Chirita Barzoi este personajul principal si eponim al comediei, sotia lui Grigore Barzoi si mama a trei copii: Aristita

, Calipsita si Gulita. Intreaga piesa se concentreaza in jurul protagonistei, o mosiereasa de la tara, inculta si grosolana, care doreste sa para o aristocrata educata, cu preocupari mondene si vorbitoare de limba franceza.

Personajul dene comic tocmai prin acest contrast intre esenta si aparenta, intre ce este de fapt Chirita si impresia pe care vrea s-o lase celorlalti. Trasaturile de caracter ale eroinei reies, in mod indirect, din atitudinile si vorbele ei, din relatia cu celelalte personaje si in mod direct din didascaliile dramaturgului sau din opiniile altor personaje. Coana Chirita se infatiseaza in mai multe ipostaze. Mai intai, Chirita este o pronciala de o mitocanie desavarsita, dornica sa-si insuseasca bunele maniere ale saloanelor pariziene, de aceea ea trage tiutiun, e armazoana, cocheteaza cu barbatii, obliga argatul sa-i aduca ravasul de la Barzoi pe talger cu servetel, angajeaza profesor de franceza pentru Gulita, ea insasi vorbeste o franceza moldoveneasca Änous disons corame sa en moldave´ asa zicem noi in moldoveneasca. Masa nu trebuie sa fie serta inainte de ora 5 pentru ca Asa-i moda la les. Ca orice cucoana gingasa si delicata, trebuie sa para sensibila, de aceea lesina ca sa produca impresie si trebuie ajutata cu saruri, ca sa-si rena. Aceste atitudini edentiaza indirect, cu mare forta de sugestie snobismul si parvenitismul Chiritei, trasaturi care o definesc. Din atitudinea si mentalitatea eroinei reiese, indirect, o alta ipostaza a Chiritei, aceea de boieroaica de nivel mediu, ahtiata dupa ranguri sociale, de aceea isi doreste foarte mult sa ajunga ispravniceasa: Ah! cumnataca, sa ma fac ispravniceasa! alta nu doresc pe lume! Ispravniceasa cu jandari la poarta si-n coada!. Dominata de dorinte ariste, isi trece in pasaport un fals titlu de noblete, baroana, fapt ce-i mira pe musafiri, carora le raspunde cu invariabila deza: De ce nu? daca-i moda. Altfel, Chirita isi ocaraste slugile intr-un limbaj vulgar, de mahala, care contrasteaza flagrant cu pretentiile ei, de ispravniceasa mondena: Tast, betilor!; Auzai, toparlanii!; Afara, mojacilor, ca va stiu eu de mult ca sunteti buni de gura si rai de lucru; Bata-te cucu, mangosatule!. Chirita este la varsta critica, ridicola prin faptul ca e mare amatoare de aventuri amoroase, trasaturi ce reies indirect din cantecelul prin care isi exprima emotiile starnite de curtea pe care i-o face motpanu (berbant, usuratic, afemeiat) de Leonas: "Iata-l, valeu! Fara sa vreu Samt acum, zau, Ca ma rosesc! Mii de furnici, De tricolici, De vafcolici Vai! ma muncesc!". Din didascaliile autorului reies, direct/indirect comportamentul caraghios al eroinei, gesturile voit cochete si penibile manifestate in dialogul cu ofiterul Leonas: Chirita (cochetand); (coborandochii si tragandu-si mana); (cupudoare); (cu dragoste). Chirita este, totodata, o mama lipsita de responsabilitate, care nu stie sa-si educe copin, degradandu-le personalitatea printr-un rasfat ridicol si cu totul deplasat. Superficialitatea prind educatia si instructia lui Gulita reiese, indirect, din didascalii si din vorbele eroinei. La inceputul piesei, atunci cand taranii n la Chirita sa-l reclame pe Gulita ca a vanat un tel, ca a dat foc bordeiului cu ciubucu cel de hartie, ca tine calea fetelor din sat, Chirita reactioneaza cu olenta si-i ameninta (furioasa), Taca-va gura, mojicilor!; Cu biciul pe spate V-oi da! V-oi da eu dreptate Asa!. Limbajul Chiritei este ilustrativ pentru caracterul superficial, pentru spoiala de cultura si

traducand din romaneste cuvant cu cuvant expresii care in limba franceza au alt sens ori nu exista deloc (decalcuri).sasa. pentru fete. Asa stand lucrurile. pentru a spala putina. rosaie . cu ambele picioare in aceeasi parte. facea dificila coborarea. in montarile spectacolelor si in ziunea regizorilor. cu exceptia raspunsului pe care Chirita i-l da lui Leonas.uvraj. o femeie batrana si grasa. adica o femeie destul de tanara inca. considerand ca eroina solicita ajutorul celorlalti pentru a se da jos de pe cal din cauza grasimii. El este caracterizat direct de catre profesorul de franceza. Pufnind enervat. iar baiatul are paisprezece ani. iar copin veneau destul de repede dupa casatorie. bontonuri . cam intre 15-l6 ani. atunci cand acesta o jigneste spunandu-i ca este de pe vremea lui Papura Voda: Minciuni spui ca tocmai ieri am implinit 35 de ani. sugerand ca nu este nici pe departe uscata. Tanarul o persifleaza malitios. in mediul rural. Celelalte personaje sunt mai putin conturate. Barzoi ii raspunde sarcastic: Ba ca chiar Sa vede ca nu te-ai uitat de mult in oglinda!. deci. dar si o inteligenta deschisa pentru ideea de progres. bucataca taieta. la cincisprezece ani. maximum maximorum 18-20. rostind apprendre . fleurs de coucoii. plina de savoare .ma munceste cugetul. asa cum. era. Abaterile de lamoralitate ale ispravnicului Barzoi sunt sintetizate in modalitatea ingenioasa de a stoarce bani de la impricinati: un curcan este cumparat de solicitant in anticamera cancelariei si oferit ca plocon ispravnicului. cumnata. atunci cand femeia se ge ca s-a plictisit la tara si vrea sa plece la Paris sa ma mai racoresc. dar si o mama buna. ea spune un tambour d'instruction. 35 fara mercuri. nu pare deloc compromitator si nici ridicol. George Calinescu o caracterizeaza astfel: Chirita e o cocheta batrana. tanarul ofiter. dar poate ca pozitia pe cal a femeilor. musiu. Aceeasi situatie este si cu fumatul. Se chinuie in straie stramte nemtesti.pentru snobismul ei. care produce ube si necazuri satenilor. Chirita vorbeste o limba franceza ridicola. Pompiliu Mareea analizeaza imprejurarile si situatiile care ar putea identifica varsta eroinei: Chirita. Chirita este un personaj caricatural. astfel incat. cumnataca. Cucoana Chirita amesteca limba neaos moldoveneasca. iar alta data ii spune baba stracheta. Grigore Barzoi ramane la fel de necioplit. este mama lui Gulita. prin snobismul ei ostentativ. laver le baril ori pentru a vorbi ca apa. deja nubila (aflata la varsa casatoriei) si putem usor deduce ca lucrurile nu se petrecusera altfel cu Chirita. ca m-am uscat aici in prontie. o gasi. varsta matrimoniala era. dar simpatic prin firea volubila. de care se apucase pentru ca asa-i moda. sau pentru flori de cuc. pe tema itorului casnic al odraslei. pentru toba de sectiune. Autorul nu da nicio informatie despre varsta eroinei. in fond. daca adaugam la 16-l7 ani. in scurt timp. marturiseste: j'ai apprendre toute seulette fransais pre legea mea. invatase limba franceza de una singura. fiind. cei 14 ani ai lui Gulita. cu toata stradania Chiritei de a-l ciopli. prin agitatia ei ridicola de a parea o parizianca. Un alt argument ar fi acela ca invatase sa calareasca la les. un adolescent de 14 ani. se rusineaza de nasturii mari cat niste farfurii si jinduieste dupa bucatele cele crestinesti sanatoase si usoare pe care dumneaiei cucoana nu sa mai catadiesaste sa le pregateasca. ori la o varsta inaintata ar fi fost aproape imposibil sa mai poata calari. astfel faptul ca se lasa curtata de Leonas.si cu expresii populare . fara neri si fara sambete. Ea creeaza cunte proprii. Sarl. desir. nu dau tatarii. si chiar azi. Acum un secol si ceva. o burgheza cu dor de parvenire. in loc de appris si toute seulette in lpc de toute seule . indragostita de Leonas. care-l . o bonjurista. parler comme l'eau etc. Gulita este fiul sotilor Barzoi.cu frantuzisme . li sta rugina de o schioapa la ceafa. eroina lui Alecsandri nu putea sa aiba mai mult de 33-35 de ani. Din punct de vedere al portretului fizic. Chirita este. Despre greutatea Chiritei autorul face o singura referire prin intermediul lui Grigore Barzoi. ceea ce aflam din dialogul cu Safta. prost si rasfatat. la manejarie. pasarea fusese vanduta de 57 de ori. Astfel. in «Chirita in prontie». vrea sa spuna eroina. de altfel. forma seulette fiind o foarte nostima formula de autotandrete: singurica. Luluta. Chirita este o autodidacta. Altii interpreteaza scena 3 din actul 1 al comediei in aceeasi ziune.

Chirita il examineaza-pe Gulita la limba franceza si acesta raspunde frantuzind cuntele romanesti. Desi are numai 14 ani. iar invartita o traduce invartisiori. Valoros. Gulita este de acord cu ul neneacai de a se logodi cu Luluta. producand un comic irezistibil: pentru furculita spune furculision.considera copil obraznic si de Chirita. ca o roca imensa si generoasa din care s-au it diademele ulterioare ale dramaturgiei nationale. de ieturi patriarhale si de inovatii de lux occidental care constituie un lou inedit pentru ochiul de azi. Oripilat. in sine insusi.). dupa peste un veac. cum am putut constata. mandra ca odrasla ei are duh si 1 saruta cu drag pe Gulita. la friptura. teatrul lui Alecsandri se cune apreciat si ca un puternic stimulent pentru creatia dramatica ulterioara. va!. o tanara in varsta de 15 ani. de la aparitie. Ea este entuziasmata de inteligenta baiatului si exclama cu mandrie: Bravo Gulita! Bravo. . Gulita! (il saruta. Referindu-se la comediile lui Alecsandri. prin piesele cele mai izbutite. monsiu Sarla izbucneste furios: Gogomanition. fripturision. orfana dar cu zestre mare. Totalitatea creatiei dramatice a lui Alecsandri ni se infatiseaza. George Calinescu afirma ca ele ilustreaza un amestec de moldoveneasca grecizanta si jargon franco-roman.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful