brut al exerciţiului: Rezultatul din exploatare + Rezultatul financiar = 1.431 mil lei Se înregistrează factură primita în data de 10.761 mil lei 16. Folosind datele înregistrate în contul de profit şi pierdere.Impozit pe profit Profitul net 372 1.2008.605 mil lei  Impozitarea rezultatului brut al exerciţiului şi determinarea rezultatului net: Impozit pe profit = (Rezultatul brut – venituri neimpozabile + cheltuieli nedeductibile) * cota de impozit = 583 mil lei Rezultatul net = Rezultatul brut – impozit pe profit = 1.022 mil lei 3.2 Monografie contabilă privind principalele operaţiuni referitoare la cheltuieli şi venituri în luna decembrie 2008 Se dau în consum materii prime (ţiţei) pe baza bonului de consum nr 568: 601 "Cheltuieli cu materiile prime" = 301 "Materii prime" 1.022 Pentru a stabili rezultatul exerciţiului se procedează la închiderea conturilor de cheltuieli şi venituri.37 lei 15717523 lei 31 .

37 lei Se constituie provizion pentru litigii cu angajaţii in valoare de 110785013. Se descarcă gestiunea de mărfuri vândute în valoare de 9630000 lei.37 lei 15717523 lei 607 = “Cheltuieli privind mărfurile” 371 “Mărfuri” 9630000 lei Se achită cu OP 12 factura primită de la Electrica: 401 Electrica “Furnizori” = 5121 “Conturi curente la bănci” 18703852. 411 “Clienţi” = % 707 “Venituri din vânzarea mărfurilor” 4427 “TVA colectată” 2986329.Pe baza situaţiilor privind vânzarile de carburanţi din staţiile Petrom din judeţul Braşov sau înregistrat venituri din vânzarea mărfurilor in valoare de 12635800 lei. 6812 “Cheltuieli de exploatare privind provizioanele” = 1511 “Provizioane pentru litigii” 110785013 lei 32 .37 lei 18703852. TVA 19%.

12.În data de 12.2008 se înregistrează fondul total de salarii în valoare de 151671634 lei şi contribuţiile la bugetul asigurărilor sociale. 641 “Cheltuieli privind salariile” = 421 “Personal salarii datorate” 151671634 lei Se înregistrează contribuţia anagajatului faţă de CAS (9.5%): 421 “Personal salarii datorate”” = 4314 “Contribuţia angajaţilor pentru asigurările sociale de sănatate” 9858656.34 lei Se înregistrează contribuţia angajatului faţă de CASS (6.5%): 421 “Personal salarii datorate” = 4312 “Contribuţia personalului la asigurările sociale” 14408805.21 lei 33 .23 lei Se înregistrează contribuţia angajatului faţă de fondul de şomaj (1%): 421 “Personal salarii datorate = 4372 “Contribuţia personalului la fondul de şomaj” 1516716.

Se înregistrează contribuţia angajatului faţă de impozit (16%): 421 “Personal salarii datorate” = 444 “Impozit pe venituri de natura salariilor” 24267461.44 lei Se înregistrează contribuţia anajatorului faţă de CAS (19.72 lei Se înregistrează contribuţia angajatorului faţă de CASS (7%): 6453 “Contribuţia angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate” = 4313 “Contribuţia angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate” 10617014.75%): 6451 “Contribuţia unităţii la asigurarile sociale” = 4311 “Contribuţia unităţii la asigurarile sociale” 29955147.38 lei 34 .

1 “Contribuţia angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate” 1137537.26 lei Se înregistreză contribuţia la fondul de garantare a creanţelor salariale (0.1 “Contribuţia unităţii la fondul de şomaj” 379179.5%) 35 .68 lei Se înregistrează contribuţia privind indemnizaţiile pentru concedii medicale (0.25%) 6452 “Contribuţia unităţii la fondul de şomaj” = 437.09 lei Se înregistrează fondul de accidente şi boli profesionale (0.Se înregistrează contribuţia angajatorului faţă de fondul de şomaj (2%): 6452 “Contribuţia unităţii la fondul de şomaj” = 4371 “Contribuţia unităţii la fondul de şomaj” 3033432.75%): 6453 “Contribuţia angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate” = 4313.

1 447 = 5121 “Conturi curente la bănci” 248741479 lei 151671634 lei 14408805.17 lei Se înregistrează comisionul ITM (0.1 4371.26 lei 36 .23 lei 1516716.26 lei 379179.2008 se plătesc din contul curent în lei cu OP numărul 123 contribuţiile la bugetul statului.21 lei 24267461.38 lei 3033432. % 421 4312 4372 4314 444 4311 4313 4371 4313.6451 “Contribuţia unităţii la asigurarile sociale” = 4311.09 lei 758358.17 lei 1137537.75%) 635 “Cheltuieli cu alte impozite.1 “Contribuţia unităţii la asigurarile sociale” 758358.68 lei 1137537.26 lei În data de 24.44 lei 29955147. taxe şi vărsăminte asimilate” = 447 “Fonduri speciale-taxe şi vărsăminte asimilate” 1137537.12.22 lei 10617014.1 4311. precum şi salariile.34 lei 9858656.

75 lei. % 605 “Cheltuieli privind energia şi apa” 4426 “TVA deductibilă” 469710.97 lei 2472163 lei Se înregistrează cheltuielile cu amortizarea mijloacelor fixe.57 lei.57 l lei Se înregistrează obţinerea unui utilaj realizat în regie proprie ce urmează a fi utilizat în cadrul activităţii de producţie a societăţii având costul de producţie de 11835774. 491 “Provizioane pentru deprecierea creanţelor” = 7812 “Venituri din provizioane” 10824097 lei = 281 “Amortizări privind imobilizările corporale” 97575034. 345 “Produse finite” = 711 “Variaţia stocurilor” 6114532.42 lei Se obţin Produse finite (carburanţi . furnizor Compania Apa in valoare de 2472163 lei.12.2008 se primeste factura nr 1689532.În data de 27. 37 . costul de producţie fiind 6114532.97 lei = 401 Compania Apa “Furnizori” 2941873. % 681 “Cheltuieli de exploatare privind amortizările” Se înregistrează anularea unui provizion pentru clienţi incerţi în valoare de 10824097 lei. TVA 19%.benzină).

în număr de cinci..2131 “Echipamente tehnologice” = 722 “Venituri din producţia de imobilizări corporale” 6114532. respectiv Unicredit Bank Austria AG. Raiffeisen Zentralbank Österreich AG şi Société Générale Bank & Trust (SGBT). pentru un împrumut acordat de un club de bănci de relaţie ale Petrom şi OMV. Erste Group Bank AG. 666 “Cheltuieli privind dobânzile” = 1682 “Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen lung” 9187635 lei Se înregistrează venituri din titluri de participare deţinute la societăţi din afara grupului în valoare de 127709. Credit Agricole Luxemburg S. în calitate de acţionar majoritar.25 lei Se înregistrează venituri din interese de participare la entităţi din cadrul grupului în valoare de 10512820 lei. 2634 “Imobilizări financiare sub formă de interese de participare” = 7612 “Venituri din interese de participare deţinute la societăţi din afara grupului” 127709. 38 .57l lei Se înregistrează cheltuieli cu dobânzile în valoare de 9187635 lei . care au reprezentanţe şi în România.A.25 lei.

un specific aparte îl constituie contul ”Variaţia stocurilor”. la sfârşitul perioadei faţă de începutul perioadei şi se va lua în considerare la raportările fiscale în sensul adăugării la venituri din exploatare.2634 “Imobilizări financiare sub formă de interese de participare” = 7611 “Venituri din interese de participare deţinute la societăţi din cadrul grupului” 10512820 lei 3.1 Închiderea conturilor de venituri Închiderea conturilor de venituri se face prin corespondenţă cu contul 121 „Profit şi pierdere”. cât şi sold creditor. după cum rezultă şi din contabilizarea acestora. Închiderea conturilor de venituri la sfârşitul lunii decembrie 2008: % =121 20439669479 lei 701 15795814081 lei 707 954912376 lei 711 366871954 lei 722 142029297 lei 7588 139996979 lei 7813 12651207 lei 7814 144947509 lei 7812 903832700 lei 7612 1532511 lei 7611 174153842 lei 766 135263405 lei 768 1620812172 lei 7864 46851446 lei Închiderea conturilor de cheltuieli 3.3. determinarea rezultatului şi impozitarea acestuia 3.2 39 .3. sold debitor al contului de variaţie a stocurilor. La decontarea veniturilor. în anul 2008. la sfârşitul lunii. Soldul creditor reprezintă veniturile obţinute din creşterea stocurilor de produse fabricate şi comenzi în curs de execuţie. La SC Petrom SA nu s-a înregistrat. În raportările fiscale soldul debitor al acestuia diminuează celelalte venituri din exploatare. Contul 711 ”Variaţia stocurilor” poate prezenta atât sold debitor.3 Închiderea conturilor de venituri şi cheltuieli. Soldul debitor evidenţiază o diminuare a veniturilor curente datorită scăderii stocurilor de produse fabricate şi comenzi în curs de execuţie la sfârşitul perioadei faţă de începutul perioadei.

Colectarea cheltuielilor efectuate în cursul lunii presupune debitarea conturilor de cheltuieli prin trecerea lor pe contul de profit şi pierdere. conturile de cheltuieli se închid provizoriu prin rezultatul exerciţiului. Închiderea lunară a conturilor de cheltuieli are în vedere soldul acestora la sfârşitul fiecărei perioade. Fişa contului 121: D Rulaj: 121 “Profit sau pierdere” 1000385293 Rulaj: 4111921974 54885214 538886526 C 15795814081 954912376 366871954 142029297 40 .Pentru determinarea lunară a profitului sau pierderii. Închiderea conturilor de cheltuieli la sfârşitul lunii decembrie 2008: 12 1 = % 18834106139 lei 601 1000385293 lei 602 4111921974 lei 602 8 54885214 lei 605 538886526 lei 607 874769042 lei 641 1820059602 lei 645 508895733 lei 681 3 2268743945 lei 681 4 288238885 lei 628 2896215547 lei 635 828870302 lei 658 8 411966770 lei 681 2 1547984039 lei 666 23563439 lei 668 1478115170 lei 686 4 180604658 lei 3.3 Determinarea rezultatului exerciţiului În determinarea rezultatului exerciţiului se porneşte de la întocmirea T-ului contului 121 “Profit şi pierdere” pentru a se calcula soldul final al acestuia. Dacă soldul final al contului 121 este debitor entitatea înregistrează un rezultat al exerciţiului negativ.3. respectiv un rezultat pozitiv. iar în sens invers se înregistrează profit.

519 lei.Amortizarea fiscală a activelor imobilizate + Amortizarea contabilă a activelor imobilizate .133. sub formă de profit sau pierdere. în timp ce rezultatul fiscal. calculul impozitului pe profit se face cumulat. 41 . Rezultatul contabil. stabilit conform prevederilor fiscale. Astfel.Elemente neimpozabile + Elemente impozabile. În componenţa cheltuielilor corespondente veniturilor realizate se includ şi cheltuielile cu impozitul pe profit calculat şi evidenţiat (plătit) în cursul exerciţiului. valoarea deducerilor formată din venituri din diferenţe favorabile de valoare a titlurilor de participare. în funcţie de aceasta se calculează volumul impozitelor exigibile (sau rambursabile).412. Este calculat folosindu-se rata impozitului pe profit aflată în vigoare la data bilanţului. este reprezentat de soldul creditor sau debitor al contului 121 „Profit şi pierdere”. venituri din anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere este de 1.4 Impozitarea rezultatului exerciţiului Potrivit prevederilor legale. Modul specific de calcul şi impozitare a profitului în România generează la închiderea exerciţiului financiar definirea în plan teoretic a relaţiei de calcul a profitului impozabil. de la începutul anului fiscal. Impozitarea profitului cade sub incidenţa principiilor impunerii fiscale. care nu sunt concordante cu principiile contabile general acceptate. Impozitul pe profit se calculează pe baza rezultatului anului ajustat pentru diferite elemente care nu sunt impozabile sau deductibile. Această diferenţă generează distincţia dintre rezultatul contabil şi rezultatul fiscal. Pentru calculul profitului impozabil la SC Petrom SA se utilizează următoarea formulă: Profit impozabil = Profit brut – Deduceri + Cheltuieli nedeductibile .Total sume debitoare: 874769042 1820059602 508895733 2268743945 288238885 2896215547 828870302 411966770 1547984039 23563439 1478115170 180604658 1883410613 9 Total sume creditoare: Sold final creditor: 139996979 12651207 144947509 903832700 1532511 174153842 135263405 1620812172 46851446 20439669479 1605563340 lei 3. reprezintă profitul impozabil sau pierderea fiscală a exerciţiului şi.

provizioanele pentru litigii.672.877 = 1. Cheltuielile de protocol au fost deductibile în limita unei cote de 2% aplicată asupra diferenţei rezultate dintre totalul veniturilor impozabile şi totalul cheltuielilor aferente veniturilor impozabile. Cheltuielile de sponsorizare care se scad din impozitul pe profit datorat sunt în sumă de 20.  Nu depăşesc mai mult de 20% din impozitul pe profit datorat.515.195 lei.375*16% = 592. cheltuieli de protocol nedeductibile.061 sunt formate din: dobânzi.463 lei Înregistrarea cheltuielii cu impozitul pe profit: 691 “Cheltuieli cu impozitul pe profit” = 441 “Impozit pe profit” 583175877 lei 42 .372. majorări de întârziere.175. Astfel.375 lei.704.524.370 lei Cheltuieli aferente veniturilor neimpozabile: 12.877 lei (impozit pe profit preliminar mai puţin cheltuieli de sponsorizare .515.475lei Profit impozabil = 1605563340–1412133519+3705524061-1160516069+117090041338752808-243718659 = 3.810. Venituri impozabile: 16.Cheltuielile nedeductibile în sumă de 3.387.898 lei.810. provizioane pentru clienţi incerţi. Rezultatul net al exerciţiului se determină ca diferentă între rezultatul brut şi impozit pe profit: 1. diferenţe de curs valutar. Impozit pe profit preliminar mai puţin cheltuieli de sponsorizare: 3. impozitul pe profit de plată este egal cu 583.340 – 583. Cheltuielile de sponsorizare se scad din impozitul pe profit datorat.580 lei.699.018.705.370-12.563.995 lei Cheltuieli de protocol deductibile: 2%*(16.645. La calculul impozitului pe profit de plată se adaugă pe langa impozitul pe profit preliminar şi impozitul pe profit aferent perioadelor anterioare în valoare de 11.cheltuieli de sponsorizare + impozitul pe profit aferent perioadelor anterioare).022.645. diferenţe nefavorabile de valoare a titlurilor de participare la persoane juridice la care se deţin participaţii.874. dacă totalul acestor cheltuieli îndeplinesc cumulativ urmatoarele condiţii:  Sunt în limita a 3 din cifra de afaceri.605.149.018.372.995)=740.704.175.

5 Distribuirea profitului Profit net de repartizat: 1022387463 lei. Rezerva legală: 72045089 lei. repartizat la rezerve legale. conform legii: 129 “Repartizarea profitului” = 1061 “Rezerve legale” 72045089 lei 583175877 lei Închiderea contului pe seama rezultatului reportat: 121 „Profit sau pierdere” = 1171 „Rezultatul reportat reprezentând profitul nerepartizat sau pierderea neacoperită” 950342374 lei 43 .Închiderea contului de cheltuieli: 121 “Repartizarea profitului” = 691 “Cheltuieli cu impozitul pe profit” 3. Înregistrări contabile privind distribuirea profitului: Profitul net contabil realizat la inchiderea exercitiului financiar curent. Profit de repartizat: 950342374 lei.

6 Analiza rezultatelor la SC Petrom SA Analiza economică cercetează activităţile sau fenomenele din punct de vedere economic.1 Analiza şi diagnosticul cheltuieilor şi veniturilor Contul de rezultat al exerciţiului furnizează date care pot fi analizate pentru a obţine indicatori necesari gestiunii. prin amenajarea Tabloului Soldurilor Intermediare de Gestiune (Cascada SIG). Soldurile în “Cascadă” permit evidenţierea legăturii dintre funcţiunea de exploatare şi funcţiunea financiară a întreprinderii şi pot fi împărţite în două categorii: SIG – activitate şi SIG – rentabilitate. care să permită adoptarea unor decizii şi stabilirea unor previziuni financiare se bazează în primul rând pe date şi informaţii provenite din situaţiile financiare ale întreprinderii. indicatori de interes în analiza financiară prin semnificaţia şi utilitatea lor în aprecirea performanţelor financiare şi în calculul unor rate financiare semnificative.Închiderea conturilor folosite la constituirea rezervei legale: 121 „Profit sau pierdere” = 129 „Repartizarea profitului” 72045089 lei 3. fiind orientat în special spre rentabilitatea şi riscurile întreprinderii.E.6. şi Standardelor Internaţionale de Contabilitate(IAS 1). 3. În partea finală a Tabloului Soldurilor Intermediare de Gestiune se determină două solduri reziduale de flux (Capacitatea de Autofinanţare şi Autofinanţarea). Analiza financiară foloseşte instrumente şi mijloace specifice adaptate scopului urmărit şi conduce la diagnosticul financiar. O analiză financiară efectuată în scopul realizării unui diagnostic financiar. Esenţialul în analiza economică îl constituie luarea în considerare a relaţiilor structural funcţionale şi a celor de cauză-efect. Datele necesare elaborării diagnosticului performanţelor economice şi financiare ale întreprinderii provin din Contul de profit şi pierdere. 44 . alături de diagnosticul contabil. respectiv al consumului de resurse şi al rezultatelor obţinute.E. parte a diagnosticului economico-financiar. situaţie anuală elaborată conform reglementărilor Directivei a IV-a a C.

Tabloul soldurilor intermediare de gestiune: Tabel 3. soldurile intermediare de gestiune caracteristice exploatării sunt indicatorii valorici ai producţiei şi comercializării si anume: cifra de afaceri. 45 .mf) 3 Marja comercială (Mc) (1-2) 4 Producţia vândută (Pv) Cifra de afaceri netă (CA) 5 (1+4) 6 Producţia stocată (Ps) 7 Producţia imobilizată (Pi) Producţia exerciţiului (Pex) 8 (4+6+7) 9 Consumuri intermediare (Ci) Valoarea adăugată (Va) (3+810 9) 11 Subvenţii de exploatare (+) 12 Alte impozite şi taxe (-) 13 Cheltuieli cu personalul (-) 14 15 16 17 18 19 20 21 Excedentul brut din exploatare Alte venituri din exploatare (+) Ajustări valori imobilizări (-) Alte cheltuieli de exploatare (-) Rezultatul din exploatare (RE) Venituri financiare (+) Cheltuieli financiare (-) Rezultatul financiar (Rfin) Rezultatul curent (RC) 22 (18+21) 23 Venituri extraordinare (+) 24 Cheltuieli extraordinare (-) 25 Rezultatul brut din exploatare 26 Impozit pe profit (-) 27 Rezultatul net (RN) Exerciţiul financiar 2006 2007 2008 5599582622 488504995 954912376 199372209 395873972 874769042 5400210413 92631023 80143334 1179587341 7478726193 3 15795814081 1307830881 1228437840 5 8 16750726457 -74581173 120783952 366871954 26042948 22145515 142029297 7430187968 6826293694 6004104687 0 727538747 1745267588 3531298352 386018992 789457461 350471594 2777388289 517245405 748466721 -231221316 2546166973 0 0 2546166973 260676770 2285490203 1193880288 0 6372818895 5658615008 0 601895562 1657798742 3398920704 57638849 1068500267 423460856 1964598430 498296964 313268366 185028598 2149627028 0 0 2149627028 371584727 1778042301 16304715332 8602294554 7782564112 0 828870302 2328955335 4624738475 139996979 3043535453 411966770 1309233231 1931761930 1635431821 296330109 1605563340 0 0 1605563340 583175877 1022387463 Analiza cifrei de afaceri Cifra de afaceri (CA) exprimă volumul afacerilor realizate cu terţii cu ocazia activităţii curente a întreprinderii şi se determină cu ajutorul relaţiei: CA = Vânzări de mărfuri + Producţia vândută.2 Tabloul soldurilor intermediare de gestiune Nr. gestiune 1 Vânzări de mărfuri (Vmf) 2 Cheltuieli cu mărfurile (Ch. Solduri intermediare de Crt. producţia exerciţiului şi valoarea adăugată. marja comercială.Din punctul de vedere al analizei economice.

5 133.4 Abateri (∆) 2007/ 2008 2006 954.505 11795.  Perioada 2006-2007 Modificarea absolută: ∆CA = CA 07 − CA 06 = -793.7 -5111.071% s-a datorat diminuării veniturilor din vânzarea mărfurilor cu 5111.1+ (-5111) = -793.4 Valoarea maximă a cifrei de afaceri se înregistrează în anul 2008 datorită unei creşteri masive a producţiei vândute în 2008 raportând la anii precedenţi.41 3999.93 mil lei Modificarea relativă: I CA = CA07 * 100 = 93.9 4466.7 93.071% Factorii de influenţă ai cifrei de afaceri sunt producţia vândută şi veniturile din vânzarea mărfurilor astfel: ∆ CA = ∆ v + ∆ f .58 7478. în care : Q Vm ∆Qv = Qv 07 − Qv 06 = +4317.1 4317. astfel încât creşterea producţiei exerciţiul cu 4317.912 15795.3 2007 488.100% = -6.929% CA06 R↑CA = I CA −100 = 93.1 -793.929% .1mil lei ∆Vmf = Vmf 07 −Vmf 06 = -5111.Evoluţia cifrei de afaceri este prezentată în următorul tabel: Tabelul 3.1 mil lei nu a fost suficientă pentru obţinerea unei variaţii absolute pozitivă.73 13078.  Perioada 2007–2008 Modificarea absolută a cifrei de afaceri: 46 .1 mil lei.93 2008/ 2007 195.93 mil lei Scăderea cifrei de afaceri cu 6.93 2008/ 2007 466.1mil lei Prin însumare se verifică egalitatea : ∆ CA = ∆ Qv + ∆ Vmf = 4317.3 Indici (%) 2007/ 2006 8.8 16750.9 12284.9 136. indicator cu influenţa cea mai mare.724 157.3 Evoluţia cifrei de afaceri Exerciţiul financiar Indicatori (mil lei) Vânzări de mărfuri Producţia vândută Cifra de afaceri netă 2006 5599.

41 = 4466.35mil lei Q Vm Creşterea cifrei de afaceri în 2008 faţă de 2007 cu 4.357%.357% Factorii de influenţă ai cifrei de afaceri sunt producţia vândută şi veniturile din vânzarea mărfurilor astfel: ∆ CA = ∆ Qv + ∆ Vmf în care : ∆Qv = Qv 08 − Qv 07 = +3999.94 mil lei ∆Vmf = Vmf 08 −Vmf 07 = +466.348. respectiv 36. 3.100% = +36.357% CA07 R↑CA = I CA −100 = 136.2 Analiza şi diagnosticul rezultatului exerciţiului Analiza rezultatului din exploatare Rezultatul din exploatare este dominant în rezultatul brut al exerciţiului.35 mil lei Modificarea relativă a cifrei de afaceri : I CA = CA08 * 100 = 136.466.∆CA = CA 08 − CA 07 = 4466.41mil lei Prin însumare se verifică egalitatea: ∆ CA = ∆ v + ∆ f = 3999.357% a fost determinată de mediului favorabil al preţurilor la ţiţei.049.94 + 466.1 Evoluţia cifrei de afaceri Din graficul cifrei de afaceri netă se constată faptul că anul 2007 a fost anul cu cifra de afaceri cea mai scăzută. la polul opus aflându-se anul 2008. Graficul evoluţiei cifrei de afacerii: Fig. caracterizează în mărime absolută rentabilitatea activităţii curente a întreprinderii şi este calculat cu ajutorul relaţiei:  C exp h R exp =V exp −C exp = V exp 1 − h  V exp    = V exp ⋅ R   47 .6. 3. precum și creșterii vânzărilor de combustibili (atât pe piaţa internă cât și la export).

0497 -812.68 5570.1 0.4 Evoluţia rezultatului din exploatare Exerciţiul financiar Indicatori (mil lei) Venituri din exploatare -total Cheltuieli de exploatare total Rezultatul din exploatare (Rexp) I = Ch exp /Vexp R = 100 .192.37 Indici (%) 2007/ 2006 0.99 0.79 * 0. Rezultatul din exploatare prezintă următoarea evoluţie: Tabelul 3.Rexp06 = -812.06 0.924755 0.37 0.62 16090.79 mil lei Factorii de influenţă ai rezultatului din exploatare sunt veniturile din exploatare şi rata de eficienţă a cheltuielilor din exploatare.71 1.53 0.71 2008/ 2007 1.35 1964.79 milioane lei.233 -930.95 * 0.0821 -655.207024 2777.R = 1 – I = Rata de eficienţă a cheltuielilor de exploatare.792976 0.67 1.4 2777.233 0. Influenţele se simt atât din partea veniturilor cât şi din partea cheltuielilor din exploatare.I Rexp = Vexp · R 2006 13415.08) = -812.08211 -0.39 1.71mil lei ∆R = Vexp07 * (R07 – R06) = .79 mil lei ∆Rexp = Vexp07 * R07 .04 -655.84 -118.075245 1309.48 0.79 mil lei.37 mil lei 48 .842643 0. ∆Rexp = ∆Vexp + ∆R ∆Vexp = (Vexp07 – Vexp06) * R06 = .71+ (.67  Perioada 2006-2007 Modificarea absolută: ∆Rexp = Rexp07 .Rexp07 = -655.79 2008/ 2007 4914.Vexp06 * R06 = 12484.95 10520.598 0.39 1309.207024 = -812.93 0.79 0.049 -0.79 10638.598 Abateri (∆) 2007/ 2008 2006 17399.620.76 0.388 2007 12484.13415.157357 1964.157357 .  Perioada 2007 . Raportând rezultatul din exploatare din anul 2007 la cel din anul 2006 s-a constatat o micşorare a rezultatului cu 812.620.388 0.08 mil lei Prin însumare se verifică egalitatea : ∆Rexp = ∆Vexp + ∆R = .192.05 -812.2008 Modificarea absolută: ∆Rexp = Rexp08 .

∆Rexp = ∆Vexp + ∆R ∆Vexp = (Vexp08 – Vexp07) * R07 = + 773. însumând 16 mld lei. ca urmare a necesităţii de a constitui provizioane adiţionale pentru litigiile cu angajaţii.36 mil lei ∆R = Vexp08 * (R08 – R07) = -1428.37 mil lei. S-a constatat o scădere a rezultatului din exploatare in 2008 fata de 2007 cu 655.7 49 .5 Evoluţia rezultatului financiar Exerciţiul financiar Indicatori (mil lei) Venituri financiare 2006 517.726) = -655. în principal ca urmare a creșterii costurilor cu materiile prime.24 2007 498. În plus.37 mil lei.34 2008/ 2007 387. Graficul evoluţiei rezultatului din exploatare: Fig.∆Rexp=Vexp08*R08 -Vexp07*R07=17399. Cheltuielile de operare au crescut de asemenea și ca urmare a creșterii activelor corporale și necorporale determinată de investiţiile semnificative și de reducerea valorii contabile nete a rafinăriei Arpechim. 3.075245-12484. efect al preţurilor mai mari la ţiţeiul de import și a costurilor ridicate cu personalul.297 Abateri (∆) 2007/ 2008 2006 1931.726 mil lei Prin însumare se verifică egalitatea : ∆Rexp = ∆Vexp + ∆Chexp = 773.2 Evoluţia rezultatului din exploatare Analiza rezultatului financiar Evoluţia rezultatului financiar.76 -18.62*0. fapt ce se datorează creşterii cheltuielilor din exploatare cu 53% faţă de 2007.36 + -1428. şi indicatorii care o influenţează sunt prezentaţi în următorul tabel: Tabelul 3.95*0.948 2008/ 2007 1433.15735 = -655.46 Indici (%) 2007/ 2006 96.37 mil lei Factorii de influenţă ai rezultatului din exploatare sunt veniturile din exploatare şi rata de eficienţă a cheltuielilor din exploatare. provizioanele pentru riscuri și cheltuieli au crescut semnificativ în cursului anului.

2% 50 .85 -80 43.2 134.30 0.25 mil lei Modificarea relativă: I Rfin = Rfin 07 * 100 = -80% Rfin 06 R↑Rfin = I Rfin −100 = -180% Factorii de influenţă ai rezultatului financiar sunt veniturile financiare şi rata de eficienţa a cheltuielilor financiare.22 313.33 0.45 -0.78 = 416.47 + 407.Cheltuieli financiare Rezultatul financiar I= Chfin /Vfin R = 100 .1 160.15 296.25 -0.30 mil lei Modificarea relativă: I Rfin = R↑Rfin Rfin 08 * 100 = 160.31 160.2 416.268 185.7 41. Rezultatul financiar al Petrom SA s-a îmbunătăţit.25 mil lei.46 -231. de la nivelul negativ de 231 mil lei în 2006.2  Perioada 2006-2007 Modificarea absolută: ∆Rfin = Rfin07 – Rfin06 = 416.I Rfin = Vfin · R 748.82 416.1 -80 522.30 41.029 0. care nu s-au mai constituit în 2007. în principal datorită veniturilor din diferenţele de curs valutar precum şi a provizioanelor constituite în 2006 pentru investiţiile financiare.45 -231.16 111.37 185.43 296. ∆Rfin = ∆Vfin + ∆R ∆Vfin = (Vfin07 – Vfin06) * R06 = 8.22 1.029 1635.33 -435.45 -83.82 0.25 1322.21792 -0. la unul pozitiv de 185 mil lei în 2007.78 mil lei Prin însumare se verifică egalitatea : ∆Rfin = ∆Vfin + ∆R = 8.47 mil lei ∆R = Vfin07 * (R07 – R06) = 407.  Perioada 2007-2008 Modificarea absolută: ∆Rfin = Rfin08 – Rfin07 = 111.63 0.2179 111.2% Rfin 07 = I Rfin −100 = +60.85 0.

∆Rfin = ∆Vfin + ∆R ∆Vfin = (Vfin08 – Vfin07) * R07 = 532.245 748.2 74.98) = 111.39 517. Graficul evoluţiei rezultatului financiar: Fig.69 0 0 51 . în principal datorită nivelului mai mare al dividendelor încasate și câștigului din evoluţia ratei de schimb valutar.Factorii de influenţă ai rezultatului financiar sunt veniturile financiare şi rata de eficienţa a cheltuielilor financiare.79 -18.7 522.28 mil lei ∆R = Vfin08 * (R08 – R07) = -420.467 -231.64 387.29 313.85 -80 84.37 1433.06 0 0 Indici (%) 2007/ 2006 70.28+(-420.46 1322.30 mil lei.25 -396.3 Evoluţia rezultatului financiar Analiza rezultatului exerciţiului Evoluţia rezultatului exerciţiului şi indicatorii care o influenţează sunt prezentaţi în următorul tabel: Tabelul 3.63 0 0 Abateri (∆) 2007/ 2008 2006 1309.23 1931.76 1635.16 111.56 0 0 -812.34 41.22 2546.302 -544.6 Indicatori privind rezultatul curent Indicatori (mil lei) Exerciţiul financiar 2006 Rezultatul din exploatare Venituri financiare Cheltuieli financiare Rezultatul financiar Rezultatul curent Venituri extraordinare Cheltuieli extraordinare 2777.43 296.26 185.54 0 0 2008/ 2007 -655.948 -435.33 1605. faţă de 185 mil lei în 2007.02 2149. 3.1 160.74 96.2 416.43 0 0 2008/ 2007 66.6 498.98 mil lei Prin însumare se verifică egalitatea : ∆Rfin = ∆Vfin + ∆R = 532.17 0 0 2007 1964. S-a obţinut o imbunătăţire a rezultatului financiar in 2008 fata de 2007 ajungând la valoarea de 296 mil lei.

25.56 -396.57% Factorii de influenţă ai rezultatului sunt rezultatul din exploatare si rezultatul financiar. Având în vedere ca în toţi cei trei anii supuşi analizei economico-financiare rezultatul extraordinar este nul acesta va fi ignorat in calculul influenţelor rezultatulului exerciţiului.17 2149.31% Factorii de influenţă ai rezultatului sunt rezultatul din exploatare si rezultatul financiar.54 mil lei Rezultatul execiţiului a scăzut in 2007 faţă de 2006 cu 15. ∆REx = ∆Rexp + ∆Rfin ∆Rexp = Rexp07 – Rexp06 = -812.  Perioada 2006-2007 Modificarea absolută: ∆REx = REx07 – REx06 = -396.25 mil lei Prin însumare se verifică egalitatea : ∆REx = ∆Rexp + ∆Rfin = -812. creşterea rezultatului financiar (416.43% REx 06 = I REx −100 = .79 + 416. şi anume: RC = Rexp + Rfin.43 74.06 mil lei Modificarea relativă: I REx = R↑REx REx 08 * 100 = + 74.69 Rezultatul exerciţiului se calculează ca suma între rezultatului de exploatare.97 miloane lei.Rezultatul exerciţiului 2546.79 mil lei ∆Rfin = Rfin07 – Rfin06 = 416.25 milioane lei) fiind insuficientă pentru acoperirea priederilor din exploatare.  Perioada 2007-2008 Modificarea absolută: ∆REx = REx08 – REx07 = -544.57% datorită scăderii rezultatului din exploatare în 2007 faţă de 2006 cu 812. Astfel se va menţine ca model de analiza acelaşi model folosit în calculul rezultatului curent.15.69% REx 07 = I REx −100 = . financiar si cel extraordinar astfel: Rex = Rexp + Rfin + Rextr.54 mil lei Modificarea relativă: I REx = R↑REx REx 07 * 100 = + 84.06 84.54 -544. 52 .63 1605.25 = -396.

numărul salariaţiilor de sex feminin. Evidenţa angajaţilor se ţine pe departamente fiecare indeplinind obligaţiile prevăzute în fişa postului.37 mil lei ∆Rfin = Rfin08 – Rfin07 = +111. calculul salariilor. În plus se pot obţine diferite raportări privind numărul total al salariaţiilor.37 milioane lei.302 = -544.302 mil lei Prin însumare se verifică egalitatea : ∆REx = ∆Rexp + ∆Rfin = -655.06 mil lei Rezultatul exerciţiului a scăzut in 2008 faţă de 2007 cu 25. calculul orelor efectiv lucrate de angajaţi precum şi veniturile lunare ale acestora. astfel încât influenţa pozitiva obţinută de rezultatul financiar. Scopul acestei aplicaţii este de a obţine informaţii despre salariaţii societăţii comerciale. 53 .4 Evoluţia rezultatului exerciţiului 3. a reţinerilor din salarii cu referire directă la contribuţiile şi celorlalte datorii sociale cuvenite bugetului asigurărilor sociale.7 Aplicaţie informatică pentru gestiunea şi contabilitatea salariilor şi evidenţa personalului la SC Petrom SA 3.1 Obiectivele aplicaţiei Aplicaţia informatică privind gestiunea salariilor şi evidenţa personalului rezolvă într-o manieră simplă problemele legate de calculul salariilor şi obţinerea raportărilor necesare în orice întreprindere. nu a fost suficientă pentru acoperirea pierderii din exploatare.302 milioane lei. Graficul evoluţiei rezultatului exerciţiului: Fig. 3.∆REx = ∆Rexp + ∆Rfin ∆Rexp = Rexp08 – Rexp07 = -655. Influenţa cea mai mare şi totodată negativă a avut-o rezultatul din exploatare înregistrându-se o scadere de 655. şi anume 111.37 + 111.31%.7.

precum și creșterii vânzărilor de combustibili (atât pe piaţa internă cât și la export. însumând 16 mld lei. Cheltuielile din exploatare au scăzut cu 1% în 2007.37 mil lei.79 milioane lei. 2007 şi 2008.751 mil lei. efect al preţurilor mai mari la ţiţeiul de import și a costurilor ridicate cu personalul.  Cresterea producţiei de hidrocarburi În analiza şi diagnosticul evoluţiei rezultatului exerciţiului s-a pornit de la analiza rezultatului din exploatare. În plus. fiind influenţate în special de scăderea cheltuielilor cu materiile prime (urmare a scăderii nivelului importurilor de ţiţei) 57 . datorită mediului favorabil al preţurilor la ţiţei. în principal ca urmare a creșterii costurilor cu materiile prime. Cu ajutorul Contului de profit şi pierdere s-a efectuat analiza Tabloului Soldurilor Intermediare de Gestiune şi evoluţia lor pe cei trei ani supuşi analizei 2006. ca urmare a nivelului mai scăzut al vânzărilor de active. fapt ce se datoreaza cresterii cheltuielilor din exploatare cu 53% faţă de 2007.CAPITLOLUL 4. produse promoţionale pentru clienţii noi. Se recomandă:  Intensificarea activităţii promoţionale cum ar fi oferirea de gratuităţii la anumite intervale de timp (un plin gratuit la fiecare 15 minute în staţiile Petrom) sau oferirea de discount-uri clienţilor vechi. Raportând rezultatul din exploatare din anul 2007 la cel din anul 2006 s-a constatat o micşorare a rezultatului cu 812. Influenţele se simt atât din partea veniturilor cât şi din partea cheltuielilor din exploatare. CONCLUZII ŞI PROPUNERI Furnizarea de informaţii despre rezultatele obţinute de întreprindere în urma desfăşurării activităţii sale pentru îndeplinirea obiectului său de activitate revin situaţiilor financiare anuale ale SC Petrom SA. S-a constatat o scadere a rezultatului din exploatare in 2008 fata de 2007 cu 655. Cheltuielile de operare au crescut de asemenea și ca urmare a creșterii activelor corporale și necorporale determinată de investiţiile semnificative și de reducerea valorii contabile nete a rafinăriei Arpechim. crearea unor departamente speciale pentru relaţiile cu clienţii)  Modernizarea sondelor pentru a reduce costurile şi a spori calitatea produselor. creşterea preţurilor având în vedere îmbunătăţirea calităţii produselor. În 2007 cifra de afaceri a companiei a scăzut faţă de anul precedent cu 6%. ca urmare a necesităţii de a constitui provizioane adiţionale pentru litigiile cu angajaţii.35% in 2008 faţă de 2007 însumând 16. campanii publicitare agresive. Veniturile din exploatare au scăzut în 2007. fiind compensate parţial de veniturile rezultate din mişcarea stocurilor. provizioanele pentru riscuri și cheltuieli au crescut semnificativ în cursului anului. în special din cauza preţurilor şi a volumului mai mic al vânzărilor. S-a efectuat analiza şi diagnosticul cifrei de afaceri obţinându-se o creştere de 36.

şi cu utilităţile (urmare a renegocierii contractelor).  Furnizarea unor noi tipuri de energie cum ar fi cea din surse regenerabile (energie geotermală). de a spori eficiența și de a crește performanţa. 58 . cu scopul de a optimiza administrarea vehiculelor.  programe de instruire care pot fi accesate în orice moment cu scopul de a identifica şi de a menţine în companie personalul cu capacităţi remarcabile.  Crearea ideilor conform căreia fiecare angajat este parte integrantă a companiei prin implicarea fizică a acestora în acţiuni umanitare cum ar fi donarea de sânge sau plantarea de Modernizarea echipamentelor de mutare a sondelor pentru reducerea timpului Crearea unui departament privind instruirea şi dezvoltarea personalului cu aferent acestor operaţii. Datorită faptului că variaţia rezultatului extraordinar este nulă în toţi cei trei ani supuşi analizei. care nu s-au mai constituit în 2007. Aceste efecte pozitive asupra cheltuielilor din exploatare au fost contrabalansate de cheltuielile ridicate cu serviciile furnizate de terţi şi de deprecierea mai ridicată a imobilizărilor corporale şi necorporale. ca urmare modelul de analiză al rezultatului exerciţiului fiind acelaşi cu cel al rezultatului curent. urmare a reducerii numărului de angajaţi prin programul de restructurare. în principal datorită nivelului mai mare al dividendelor încasate și câștigului din evoluţia ratei de schimb valutar. precum şi a cheltuielilor de personal. faţă de 185 mil lei în 2007.  arbori . Analiza şi diagnosticul rezultatului financiar a condus la obţinerea unei îmbunătăţiri a acestuia în 2008 faţă de 2007 ajungând la valoarea de 296 mil lei. la unul pozitiv de 185 mil lei în 2007. Rezultatul financiar al Petrom SA s-a îmbunătăţit. de deducerea provizioanelor (datorită îmbunătăţirii managementului de risc de credit). în principal datorită veniturilor din diferenţele de curs valutar precum şi a provizioanelor constituite în 2006 pentru investiţiile financiare. acest indicator nu sa luat în considerare. de la nivelul negativ de 231 mil lei în 2006.  O nouă structură și noi proceduri. După analiza rezultatului din exploatare şi a celui financiar a urmat analiza şi diagnosticul rezultatului exercitiului precum şi a influenţelor acestuia. Se recomandă:  Stoparea mişcării personalului prin oferirea de servicii exclusive cum ar fi organizarea unei tabere de vară pentru copii angajaţiilor Petrom sau îmbunătăţirea calităţii şi eficacităţii activităţiilor medicale prin înfiinţarea unei regii proprii de cabinete medicale .

59 . punerea în aplicare a unui sistem de monitorizare a energiei.605 mil lei.  Modernizarea echipamentelor folosite în activitatea de exploatare cum ar fi: vehicule de mutat sondele. impozitul pe profit a crescut. ca urmare a cheltuielilor nedeductibile legate de deprecieri și provizioane.31% ca urmare a influenţeler celor două tipuri de rezultate implicate în calculul acestuia. cu scopul de a micşora cheltuielile din exploatare şi a evita risipa. modernizarea sondelor. ca urmare a eliminării în 2007 a cotei geologice (facilitate fiscală acordată până în 2006). precum și a unui program de management al talentelor. Deși profitul brut a înregistrat o scădere de 544 mil lei în 2008. impozitul pe profit a crescut cu 111 mil lei.Rezultatul exercitiului a scăzut în anul 2008 faţă de anul 2007 cu 25.79 milioane lei. dezvoltarea unui program de optimizare a acesteia. ajungând la 1. realizarea unei diagnoze privind cultura organizaţională. însumând 372 mil lei. În anul 2007 s-a inregistrat o scădere a rezultatului exerciţiului cu 25. astfel incât să obţină o productivitate a muncii cât mai mare şi să evite pe cât posibil creşteri exponenţiale ale elementelor de cheltuieli şi mai ales a cheltuielilor de personal care deţin o pondere însemnată în total cheltuieli din exploatare. Recomandări:  Acordarea unei atenţii deosebite gestionării resurselor umane prin înfiinţarea unor programe de pregătire profesională în cadrul firmei. În 2007.31% ca urmare a scăderi rezultatului din exploatare cu 812. Se consideră că efectuarea acestor analize sunt concludente atat pentru compartimentul de management al societăţii Petrom cât şi pentru utilizatorii externi ai informaţiilor economice.

BIBLIOGRAFIE  Feleagă Nicolae.H Beck. 2007  Ristea Mihai. Bucureşti.Metodologie. Univ. Prof. 1752. Editura Intelcredo. Pântea Iacob Petru. Natională. Bodea Gheorghe. Bucur Ion. Ed. 2006  Raport anual pe anul 2007 al activităţii societăţii Petrom 60 . Ed. 2006  Ristea Mihai. Ştefan Bunea. Editura Alma Mater. Malciu Liliana.financiară”. din 17 noiembrie 2005. 2005  Pătruţ Vasile. 2004  Prof. “Sisteme contabile comparate”. 1752 din 2005  Reglementări contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene.P. Iaşi. Bucureşti. Editura C. Univ.  Revista CECCAR Nr10. 2002  Feleagă Niculae. Editura Best Publishing Romania  Legea 82 / 1991.9 ianuarie 2009. “Contabilitate financiară românească conformă cu Directivele Europene – ediţia a III a”. republicată în 2008  OMFP nr. Robu Vasile. Bucureşti. Octombrie. Legea contabilităţii. Bucureşti. Dr. aprobate prin Ordinul M. Liliana Malciu. Dr. “Contabilitatea întreprinderii”. Editura Economică. Economică. Oprea Catalin. Univ. Univ. 1080 bis. Deva. “Contabilitate. din 30 noiembrie 2005. “Bazele contabilităţii”. Editura Economică. Editura CECCAR. “Politici şi opţiuni contabile”.F. Olimid Lavinia. 2000  Vâlceanu Gheorghe. Editura Sedcom Libris . Bucureşti. “Bazele contabilităţii”. Dr. Calu Daniela Artemisa. publicate în Monitorul Oficial al României nr. 2008  Prof. Prof. 2002  Petrescu Silvia “Diagnostic economic-financiar. 2005  Codul Fiscal ediţia a XI a.Fundamente şi noul cadru juridic”.Studii de caz”. nr. Creţoiu Gheorghe. Georgescu Nicolae “Analiza economico . Dr.

 Raport anual pe anul 2008 al activităţii societăţii Petrom  Cursuri analiză economico-financiară I şi II 61 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful