SOCIETATEA COMERCIALA SI SOCIETATEA CIVILA ASEMANARI.DEOSEBIRI.

ASPECTE PRIVIND PERSONALITATEA JURIDICA

I.Notiuni introductive Pentru a avea o imagine de ansamblu asupra societatilor comerciale si asupra societatilor civile si prin ce anume acestea se aseamana ori se deosebesc trebuie sa pornim intai de la definitia data de Codul Civil, societatilor , deoarece aceasta reprezinta punctul de pornire in problematica ce ne intereseaza. Astfel, Codul Civil prevede in articolul 1491, ca societatea este un contract prin care doua sau mai multe persoane se invoiesc sa puna ceva in comun, cu scop de a imparti foloasele ce ar deriva, iar art.1492 prevede ca orice societate trebuie sa aiba de obiect un licit si sa fie contractata spre folosul comun al partilor, fiecare membru trebuind sa puna in comun bani,sau alte lucruri, sau industria sa. 1 O incercare de definire a societatii civile ar fi aceea ca Societatea civila este contractul prin care doua sau mai multe persoane(fizice sau juridice) se obliga, fiecare fata de celelalta,sa puna in comun aportul lor material si (sau) de munca pentru a constitui un fond si sa desfasoare impreuna o activitate in vederea atingerii unui scop patrimonial comun(beneficii sau alte foloase), foloasele sau pierderile fiind imparite intre ele. 2 Insa in ceea ce priveste societatea comerciala, in lipsa unei definitii legale, definirea acesteia presupune analizarea definitiei data de Codul Civil societatii si unele caracteristici ale societatii comerciale asa cum rezulta ele din Legea nr.31/1990. Din aceste texte de lege se desprind caracteristicile societatii comerciale, astfel incat putem afirma cu certitudine ca societatea comerciala este o grupare de persoane, fizice sau juridice, avand la baza pactul societar, de drept privat, dotata cu personalitate juridica, animate de intentia constituirii unor aporturi si desfasurarii in comun a unei activitati comerciale (affectio societatis, ) prin savarsirea actelor de comert, in scopul obtinerii si impartirii baneficiilor ce ar rezulta.
1

Nicoleta Tandareanu, Aspecte teoretice privind definitia si caracteristicile societatilor comerciale, Revista de Drept comercial nr.4/2003,Bucuresti, ed. Lumina Lex, 2003,p.75 2 Fr. Deak, Tratat op.cit.,p.453.

1

Personalitatea juridica este o caracteristica a societatii comerciale dar si un efect al legii. se impune a fi evidentiat caracterul civil al contractului de societate. OUG nr. Revista de Drept comercial nr. toate societatile legal constituite fiind recunoscute ca persoane juridice. Legea nr. 52/2008 (publicata in MOF nr. Legea nr. deosebit de cel al societatilor comerciale infiintate in scopul efectuarii actelor de comert.153 5 Legea nr. societatea comerciala a mai fost definita ca o intreprindere. pe care una sau mai multe persoane o organizeaza prin actul constitutiv in vederea realizarii de beneficii . 441/2006. All Beck.79 3 2 . editia a II-a.2002 . Carpenaru-Drept comercial roman. ce trebuie inca de la inceput punctata se refera la personalitatea juridica. constituita pe baza unui contract de societate si beneficiind de personalitate juridica. Observam deci ca cele doua forme de asociere se deosebesc din punct de vedere al personalitatii juridice. insa nici nu ii este interzisa dobandirea acestei calitati. p. in sensul ca societatea comerciala. Octavian Capatana. cu modificarile si completarile ulterioare5. Aspecte teoretice privind definitia si caracteristicile societatilor comerciale. 2003. Bucuresti . Legea nr. cu o organizare proprie si ca are un patrimoniu propriu. Personalitatea juridica nu-i este atribuita prin lege societatii civile.In literatura de specialitate. 302/2005. 284/2008 (publicata in MOF nr.4/2003.Asemanari. 4 Stanciu D. diferit de cel al asociatilor.3 Potrivit unei alte definitii. in scopul realizarii si impartirii beneficiilor rezultate.Bucuresti. prevede ca societatea comerciala este persoana juridica de la data inmatricularii in registrul comertului. OUG nr. societatea comerciala este o grupare de persoane. Astfel. ed. actualizata si intregita. 333 din 30/04/2008). Legea nr.4 II. 85/2006. ca persoana juridica de drept privat detine aceasta calitate. ca subiect de drept autonom sau/si fara aceasta insusire.62. pentru exercitarea unor fapte de comert. afectandu-i bunurile necesare pentru a indeplini actele si faptele de comert specific obiectului de activitate. Consecintele personalitatii juridice constau in aceea ca societatea comerciala este un subiect distinct de drept. 778 din 20/11/2008). Ed. articolul 41 din Legea 31/1990. Editura Lumina Lex. Societatile comerciale. Lumina Lex.Deosebiri Deosebirea principala intre cele doua forme de organizare. p. 164/2006. 6 Nicoleta Tandareanu. in vreme ce societatii civile legea nici nu ii ofera aceasta calitate insa nici nu interzice dobandirea ei.p. 516/2006. 82/2007. 6 Cat despre societatea civila. Bucuresti. 1996. in care asociatii se inteleg sa puna in comun anumite bunuri. Legea nr.

asociatii participand in aceeasi masura si la pierderile acestei activitati (clauzele leonine prin care un asociat si-ar rezerva dreptul de a participa numai la beneficii fara a suporta si pierderile. apare si termenul de pact societar. Daca societatea comerciala are ca obiect savarsirea unuia sau a mai multor acte de comert obiective. Observam deci.3 Cod Comercial sau de alte legi speciale. art. asa incat fiecaruia dintre aociati ii revin drepturi si obligatii certe si determinate ca intindere in raport cu societatea. in vreme ce societatile comerciale au la baza actul constitutiv. De asemenea se remarca si caracterul lucrativ al celor doua forme de organizare. pe care sa le imparta intre ei. ca specie a societatii se constituie de asemenea cu scopul de a imparti beneficiile activitatii comerciale desfasurate. in ceea ce priveste societatea civila. sunt interzise in societatile comerciale). De asemenea cele doua acte se aseamana si in ceea ce priveste caracterul oneros. Si caracterul comutativ este intalnit atat la actul constitutiv cat si la contractul de societate civila . Contractul de societate civila este si ramane un contract comutativ chiar daca pe langa beneficii s-ar inregistra (si suporta) pierderi.5 din Legea 51/1995 prevede ca profesia de avocat se poate exercita nu numai in cabinetele individuale ci si in cadrul unei societati civile profesionale sau cabinet asociate. Caracterul patrimonial este de esenta societatii civile deoarece membrii ei urmaresc obtinerea de foloase patrimoniale. dintre cele prevazute de art. Societatea comerciala. aceasta poate fi constituita in conditiile dreptului comun. Astfel. Daca aruncam o privire si asupra actelor ce stau la baza celor doua forme de asociere remarcam si aici o serie de similitudini dar si unele deosebiri ce urmeaza a fi detaliate in cele ce urmeaza. doar daca nu opereaza operatiuni comerciale. De asemenea profesia de medic poate fi exercitata si in cabinete grupate sau asociate ori in forma societatii civile medicale. in diverse domenii de activitate. Asociatii. in unele lucrari. el nedevenind aleatoriu. 3 . atat cei din cadrul societatii comerciale cat si cei din cadrul societatii civile. urmaresc obtinerea unui profit. atat in ceea ce priveste actul constitutiv cat si pactul societar ca ambele sunt acte multilaterale (cu exceptia statutului societatii unipersonale cu raspundere limitata). Am precizat in randurile de mai sus ca la baza societatii civile sta contractul de societate civila ori.Cele doua forme de asociere se deosebesc nu doar din punct de vedere al personalitatii juridice ci si din punct de vedere al obiectului societatii.

De aceea. a libertatii si nealterarii vointei exprimate de persoanele care se asociaza. de regula. sociatatea inceteaza. in bunuri sau in creante. In cadrul unei societati comerciale aportul la constituirea capitalului social reprezinta o obligatie individuala a fiecarui asociat. in care sa se mentioneze partile si aportul lor social. de unde se denota si caracterul solemn al acestuia. la moartea unuia din asociati. Aportul la capitalul social se poate materializa in numerar. spre deosebire de societatea civila unde. in privinta tuturor clauzelor acestui act. Fiind o societate de persoane. Teoria si practica dreptului comercial roman. numele administratorilor etc. In consecinta sunt nule si fara efecte juridice actele constitutive care nu s-au incheiat in forma autentica7. Editura Lumina Lex. 7 Ion Turcu. fara acordul unanim al asociatilor. p. Desi solemn sub aspectul cerintei de forma. trebuie sa distingem daca este vorba despre societate civila ori despre cea comerciala. L 31/1990). 1998. Aportul subscris reprezinta manifestarea de vointa a asociatului prin care el se obliga sa contribuie la constituirea capitalului social. Obligatia de aport la capitalul social este prevazuta pentru toate actele constitutive. Intrucat valoarea contractului depaseste limita prevazuta in art. Bucuresti. nefiind posibila promisiunea unui aport ce va fi adus de o alta persoana. ce se incheie valabil prin simplu acord de vointa al partilor .O particularitate a contractului de societate civila este caracterul intuitu-personae. Aportul varsat consta in predarea aportului subscris.Civil. intrucat exista o serie de distinctii. Aporturile in numerar sunt obligatorii la constituirea oricarei forme a societatii comerciale (art. Legea 31/1990 face distinctie intre aportul subscris si cel varsat (liber). fara a fi supus vreunei forme speciale. scopurile societatii. increderea reciproca are un rol determinant. Vol.1. Cerinta solemnitatii este pretinsa ad validitatem in scopul atentionarii asociatilor cu privire la consecintele importante ale actului precum si pentru asigurarea liberei exprimari si a certitudinii consimtamantului. Nici un asociat nu poate ceda drepturile pe care le are in societate si nici nu isi poate substitui o alta persoana sau asocia la societate o terta persoana. societatea civila este un contract consensual . vom vedea in randurile de mai jos. 1192 C. durata societatii. fie el si sub semnatura privata. actul constitutiv este consensual sub aspectul cerintei de fond. Spre deosebire de contractul de societate comerciala. Actul constitutiv al societatilor comerciale se incheie insa in forma autentica. repartizarea beneficiilor si pierderilor.16. se cere ad probationem un inscris. Cat despre aporturile asociatilor.250 4 . aportul poate imbraca si alte forme.

fara a fi nevoie de o punere in intarziere. Contractele civile. unde nu este permis. ce au regimul juridic al aporturilor in natura. insa sunt permise in cadrul societatilor comerciale aporturile in natura (la toate formele societatii comerciale) dar si aporturile in creante. spre exemplu uzufructul8. precum si modul in care acestea isi inceteaza existenta. aduse ca aport social. datorand daca este cazul si daune interese in completare. asociatii au datoria sa-si indeplineasca obligatiile si sa-si exercite drepturile cu buna credinta si cu grija fata de treburile societatii. Acest patrimoniu are o afectatie speciala si constituie o proprietate comuna pe cate parti. sau alte bunuri. deoarece aceste teme pentru a fi clarificate necesita o larga dezbatere si o amanuntita analizare. Aportul social poate consta si in unele bunuri.2 C. a caror transmitere trebuie sa indeplineasca toate conditiile de fond si.Prestatiile in munca nu pot constitui aport la formarea sau marirea capitalului social. asociatul debitor datoreaza de drept dobanzi pentru acea suma. caz in care daca suma promisa nu a fost depusa la termenul stabilit. fiind raspunzatori fata 8 Ileana Mutiu.Civil dispune ca fiecare membru al societatii trebuie sa puna in comun sau bani. propriu societatii. in cadrul societatii civile este posibil ca aportul social sa fie adus si prin prestarea unei anumite munci pentru societate. din ziua scadentei. intrucat aducerea bunului echivaleaza cu o vanzare. daca este cazul. Pe durata functionarii societatii. nu prin alte persoane. Art. Aportul social poate reprezenta o suma de bani. distinct de patrimoniul fiecarui asociat. de forma. Spre deosebire de societatea comerciala. p. dat fiind caracterul intuitu-personae al contractului de societate. administrarea societatii. toate acestea intr-un mod succinct bineinteles. nefiind admise la societatile pe actiuni care se constituie prin subscriptie publica si nici la societatile in comandita pe actiuni si societatile cu raspundere limitata. straine de societate. Prestatiile in munca. trebuie realizate personal de catre asociat. rapunde pentru evictiune dar si pentru viciile ascunse. Totalul aporturilor sociale ale asociatilor constituiti reprezinta patrimonial social comun.188 5 . sau industria sa. impartirea foloaselor si suportarea pierderilor societatii. Asociatul ce aduce un astfel de aport. 1492 alin. Referitor la functionarea societatilor trebuiesc trecute in revista aspecte privind raporturile dintre asociati si societate. In ceaa ce priveste societatea civila trebuie sa facem distinctia intre aportul social si patrimoniul social. Aceasta punere in comun pentru a alcatui fondul societatii reprezinta aportul social. Legea permite aportul bunurilor si numai in folosinta lor.

Cat despre administrarea societatilor. administratorul trebuie sa fie cetatean roman. Acelasi principiu se aplica si in ce priveste pierderile. revista Dreptul nr. Administrarea societatii civile poate fi incredintata uneia sau mai multor persoane. Unele aspect mai importante ale contractului de societate civila. Vol. drepturile si obligatiile acesteia se stabilesc printr-un contract de administrare care va stipula pe langa altele si o persoana fizica. Administratorii sunt obligati sa ia parte la toate adunarile societatii.de ea pentru daunele provocate in mod culpabil.Editura Lumina Lex. cocontractantul creditor poate urmari atat fondul social cat si patrimonial personal al asociatilor in raport cu numarul lor si nu proportional cu aportul lor. Administrator persoana fizica poate fi doar o persoana fizica cu capacitate deplina de exercitiu iar in cazul in care este ales drept administrator o persoana juridica. aceasta se va stabili in mod proportional cu aportul social(art. 1998. daunele nu se pot compensa cu foloasele. societatea civila este lipsita de personalitate juridica. Daca acesta a actionat in baza unui mandat sau cand din actul incheiat a rezultat un profit pentru societate. La fel este si in cadrul societatii civile. Bucuresti. Daca aportul social a constat in prestarea unor servicii ( deci in munca ) partea de castig se va lua dupa aportul cel mai mic. putem afirma ca reprezinta indeplinirea actelor necesare pentru realizarea scopului urmarit de societate. drept reprezentant permanent.337 E. In cadrul societatii comerciale. 9 10 Ion Turcu. Dat fiind faptul ca.30 6 . p.Safta Romano. dar nu neaparat baneasca. Administratori ai societatilor comerciale pot fi atat persoane fizice cat si persoane juridice.2/1992. numita dividend. in relatiile cu tertii ea nu se infatiseaza ca subiect de drept distinct iar pentru obligatiile contractate raspunde doar asociatul contractant.1. fiecare asociat este indreptatit sa primeasca partea sa din beneficiu stabilita prin actul constitutiv. in principiu. In lipsa unor prevederi contrare in actul constitutiv. Teoria si practica dreptului comercial roman. de castiguri de natura materiala. in care scopul urmarit este realizarea de beneficii. chiar daca prin alte alte sau fapte au adus foloase societatii.Civil).1511 C. mai precis cu valoarea acestui aport. daca aceasta nu a fost prevazuta in contract. Codul Civil declara nule contractele prin care un asociat isi stipuleaza totalitatea castigurilor si contractele in care unul sau mai multi asociati sa fie scutiti de a participa la pierderi( clauza leonine). care trebuie suportate de toti asociatii in proportie cu aporturile lor. asociati sau neasociati10. Daca nu s-a determinat prin contractul de societate partea de castig ce va reveni fiecarui asociat. fara ca raspunderea sa fie solidara. De regula aceasta parte din beneficiu este stabilita in proportie cu cota de participare la capitalul social dar asociatii pot conveni si stabilirea unei alte cote-parti din beneficiu9. p.

Este o procedura ce comporta doua faze: dizolvarea. Principalele operatiuni ale lichidarii societatii comerciale sunt urmatoarele : -inlocuirea administratorului cu lichidatorii -predarea gestiunii -terminarea operatiunilor comeciale -stabilirea activului si pasivului -intocmirea si executarea bilantului final -radierea societatii din Registrul Comertului 7 . urmata de lichidare. prin votul majoritatii asociatilor. Administratorul unic. desemnat prin contractul de societate nu poate fi revocat fara o cauza legitima. acestea iau sfarsit prin dizolvare. ea va indeplini toate actele ce intra in continutul notiunii de administrare fara a cere acordul asociatilor. Incetarea societatii civile are loc atat prin acordul partilor cat si in cazurile expres prevazute de lege. iar cel numit ulterior incheierii contractului poate fi revocat ca simplu mandatar. Numai dupa parcurgerea primei faze se poate trece la cea de a doua. Aceasta reprezinta modalitatea juridica de incetare a existentei societatii comerciale. Lichidarea se dispune de adunarea generala. exprimata de unul sau mai multi asociati. daca nu sunt afectate de dol. Codul Civil prevede cazurile de incetare a societatii civile si anume: -la expirarea termenului pentru care a fost constituita -in caz de imposibilitatea de indeplinire a obiectivului sau de realizare a scopului societatii -la moartea sau declararea judecatoreasca a mortii unuia dintre asociati -punerea sub interdictie sau survenirea insolvabilitatii ori a falimentului unuia dintre asociati -prin vointa expresa. de a nu mai continua societatea -pieirea lucrului ce urmeaza a fi adus ca aport social(adica inainte de aducerea lui efectiva la fondul comun) Cat despre societatile comerciale. competenta sa numeasca si lichidatorii.Daca administrarea s-a incredintat unei singure persoane.

in sensul ca o societate comerciala va detine intotdeauna aceasta calitate (de la data inregistrarii in Registrul Comertului si pana la incetarea existentei). Registrele si actele societatii se depun la unul dintre asociati ori la Registrul Comertului iar dupa terminarea lichidarii. se face pe baza de inventar si bilant. nu si la actul constitutiv. Lichidatorii reprezinta societatea in litigiile in curs. 11 Ion Turcu.Concluzii Din cele prezentate mai sus. Lichidarea se incheie in cel mult trei ani de la data dizolvarii. Caracterul intuitu-personae este prezent doar la contractul civil de societate. lichidatorii sunt obligati sa primeasca si sa pastreze patrimonial societatii.405 8 . Teoria si practica dreptului comercial roman. in lipsa unor intelegeri contrare. Printre altele. in timp ce nu putem afirma acelasi lucru despre societatea civila. insa cele doua forme de asociere se aseamana in caracterul lor lucrativ. societatea comerciala avand o reglementare mai bogata si mai exacta. moment ce marcheaza incetarea existentei societatii comerciale11. 1998. Bucuresti. Desigur ca diferente se remarca si la nivelul infiintarii. urmaresc silit pe debitorii societatii si incaseaza creantele acesteia. oneros. Editura Lumina Lex. functionarii si incetarii existentei. dar si creditorii pot urmari silit aceste datorii atat in contra societatii cat si in contra asociatilor. Intreaga activitate a lichidatorilor este sub controlul cenzorilor. reiese faptul ca diferenta principala intre cele doua notiuni analizate consta in personalitatea juridica. III. impreuna cu registrele si actele acesteia. in limitele premise de lege. asa incat exista anumite conditii de forma (actul constitutiv trebuie incheiat in forma autentica). lichidatorii trebuie sa ceara radierea societatii din Registrul Comertului. lichidatorii sting datoriile societatii fata de creditorii acesteia.Preluarea gestiunii de catre lichidatori. insa radierea se poate face si din oficiu. transforma in numerar bunurile din patrimonial societatii. conditii cu privire la aportul asociatilor la capitalul social (in cadrul societatii civile este permis aportul in munca) iar incetarea existentei acesteia survine in urma unei proceduri elaborate si strict reglementata. Odata cu primirea inventarului si a bilantului. p. de la administratori. comutativ dar si in modul de impartire al beneficiilor si suportare a pierderilor. Printre creditorii societatii se numara si asociatii care au dreptul la restituirea aportului varsat insa plata acestor drepturi se poate efectua numai dupa stingerea pasivului social fata de ceilalti creditori.

com 9 . Contractele Civile Revista de Drept comercial.dreptonline. Vol.4/2003 www.1 Ileana Mutiu. nr.ro www.BIBLIOGRAFIE Ion Turcu.rubinian. Teoria si practica dreptului comercial roman.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful