Biocombustibili pentru autovehicule

Alexandru Naghiu Nicolae Burnete Cecilia Roman Mircea Chintoanu

Rudolf Diesel

Henry Ford

Principale tipuri de carburanţi pentru transport

UE a luat în unanimitate o decizie prin care se va aloca până în anul 2014 minim 3 % din PIB-ul Comunităţii (1/3 din fonduri publice şi 2/3 din fonduri private) pentru cercetare şi implementarea rezultatelor cercetărilor referitoare la energiile reînoibile

Autovehicule eficiente şi cu emisii reduse

Motoare diesel curate şi extrem de efciente Materii prime multiple & alternative

Cărbune Biomasă Gaz natural Petrol
Procesele din cilindru

Combustibili curaţi

PROCESUL TEHNOLOGIC DE OBTINERE BIOCOMBUSTIBIL BRUT
Ulei
MATERII PRIME

Metanol

KOH

DOZARE

DOZARE

DOZARE

AMESTECARE IN REACTOR

DIZOLVARE KOH

TRANSESTERIFICARE TREAPTA I
T= 65°C cu agitare t= 60 min

TRANSESTERIFICARE TREAPTA II
T= 65°C cu agitare t= 60 min

SEPARARE GLICERINA
fara agitare

SEPARARE GLICERINA
fara agitare

GLICERINA BRUTA

BIOCOMBUSTIBIL BRUT

PROCESUL TEHNOLOGIC DE PURIFICARE BIOMOTORINE BIOCOMBUSTIBIL BRUT MATERII PRIME H2SO4 Apa potabila CaCl2 DISTILARE METANOL T=90°C PREPARARE sol H2SO4 SPALARE TREAPTA I cu agitare T=40-50°C PREPARARE sol CaCl2 30% METANOL NEUTRALIZARE T=40-50°C cu agitare t=60 min RECIRCULARE SPALARE TREAPTA II Ape reziduale I control pHSEPARARE fara agitare DOZARE sol CaCl2 SOLUTIE DE NEUTRALIZARE T=40-50°C cu agitare T=40-50°C USCARE Ape reziduale II Ape reziduale III control pH control prezenta SO42+ SEPARARE APA DE SPALARE TREAPTA I fara agitare T=40-50°C T=40-50°C cu agitare t= 5h SEPARARE APA DE SPALARE TREAPTA II fara agitare T=40-50°C SEPARARE BIOCOMBUSTIBIL FILTRARE T=20-40°C fara agitare t= 24h REZIDIU SOLID sol CaCl2 .

1-0.PROCESUL TEHNOLOGIC DE PURIFICARE GLICERINA Glicerina bruta MATERII PRIME H2SO4 Apa potabila Ca(OH)2 Carbune activ Bentonita DISTILARE METANOL T=90°C DOZARE DOZARE DOZARE DOZARE DOZARE DOZARE METANOL ACIDULARE T=80°C pH=1-1.3 torr T=80°C Sulfat de potasiu .5 PREPARARE sol H2SO4 10% PREPARARE suspensie apoasa de Ca(OH)2 control pH NEUTRALIZARE SEPARARE FAZE T=80°C agitare moderata t=2 ore DOZARE DECOLORARE Amestec de: -acizi grasi -metilesteri -saruri Sulfat de calciu FILTRARE T=80°C cu agitare t=30 min Carbune + bentonita + impuritati FILTRARE GLICERINA TEHNICA FILTRARE CONCENTRARE distilare in vid p=0.

795 kgl Valoare energetica: 26.10 % m/m Distilare • Separarea alcoolului si decantare • Productia de etanol hidratat la 95 % m/m Dehidratare • Rectificarea alcoolului .3 % m/m (maxim) Norma UE: EN 15376 Difuzie • Extragerea sucului dulce • Separarea pulpei Fermentare • Conversia zaharurilor in alcool • Producerea de alcool la 8.7 % m/m Continut de apa: 0.Schema fluxului tehnologic de obtinere a biobenzinelor din sfecla de zahar Sfecla de zahar Productia: 70 t/ha Apa: 77 % m/m Zahar: 17 % m/m Alte: 4 % m/m Taierea radacinilor de sfecla in taietei Etanol Etanol anhidru: 7400 l/ha Densitate: 0.8 MJ/kg Puritate: 99...

Glicerina Butiraldehida ACETALIZARE Benzen Amberlyst 15 DISTILARE ETAPELE REACŢIEI DE ACETALIZARE Benzen Apa FILTRARE Amberlyst 15 CONCENTRARE Benzen DISTILARE Blaz Amestec hidroxiacetali Hidrura de sodiu AMESTECARE Dietilcarbonat ETAPELE REACŢIEI DE CARBONATARE Etoxid de sodiu CARBONATARE DISTILARE Blaz Amestec carbonaţi acetalici .

Monogliceride. Viscozitate. glicerina libera si totala. Metanol Densitate. cifra octanica .CABIO – Analize Chimice Biocarburanti Continut de esteri metilici. disi trigliceride. Punct de inflamabilitate Continut de sulf Cifra cetanica.

CABIO – Analize Chimice Biocarburanti Continut de apa Contaminare totala. Fosfor Putere calorifica . coroziune pe lama de cupru Indice de iod. indice de aciditate Metale alcaline.

Impactul utilizării biocarburanţilor asupra emisiilor de CO2 .

696. din care: total din 1.311 t – motorină .397.280 t – benzină 3.Consum de carburanţi pentru transport raportat 2007 în România: 2007 q total 5.701.591 t.

.

RO Condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească carburanţii Alimentare sigură Depozitare şi manipulare sigură Densitate energetică ridicată Comptitivitate economică Poluarea + toxicitate redusă .

Impactul evoluţiei biocarburanţilor asupra mediului .

asupra nivelului de poluare .Impactul utilizării etanolului.

Eficienţa energetică a diferitelor tipuri de biocarburanţi .

.

. qBD20 indică un conţinut de 20 % de biodiesel. cât şi în amestec cu motorina (în diferite proporţii).Combustibilii de tipul biomotorinelor (ulei pur sau biodiesel) pot fi utilizaţi la alimentarea MAC atât separat. Amestecurile dintre combustibilii tip biodiesel şi motorină se notează cu literele BD (în SUA numai B) urmate cifre indicând conţinutul procentual de biodiesel astfel: qBD100 indică un conţinut de 100 % de biodiesel.

Utilizarea biodiesel-ului .

8 Cifra cetanică 50.0 36.93 0.1 37.0 21.3 37.92 0.0 35.0 37.92 0.0 63.91 0.93 0.92 Putere calorică [MJ/kg] 42.4 29.0 37.2 35.Caracteristicile motorinei şi ale principalelor tipuri de uleiuri vegetale utilizabile pentru producerea de biocombustibili Combustibilul Motorină Ulei de rapiţă Ulei de floarea-soarelui Ulei de soia Ulei de in Ulei de seminţe de bumbac Ulei de ricin Ulei de cocos Ulei de palmier Ulei de sâmbure de palmier Ulei de măsline Densitate la 150 C [Kg/dm3] 0.93 0.0 89.8 37.5 38.4 83.84 0.1 37.0 66.0) 41.1 Punctul de congelare [0C] -15 -15…-18 -8…-18 -18…-27 -6…-14 -14 Punctul de inflamare [0C] 80 317 316 350 320 340 267 Cifra Jod Cifra de saponificare [mg KOH/g] 167…180 186…194 188…195 187…197 189…198 (138) 246…268 246…268 196…206 186…16 94…118 118…144 114…138 169…192 90…117 (103) 7…10 7…10 34…61 75…90 .0 (51.8 Viscozitatea cinematică la 200 C [mm2/s] 4…6 74.7 37.4 71.6 37.0 40.0) 42.87 0.92 0.0 7.5 51.7 29.5 (52.93 0.

2(% acid erucic) Acidul gras Caprilic. C18:2 Linoleic. C18:0 Oleic. C14:0 Palmitic. Loeffelman şi Auld au introdus în 1985 indicele FIV (fuel index value) pentru aprecirea pretabilităţii utilizării uleiurilor vegetale ca şi combustibili: FIV = 1(% acid oleic) + 4(% acid linoleic) + 8(% acid linolenic) + 1. C18:1 Linoic.1(% acid eiconsenoic) + 1. C8:0 Caprinic. C10:0 Lauric. C18:3 Comportamentul la temperaturi scăzute +/0 +/0 0 -+/0 + ++ Comportamentul la temperaturi ridicate + + ++ ++ ++ ++ + -- Stabilitatea oxidativă ++ ++ ++ ++ ++ ++ ++ -- . C16:0 Stearic.Pe baza observaţiilor legate de importanţa compoziţiei acizilor graşi asupra formării depozitelor cărbunoase din camera de ardere. C12:0 Miristic.

3 – pompă de alimentare cu biocombustibil. 8 – legătura dintre portul C al electrovalvei de retur şi portul A al electrovalvei de alimentare. 19 – linia de alimentare cu motorină. 4 – încălzitor biocombustibil (schimbător de căldură). . 15 – electrovalva de alimentare. 10 – element de încălzire. 13 – legătura dintre portul A al electrovalvei de retur cu intrarea în sistemul de injecţie. 18 – termocontactor. 12 – sistem de injecţie. 11 – injectoare. 7 – legătura dintre portul B al electrovalvei de retur şi rezervorul de biocombustibil. 6 – filtrul principal de biocombustibil. 14 – filtru de motorină. 9 – electrovalva de retur. 20 – rezervor de motorină. 2 – filtru biocombustibil. 5 – legătura între încălzitor şi portul B al electrovalvei de alimentare. 16 – legătura dintre filtrul principal de biocombustibil şi electrovalva de alimentare.Schema legăturilor instalaţiei de alimentare cu biocombustibil a motorului în cazul sistemelor cu pompă cu distribuitor rotativ 1 – rezervor biocombustibil. 17 – circuitul fluidului de răcire al motorului.

Bloc electrovalve .Aparatura necesară pentru funcţionarea dual: motorină/ulei vegetal Sistem de alimentare mixt motorină şi biocombustibil Schimbatorul de căldură Filtrul pentru biocombustibil.

.

Kit-ul pentru adaptarea motoarelor diesel la utilizarea biocarburanţilor cu viscozitate ridicată .

.

.

.

.

. .Influenţa utilizării biocombustibililor asupra pistoanelor motorului D-2402.

.

Efectul utilizării biocombustibililor asupra arborilor cotiţi. motorul D-2402 .

.

0C UR URE B10 B20 Variaţia viscozităţii cinematice a biocombustibililor comparativ cu cea a motorinei în funcţie de temperatură .Viscozitatea cinematică. n. mm2/s 120 MOT 100 80 60 40 20 0 0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100 tcomb.

CO2.Biodegradabilitatea Evoluţia. % URE BD80 BD50 BD20 MOT Durata. zile Biodegradabilitatea biocombustibililor în comparaţie cu motorina (testul evoluţiei CO2) .

Utilizarea biodieselului în transportul public .

.

Utilizarea biodiesel-ului în agricultură .

.

Utilizarea bioetanolului .

iar prin arderea etanolului rezulta doar 66% din energia degajata la ardenea benzinei). concentratia limita de vapori de metanol in atmosfera. comparativ cu benzina). ►toxicitatea alcoolilor si. se poate asigura mentinerea neschimbata a puterii motorului cu o cilindree data. determinata de presiunea redusa de vapori la temperaturi joase. ►tendinta de inrautatire a vaporizarii in sistemul de admisie la motoarele cu carburator. intoxicatii cu efecte grave. admisa la o expunere continua timp de 8 ore pe zi. pornirea la rece poate fi solutionat prin folosirea de combustibili auxiliari (benzina sau gaz petrolier lichefiat) sau ameliorarea pulverizarii (metanolul necesita pentru vaporizare de 3. este putin modificata (metanol necesita cu 44% mai putin aer pentru combustie. pe de alta parte. ►tendinta de crestere a frecventei incidentelor survenite la functionarea motorului la cald ca urmare a formarii dopurilor de vapori si a emisiilor de alcooli (punctele de fierbere ale alcoolilor fiind coborate.46 mg Me— OH/m3. .Dintre problemele principale care se ridica la utilizarea alcoolilor drept combustibili ca atare in motoarele cu aprindere prin scanteie se pot enumera: ►tendinta de reducere a puterii efective la un debit constant de alcooli. ►calitati defavorabile de ungere. cornparativ cu benzina). capacitatea rezervorului de combustibil). astfel incat.6 ori. . determinata de alcooli si. micsorarea necesanului de oxigen pentru ardere. indeosebi. indeosebi. digestiva si cutanata.7 ori mai multa caldura. prezenta oxigenulni in structura moleculara a alcoolilor asigura. prin urmare. de asemenea. ►dificultatea pornirii la rece. totodata. comparativ cu benzina (la arderea metanolului se degaja o cantitate din energie cu circa 50% mai mica decat in cazul arderii unei cantitàti echivalente de benzina. ca urmare a puterii calorifice mai reduse a acestora. raportata la volumul de amestec. insa. comparativ cu benzina. iar etanolul — doar 6l% din aerul necesar arderii benzinei). interveni si prin expunere la concentratii de 1. este de 2600 mg/m3. prin marirea corespunzatoare a debitului de combustibil (pentru mentinerea razei de actiune a automobilului trebuie marita. metanolul poate patrunde in organism pe cale respiratorie. care depind de conditiile expunerii si de susceptibilitatea individuala. . puterea calorifica a amestecului combustibil-aer. efecte fiziologice pot.71—1. provocand. cu care acestia vin in contact nemijlocit. a metanolului. in general. determinate de viscozitatea redusa a alcoolilor si care afecteaza direct cuplurile de frecare. a alcoolilor cu uleiul de ungere si cu materiale de tipul elastomerilor. ►incompatibilitatea compuilor organici si. determinata de valorile ridicate ale caldurilor de vaporizare ale alcoolilor si care necesita reproiectarea sisternului de admisie. iar etanolul — de 2.in primul rand la nivelul pompei si in sectiunea de inalta presiune a instalatiei de alimentare. de atacul chimic direct al unor compui specifici. ►coroziunea. rezultati in cursul arderii. in ansamblu. in cazul utilizarii alcoolilor puri.

la motorul cu aprindere prin scânteie in cazul utilizarii biobenzinelor.Variaţia concentratiei de bioxid de carbon. comparativ cu combustibilul clasic – benzina (date preliminare) .

Variaţia concentratiei de monoxid de carbon. la motorul cu aprindere prin scânteie in cazul utilizarii biobenzinelor. comparativ cu combustibilul clasic – benzina (date preliminare) .

la motorul cu aprindere prin scânteie in cazul utilizarii biobenzinelor. comparativ cu combustibilul clasic – benzina (date preliminare) .Variaţia emisiei de hidrocarburi.

Variaţia emisiei de NO. la motorul cu aprindere prin scânteie in cazul utilizarii biobenzinelor. comparativ cu combustibilul clasic .benzina .

20% Modificarea procentului in emisii 10% 0% -10% -20% -30% -40% -50% -60% -70% -80% 0 20 40 60 80 100 Procent de biodiesel % PM CO HC NOx Influenţa procentului de ulei vegetal din amestec asupra nivelului emisiilor poluante .

95 milioane tone NOx .2 milioane tone SO2 6.2 milioane tone CO2 1.Efectul utilizării bioetanolului asupra nivelului emisiilor poluante 1 milion m3 bioetanol reduce emisiile cu: 2.

asupra nivelului de poluare .Impactul utilizării etanolului.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful