1

Efectele contractului
I.Scurte precizari teoretice. 1.Notiune.Efectele contractelor constau in nasterea de drepturi si obligatii; o chestiune prealabila stabilirii in concret a efectelor este aceea a interpetarii contractului. 2.Interpetarea contactului.Este operatia prin care se determina intelesul exact al clauzelor contractului, prin cercetarea intentiei partilor. Calificarea contractului apare ca un prim rezultat al intepretarii. 2.1.Regulile de interpretare sunt reglementate de Codul civil in art.:970, 977-985. -regulile generale de intepretare: -prioritatea vointei reale a partilor(art.977) -contractul produce pe langa efectele expres aratate, si alte efecte ( art.970 alin.2) -reguli speciale de intepretare : - interpretarea coordonata a clauzelor(art.982) -interpreatarea clauzelor indoielnice (art.978-980) 3.Principiul obligativitatii contractului(pacta sunt servanda).Este prevazut in art.969 C.civ.:”contractele legal facute au putere de lege intre partile contractante”. -importanta:contractul devine obligatoriu atat pentru parti cat si pentru instanta de judecata chemata sa aplice contractul; -temeiul : siguranta circuitului civil si autonomia de vointa a partilor; in cazuri exceptionale, efectul obligatoriu al contractului suporta modificari in mod independent de principiul autonomiei de vointa a partilor( de ex.:prologarea legala a contractelor de locatiune, influenta evenimentelor de forta majora ); -consecintele fortei obligatorii a contractului : -partile sunt tinute sa-si execute obligatiile asumate una fata de cealalta; -simetria existenta intre modul de incheiere si cel de stingere a contractului: mutuus consensus, mutuus dissensus; -obligatiile contractuale trebuie executate cu buna-credinta. 3.1.Exceptii de la principiul fortei obligatorii: -incetarea unor contracte inainte de teremnul fixat prin moarte unei parti sau disparitia obiectului contractului( art.1552 pct.3 ,art.1439 alin.1 C.civ.);

aceasta se rasfrange asupra clauzelor obscure sau ambigue.J..Pe fondul acestor realitati. insa el le este opozabil ca un fapt juridic stricto-sensu. la care se adauga sporirea diligentei particularilor in a insera in contracte diverse clauze care sa-i apere de eventualele situatii de dezechilibru financiar.G. prin efectul legii(L17/1994.U.Aceasta este cu atat mai interesant cu cat se discuta de cateva decenii despre declinul teoriei autonomiei de vointa ca si fundament al fortei obligatorii a contractului.Starck.1134 alin.consecintele imediate se regasesc pe teren probational. .2 -prelungirea efectelor contractelor de inchiriere.Mai multe explicatii pot fi gasite in acest sens : pe de o parte trebuie luata in considerare o relativa stabilitate economica.nr.Roland si L. Se considera ca doar imposibilitatea de executare poate conduce la desfiintarea contractului. 5.1 (art. H.diversi parizani ai impreviziunii au propus o serie de fundamentari ale teoriei.iar in ceea ce priveste puterea de interpretare recunoscuta judecatorului.40/1999). Mazeaud si Fr.1 prin prisma aplicarii dispozitiilor legale numai in punctele in care partile ori nu si-au exprimat vointa.Dintre clasici.Obligativitate si relativitate2: obligativitatea contractului fata de parti este in stransa legatura cu principiul relativitatii contractului:art. si anume. dar intr-un mod incomplet. doctrina ramane in mare parte o aparatoare a principiului reglementat de art.”.”.Astfel.O. .1 in detrimentul modificarii sau desfiintarii contractuluii in caz de impreviziuine.1134 alin.prelungirea efectelor actului juridic cu executare succesiva datorita unui caz de forta majora. in dreptul civil. Obligativitatea si opozabilitatea contractului: fata de celelalte persoane contactul nu este obligatoriu . principiul sacrosant al fortei obligatorii a contractului: “Mais un principe qui conduit a de semblables resultats merite-t-il vraiment d’etre considere comme sacro-saint?” 1 In litratura franceza.civ.modificarea efectelor contractelor cu executare succesiva ca urmare a aplicarii teoriei impreviziunii..Chabas salutat pozitia constanta a Curtii de Casatie in sensul respingerii impreviziunii:”La position de la Cour de cassation parait extremement rigoureuse. Majoritatea autorilor clasici francezi sunt ostili teoriei impreviziunii.Astfel.” Autorii citati pun in discutie insusi fundamentul acestei orientarii. In cadrul doctrinei actuale nu constatam o schimbare semnificativa in raportul de forte dintre adversarii si adeptii teoriei impreviziunii. fundamentandu-se pe art. intrucat este evidenta o scadere a importantei practice a teoriei. doar Larombiere recunoaste efecte impreviziunii:”Les obligations s’eteignent par la survenance de circonstances telles que les parties n’auraient pas contracte.969 C. invocanduse chiar si unele texte din codul civil in acest sens. avec le respect de la parole donnee.1 4. H.rom)si pe delimitarea rolului judecatorului in privinta interpretarii contractelor. la moralite et la securite dans les contrats. L.Boyer adopta o atitudine mai flexibila si apreciaza pozitia Curtii de casatie in materia impreviziunii precum si a doctrinarilor care o aproba ca fiind “difficilement defendable. si elles les avaient prevues. 2 . iar pe de alta parte exista interventia legislativa in anumite domenii. aceasta relatie este foarte bine evidentiata prin sintagma :”effet relatif du lien obligatoire”. Aubry si Rau discuta principiul enuntat de art. L112/1995.In unele teze de doctorat din perioada interbelica. ori au facut-o. la ora actuala.. problema se pune oarecum similar cu dreptul administrativ.1134 alin.B.973(“conventiile n-au efect decat intre partile contractante). mais elle est necessaire pour faire regner.

en promettant le fait de celui-ci. precum si fata de succesorii partilor. sauf l’indemnite contre celui qui s’est porte fort ou qui a promis de faire ratifier. a)-succesorii universali si cu tilu universal sunt continuatorii personalitatii autorului lor.Exceptii de la principiul relativitatii.care nu au participat la incheierea contractului: . cu exceptia celor contractate intuituu personae. modificari ale dreptului transmis catre succesor si drepturile reale consimtite anterior transmiterii catre succesor.Domeniul de aplicare a principiului relativitatii efectelor contractului: contractul are efect obligatoriu intre parti .Denumesc situatiile in care drepturile si/sau obligatiile contractuale pot sa apartina si/sau sa incumbe unor persoane-penitus extranei. -in privinta obligatiilor asumate (anterior transmiterii dreptului catre succesor). acestea vor profita succesorului sub conditia de a se afla in stransa conexiune cu dreptul dobandit .creditorii chirografari pot inlatura aceasta opozabilitate in conditiile art. contactele incheiate anterior de autor vor produce efecte –in limitele aratate deja-in urmatoarele contitii: anterioritate constata prin data certa a inscrisului si respectarea masurilor de publicitate. 3 .1175 –prin actiunea in simulatie-. -in privinta drepturilor dobandite de autor prin contracte( anterioare transmiterii dreptului catre succesor ). reglementeaza promisiunea faptei altei persoane in art. si nu de mijloace. on peut se porter fort pou un tiers.civ. spre deosebire de cel roman. exceptii: obligatiile propter rem si scriptae in rem. . c) creditorii chirografari :opozabilitatea contractelor incheiate de debitor se manifesta in sensul ca ei suporta tranformarile din patrimoniul debitorului.astfel incat ei dobandesc toate drepturile si obligatiile acestuia. si le tiers refuse de tenir l’engajement”.ca regula generala. nu exista exceptii de la principiul relativitatii. b)-succcesorii cu titlu particular dobandesc doar un anumit drept al autorului lor astfel incat chestiunea relativitatii se pune numai in legatura cu contractele incheiate anterior de autorul lor cu alte persoane .si art.974 C. 6.1. promisiunea faptei altuia(conventia de porte-fort) este o exceptie aparenta . .3 5.cu referire la asumarea de obligatii civile.975 C civ – prin actiunea pauliana.Codul civil francez. de catre autor. -ei pot interveni in numele debitorului pentru a exercita anumite drepturi patrimoniale ale acestuia : art.1120:”Neanmoins. acestea in principiu nu se transmit succesorului. intrucat obiectul contractului il constituie obligatia3 Obligatia debitorului este de rezultat.

numai stipulantul – nu si tertul beneficiar-poate cere desfiintarea contractului de stipulatie. sa faca sau sa nu faca ceva in folosul unei terte persoane. Este acel contract prin care o parte-stipulantul.2..o actiune in desfiintarea contractului. -cu referire la stipulatia in favoarea tertului. de continuator al personalitatii stipulantului.meme ou d’une donation que l’on fait a un autre. 7. -nu exista un sediu general al materiei 4.”. 7. exista doua exceptii de la principiul relativitatii: stipulatia pentru altul si actiunile directe.4 debitorului de a determina o terta persoana sa-si asume un angajament juridic fata de creditor. un interes. stipulatia are caracter accesoriu fata de opertia juridica principala dintre stipulant si promitent.1121:”On peut pareillement stipuler au profit d’un tiers. al stipulantului. lorsque telle est la condition d’une stipulation que l’on fait pour soit. cat si tertul beneficiar pot cere executarea obligatiei fata de acesta din urma. doar aplicatii:donatia cu sarcini. contractul de asigurare facultativa. 7. -dreptul tertului beneficiar se naste nemijlocit in patrimoniul .. . stipulantul este creditorul executariii obligatiei promitentului fata de tert. -determinarea tertului beneficiar. straina de contract-tertul beneficiar.Conditii: -vointa de a stipula pentru o alta persoana (tertul beneficiar). 4 . pentru a o deosebi de actiunea directa contractula Codul civil francez reglementeaza stipulatia pentru altul in art. 8.dispune ca cealalta partepromitentul. -atat stipulantul. . ca efect al nasterii valabile a contractului dintre stipulant si promitent. totusi. va putea introduce –in aceasta calitate.Partile contractului sunt stipulantul si promitentul.Actiunea directa.Reprezinta mecanismul juridic prin care o persoana – titularul actiunii directe-dobandeste dreptul de a actiona direct pe debitorul debitorului sau. -din punct de vedere tehnic. cel putin moral.sa dea.Stipulatia pentru altul( contractul in folosul altei persoane).1. in ipoteza in care tertul beneficiar este mostenitorul universal sau cu titlu universal al stipulantul. poate fi denumita actiune directa in sensul special al teremenului. se retine astfel. contractul de transport.cu referire la dobandirea de drepturi. cu urmatoarele consecinte: -relatiile dintre ei sunt guvernate de contractul incheiat (si care poate constitui obiectul principal al intregii operatiunii juridice).de regula. .

de altul secret si adevarat. 9. total sau partial. un asemenea act nu poate avea nici un efect in contra altor persoane. actul public nu produce nici un efect(“Inter partes simulata valent. vor avea castig de cauza acei terti care invoca cu buna-credinta actul aparent.Structura simulatiei presupune trei acte juridice ( negotium juris): -actul juridic public:este actul prin care se creeaza situatia juridica aparenta.Exceptie de la principiul opozabilitatii. real si a caracterului mincinios al actului public(total dau partial). -tertii in materia simulatiei sunt: succesorii cu titlu particular. ale carui efecte sunt inlaturate sau modificate . care contine in sine acordul .Clasificare: -simulatia absoluta: contractul aparent este fictiv.1542 ( contractul de mandat). nu poate avea putere decat intre partile contractante si succesorii lor universali.1175:”Actul secret care modifica un act public. cunoscut precum si constatarea existentei unui act juridic secret care modifica.” 9. -actul juridic secret: este adevarata manifestare de vointa a partilor. -in raporturile dintre parti.Este “operatiunea juridica unitaracare creeaza o aparenta neconforma cu realitatea prin incheierea concomitenta a doua acte juridice: unul public si mincinos. . (poate lipsi in cazul in care actul public este fictiv). creditorii chirografari daca au fost de buna-credinta .4.2.3.Actiunea in declararea simulatiei este “acea actiune civila prin care se urmareste constatarea caraacterului simulat(mincinos. -fata de terti .” Codul civil reglementeaza numai efectele simulatiei in art. in tot sau in parte . -deghizarea totala sau partiala: contractul aparent este deghizat.scopul actiunii: stabilierea existentei actului secret. -acordul simulatoriu: o conventie secreta care exprima intentia de a simula. codul civil consacra principiul inopozabilitatii actului secret. nereal) al unui act juridic public.Erga alios dissimulata non valent”). 9. al partilor de a simula.pot fi terti si succesorii lor universali sau cu titlu universal atunci cand prin simulatie li s-au lezat drepturile proprii. -codul civil o reglementeaza in doua cazuri:art.1. 9. implicit sau explicit . -interpunerea de persoane .Simulatia . . dispozitiile actului public.1488 ( contactul de antrepriza ) si art. 9.Efectele simulatiei: -intre parti si succesorii lor universali sau cu titlu universal singurul act care produce efecte este cel secret.5 obisnuita ( ordinara ) pe care o are orice creditor impotriva propriului sau debitor.

care a desfacut casatoria sotilor dupa 35 de ani de convietuire.nr. s-a luat act de “angajamentul” reclamantului X (fostul sat) de a-i plati paratei Y (fosta sotie) “o pensie de intretinere de x lei lunar.efectul principal al actiunii: de a face sa inceteze caracterul secret al contra-inscrisului. pe tot timpul vietii” si s-a consemnat acordul paratei fata de acest angajament ..proba difera in functie de calitatea persoanei : parte contractanta sau tert. b)Solutionati actiunea formulata de Z si cererea reconventionala a lui Y. 9. sub conditia validitatii sale. Y a cerut insa obligarea in continuare a reclamantei-parate Z la plata lunara a sumei mentionate in intelegerea facuta cu fostul sau sot cu ocazia divortului. de multe ori este insotita de acţiunea in anulare (nulitate) a contra-inscrisului.6 atunci cand partile contractante au prevazut in actul autentic de vanzare-cumparare a unui imobil sau in actul de inchiriere un pret mai mic sau o chirie mai mica decat in actul secret. . X s-a recasatorit cu Z. . contractul contine urmatoarea clauza “ neplata la termen a chiriei atrage plata majorarilor de intarziere al caror cuantum nu poate depasi cuantumul total al chiriei restante”. – OG nr. Dupa decesul lui X. sotia supravietuitoare Z a solicitat instantei de judecata sistarea platii pensiei de intretinere in favoarea lui Y.G. care devine public. 12/1998 a fost abrogată.12/1998 privind taxele de timbru pentru activitatea notariala: . pretul folosintei imobilului fiind stabilit la 100 $ lunar ..Rezolvati urmatoarele spete: 1. intreaga operatiune juridica a simulatiei este lovita de nulitate absoluta. Prin cerere reconventionala. 2)Intre A in calitate de locator si B in calitate de locatar a intervenit un contract de locatiune pe doi ani. Ulterior desfacerii acestei casatorii.potrivit art. . imprescriptibila. II.este o actiune in constatare de drepturi. Cerinte : a) Precizati care este problema de drept din speta.6 .5. Simulatia incheiata in scopul fraudarii fiscului:O. studiul ei este interesant din punctul de vedere al atitudinii legiuitorului faţă de simulaţie. sustinand ca acesta i-a constituit astfel o renta viagera . fiind necesare doua capete de cerere in acest sens. Prin sentinta de divort nr..

în contractul de vânzarecumpărare precizându-se că imobilul este liber de orice sarcini. neprecizată în cele de mai sus. C formuleaza o actiune in rezolutiunea contractului de exploatare forestiera. Rezolvati actiunea introdusa de catre C. intrucat nu a ridicat lemnul la data stipulata in contractul incheiat cu A. proprietarul unei paduri . care ii apartine tot lui A. 5) A ii vinde lui B un teren intravilan situat intr-un cartier rezidential.2001. solicitand instantei obligarea paratului la plata chiriei restante si a unor despagubiri in cuantum de 800 $.2000 A. constituie în favoarea lui B. incheie cu B. Cerinte : a) Precizati problemele de drept din speta. considerati ca subdobanditorul va fi tinut sa respecte obligatia de a nu construi decat imobile cu destinatia de locuinte ? 6)A ii vinde lui B un fond de comert . un cotract continand obligatia lui B de a taia copacii dintr-o anumita portiune determinata din padure.08. A. Somaţi de B.1999 A. pentru a nu diminua valoarea terenului invecinat. In masura in care B se hotaraste sa vanda ternul respectiv inainte de efectuarea oricaror constructii. vinde imobilul lui C. restituirea sumei împrumutate ? 4) La 15. fata de imprejurarea ca B si-a executat necorespunzator obligatia contractuala. in contract prevazandu-se o clauza de neconcurenta pentru o perioada de trei ani. După cinci zile.05. un drept de ipotecă asupra unui imobil al său pentru a garanta restituirea.7 Intrucat B nu si-a executat obligatia de plata a chiriei pe ultimele 6 luni. la 12. intrase brusc în incapacitate de plată. afirmă că este un terţ faţă de contract. a unui împrumut cifrat la 70% din valoarea reală a imobilului. 3) La 26. A ii vinde padurea lui C. industriaş forestier. . b) Solutionati actiunea introdusa de A. În funcţie de ce împrejurare. proprietarul actual. de la cine anume şi pe ce cale ar putea obţine B.09.2000.cu obligatia pentru cumparator de a nu construi decat imobile cu destinatia de locuinte. Ulterior. motivate de cresterea chiriilor pe piata imobiliara. unde reuşise să acumuleze o sumă egală cu cea împrumutată. A.. menţionează că banca la care era deschis contul său. până la data de 26. A il cheama in judecata. să plătească această sumă. Suma împrumutată nu este restituită la scadenţă.05. iar C.

B invoca lipsa calitatii procesuale active a reclamantei. datat 15. .000. care s-a ingrijit efectv de paraintii sai. A formuleaza o actiune in revocarea donatiei pentru neexecutarea sarcinii. in apararea sa. In masura in care C desfasoara activitati comerciale de natura sa-l prejudicieze pe A.X. P. printre altele.8 Dupa un an de zile.2000.. bun propriu.09.1998 . Instanta respinge actiunea cu motivarea ca dreptul de a pretinde restituirea sumei apartine numai tatalui lui X . Datorita acestor considerente. Intrucat B nu isi executa obligatia de intretinere. formuleaza o actiune in justitie impotriva lui B. La scurt timp după aceea. stabilindu-se pentru cumpărător. decedează lăsând ca unică moştenitoare pe Q. fara a se face vreo referire la obligatia de neconcurenta. să intenteze cu succes o acţiune prin care să obţină rezoluţiunea contractului ? 9) La 12. paratul invoca efectele solidaritatii. R. Poate Q. A i-a donat lui B o parte determinata din imobilul – casa de locuit – dobandit de A in baza contractului de vanzare-cumparare cu clauza de intretinere incheiat anterior cu parintii sai. B transmite cu titlu oneros acelasi fond de comert catre C.05. A . După acest deces. Intrucat A decedeaza iar debitorul B nu-si executa obligatia . in sensul ca obligatia asumata se considera executata numai prin prestatia unui singur debitor. Comentati hotararea pronuntata in speta . încetează să mai presteze întreţinere lui Q. până la sfârşitul vieţii acesteia din urmă. 8) P. două obligaţii : să presteze întreţinere vânzătorului până la sfârşitul vieţii acestuia şi să efectueze aceeaşi prestaţie în beneficiul lui Q.000 lei in contract prevazandu-se ca obligatia de restituire devine scadenta la doi de zile de la formarea sa. ar putea fi obligat prin instanţă să respecte clauza de neconcurenta ? 7) A l-a imprumutat pe B cu suma de 50. a vândut lui R. un imobil. fiul si mostenitorul legal al lui A . care este parte in conventia de imprumut . in actul de donatie era prevazut ca debitorii obligatiei de intretinere sunt A si B in mod solidar. soţia vânzătorului. in speta.

dona lui C. la 21. in virtutea caruia cel dintai se obliga sa transmita proprietatea unui teren pe care urma sa-l predea la 28..02. in schimbul obligatiilor asumate de cel de-al doilea cu privire la plata unei sume cu titlu de pret si la prestarea de intretinere in favoarea lui A. între B. In sustinerea pretentiilor sale.09. Ce va decide instanţa în legătură cu proba propusă de reclamant ? 12) La 15.2000. la plata sumei de 25. b) Aratati cum se poate apara paratul in speta. convenindu-se. în formă autentică.000 de lei? . totodată. intentează împotriva lui C.2000 . o acţiune prin care solicită să se constate caracterul mincinos al contractului de vânzarecumpărare încheiat.1996 A.1998 A. Reclamantul arată că prin conventia incheiata in prealabil intre B.000.08.000 de lei s-au plătit cu două zile înainte de autentificare. vinde lui B.12. reclamantul arată că părţile acestui contract încheiaseră. A formuleaza impotriva lui B o actiune in executarea silita a obligatiei de intretinere pe care paratul si-a asumat-o la 18. în prealabil.000. urmând a-l plăti până la 31. 10) La 15.000.000 de lei din care 15. şi C.2001. După trei zile.1992 cu privire la o construcţie şi terenul aferent.. se ajungea la încălcarea rezervei succesorale a lui A. unicul moştenitor al lui B. Spre a dovedi existenţa donaţiei. întregul imobil.02.o8. reclamantul propune proba cu martori. reclamantul depune la dosar contractul incheiat la cea data intre X si B.2000. un apartament.02. anexand la dosar notificarea pe care acesta i-a expediat-o inca de la 2. asupra deghizării donaţiei printr-o vanzare.1998". Reclamantul releva caracterul abuziv si culpabil al conduitei lui B.2000 spre a-i comunica lui A refuzul de a presta intretinerea datorata sub pretextul neexecutarii de catre X a obligatiei de predare a terenului.9 Solutionati actiunea formulata de A.000 de lei.000. Ce acţiune ar trebui să fie intentată de A. şi pe ce temei legal pentru a obţine obligarea lui B. părţile redactează un înscris în care se menţionează : "Preţul ce îl convenim este de 40. o convenţie prin care B. 11) La 23. Cerinte : a) Calificati relatia dintre obligatiile contractuale ale lui B si X. cu incepere de la 31. pentru restul preţului cumpărătorul rămâne dator. şi C.08. contractul încheiat în formă autentică consemnând un preţ de 11. În motivarea acţiunii sale. tatăl lui X.10.

este primul efect al oricarui contract. . Totodata. Cum il sfatuiti pe A sa procedeze pentru a-si recupera suma imprumutata ? III. cuvinte energice care.000 de lei cu titlu de imprumut.1997 C a pus la dispozitia lui A contractul de constituire a dreptului de abitatie.08.1997 . . la o saptamana dupa scadenta. Aubry .10 13) A va solicita o consultatie juridica prezentandu-va urmatoarele inscrisuri : . A va informeaza cu privire la faptul ca B i-a remis contractul de vanzare-cumparare atunci cand. vinculum juris. au o acceptiune foarte larga. incheiata la 22.un contract incheiat in forma autentica.01. ridicand contractul la inaltimea legii.. Fara a pretinde un . la data de 20.1996 prin care A acorda lui B o suma de 130.buna credinta. constatat printr-un inscris sub semnatura privata.cum este numita obligatia. Rau) b) « Aceasta legatura de drept. intrucat acesta din urma a ramas adevaratul proprietar.01. sugerandu-i sa se indrepte impotriva lui B.02.. la 3..08. Aceste cuvinte. » (C.Lectura juridica Comentati urmatoarele citate : a) « Conventiile trebuie executate cu buna-credinta. Ea este faptul datorita caruia conventiile legal formate tin loc de lege celor care le-au facut.1996 intre B si C.. scadenta prevazuta pentru restituire fiind 23. .1996.01. adica in conformitate cu intentia partilor si in considerarea scopului avut in vedere la formarea lor.un contract de vanzare-cumparare a aceluiasi apartament .. A i-a pus in vedere ca va proceda la urmarirea silita a imobilului. prin care primul instituia in favoarea celui de-al doilea un drept de abitatie asupra aceluiasi apartament.un contract incheiat la 23. intre B si C. C. ii confera grandoare si majestate.1996 prin care B instituia in favoarea lui A un drept de ipoteca asupra unui apartament pentru garantarea imprumutului . Ea este conditia esentiala fara de care nu ar exista.un contract perfectat la 23. Ele exprima toate sentimentele oneste ale unei drepte constiinte.

inteleasa ca exercitiul unei puteri suverane paralele si concurente legii (. civ. J. Mazeaud. in fine. Dar aceasta regula nu se intemeiaza numai pe consideratii individualiste. In sistemul nostru politic.11 rafinament de delicatete care impinge dezinteresul pana la sacrificiu. L. Mazeaud. economic si social. L. Aceasta putere apartine legiuitorului. calculele frauduloase. Larombiere) c) „Regula inscrisa in art. nici judecatorul nu vor sti sa dezlege contractantii. legea proscrie contractele viclene si manoperele sirete.. disimularile si simularile perfide. Chabas) . nici legislatorul. J. procedeele neoneste . ea are in acelasi timp un fundament moral. L. vointa este atotputernica: ea angajeaza individul in acelasi fel ca legea... degizandu-se sub aparenta prudentei si abilitatii. Insa." (H.. Fr.” (H.) este incompatibila cu starea actuala a dreptului pozitiv». si in absenta oricarei interdictii constitutionale.. Chabas) d) „Judecatorul nu poate nici modifica nici rezilia contractul. doctrina insista pe notiunile de utilitate si de justitie. «Autonomia de vointa. civ. care consacra omnipotenta legiuitorului. român) este consecinta autonomiei de vointa.. Fr. mergand pana la a propune de a substitui aceste fundamente ale fortei obligatorii a contractelor sau dogma autonomiei de vointa . rautatea care. de curand. simplitatii si ignorantei» (M. tebuie sa recunoastem ca numai legea poate inlatura principiul pacta sunt servanda.1134 C. scrie Ghestin . fr.. ( 69 C... speculeaza pe seama credulitatii.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful