Renun]area timpurie la educa]ie

:
posibile c`i de prevenire

Coordonator: Bogdan Voicu

Proiectul „Solu]ii eficiente pentru prevenirea abandonului [colar: costuri [i mecanisme”

Renun]area timpurie la educa]ie:
posibile c`i de prevenire

Coordonator: Bogdan Voicu

Proiectul „Solu]ii eficiente pentru prevenirea abandonului [colar: costuri [i mecanisme”

Lucrarea prezint` raportul studiului „Solu]ii eficiente pentru prevenirea abandonului [colar: costuri [i mecanisme” realizat \n perioada iunie 2009 – decembrie 2009. Proiectul a fost ini]iat, conceput [i derulat prin parteneriatul, inclusiv financiar, dintre Fondul Na]iunilor Unite pentru Copii – UNICEF România [i Centrul Educa]ia 2000+, organiza]ie neguvernamental` de politici, servicii [i consultan]` educa]ional`, membr` a Soros Open Network (SON) Romania. Echipa de coordonare a proiectului: Anca Nedelcu, coordonator de proiect Sorin Coman, asistent de proiect

Descrirea CIP a Bibliotecii Na]ionale a României Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire/ Bogdan Voicu (coor.), ... - Bucure[ti, Vanemonde, 2010 ISBN 978-973-1733-15-9 I. Voicu, Bogdan 371.212.8

Au contribuit: Mari-Elena Belciu, Georgiana Br`tulescu, Sorin Coman, Iulia Cristea, Mariana Gavril`, Geanina Ghirigiu, Irina Iordan, Loredana Manasia, Alexandra M\]`, Emil Necu]`, Anca Nedelcu, Andrei Pârvan, Elena Preda Redactor: Sorin Coman DTP: Dan Gl`van Layout: Victoria Dumitrescu Editura: VANEMONDE ISBN 978-973-1733-15-9

©Centrul Educa]ia 2000+/UNICEF + România, 2010

P`rerile exprimate \n acest volum apar]in \n exclusivitate autorilor [i nu reprezint` \n niciun fel pozi]ia oficial` a organiza]iilor finan]atoare ale acestui proiect.

Cuprins
Combaterea abandonului [colar: o urgen]`, un proiect, o nevoie de interven]ie (Anca Nedelcu) I. Despre necesitatea proiectului ............................................................................................................. 9 II. Tabloul abandonului [colar: schi]` sumar` ........................................................................................ 10 II.1. Ce-i aduce [i ce-i ]ine pe elevi la [coal`? ........................................................................................ 10 II.2. Ce-i scoate pe copii din [coal`? De ce abandoneaz`? ........................................................................ 11 III. |n loc de concluzii: \ntre “[coala pierdut`” [i “[coala regretat`” .......................................................... 12 Obiective, metodologie [i principalele concluzii (Bogdan Voicu) I. Introducere ...................................................................................................................................... 13 II. Elemente de context ......................................................................................................................... 14 III. Op]iuni metodologice .................................................................................................................... 17 III.1. Asump]ii generale asupra cauzelor renun]`rii la educa]ie ............................................................... 17 III.2. Colectarea datelor .................................................................................................................... 17 III.3. Echipa proiectului ...................................................................................................................... 19 IV. Exemple de abandon [colar .............................................................................................................. 19 IV.1. Repeten]ia repetat` .................................................................................................................... 19 IV.2. Familia dezorganizat` ............................................................................................................... 20 IV.3. Mimarea trecerii la clasa a IX-a .................................................................................................. 21 IV.4. Migra]ia circulatorie .................................................................................................................. 21 IV.5. Implicarea activ` a [colii ............................................................................................................ 21 V. Cauzele abandonului: o trecere \n revist` ........................................................................................... 22 V.1. Elevul [i familia ......................................................................................................................... 22 V.2. Comunitatea .............................................................................................................................. 23 V.3. {coala ....................................................................................................................................... 24 VI. Recomand`ri de linii de ac]iune ....................................................................................................... 25 VII. Lista de referin]e ............................................................................................................................ 29 {coala nr. 2, DODENI, ora[ BICAZ, Jude]ul NEAM} I. Descrierea localit`]ii ............................................................................................................................. 32 I.1. A[ezare [i istoric .......................................................................................................................... 32 I.2. Ocupa]ii, angajatori ..................................................................................................................... 33 I.3. Infrastructur`, utilit`]i publice, transport [i comunica]ii ....................................................................... 35 I.4. Perspective de dezvoltare ............................................................................................................... 35 II. Descrierea [colii ............................................................................................................................... 36 II.1. Dimensiune, istoric, probleme, perspective ....................................................................................... 36 II.2. Reprezent`ri asupra problemelor [colii ............................................................................................ 38 II.3. Rela]ia [coal`-comunitate ............................................................................................................ 39 III. Aspira]iile [i a[tept`rile de la instruc]ia [colar` ................................................................................... 40 IV. Renun]area prematur` la educa]ia [colar` .............................................................................................. 42 IV.1. Traseul educa]ional al elevilor [i absolven]ilor [colii din Dodeni ......................................................... 42 IV.2. Profilul elevilor care abandoneaz` [coala ....................................................................................... 44 IV.3. Motivele invocate pentru p`r`sirea sistemului educa]ional ................................................................. 45 {coala cu clasele I-VIII nr. 6 Cartier M~R~}EI, PIATRA-NEAM} I. Descrierea localit`]ii ........................................................................................................................... 49 I.1. A[ezare [i istoric .......................................................................................................................... 49 I.2. Ocupa]ii, angajatori ..................................................................................................................... 49 I.3. Infrastructur`, utilit`]i publice, transport [i comunica]ii ....................................................................... 51 I.4. Perspective de dezvoltare ............................................................................................................... 52 II. Descrierea [colii ............................................................................................................................... 52 II.1. Dimensiune, istoric, probleme, perspective ......................................................................................... 52 II.2. Reprezent`ri asupra [colii ............................................................................................................ 54 II.3. Rela]ia [coal`-comunitate ............................................................................................................ 55 II.4. Aspira]iile [i a[tept`rile de la instruc]ia [colar` ................................................................................ 56 3

............................................................ Profilul elevilor care abandoneaz` [coala .1... 62 I...........1............ Ocupa]ii........................................................................ Perspective de dezvoltare ..... Infrastructur`. angajatori ........................ 69 II............ 81 III..... Descrierea [colii ...........4..................... Profilul clasei din care a abandonat elevul ..................... istoric.... Renun]area prematur` la educa]ia [colar` ................... Profilul elevilor care abandoneaz` [coala ..... Descrierea localit`]ii .....1... 78 II.............................. A[ezare [i istoric .......................... 73 {coala cu clasele I-VIII nr.................................................................... 75 I.... Reprezent`ri asupra problemelor [colii .................... probleme........................................ 5 (Gârcini) S~CELE.............................................................2......................... 71 III.......1.. Descrierea [colii ..........2..........................................................................2...................... Profilul elevilor care abandoneaz` [coala ............................... 86 I........................ A[ezare [i istoric ....3................. 57 III............................................................2............. Ocupa]ii..................................... 99 I................... Perspective de dezvoltare ............................................ Motivele invocate pentru p`r`sirea sistemului educa]ional ................. Traseul educa]ional al elevilor [i absolven]ilor ....... probleme.. 94 IV...4....... PIATRA-NEAM}..........................................................3.......................................... Jude]ul NEAM} I................... Dimensiune.................................................................. Traseul educa]ional al elevilor [i absolven]ilor [colii din Humule[ti ............................ Infrastructur`............. Problema abandonului [i a trecerii la nivelul secundar superior .................................. Ocupa]ii... 100 4 .................................. Profilul clasei din care a/au abandonat elevul/elevii care au abandonat ....... 95 V......................................................................... 82 III................................................................................................1......... Aspira]iile [i a[tept`rile elevilor de la instruc]ia [colar` ...............3........... 88 II........................................ 98 I..... 62 I.................................................................................................3........................................................................ Profilul clasei din care a/au abandonat elevul/elevii care au abandonat ....................................................................................... istoric..............................................................................2.................................................................... 62 I.................................... Rela]ia [coal`-comunitate ........................ jude]ul NEAM} I.................... perspective ...................... Cazuri de abandon ........................ 78 II.......4.......... Traseul educa]ional al elevilor [i absolven]ilor [colii .................. Jude]ul BRA{OV I........................................................................................2...................................................1..................................................................................... Descrierea localit`]ii .................................................................................................................................. Motivele invocate pentru abandon ................2.................. Rela]ia [coal`-comunitate ..................................... 75 I.... CODLEA................. 59 III................................3...................... Utilit`]i ..... 81 III....................................................................... 66 II..............4.............1............................................................................................................................................................3......... Perspective de dezvoltare ......................4............... 3 (M`gura)..............1.............. 3 „Ion Creang`” Cartier HUMULE{TI...........3.................................. Renun]area prematur` la educa]ia [colar` ..... 95 V...................................... 63 I....................................................................................... Perspective de dezvoltare ..........2.......................................................... 84 {coala General` nr............................................................................................ 88 III.................................... Aspira]iile [i a[tept`rile de la instruc]ia [colar` ............. transport [i comunica]ii ........... 88 I............. Utilit`]i ..........................................4................. 86 I............. 65 II.......................... 57 III.........1......................... Profilul clasei din care a/au abandonat elevul/elevii care au abandonat ... 67 II..........................................4.................. 100 I................ Motivele invocate pentru p`r`sirea sistemului educa]ional ....... 59 III........................ 98 I....................................................................... Ocupa]ii............... angajatori ........... angajatori ......................... Dimensiune............ Renun]area prematur` la educa]ia [colar` ........................ angajatori ...1.......... 5 Cartier D`rm`ne[ti........................ Descrierea [colii ................... A[ezare [i istoric .......3........ Jude]ul BRA{OV I...... utilit`]i publice.........................................................................Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire III.....................................2... 80 II........................... 60 {coala cu clase I-X nr. 96 V.. 73 III......................................... 95 V...................................4.......... Aspira]iile [i a[tept`rile de la educa]ie ale elevilor ..............................................................................2................................... 81 III.................................................................................................................3.3........... transport [i comunica]ii .......................................................... 75 I........................ 71 III............. Descrierea localit`]ii .............................................................. perspective .............................................................. 70 II.............................. 71 III............................................................... Profilul elevilor care abandoneaz` [coala .................. 78 II......................... 76 I....................... TÂRGU-NEAM}............................. utilit`]i publice................................................................. Descrierea localit`]ii ................................ 96 {coala general` nr........ 80 II................................................................................................................ 88 I............................................................ Reprezent`ri asupra [colii ............................... A[ezare [i istoric ............................................ 84 III..................................

..................................................................................... 141 III.................... Rela]ia [coal`-comunitate .......... 123 II..................2................................................. 137 {coala general` B~ILE{TI... Dimensiune............. Problema abandonului [i a trecerii la nivelul secundar superior ................... Profilul elevilor care abandoneaz` [coala ...................... Cadrele didactice ................ Profilul elevilor care abandoneaz` [coala ..................4...................................... Dimensiune........... 115 III........................... istoric..................... 114 III.................................................................................................................................................... Jude]ul DOLJ I....................................... 143 IV....... Aspira]iile [i a[tept`rile de la educa]ie ale elevilor ... Motivele invocate pentru p`r`sirea sistemului educa]ional ......... Profilul elevilor care abandoneaz` [coala ........................................................... 118 II............................................... Reprezent`ri asupra problemelor [colii ........................................................... Motivele invocate pentru abandon (respectiv pentru ie[irea din sistem dup` clasa a VIII-a) ....................1............................................................. CRAIOVA.................................... 107 V................ dot`ri ......................... Descrierea [colii . 136 V.1.................. 124 III............................................................................. 3 (CERNELE)..................... 132 II................................ 145 {coala general` MOFLENI....... perspective ............. 139 II...... 113 III......... 148 III....................................... Motivele invocate pentru abandon (respectiv pentru ie[irea din sistem dup` clasa a VIII-a) ................................2....... Problema abandonului [i a trecerii la nivelul secundar superior ..... 112 II....... 112 II...... 149 5 ............... Profilul clasei din care a/au abandonat elevul/elevii care au abandonat ......................... 145 VII.................4................1.... 119 II...............................................2.... Elevii............................................................................... Profilul clasei din care au abandonat elevii ......... 14 cartier Bartolomeu....................................................................................................................................................................... probleme............................ 111 II......2........... 13 cartier Tractorul...................................... 122 II..................... istoric..................................................................... 108 {coala General` Nr............................................................................. Descrierea [colii .3... Descrierea localit`]ii ............................................................. Descrierea [colii ..... Descrierea cartierului .................. 124 III......3.................................... CRAIOVA.................. Problema abandonului [i a trecerii la nivelul secundar superior ...................................... 111 II............................................................................................................................................................. Profilul clasei din care a/au abandonat elevul/elevii care au abandonat ........ 122 II.....................................................1.. 136 VI....................3............................................................. Motivele invocate pentru abandon ....................................... Profilul clasei din care a/au abandonat elevul/elevii care au abandonat ................ 107 V........ Profilul elevilor care abandoneaz` [coala ......................................................................................... Istoric...................................... 131 II.................................... Bra[ov I.............1................................ 126 III......................................................... 135 IV..................................................................... Aspira]iile [i a[tept`rile elevilor de la instruc]ia [colar` ......... 134 III.................... Descrierea localit`]ii ...... 125 III............ Descrierea localit`]ii .................. Rela]ia [coal`-comunitate ............................................................... Profilul elevilor care abandoneaz` [coala ......... Traseul educa]ional al elevilor [i absolven]ilor [colii .......................................... 129 {coala general` nr.................................4........................... probleme.....5.............3. 144 V............ Jude]ul DOLJ I......................... Jude]ul DOLJ I. Reprezent`ri asupra problemelor [colii ...................2.............................................................................................................................................II.................... 137 VII...... Renun]area prematur` la educa]ia [colar` ............ 144 VI......................................................... Bra[ov I........................................................................ Traseul educa]ional al elevilor [i absolven]ilor [colii ................................................................. Continuarea educa]iei................................. 107 V................1........ Aspira]iile [i a[tept`rile de la educa]ie ale elevilor ........................... Aspira]iile [i a[tept`rile de la educa]ie ale elevilor ....... 147 II.......... 110 II.. cadrele didactice......... Descrierea [colii ..................................................................... 119 II........................ Descrierea [colii ..................... perspective .5................................... Aspira]iile [i a[tept`rile de la educa]ie ale elevilor .................................................................. 114 III... 101 III......................................... Motivele invocate pentru p`r`sirea sistemului educa]ional ... Cadrele didactice ...................2................................................................................... 116 {coala General` Nr......................................................... 132 II............................................................................................... comunitatea local` .... Aspira]iile [i a[tept`rile elevilor de la instruc]ia [colar` .. 106 IV................................................... 114 III................. Descrierea cartierului ........................ Profilul clasei din care a/au abandonat elevul/elevii care au abandonat .......................... Renun]area prematur` la educa]ia [colar` ........................................................ Descrierea [colii .......................... 113 II........................................... 123 III....4......................................................................

............................................................ Aspira]iile [i a[tept`rile elevilor de la instruc]ia [colar` ............................. 161 II.....................3..................................... 175 II...........................................1................................................ 168 II... 151 Grupul {colar Auto CRAIOVA....... 151 V............................................... Cadrele didactice ..........................................................................................................3......................................................... 171 III.......................................................2....... 177 III............................... 168 I......... perspective ............. Profilul clasei din care a/au abandonat elevul/elevii care au abandonat ............................. Motivele invocate pentru abandon (respectiv pentru ie[irea din sistem dup` clasa a VIII-a) ........................................... 161 II................... Motivele invocate pentru p`r`sirea sistemului educa]ional ........................................................................................ 175 II................1................ A[ezare [i istoric .......... Renun]area prematur` la educa]ia [colar` ..................................4................ Renun]area prematur` la educa]ia [colar` ................. Descrierea localit`]ii .... Motivele invocate pentru p`r`sirea sistemului educa]ional .. Profilul clasei din care a/au abandonat elevul/elevii care au abandonat ......... 153 II...........2............ 155 IV.............. Descrierea [colii ...... Ocupa]ii........................................................... 178 6 ...................................... 165 {coala „Gheorghe Florea” C~L~RA{I......................................5............... 162 II...................... Perspective de dezvoltare .................................................................................3. Rela]ia [coal`-comunitate ....2.......................................................... A[ezare [i istoric ............................ Renun]area prematur` la educa]ia [colar` ........3................................3..... probleme......................................................1............................................................................................................................................................................................................................... 176 II.......................... 170 II... 176 II....................... 164 III.......................................... 172 {coala „Mircea Nedelciu” FUNDULEA..................................4..... jude]ul C~L~RA{I I................................................... istoric.................. A[ezare [i istoric ......................3.......................... jude]ul C~L~RA{I I............................................1.................................................................................................. 168 II.................................................................... 174 I............................... Descrierea localit`]ii ....... Ocupa]ii..................................................... 163 III................ 177 II....................... Traseul educa]ional al elevilor [i absolven]ilor [colii Mircea Nedelciu................................ Reprezent`ri asupra problemelor [colii ........... 164 III...................................................................... Problema abandonului [i a trecerii la nivelul secundar superior ..................................... Descrierea [colii .................................. istoric.... angajatori ............................. Jude]ul DOLJ I........2... Rela]ia [coal`-comunitate ..................................................... 171 III.............................. 175 I........ C`l`ra[i ............... 168 II............ 160 I.. Cadrele didactice ....... Aspira]iile [i a[tept`rile de la educa]ie ale elevilor . Ocupa]ii...........................................................................................................1..................................................................................................................................... Aspira]iile [i a[tept`rile elevilor de la instruc]ia [colar` .................... perspective .......................... 177 III...................................... 159 I......................................... Profilul elevilor care abandoneaz` [coala ....2......... 156 VI................... probleme............................................ Traseul educa]ional al elevilor [i absolven]ilor [colii Pompei Samarian........4.................................................................................................... Descrierea localit`]ii ................... 157 VII.......................................................... Traseul educa]ional al elevilor [i absolven]ilor [colii Gheorghe Florea..... Reprezent`ri asupra problemelor [colii ............................5............................................................................ 169 II.......................... 159 I...5. Motivele invocate pentru abandon (respectiv pentru ie[irea din sistem dup` clasa a VIII-a) .4....................................... Reprezent`ri asupra problemelor [colii ....................... 163 II.. angajatori ....... Perspective de dezvoltare ..........2..........1...... 177 III............................................................... Cadrele didactice .................. 160 II................ probleme............................. Descrierea localit`]ii .............................................Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire IV.. C`l`ra[i ............................................................................................................................................. Profilul elevilor care abandoneaz` [coala ..................... Profilul elevilor care abandoneaz` [coala .................................................................... 171 III.............................. 174 I.2......... 164 III..................... perspective ..........................................2................................................... Profilul elevilor care abandoneaz` [coala ...................... 157 {coala „Pompei Samarian” C~L~RA{I......................................................................................................1. Descrierea [colii .............. 167 I............. angajatori .................. 154 III.... 175 II......... 161 II............................. Dimensiune........... 170 III...... Dimensiune.................. Rela]ia [coal`-comunitate .....................................................1................................... Profilul clasei din care a/au abandonat elevul/elevii care au abandonat ....................................................................... 167 I.......... Dimensiune......2......... Aspira]iile [i a[tept`rile elevilor de la instruc]ia [colar` . C`l`ra[i ...............................................1................................................... jude]ul C~L~RA{I I............................. 165 III............................................ 156 V.....................3. Perspective de dezvoltare ...................................................... 169 II.. istoric..............................................3............... Descrierea [colii ....

.......................................................... 180 I.................... |ncrederea \n educa]ie a celor intervieva]i ...................... 195 III........................ 204 7 ............. Descrierea localit`]ii ...................1. 181 II......................... Motive invocate pentru abandon ................................................................................. 201 II...... 186 IV.................2.......2......................................4......................................................................... 192 II.2................. 178 {coala „George Topârceanu” din MIOVENI........................................... 199 I....5..............4... |ncrederea \n educa]ie a celor intervieva]i ....................................... Problema abandonului .................. 186 IV........................... 188 IV... istoric .................................................2.............................3................................................................................................2......................... Principalele ocupa]ii [i principalii angajatori .......3.............. Aspira]iile [i a[tept`rile elevilor de la educa]ie .................... amplasare.......... 180 I........................................................................2............ 187 IV..... Prezentarea cazurilor de abandon [colar din 2008 .................1........................... Cât` [coal` \[i doresc s` fac` absolven]ii de clasa a VIII-a? ......... Profilul clasei din care au abandonat copiii .............................16 din Pite[ti.............3................................. Problemele cu care se confrunt` [coala .................... 194 III..................... Problemele cu care se confrunt` [coala .... 186 IV.................................. 195 IV............................. Ce fac acum cei care au abandonat? . 196 IV.. Ce fac acum cei care au abandonat? ........................................................................... Diferen]e \ntre [coala general` [i liceu ................... Impresia general` l`sat` de [coal` ...........................4....................... Dimensiune................................................................................................................................2........................................... Motivele invocate pentru p`r`sirea sistemului educa]ional ............................... 183 II........................1........III........ 185 III...................................................................... 194 III........................................ Problema abandonului ................ 180 I................................. 199 II..................................................... 199 I................................................... istoric ................ Istoric............ a VIII-a? ......... Profilul elevilor care a abandoneaz` [coala .......... dimensiuni ... 193 II............................................1............................. Cât de important` este [coala pentru reu[ita \n via]`? .......................1................................................... 203 III............... 185 III....................... istoric ......... 196 IV......................... 184 III........................................................................ Aspira]iile [i a[teptarile de la educa]ie ............................................ Cum \[i imagineaz` via]a lor elevii intervieva]i? .3........................................................................................................................................................ Istoric.................... 181 II................... 196 V.... 193 III................. Impresia general` l`sat` de dot`rile [colii .......... jude]ul Arge[ I............................................................................................................. Motive pentru a merge mai departe (conform absolven]ilor clasei a VIII-a ce au continuat educa]ia ................................................................ Unde continu` studiile absolven]ii cls a VIII-a? ....................4...........1................. 190 II........................................................................................ Descrierea localit`]ii ......................... 15 din Pite[ti......6......... 196 V.................................................................... 188 {coala Nr........ 191 II.................5.................... Cine decide \n cazurile de abandon ........................................... Impresia general` l`sat` de dot`rile [colii ...................... Infrastructura [i perspective de dezvoltare ........................2....1........................................ Absolven]ii de clasa a VIII-a ................................................... Dimensiune.....................................3...................................................................3.............................................. Profilul elevilor care au abandonat [coala ............................................................................... jude]ul ARGE{ I....... 202 III............2................................ Motive pentru a merge mai departe (date de absolven]ii de a VIII-a) .. 196 IV.... 178 III............................ Cât` [coal` \[i doresc s` fac` absolven]ii de clasa a VIII-a? .......................... 194 III.............................. Descrierea [colii ....... |ncrederea \n educa]ie a celor intervieva]i......................................................... Problemele cu care se confrunt` [coala ..................................................................... Profilul clasei din care a/au abandonat elevul/elevii care au abandonat ............................................4.. 185 III.........................................................................3.............3........ 197 V.........................1..... Aspira]iile [i a[tept`rile de la educa]ie ale elevilor ........................... Unde continu` studiile absolven]ii cls.................. 195 III............................................................. Dimensiune...2.................. Descrierea [colii .3............. 197 {coala Nr........... 190 II...........................................1................. Prezentarea cazurilor de abandon scolar .............. 182 II......................................2....................................................................... Ce reprezint` [coala pentru elevii clasei a IX-a? ........4............... amplasare....... jude]ul ARGE{ I........... 203 III................... 200 II........... Cum \[i imagineaz` via]a lor elevii intervieva]i? ............ perspective de dezvoltare ................ Principalele ocupa]ii [i principalii angajatori .......................................................................................... Descrierea localit`]ii ................1..3....... 203 III............................................................................................................................................................................................ Unde continu` studiile absolven]ii cls.............................. 199 II............................... 183 II........................................................ 185 IV........................... Motive invocate pentru abandon ....................... Descrierea [colii . 199 II.......... 187 IV....................... dimensiuni................................. Cum \[i imagineaz` via]a lor elevii intervieva]i? ..........1................ a VIII-a? ..............

..........................5............... Dimensiune........................................................2....................4.............................2. Profilul elevei care a abandonat [coala ..................... 204 IV.. 205 IV................................. Impresia general` l`sat` de dot`rile [colii ................................................................................................................ Ce fac acum cei care au abandonat? .................. Absolven]ii de clasa a VIII-a ......................................................................................... 215 IV.................. Cum \[i imagineaz` via]a lor elevii intervieva]i? ...................................... 214 IV.......3................... Descrierea localit`]ii .1.............. |ncrederea \n educa]ie a celor intervieva]i . Prezentarea cazurilor de abandon [colar ......... Descrierea [colii ...........6................... Profilul clasei din care au abandonat copiii ....... 214 III.. 207 IV................ Problemele cu care se confrunt` [coala ............................................................................................... a VIII-a? ..............................................................4.... 207 {coala Nr.......................................................................................... 205 IV................................................... Problema abandonului ................ Ce fac acum cei care au abandonat? ............................................................................ 215 IV....... 215 IV.............................5............6..................... 216 IV.. Aspira]iile [i a[tept`rile de la educa]ie ale elevilor .............................. Prezentarea cazurilor de abandon [colar din 2008 ......... 207 IV.................. Motive invocate pentru abandon ...................................1..... 217 IV........................................................ istoric ....1 din TOPOLOVENI........................... Motive pentru a merge mai departe (date de absolven]ii de a VIII-a) ...........................................................................3...3..........4.................................................................. Profilul elevilor care au abandonat [coala . Motive invocate pentru abandon ......................... Unde continu` studiile absolven]ii cls....................................................... Problema abandonului ..................... 213 II........................................................... 211 II.... jude]ul ARGE{ I........Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire IV.................... 204 IV......................1...................................................................................................................... 216 IV............................ 210 II........... Motive pentru a merge mai departe (date de absolven]ii clasei a VIII-a) ....................................................................................... 214 III.................... 214 III.............................................3...................................2......................................................2.................... 209 II............... 213 III................................................. 217 8 ..................... Profilul clasei din care a abandonat eleva ........................................................ 210 II...........................................1......

Este vorba cu certitudine de un fenomen care prin consecin]ele sale semnificative [i prin dimensiunile sale \ngrijor`toare – trebuie s` fie prezent \n agenda de priorit`]i a deciden]ilor. de compara]ii cu ]`ri mai fericite din acest punct de vedere. Proiectul „Solu]ii eficiente pentru prevenirea abandonului [colar: costuri [i mecanisme”.Combaterea abandonului [colar: o urgen]`. de argument`ri moralizatoare privind necesitatea continu`rii educa]iei pentru a demonstra aceast` nevoie de interven]ie. \ncerc` s` ofere un sprijin concret . .pentru consolidarea eforturilor generale de abordare a acestei problematici. o nevoie de interven]ie Autor: Anca Nedelcu I. dezvoltat de Centrul Educa]ia 2000+ [i UNICEF. un proiect. o problem` serioas` ce trebuie convertit` urgent \ntr-o imediat` strategie de interven]ie. DESPRE NECESITATEA PROIECTULUI Abandonul [colar reprezint` o problem` a sistemului românesc de \nv`]`mânt insuficient tratat`. Nu e nevoie de explicit`ri savante de termeni.evident limitat \n raport cu necesit`]ile . a practicienilor [i a beneficiarilor din sistemul educa]ional.

S` contribuie la \n]elegerea riscurilor asociate acestui fenomen.„La englez` aveam o doamn` tân`r`. lapte [i… comunicare . (Diriginte) 10 .„Venim la [coal` pentru prieteni” Corn. Prezentarea \n continuare a unor elemente componente ale acestui tablou nu r`spunde unei tenta]ii de sintetizare . Ce-i aduce [i ce-i ]ine pe elevi la [coal`? Credin]a \n utilitatea [colii . \n acela[i timp. Avem nevoie de diplom`!” „f`r` matematic` nu te po]i angaja” (p`rinte). 1. Iat`. proiectul include o gam` larg` de activit`]i. s` estimeze costurile necesare implement`rii la o scar` larg` a propunerilor f`cute.S` fundamenteze cu date sociologic relevante viitoarele decizii de politic` educa]ional` orientate spre prevenirea [i diminuarea acestui fenomen. dar f`r` [coal` nu po]i s` faci nimic” Nevoia de integrare profesional`. menit s` incite la studierea atent`. Concomitent. s` identifice mecanismele interne [i externe care genereaz` o rat` sc`zut` de reten]ie a elevilor \n cadrul sistemului [colar. dar mul]i vin pentru c` stau de vorb` cu ei. Chiar m` \ntrebau dac` nu pot s` vin` [i sâmb`ta la [coal`”. Astfel. eforturile proiectului se focalizeaz` pe stimularea capacit`]ii de reac]ie a comunit`]ii educa]ionale \n fa]` acestei probleme. subiectiv`. printre care: . proiectul de fa]` are o tripl` deschidere: nu numai s` extind` baza de date deja existent` \n ceea ce prive[te abandonul [colar. Dolj.Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire }intele sale principale sunt: . „ne \n]elegea” [i „punea note pe merit”. „[tia s` explice”. de transpunere a lor \n imperative de ac]iune. - Ca urmare. Diseminarea rezultatelor \n vederea valid`rii acestora de c`tre un num`r mare de speciali[ti [i informarea unui num`r l`rgit de beneficiari (masa rotund` pentru lansarea [i discutarea raportului de cercetare). Neam]). noninterven]ioniste. v`dit [i deliberat incomplet. n-am putea munci. percep]ia rezultatelor cercet`rii este f`cut` printr-o altfel de lentil`. dr`gu]`”. dar. TABLOUL ABANDONULUI {COLAR: SCHI}~ SUMAR~ Raportul structurat \n cadrul proiectului men]ionat contureaz` un impresionant tablou de semnifica]ii [i fa]ete asociate fenomenului de abandon [colar derivate din analiza datelor empirice de cercetare. II.„Nu po]i s` faci mare lucru cu [coala. sc`pat` de \ncorsetarea dat` de rigoarea [i acurate]ea solicitate demersului de cercetare. nu doar printre vecini” . s` identifice factorii care se dovedesc a fi obstacole ale procesului de absolvire. r`bd`toare a bog`]iei de semnifica]ii strânse \n raport. Bog`]ia de informa]ii prezentate solicit` un efort consistent de \n]elegere [i corelare a datelor. Profesorii . „comunicativ`”. s` atrag` aten]ia asupra consecin]elor negative ale politicilor [i practicilor pasive. de prestigiu social „Venim la [coal` s` ajungem cineva. ei \mi povestesc. a[adar câteva decupaje din „textul cercet`rii”: II.demers suficient de exersat \n paginile analizei de c`tre coordonatorul cercet`rii – ci reprezint` un decupaj subiectiv. S` ofere un diagnostic privind sursele [i formele de manifestare a fenomenului de p`r`sire timpurie a [colii.„Unii dintre ei vin pentru corn [i lapte. Dezvoltarea capacit`]ii educa]ionale locale (prin organizarea de mese rotunde la nivelul [colii \n vederea furniz`rii unui feed-back relevant [i a unui sprijin adecvat la nivel local). \ncearc` s` testeze o serie de solu]ii realiste de abordare. Pentru a \ndeplini aceste obiective.„Dac` n-am avea [coal`. „venim la [coal` pentru c` profesorul ne explic` mai bine decât dac` am \nv`]a singuri” Colegii . C`l`ra[i.Investiga]ii \n 19 de unit`]i [colare din 5 zone geografice (Arge[. Bra[ov. \i ascult.

. (acela[i elev) „anturaj. (diriginte) - Fluctua]ia cadrelor didactice . (fost` elev`) „Manualele vrai[te. ce s` fac`” (profesor). n-avem timp…” „E monoton s` te treze[ti \n fiecare diminea]` [i s` vii la [coal`…” (elev`) „Via]` plictisitoare..asta e tradi]ia la noi [i n-am avut ce s` fac (s-a c`s`torit)!.. 360 de absen]e. e greu…” Anturajul „Am 2 prieteni... dar nici eu nu sunt titular` aici”. po]i s` faci copii [i f`r` [coal`” (P`rinte elev \n abandon). Mul]i debutan]i.„Profesorii. Singurul profesor titular este doamna care pred` limba român`.„Sunt momente \n care simt c` nu fac fa]`! Se adun` prea multe: teme.. programa e superficial` [i e o sum` de termeni”. . B`rbatu’ s` munceasc` cum muncim noi.. dou`.. trimit bani foarte mul]i copiilor iar ace[tia.. p`rintele care are grij` de el nu are timpul suficient s`-l urm`reasc`”.„Din cauza familiei dezorganizate.COMBATEREA ABANDONULUI {COLAR: O URGEN}~. \n rest to]i profesorii se schimb` absolut \n fiecare an.. cu b`ie]ii… L`sam ghiozdanul [i plecam prin ora[.. de scris.” (cadru didactic). „Pot s` stau (la [coal`) o or`. Când se admite o continuitate.„ce s` le mai dau eu date despre dimensiunile unui stomac. din lipsa de timp. [o s` aib`]. când m` gândesc la teste. nu”. nu s-au mai dus la [coal`…” Oferta [colar` nestimulant` . „S-a schimbat echipa \n propor]ie de 80%. sunt s`raci.. de exemplu.. de \nv`]at.. din p`cate. se schimb` cam \n fiecare an. diplome la englez`… Am dat de internet [i m-am stricat de tot” (fost elev). câteodat` nu am ce face”. meseria mamei. da.. cu copii. sunt s`raci r`u! |i mai aducem cu cornul [i laptele. (diriginta) „Sunt unii p`rin]i care nici nu [tiu \n ce clas` e copilul!” (diriginte) „O treime dintre elevi nu-[i cunosc p`rin]ii” (diriginte) „S` v` dau catalogul s` vede]i câte liniu]e am trase la p`rin]i f`r` date de contact sau informa]ii…” (diriginte) Plecarea p`rin]ilor \n str`in`tate . trei acas`”. Note n-aveam deloc!” (fost elev) Fascina]ia acaparant` a comunic`rii electronice „Pân` \n clasa a VI-a avea note „excelente. O s` fie acas`.. „Câteodat` da.. 2.. câteodat` nu (m` gândesc s` m` re\ntorc).. Ce-i scoate pe copii din [coal`? De ce abandoneaz`? „S`r`cia. dup` aia nu mai rezist. . 11 .„V` spun c` exodul acesta e n`ucitor… Oamenii pleac`. UN PROIECT. eu.” (elev` care a abandonat [coala). „Când s-au deschis grani]ele. Familia dezorganizat`.Mi-a fost pu]in greu dar m-am obi[nuit.. pentru c` m-am c`s`torit. Implicarea insuficient` a p`rin]ilor .. când ei nu [tiau decât c` le e foame [i sim]eau stomacul mai bine decât puteam eu s` le explic c` e” (cadru didactic) Tradi]ia: „.. O NEVOIE DE INTERVEN}IE II. Cu ei am absentat”... tre’ s` stau o zi. \ntre 7 [i 9.Am renun]at. \n semestrul al doilea am fost nevoi]i s` comas`m clasele s` putem continua activitatea cu elevii de clasa a V-a”. N-am f`cut foarte bine dar asta e tradi]ia la noi [i n-am avut ce s` fac! (elev` care a abandonat [coala) Convingerile p`rin]ilor: „{coala e degeaba. (director) „Fiind p`rin]ii pleca]i.

de con[tiin]a unui e[ec p`strat \n biografia personal` cu am`r`ciune [i resemnare: ..„Acum am coborât cu picioarele pe p`mânt [i mi-am dat seama c` am gre[it [i trebuie s`-mi repar gre[eala \ntr-un fel sau altul…” (fost elev) „Dac` nu-]i place nu ai ce face. un ghinion. […] Unul dintre ei. fascineaz` dar.»” Anca Nedelcu Coordonator Proiect Centrul Educa]ia 2000+ 12 . m`rturisesc unii dintre ace[tia. declara]iile acestora sunt marcate de regret. |N LOC DE CONCLUZII: |NTRE „{COALA PIERDUT~” {I „{COALA REGRETAT~” Sintetizând declara]iile anterioare se poate spune c` [coala motiveaz`. ca [i când ar vorbi cu triste]e de … influen]a nefast` a secetei asupra recoltei… Dar fo[tii elevi? Cel mai adesea.. Cum percep principalii actori educa]ionali aceast` problem` a sistemului? P`rin]ii cu resemnare. venit „de la natur`”. Pentru unii profesori \ns`. acum la vreo 20-22 de ani. din p`cate [i descurajeaz`. Profesorii \n marea lor majoritate con[tientizeaz` atât cauzele dar [i riscurile [i efectele fenomenului de p`r`sire timpurie a [colii de c`tre elevi... Acum m` c`iesc [i acum c` nu am venit..” (fost elev) „Eu predau [i la „A doua [ans`”.Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire III. a deschis un document iar primul rând pe care l-a tastat a fost «Voi spune la toat` lumea s` \nve]e la timp ca s` nu piard` \n via]` cât am pierdut eu. f`r` s`-i implice sau s` \i culpabilizeze personal \n nici un fel. c` nu am \nv`]at. e mai r`u pentru mine acuma. dup` prima lec]ie. abandonul pare o \ntâmplare. Se \ntâmpl` s` avem sau nu abandon \n [coala noastr`. {i-am [i elevi de etnie rom`. am`r`ciune sau dezinteres.

accesul la educa]ia superioar` este \n cre[tere ceea ce conduce la un risc ridicat de polarizare a tinerelor genera]ii: cei care merg la facultate [i cei care nu acced la secundarul superior se constituie \n dou` grupuri ce includ cvasimajoritatea noilor cohorte. INTRODUCERE Raportul de fa]` exploreaz` cauzele abandonului prematur. Institutul de Cercetare a Calit`]ii Vie]ii. \n ora[ele mici sau \n periferia ora[elor mari. de[i tendin]ele recente indic` sc`deri. interven]ia [colii etc. concentrându-se pe trecerea de la gimnaziu la secundarul superior. Contextul \n care este plasat` analiza este cel al compara]iei cu referentul semnificativ al societ`]ii române[ti: restul ]`rilor europene. Pentru mediul rural. 2008). p`tura celor care urmeaz` \nv`]`mânt profesional este una extrem de \ngust` numeric. Academia Român`. cutuma cultural` a comunit`]ii de origine. Acela[i lucru se petrece cu abandonarea studiilor la trecerea de la clasa a VIII-a la clasa a IX-a. România are un abandon prematur ridicat. una dintre cauze este legat` de distan]a pân` la cel mai apropiat liceu sau [coal` profesional` (Voicu.Obiective. |n aceast` perspectiv`. la modul general) este mai prezent \n mediul rural. Nedelcu. \ntre ei. |n plus. Abandonul prematur (ca [i abandonul [colar. Aceasta se adaug` unor cauze legate de starea familiei. 1 sociolog. cercet`tor [tiin]ific 2. . metodologie [i principalele concluzii Autor: Bogdan Voicu1 I. Voicu.

subliniind doar cele mai puternice rezultate. Men]in astfel \n prim plan principala valen]` a volumului. precum România cunosc alt tip de perturba]ie a indicatorului: el este probabil un pic mai mare datorit` faptului c` cei care migreaz` sunt de regul` mai bine educa]i decât popula]ia care nu se angajeaz` \n migra]ie interna]ional`. România se situeaz` printre contraperformere. Practic unul din cinci tineri nu de]ine o calificare. Pe ansamblu. prin exemple. }`rile surs` pentru migra]ie. realizate \n septembrieoctombrie 2009. acest capitol se constituie \ntr-un text de sine st`t`tor. ceea ce \l face un bun estimator pentru performan]a societ`]ii [i a sistemelor educa]ionale \n ce prive[te participarea la secundarul superior. cel de fa]`. Practic. \n acest capitol am c`utat s` limitez interpret`rile. Structura raportului este una simpl`. Spaniei [i al Portugaliei. dar [i de reintegrare a elevilor ce au renun]at la studii. Acestea constituie ultima sec]iune a textului. Fiecare dintre studiile de caz include descrieri ale situa]iei unei [coli. Figura 1 prezint` estimarea abandonului prematur \n diverse ]`ri europene \n anul 2007. Raportul de fa]` nu \[i propune s` reia literatura relativ bogat` ce abordeaz` abandonul [colar. dar [i al altor ]`ri vestice. cu o rat` \nalt` a celor ce nu au o calificare mai bun` decât cea a primelor 8 clase. raportul furnizeaz` informa]ie despre mecanismele intime ce \nso]esc producerea renun]`rii la educa]ia [colar` \nainte de vreme. dar [i cu majoritatea ]`rilor vestice este net nefavorabil`. Compara]ia cu toate ]`rile din jur. pornind de la exemplele oferite de descrierea celor 19 [coli analizate. Pornind de la analiza acestora. Rata respectiv` ofer` o indica]ie puternic` despre structura popula]iei de 18-24 de ani. pe ansamblu. Investigându-le. Demersul este unul calitativ. 14 . neavând inten]ia de a identifica cele mai frecvente forme de abandon sau s` compar`m m`sura \n care cauze specifice contribuie mai mult sau mai pu]in decât al]i factori \n a determina renun]area la educa]ia [colar`. dar [i din perspectiva costurilor pe care le presupune. indicatorul sufer` prin urmare mici distorsiuni \n acela[i sens. II.Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire Pentru mediul urban \ntrebarea este \n ce m`sur` pot fi reg`site toate aceste cauze ale abandonului [i care sunt poten]ialele solu]ii de prevenire a abandonului. Inten]ia este doar de a sublinia. ar`tând câ]i au p`r`sit timpuriu sistemul educa]ional. preferând s` descriu metodologia aleas`. Aceasta este sintetizat` \n capitolul introductiv. Ele sunt utilizate pentru a contura imaginea de ansamblu asupra cauzelor abandonului. Prezint apoi cazuri tipice de abandon [colar. Sunt prezentate pe rând 19 studii de caz. fiecare din ele fiind explicat la nivel general. El debuteaz` cu prezentarea elementelor de context. cazuri tipice de abandon [colar. Practic. Acesta se constituie drept o surs` de informa]ie despre starea sistemului de \nv`]`mânt românesc. Indicatorul este \ns` sensibil la fenomenele de migra]iune interna]ional`. Utilizez astfel exemple desprinse din studiile de caz realizate pentru a preg`ti expunerea celor câteva seturi de ac]iuni propuse. ]`rile care au un num`r mare de emigran]i slab educa]i vor prezenta o rat` mai ridicat` decât a celor ce nu au absolvit mai mult de gimnaziu [i nu mai sunt \n sistemul educa]ional. dar caracterizeaz` for]a de munc` \n vârst` de 18-24 de ani. textul sugereaz` câteva strategii de a reduce apari]ia fenomenului. ELEMENTE DE CONTEXT Indicatorul utilizat \n general pentru estimarea abandonului prematur este ponderea celor care nu au absolvit cel mult gimnaziul [i nu mai sunt \n sistemul educa]ional \n total popula]ie de 18-24 de ani. subliniind cantitativ importan]a nevoii de a preveni abandonul [i de a reintegra \n sistemul de \nv`]`mânt elevii ce au renun]at la educa]ia [colar`. Acesta este cazul Italiei. \n care indicatorul nu reflect` fidel performan]a educa]ional`. Discut apoi despre metodologia utilizate [i prezint echipa ce a pus-o \n practic`. La rândul s`u.

eu). \n Europa. 15 .eurostat. Pentru Cehia datele sunt pentru 2006. mai apropiat de stagnarea relativ` a Spaniei. METODOLOGIE {I PRINCIPALELE CONCLUZII Figura 1. Abandon [colar prematur la popula]ia de 18-24 de ani.europa.OBIECTIVE.ec. \n rest fiind pentru 2007. \n 2007* (ponderea celor care nu au absolvit cel mult gimnaziul [i nu mai sunt \n sistemul educa]ional) Abandon prematur peste 20% (6) 15-20% (6) 10-15% (11) 3-10% (9) Sursa datelor: Eurostat. România urmeaz` aceea[i tendin]`. Analiza dinamicii fenomenului (Figura 2) indic` o tendin]` de remediere a situa]iei pentru multe dintre ]`rile cu abandon ridicat. ci mai degrab` la un nivel modest. Pentru ]`rile colorate \n alb nu am dispus de date. \ns` nu la fel de pronun]at ca Italia sau Grecia. baza de date online (http://epp.

\n câteva ]`ri din Europa. Schimbarea lor (cre[terea PIB. mai ales la trecerea c`tre secundarul superior.europa. cre[terea num`rului de studen]i etc. Recent.ec. Contextul mai larg \n care se desf`[oar` acest fenomen este dat de masificarea \nv`]`mântului superior: din ce \n ce mai mul]i tineri. cu implica]ii asupra calit`]ii resursei umane din sistemul educa]ional. \n diversificarea redus` a slujbelor de pe pia]a muncii (vezi Voicu. urmeaz` ast`zi o facultate. acuzat` public de practici neconforme cu cutuma universitar` [i de o calitate inacceptabil de sc`zut` a serviciilor educa]ionale oferite. Pentru ]`rile colorate \n alb nu am dispus de date. Pentru Cehia datele sunt pentru 2006. To]i ace[ti factori sunt \ns` \n curs de schimbare. Acest lucru cre[te presiunea pentru participarea la \nv`]`mântul secundar superior. Apare astfel o polarizare social` puternic` \ntre cei care \ncheie facultate [i cei care r`mân f`r` calificare. Acela[i lucru se petrece \n România. lipsa celor cu studii universitare determin` o concuren]` sc`zut` pe pia]a muncii pentru ace[tia. 2005). \n participarea redus` la educa]ia universitar`. licee tehnice) este mic` atunci când compar`m România cu alte ]`ri europene. \n toate ]`rile europene. Primii factori aminti]i au ca implica]ie transmiterea de c`tre adul]i c`tre tân`ra genera]ie a unor aspira]ii educa]ionale mai reduse. |n plus. De aici din nou o nevoie de a acorda o aten]ie sporit` chestiunii abandonului [colar. Dinamica abandonului [colar prematur la popula]ia de 18-24 de ani (ponderea celor care nu au absolvit cel mult gimnaziul [i nu mai sunt \n sistemul educa]ional). \n rest fiind pentru 2007.eu). \ntre 1992 [i 2007 Sursa datelor: Eurostat. baza de date online (http://epp. 16 .Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire Figura 2.eurostat. Explica]ia particip`rii reduse a românilor la secundarul superior poate fi g`sit` \n gradul mai slab de instruc]ie [colar` al popula]iei. O precau]ie important` este \ns` necesar`: România a cunoscut \n ultimii 2-3 ani o cre[tere spectaculoas` a celor ce urmeaz` o facultate. Factorii din urm` scad finan]area [i cererea pentru un secundar superior de calitate.) determin` o aten]ie sporit` particip`rii la secundarul superior [i evit`rii abandonului \n clasele primare [i gimnaziale. raportul Comisiei Preziden]iale pentru Analiza Riscurilor Sociale [i Demografice atr`gea aten]ia supra faptului c` practic a ajunge la liceu [i a-l \ncheia este echivalent ast`zi cu accederea la facultate. \n puterea economic` redus` a ]`rii. chiar dac` \nc` ponderea celor care fac o facultate este u[or sub media european`. este de a[teptat ca \n anii ce urmeaz` ponderea studen]ilor \ntr-o genera]ie s` continue s` creasc`. Oricum ar fi. Ponderea celor care aleg ruta voca]ional` ([coli profesionale. Aceasta se datoreaz` \n mare m`sur` cre[terii num`rului de studen]i la Universitate Spiru Haret. cerere mai mare pentru profesii calificate.

de la personalul [colii etc. 2000. Arge[. Lehr et al. 2005. Jig`u. flexibilitatea programelor [colare sunt factori importan]i \n acest sens. 17 . Asump]ii generale asupra cauzelor renun]`rii la educa]ie Exist` o literatur` bine dezvoltat` care discut` abandonul [colar [i cauzele sale (Beatty et al. Colectarea datelor Op]iunile metodologice au urmat \n mod firesc asump]iile descrise \n sec]iunea anterioar`. De exemplu. Aceasta din urm` ac]ioneaz` ca grup de referin]` relevant. 2002. implicarea \n activit`]i aflate la limita sau \n afara legii (consum de droguri. Goldsmith & Wang. 2004. dar [i cea de la nivelul clasei de elevi. coord.. Christle et al. \n [colile respective.2. Hatos & S`veanu. Am \ntocmit „Fi[e ale localit`]ii” ce descriu cantitativ. apartenen]a la g`[ti de cartier. METODOLOGIE {I PRINCIPALELE CONCLUZII III. 2007. Am selectat prin urmare un num`r de 19 [coli din ora[e mici sau din periferia unor ora[e mai mari. 2007. dar [i calitativ. Schargel. Localizarea geografic` a comunit`]ii poate influen]a negativ continuarea educa]iei atunci când. 2003. Lee & Burkam. este important` chiar prezen]a sau absen]a \n comunitate a unor modele de urmat \n ce prive[te traiectoria educa]ional`. satisf`când totodat` nevoia de cunoa[tere dat` de obiectivele studiului. \n unele comunit`]i exist` norma ca fetele s` se c`s`toreasc` la vârste foarte mici. Entwistle. [i. Pop & Voicu. 2009. OP}IUNI METODOLOGICE III. Atmosfera din [coal`.OBIECTIVE. coord. localizate \n zone expuse la riscuri ridicate de neparticipare [colar`. Alteori.. (2) Comunitatea de provenien]`: normele comunitare pot determina renun]area timpurie la educa]ie. precum [i de cele ale comunit`]ii/cartierului din care provin. ce au c`utat s` colecteze informa]ie despre toate cele trei niveluri la care pot ap`rea factori favorizan]i ai renun]`rii la educa]ie. (3) {coala: [coala \n sine poate descuraja elevul s` continue educa]ia sau poate preveni abandonul [colar. 2001. CMHS. 2004. prostitu]ie). Hatos. Alte norme similare includ intrarea timpurie pe pia]a muncii. este necesar` controlarea (m`surarea) efectului tuturor celorlal]i. acestea sunt plasate \n general la trei nivele diferite. \n func]ie de caracteristicile familiilor [i elevilor. Ei sunt complementari. |n interiorul unei societ`]i. capacitatea de a integra elevi cu nevoi speciale. Dolj [i Neam]. 2000. unitatea [colar` unde se poate urma clasa a IX-a este la distan]` mare. ceea ce se petrece \n zona \n care este localizat` [coala. 2008). listate \n cele ce urmeaz`: (1) Elevul [i familia de provenien]`: resursele familiei. Ele constituie prin urmare o surs` important` de informa]ie despre ce se petrece \n astfel de unit`]i [colare.. fie c` este vorba de suport material sau de capital uman. 1. elevii cu nevoi speciale (de exemplu cei cu dizabilit`]i) prezint` o probabilitate mai ridicat` de a abandona prematur studiile. Informa]ia a fost furnizat` din surse diferite. spre exemplu. 2009. Cele 19 unit`]i [colare sunt localizate \n cinci jude]e: C`l`ra[i. III. prin absen]a lor. Selec]ia [colilor a fost realizat` prin implicarea unor „exper]i locali”. Dunn et al. de pe siteurile autorit`]ile locale. Bra[ov. 1999. Montecel et al. Pentru fiecare [colile selectate am realizat studii de caz comprehensive. pot ac]iona ca piedic` \n continuarea educa]iei. Pentru acestea au fost utilizate surse variate: informa]ii de la Direc]iile locale de Statistic`. Voicu et al. pentru a identifica efectul unuia dintre ei. fiind deosebit de important` \n ce prive[te trecerea de la clasa a VIII-a la clasa a IX-a. |n plus. Martin et al. \n fapt cadre didactice din jude]ul respectiv. Am \ntocmit prin urmare o metodologie care s` furnizeze date utile pentru a studia ceea ce se petrece cu elevii \n clasele lor de provenien]`. Ace[tia au identificat unit`]i [colare din comunit`]i percepute a avea risc ridicat de apari]ie a renun]`rii timpurii la educa]ie. pentru a avea o imagine de ansamblu cât mai complet`. 2003. 2004. |n cadrul [colii va conta deopotriv` atmosfera din organiza]ia respectiv`. adesea aceast` nup]ialitate asociindu-se cu renun]area la studii. Factorii prezen]i la cele trei nivele determin` simultan comportamentul elevilor.

Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire S-au ad`ugat „Fi[e ale [colii” (cu informa]ii furnizate mai ales de directorii unit`]ilor [colare) [i „Fi[e ale clasei a VIII-a din anul [colar precedent (2008/2009)”. Informa]iile pentru ultimele au fost furnizate \n principal de dirigintele clasei respective. Aceast` clas`, de altfel, este cea pe care ne-am concentrat aten]ia. Elevii \nscri[i \n anul [colar precedent \n clasa a VIII-a sunt cei care s-au aflat \n urm` cu câteva luni la finele unui ciclu educa]ional [i au trecut sau nu \n anul [colar curent la secundarul superior. Am c`utat prin urmare s` discut`m deopotriv` cu elevi care au abandonat studiile [i cu elevi care se afl` acum \n clasa a IX-a, c`utând s` identific`m motivele care au f`cut ca unii s` continue educa]ia, iar al]ii s` renun]e la aceasta. |n mai multe [coli am stat de vorb` [i cu elevi care au abandonat studiile \nainte de a ajunge \n clasa a VIII-a. Pe ace[tia i-am selectat astfel \ncât s` fi p`r`sit prematur sistemul de \nv`]`mânt \n ultimii ani. |n plus, am intervievat [i p`rin]i ai elevilor ce au abandonat studiile. Pentru investigarea perspectivei actorilor relevan]i am planificat un pachet de interviuri de profunzime sau de grup care au fost realizate \n fiecare din [colile studiate (Caseta 1). Caseta 1. Tipuri de interviuri realizate • diriginte clasa a VIII-a \n anul [colar precedent (de preferin]` o clas` care a \nregistrat abandonuri dea lungul timpului sau la trecerea \n clasa a IX-a), elevi care au continuat educa]ia la clasa a IX-a ([i care au fost la clasa dirigintelui de mai sus) [INTERVIU DE GRUP] elevi care au abandonat educa]ia la trecerea de la clasa a VIII-a la a IX-a; [INTERVIU DE GRUP dac` au fost mai mul]i elevi \n aceast` situa]ie [i dac` au putut fi adu[i \mpreun` m`car 4 dintre ei; altfel interviuri individuale cu 2-3 dintre ei] [dac` nu au fost identifica]i astfel de elevi cu abandon la trecerea de la gimnaziu la secundarul superior, atunci au fost realizate interviuri individuale cu fo[ti elevi, ce au abandonat \n clasele V-VII \n ultimii ani] p`rin]i ai elevilor care au abandonat. [1-2 p`rin]i ai unor elevi diferi]i]

Pentru fiecare din aceste [coli am alc`tuit echipe din câte doi cercet`tori. Unul dintre ei este „expertul local”, selectat dintre profesorii din jude], [i care a contribuit prin experien]a sa \n ce prive[te zona analizat`. Cel de-al doilea este „investigatorul principal”, cel ce a coordonat \ntreaga colectare de date [i a r`spuns pentru realizarea raportului final pentru [colile pe care le-a investigat. Caseta 2 descrie pe scurt rolul fiec`ruia dintre cei doi \n realizare investiga]iei de teren. Caseta 2. Protocolul de colectare a datelor Cine culege datele Expertul local (LE) Localitatea X Investigatorul principal (FI) X Consiliul Local, Secretar Prim`rie, Primar etc. {coala Clasa Elevi Absolven]i X X (x) (x) (X)* (X)* X X Director, alte cadre didactice locale Diriginte, |nv`]`tor Interviurile realizate Interviurile realizate Fiecare LE preg`te[te interviurile, aranjând \ntâlnirile \n avans, dup` ce Principalele surse Observa]ii

18

OBIECTIVE, METODOLOGIE {I PRINCIPALELE CONCLUZII

P`rin]i

(x)

X

Interviurile realizate

se pune de acord cu FI. De preferin]`, LE nu particip` la interviurile \n profunzime pentru a nu influen]a r`spunsurile prin prezen]`. La interviurile grup, LE e bine s` participe, fiind a[ezat la o mas` sau pe un scaun din afara cercului format de subiec]i [i FI, notând reac]iile nonverbale ale subiec]ilor. De asemenea, nici cu aceast` ocazie, LE nu are voie s` pun` \ntreb`ri sau s` fac` orice afirma]ie…

Cadre didactice, (x) [coal`, clas`

X

Interviurile realizate

* parantezele rotunde indic` faptul c` investigatorul cu pricina contribuie \n mai mic` m`sur` la completarea datelor respective.

III.3. Echipa proiectului
Investigatorii principali sunt Andrei Pârvan ([colile din jude]ul Neam]), Loredana Manasia (C`l`ra[i), Iulia Cristea (Arge[), Alexandra M\]` [i Georgiana Br`tulescu (Bra[ov), Irina Iordan (Dolj). Exper]ii locali sunt Emil Necu]` (Arge[), Mariana Gavril` (Bra[ov), Mari-Elena Belciu (C`l`ra[i), Elena Preda (Neam]). Sorin Coman a asigurat leg`tura permanent` dintre cei implica]i \n proiect, coordonând practic colectarea datelor. Anca Nedelcu a asigurat coordonarea \ntregului proiect.

IV. EXEMPLE DE ABANDON {COLAR
Rezultatele detaliate ale studiilor de caz sunt prezentate \n capitolele urm`toare. Pentru fiecare [coal` sunt descrise mediul \n care evolueaz`, felul \n care arat` [coala, felul \n care arat` familiile de provenien]` ale elevilor. Fiecare astfel de raport constituie o surs` consistent` [i interesant` de date. |n cele ce urmeaz` sintetizez unele dintre concluziile legate de cauzele abandonului [colar. Mai \ntâi \ns` prezint succint cinci cazuri distincte, extrem de interesante prin implica]ii. Cele cinci sunt desprinse din studiile de caz. Trei includ situa]ii individuale de abandon, al patrulea vorbe[te de o atitudine de resemnare a comunit`]ii, iar al cincilea discut` despre absen]a oarecum surprinz`toare a abandonului \ntr-o comunitate cu risc ridicat de renun]are prematur` la educa]ia [colar`. Prezentarea celor cinci situa]ii constituie un bun prilej pentru a comenta asupra mecanismelor \n care apare, respectiv \n care este prevenit` apari]ia renun]`rii la educa]ie. Folosesc acest prilej [i pentru a construi premisele schi]`rii recomand`rilor de linii de ac]iune.

IV.1. Repeten]ia repetat`
Mihai2 face box de performan]`. Rezultatele sale [colare sunt \ns` submediocre. Repet` clasa. Este \ndrumat s` se mute la alt` [coal`. Repet` clasa din nou. Se mut` la o alt` [coal` din ora[. Nu reu[e[te s` se integreze \n colectivul de elevi. Pentru a preveni riscul repeten]iei este \ndrumat c`tre forme de \nv`]`mânt f`r` frecven]`. Familia nu dispune de un stoc ridicat de educa]ie, este dezorganizat`. Despre tat` se spune c` ar fi violat-o pe sora lui Mihai, [i ea aflat` \n prezent \n situa]ie de abandon. Mama l-a p`r`sit deja de ceva timp [i are un al treilea copil cu concubinul actual. Familia tr`ie[te din salariul acestuia din urm`, lucr`tor \n construc]ii. Mama este \n prezent casnic`.
2

|n mod firesc, „Mihai” nu este numele s`u real.

19

Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire Mihai are ast`zi 16 ani [i este clasa a VI-a. |[i dore[te s` urmeze un liceu cu profil de sport, s` devin` antrenor. Probabilitatea ca Mihai s` urmeze o rut` educa]ional` dincolo de clasa a VIII-a este deja extrem de mic`. {ansa sa ar fi probabil s` reu[easc` pe ruta sportiv`, cea pe care a investit toate resursele sale. Este greu s` judeci care ar fi fost calea de preferat pentru Mihai. Va depinde mult de succesul s`u sportiv. Riscul este \ns` imens, chiar [i \n caz de reu[it` \n box. Mihai nu reu[e[te s` accead` la forme de educa]ie care s` \i confere o calificare. {coala e[ueaz` de asemenea \n a-i forma o viziune de ansamblu asupra lumii [i vie]ii. Chiar [i \n cazul optimist al unei cariere de succes \n box, este greu de crezut c` va deveni un bun antrenor: nu are practic deloc o experien]` [colar` care s` \l ajute s` devin` un pedagog. Apare \ns` aceast` continu` c`utare de paleative: mutarea de la o [coal` la alta, trecerea la educa]ia f`r` frecven]`. El deriv` deopotriv` din op]iunile familiei [i din cele ale [colii. Integrarea dificil`, agresivitatea pe care cadrele didactice o men]ioneaz` \n leg`tur` cu elevul sugereaz` mai degrab` nevoia de consiliere atent`. Este pu]in probabil ca schimbarea [colii [i repeten]ia s` fi ajutat la integrarea [colar` a elevului. Mai degrab` ele gr`besc un abandon timpuriu al studiilor.

IV.2. Familia dezorganizat`
Al doilea caz este al unui elev ce a abandonat [coala \n clasa a V-a. Pentru u[urin]a comunic`rii o s` \l numesc George. Cazul este [ocant prin ramifica]iile cauzale [i poate fi folosit ca exemplu tipic [i pentru renun]area la educa]ie la trecerea la clasa a IX-a. George era un elev bun, cu note mari, premiant. |n urm` cu ceva ani, pe când era clasa a V-a, locuia \mpreun` cu tat`l [i cu bunica dinspre mam`, cu concubina tat`lui (care lucra \n momentul respectiv \n [coal`) [i cu \nc` doi fra]i. Ne\n]elegerile dintre adul]i au condus la vânzarea casei [i \mp`r]irea banilor rezulta]i. George r`mâne \n grija tat`lui, \ns` acesta, cu o predispozi]ie c`tre alcoolism, cheltuie[te rapid banii [i familia r`mâne pe drumuri. George nu poate continua [coala: \ncepe s` munceasc`, nu mai are timp. Hainele \i miros, nu are unde s` se spele, \i este ru[ine s` mearg` al`turi de colegi. Revine la [coal` patru ani mai târziu. Este \nc` un elev bun. Problemele sunt \ns` majore: este mult mai \n vârst` decât colegii s`i, s-a obi[nuit s` munceasc`. Renun]` din nou la educa]ie. La 18 ani, George locuie[te cu bunica, \ntr-un sat din apropiere, [i este barman la un club din ora[ul natal. Are deja experien]a a câ]iva ani de munc`. {tie c` f`r` educa]ie nu are nicio [ans` s` \[i schimbe statusul social. Nu vede \ns` solu]ii \n acest sens. Singurul adult care reu[e[te s` \l sus]in` financiar din când \n când este fosta concubin` a tat`lui, acum \n migra]iune circulatorie, \n Italia. Cazul lui George este halucinant: elev bun, trebuie s` \nceap` s` munceasc`. Familia [i societatea e[ueaz` \n a-i proteja copil`ria [i dreptul la educa]ie. El nu ajunge s` ob]in` o calificare [colar`, iar eventualele abilit`]i pe care le dobânde[te pe pia]a muncii nu au cum s` fie recunoscute. Revenirea c`tre [coal` este practic imposibil`: este prea b`trân pentru a se reintegra pe ruta obi[nuit` [i prea tân`r pentru grupurile de la A Doua {ans`. Aceasta din urm`, prin nivelul cursurilor, probabil nici nu reprezint` o provocare pentru George, cândva un elev bun. |nc` [i mai surprinz`tor este modul cum George ajunge \n afara sistemului [colar. Istoria sa personal`, evenimentele ce preced abandonul ini]ial, fac ca acesta din urm` s` fie cât se poate de predictibil. Exist` numeroase moduri \n care societatea ar fi putut interveni. Sunt mecanisme institu]ionale diverse ce ar fi putu preveni educa]ia: institu]iile de protec]ia copilului, asisten]a social`, [i, nu \n ultimul rând, [coala. Obiectivul fundamental al sistemului de \nv`]`mânt este legat de facilitarea integr`rii tinerelor genera]ii \n societate. Din acest punct de vedere, [coala nu putea s` nu observe situa]ia \n care se afla George. Era responsabilitatea ei de a cataliza interven]ia autorit`]ilor pentru protec]ia copilului, a comunit`]ii locale (prin intermediul asisten]ei sociale).

20

OBIECTIVE, METODOLOGIE {I PRINCIPALELE CONCLUZII

IV.3. Mimarea trecerii la clasa a IX-a
Pentru „Maria”, renun]area la [coal` a fost treptat`. A terminat opt clase [i s-a \nscris la liceu. Atunci a fost sechestrat` de c`tre prietenul ce \i cump`ra haine [i obligat` s` se prostitueze. A lipsit câteva luni de la [coal`. Dup` ce a g`sit-o poli]ia s-a \ntors la [coal`, dar [i-a dat seama c` era \ns`rcinat` [i nu mai putea s` continue [coala. Istoria sa personal` mergea de altfel \n direc]ia respectiv`: mama plecase la munc` \n Italia, de unde revenise \ns` \[i \ntemeiase o alt` familie. Maria [i sora sa locuiesc \n continuare cu tat`l, fost boxer de performan]`, lipsit \n prezent de calificare [i care lucreaz` mai degrab` ca zilier. Veniturile acestuia sunt singura surs` pentru cele dou` fete ale sale [i pentru nou-n`scutul Mariei. |n cartier, cazul Mariei nu este singular. Surprinde din nou predictibilitatea situa]iei [i lipsa de reac]ie a [colii. Maria nu este singura elev` care se prostitueaz`. {coala cu pricina nu este singura \n aceast` situa]ie. Evident, responsabilitatea apar]ine \n primul rând p`rin]ilor. {coala avea \ns` menirea de a ac]iona, de a atrage comunitatea local` \n rezolvarea unor astfel de cazuri, de a preveni apari]ia lor. Ca [i \n alte locuri, directorul [i cadrele didactice invoc` salariul mic [i faptul c` nu pot oferi exemplul personal de reu[it`, acesta nefiind comparabil cu cel al unor personaje interlope care atrag admira]ia elevilor prin venturi [i consum ostentativ. Aici \ns` [coala ar putea propune modele alternative. Vasile [i Costel sunt fra]i. Costel, cel mai mare, a abandonat deja [coala de dou` ori \n clasele anterioare: o dat` \n clasa a III-a [i dat` \n a VIII-a. Acum are aproape 18 ani. Ca [i fratele s`u mai mic, cu care a fost coleg de clas` \n clasa a VIII-a este \nscris la liceu. Vasile are 16 ani. Nu a r`mas repetent la [coal`, s-a \nscris la liceu, a fost la ore doar o singur` zi. Acum st` acas`. Spune c` nu a mai mers la liceu date fiind lipsurile materiale: „N-aveam bani s`-mi cump`r haine s` m` duc la [coal`!” Vasile [i Costel au mers la [coal` \ns` o singur` dat` \n primele trei s`pt`mâni. Vasile st` acas`, ajut` la muncile din gospod`rie. Costel \ns` lucreaz` cu ziua. Se gânde[te c` ar putea s` se \ntoarc` la [coal` … „acum dac` vine iarna [i n-o s` mai am un loc de munc`... Vreau m`car s` fac 10 clase [i s` ies cu o diplom` ca s` pot s` m` angajez undeva unde s` iau mai mul]i bani”. Deocamdat` \ns` nu \[i pune problema de a merge la ore: „dac` tot timpul sunt la munc`, sunt obosit, nu mai pot s` m` scol diminea]a!... dac` vin seara de la munc`.. mai pot s` m` duc diminea]a la [coal`?!!” Din motive diferite, Maria, Vasile [i Costel trec \n clasa a IX-a, dar de fapt renun]` la educa]ie. Norma comunitar`, exemplul din familie, nevoia de bani, toate contribuie la abandon. Formal ei sunt \nc` elevi, \ns` este greu de crezut c` se vor integra vreodat` \n colectivele claselor din care fac parte.

IV.4. Migra]ia circulatorie
Georgiana a locuit o vreme cu mama ei, \n Spania. Acum au revenit \n România. |n Spania, Georgiana a mers [i nu a mers la [coal`. Revenit` \n România are dificult`]i de integrare. Elevii din clasa unde ar trebui s` \[i completeze educa]ia sunt mai mici decât ea, [i-a pierdut motiva]ia de a merge la ore, [coala arat` altfel.

IV.5. Implicarea activ` a [colii
Or`[elul Y reprezint` o localitate mai degrab` rural`. Cartierul X constituie o zon` s`rac`, locuit` predominant de romi. Practic nu exist` salaria]i, o bun` parte a adul]ilor se afl` \n Italia sau Spania, pu]ini dintre cei r`ma[i acas` au f`cut mai mult de opt clase. Exist` premize ridicate de abandon [colar, sau de netrecere c`tre liceul aflat \n centrul ora[ului. {coala din cartier, beneficiind [i de experien]a unor granturi anterioare, reu[e[te \ns` s` men]in` destui elevi \n sistem. Copiii sunt atra[i la [coal` prin activit`]i extra[colare. Unele dintre ele (cum ar fi realizarea de desene pe pere]ii [colii), ofer` elevilor sentimentul c` [coala le apar]ine. {coala devine crea]ie a lor, iar a participa la ore constituie o atrac]ie [i o obliga]ie asumat` activ.

21

prezint \n continuare o list` mai lung` a factorilor ce contribuie la determinarea renun]`rii la educa]ie. au probleme \n a asigura \mbr`c`minte adecvat` tuturor copiilor. Problema apare mai degrab` la trecerea c`tre liceu. Exist` \ns` [i excep]ii. f`r` mari [anse de reu[it` \n via]`. F`r` \ndoial`. ‡ Dezorganizarea familiei atrage dup` sine dificult`]i materiale. alcoolismul. dar s-au \mpu]inat. s` reu[easc` s` aib` o calificare. mai mici) sau ca zilier. ‡ Modelul educa]ional oferit de p`rin]i. Familiile unde exist` fra]i mai mari ce au renun]at timpuriu la educa]ie tind s` reproduc` modelul [i \n ce prive[te fra]ii mai mici. ca [i pentru renun]area la educa]ie a trecerea \n clasa a IX-a sau ulterior. prezen]a pe durata semestrelor [colare \n astfel de activit`]i aduc`toare de venit constituie elemente de risc ce se soldeaz` aproape mereu cu renun]area prematur` la educa]ie. unde elevii din X resimt discriminarea. violen]a \n familie sunt semne ce preced adesea decizia de abandon. |n multe cazuri. Nu exist` rezultate surprinz`toare. fiind prezente ca factori demotivatori mai ales la trecerea c`tre clasa a IX-a [i la \n perioada imediat urm`toare debutului secundarului superior. renun]area timpurie la educa]ie continu` s` fie o problem`. Ei includ: ‡ Dificult`]i materiale. astfel \ncât abandonul [colar s` poat` fi redus. V. am \ntâlnit destul de frecvent elevi afla]i \n abandon care \[i doresc s` \[i completeze educa]ia „m`car pân` la 10 clase”. De altfel. Fie c` este vorba de lucrul ca zilier. astfel \ncât s` nu ajung` ca p`rin]ii. De regul` ele sunt asociate cu repeten]ia repetat` ce duce la a avea o vârst` prea mare pentru a mai putea fi \nscris \n circuitul [colar. \n Y. mai ales dac` ]inem cont de caracteristicile comunit`]ii.Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire Abandonurile nu au disp`rut. \n clasele IX-X. \n gospod`rie (\ngrijirea altor copii. Comparativ \ns` cu alte comunit`]i aflate \n situa]ii similare. resimt uneori nevoia de for]` de munc` pe câmp. dezorganizate. elevii care ajung s` renun]e la educa]ie provin din familii \n care p`rin]ii nu au mai mult de 8 clase. simpli zilieri. integrarea \n re]ele de cer[etorie conduc aproape mereu la renun]area la educa]ie. Cel mai adesea. CAUZELE ABANDONULUI: O TRECERE |N REVIST~ Am folosit exemplele de mai sus pentru a schi]a o imagine a câtorva dintre locurile comune \ntâlnite \n cele 19 studii de caz. atmosfera prietenoas` din [coal` ac]ioneaz` ca un factor ce diminueaz` amploarea fenomenului. V. cei care „miros a brânz`”. Familiile numeroase. dar [i discrimineaz` elevii „de la ]ar`”. abandonul apare dup` clasa a IX-a. F`r` a insista asupra detaliilor. ‡ Modelul educa]ional oferit de fra]i este mult mai influent. Prostitu]ia. de activit`]i regulate ca barman.1. Am c`utat \n cele ce urmeaz` s` insist asupra acelor elemente ce pot fi mai u[or influen]ate. de prostitu]ie sau cer[etorie. lipsite de resurse. principalii factori negativi pot fi localiza]i la nivelul elevului [i a familiei acestuia. Mai mult. [colile care prezint` rate mai mari ale abandonului [colar sunt cele ale c`ror absolven]i trec \n mai mic` m`sur` de la clasa a VIII-a la a IX-a. apartenen]a la g`[ti de cartier. din interiorul sistemului educa]ional sau la nivelul administra]iei locale [i centrale. Ei sunt \n general comuni pentru abandonarea studiilor gimnaziale sau primare. Divor]ul. ‡ Implicarea \n activit`]i aflate la limita legii. ‡ Intrarea pe pia]a muncii. O solu]ie 22 . Elevul [i familia Ca oriunde \n lume. Principalii factori ce favorizeaz` renun]area la educa]ie sunt plasa]i la nivelul familiei [i copilului.

[i anume implicarea liceenilor ce au nevoie de resurse pentru a se \ntre]ine \n activit`]i aduc`toare de venit pe perioada vacan]elor. |n schimb. tinerele fete ce ajung \n situa]ia de a deveni mame g`sesc de regul` exemple de predecesoare \n comunitatea \n care locuiesc [i \n care este adesea plasat` [coala. având o durat` scurt` ca num`r de ore pe zi. lipsa de colaborare contribuind la cre[terea riscurilor de renun]are la educa]ie. Notele ob]inute sunt adesea slabe. Exceptând \ns` acele comunit`]i unde mariajul timpuriu sau furtul de fete se constituie ca norm`. iar contactul familiei cu [coala aproape inexistent. METODOLOGIE {I PRINCIPALELE CONCLUZII pentru cei care au nevoie s` munceasc` ar putea fi promovarea unor modele comune \n ]`rile vestice. Repeten]ia survine \n majoritatea cazurilor. renun]area la educa]ie nu pare a fi determinat` de caracteristici etnice. motivând adesea absen]a colegilor care s` continue studiile. ‡ Exist` \ns` probleme importante de reintegrare a copiilor de migran]i ce p`r`sesc sistemul [i apoi se re\ntorc. Acelea[i probleme sunt reg`site [i \n cazul intr`rii la vârste mai mari \n sistemul de \nv`]`mânt. povestindu-le care este imaginea lor curent` despre [coal`. |n una din comunit`]ile analizate. O parte din aceste reguli devin factori de risc pentru renun]area la educa]ie: m`riti[ul timpuriu. V. ‡ Lipsa de securitate \n zon`. Argumentul este dat de obiceiul de a fura fete pentru mariaj timpuriu. fiind mai degrab` un atribut al comunit`]ilor rurale. ‡ |ncrederea sc`zut` \n educa]ie se dovede[te a fi mai degrab` un stereotip infirmat de realitate. 23 . \nchise. elevii care au abandonat studiile se raporteaz` la [coal` ca la un bun pierdut. precum cele de baby-sitting pentru o sear`. ‡ Migra]ia circulatorie nu pare a fi un factor de risc. ‡ Etnia. ‡ Apari]ia unui copil este de asemenea un puternic determinant al renun]`rii la educa]ie. ‡ Furtul de fete. |n comunitatea respectiv`. la vârste mai mari. Dincolo de provenien]a din familii dezorganizate. Exist` comunit`]i unde infrac]ionalitatea fiind ridicat`. ofer` c`i de urmat [i norme sociale care. Ea este \ns` prezent` mai rar \n cazul [colilor studiate. Cel mai frecvent. cadrele didactice se feresc s` interac]ioneze cu p`rin]ii. fiind prin caracteristici mai degrab` un atribut al comunit`]ii decât un act individual. iar abandonul este previzibil. |n acest sens ar putea fi util ca elevi care au renun]at deja prematur la [coal` s` intre \n contact cu cei afla]i \n risc de a abandona. Am \ntâlnit o astfel de norm` \ntr-o singur` comunitate. mai ales \n cazul unor a[ez`ri tradi]ionale. s`race. elevii care abandoneaz` studiile sunt romi. devin reguli comportamentale urmate de to]i. Comunitatea Comunitatea. ‡ Norma mariajul timpuriu ac]ioneaz` ca un factor puternic de stopare a continu`rii educa]iei. Cadrele didactice tind s` \l aduc` mereu \n prim plan. relativ bine conectat` la ora[. cât mai ales de lipsa de resurse materiale. absenteismul este extrem de ridicat pentru fete [i cre[te odat` cu vârsta. |n toate \mprejur`rile \n care familia ac]ioneaz` ca factor declan[ator al abandonului elevii \ncep prin a absenta de la [coal`. Situa]ia ]ine \ns` mai degrab` de sistemul [colar [i o voi discuta \n sec]iunea respectiv`. exceptând familiile deja dezorganizate. diminuându-se totodat` integrarea lor \n colectivul de colegi. \i recunosc \nsemn`tatea pentru a avea un status social mai bun. ca [i grupul de rudenie sau cel de prieteni. absolven]ii clasei a VIII-a evit` continuarea educa]iei la nivelul secundar superior. un sat apar]in`tor de un mare ora[. P`rin]ii prezint` acela[i tip de discurs.OBIECTIVE. o descriu ca pe un spa]iu al speran]ei. unde [i-ar dori s` revin`. interdic]ia de a avea rela]ii de prietenie cu elevi de sex opus din comunit`]i neagreate de p`rin]i.2. cu conota]ii etnice (e vorba de o comunitate de romi). Practic este vorba de o combina]ie \ntre norma mariajului timpuriu [i criminalitate. \n acest caz renun]area la educa]ie fiind lipsa resurselor [i nu migra]ia \n sine. ‡ Norma non-continu`rii educa]iei dup` clasa a VIII-a. Este posibil ca s` apar` \ns` o \ncredere redus` \n educa]ie chiar \n momentele imediat premerg`toare abandonului [colar. tradi]ia furatului fetelor.

spre exemplu. Interven]ia se poate realiza astfel timpuriu. 2008: 29). Repeten]ia repetat` [i frecvent` printre elevii [colii este asociat` cu rate mari ale abandonului \n clasele V-VIII [i cu necontinuarea educa]iei la ciclul urm`tor. Cu toate acestea interven]ia preventiv` a [colii lipsea \n majoritatea situa]iilor. 24 . Ele nu ]in neap`rat de [coal`. (Voicu et al. ace[tia reu[esc s` continue \n mai mare m`sur` educa]ia. Uneori calitatea rela]iilor cu profesorii [i cu colegii este una care se constituie \n factor de \ndep`rtare a elevilor de instruc]ia [colar`. spre binele familiilor [i copiilor \n cauz`. exceptând cazul \n care elevii sunt deja \n abandon sau \n pragul abandonului”. periferia ora[ului. apar probleme de integrare \n colectivul de cursan]i ai unor astfel de programe. de respingere a responsabilit`]ilor din afara s`lii de clas`. \n permanent contact cu elevii. scriam: „Cvasimajoritatea cadrelor didactice nu discut` despre responsabilit`]i ale [colii legate de prevenirea abandonului sau de cre[terea ratelor de trecere la ciclurile urm`toare. \n sprijinirea familiilor pentru a decide asupra rutelor educa]ionale.3. Exist`. Cadrele didactice sunt. fa]` de care elevii cu abandon mai recent sunt prea tineri. Sunt cazuri de discriminare pe baza mediului de provenien]` – urban. Acestea se adaug` discrimin`rilor etnice [i celor induse de starea material` a familiei de provenien]`. Aceea[i imagine de neimplicare o las` [i cadrele didactice cu care am discutat \n aceste [coli urbane. fiind de altfel finan]at` de comunit`]ile locale \n acest sens. a[a cum spuneam \n sec]iunile anterioare. O bun` parte dintre aceste proiecte au ]intit explicit formarea competen]elor cu rol \n rela]ionarea cu elevul. altele decât transmiterea de informa]ii. |n plus. Teoretic ei ar putea beneficia de programele A Doua {ans`. Trebuie notat \n context [i faptul c` \n [colile analizate. La alte cadre didactice \ns` pare a domni impresia c` „elevii sunt pro[ti”. \n sprijinirea acestuia pentru a se integra \n colectivele [colare. apare o zon` de vârst` la care recuperarea post-abandon este dificil`. a[a cum principalii factori ai abandonului [colar sunt plasa]i oricum \n afara [colii. la trecerea c`tre a IX-a sau dup` trecerea la secundarul superior era practic evident pentru cei care cunosc mecanismele producerii abandonului [colar. {coala |n raportul privind abandonul [i rata de trecere la clasa a IX-a \n [coli din mediul rural. le pot identifica [i diagnostica rapid problemele. mai multe c`i prin care societatea caut` s` previn` astfel e[ecuri ale form`rii tinerilor genera]ii.Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire V. la multe [coli. cel pu]in teoretic. rural. O astfel de atitudine este \ns` dificil de realizat atunci când nu exist` asumarea de c`tre [coal` a unor obliga]ii de formare. f`r` a o abandona imediat dup` trecerea \n clasa a IX-a. Studiile de caz furnizeaz` material pentru ipoteza c` \n [colile unde exist` discu]ii mai lungi cu elevii \n acest sens. precum [i la o nevoie de dezvoltare a competen]elor psihosociale \n cadrul programelor de formare continu`. {coala poate \ns` cataliza acei determinan]i ai men]inerii elevilor \n sistemul de instruc]iei [colar`. Orientarea [colar` [i profesional` reprezint` o alt` valen]` a chestiunii continu`rii educa]iei. Riscul de renun]are la educa]ie. R`spândirea acestei situa]ii duce cu gândul la un deficit de formare ini]ial` (\n cadrul modulelor pedagogice din universit`]i). Este vorba de acei elevi care devin prea b`trâni pentru nivelul de [colarizare unde ar putea s` se \nscrie potrivit cuno[tin]elor [i abilit`]ilor. Familiaritatea mediului [colar apare ca subiect important pentru tinerii ce continu` educa]ia \n clasa a IX-a \n cadrul altor unit`]i [colare. atr`gând aten]ia autorit`]ilor de protec]ie a copilului. Cvasimajoritatea exemplelor de abandon descrise \n studiile de caz din acest raport sunt cazuri predictibile. Aceasta este mai pregnant` la elevii care \ntârzie intrarea \n sistemul educa]ional sau care prezint` cazuri de repeten]ie frecvent`. \nainte de clasa a VIII-a. sau ONG-urilor active \n zon` asupra eventualelor nevoi de interven]ie. |n studiile de caz prezentate surprinde frecven]a cu care apar exemple contrarii. ca de altfel \n majoritatea unit`]ilor [colare din România. \mbinat` cu relat`ri degajate despre lipsa de implicare \n orientarea [colar` [i profesional`. sau asisten]ilor sociali ai prim`riei. \n ultimii ani au fost derulate varii proiecte de dezvoltare [colar`. \ns` din punct de vedere practic. Integrarea insuficient` \n colectivul clasei de elevi se adaug` la factorii de risc. altele decât cele desf`[urate \n spa]iul restrâns al clasei.

RECOMAND~RI DE LINII DE AC}IUNE F`r` \ndoial`. (5). (7). Strict administrativ`. Pentru fiecare dintre aceste sugestii de programe includ scurte descrieri ale scopului. incluzând echival`ri ale materiilor deja absolvite (cazul elevilor \n abandon \n urma repeten]iei repetate datorate corijen]elor la o singur` sau un grup de materii). Curricula r`mâne practic neschimbat`. (11). |n cele ce urmeaz` voi adresa \ns` recomand`ri privind linii de ac]iune care pot fi \ntreprinse la nivelul [colii. mijloacelor ce pot fi utilizate. Similar. reducând riscul abandonului indiferent de momentul acestuia (clasele I-VIII. principalii factori de cre[tere a probabilit`]ii de a renun]a la educa]ie sunt localiza]i la nivelul familiei [i comunit`]ii. Sunt patru direc]ii mari de ac]iune propuse. (10). (1) Linii de ac]iune Flexibilizarea programelor de tip „A doua [ans`” (ADS) -> grupe de vârst` Cel pu]in \n ora[ele mai mari derularea de programe ADS ]intite pe grupe de vârst` mai mici (12-16 ani) poate deveni o prioritate. afla]i la o vârst` la care altfel le este greu s` se integreze al`turi de unele grupe de cursan]i ADS dominate de elevi de peste 20 de ani. Reintegrarea elevilor deja afla]i abandon: liniile de ac]iune (1). Ele includ doar efortul suplimentar de a diferen]ia \ntre candida]ii la ADS \n func]ie de vârst` [i de a-i direc]iona pe cei mai tineri c`tre o anume unitate [colar`/program ADS. Nu exist` priorit`]i absolute (exceptând obiectivul general al cre[terii responsabilit`]ii [colii). Nu reiau argumentele pentru fiecare m`sur` \n parte. trecerea la clasa a IX-a. iar aceste ac]iuni nu sunt substituibile. liniile de ac]iune se constituie mai degrab` \n exemple de bun` practic`. 4. \n func]ie de specificul local. costurile sunt practic nule. Monitorizarea st`rii sistemului. Cre[terea responsabiliz`rii cadrelor didactice: liniile de ac]iune (3). ci sunt complementare. 25 . 3. Costuri Implementare (2) Linii de ac]iune Flexibilizarea programelor de tip ADS -> flexibilizarea programei de studii Adi]ional liniei de ac]iune anterioare se poate include o flexibilizare a programei ADS. implementarea lor putând varia \n func]ie de specificul local. acestea fiind deja prezente \n textul sec]iunilor anterioare. pentru a preveni timpuriu apari]ia de crize [i a identifica periodic modific`ri \n ce prive[te factorii de abandon [colar: liniile de ac]iune: (9). \nc` tineri. având asociate m`suri detaliate \n paginile urm`toare: 1. Ordinea \n care prezint sugestiile cu pricina este una aleatorie. precum producerea de plase de pescuit). Integrarea elevilor cu risc de renun]are la educa]ie [i men]inerea acestora \n sistemul [colar: liniile de ac]iune (3). (6). A[a cum reiese din descrierea lor. (4). dar [i o atestare a abilit`]ilor profesionale dobândite prin experien]a direct` \n câmpul muncii (exemplul ucenicilor \n meserii manuale rare. astfel \ncât astfel de factori s` fie atenua]i. O parte dintre recomand`rile respective se reg`sesc \n modele de interven]ie existente. 2. imediat dup` trecerea la clasa a IX-a). precum [i estim`ri ale ordinului de m`rime a costurilor implicate. METODOLOGIE {I PRINCIPALELE CONCLUZII VI. Obiectiv O astfel de m`sur` ar permite recuperarea acelor fo[ti elevi. Acolo unde exist` deja programe ADS. (5). Accentul este pus pe preven]ie. dar am inclus [i unele recomand`ri \n ce prive[te reintegrarea elevilor ce au renun]at recent la educa]ie. (4). iar la aceast` categorie de vârst` orele se pot programa [i diminea]a. (2). se pot dezvolta programe ADS adresate exclusiv tinerelor mame ce au p`r`sit prematur sistemul educa]ional. (8).OBIECTIVE. Am sim]it \nsa nevoia de a le include \n lista de ac]iuni pentru a le sublinia importan]a.

\nc` tineri. costurile directe sunt practic nule. Costuri Reduse. atunci când elevii ADS sunt la rându-le p`rin]i. pot exista donori implica]i \n proiecte de tip CSR. Prevenirea problemelor de integrare. Toate aceste ac]iuni sau ansambluri de ac]iuni trebuie s` aib` un caracter periodic. Cre[terea sentimentelor de apartenen]` la spa]iul [colar. Cre[terea sentimentelor de responsabilitate a profesorilor fa]` de destinul elevilor lor. de capacitatea managementului [colii [i a prim`riilor de a asigura consumabile adecvate (minge. Obiectiv 26 . afla]i la o vârst` la care integrarea \n programe ADS poate fi dificil`. concursuri sportive. la recomandarea sau solicitarea expres` a ISJ sau poate beneficia de participarea unor asocia]ii profesionale sau ONG-uri. care s` fie contacta]i direct \n acest sens de c`tre ISJ-uri. Costuri Reduse. Implementare (3) Linii de ac]iune Cre[terea atractivit`]ii [colii (ac]iuni cu cost redus/nul) Activit`]i extra[colare desf`[urate \n [coal` (ac]iuni de renovare/\nfrumuse]are/cur`]ire a [colii. Cre[terea sentimentelor de responsabilitate a profesorilor fa]` de destinul elevilor lor. |n cazul lucr`rilor de renovare. precum [i \n liceele care atrag elevi din astfel de comunit`]i. permi]ând [i transmiterea de modele de via]` de succes c`tre. cre[terea atractivit`]i [colii. prin cre[terea comunic`rii dintre elevi. competi]ii de joc pe computer. Implementare (4) Linii de ac]iune Cre[terea atractivit`]ii [colii (ac]iuni cu cost mediu/are solicit` existen]a de granturi) Utilizarea resurselor [colii pentru atragerea elevilor prin activit`]i de timp liber. Obiectiv Cre[terea sentimentelor de apartenen]` la spa]iul [colar. arbu[ti pentru r`s`dit) Poate fi realizat` exclusiv prin [coal`. Cre[terea comunic`rii dintre profesori [i elevi. De asemenea. furnizând motiva]ii pozitive atât elevilor cât [i cadrelor didactice). al`turi de elevi. Strict administrativ`. prim`rii. }in \n principal de mobilizarea cadrelor didactice \n astfel de activit`]i. Pot fi organizate inclusiv \ntreceri \ntre echipe de elevi constituite \n func]ie de cartierul de provenien]`. etc. Voluntari din aceste organiza]ii pot contribui la activit`]ile din [coal`. sc`derea probabilit`]ii de renun]are la educa]ie. plan[e de desen. materiale pentru cur`]enie/renovare. Motivarea pozitiv` a particip`rii poate fi dat` prin acordare de premii simbolice grupurilor de elevi acre sunt mai performante \n astfel de ac]iuni. sc`derea probabilit`]ii de renun]are la educa]ie. [coli.) desf`[urate \n [colile din comunit`]i cu risc ridicat de abandon. Cre[terea comunic`rii dintre profesori [i elevi. ac]iuni/concursuri de crea]ie artistic`. scade probabilitatea de abandon a copiilor acestora. cre[terea atractivit`]i [colii. Planificarea ac]iunilor cu pricina poate fi realizat` cu participarea elevilor (dar nu doar a acelor care NU prezint` risc de abandon) [i a autorit`]ilor locale (acestea pot fi prezente \n faze cheie ale ac]iunilor. Am \ntâlnit \n [coli diferite elevi care abandoneaz` cursurile c`utând activit`]i de timp liber derulate \n Internet Café. pentru a men]ine continuu elementul de atractivitate al [colii [i a se constitui \ntr-un factor de antrenare constant` a aten]iei elevilor \n activit`]i legate de spa]iul [colar.Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire Obiectiv O astfel de m`sur` permite recuperarea acelor fo[ti elevi. Acolo unde exist` deja programe ADS. Apar \ns` costuri legate de elaborarea standardelor [i normelor metodologice \n care se poate realiza echivalarea cuno[tin]elor/atestarea abilit`]ilor.

cum a decurs via]a lor post-[colar`. iar actualii elevi s` le pun` \ntreb`ri. dar [i pentru cadre didactice la modul general privind reintegrarea elevilor reveni]i din migra]ie circulatorie |nt`rirea [i formalizarea leg`turii \ntre [coal` [i serviciul de asisten]` social` Linii de ac]iune - 27 . c) Oferirea de exemple de bune practici \n domeniu (prin aceste module de formare. Fo[ti elevi ai [colii pot fi atra[i s` \[i prezinte istoriile de via]` \n „mini-conferin]e”. Discutarea despre aspecte din via]a extra[colar` este esen]ial`. (eventual fo[tii elevi pot primi mici stimulente materiale pentru ac]iune) {coala. prin cre[terea comunic`rii dintre elevi. b) Integrarea unor principii similare \n modulele de formare continu`. povestindu-le care este imaginea lor curent` despre [coal`. dar [i prin publica]iile adresate cadrelor didactice) Subiecte specifice ce ar trebui atinse/dezvoltate: Metode de a cre[te integrarea [i comunicarea dintre elevi Metode de a cre[te comunicarea profesor-elev Metode a antrena elevii \n activit`]i extra[colare Modalit`]i de a cre[te implicarea [i comunicarea permanent` cu p`rin]ii Orientarea extra[colar` a elevilor. Linii de ac]iune Obiectiv Informarea elevilor cu privire la posibilit`]ile de integrare \n societate. Costuri Implementare Riscuri Sc`zute. Costuri Medii. |n astfel de ac]iuni este important ca fo[tii elevi ce au renun]at la [coal` s` \[i spun` netulbura]i propria poveste. eventual ONG-uri. Implementare (5) Utilizarea experien]ei celor ce au renun]at la [coal` pentru a preveni sc`dere \ncrederii \n educa]ie Ar putea fi util ca elevi care au renun]at deja prematur la [coal` s` intre \n contact cu cei afla]i \n risc de a abandona. „Confiscarea” ac]iunii de c`tre cadre didactice dornice s` vorbeasc` ele \n locul fo[tilor elevi ce au renun]at la educa]ie. Poate necesita implicarea unor donori. discutarea de modele alternative privind ob]inerea de venituri prin activit`]i care pot fi desf`[urate f`r` a constitui obstacole pentru formarea [colar` (de exemplu: baby-sitting seara. activit`]i de barman/chelner \n sezoanele turistice etc. ONG-uri. Acolo unde [coala nu dispune de computere/acces la Internet/laboratoare de informatic` este nevoie de dotarea unit`]ilor [colare. Interven]ia cadrelor didactice trebuie s` se rezume la cel mult stimularea discu]iei.) Training pentru consilieri educa]ionali.OBIECTIVE. ob]inerea de granturi. Cre[terea \ncrederii \n sistemul educa]ional. Reintegrarea celor ce au renun]at la educa]ie. METODOLOGIE {I PRINCIPALELE CONCLUZII Prevenirea problemelor de integrare. \n care dialogheaz` cu actualii elevi. (6) Metode de cre[tere a implic`rii proactive a cadrelor didactice \n combaterea abandonului [colar [i renun]`rii timpurii la educa]ie a) Revizuirea (u[oar`) a modulelor de formare ini]ial` a competen]elor didactice (din universit`]i) prin accentuarea rolului [i metodelor prin care responsabilitatea profesional` se manifest` \n ce prive[te prevenirea abandonului [colar [i stimularea continu`rii educa]iei elevilor (orientarea [colar` [i profesional`). Spre exemplu.

afla]i \mpreun` cu p`rin]ii \n str`in`tate. \n cazul revizuirii modulelor de formare. Implementare Administrativ`. focalizat pe comunit`]ile cu risc ridicat de natalitate la p`rin]i adolescen]i [i cu norme de nup]ialitate timpurie. (9) Linii de ac]iune }inerea eviden]ei situa]iei elevilor afla]i \n fluxuri de migra]ie interna]ional` circulatorie Fiecare [coal` ar trebui s` men]in` o eviden]` trimestrial` a situa]iei [colare a fo[tilor elevi. Pot include implicarea donorilor interna]ionali sau na]ionali. Aceasta presupune contactarea familiilor respective. (7) Program na]ional de educa]ie sexual` a elevilor. Linii de ac]iune Obiectiv Costuri Implementare (8) Stimularea administra]iilor locale [i a ONG-urilor de profil s` implice ca voluntari tinerii elevi de clasa a VIII-a [i de liceu proveni]i din comunit`]i cu risc ridicat de abandon \n programe de suport pentru b`trâni [i familii aflate \n nevoie Stimularea ONG-urilor se poate realiza prin condi]ionarea ob]inerii de granturi guvernamentale de \ndeplinirea criteriului utiliz`rii de astfel de voluntari. Reduse. Integrarea tinerilor cu risc de renun]are la abandon \n ac]iuni comunitare. Necesit` un design adecvat al bazelor de date \n care se realizeaz` centralizarea informa]iilor. Necesit` diseminarea recomand`rii. Eviden]a permite urm`rirea elevilor respectivi [i reintegrarea rapid` \n sistemul educa]ional \n cazul revenirii \n ]ar`. Diseminarea [i stimularea dezbaterii despre cauzele renun]`rii timpurii la educa]ie sunt elemente cheie \ntr-o astfel de linie de ac]iune [i pot fi realizate ([i) prin intermediul ONG-urilor active \n domeniu. Reduse. Prevenirea factorilor renun]`rii la educa]ie. Pot include dezvoltarea unui program de comunicare având ca scop diseminarea de exemple de bun` practic`. O centralizare ar trebui realizat` la nivel de localitate/ISJ. \nc` de vârst` [colar`. Administrativ`. Poate presupune \ns` [i extensie prin program de comunicare destinat asisten]ilor sociali derulat prin organiza]ii de profil. 28 . Prevenirea factorilor renun]`rii la educa]ie. Obiectiv Costuri Prevenirea factorilor renun]`rii la educa]ie \n cazul revenirii din migra]iune circulatorie. Linii de ac]iune Obiectiv Costuri Implementare Reduse. focalizat pe comunit`]ile cu risc ridicat de natalitate la p`rin]i adolescen]i [i cu norme de nup]ialitate timpurie Program na]ional de educa]ie sexual` a elevilor. a unor ONG-uri. Prin granturi guvernamentale direc]ionate c`tre organiza]ii specializate \n astfel de ac]iuni. sau a rudelor acestora [i informarea despre situa]ia [colar` (\nscris/ne\nscris la [coal` \n ]ara de destina]ie [i nivelul de [colarizare). Mari.Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire Obiectiv Costuri Cre[terea responsabiliz`rii cadrelor didactice. la munc`.

Presupune integrarea obliga]iilor de „emigrant tracking” \n atributele [colii. LISTA DE REFERIN}E Alexandra Beatty. a unor fonduri anuale de premiere. Obiectiv Costuri Monitorizarea pe termen lung a factorilor ce determin` abandon [colar Mari. Un e[antion na]ional reprezentativ pentru cohorta \n spe]`. Cercetarea se repet` din 4 \n patru cohorte [colare. Pot fi finan]ate prin stabilirea la bugetele locale. Implementare (11) Linii de ac]iune Motivarea prin premiere a cadrelor didactice |n comunit`]i cu performan]` [colar` redus`. proveni]i din mediul academic. (10) Linii de ac]iune Designul [i implementarea unui sistem de urm`rire a evolu]iei cohortelor [colare Implementarea unui sistem na]ional de urm`rire pe termen lung a elevilor. a IX-a. realizeaz` designul cercet`rii. Implementare Riscuri VII. pe genera]ii aflate la câte patru ani distan]`. Heubert. Prin ISJ. iar apoi la 32 [i 42 de ani.C. statusului social. mare (de m`car 5000 de indivizi) urmeaz` a fi investigat. Date de modul de determinare a gradului de risc. and High-Stakes Testing. care conduc la renun]area instruc]iei [colare etc. La ace[tia se adaug` al]i aproximativ 30. eventual cu sprijinul bugetului central. reu[itei \n via]` de familie etc.000 de Euro pe cohort` [colar` pe val (odat` la patru ani). Se pot evalua astfel efectele [colii. Astfel se pot informa pertinent politici eficiente \n domeniul educa]iei. rate de trecere de peste un prag pot fi premiate prin bonusuri salariale sau premii de diverse tipuri… Bonusul urmeaz` a fi primit de \nv`]`torii [i profesorii care au predat la clasele respective [i care mai sunt \nc` \n [coal` (pentru a \ncuraja stabilitatea \n astfel de [coli dezavantajate) sau s-au pensionat.: National Academies Press 29 . Strategies. 2001 Understanding Dropouts: Statistics. familiei. Necesit` o perioad` de minim un an \n care o echip` de anali[ti competen]i. Trent. D. Washington. Obiectiv Costuri Monitorizarea pe termen lung a factorilor ce determin` abandon [colar. colectându-se informa]ii la debutul clasei I.OBIECTIVE.000 de Euro pentru designul instrumentelor de cercetare [i pentru raportare. apoi \n a V-a. la vârsta de 18 ani. Ulric Neisser. Criteriile de performan]` urmeaz` a fi stabilite de finan]ator (comunitatea local` prin reprezentan]i s`i ale[i – Consiliile locale \n cazul [colilor generale [i gimnaziale. Editors. and Jay P. respectiv ale ISJ. 22 de ani. Medii. Ea poate fi rafinat` suplimentar la nivel local. Se pot identifica care sunt elementele intrinseci [colii care conduc la succes. METODOLOGIE {I PRINCIPALELE CONCLUZII Implementare Administrativ`. William T. ARACIP lucreaz` \ns` la o astfel de hart` [colar`. respectiv Consiliile Locale [i cele jude]ene \n cazul Liceelor/[colilor Profesionale ce deservesc mai multe comunit`]i). Aproximativ 160. comunit`]ii asupra carierei.

Bogdan Voicu. American Educational Research Journal. American Educational Research Journal. María Robledo Montecel. \n Mihaela Jig`u. NY: Eye on Education Inc. pp. Riscul abandonului [colar la adolescen]ii din [colile urbane: \ntre constrângeri [i climat organiza]ional. Karl L. Ministerul Educa]iei Na]ionale [i Funda]ia pentru o Societate Deschis`.Vii – 2009. Kristine Jolivette and C. Christine D. 47(1). David R. Resursele. Doris R. No. Youth & Society. and some suggestions on where to go from here. Josie D. Los Angeles. 10–18.Series Humanistica . Volume 28. Ia[i: Expert Projects. Franklin P. probleme [i strategii de dezvoltare. Burkam. pp. Michael Nelson. 1999. 2003. Educa]ia [i excluziunea social` a adolescen]ilor din România. (2007). Lehr. Remedial and Special Education. Johnson. wrong focus. Institute on Community Integration. Valerie E. Summer 2003. Dropout Prevention Tools.). Schargel. 2002). Dropout-prevention programs: Right intent. Education And Urban Society.. 40. Ministerul Educa]iei Na]ionale [i Funda]ia pentru o Societate Deschis`. Christle. Minneapolis. Editura Universit`]ii din Oradea. Martin. 2008. Rata de trecere de la un ciclu educa]ional la altul [i rata de absolvire a unui ciclu educa]ional. Coord. Pages 325–339 Caroline Dunn. Bucure[ti: 140-163 (edi]ia a II-a: UNICEF. 169-188. Raport c`tre Unitatea de Management al Proiectelor pentru |nv`]`mântul Preuniversitar. Adrian Hatos & Sorana S`veanu. Bucure[ti: CEDU 2000+. Bogdan Voicu.. Mihaela Jig`u. Preventing School Failure. 2002). Institutul de {tiin]e ale Educa]iei. National Center on Secondary Education and Transition. Essential tools: Increasing rates of school completion: Moving from policy and research to practice. Dropout Prevention. 37 No. Lucian Pop. Remedial and Special Education. Variables Affecting Students' Decisions to Drop Out of School. 30 . 353–393 Camilla A. 2000. probleme [i strategii de dezvoltare. Tary J. School Characteristics Related to High School Dropout Rates. Institutul de {tiin]e ale Educa]iei. 2005. Anuarul Institutului de Istorie „George Bari]” din Cluj-Napoca . Volumul II. Grupuri de risc [i cauze ale neparticip`rii [colare. Penuria Pseudo-Modern` a Postcomunismului Românesc. Lee and David T. Entwisle. Sugai. Vol. November/December 2007. Perspective la nivelul [colii. Volume 25. Anca Nedelcu. CA: Author. 2003. Anna Cosio & Megan Thompson. coord. Alexander and Linda Steffel Olson. coord. 2005. Tobin & George M. Urban Teenagers: Work and Dropout. |nv`]`mântul rural din România: condi]ii. 2009. Current information on dropout prevention: Ideas from practitioners and the literature. (coord. 2007. September/October 2004. 2004. |nv`]`mântul rural din România: condi]ii. 2009. 2. MN: University of Minnesota. Number 6. 36 (4): 715-738 Adrian Hatos. September 2005 3-32 Pete Goldschmidt & Jia Wang. Cortez & Albert Cortez. 2000. 2002. Larchmont. 2004. 1. 135-146. Vol. 2004. Coordonator Componenta 3. Emma J. Number 5. 36(2). Dropping Out of High School: The Role of School Organization and Structure.Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire Christine A. Bremer. Pages 314–323 Center for Mental Health \n Schools at UCLA. Bogdan Voicu. When Can Schools Affect Dropout Behavior? A Longitudinal Multilevel. Bucure[ti: 140-163 (edi]ia a II-a: UNICEF. Ovidiu Voicu. Dalee Chambers and Karen Rabren.

m Dirigintele clasei a VII-a din anul [colar precedent. Jude]ul NEAM} Investigator: Andrei Pârvan Expert local: Elena Preda Informa]iile con]inute \n acest material sunt rezultatul unor activit`]i de cercetare specifice. l Interac]iuni informale cu diver[i actori locali. dup` cum urmeaz`: l Studiul documentelor existente pe situl web al Prim`riei locale.{coala nr. . DODENI. Date statistice raportate de INS sau MEC au fost utilizate pentru descrierea general` a contextului social [i educa]ional. l Documentarea unor resurse disponibile on-line. \n prezent diriginte al acelora[i elevi. m P`rin]i ai respectivilor fo[ti elevi ai [colii. observa]ii reie[ite din observ`rile proprii etc. m Absolven]i ai [colii \n anul [colar 2008-2009. 2. \n prezent elevi \n clasa a IX-a la liceul din ora[ (interviu de grup). absolven]i de clase primare [i gimnaziale ce au renun]at la [coal` (s-au retras sau au fost nevoi]i s` \ntrerup` studiile) (interviu de grup). l Informa]iile rezultate din interviuri cu: m Directorul unit`]ii [colare. \n clasa a VIII-a. m Tineri de vârst` [colar`. ora[ BICAZ.

semnat de regele Carol I).jpg) Prima men]iune documentar` o g`sim \ntr-un document emis de voievodul Radu Mihnea la 10 ianuarie 1625 \ns` exist` dovezi care conduc la ideea existen]ei unei a[ez`ri rurale cu mul]i ani \nainte. Satul de munte a devenit o colonie muncitoreasc`. A[ezare [i istoric Localitatea Bicaz este situat` la confluen]a râurilor Bicaz [i Bistri]a. când au \nceput lucr`rile de construc]ie a barajului pe lacul de acumulare Izvorul Muntelui. DESCRIEREA LOCALIT~}II I. 1789/9 iunie 1884. Aria urban` este delimitat` la nord de masivul Ceahl`u [i de lacul Izvorul Muntelui. |n acela[i an. cunoscut [i ca Lacul Bicaz. 32 . Bicazul este aminitit ca târg apoi devine domeniu regal (Decretul nr.ro/media/poza_zona25. Localitatea rural` a ie[it din anonimat \ncepând cu 1951. la \n`l]imea de 423m. Dup` dou` secole (\ntr-un hrisov domnesc din 1855). la 26 august. |n 1960 s-au terminat lucr`rile la acest proiect gigant [i a intrat \n func]iune [i hidrocentrala de 210 MW „Stejaru”. Figura 3.1. biblioteci. cu cartiere de blocuri de locuin]e. Bicaz [i \mprejurimile (Sursa: disponibil` online la http://www. de mun]i \mp`duri]i cu \n`l]imi de peste 1000m. Bicazul a fost declarat ora[.Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire I. [coli. muzeu. apoi un mic ora[.funromtour.

ORA{ BICAZ.61 ]igani [i 0. 2.02% s-au declarat români. Este locul ce a g`zduit colonia muncitoreasc`. aerul general al vecin`t`]ii influen]ând definitiv aspectul viitorului cartier: o duzin` de blocuri \ntr-o stare avansat` de degradare. \n altele 8. Potrivit apartenen]ei religioase declarate. 3. hale nefolosite sau foste spa]ii cu utilitate economic` aflate acum „\n conservare”.69% romano-catolici [i sub 1% fiecare de alte religii. Ele se \ntind pe o suprafa]` de 148. Cartierul Dodeni exist` din perioada de mijloc a secolului trecut. Secu.428. angajatori Economia Bicazului a fost predominant industrial`. Cartierele Bicazului Sursa: http://map. Unele mai ar`toase.ro/ |n componen]a lui intr` \n prezent localit`]ile [i cartierele Cap[a.635. Din punct de vedere al structurii etnice 96. Iar cifrele sunt semnificative: \n 3% dintre cl`dirile din ora[ sunt 25% dintre spa]iile de locuit [i domiciliaz` aproape un sfert dintre cet`]eni. dominat` de produc]ia de energie a centralei hidroelectrice „Stejaru”. JUDE}UL NEAM} Figura 4.58% ortodoc[i. altele vetuste [i terne. Izvoru Muntelui. Izvoru Alb. La Bicaz func]ioneaz` o fabric` de ciment \nfiin]at` \n 1951 cu scopul de a furniza materie prim` \n vederea 33 .{COALA NR. Ocupa]ii. cu spa]ii comune ne\ngrijite.37% de alte na]ionalit`]i. |n apropierea blocurilor sau chiar printre ele sunt case. sunt 96. |ntregesc contextul depozite.9 km² [i sunt populate de aproximativ 8500 de persoanei (\n unele statistici 8. instala]ii de \nc`lzire improvizate (co[uri de fum sau guri de evacuare ce ies prin ferestre sau sunt ata[ate pere]ilor exteriori) \ntr-un peisaj dominat de dezordine [i de[euri menajere. I. DODENI. 1. Dodeni.cimec. odat` cu demararea lucr`rilor de construc]ie a Barajului. la Recens`mântul din 2002).2. Potoci.

Relevante ar mai putea fi industria de prelucrare a lemnului. administra]ie (36). Din informa]iile publicate \n pagina web a prim`riei locale.jpg) De notorietate na]ional` prin baraj [i central`. localnic) ori prest`ri de servicii [i alte \ndeletniciri aduc`toare de venit. ora[ul este singura localitate montan` din România ce are un astfel de specific. Practic. \n cea mai mare parte. dom’le!”. evident mai prietenoase din punct de vedere meto-climatic [i al cadrului natural. lipsa spiritului antreprenorial [i constrângerile macroeconomice. Barajul [i hidrocentrala (disponibil` online la http://www. 10% dintre salaria]i sunt angaja]i \n institu]iile de \nv`]`mânt… Restul \n industria prelucr`toare (355). energie electric` – termic` . construc]ii (90). prezen]ei unei comunit`]i rome compacte [i a num`rului relativ mare de copii minori \n compara]ie cu celelalte cartiere (indicator de s`r`cie). |n prezent fabrica este de]inut` de c`tre compania german` Carpat Cement [i valorific` marne [i calcare \n [i de la carierele din zon`. |n ultimii 20 de ani. cu o vizibilitate mai redus` [i profitabilitate sc`zut` dup` 1990. 34 . |n plus numeroase familii \ntregi alimenteaz` fluxul migra]iilor circulatori. Dar desf`[oar` diverse activit`]i comerciale de cele mai multe ori informale („Fac bi[ni]`. transporturi [i comunica]ii (130). Exist` bic`jeni ce lucreaz` \n Piatra Neam] sau persoane ce declar` c` nu beneficiaz` de salarii. unul dintre principalele puncte de acces \n Masivul Ceahl`u. Tot despre Bicaz s-ar putea spune c` are o excelent` pozi]ionare strategic`. vizibilitatea [i profitabilitatea acestei \ntreprinderi sunt foarte sc`zute. finan]e-b`nci-asigur`ri (14). cea alimentar`. Foarte mul]i dintre beneficiarii indemniza]iilor respective nu au avut ulterior nici locuri de munc`. Tot cu rol de exemplu. {i mai pu]ini au \nceput proiecte personale cu scopul cre[terii veniturilor. Bicazul are [i o pat` de culoare dat` tot de portul Izvorul Muntelui (localitatea Potoci). Turismul de tranzit [i de destina]ie a suferit \ns` o pr`bu[ire brusc` \n ultimii 20 de ani.primariabicaz. activitatea turistic` [i agroturistic` manifest` tendin]e de revenire \ns` mai degrab` \n zonele exterioare ariei urbane. comer] (237). pu]ini figureaz` \n documente ca fiind pleca]i la munc` „\n afar`” (din spusele bic`jenilor ar fi vorba de circa 9% din num`rul popula]iei). |n ultimii ani. ajutoare sociale sau alte forme de sus]inere legale [i sunt \nregistrate ca fiind f`r` ocupa]ie.ro/images/stories/mffancyzoom/baraj_bicaz. activit`]ile zootehnice montane sau piscicultura.gaze (111).Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire construc]iei ulterioare a barajului de acumulare. Figura 5. \ncerc`rile de revitalizare lovindu-se de iner]ia institu]ional`. au fost numeroase cazurile \n care cei disponibiliza]i la cerere sau ca urmare a situa]iilor de for]` major` a \ncasat salariile compensatorii \ns` banii au fost folosi]i complet nechibzuit: achizi]ii de bunuri. |n Dodeni situa]ia este mult sub medie datorit` specificului locuirii. Este situat la distan]` nu foarte mare de sta]iunea baleno-climateric` Borsec [i foarte aproape de Izvorul Muntelui. doar 17% din totalul popula]iei adulte cu domiciliul \n Bicaz este salariat`. \ns` importan]a economic`.

De asemenea.). nu foarte dese iar durata c`l`toriei prea mare. |n consecin]`. Din cele de pe urm`.) or [i-au asumat situa]ia. Cei care nu au f`cut-o la timpul potrivit [i-au pus la punct mecanisme adaptative (instala]ii improprii de \nc`lzire. pentru cei au…)! Municipiul re[edin]` de jude] constituie nu doar atrac]ia principal` ci [i locul unde se realizeaz` un rulaj semnificativ din cheltuieli. motivele de \ngrijorare sunt mai numeroase decât cele de satisfac]ie. Timpul liber poate fi ocupat doar de distrac]ii „casnice” (televiziune [i calculator. starea drumurilor sau a aleilor pietonale las` \nc` loc de \mbun`t`]iri. JUDE}UL NEAM} I. (Transportul de ap` menajer` de la un izvor din apropiere \n cazul unei familii extinse – 16 persoane.3.{COALA NR. punct de acces la public la informa]ie – laborator de tehnologia informa]iei etc. oportunit`]ile pe care localitatea \n sine (Bicaz) le ofer` sunt \nc` foarte pu]ine. Dincolo de inten]iile autorit`]ilor publice locale (sta]ie de epurare [i tratare a apelor reziduale. spa]ii de locuit nepopulate. DODENI. realizarea de pun]i sau rute de acces pentru pietoni sau mijloace de transport auto \n punctele mai greu accesibile) sau de reu[itele de pân` acum (modernizare [i reabilitare a infrastructurii rutiere. pentru uz casnic.) Func]ioneaz` \n zon` trei dintre re]elele de telefonie mobil`. Comunitatea \ns`[i este dezavantajat`. concretizat` prin cre[terea \n calitate [i cantitate a ofertelor [i serviciilor turistice din zon`. sobe din teracot` etc. televiziunea prin cablu sau cea prin satelit (ambele cu o foarte bun` rat` de penetrare) [i conexiunile internet. restaurante) sau pentru petrecerea timpului liber (discoteci) via]a public` este aproape inert`. 35 . Cu excep]ia câtorva unit`]i de alimenta]ie public` (fast-food. sal` de sport \n centrul localit`]ii. {i fie nu au instrumente de interven]ie. Infrastructur`. Sunt numeroase cazurile locuin]elor de la bloc debran[ate din re]elele de utilit`]i. De[i s-au efectuat investi]ii numeroase la nivel de ora[. de exemplu. \n numeroase cazuri. fie au renun]at la orice inten]ie de \mbun`t`]ire a ei. „Avem nevoie. Perspective de dezvoltare Acesta este probabil punctul \n care situa]ia cap`t` accente dramatice. poate fi eviden]iat` cre[terea num`rului de turi[ti \n masivul Ceahl`u (500% numai \n ultimii 3 ani). doar Clubul Cimenti[tilor. prima op]iune pentru cei ce nu posed` un autoturism sunt microbuzele ce se succed la interval de 15 minute. este [i surs` a veniturilor. {i. ce s` facem [i noi” spun oamenii. Gestiunea defectuoas` a infrastructurii [i re]elelor publice a f`cut ca oamenii s` se descurce pe cont propriu. Proiectele sunt aproape inexistente. {i.4. DN 17B [i DN 15 dinspre Vatra Dornei (131 km) [i Topli]a (112 km). utilit`]i publice. 2. transport [i comunica]ii C`ile de acces c`tre ora[ul Bicaz sunt DN 15 dinspre Piatra-Neam] (27 km). numeroase cazurile unde supraaglomerarea unit`]ilor locative frizeaz` neverosimilul (familii extinse de câte 10-18 persoane ce ocup` o suprafa]` de maximum 30 m2). igienizare etc. Atât datorit` \ntârzierilor repetate a pl`]ilor cât [i a statutului locatarilor. exist` leg`turi pe calea ferat` c`tre municipiul re[edin]` de jude] \ns` garniturile de tren pentru transportul de persoane sunt \ntr-o stare deplorabil`. de[i nu uit` a preciza c` au televizor care abia func]ioneaz`… I. extinderea re]elei de canalizare. ORA{ BICAZ. improvizate sau primitive: godin. exist` \nc` numero[i cet`]eni pleca]i la munc` \n str`in`tate. pe de alt` parte. [i nici a[tept`rile nu par a fi prea mari… Pe de alt` parte. De[i mobilitatea este relativ sc`zut` datorit` precarit`]ii financiare [i materiale. |n ora[ nu este cinematograf sau teatru. a[a cum vom detalia ulterior. |n egal` m`sur`. datorit` vecin`t`]ii [i percep]iei care exist` la nivelul opiniei publice din localitate.

{coala nr.Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire II. istoric.bdne. odat` cu cartierul. a fabricii „de betoane” (cum obi[nuiesc s` se exprime localnicii). a fost achizi]ionat`/ob]inut` tehnic` de calcul [i mobilier nou etc. chiar \n coasta muntelui dar \n centrul comunit`]ii. |n or` 36 . DESCRIEREA {COLII II. urmare a implic`rii \n câteva proiecte cu finan]are comunitar` european` [i a unei modific`ri de paradigm`. Figura 6.edu. Dimensiune. Dodeni (disponibil` online la http://harta. probleme. având pere]i strâmbi [i un aer fad. 2 din Bicaz. perspective {coala nr. Este situat` \n spatele blocurilor. cu s`li de clas` potrivite ca dimensiuni. Figura 7.1.html?idUnitateInvatamant=468183) Schimbarea s-a produs dup` anii 2000. f`r` personalitate. |n plan administrativ s-au realizate ample lucr`ri de \ntre]inere. la vremea construc]iei Barajului [i. O cl`dire \n tiparele perioadei.ro/harta/imagine. 2 din Bicaz a fost ridicat` acum 40 de ani. ulterior. La aceasta s-au ad`ugat (vreme de foarte mul]i ani) lipsa oric`rui interes [i a celor mai mici semnale pentru reabilitarea cl`dirii sau pentru modernizarea ei. Dar cele mai profunde muta]ii au vizat activitatea didactic`.

cu toate dot`rile necesare (mobilier nou.{COALA NR. Interior „Am redecorat spa]iul [colar dup` gust. a[a facem… Cine vine \n [coal` vede c` e una vesel`”. [i-au apropriat mediul. 2. |n ciuda constrângerilor impuse de spa]iu. 37 . [coala a devenit una vesel`. S-a lucrat f`r` model(e). Culorile sunt calde. de exemplu… Dar e munca elevilor. sta]ii informatice. DODENI. software specializat). f`r` surse de inspira]ie. Biblioteca cu 2500 de volume a fost transformat` \n Centru de Documentare [i Informare. cu idei ap`rute peste noapte”. {i dac` lor le place. „cu spaliere. cu ce este nevoie” (director). Are necesarul minimal. vii. nu exist` aproape nici un perete f`r` decora]iuni „personalizate” sau alb. Doar cu inspira]ie! Figura 9. Copiii au decorat \n manier` proprie pere]ii interiori. Uneori. Interior \n lucru Exist` sal` de sport. zâmbind. Figura 8. spune directoarea. „{i \nc` mai vin! Primarului nu-i place. ba chiar se poate situa]ia este mai bun` decât \n multe [coli din comunit`]i mai \nst`rite. JUDE}UL NEAM} Diferen]ele nu sunt \ns` doar la nivelul administra]iei mijloacelor materiale. ORA{ BICAZ.

avem autism. 38 . „Situa]ia social` a cartierului e o mare problem`! Sunt 2 blocuri ghetou. |n cele mai multe dintre familiile cu probleme. când cu microbuzele. din centru (M`rce[ti) c` „au tot ce le trebuie.. {i. {coala se consider` foarte deschis`. \n toamna lui 2009 au fost comasate dou` clase a V-a.. „Facem terapie. administrative sau la nivelul lu`rii deciziilor majore.Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire Figura 10. al]ii care pleac` odat` cu ei. „Copiii sunt trata]i aici pe picior de egalitate dar la liceu n-am cu ce s`-i ajut. P`rin]ii sunt fie desp`r]i]i. Iar din acest punct de vedere. fie pleca]i (chiar [i amândoi) la munc` \n str`in`tate. 11 din 20 sunt naveti[ti. Sunt copii care pleac` dup` p`rin]i. Se resimt diferen]ele. când altfel… Tinerii sau cei mai pu]ini tineri vin s` se titularizeze pentru c` este ora[ apoi \[i depun dosarele de transfer sau solicit` deta[are. Reprezent`ri asupra problemelor [colii |n timp. „Eu le primesc copiii refuza]i de ei. Când cu ma[ina. a fost surmontat` mare parte dintre obstacolele ce apar \n activit`]ile cotidiene. cei mai mul]i venind din Piatra Neam]. la rude sau chiar singuri. fie divor]a]i. [i nici mediator [colar. CES. au gazul t`iat… Au datorii. datorit` fluctua]iilor de efectiv.2. mediul familial neprielnic…” spune directoarea [colii. au bani… Dar \[i amenin]` elevii: Dac` nu \nv`]a]i. nu exist` diferen]e \n compara]ie cu trecutul: „Nu s-a schimbat mentalitatea!” Spune despre cei de la [coala nr. fie ele didactice. Caz \n care copiii r`mân cu bunicii. sindrom Down. Vin oamenii cu apa de la distan]`. Iar salariul de merit este singurul instrument prin care ace[tia pot fi motiva]i. R`mân multe lucruri de f`cut iar ierarhizarea este riscant`. 1. consiliere… Nu mai avem logoped”. v` trimit la Dodeni!” {i se fac eforturi ca toat` lumea s` fie bine primit` aici. cu r`bdare [i consecven]`. O a doua urgen]` cu care se confrunt` conducerea [colii \n fiecare an este problema cadrelor didactice. Centrul de documentare [i informare II. apar probleme de igien`”. Este [coal` incluziv` [i eforturile pentru eliminarea segreg`rii sau pentru reducerea inegalit`]ilor sociale sunt temeinice. al]ii de care nu se [tie decât faptul c` (la un moment dat) apare cineva s` ia dosarul pentru echivalare sau \nscriere la [coli de peste grani]`. Ei nu-i primesc!” spune directoarea. cel pu]in un p`rinte este absent.

Activit`]i „extra[colare”. Oaz` de lini[te Din perspectiva cadrelor didactice. Restul. adaptarea didacticilor… Acum avem unul la FSE. veneau aproape to]i de la clasele a VII-a [i a VIII-a. DODENI. se efectueaz` preg`tire colectiv` cei ce au rezultate [colare mai slabe sau competen]e reduse. educa]ie remedial`…” (director) |n Dodeni exist` un grad mare de solidaritate social`. la \nceputul verii. {i sunt [i elevi pe care nu-i duce capul! Asta am observat eu… |[i dau silin]a dar nu pot. dansuri ]ig`ne[ti. Rela]ia [coal`-comunitate „Avem rela]ie bun` cu autorit`]ile publice [i cu cele [colare… Facem proiecte! Muncesc \ns` eu foarte mult… {coala incluziv`.{COALA NR. [coala [i gr`dini]a). Dansuri de societate. {i au o problem` mare cu lipsurile din urm`…” (profesor) „Am 3 elevi foarte buni. Sunt un pic impacien]i. (diriginte) II. 2. ORA{ BICAZ. având \n centru un spa]iu viran. JUDE}UL NEAM} Figura 11. (profesor) Foarte multe activit`]i cu elevii. Debusola]i de numeroasele incertitudini referitoare la examenele din var`. Anul acesta sunt 4-5… uneori [i 10 la recuper`ri. Ele ]in de capacitatea de \nv`]are [i sunt foarte evidente la disciplinele unde se sus]in evalu`ri [i test`ri na]ionale. „Anul trecut. {i situa]ia este cam aceea[i \n toat` [coal`”. diverse proiecte cu specific ecologic sau de tehnologia informa]iei etc. Al]ii nu vor… Uneori nici familia nu-i ajut`”. Poate datorit` precarit`]ii materiale a celor mai mul]i dintre locuitori. la clasa a VIII-a.3. metode de predare active. medii… 2-3 \n ipostaze delicate. Profesorii \i invit` pe cei care-i v`d c` au nevoie dar poate veni orice… Dureaz` o or` pe s`pt`mân` activitatea de recuperare [i dou` preg`tirea suplimentar`. poate datorit` faptului c` vecin`tatea este la distan]` de centrul localit`]ii sau poate datorit` configura]iei zonei [i dispunerii imobilelor (oarecum cu deschidere unul fa]` de cel`lalt. 39 . Astfel. exist` probleme [i mai profunde.

„Dac` merg acas`. Iar când nu vin p`rin]ii sau nu sunt \n ]ar`. \ncearc` sa atenueze din lipsurile materiale. exist` chiar numeroase cupluri/familii mixte. \n ciuda temerilor pe care le induce \nceputul neclar 40 . vin bunicii.). Festivalul de dansuri ]ig`ne[ti Am men]ionat deja c` exist` o comunitate compact` de etnici romi. [i mai pu]ini au con[tiin]a identit`]ii). Dar mai rar. când aveam nevoie” (tân`r etnic rom. Cum. Iar \n ideea reacumul`rii de capital simbolic. Nu cred c` poate exista mam` care s` fac` asta!” (diriginte) Un plus de deschidere exist` \n familiile ce au deja elevi absolven]i ai [colii. ce nu-[i asum` originea decât când copiii sunt \n clasa a VIII-a [i afl` despre locurile destinate exclusiv lor la liceu). merg eu: fac vizite la domiciliu”. proiecte de \nfr`]ire institu]ional` [. {i cu tot cu mediator mai erau p`rin]i care tot nu veneau”. „Comunicarea este slab`. Simte p`rin]ii elevilor din anii terminali mai exigen]i [i cu a[tept`ri mai mari. |n ciuda \n[tiin]`rilor…” Poate c` nu [tiu despre absen]e „dar nu cred c` un p`rinte poate re]ine copilul de la [coal`. „Facilita leg`tura cu familiile ce aveau probleme. sus]inut` de asocia]ia de p`rin]i [i alte entit`]i publice. (diriginte clasa a VIII-a. spun c` nu [tiu de absen]a copilului. Facem tot felul de [edin]e cu p`rin]ii. Nu [tiu dac` le face pl`cere…” spune un profesor. titular cu 1 an vechime.Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire Figura 12. Iar dac` nu vin ei. 23 de ani) |ntr-o astfel de situa]ie.a. \n abandon [colar). E oarecum firesc ca asta s` contribuie la consolidarea percep]iei [colii [i angaja]ilor \n comunitate: „Doamna directoare e foarte bun`. [i profesoarele. Demersul a fost benefic [i a atras [i implica]ii neinten]ionate (Identificarea [i rela]ionarea timpurie cu etnicii romi. cu \n[tiin]`ri scrise. Copiii lor anul trecut au terminat cu note mici [i acum vin s` se intereseze… Rar vin s` vorbeasc` cu profesorul. ne ajut` cu tot ce pot!” (elev clasa a IX-a) Tot conducerea [colii. „P`rin]i care \n anii trecu]i nu veneau la [coal` acum vin. (diriginte clasa a VIII-a). [coala a \ntreprins demersuri multiple pentru conservarea [i repunerea \n valoarea a culturii tradi]ionale. Foarte mul]i dintre ei sunt romaniza]i (pu]ini continu` s` vorbeasc` romani. mai des cu dirigintele. s` le mai explice…” (p`rinte de elev aflat \n abandon. Con[tientizeaz` c` au nevoie. necum. revirimentul urmând unor reu[ite cu maximum de vizibilitate \n jude] [i chiar la nivel na]ional (festivalurile cu specific rom. Cu a[tept`ri de note mai mari! Sunt con[tien]i de ceea ce pot copii [i. O contribu]ie semnificativ` \n acest sens a avut-o mediatorul [colar ce a func]ionat \n institu]ie pân` anul trecut. avea grij` s` ajung` copiii la [coal`…” (profesor) [i „ne ajuta mult. familiile sunt receptive. ASPIRA}IILE {I A{TEPT~RILE DE LA INSTRUC}IA {COLAR~ Cei mai mul]i dintre elevi „vin la [coal` pentru c` le trebuie. Le mai ]ine câte jum`tate de or` dup` ore. bunic al unor copii din [coal`) III. „\n ciuda faptului c` trebuie s` \n]elegem [i noi c` nu puteam avea orice… P`rin]ii ne ofer` toate condi]iile.

„{coala e cea mai important`. Dac` \]i dore[ti. „{coala reprezint` cel mai important lucru din via]a mea de pân` acum. pentru reu[ita [colar` a copiilor. M`car femeie de serviciu… Aveam ce s` le dau la copii. Avem nevoie de diplom`!” (elev \n abandon). clasa a IX-a). Dar venim la [coal` s` \nv`]`m pentru noi!” (elev. DODENI. dac` vrei s` ajungi cineva…” (un p`rinte) sau „{coala ajut` la mai multe. JUDE}UL NEAM} de an [colar. „Mama a spus multe legate de [coal`! Nu vi le-a spus? Zice s` vin la [coal` pentru c` apoi trebuie s` m` bag la munc`. regrete tardive: „A fost greu. „ne face capul atât”. comod. |n fapt. clasa a IX-a) Tot ea spune c` „dac` nu veneam la [coal` poate m`turam str`zile sau cer[eam. Con[tien]i sunt [i p`rin]ii copiilor „mai limita]i” (diriginte). ORA{ BICAZ. C` trebuie s` [tim s` citim. Am nevoie de fat` dar aici nu… Nu putem s` v` angaj`m c` sunte]i romi. la rândul lor. Iar aici pot func]iona teoriile reproducerii culturale: [i p`rin]ii con[tientizeaz` c` trebuie [coal` dar exprim` mai greu \n]elegerea finalit`]ii [colii sau modul \n care aceasta poate influen]a parcursul social sau profesional: „{coal` e bine s` faci cât vrei. adul]ii cu mobilitate mai mare (cuprin[i \n fluxurile migratorii. o f`ceam dinainte”. ce s` v` zic?! Dar nu mi-e ru[ine. „Acum e greu. Am [i cer[it… E foarte greu f`r` [coal`… Eu [tiu ce \nseamn`! Am \nv`]at \mpreun` cu copiii. (p`rinte de elev \n abandon) Figura 13. Dac` ai [coal`. nu ar mai avea rost via]a… N-a[ avea ce s` fac!” (elev`. „P`rin]ii ne spun c` avem nevoie de ea. „ne disper` s` \nv`]`m. Cei f`r` [coal` nu primesc nici m`car aten]ie! Dac` a[ fi avut [coal` ajungeam m`car la un serviciu. dac` voiam sa chiulesc. De[i. \n cazul copiilor cu rezultate [colare slabe este vorba mai degrab` de cli[ee [i de convingeri nu neap`rat internalizate. ca s` poat` tr`i. Serios! Dac` nu a[ fi la [coal` [i nu a[ \nv`]a. Am nevoie de carte de munc`…” Sensibili [i aten]i la \mprejur`ri. Stau pe capul vostru [i ne tot zic. De[i [tim ce avem de f`cut…” Tot timpul. 2.{COALA NR. Chiar [i la un serviciu care ]i-l dore[ti”. Dar nu cred c` voi ajunge s` fac asta pentru c` deocamdat` \nv`]. Intervieva]ii bic`jeni pledeaz` \n unanimitate pentru [coal` m`car pân` la sfâr[itul [colarit`]ii obligatorii. Sau „f`r` matematic` nu te po]i angaja” (primul p`rinte). s` socotim!” (elev` \n abandon). \n situa]ia noastr`) par mai lucizi: „|mi doresc s` aib` un serviciu. P`rin]ii f`r` instruc]ie ce resimt acut nevoia de alfabetizare exprim`. {i vreau s` \nv`]! Chiar dac` unii dintre colegi spun c` [coala nu te \nva]` nimic… Din contr`!” „Acum f`r` facultate nu te prime[te nic`ieri. le f`ceam condi]ii mai bune”. Apoi munca. Exist` discriminare!” Dar la chestiunea discrimin`rii [i la efectele acesteia vom reveni [i ulterior… Elevii afla]i acum \n clasa a IX-a spun c` p`rin]ii „exagereaz`”. apoi s` studieze medicina. (alt p`rinte). n-am putea munci. Pare mai degrab` un refren sau o afirma]ie inocent` decât o prob` de pragmatism sau de luciditate. nu ca la general`”… „Sunt preocupa]i de note sau mai ales de chiul. A se vedea cazul unei eleve care \n prezent este navetist` (5 km) [i-[i dore[te s` mearg` la liceu la Ia[i. dac` iube[ti [coala. |i merge mintea… Aici \n Bicaz nu exist` posibilitatea a avea un serviciu. ai [i-un salariu mai mare” (p`rinte de elev aflat \n abandon [i ai unor elevi submediocri). „Dac` n-am avea [coal`. ar face aproape orice sacrificiu. Activit`]i extra[colare 41 .

s` am o ma[in`.1. {i fiind de aici din cartier. 16 ani). chiar medici. sunt elevi care ce \[i stabilesc domiciliul \n alt` localitate (din ]ar` sau din afara ei). {i de mic` \mi pl`cea!” (alt elev) Sunt vise personale mai degrab` ne\mp`rt`[ite pentru c` p`rin]ilor [i prietenilor „dar prea nu le pas`” sau nu cred \n ele. p`rin]ii se pare c`-[i cunosc prea pu]in copiii („nu [tiu. admiterea computerizat` \i mai trimite [i la liceu la Piatra Neam]. a[a dup` cum o arat` situa]ia [colii din Dodeni. nu particip` sau nu ajung la examenele de la finalul clasei a VIII-a. artist). orizontul expecta]iilor pare mai deschis iar ei se arat` a fi mai pragmatici. mai \n serios. la p`dure… A venit cu 3 milioane [i am cump`rat de mâncare” (p`rinte). s` fiu ca to]i oamenii. m m m sunt elevi ce nu se \nscriu. unchii [i veri[orul c`s`torit) cristalizeaz` mai bine dorin]ele: „Vreau s` am cas`. L-am crescut la bloc. S` fie con[tiincio[i [i s` aib` minimum de cultur` general`. IV. de pietre. ce-i place. elevii ce renun]` la [coal` (abandon sau retragere) \n primii opt ani de [coal`. lipsa de afec]iune – locuirea cu bunicii. e aprecierea ei ce vrea s` fac`…” – alt p`rinte). chiar \n condi]iile \n care s-a optat pentru calitate [i abia apoi pentru excelen]`). Pentru asta consider` c` au nevoie de noroc. Ar face de toate. \n cel mai dramatic caz se ajunge la repetarea consecutiv` a unor ani [i la atingerea vârstei limit` de [colarizare. e u[or de p`strat (cel pu]in pentru o vreme) leg`turile strânse. Vorbind despre elevii [colii. „Zic c` avem \nc` 4 ani de liceu. S` citesc. de cele mai multe ori pân` \n clasa a VIII-a. s` m` duc [i s` vin.. Unora li se aprob` apropierea de cas`. imaginea institu]iei [i credibilitatea \n comunitate au crescut progresiv. {coala a participat la diverse evenimente (competi]ii sportive. posibilit`]i financiare reduse. exist` [i elevi ce r`mân repeten]i. de altfel) [i apoi acced \n anul superior. s`-i sus]in` [i s`-i orienteze („S` fac` ce vrea el. {i fie repet` anul (\n cele mai multe dintre situa]iile pu]ine. de exemplu). Sau cel pu]in \[i pot justifica op]iunile profesionale pe care le vizeaz` (arhitect. nu mi-a zis ce vrea”) [i sunt prea pu]in \n m`sur` s`-i motiveze. apoi facultatea…” Obiectivul major este „s` termin`m [coala [i s` ajungem la casele noastre” (elev clasa a IX-a). face totul. Exist` fo[ti elevi care se \ntorc chiar ca profesori dup` facultate (profesoara de român` de anul trecut. pentru c` „liceul de aici le ofer` tot ce au nevoie” (director) [i este prima op]iune a celor mai mul]i dintre elevi. nu neap`rat somit`]i. Atât din perspectiva institu]iei cât [i a specializ`rilor. Sau visele: „Mi-a[ dori s` fiu avocat…” (fat` de 17) or „poli]ist de circula]ie” (elev. RENUN}AREA PREMATUR~ LA EDUCA}IA {COLAR~ IV. Pentru cei care merg la liceu.. Aproape to]i \n Bicaz. IT. Poate tocmai condi]iile mai vitrege de existen]` (locuire \ntr-un spa]iu supraaglomerat. (ulterior la facultate). Absolven]ii devin jurnali[ti. m 42 . contabilitate. [ans`. |n egal` m`sur`. Iar când se petrece acest lucru. \n timpul anilor de [coal`. 15 ani). „mi-am ales de pe taler banii”) sau pentru c` „la asta m` pricep. Cei mai mul]i dintre ei pe motiv de corijen]`. exist` practic mai multe categorii: m circa 70% absolv` [coala general` [i test`rile na]ionale (examenele de capacitate). oportunit`]i (\ntr-o \n[iruire liber`). S` dau de permis!” (elev \n abandon. din ce \n ce mai pu]ini. Pe unii. s` nu depindem de al]ii!” (alt elev). fie renun]`. cu fundamentare temeinic`. „La casa mea. la ce e bun… eu ce s`-i fac?!” sau „Fata e fat` blând`. func]ionari \n administra]ie sau \n domenii financiare. |ncep s` fie din ce \n ce mai mul]i elevii care ajung \n pozi]ii de r`spundere sau cu vizibilitate \n societate. aproape inexisten]i. Traseul educa]ional al elevilor [i absolven]ilor [colii din Dodeni Exist` elevi ai [colii care ajung la olimpiade [colare (din ce \n ce mai mul]i \n ultimii ani. p`mânt. manifest`ri artistice) iar stima de sine a participan]ilor.Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire Grija zilei de mâine [i nevoia de solu]ii pe termen scurt sunt mai la \ndemân` pentru familiile cu pu]ine posibilit`]i financiare: „|mi doresc de la el s` aib` un serviciu. apoi merg la liceu. Pentru c` „se câ[tig` mul]i bani” (mai \n glum`. nu [tiu ce [tie s` fac`… A fost la degaj`ri de lemne.

nu-i pl`cea de noi. o nou` etap` \n via]`… Pân` ne obi[nuim!” Absolven]ii [colii din Dodeni cred despre cei „din Centru” c` sunt mai avantaja]i [i mai preg`ti]i. „F`cea glume pe seama etniei mele… Nu doar despre mine. DODENI. „nu comunic` [i se \nchid \n ei” indiferent de ceea ce se \ntâmpl`. chiar dac` nu avem aceea[i cultur` sau aceea[i religie. Dumnezeu ne-a creat pe to]i [i asta nu \nseamn` c` dac` noi avem o alt` religie sau o alt` cultur` s` spunem Vai. Efectivele sunt relativ mari (peste 30 de colegi. uite [i la persoana aia cum se \mbrac` sau cum…” (etnic rom) B`ie]ii sus]in c` adaptarea a fost mai u[oar` [i c` nu „discriminarea de la fiecare col]”. ORA{ BICAZ. Dar cu colegii sunt prieteno[i („ne \n]elegem bine cu colegii. c` eram majoritatea romi \n [coal`”. Alt` clas` a IX-a se afl` \ntr-o sal` cu „geamuri ce nu se \nchid… intr` frigul… e parchet vechi. pleac` [i nu-i intereseaz`… Poate a[a sunt ei [i noi suntem \nv`]a]i din general` altfel. E poate greu [i pentru noi. Nu m-a deranjat c` a spus. „pur [i simplu nu le pas`”) [i pentru c` „trebuie s` avem un viitor asigurat”. La liceu predomin` fetele… (B`ie]ii „nu \nva]` a[a de bine”. (elev`) Figura 14. conflictele ce exist` sau care doar mocnesc. (elev) [i au existat inten]ii [i ore suplimentare. sunt p`ienjeni. ci cu oamenii maturi”. „cu toat` clasa” pentru a-[i reaminti cuno[tin]ele [i pentru a egaliza cumva nivelul. \ntorc capul pe strad` [i discut` despre tine…” Din fericire pentru ei. Mai este „profesoara de român` cu care am f`cut aici \n clasa a V-a aici. Se spunea despre noi c` suntem romi…” (elev clasa a IX-a) Alt` elev` a avut un conflict cu o coleg`. „Dac` nu [tie unul din M`rceni. Suntem oameni [i noi. pupitre individuale noi… [i e cam singura astfel utilat`. Cartierul de provenien]` func]ioneaz` ca un stigmat. vreo 25”) [i „cu el mai vorbim pe-aici”. Nu-i prea pl`cea de noi. b`ie]ii g`sesc mai u[or de lucru sau doresc s` plece \n str`in`tate. colegii mai pu]in comunicativi. Vin. JUDE}UL NEAM} Din relat`rile absolven]ilor recen]i integrarea este greoaie. „Miros a brânz`. (elev etnic român. E cea mai murdar`! Am fost [i am chemat femeile de serviciu… Nu i-a pl`cut dar am \ncercat s` facem mai bine”. „stau singuri \n banc`”. ci tonul pe care a f`cut-o… Nu \n]eleg mentalitatea unor persoane. Pentru c` [i profesorii \i trateaz` altfel [i fac diferen]`. predau. „Dac` [tie unul din M`rceni. pe cel`lalt cei de la ]ar`. „Ne-am considerat discrimina]i. vorbesc cu accent… Deschidem geamurile!” (elev` clasa a IX-a) Cei care nu sunt integra]i „parc` ar fi speria]i de bombe”. Profesorii sunt mai reci. to]i nota 3”. f`r` a fi ceva deliberat. (elev` clasa a IX-a) „Unii profesori nu ne prea plac. Un alt motiv de dezam`gire este inechitatea \n ce prive[te dotarea claselor. juc`m fotbal” – elev din Dodeni) iar rela]iile \n regul`. 2.{COALA NR. Profesorul de chimie locuie[te \n cartier. |ns` majoritatea interac]iunilor au loc \n cartier („\n centru nu avem ce face!”). Este tân`r („sub 30 de ani. Una dintre clasele de a IX-a \nva]` \ntr-o sal` cu parchet nou. trec de tine. Sala fostei clase a VIII-a 43 . clasa a IX-a) |n una dintre clase exist` o segregare func]ional`: pe un rând stau cei din Bicaz. „nu au leg`tur` cu noi. fiind din Dodeni. uneori chiar 45 – cum s-a \ntâmpl` atunci când nu se aprob` \nfiin]area de clase noi). ne ajut`m la teme. profesorii zic to]i am \nv`]at. Sau „mergi pe strad`.

\nscrierea \n clasa I având loc undeva \n jurul vârstei de 9 ani. o imagine de sine foarte sc`zut` sau cu incapacitatea de a identifica [i valorifica oportunit`]i. ele mascheaz` dificult`]i de \nv`]are sau dezechilibre afective. E[ecul parental este \ns` evident [i dureros: „E obraznic! |mi spune [i lumea. a copiilor ce constituie bazinul de selec]ie pentru elevii [colii. desc`rc`m ma[ini. se constat` c` cel pu]in unul dintre p`rin]ii celor afla]i \n situa]ie de abandon este de etnie rom`. iar potrivit statisticilor to]i ceilal]i au mers la liceul din Bicaz (cu profil teoretic sau tehnologic). 3 persoane au fost \n situa]ie de repetare a anului. A r`mas corigent \n clasa a III-a [i s-a prezentat la examenul din toamn` la una din cele dou` discipline cu probleme. {i. pân` seara… Trec pe-acas` când mi se face foame. tat`l [i concubina. nu [tie. am vândut vreo 5 kg apoi am contribuit pe unde am avut de dat… la [coal`…” (p`rinte). Coroborat cu precaritatea financiar`. […] Cei care nu mai venim la [coal` ne facem de lucru. al]ii trag lemne sau fân. Facem ce putem!” P`rin]ii \ncearc` regrete tardive. Fiind prea mare pentru nivelul de [colaritate de la acel moment dat (14 ani \n clasa a III-a). datorit` num`rului mic de elevi. absolut to]i particip`”. Eu am fost la izvor. Exemplul este cel al unuia dintre elevii intervieva]i. mut`m mobil`. Profesorii cred c` schimb`rile sunt prea numeroase [i prea rapide. veri[ori. cu c`ru]a… Ne \nvârtim pe aici. a fost prea târziu când am descoperit.2. Despre elevii de acum spun c` sunt „un pic mai liberi. elevii sau p`rin]ii bic`jeni. \nv`]`tura. nu a mai putut fi \nscris \ntr-un nou an [colar. nu spun nimic… 44 . s-a pierdut [i l-a g`sit o vecin`. alimentate de c`tre mediul familial [i evidente \n raporturile sociale cotidiene. De programarea celeilalte zice c` nu a [tiut [i c` nici organizatorii evalu`rii nu au manifestat deschidere a[a cum s-a \ntâmplat \n cazul unui alt coleg. Apoi ies pe-afar` la fotbal sau la „box” (sacul cu rumegu[). |ns`. Din efectivul astfel rezultat. (diriginte) Despre cei ce au refuzat [coala spun c` „nu-[i continu` studiile un elev care nu dore[te s` \nve]e ci s` câ[tige bani”. care abia la 11 ani a intrat \n clasa I. familii extinse: bunici.” (profesor) Cei ce frecventeaz` [coala sunt „mai deschi[i. Din conversa]iile cu elevii absolven]i reiese \ns` c` sunt 18 \nscri[i actualmente \n clasa a IX-a… Nu a existat abandon [colar. m`tu[i. nu s-a reu[it strângerea num`rului minim de cursan]i ce ar fi f`cut posibil acest lucru! IV. Directorul unit`]ii a \ncredin]at responsabilitatea realiz`rii dosarelor unui astfel de personaj. nepo]i. o dat` cu cre[terea diferen]ei de vârst` se reduc [i similarit`]ile cu colegi de clas`. {i nu rareori. O a doua caracteristic` este situa]ia locativ`. Aveam treab`… [i nu st`team s` urm`resc ce se \ntâmpl` pe afar`! Lumea a zis c`-s criminal`…” (p`rinte) Sau probeaz` lips` de realism fa]` de b`iatul ce acum are deja 16 ani: „L-am trimis ieri la p`dure. Exist` \ns` o problem` delicat` cu care se confrunt` conducerea [colii: dorin]a adul]ilor sau fo[tilor elevi ce au renun]at or au fost nevoi]i s` renun]e la [coal` de a urma programele „A doua [ans`”. lipsa orient`rii [colare. Despre cei pe care sistemul \i refuz`. priorit`]ile pentru elevii de clasa a IX-a sunt clare: „[coala. E mic \ns`. am pândit [i eu… Am preten]ie dar m-a dezam`git”. \ntârzie din varii motive debutul [colarit`]ii. din cele discutate cu profesorii. cu v`rul [i concubina acestuia [i cu unul dintre nepo]i [i cu unul dintre copiii vitregi ai v`rului… 7h30 – 8h00. educa]ia…” „Trebuie s` [tii!” Elevii care acum sunt la liceu au format \n urm` cu un an o singur` clas` a VIII-a. Tr`ie[te cu bunicii. unchi. particip` la diverse activit`]i… To]i elevii. interesat [i determinat s` beneficieze de instruc]ie. concretizate cu incapacit`]i comunica]ionale sau de adaptare. |n cazul repet`rii anului. combinând disculparea cu mâhnirea. A adus ghebe. prin comasarea a dou` clase foste a VII-a.Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire La nivel declarativ. Mecanismele de interven]ie sunt reduse [i foarte reduse. „S-a \nc`ierat cu unii-al]ii. concubini etc. Implicit. Locuiesc \n spa]ii relativ mici ca dimensiuni (\ntre 24 [i 40 m2) el pu]in 7 persoane. Profilul elevilor care abandoneaz` [coala Am amintit deja anterior despre structurarea din punct de vedere etnic [i socioprofesional a locuitorilor din cartier. \n ciuda tuturor eforturilor.

(diriginte) P`rin]ii nu sunt \n m`sur` s` monitorizeze parcursul [colar [i „parc` [i interesul este mult mai sc`zut. medic de familie. DODENI. […] Singur` s` stau \n cas` mi-e fric` [i mie. ORA{ BICAZ. „era foarte inteligent`. cu fiice aflate \n grija bunicii . a venit o comisie de 6 profesori s` o vad`” – mama) trecerea direct la un nivel superior nu a \nsemnat o echivalare perfect` a cuno[tin]elor.{COALA NR. de la ambasad` dar la prim`rie nu m-au ajutat. A[a nu am f`cut clasele mai mici [i n-am putut s` \nv`] cele necesare…[…] Mama a \nceput s` aib` probleme \n Italia [i am revenit \n ]ar`. circa 3 sferturi dintre p`rin]i sau dintre tutorii legali sau informali vin [i se intereseaz` despre rezultatele elevilor. sunt \n opinia bic`jenilor.3. Cei care nu vin sunt p`rin]ii celor submediocri din punct de vedere al \nv`]`turii. {i m-a dat la [coal`… Dar nu am reu[it s` m` adaptez [i am dorit s` o ajut pe mama prin cas`… Ea n-a vrut s` m` lase s` ies din [coal`! […] M` trezesc la 8. trebuie s` pl`tim! Ajutorul social e de un milion jumate… Iar `la nu-mi ajunge s` iau un costum de haine pentru b`iat. Te ajutau enorm! Aici. la ap`. Un inventar superficial al motivelor ce contribuie la renun]area prematur` plaseaz` pe primul loc \n opinia p`rin]ilor situa]ia material` dezastruoas`. (p`rinte) Versiunea copilului prezint` varia]ii [i neconcordan]e: „Am fost \n clasa I aici. dac` nu te \nvâr]i sau nu faci nimic… Atât a[tept`m: ajutorul social”. explicau mai bine [i era mai interesant. JUDE}UL NEAM} IV. „Erau lucruri pe care nu le [tiam. cu o oarecare tendin]` de exploatare a situa]iei: „Ia aloca]ia de pe noi” (fiica). o consecin]` direct` a situa]iei sociale deja descrise anterior. […] Apoi \i ajut pe fra]ii care se \ntorc de la [coal`”. sunt dezinteresa]i”. ne \nc`lzim la un godin. \n timpul \n care mi se r`ce[te corpul nu mai [tiu nimic. \n toate cele 3 forme mai vizibile ale sale (absenteism. De exemplu: „Am \mputernicire de la fiic` [plecat` la munc` \n Grecia de aproape 8 ani. Singur` s` merg pe strad`… Mi-e foarte fric`! Dac` m` apuc` o criz` [i cad jos? Am mai multe probleme… […] Mi se r`ce[te corpul. retragere de la [coal`. fac curat prin cas` [i \i dau afar` pe restul c` nu pot cu ei. bisericile. eviden]iaz` \ns` faptul c` (de[i [tia s` citeasc` sau s` scrie.NB] Dar dac` eu nu stau bine cu s`n`tatea [i nu am alt` posibilitate. [tiam s` scriu [i s` citesc dar pentru c` aveam alt nivel decât al lor m-au b`gat direct \n clasa a V-a. |n acela[i timp. […] Am un televizor. cei care chiar nu au mediu prietenos dezvolt`rii. prim`ria.NB]. [i `la s-a stricat. multe informa]ii…” 45 . uneori chiar [i peste 300 EUR. {i nimeni dintre noi nu lucreaz`. Dar pl`tim câte 7 milioane la curent. a contractat un cancer pulmonar [i o alt` afec]iune renal` . Altfel. se ocupa [colile. nici unul nu are serviciu”. 2. […] un aragaz mic cu trei ochiuri. Acolo are acte. n-am frigider. (p`rinte de copil \n abandon) Un al doilea motiv ar fi problemele medicale ale membrilor familiei: „Eu a[ fi de acord s` se \ntoarc` la [coal` dar eu nu mai am nici un fel de sprijin. [Femeia sus]ine c` \n prima parte a [ederii \n Italia. renun]area la a merge \n clasa a IX-a). Am f`cut com` \n Italia de 3 ore jum`tate…” (p`rinte) \n ciuda luxului de amânunte furnizate. „Sunt elevi cu p`rin]ii pleca]i \n str`in`tate [i nu-[i mai dau interesul”. La acesta se adaug` [i iner]ia cronic`: „Dac` copiii mei nu aveau ce mânca azi. Motivele invocate pentru p`r`sirea sistemului educa]ional Renun]area la [coal`. Am plecat \n Italia. venit foarte mic… Ea pl`te[te chirie [i cât câ[tig` trimite la noi. la gunoi… Suntem multe persoane [7 \ntr-o garsonier` . cu probleme familiale acute.NB]. Spune c` profesorii de dincolo aveau timp mai mult. (elev` \n abandon) Am insistat pe incapacitatea de adaptare a elevei [colarizate \n clasa I aici iar apoi \n Italia. când muncea „la negru” \n confec]ii. situa]ia este neclar` [i las` a se \ntrevede o combina]ie de egoism [i orgoliu.

Sau \n nevalorizarea [colii. Ce-o s` zic` lumea c` face [coala din nou?” {i motivul apare mult mai bine articulat \n relat`rile fo[tilor elevi: „S` r`mân eu b`trânul [colii?” (elev \n abandon). la lec]ii. „E mare. Comunicând cu [coala 46 . (p`rinte) O alt` explica]ie poate fi g`sit` [i \n lipsa de \ncredere \n sistemul educa]ional de la un anumit moment. […] Nu aveam cu cine s`-l las [pe b`iat] \l luam cu mine peste tot. (mam` [i bunic`) Sau „Am doar clasa I.Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire Figura 15. […] [i 6 nepo]i. concubinul meu. mama spune c` „ar vrea s` se \ntoarc` la [coal` dar i-e ru[ine. .Ai fost prost! Nu conteaz` c` te f`ceam noi mo[neagul [colii… Colegii ne ajutau. {coala foarte prietenoas` O discu]ie de profunzime [i analizarea istoriei personale a adul]ilor furnizeaz` date suplimentare pentru identificarea unui stoc educa]ional sc`zut: „Nu am avut p`rin]i. sunt venit` din Maramure[… Nu am lucrat niciodat` dar n-am dat copiii la orfelinat [i i-am crescut singur`”. Ca o fat`. eu l-am dat la 9 ani \n clasa I. la lucr`ri”. |mpreun` nepo]elul cel mare. „Nu [tiu carte” „Sunt desp`r]it` de so] de 22 de ani”. Locuim to]i 14 \ntr-o garsonier` \nchiriat`”. (p`rinte) Informa]ia se coreleaz` cu alte elemente ce \ntregesc profilul afectiv-atitudinal: „A fost un b`iat foarte bun. {i cu copii”. De[i „colegii au spus c` e o gre[eal`. {i 8 copii. cuminte…” Despre acela[i copil [i despre posibilitatea relu`rii studiilor. (alt elev) Figura 16. era foarte agresiv. indiferent de condi]ii. nu aveam cu cine s`-l las… Tat`l lui.

dac` au… Dac` nu. (elev) „Venea profesorul de religie de anu’ trecut cu linia aia cu muchii. când era mediatorul [colar. (diriginte) Webografie. http://www. Nu din [coala asta… „Azi stau acas` pentru c` nu au chef… Nu au dorin]e de evolu]ie [colar`”. Sau zicea c` spune diriginta”. Elevii buni vin la [coal`. tot aceia! Aici la noi nu conteaz`. 2. |n acela[i timp. de r`bdare”. nu o fac pe motive medicale. |[i amintesc [i despre cogenari sau covârstnici \n situa]ii similare: „Sunt colegi care veneau când doreau ei la [coal`.primariabicaz. http://www. Spun c` „doamnele ne explicau bine”. Nu cred c` cineva st` acas` din pl`cere. ORA{ BICAZ. poate s` fie oricare.php?option=com_content&task=view&id=28&Itemid=52 47 . Aluminiu peste degete… A v`zut v`ru-mi-o [i m-a \ntrebat. pentru c` vin cu microbuzul [colar… Apoi „sunt cei cu probleme familiale. {i-a zis c` vine [i c`…” (acela[i elev) „Profesoara de român` ]ipa la mine. M-a v`zut c` eram cel mai prost dar st`team cuminte [i mi-a aruncat cartea de pe banc`.primariabicaz. am b`gat banca \ntr-un col] [i-am ie[it afar`…” (alt elev) Profesorii cred c` atunci când elevii nu vin la [coal`. elevii se sfiiesc s`-[i exprime nemul]umirile. DODENI. (elev) [i gesticuleaz` a lehamite.10. accesat` \n 20. Atunci m-am ridicat. Sau pur [i simplu \i trimit p`rin]ii la treab`. continuând s` pledeze pentru o alt` atitudine \n raport cu cei ce „mai bronza]i dac` sta]i la soare” sau care poart` „o hain` mai ferfeni]`”. muncesc cu ziua: t`iat lemne. Al]ii ur`sc ]iganii… „}âganii cu românii. domnu’! {i-]i tr`gea peste degete. Mai rar. pentru c` la teme nu prea ne descurcam cu ele… Erau cuvinte pe care nu le \n]elegeam. JUDE}UL NEAM} „Majoritatea sunt buni. [i ochi”.ro/index.{COALA NR. „nu prea ni se spuneau notele… |ntrebam [i-mi zicea alte note.ro/ 2. Dar \n ora[… Nu conteaz` c` ]âganul are [i o inim`. neavând mijloace financiare.2009: 1. ne \n]elegem \ntre noi \n cartier. |nainte. prin p`dure”. (elev`) Chestiona]i despre amintirile pe care le au din anii de [coal`. amabili. ne mai ajuta… Ne aduceau la cei nec`ji]i câte o saco[`. mai u[or absenteaz` elevii naveti[ti. Tot \n opinia lor. ne ajutau…” (elev) „M`car a[a. nu la palm`. Probabil mai g`sesc [i altceva mai bun de f`cut: prefer` s` stea s` se uite la televizor. Aveam nevoie de explica]ii.

l Ele completeaz` informa]iile prelucrate ca urmare a interviurilor aprofundate cu: m Directorul unit`]ii [colare. \n prezent elevi \n clasa a IX-a la institu]ii de \nv`]`mânt din ora[. PIATRA-NEAM}. observa]ii reie[ite din observ`rile proprii etc.{coala cu clasele I-VIII nr. m Absolven]i ai [colii \n anul [colar 2008-2009. l Documentarea unor resurse disponibile on-line. l Interac]iuni informale cu diver[i actori locali. dup` cum urmeaz`: l Studiul documentelor existente pe situl web al Prim`riei locale. . m Dirigintele clasei a VIII-a (din anul [colar precedent). oarecum nu foarte de parte de domiciliu. jude]ul NEAM} Investigator principal: Andrei Pârvan Expert local: Elena Preda Informa]iile con]inute \n acest material sunt rezultatul unor activit`]i de cercetare specifice. Fotografiile din document apar]in arhivei institu]iei [i sunt preluate cu permisiune. 6 Cartier M~R~}EI. Date statistice raportate de INS sau MEC au fost utilizate pentru descrierea general` a contextului social [i educa]ional.

{COALA CU CLASELE I-VIII NR. 6 CARTIER M~R~}EI, PIATRA-NEAM}, JUDE}UL NEAM}

I.

DESCRIEREA LOCALIT~}II

I.1. A[ezare [i istoric
Piatra Neam] este un ora[ de circa 100.000 de locuitori aflat pe valea Bistri]ei, \n nord-estul României. Este re[edin]` a jude]ului Neam] [i concentreaz` majoritatea institu]iilor publice cu rol administrativ. Din punct de vedere industrial, \n prezent este al doilea centru industrial al jude]ului iar dup` 2004 \ncearc` un reviriment evident din punct de vedere economic [i al dezvolt`rii urbane. Beneficiaz` de un cadru natural de excep]ie, fiind amplasat \ntr-un bazin intramontan, la altitudinea de 310 m, str`juit de culmi \mp`durite, cu \n`l]imi \ntre 460 [i 859 de metri. Una dintre cele mai vechi culturi existente \n spa]iul românesc este originat` \n apropiere. Continuitatea existen]ei umane poate fi urm`rit` de-a lungul secolelor, prin perioada geto-dac` (din care exist` fortifica]ii nu departe de ora[), pân` \n 1387 când este men]ionat sub numele de Kamena (Piatra) \ntr-o list` a ora[elor sub ocupa]ie rus`. |n anul 1431 apare sub denumirea de Târgul de la Piatra lui Cr`ciun dar statutul de târg domnesc \l prime[te doar \n anul 1453 (Curtea domneasc` de aici construit` de {tefan Cel Mare fiind men]ionat` \n mai multe rânduri: 1552, 1570, 1594). Abia la \nceputul secolului al XIX-lea Piatra se impune ca fiind cel mai important centru urban [i comercial al ]inutului. Apar atunci primele fabrici (hârtie, ]es`turi, cherestea, s`pun, chibrituri, bere etc.) dezvoltarea ora[ului ducând la construirea c`ii ferate Piatra-Neam] – Bac`u. |n 1832 este amintit` prima [coala public` iar \n 1871 se construie[te primul teatru. |n 1859 devine Piatra Neam], pentru a putea fi deosebit de numeroase alte localit`]i cu denumiri similare. Dup` primul r`zboi mondial popula]ia ora[ului \ncepe s` creasc`, odat` cu num`rul fabricilor [i atelierelor sau cu proiectele de sistematizare [i \mbun`t`]irile edilitare. Cel de al II-lea r`zboi mondial a stopat avântul economic iar pierderilor [i distrugerilor suferite \n acei ani li se adaug` jafurile [i teroarea practicate de c`tre Armata Ro[ie dup` momentul August 1944. Perioada imediat urm`toare este momentul \n care se \nregistreaz` o semnificativ` cre[tere a popula]iei. Dup` reforma administrativ-teritorial` din 1968 ora[ul redevine re[edin]` de jude] [i cunoa[te o dezvoltare din ce \n ce mai dinamic`. Sunt integrate \n aria urban` zonele limitrofe [i se construiesc numeroase cartiere (\n majoritate de blocuri) \n zonele periferice, a[a cum este [i cazul cartierului M`r`]ei.

I.2. Ocupa]ii, angajatori
Ritmul este rupt dup` 1990 când, pe fondul contextului economic [i social (\nchiderea fabricilor, cre[terea numeric` a popula]iei) nivelul standardului de via]` se pr`bu[e[te, situa]ia redresându-se treptat abia \n ultimii ani. |n acest sens, merit` aten]ie ritmul dezvolt`rii urbei [i cel de cre[tere a num`rului popula]iei, respectiv descre[terea de dup` schimbarea regimului comunist.

49

Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire Istoria acestor ani poate fi explicat` uzând de dou` elemente, foarte strâns legate \ntre ele: industrializarea accelerat` (construc]ia platformelor industriale din sudul ora[ului, S`vine[ti - Roznov) [i suprapopularea urban` (datorit` cre[terii natalit`]ii [i migra]iei de la sat la ora[). Ambele fenomene pot fi fixate \n jurul anului 1960, dup` construc]ia combinatului chimic \nceput` \n 1958 Cartierul M`r`]ei este „s`rac, plin de oameni care beneficiaz` de ajutoare sociale” (profesor). P`rin]ii sunt foarte mul]i pleca]i iar copiii r`mân \n grija celuilalt p`rinte (dac` exist`), a bunicilor/rudelor sau chiar singuri. „Din eviden]ele noastre, cred c` ne \ncadr`m undeva la 30%. Din fiecare clas`, la 20 [i ceva de copii, cel pu]in 6 au unul sau doi p`rin]i pleca]i afar`…” (director) Sunt p`rin]i care lucreaz` \n pia]`, zi lumin`. „Când s` te duci la ei [i cum s` vorbe[ti la 10 sau 11 noaptea? A[a c`, dac` e nevoie… mergem acolo”. (profesor) Dat fiind contextul economic [i cel social, revin din ce \n ce mai mul]i din Italia sau Fran]a. |ns` cifrele nu sunt impresionante, undeva la 2% dintre elevii \nscri[i \n anul curent de \nv`]`mânt. Din acela[i motiv, al recesiunii, s-au \mpu]inat [i cazurile familiilor care anterior aveau o situa]ie financiar` bun`: mici \ntreprinz`tori, meseria[i \n construc]ii (care \nainte chiar aveau comenzi) sunt mai degrab` rare. Chiar cei care erau \n regul` au situa]ii financiare grele de le \nceputul recesiunii… Figura 17a. Localizarea cartierului M`r`]ei pe harta municipiului Piatra Neam]

50

{COALA CU CLASELE I-VIII NR. 6 CARTIER M~R~}EI, PIATRA-NEAM}, JUDE}UL NEAM}

I.3. Infrastructur`, utilit`]i publice, transport [i comunica]ii
Distan]a dintre Bac`u (punct nodal \n zona central` a Moldovei \n materie de leg`turi de comunica]ie sau oportunit`]i economice) [i Piatra-Neam] se parcurge \n circa o or`. Pu]in mai mult dureaz` c`l`toria pe calea ferat`. De aici c`tre mun]i (spre Bicaz) mai sunt al]i circa 25-30 km, cu leg`tur` spre Transilvania, 60 de km pe [osea c`tre Roman [i E 85, circa 45 spre Târgu-Neam] [i apoi \nc` 70 pân` la Suceava. Cel mai apropiat aeroport este cel din Bac`u, fiind un important punct de tranzit \n drumul nem]enilor c`tre locurile de munc` din ]`rile europene. Figura 17b. Harta regiunii

Harta zonei, disponibil` la http://www.casabilbor.ro/images/harta-turistica.gif

{coala nr. 6 se afl` \n cartierul M`r`]ei, pozi]ionat \n partea de sud-est a municipiului, delimitat de dou` artere de circula]ie majore care se intersecteaz` \n [oseaua ce duce c`tre Bac`u. Altfel, se \ncadreaz` \ntre muntele Pietricica [i calea ferat` Bac`u – Bicaz. |n zon` predomin` blocurile (de 5 sau 9 nivele), construite \ntre deceniile 7 [i 9 ale secolului trecut. Apartamentele sunt mici ca num`r de camere [i suprafa]`, str`zile interioare relativ \nguste [i aglomerate de autovehicule. Administra]ia public` local` (cel pu]in \n ultimii ani), a derulat proiecte de reabilitare a infrastructurii rutiere, a re]elelor de canalizare [i telecomunica]ii. S-au f`cut parc`ri, au \nceput s` apar` locuri de joac` pentru copii iar tendin]ele de modernizare au adus \ntre blocuri unit`]i bancare sau magazine mai bine aprovizionate. Cet`]enii beneficiaz` practic de tot confortul urban, de acces la mijloace moderne informare, comunicare [i divertisment. De aici pân` \n centrul ora[ul sunt cam 15-20 de minute de mers lejer, pe jos. Limita exterioar` a urbei [i fosta zon` industrial` se afl` la alte 10’ de mers cu autoturismul sau transportul public urban. Pentru c` exist` linii (microbuz, autobuz, troleibuz) ce poart` c`l`torii atât c`tre punctele de interes comercial sau administrativ cât [i c`tre locurile de munc`. |n Piatra Neam], ca [i \n toat` acea zon` a Moldovei, exist` comunit`]i religioase minoritare, neoprotestante pu]in peste media na]ional`. Reprezentativ` la nivelul cartierul M`r`]ei poate fi cea a Cre[tinilor Adventi[ti de Ziua a {aptea (ce au o biseric` \n apropierea [colii).

51

Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire

I.4. Perspective de dezvoltare
Pietrenii spun despre ora[ul lor c` este „Perla Moldovei”. S-a dezvoltat aici un nucleu cultural-artistic (2 teatre, liceul de profil), sunt câteva muzee (de art`, de istorie, de etnografie, Muzeul de Art` Neolitic` Cucuteni), biblioteci, galerii de art`, 2 teatre, vestigii arhitecturale [i cl`diri de patrimoniu. De asemenea, s-au diversificat oportunit`]ile de petrecere a timpului liber, de relaxare sau divertisment: telegondol`, baz` hipic`, stadion, complex de agrement. |n Piatra-Neam] sunt câteva cluburi cu tradi]ie (fotbal, handbal masculin, volei feminin, baschet) ce furnizeaz` oportunit`]i pentru exerci]iu fizic sau de \nalt` performan]`. Din punct de vedere economic, lucrurile \ncep a se remedia. „Pe val” sunt investi]iile \n turism \ns` nu am intrat \n posesia unor date statistice sau a informa]iilor suplimentare. Nici referitor la proiectele de dezvoltare urban`, nici la planurile referitoare la cartierul unde este situat` {coala nr. 6.

II. DESCRIEREA {COLII
II.1. Dimensiune, istoric, probleme, perspective
Actuala {coal` nr. 6 a func]ionat mai \ntâi ca Liceu de construc]ii, apoi a c`p`tat denumirea de {coala General` Nr. 26. Denumirea actual` o are din 2005 iar din 1993 s-a ad`ugat un nou corp beneficiind de spa]ii [i dot`ri moderne de \nv`]are. Aici func]ioneaz` [i Gr`dini]a Nr. 2. Cu excep]ia deja precizat`, „din 1975 [când a fost construit` - NB] \n [coala asta nu s-au f`cut deloc investi]ii, de nici un fel. Lambriu vechi, tern, rupt… Multe, foarte multe schimb`ri am f`cut”, spune directorul unit`]ii [colare. A venit aici \n vara anului trecut, „din afar`” (domiciliat \n partea opus` a ora[ului [i anterior inspector [colar) [i „cu multe insisten]e la consiliul local” s-a reu[it ceea ce se poate vedea ast`zi din afar`: o [coal` urban` obi[nuit` (din punct de vedere a arhitecturii), vopsit` \n culori vii (tonuri de galben [i maro, c`r`miziu, ocru etc.) cu alei asfaltate sau betonate, bine \ngrijit`. |n fa]a [colii este un spa]iu verde bine \ntre]inut (despre care urma s` afl`m c` este rezultatul unui proiect de dat` recent`) iar \n spate acela[i asfalt bituminos ce acoper` \ntreaga suprafa]` a cur]ii.

Fotografia 1. - Arhiva institu]iei

Are garduri metalice, \nalte [i foarte \nalte pe alocuri, parc` pu]in inestetice… Dincolo de ele sunt cele 2 corpuri de cl`diri. Cu s`li de clas` spa]ioase, luminoase, cu laboratoare dotate cu mobilier [i aparatur` specifice: matematic`, biologie, limba român`, istorie, informatic`, bibliotec` cu aproximativ 9500 de volume, sal` de sport, vestiare, grupuri sanitare la fiecare etaj (foarte moderne [i foarte \ngrijite).

52

nu au existat (pentru prima oar`. cu descriptori de performan]`”. propun deja activit`]i extra[colare sau alte lucruri pe care le doresc de la [coal`…” |n prezent. PIATRA-NEAM}. Iar rudele nu sunt tocmai localnice. vulgar. din relat`ri rezult` c` sunt pu]ine probleme disciplinare. |n ce \i prive[te pe cei din urm` „cel mai mare câ[tig este c` ne-am câ[tigat de partea noastr` elevii” (director). Ambele asigur` bazinul de selec]ie pentru cei ce sunt integra]i \n clasa I [i (cel pu]in \n toamna lui 2009). violen]`. Or sunt \n grija unor m`tu[i sau rude care vin s`-i verifice s` vad` ce mai fac. „Sunt n`zdr`vani. Se vor ocupa de situl [colii. \nainte de amenajare. lichid`ri judiciare [i execu]ie judec`toreasc`. le-am ar`tat [i oferta. {i sunt profesori care-mi spuneau anul trecut: abia a[tept s` m` intru la clasa ta”. Cel mai mare motiv de mândrie sunt \ns` cadrele didactice [i elevii. pe lâng` rezultatele mai bune la evalu`ri [i examene.Arhiva institu]iei {coala se mândre[te cu o grup` de gr`dini]` cu orar prelungit [i 5 grupe cu orar normal ce func]ioneaz` \n incinta [colii. aici fiind organizate activit`]ile specifice. tot \n structura [colii. (profesor) 53 . De exemplu. „Pân` acum ne-am ocupat mai mult de calitate \ns` ne intereseaz` [i performan]a elevilor no[tri”. elevii [i mediul din care ei provin sunt probabil cele mai vizibile motive de \ngrijorare pentru conducerea [colii [i pentru cadrele didactice. aflat` nu foarte departe. divor]. (diriginte) }intele strategicele vizeaz`.{COALA CU CLASELE I-VIII NR. ca nivel de adresabilitate… Se ceart` peste capul copilului. sunt din ce \n ce mai dese cazurile elevilor de clasa a VIII-a care stau singuri (a[a dup` cum este situa]ia foarte recent al unei eleve \n prezent plecat` [i ea. definitiv) sau chiar cu fra]i mai mici. „Avem de gând s` realiz`m un sistem de men]inere [i monitorizare a disciplinei. deh…” (profesor) dar „sunt ni[te copii buni. Avem chiar cazuri \n care trebuie s` \i ap`r`m pe copii de p`rin]i! Vin [i vorbesc urât. „familia” [i „echipa”. venind chiar din comunele \nvecinate sau de la distan]e mai mari. cu tentativ` de sustragere pentru \nsu[irea pensiei alimentare”. blocul recent modernizat din fa]a [colii g`zduie[te \n prezent fo[ti locatari ai unui cartier de case sociale (ce fuseser` ini]ial grajduri). director). mult alcoolism. „Am avut \ntâlniri cu copilu]ii. Datorit` fenomenelor de migra]ie [i implica]iilor demografice. din jude]. din spusele interlocutorilor) nici un fel de probleme \n realizarea efectivelor sau normarea cadrelor didactice. Consiliul Consultativ al Elevilor preluând din responsabilit`]i [i mediind comunicarea la nivelul reprezentan]ilor. . Pe lâng` stocul valoros de volume. 6 CARTIER M~R~}EI. Mai \ntâi copiilor [i apoi p`rin]ilor!” (director) O a doua surs` de satisfac]ii este biblioteca. gestioneaz` mijloace de \nv`]are moderne (software educa]ional). „Locuitori s`raci [i foarte \ncerca]i: [omaj. perfec]ionarea cadrelor didactice („organizat. JUDE}UL NEAM} Fotografia 2. |n fapt. La acestea se adaug` o alt` gr`dini]` cu 10 grupe cu program prelungit.

lipsa motiva]iei. Situa]ia s-a schimbat: „Acum vin ei. (director) 54 . „Tr`im aici efectul de ser` al educa]iei: una \i \nv`]`m \n [coal` iar \n strad` e[ti nevoit s` ar`]i altceva decât elegan]`”. Este \ns` un avantaj mare c` sunt localnice [i c` (multe) sunt din cartier. Reprezent`ri asupra [colii La schimbarea de management din 2008 „era o [coal` plecat` \n deriv`. Pentru profesori importante sunt [i condi]ion`rile copiilor [i componenta educativ` cu care provin din familie: limbaj. de regul`. II. Spun c` nu toate clasele au fost remobilate. De asemenea. Nu avem mobilier. \ncredere \n educa]ie [i credibilitatea [colii.. Iar servirea mesei de prânz ar constitui nu doar o bun` strategie de atragere [i men]inere a intereselor [i prezen]ei [colare. Absolven]ii spun c` se „descurcau cu temele”.. Unii ne mul]umesc [i acum…” spune actualul director. Pere]ii \nchi[i. Colegii cu derapaje s-au pensionat. foarte coruptibil. am adus noi pentru bibliotec`. un mic despot. Fotografia 3. {i era un sport la care subscriseser` cam mul]i… Deja devenise de notorietate ie[irea din uz. au plecat… F`cusem un soi de terapie \n fiecare diminea]`. .” R`mân problemele cronice de sistem: lipsa unei motiv`ri suplimentare. capacitatea redus` de interac]iune ([i inteligen]a socioemo]ional` firav`). pân` la urm`”. […] Climatul nu era nicidecum de munc`. se mai \n]elegeau cu corectorul de rând… (Unul dintre elevii mai „one[ti”. vârsta cadrelor didactice. c` mai ales s`lile celor din anii terminali sunt \ntr-o stare avansat` de degradare. ofer` cu generozitate informa]ii detaliate despre unii „care ne jigneau dar ne-au trecut pe to]i.2. „|n sala asta era un col]ar mare. [antajist [i profitor). Absolven]ii spun despre profesori c` sunt „buni” dar „zgârci]i la note” [i arbitrari \n evaluare. Este mai greu de influen]at [i organizat un orar prelungit pentru to]i copiii [colari \ns` \n sistem „after-school” se pot organiza activit`]i remediale sau de preg`tire [colar` suplimentar` (teme. \n ochii profesorului. recunosc c` nici ei nu sunt foarte disciplina]i [i grijulii dar sunt unanimi \n a condamna „b`ncile mici” [i incomode. cercuri de specialitate. ce avea responsabilitatea verific`rii temelor celor de pe rândul s`u. cel`lalt presta servicii prin vecini. mai \ntrebau.Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire O oportunitate \n acest sens este localul [colii [i cursurile care dureaz`. pân` cel târziu la orele 14. Din relat`rile responden]ilor. alte activit`]i). Cum s` \[i fac` treaba? Unul dintre mecanici f`cea taximetrie \n timpul serviciului. s` aduc`. atitudine. Vrem s` facem un cabinet de limbi str`ine. Luau de la unul la altul. atmosfera grea… Aici era un bar! […] Femeile de serviciu abia a[teptau s` fie trimise s` cumpere câte ceva pentru a putea pleca definitiv.Arhiva institu]iei Cea mai acut` problem` este dotarea material`: „V` vine a crede c` nu avem laptop? Videoproiectorul numai noi [tim cum l-am luat… Camera de luat vederi prin ac]iuni caritabile [i serb`ri. Vrem s` facem o sal` pentru servit masa…” Cei din clasele mai mari sunt \ns` mai dezavantaja]i. To]i vor s` fac`.

s-au organizat \n asocia]ia p`rin]ilor [colii [i decid destina]ia fondurilor potrivit intereselor lor. un marketing mai bun. cu capacit`]i extrem de reduse de autocontrol.. \ncrederea \n [coal` la cote foarte sc`zute. Acum aflu c` dup` proiectul OAZA DINTRE BLOCURI. {i-au devenit partenerii no[tri.{COALA CU CLASELE I-VIII NR. cutii de bere. sau cu un pachet pentru cei nevoia[i! |n timp. cu un suc [i un fursec. PIATRA-NEAM}. face parte din normalitate. chiar \n lipsa mijloacelor financiare. doar s` \[i lase copiii aici. sporturi… Mai rar. „Se mai duceau dintre absolven]ii clasei a IV-a se mai duceau… Anul acesta \ns` vin ei la noi. . Dar \n urm` cu un an. Iar p`rin]ii au hot`rât ca ei s`-[i procure materialele necesare. ultradefensivi.” Fotografia 4. \n toamna aceasta 25. numai’ dac` v`d locatarii pe cineva c` d` târcoale se iau de el. scutece… |[i f`ceau week-end-ul la picnic. date fiind condi]iile. P`rin]ii \nc` vin greu la [coal` [i acum. \n spa]iul [colii. Lipse[te disciplina interioar` iar p`rin]ii par neputincio[i \n fa]a agresivit`]ii unora dintre proprii copii… Neputincio[i sunt [i cei pe care societatea i-a validat ca speciali[ti (\n cazul unui copil cu un limbaj \n afara decen]ei [i manifest`ri maniacale obsesivsexuale sau de violen]`). JUDE}UL NEAM} Sunt copii hiperactivi. agita]ia.Arhiva institu]iei „Tot cartierul e problematic! Pe elevi am reu[it s`-i atragem cu break-dance”. percep]ia institu]iei era dezastruoas`. Acolo exist` o baz` material` superioar`. Centrului Jude]ean de Resurse [i Asisten]` Educa]ional` i-a fost solicitat un profesor itinerant. concursuri. nici psihopedagog sau psiholog [colar.3. 55 . Anul trecut erau 4 copii cu probleme. A fost mai greu pân` s-a asimilat ideea [i pân` s-au obi[nuit ceilal]i cu ei. cu {coala nr. Cu oferte de dansuri. \n clasele de fi]e…” (director). 2. \n condi]iile pr`bu[irii economice anterioare. alienarea cresc [i alterarea psihicului se accentueaz`…” (director) Exist` [i elevi cu cerin]e educative speciale. „oamenii au \n]eles c` [ansa de reu[it` e prin [coal`. 6 CARTIER M~R~}EI. Exemplar` este mobilizarea \n privin]a copiilor de gr`dini]`. cu vorba bun` [i cu preocupare pentru problemele lor. 6 din Piatra-Neam] este vecin`tatea foarte apropiat` a blocurilor. Acum. Conducerea [colii a pornit demersurile pentru \nfiin]area de grupe noi. pe alocuri. Acum sunt consulta]i tot timpul [i suntem \mpreun` o echip`!” spune directorul [colii. „Stresul. Sau se \ntorc cei neintegra]i de acolo. II. Situa]iile provoac` st`ri de disconfort sau conflictuale (\n comunitate) iar dezamorsarea lor nu este \ntotdeauna u[oar`… {coala nu are consilier de orientare [colar` sau profesional`. Lipsa de preocupare [i de interes vizau \ns` [i proprietatea [colar`: „Lunea diminea]a. aceast` distan]` reducându-se pân` chiar la 200 de cm. Rela]ia [coal`-comunitate Un specific al {colii nr. Doar câ]iva metri despart cl`direa [i terenurile [colii de blocurile ce o \mprejmuiesc. Totul este \n responsabilitatea coordonatorului educativ! |n urm` cu un an \ns`. era groaznic! Pahare. Vecin`tatea uman` a fost \ns` mai greu de apropiat.. Exist` \n zon` [i o rivalitate mut`.

„Dar sunt de acord c` ceea ce am f`cut noi la [coal` nu are cum s` ne ajute prea mult \n via]`. tr`deaz` gesturi de om matur [i stârne[te respect \n ga[ca din jurul s`u. „La englez` aveam o doamn` tân`r`. cu statut de lider al grupului). cu dou` luni \nainte de examene”. „Ne fac capul calendar!” Sau insist` s` le aminteasc` faptul c` nimeni nu angajeaz` tineri f`r` [coal` [i diplom`. Ci pentru prieteni. ne trimit la stân`”. noi ne b`team joc de ea [i \i f`ceam faze dure”. „}inea la disciplin` [i nu discuta!” „Cea dinainte venea [i se juca pe telefon. dac` tot au venit pân` acum. ambi]ia. (profesor) Iar p`rin]ii „las` totul pe ultima sut` de metri. d`ruirea. La [coal` „cred c` to]i venim oarecum din obliga]ie” adaug` un cogenar. pentru a se mai lumina [i a \nv`]a lucruri. „Nu. „[tia s` explice”.Arhiva institu]iei Foarte greu s-a lucrat cu reprezentan]ii din structurile administrative ale ora[ului. . „comunicativ`”. am \ndurat multe. de interes…” „Veneam la [coal` s` nu m` mai sâcâie mama la cap”. admit c` [coala le deschide ochii [i \i ajut` s` [tie „lucruri. Abia dup` 30 de ani s-au alocat fonduri necesare renov`rii. Foarte dezinvolt. Aspira]iile [i a[tept`rile de la instruc]ia [colar` „Pentru mine [coala nu reprezint` nimic dar [tiu c` dac` nu mergi la [coal` nu cre[te bila”. Absolven]ii clasei a VIII-a consider` \nc` matematica. Ne dau bani”. s` nu ne apuc`m de b`ut sau de fumat”. superficial. „P`rin]ii ne zic s` mergem la [coal`. sportul [i engleza „materii u[oare”. (elevul mai matur. le-au cump`rat calculator. biciclet`. spune un altul. oameni cu diplom` de facultate la fel”. „Nu au motiva]ie… Poate c` v`d \n jurul lor cum merg lucrurile. ne-am mi[cat mult [i [tiu ceea ce zic…” „Am trecut prin greu [i am \nv`]at s` ne \ncuraj`m unii pe al]ii”. B`iatul are constitu]ie sportiv`. româna. \i controleaz` rar. extrem de sincer [i de deschis. II. „{i s` [tii când s` renun]i!” 56 . „Muncesc pentru noi” [i zic c` „dac` nu \nv`]`m. dr`gu]`”. (diriginte). „Noi am avut via]` grea. s` avem cuno[tin]e” dar c` pentru a reu[i \n via]` e nevoie s` ai dorin]a. fost coleg [i bun prieten. geografia. p`rin]ii care nu au servicii. \l contrazice primul. nu recompense”. unele foarte jenante… Discu]ia cu fo[tii elevi de clasa a VIII-a fost un moment de rela]ionare profund`. Nu-]i trebuie [coal` pentru meserie” dar la [coal`. altele… „Pentru noi sunt stimulente. e bine legat. Iar dac` \nva]`. n-au f`cut-o pentru bani. „Lips` de timp. Dar unele sunt „cheltuieli inutile… Acum un calculator nu ne folose[te la foarte mare lucru”. farse. Chiar [i atunci.4. nu eu chiar vreau s` vin la [coal`”. „ne \n]elegea” [i „punea note pe merit”.Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire Fotografia 5. perseveren]a. „P`rin]i ne asigur` necesarul.

. te ui]i ca-n jungl`! Se prepar` pe fa]`… [droguri u[oare. la „electroautomatiz`ri”. consumând \mpreun` cu elevii.{COALA CU CLASELE I-VIII NR. Vorbesc despre ghiozdanele pe care nu le mai g`sesc la locul lor sau deloc. potrivit spuselor profesorului diriginte. Fotografia 6. Se mai adunaser` numeroase acte de indisciplin` [i notelor foarte mici a[a c` o adoptarea de m`suri urgente a fost imperativ`. mediile de peste 7 ajutându-i s` beneficieze de prima op]iune. |n fapt. „De ce trebuie s` te a[tep]i mai \ntâi s` fii b`tut sau scuipat? Când intri \n curtea liceului la noi. ilegale . este [i la „bio-chimie”. exprim` o nemul]umire major`: „anturajul de la licee”. Iar aici lucrurile difer` doar pu]in de anii trecut.88%. 57 . Un grup compact.Arhiva institu]iei Cei mai mul]i au dorit s` ajung` la liceul cu profil auto. când cam jum`tate dintre ei mergeau la liceu [i jum`tate \n fostele [coli de Arte [i Meserii. experien]a din aceast` var` este plin` de con]inut. III. Cu mult tact [i inspira]ie.1.NB]” Iar personalul administrativ sau de \ntre]inere face acela[i lucru. Despre atitudinea pe care sunt nevoi]i s` o aib` \n fiecare zi. JUDE}UL NEAM} Ca tineri liceeni [i foarte buni prieteni. s-a consolidat imaginea de sine [i (cu o motivare constant`) au reu[it s` „intre” \n evalu`ri. au fost canalizate capacit`]ile artistice [i sportive ale elevilor. Traseul educa]ional al elevilor [i absolven]ilor Directorul [colii spune c` exist` relativ pu]ine performan]e [colare. Promovabilitatea se situeaz` undeva pe la 85 . 6 CARTIER M~R~}EI. RENUN}AREA PREMATUR~ LA EDUCA}IA {COLAR~ III. apoi s` absolve. mai numeros. PIATRA-NEAM}. Un grup serios de elevi avea foarte multe absen]e. cu excep]ia anului [colar trecut când a fost de 100% pentru elevii care au [i sus]inut test`rile na]ionale.

Apoi mai e ceea ce noi facem aici. ma[in`rii [i aparate. spune dirigintele. Iar dac` va fi facultate. probabil tot din dorin]a de a reduce costurile. Cu o singur` excep]ie. {i nu \n ultimul rând. to]i au ajuns acolo unde [i-au dorit \nc` din clasa a V-a. spune un altul. este gradul mare de mobilitate. A existat [i „un elev respins anul acesta la liceul militar din Câmpulung Moldovenesc la proba psihologic` eliminatorie” (director). dispare orice motiva]ie [i finalitate… Provenind din familii s`race. Dar dup` ce iau hârtia. Mici motive de nemul]umire au fa]` de numero[ii elevi naveti[ti [i provinciali sau num`rul redus [i de calitatea colegelor… La liceu au descoperit profesori uneori foarte severi dar [i unii exagerat de permisivi. Pentru c` \[i aduce aminte de op]iunile lor exprimate \n scris atunci [i ele concord` pân` la suprapunere cu realitatea prezent`. Activeaz` \n puterea judec`toreasc` sau \n magistratur`. „Aleg [colarizarea gratuit` sau costuri cât mai reduse. Iar dac` \i refuzi sau le ceri ajutorul. spune un profesor.. |n propor]ie covâr[itoare. capacitatea de \nv`]are asemenea. |n primul rând. Pe de alt` parte. Cei capabili din punct de vedere al efortului [i str`lucitori la anumite discipline sportive. [i datorit` situa]iei financiare a familiei. 25%. O pasiune… Asta e pasiunea mea!” Am cerut detalii. acolo unde sunt uniforme”. [i poate s`-l repete \nc` o dat` din cauza absen]elor sau notelor extrem de mici. Dar „performan]ele noastre nu se \nregistreaz` neap`rat la olimpiade” (director) sau prin plasarea „for]ei de munc`” (profesor). nevoia de validare a valorii personale (concursurile Kangaroo. |n al doilea. „Eu \mi doresc meseria tat`lui: frigotehnist”. \n for]ele armate sau \n administra]ie. „Eu desenez.”. Au identificat vulnerabilit`]i ale sistemului când au descoperit elevi cu note mari dar f`r` competen]e sociale sau capacit`]i de \nv`]are deosebite ce „au intrat u[or la liceu” [i acum se bucur` de favoruri. R`spunsurile lor. afar`.Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire Cei de la liceul auto sunt \ncânta]i de activitatea practic`. Investi]ia este \n imaginea de sine cre[te. inclusiv pentru dobândirea unei anumite situa]ii profesionale. unii chiar la Bruxelles. percep]ia social` despre valorile pe care le promoveaz` la nivelul comunit`]ii [i [colii. (director) Majoritatea abia a[teapt` s` termine [i s` câ[tige ni[te bani. merg mul]i elevi la liceul de art`. Unii ajung s` repete anul. „Din câte cunosc. este situa]ia social` nebuloas` ([i nu rareori. m`car \n construc]ii”. pictez… Nu mai [tiu cum s-a \ntâmplat. ceea ce afecteaz` participare [colar`. din relat`rile profesorilor. (absolvent) „M`car s` termin`m 12 clase”. „Dac` pot [i se poate. a unuia nemul]umit de repartizarea computerizat`. dep`[ind limita invaziunii. s` nu m` mai duc s` dau bani”. s` o fac [i desfac. adesea se pare c` dispare [i dorin]a pentru ceva mai bun. [ti]i deja povestea… Mi-am dat seama c` numai uitându-m` la desene animate re]in [i pot comunica foarte u[or \n limbi str`ine. „mecanic`”. „Cum m`car?” exprim` nedumerirea b`iatul pe care l-am perceput ca fiind liderul grupului… „Crezi c` e u[or?” „Visul meu e s` am o familie! Restul… Po]i s` faci din orice o art`. sau calificarea necesar` s` se angajeze undeva. manifest` un mai mare poten]ial de risc \n ceea ce prive[te abandonul [colar. Interesul se pierde. b`ie]i fiind [i \n condi]iile recesiunii economice sau a situa]iei urbei din urm` cu nu foarte mul]i ani. O component` vulnerabil` este cea a etniei rome. individual… M` rog… Parkour!” Exist` prea pu]ine date despre evolu]ia absolven]ilor dincolo de accederea la liceului. „Dac` nu m` descurc s` am un atelier sau un service auto. „Pân` la cap!” spun actualii elevi de clasa a IX-a dar asta \i \ngrijoreaz` mai pu]in. ocult`): „Vin cu Mercedesurile la [coal` [i \nscriu copiii s` ia ajutorul social. {i mai pu]ini la teologie… „Sunt destul de pragmatici!”. de exemplu) sau a credibiliz`rii institu]iei. „Nu mai sunt copiii problematici de la 6!” (director). Altfel. eventuala renun]area la [coal` se \nregistreaz` \nc` de la jum`tatea clasei a VIII-a. fac aici un scandal…” (profesor). Creez muzic`. chiar dac` (pentru moment) doar s-au f`cut instructajele. nu-i mai vezi. 58 . pentru moment. pu]ini se duc mai departe. [i facultatea”. Dac` fundalul familial este unul dezorganizat. Chiar dac` nu au rezultate [colare deosebite. Dac` mi se stric`. Cei care absolv` [i facultatea „sunt foarte bine realiza]i” (profesor). merg la liceul cu clase de profil. pu]ini pe filiere „voca]ionale”. Altfel. o foarte bun` parte dintre elevi caut` acea continuare a [colii care „s` le dea o bucat` de pâine” (director). Sau „liceul auto pentru a [ti s` conduc o ma[in`. De ma[ini. sunt oarecum intrigante.

abandonul propriu-zis se \ntâmpl` \n clasa a VIII-a. Acestuia i se asociaz` caren]e emo]ionale. Fotografia 7. lips` de la domiciliu. Motivele invocate pentru p`r`sirea sistemului educa]ional „Nu m` trezeam diminea]a. de a sc`pa de corijen]e [i p`rin]ii reu[esc cumva s`-i trimit` pe copii la [coal`.2. refuzul sistematic \nc` nu este manifest… |n [coal` exist` \nc` repeten]i. mimare). fac mâncare. „Ei \ntre ei au organizat. pierdeau noaptea la calculator. Chiar dac` ajung s` repete clasa.(„{ti]i doamna. \n \nfierbântarea vârstei. Acum se autoselecteaz` cei cu interes [i preocupare pentru examene sau pentru continuarea la un liceu bun. acceptarea [i aprobarea de care puberii au mare nevoie. Uneori. Pân` \n clasa a VIII-a exist` modalit`]i de a trece clasa. a neputin]`… 59 . to]i colegi de clas` [i prieteni se aflau \ntr-o ipostaz` asem`n`toare. din variate motive (lips` de interes. Profilul elevilor care abandoneaz` [coala |n opinia profesorilor de la {coala 6. jucam fotbal \n curtea [colii. Au disp`rut pân` la sublimare fenomenele precum abandonul [i (anul acesta) nepromovabilitatea (coroborat` cu absenteismul masiv). vorbeai cu mine precum cu un om mare…” Din experien]a didactic` [i de via]` de pân` acum (58 de ani. situa]ia lor”. „St`team acas`. la munc`). c` nu s-au putut trezi”. Admit c` „nu ne plac unele discipline” [i vorbesc despre ore la care toat` clasa pleca. zilnic. au f`cut preg`tiri suplimentare…” (director) „P`rin]ii nu [tiau. Veneau la [coal` apoi [i spuneau c` s-au culcat la 5. dirigintele crede c` \n momentul \n care chiar renun]` la [coal`. s` fac lucruri \n via]`. eu nu-s a[a de r`u. decizia apar]ine copilului. Iar chestiunea de pe urm` este cu atât mai onorabil` cu cât cei ce erau \n situa]ii delicate au fost cei care au ac]ionat. Fac cur`]enie. nu beau. JUDE}UL NEAM} III. \n mare parte. cam pe la jum`tate. „Se duceau unul la altul. Plecam câte juma de clas`. lips` de suport afectiv. {i dincolo de motivele \nf`]i[ate \n prezentarea cartierului [i a locuitorului s`i (\n debutul materialului) este evident un deficit de aten]ie pentru cei (\nc`) mici. (diriginte) P`rin]ii ridicau din umeri. 37 de activitate didactic`). \n ciuda regretului p`rin]ilor.Arhiva institu]iei „Era cât pe ce” s` renun]e la [coal` recunoa[te unul dintre ei. PIATRA-NEAM}. spune dirigintele. \ntoarcerea la [coal` este cu atât mai pu]in posibil`: „M` duceam \n scara blocului [i o luam [i o aduceam la [coal`”.{COALA CU CLASELE I-VIII NR. Plecam de la o or` sau dou`.3. De la ultima. a[a cum era cazul latinei. confirm` dirigintele. mergeam la biliard sau la alte jocuri”. nu fumez… M` bucur când \mi spune]i o vorb` bun`”. Cel pu]in 7 dintre b`ie]i. Nu-i mai pl`cea [i nu mai avea atractivitate… „Poate nu [tiu eu la [coal` dar [tiu s` fac multe alte lucruri pe care al]ii nu le [tiu: s` vorbesc. . III. uneori chiar [i fetele…” spune unul dintre elevii care au fost \n pericol s` nu poat` sus]ine testelele na]ionale. s-au \n]eles… profesorii i-au ajutat. pe care-l amplific` \n dramatism… Iar \n condi]iile evazionismului [i dubl`rii realit`]ii. Sau nu veneam. 6 CARTIER M~R~}EI. Când eram mic. \[i aminte[te dirigintele vorbele unui elev care f`cea naveta la o distan]` apreciabil` [i care avea ambii p`rin]i \n str`in`tate. el creeaz` un scenariu oarecum conspira]ionist.

Absenteismul s-a accentuat \ns` \n clasa a VIII-a [i „era dulce chiulul” (diriginte). pentru c` „cu `[tia de la liceu nu prea ai cum. Stocului educa]ional redus i se adaug` dezorganizarea familial`. de ru[ine c` \i vede lumea… Era atât de istea]`! {i mie \mi pare r`u pentru ei c` nu-[i dau seama cât de important` este [coala”. „Ie[eam \mpreun` la fotbal. chiar [i amândoi. Din fericire. [i cu p`rin]ii. la serviciu […] Am vorbit [i cu copiii.4. Mult!” Elevii nu-s agresivi. st`tea cu bunica. Clasa lor a rezultat \n urm` cu 4 ani din comasarea a dou` foste clase de a IV-a. s`-i apropii… Se pare [i m` bucur c` am reu[it!” (diriginte) „|n clasa a VII-a am pierdut o feti]`. iar mama fiind plecat` \n Italia. „Copiii au crescut singuri!” (profesor). „Am fost la u[`. Fiind o situa]ie limit`. eram prieteni”. mai zv`p`ia]i…” F`r` performan]e [colare deosebite. {i asta lipse[te acum. s-au legat prietenii… „{i-am \ncercat s`-i unesc. pân` la urm`.Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire Tot dirigintele relateaz` cazul unei alte eleve care. nici unul dintre p`rin]ii elevilor nu aveau studii superioare. fata s-a recuperat. Fata era \n pat la ora 2 [i s-a b`gat \napoi \n pat. |ntr-o astfel de situa]ie s-a \ntâmplat [i o tentativ` de suicid.10. „am \ncercat tot: am mers acas`. De altfel (fapt observat atât la diriginte cât [i la director sau elevi). dup` cum poveste[te fosta dirigint`.wikipedia. spune dirigintele. M` \ntâlneam cu mama pe strad` [i-mi spunea s` nu m` mai duc la ei acas`.piatra-neamt.php http://ro. Profilul clasei din care a/au abandonat elevul/elevii care au abandonat „Ne \n]elegeam bine \ntre noi.Arhiva institu]iei P`rin]i. fostul diriginte a plecat la o alt` [coal`.2009 http://www. „Erau o clas` un pic mai dificil`. Iar la sfâr[itul clasei a VII-a. a conflictele [i dezacordurile \ntre p`rin]i ce culmineaz` cu ruperea c`s`toriei prin divor]. spune dirigintele. accesat` \n 23. discursul este unul umanist. sunt foarte sufleti[ti. Sunt buni prieteni. sunt naveti[ti” (elev). la suc. neavând tat`.org/wiki/Piatra_Neam] 60 . \nc`rcat de valori suflete[ti. a r`mas cu mama. sunt pleca]i de mul]i ani. . am b`tut ce am b`tut… Au deschis. Mai erau [i dispute dar ele erau specific vârstei [i nu contau \ntr-atât… Fiind de-atât din cartier. prin p`rcule]” spun absolven]ii. „se mul]umeau cu pu]in”. Fotografia 8. III. a reu[it la liceu [i lucrurile merg bine.net/istoric. […] Când a venit mama \n iarn` am fost [i am vorbit cu ea dar nu avea ce s` mai fac` fetei! I-am luat declara]ie s` fiu acoperit` [i… |mi pare atât de r`u…” Din clasa a VIII-a de anul trecut. sensibil… Webografie. \n anul [colar 2007-2008.

m Dirigintele clasei a VIII-a (din anul [colar precedent). m Absolven]i ai [colii \n anul [colar 2008-2009. Jude]ul NEAM} Investigator principal: Andrei Pârvan Expert local: Elena Preda Informa]iile con]inute \n acest material sunt rezultatul unor activit`]i de cercetare specifice. TÂRGU-NEAM}. l Interac]iuni informale cu diver[i actori locali.{coala cu clase I-X nr. . l Documentarea unor resurse disponibile on-line. Date statistice raportate de INS sau MEC au fost utilizate pentru descrierea general` a contextului social [i educa]ional. 3 „Ion Creang`” Cartier HUMULE{TI. l Ele completeaz` informa]iile prelucrate ca urmare a interviurilor aprofundate cu: m Directorul unit`]ii [colare. observa]ii reie[ite din observ`rile proprii etc. dup` cum urmeaz`: l Studiul documentelor existente pe situl web al Prim`riei locale. \n prezent elevi \n clasa a IX-a la institu]ii de \nv`]`mânt din proximitate.

Pân` atunci \ns`. când intr` \n componen]a ora[ului Târgu-Neam]. la circa 5 km de centrul localit`]ii. de[i (foarte mult` vreme) a men]inut cuvântul \n denumirea oficial` a institu]iei. Situa]ie interesant` este cea a [colii din localitate ce a fost nevoit` s` renun]e la particul` datorit` spa]iului insuficient din antet sau din [tampil`.1. referin]ele sunt din ce \n ce mai frecvente. Exist` ast`zi localnici ai Humule[tiului ce se reclam` ca descenden]i ai celor veni]i aici \n c`utarea unor condi]ii prielnice vie]ii [i p`str`rii identit`]ii culturale. \n cea a prelucr`rii lemnului sau chiar agricultur` \ngro[ând rândurile [omerilor (estim`ri de peste 25% la nivelul ora[ului. cetatea cu acela[i nume c`p`tând din ce \n ce mai mult` vizibilitate… Cristalizarea ca localitate urban` are loc \n jurul anului 1770. DESCRIEREA LOCALIT~}II I. Cele mai profunde sunt constituite de restructur`rile din domeniul economic. A[ezare [i istoric Toponimul Neam] este men]ionat prima dat` \n lista rus` de ora[e valahe \ntocmit` la finalul secolului al XIV-lea. Harta ora[ului Târgu-Neam] (disponibil` online la http://hartaneamt. Iar comunitatea continu` a se dezvolta pân` spre finalul secolului al XIX-lea. DN15B) cu Transilvania.Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire I.2.496 ai ora[ului la Recens`mântul din 2002) este situat \n partea de sud. Primele consecin]e au constat \n pierderea locurilor de munc` pentru o bun` parte din popula]ia ocupat` anterior \n industria u[oar`. pe malul din dreapta al râului Ozana (Neam]u) se stabilesc etnici români proveni]i din Transilvania (\n mare parte din zona Sibiului). Ocupa]ii. angajatori Dup` 1989. \n 62 . un foarte bun punct de reper este centrul oficial al a[ez`rii. I. \n condi]iile \n care originile sunt incerte. Ulterior. figurând doar pe unele dintre inscrip]iile vechi or \n documente. muta]iile survenit \n via]a social` au fost numeroase. Figura 18. reapare \n cronicile vremii (ce relateaz` b`t`lia purtat` de regele Sigismund de Luxemburg al Ungariei). La doar câ]iva ani distan]`. ce coincide cu intersec]ia drumului na]ional ce face leg`tura cu re[edin]a de jude] (DN15C) sau (spre vest. „Humule[ti” apar]inând doar memoriei colective. ce a produs deregl`ri masive la nivelul popula]iei adulte.gif ) Cartierul de 3000 de locuitori (din cei 20.ro/imagini/harti/tg_map. pe drumul ce duce spre Piatra Neam] (la 45 de km). De fapt. |n prezent este cunoscut drept cartier al ora[ului.

JUDE}UL NEAM} urm` cu zece ani). \n unele dintre ocaziile speciale… Sunt tinichigii auto. re]eaua de telefonie fix` [i utilizeaz` telecomunica]iile mobile sau internetul. vecin`tatea ora[ului [i \mprejurimile (comuna Vân`tori.ro/images/humulesti/humulesti-romania-8. comunit`]i religioase organizate la nivelul ora[ului. 3 „ION CREANG~” CARTIER HUMULE{TI. dintre elevii cu care s-a discutat. Acest fapt este mai greu de corelat cu num`rul mic de beneficiari ai venitului minim garantat sau poate fi explicat la fel de bine [i de migra]ia circulatorie sau efectele recesiunii economice. Sunt acum numeroase case pustii.entropy. circa jum`tate au cel pu]in un p`rinte f`r` loc de munc`. Mai pu]ini Cre[tini dup` Evanghelie sau Penticostali. comuna Cr`c`oani etc. zona a reprezentat unul dintre bazinele de emigra]ie (destina]iile favorite fiind Italia [i Spania). Dat` fiind pozi]ionarea sa strategic` (intersec]ia c`ilor de acces. Din datele [colii. transport [i comunica]ii Humule[tiul nu a fost ocolit de tendin]ele moderniz`rii. De exemplu.{COALA CU CLASE I-X NR. tomberoane. Pe de alt` parte. Exist` femei ce lucreaz` \n produc]ia textil`. din punct de vedere al compozi]iei etnice sunt români [i romi. „str`zi \ntregi. cu tot cu copii” (localnic). \n celelalte cartiere ale ora[ului num`rul acestora fiind redus pân` spre absen]`. Nu cer[esc. Num`rul celor ce au \n prezent locuri de munc` [i forme legale este relativ sc`zut. O bun` parte din ei s-au cre[tinat \n urm` cu 10-15 ani. utilit`]i publice.12%. \nc` vizibile.jpg ) 63 . Humule[tenii. anii 2000 constituind un apogeu pentru popula]ia adult` iar perioada de dup` 2007 un vârf pentru fluxul de migra]ie al copiilor [colari. Ulterior.3. Oamenii sunt gospodari [i (parte din ei) [i-au organizat via]a crescând \n raport cu a[tept`rile sau cu presiunea social`. Romii din Humule[ti „se descurc` singuri” (director [coal`). Execut` garduri. Infrastructur`. jgheaburi [i burlane [i sunt organiza]i \n Asocia]ii Familiale. I. 61 de copii au p`rin]i casnici sau f`r` ocupa]ie. cei din cartier fiind cei mai mul]i Adventi[ti de Ziua a {aptea. comer].) sunt un bazin ce include comunit`]ile mai mari de romi din nordul jude]ului. alimenta]ie public` [i servicii comunitare. Pe de alt` parte. standardul de via]` al locuitorilor a crescut de la an la an. exist` femei care execut` la domiciliu diverse obiecte de artizanat pentru export. \n Humule[ti este localizat` o comunitate compact` de romi. Figura 19. mecanici sau produc`tori de confec]ii metalice. b`rba]i \n prelucrarea lemnului sau confec]ii metalice. Pe lâng` agricultori (apicultur`. Strad` din Humule[ti. cre[terea vitelor). TÂRGU-NEAM}. numeroase fiind situa]iile \n care (din varii motive) ambii p`rin]i nu lucreaz`. punctele de interes turistic) [i migra]ia circulatorie. |n fapt. furnizori tradi]ionali ai pie]ei ora[ului) se estimeaz` circa 20 de procente ocupate \n agricultur` \ns` \n datele oficiale (chiar [i \n ansamblul popula]iei urbane) ar rezulta 0. exist` [i oameni care lucreaz` „la negru” sau \n regim de zilier. ora[ul Târgu-Neam] (disponibil` online la http://www. dintre membrii comunit`]ii (locuitori ai cartierului Humule[ti. doar românii nevoia[i sau etnici din alte comunit`]i fiind \ntâlni]i la biserica ortodox`. Au acces la televiziune prin cablu.

\n extremele a[ez`rii (subcartierul Blebea. la nivel de sistematizare [i de interven]ie a autorit`]ilor publice \n sensul cre[terii calit`]ii vie]ii. Fostul sat Humule[ti este foarte \ntins. abia acum se realizeaz` re]eaua de canalizare. \i consider` mai degrab` s`teni. pe care cei mai mul]i dintre cet`]eni ([i copii. Factor suplimentar al iner]iei este [i identitatea local` \nc` solid` la nivel de percep]ie [i con[tiin]` public`. Harta zonei (detaliu din versiunea disponibil` online la http://www. chiar din centrul ora[ului.romanianmonasteries. Iar spre nord.5 km). pentru a veni la [coal`. De[i \n statistici nu exist` drumuri pietruite sau de p`mânt. continu` DN 15 c`tre Suceava. periferici. \n ora[ul Târgu-Neam] nu exist` transport public.html ) Cea mai apropiat` gar` se afl` la circa 60’ de mers pe jos. la pas lejer (circa 5. situa]ia locului este interesant`. Din centrul cartierului (vecin`tatea [colii) pân` \n centrul propriu-zis al localit`]ii sunt circa 4 kilometri.Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire Pe de alt` parte \ns`. pe drumul ce vine din centrul ora[ului. Mai mult. situa]ia este paradoxal`. Oarecum paralel c`ii ferate este drumul de leg`tur` (circa 15 km spre est) cu E85. aproape „]`rani”. Alei pietonale sau trotuare nu sunt decât pân` la intersec]ia deja men]ionat`. calea ferat` f`când leg`tura c`tre Pa[cani [i magistrala c`tre Bac`u (spre sud) sau c`tre Suceava (\n nord).org/rom/Harta-Bucovina. |n fapt. Practic. Mai rar taxi sau biciclete. Sau cu autovehiculele personale or liniile de transport c`tre localit`]i \nvecinate (microbuze). pentru realizarea lucr`rilor edilitare a fost \nl`turat prundi[ul iar \n condi]ii de vreme ploioas` drumurile impracticabile. Sunt copii care str`bat distan]e de 4-5 km. Figura 20. ca oameni [i ca localitate!” (localnic)… 64 . indiferent de condi]ii meteo-climatice. Humule[tenii tind a se considera or`[eni de[i locuiesc \ntr-un spa]iu mai degrab` rural. „Un fel de corcitur`. De[i este cartier urban. Cei ce locuiesc dincolo de pod [i de albia Neam]ului. „Trupuri” \n componen]a intravilanului. \n cazul celor ce frecventeaz` studiile liceale) \i parcurg pe jos. de exemplu) drumurile sunt nemodernizate.

elev de liceu) distrac]iile sunt pu]ine [i foarte pu]ine. mai pu]ine fiind „de vacan]`” sau „de week-end” iar proprietarii fiind de vârst` medie [i prezentând poten]ial de natalitate. „Cu ani \n urm`. când erau [i copiii mai mici. exist` deja o gr`dini]` cu program normal [i o extensie a {colii nr.{COALA CU CLASE I-X NR. Altfel. \nfr`]ire institu]ional` etc. 3. \n sistemul de predare „dublu simultan”. Locuin]ele sunt \n majoritate permanente. realizarea unei centuri ocolitoare ce este foarte posibil s` aib` conexiunea cu DN 15 chiar \n zon`. Tinerii se mai \ntâlnesc \n Pia]a Central`. chiar \n partea de sud a Humule[tiului. este evident` o tendin]` de extindere a ora[ului spre Sud. 3 „ION CREANG~” CARTIER HUMULE{TI. |n aceast` not` se \nscriu oportunit`]ile de turism [colar. exist` o conexiune puternic` \ntre [coal` [i casa memorial` „Ion Creang`”. TÂRGU-NEAM}. {i opinia este c` acei ce vin pe scen` sunt sub orice standard de profesionalism sau de calitate artistic`. foarte umed` [i nu prea mare. (diriginte). la „o pizza sau un suc”. Fiind un ora[ mic („comuna Târgu-Neam]”. un spa]iu de joac` pentru copiii de gr`dini]` (cel mult) [i gr`dina central`. la muzeu. JUDE}UL NEAM} I. 65 . Un parc insalubru [i scos din uz de mai bine de 20 de ani. Parcul tematic „Ion Creang`” Nu \n ultimul rând [i nu doar ca percep]ie social`. cu bicicletele sau pe internet”. fiind mai degrab` la nivel de inten]ii ale administratorilor locali sau nevoi comunitare pe termen mediu [i lung. c`ile de acces [i pozi]ionarea a[ez`rilor periurbane. Acum mai vine la Casa de Cultur` teatrul de p`pu[i la care merg cei de pân` \n clasa a IV-a”. se f`ceau diverse ateliere tematice. cu Parcul Na]ional „Vân`tori” sau Cetatea Neam]. Sau cu parcul tematic din centrul ora[ului. |n documentele prim`riei ora[ului apare Humule[tii Noi iar localnicii vorbesc despre Satul Nou ca fiind zona unde se construie[te mai intens \n ultimii ani [i care presimt c` va fi destina]ia celor ce se vor \ntoarce din str`in`tate. \mbun`t`]irea infrastructurii rutiere [i finalizarea re]elei de canalizare. Sau cu numeroasele a[ez`minte monahale. „la role. regularizarea cursului Neam]ului din perimetrul cartierului Humule[ti. printre proiectele autorit`]ilor publice locale (a[a cum sunt ele prev`zute \n strategia de dezvoltare urban` \n perioada 2007-2013) se includ \nfiin]area unei linii de transport urban de c`l`tori c`tre cartierul Humule[ti. sau cu casa memoriala Veronica Micle. |n consecin]`. De fapt. Sunt \ns` mai pu]in explicite [i detaliate \n termeni obiectivi.4. Figura 21. situat` \n apropierea acestuia din urm`. Perspective de dezvoltare Dat` fiind configura]ia reliefului.

{i unde nu s-au adunat o mul]ime de b`ie]i [i fete la [coal`.com/_sAE_sd9otj8/SYs_RPhLa6I/AAAAAAAAAH4/bVkxk1AC5FQ/s1600-h/DSCF0873.” (Ion Creang` – Amintiri din copil`rie. Casa memorial` „Ion Creang`” (disponibil` online la http://florin-giurca. partea I) Figura 23. ru[inos [i fricos [i de umbra mea. Doamne. [-apoi. \ntre care eram [i eu. [i ce chilie durat` s-a f`cut la poarta bisericii pentru [coal`. un holtei zdrav`n. stre[init cu [indil`.blogspot. v`zut` „din poarta casei” lui Creang` (http://1. dasc`lul bisericii.ro/orase/humulesti1. \n prezent. [i sf`tuia pe oameni s`-[i dea copiii la \nv`]`tur`. ce mai pomi s-au pus \n ]intirim. ce om vrednic [i cu bun`tate mai era! Prin \ndemnul s`u. care era \ngr`dit cu z`plaz de bârne.jpg) II.bp. frumos [i voinic. un b`iat priz`rit.Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire Figura 22.uv. s` fi v`zut pe neobositul p`rinte cum umbla prin sat din cas` \n cas`. \mpreun` cu b`di]a Vasile a Ilioaei. Descrierea [colii „{i p`rintele Ioan de sub deal.JPG ) 66 . Biserica „Amintirilor”.

preluat` cu permisiune) Ulterior. Exist` acum un corp complet modernizat (la standarde superioare. Apoi cel vechi. pe parcursul urm`torilor 70 de ani. de personal sau de spa]ii. lucr`rile erau sistate.1. Ritmul activit`]ilor de la reconstruc]ia corpului A au fost \ncetinite de descoperirea r`m`[i]elor unor construc]ii anterioare. Iar dac` de acum 175 de ani nu au r`mas decât amintiri. investi]iile \n reabilitare au fost aproape absente (a). posibil o cram` ce a apar]inut unui negustor de b`uturi alcoolice (c). perspective {coala din Humule[ti este poate una dintre primele institu]ii despre care literatura român` modern` con]ine referiri. Corpul A al [colii. |n 1970 se adaug` corpul B. |n 2006 \ncep lucr`rile de consolidare a corpului A [i \n anii urm`tori continu` cu C [i B. care p`streaz` impresia general` a unor astfel de spa]ii educa]ionale. |n 1915. Dimensiune. Membrii comunit`]ii. istoric. 67 . Regele Ferdinand emite un decret prin care se \nfiin]eaz` „{coala primar` ION CREANG~ din Humule[ti – Târgu-Neam]”. c`r`mida fiind realizat` de c`tre meseria[ii din localitate (b). La momentul vizitei \n localitate [i \n [coal`.{COALA CU CLASE I-X NR. Exist` \nc` elevii O[lobanu. Figura 24. impresionant ca realizare [i dot`ri) \ns` nefunc]ional la parametri maximi. referin]e istorice [i bibliografice [i patronime. \nc` de la \nceputuri. \n 1980 corpul C iar \n 2003 corpul D. s-au implicat cu determinare \n lucruri. prima [coal` de limb` român` din jude]ul Neam] fiind g`zduit` de „chilia” de la poarta bisericii. Cu excep]ia ridic`rii noilor corpuri de cl`diri. Condi]iile sunt \ns` aici departe de a fi ideale. Din istoria lucr`rilor de modernizare se pot re]ine cel pu]in 3 detalii semnificative. Tr`snea [i chiar Sm`r`ndi]a [i câ]iva Nic`… Institu]ia \n sine fiin]eaz` de când Ion Creang` avea câ]iva ani. \nainte de \nceperea lucr`rilor (fotografie din arhiva institu]iei. 3 „ION CREANG~” CARTIER HUMULE{TI. cl`direa fiind ridicat` \ncepând cu anul 1919. Iar satisfac]ia. datorit` provizoratului. JUDE}UL NEAM} II. Exist` corpul de [coal` realizat \n 2003 ce se prezint` \n condi]ii bune [i foarte bune. a fost \nchis` [i redeschis` de câteva ori datorit` lipsei de fonduri. probleme. TÂRGU-NEAM}. A fost \nfiin]at` de c`tre preotul Ion Humulescu [i „b`di]a Vasile”. sc`zut`.

Atunci a fost organizat` un fel de [coal` de var`. \n vederea [colariz`rii. clasele…” Grupurile sanitare ale elevilor sunt cur`]ele. Interior din noul corp de cl`dire |n afara anilor I [i al II-lea din \nv`]`mântul primar. \n reconstruc]ie „Reabilitarea e cea mai mare problem`” spune directorul. Tot spa]iul e curat. A primit recent \nc` 20. num`rul redus de copii \nscri[i \n clasa I datorit` pe de o parte migra]iei circulatorii c`tre Europa de Vest. Apoi s` se ocupe [i de sala de sport [i de restul „S` ne mut`m cu birourile. Curtea [colii. ca m`sur` 68 . Figura 26. ultimii ani fiind buni pentru c` „ne-au dat de la minister bani frumo[i” \n vederea actualiz`rii stocului de carte.Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire Figura 25. Rezult` de aici un total de 445 de elevi \n anul [colar anterior. Proiectul (ce era prev`zut a dura 3 ani) trebuia s` fie deja finalizat toamna aceasta. sunt câte 2 clase pe nivel. Grupul ]int` era cel al romilor. destinat` \n special copiilor cu dificult`]i de socializare.000 de lei cu care s` achite pl`]ile restante c`tre constructor. chiar [i \n condi]iile date… Biblioteca are 15600 de volume. organiza]i \n 22 de clase. cabinetele. drept pentru care. Excep]ia o constituie (\n acest an). iar pe de alt` parte unei situa]ii nefericite petrecute \n vara anului trecut.

Atât de vehement` \ncât. Mi-am f`cut gr`dini]` cu program prelungit pentru p`rin]ii ce plecau \n ora[ la munc`. „Tendin]a de a sorta copiii” a fost confirmat` de fosta dirigint` de la clasa a VIII-a [i calificat` ca regretabil`: „|n cealalt` clas` erau copiii din familii dezorganizate. (director) |[i vars` of-urile: „Sunt foarte nemul]umit`! P`rin]ii \i \nscriu doar la [coal` pentru a avea apoi adeverin]a pentru VMG…. „P`i nu m` pui tu pe mine pe acela[i plan cu profesorul care prime[te copiii foarte buni. „La profesori. mereu cu gând de duc`… Instabilitatea asta a \ncadr`rii… sistemul nu te ajut`!” Tot directoarea spune despre elevi c` „nu sunt foarte serio[i!” \n compara]ie cu Vân`tori [localitate limitrof` cartierului Humule[ti – NB] unde se ar exista o popula]ie compact`. interesat` de evolu]ie. romi s`lb`ticu]i veni]i… {i pe care p`rin]ii nu-i \ndeamn` \nspre [coal`”. materiale… Mi-au r`mas copiii aici.2. Stocul educa]ional este foarte redus. s` nu mai munceasc`. ce au avut stabilitate pe post. „Neavând mijloc de transport. for]ate. Cadrele didactice sunt din Târgu-Neam]. 69 . {i nici de munc`… Cei tineri nu mai pre]uiesc asta. doamna director are 12 ani de experien]` \n management educa]ional. „Ceilal]i au 10 clase. Aici „munce[ti de mori [i tot jos e[ti”. [coala care \i prime[te numai ale[i. sau care veneau de la Satul Nou. \i respinge-trimite \n alt` parte pe cei mai sl`bu]i [i financiari [i cu capu’. „Nu mai pleac`. din p`cate românilor. cu 18 ani. Unul dintre intervieva]i a specificat oarecum \n treac`t „performan]a for]at`”. Reprezent`ri asupra problemelor [colii Cu o scurt` pauz`. \n ciuda eforturilor deosebite. Dar \n [coal`…” De curând. s` nu mai \nve]e… au v`zut c` pe romi \i trece a[a [clasa . II. s` fure. Ce era s` fac?” (director). au fost schimb`ri de discipline… Ne-a fost greu!” {ansa au fost \nv`]`torii.NB]”. este un singur \nv`]`tor [i predare \n sistemul dublu simultan. n-au avut ce face [i m-au l`sat acolo”. acordarea respectivului pachet a fost \ns` sistat` la un moment dat iar reac]ia p`rin]ilor vehement`. Muncim foarte mult cu ei! La alte [coli. JUDE}UL NEAM} complementar`.{COALA CU CLASE I-X NR. spune directoarea. De peste 3 decenii lucreaz` „\n sistem”. nici copii „nu prea au dragoste de carte”. Datorit` constrângerilor bugetare. 3 „ION CREANG~” CARTIER HUMULE{TI. I-am avut ca elevi pe p`rin]ii acestor copii… Iar din p`rin]i slabi nu po]i avea rezultate cu elevii…”. Am copii care nu [tiu române[te. Au ie[it atunci la pensie oameni. \n cartier locuind \nv`]`torii [i directorul. de la predarea simultan`”. TÂRGU-NEAM}. selecta]i cât de cât. li se oferea participan]ilor un pachet de produse alimentare. {i-[i aduce aminte perioadele dificile… „La Revolu]ie era jale. E alt` atmosfer`. teroare! Veneau pentru o trambulin`…” |n anul [colar curent. Am muncit enorm pân` \n 2000. Tot acolo este [i gr`dini]a. foarte pu]ini fiind p`rin]ii cu studii superioare. \nc` din clasele de gimnaziu. |n Satul Nou. „vecin`tatea romilor nu le-a f`cut bine. Nu avem satisfac]ii profesionale. Cei care au fost \n str`in`tate vin cu alt` optic`. Erau \n nu [tiu câte [coli. {i nici p`rin]i. profesori. munceau copiii. Aici. |n [coal` „am adus calculatoare. {i n-ai romi… [\nv`]`toarele] se lupt` efectiv cu el s`-l \nve]e române[te. nu au fost \ndupleca]i a-[i trimite copiii la [coal` \n toamn`. conducerea [colii a realizat o hart` de risc educa]ional pentru Agen]ia Român` de Asigurare a Calit`]ii \n |nv`]`mântul Preuniversitar. „am rezolvat prin conjunctur`: s-au permis \nc` mi[c`rile astea”. Au \nceput s` mint`. \nainte. {i s-a pornit cu o singur` clas` I! P`rin]ii „cu posibilit`]i” \[i duc copiii la [colile din centru.

Cu cei mici e \ns` mai greu. anul trecut.3. Curtea [colii [i terenul de sport |n opinia profesorilor. la clas`. deci comport`-te firesc. de curriculum [i de viziune managerial`. Dar elevii resimt discrimin`rile astea iar integrarea este greoaie. e greu…” „Manualele vrai[te. II. „Sala de sport nu e gata. a localnicilor \n sus]inerea [colii. programa e superficial` [i e o sum` de termeni”. Problema mai profund` este cea a copiilor: „copiii vin din mediul social \n care tr`im [i noi. „Aici la noi a fost dintotdeauna ideea c` ceea ce este pe lâng` Târgu Neam] este provincia. Toat` ziua p`rin]ii alearg` dup` bani. Humule[ti era locul unde (printre altele) erau foarte buni meseria[i \n prelucrarea c`r`mizilor. ai mâncat. „|n momentul \n care un copil de clasa a III-a lucreaz` \nc` 3 ore acas` pe lâng` cele 5 de la [coal`. Doar c` „lipse[te dragostea… E[ti p`rinte. Nici adultul nu lucreaz` atât!” (profesor) Dar „i-ar \ncânta s` fac` orice decât se face \n mod tradi]ional. Apoi la culcare”. |n fapt. munca fizic` [i contribu]ia concret` cu resurse materiale fiind una dintre modalit`]ile prin care a fost realizat acest lucru. {i considerându-se c` este benefic` furnizarea unei solu]ii de ocupare profesional`. informa]ional. pentru [coal`. Mul]i debutan]i. obi[nuit. Fiind singura [coal` din comunitate [i având istoria relatat` mai sus. (diriginte) Iar repro[ul major pe care \l face contemporanilor este c` „st`m destul de prost. a fost men]ionat` [i anterior implicarea. 70 . rela]iile [colii cu p`rin]i. inferior dotate. \nc` o dat` mam`). „Când banii vin cu ]ârâita… Anul acesta \ns` „va fi greu la Humule[ti. cel pu]in pentru disciplinele pe care a fost \ncadrat`. sunt practic la acela[i nivel. Apoi. e mai mult. acum sunt cabinete”. afecta]i mai pu]in de cei din jur [i de p`rerile lor”. Nu ai timp s` te ocupi de sufletul copilului!” „La nivel genera]ional.Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire Figura 27. Rela]ia [coal`-comunitate Dup` cum \i spune [i numele. a fost un an bun. crede fosta dirigint` a clasei a VIII-a. |i \ntreab` doar dac` ]i-i foame. Material. Fac educa]ie fizic` pe un culoar placat cu gresie! Decât a[a…” Datorit` schimb`rilor de paradigm` educa]ional`. evolu]ia are o pant` descendent` zdrav`n`…” spune fosta dirigint`. cu institu]ii [i al]i actori comunitari nu pot fi decât normale. Condi]iile materiale sunt practic cea mai mare problem` \n opinia dumneaei. de-a lungul timpului. \n maximum o lun`. b`g`cio[i. S-a schimbat echipa \n propor]ie de 80%. s-a recurs la \nfiin]area unor clase cu specific. Sistemul [i regulile ]in de interpretarea pe care o poate face o persoan`”. „nu mai exist` laboratoare. asta e normal!” (diriginte. […] Pentru o parte dintre ei! Ceilal]i sunt flexibili.

„pentru cultura noastr` general`”. s` ajungem undeva”. „E monoton s` te treze[ti \n fiecare diminea]` [i s` vii la [coal`…”. RENUN}AREA PREMATUR~ LA EDUCA}IA {COLAR~ III. de uniformele care \nc` nu au fost introduse dar care nici nu prea se poart`. Din relat`ri ale localnicilor validate de propria observare. iepuri. Sau de selec]ia defectuoas` ce permite doar celor cu note mari s` ajung` la liceu. „Am pus acolo: [tiin]ele naturii. Colegiul Na]ional „{tefan cel Mare”a fost prima op]iune. „Dar nu r`mân aici. „{coala ne face mari” Un singur respondent din 15 spune c` „ne preg`te[te pentru meserie” sau c` „f`r` [coal` n-am [tii s` purt`m un dialog” de[i to]i actualii elevi de clasa a IX-a sunt de acord c` „asigur` un viitor”. „A[ fi ipocrit` dac` a[ spune c`-mi place [coala. de \nv`]at. s` fim aten]i la ore. Le place aici sala de sport (2. TÂRGU-NEAM}. din toate punctele de vedere. parc` peste medie). ca r`spuns la provocarea moderatorului). Profesorii vor mai mult de la noi! S` \nv`]`m mai mult. Rar dac` r`mâne câte unul. „S` ne scuteasc` de treburile de prin curte” de[i numero[i intervieva]i au responsabilit`]i speciale \n gospod`rie: animale de cas` [i pasiuni specifice (columbofilie.{COALA CU CLASE I-X NR. Traseul educa]ional al elevilor [i absolven]ilor [colii din Humule[ti Absolv` la [coala din Humule[ti aproximativ 40 de elevi \n fiecare an. n-avem timp…” spune o elev`. pentru comunicare. clasa a IX-a). „Venim pentru prieteni”. transportul [colar asigurat de c`tre prim`rie face mai mult r`u decât bine: elevii – care urc` primii. mate-info. Sau. Transportul local nu exist` iar microbuzul [colar…”. „P`rin]ii ne \ncurajeaz` s` mergem la [coal`. clasa a IX-a) „Temele sunt date cu un rost. pentru ca apoi s` „mergem la o facultate”. completat de o fost` coleg` de clasa a VIII-a: „Nu suntem deloc obi[nui]i cu programul `sta!” Dar „venim la [coal` pentru c` profesorul ne explic` mai bine decât dac` am \nv`]a singuri” (sau de pe net. Cei care sunt elevi „la {tefan” au satisfac]ia de a studia \ntr-un „liceu bun. mama „nu [tiu unde”). |ncearc` s` ne ofere ce pot” [i necesarul cotidian. (diriginte) III. s` acord`m mai mult timp \nv`]`turii…” (elev. „Doar familia \i ajut`! Poate printre profesori se mai g`se[te unul sau 2… Poate [i dup` ce termin` [coala general`! E talme[-balme[… Nimic nu e pus la punct! Nici \n familie. [tiin]e sociale. cu renume” specializ`rile pe care le-au dorit. (elev`. Absolven]ii continu` \n totalitate la clasa a IX-a. Sunt momente \n care simt c` nu fac fa]`! Se adun` prea multe: teme. de fapt). care-[i fac spa]iul necesar. spune un alt intervievat. s` aplic`m ceea 71 . „mediul” [i dot`rile (la interior. Aspira]iile [i a[tept`rile de la instruc]ia [colar` Elevii spun c` vin la [coal` „din pl`cere” dar opiniile de profunzime mai degrab` nesubstan]iale iar r`spunsurile elevilor cli[eistice: „{coala ne ajut` ca s` fim cineva. singurul cu ambii p`rin]i angaja]i: tat`l sculptor. papagali). s` \nv`]`m”. Chiar [i licee din Piatra-Neam]”. de scris. „Te ajut` s`-]i faci un viitor”. JUDE}UL NEAM} II. pentru prestigiu social („s` ajungem cineva. „c`minul sau gazda cost` [i ele”. chiar [i pentru fo[tii absolven]i ce au fost distribui]i la Colegiul Economic „Vasile Conta” (cu care am interac]ionat \n totalitate). Sunt oarecum dezam`gi]i de diferen]ele mari \ntre clase din punct de vedere al inventarului de mobilier. „P`rin]ii ne spun s` nu ne lu`m \n gur` cu profesorii.1. „To]i p`rin]ii vor s` ajung` copilul ceva” (elev clasa a IX-a. Nu uit` c` „sunt care n-au \nv`]at [i tot au un viitor. dup` cum spune actualii elevi de clasa a IX-a de la „{tefan cel Mare”). de la locul de pornire – sunt \nghesui]i pe locurile din spate iar [oferul binevoitor \i „ajut`” pe concet`]enii prelua]i de pe traseu. 3 „ION CREANG~” CARTIER HUMULE{TI. nu doar printre vecini”.4. \n general. s` \n]elegem. nici la [coal`… {i-atunci fiecare supravie]uie[te cum poate”. Dar mersul \n municipiul re[edin]` de jude] e complicat! Distan]a nu e mare dar leg`turile rutiere sunt pu]ine. „Nu mai suntem copiii r`sf`]a]i de la gimnaziu. Au medii mari [i doar distan]a \i re]ine!” spune directoarea. spun elevii acum \n clasa a IX-a. Nu mi se pare normal ca unul care \nva]` s` fie \n rând cu unul care d` bani”.

tot din Târgu-Neam]. \n special) \n fiecare an. „Noi suntem mai re]inu]i pentru c` avem colegii noi”. tinerii liceeni graviteaz` \nc` \n universul familial. „Nu prea cerem ajutorul!” spun fo[tii absolven]i. buni”. Nu neap`rat cei tineri…” Ca stil. absolven]ii de la Humule[ti au \nceput s` mearg` la seminarul teologic. \l completeaz` o fost` coleg` de clas`. m-am gândit s` m` duc la liceu la Piatra. sunt cam la fel cu cei din [coala general`”. comunic`m mai u[or cu ei…” Despre orice. spun liceenii. acomodarea a fost rapid`. Am vrut s` m` duc la liceul militar la Câmpulung… Familia ]ine la noi. g`zduit de c`tre unul dintre complexele mân`stire[ti din apropiere. cei mai tineri \ncearc` s` se impun`. pentru „alte lucruri”. „Când eram \n [coala general` discutam mai \ntâi \ntre noi. noi \ncerc`m s` ne p`str`m familia aproape. cel pu]in o perioad`… „Vor s` schimbe [coala. la specializ`ri precum „patrimoniu”. „Se consider` c` am ajuns la liceu [i ne putem descurca…” Elevii spun c` la Istorie trebuie ]inute minte date. |mi doresc sa antrenez. \ntreab` \ntre vecini. Acum nu m-am potrivit ca genera]ii. „Celor care stau la internat. Câte 2-3 (b`ie]i. \[i doresc profesii apropiate de specialit`]ile pe care le urmeaz` („poate ceva contabil dar nu m-am gândit”. ani… La Limba Român` se lucreaz` cu bibliografie suplimentar`… |n cazul disciplinelor socio-umane. mai sunt [i „cu fi]e”. acei ce s-au gândit deja. farmacist. elev`). Sau arhitect („din clasa a VII-a am un vise pe care cred c` am s`-l p`strez.Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire ce ni se spune la nivel teoretic”. (diriginte) Iar „Sistemul \i \mpiedic`. Cu ace[tia din urm`. Dac` nu [tiu ceva. sau „cu calculatoarele” (b`iat). la nivel mediu [i \nalt. de exemplu. ca peste tot. Sau s` arbitrez. „Sunt OK”. „Unii glumesc. A[a consider`m noi c` e bine! La distan]`. \ntrebam pe al]ii iar cu 10’ \nainte de pauz` ceream profesorului s` ne ajute [i \ncercam s` l`murim… Uneori st`team [i-n pauz`!” Acum [i-ar dori mai mult timp \n afara [colii. |n ce-i prive[te. merg la cele 2 institu]ii deja amintite mai sus sau la Colegiul Tehnic „Ion Creang`”. E vreme pu]in` [i pentru interac]iune cu prietenii sau colegii. |n opinia absolven]ilor. \n clas`. când [i ce liceu au terminat. e altceva!” Dintre interlocutorii elevi. o parte stau \n c`minul internat din apropierea unuia dintre licee. Poate fi un modus vivendi sau doar iner]ie. „La matematic` avem aproape dublu”. al]ii fac naveta \n fiecare zi. Am vrut s` m` duc la liceul militar la Câmpulung…” zice un b`iat. \ns` media lor este parc` peste a altor zone”. Iar [coala din Humule[ti a avut \n performan]ele sportive ale elevilor o tu[` clar` pe cartea de vizit`. pe lâng` clasa a IX-a unde ar putea s` urmeze \n continuare. 20-25 diverselor explica]ii [i restul de 30’ transcrierii \n caiete a informa]iilor comunicate de profesor oral sau prin scriere pe tabl`. Dar cei din urm` sunt mai pu]ini. profesor de chimie – pe de o parte) sau doar tangen]iale (asistent medical sau chiar medic pediatru sau psiholog). Dar „ne \n]eleg. Altfel. Fetele cred c` „familia ]ine la noi. nu \i ai pe cei apropia]i s` te sprijineasc` sau s`-]i dea sfaturi… E un alt sistem. La clubul sportiv din ora[ au fost \nscri[i mul]i elevi [i au \ncercat traiectorii de specialitate. chiar [i de la 25-30 km. De câ]iva ani. handbal. par mai exigen]i. profesorii predau mai repede. Efectivele num`r` circa 30 de persoane. nu atât din cauza rezultatelor. CS Târgu-Neam]… 2 ani. din durata orei circa 5’ sunt destinate organiz`rii. Dar sportul e prima op]iune!” spune o elev`. Schimb`rile survenite la nivelul con]inutului [i disciplinei \n \nv`]are sunt cele mai vizibile [i mai profunde. Selec]ia. Sau posibilit`]ile financiare ale familiei… To]i 72 . comunic`…” (elev de clasa a IX-a ce locuie[te \n casa p`rinteasc` din Humule[ti) Profesorii sunt „de treab`. {i acolo sunt copii slabi. m-am gândit s` m` duc la liceu la Piatra. dac` nu pot s` devin contabil! Eu fac sport de performan]`. laborant. pentru „treburile de acas`”. \n afara [colii. Uneori. Nu [tiu foarte mare lucru despre studiile lor. A[a consider`m noi c` e bine! La distan]`. Juc`m \n campionat regional. „Pentru teme”. s` vad` altceva. cu mai pu]ine explica]ii. mediul. Sau team`… „Uneori. \n mare parte fete… Mul]i dintre elevi sunt or`[eni. din punct de vedere „al felului de a fi. e altceva! De[i par maturi [i temerari. le e mai u[or. De[i am v`zut c` [i prin clas` mai sunt oameni ce-[i doresc asta!”. De obicei r`mân acolo [pentru clasa a IX-a] cei care nu sunt orienta]i [i sprijini]i din familie. {i nu cunosc nici ocupa]iile prezente. foarte mul]i cunosc pu]in din istoria personal` a p`rin]ilor. nu \i ai pe cei apropia]i s` te sprijineasc` sau s`-]i dea sfaturi… E un alt sistem. noi \ncerc`m s` ne p`str`m familia aproape. Exerci]iul de proiec]ie este \ns` greoi [i pare a avea caracter de noutate… „Sportiv.

2. nu am g`sit elevi care s` nu \[i poat` continua studiile”. norocul. c` tot nu le place cum arat`. „S` fim optimi[ti” [i „s` faci tot posibilul s` realizezi” ce \]i propui.3. deschi[i”. absolven]ii de clasa a IX-a \n prezent liceeni. nu pot! Eu v`d ce am aici… Am copii reu[i]i de la media 7 (cea mai mare) pân` la 5! III. o facultate este de ajuns. Profilul elevilor care abandoneaz` [coala Cei ce renun]` la [coal` se selecteaz` \ncepând cu clasele mici. ei nu vor… E inutil! E inutil ce se \ntâmpl`! Nu fac fa]`. ace[tia nu fac fa]` liceului. [i pentru c` „le pl`cea s` \nve]e” [la ele – NB].Profilul clasei din care a/au abandonat elevul/elevii care au abandonat „Clasa era una omogen`. de ce nu ne las` pe noi \n [coli cu o comisie care s` se priceap` s`-i testeze psihico… psihologic. activând profesional \n domenii \n care activitatea [i efortul fizic sunt excluse. „Li se pare mai u[or s` munceasc` cu c`ru]a”. m`car cultura aia general` cât \i trebuie lui s` [tie s` socoteasc`. Majoritatea lucreaz` cu salariul minim pe economie. s` poat` tr`i. Plus o arie de ceva practic. Sunt [i p`rin]i care au nevoie de ajutorul copiilor ([i aici depinde foarte mult ce are mai mare prin cas`) dar cred c`. dup` aceea doar rela]iile personale ce furnizeaz` ve[ti. da. III. ce mai urmeaz`… Dar noi nu [tim! Nu [tim ce urmeaz`… Poate n-o s` ie[i din prima contabil. s` [ti]i de la mine: copiii `[tia b`ga]i for]a]i din a[a zisele clase de liceu transformate din SAM-uri. 3 „ION CREANG~” CARTIER HUMULE{TI. s` [ti]i. Se poate face o clas` de copii care poate face fa]` \nv`]`mântului de mas`. Estimeaz` c` \ntre 23 [i 25 de ani vor deveni autonomi din punct de vedere financiar. Elevii spun despre ei c` se \n]elegeau [i se \n]eleg [i acum bine \ntre ei. Ei nu pot mai mult! De ce \i for]`m s` fac` mai mult decât pot? Iar acolo la ce pot. cum \i nume[te lumea”. Continuând exerci]iul proiectiv. pe de o parte…” Cea de-a doua este considerat` doar ca alternativ` la schimb`rile pie]ii muncii. Aveau rezultate bune [i disciplinele profilului de acum (matematic`. informatic` etc. Dar „cel pu]in \n anii \n care am stat acolo. „termin`m liceul. Dar. Iar cea de-a doua. Apoi o facultate. veniturile-s mici aici \n zon`”. s-o pot face cu ace[ti copii care nu neap`rat c`-s debili mintal sau nu [tiu ce grad de schizofrenie au… Dar ace[ti copii s` poat` fi trata]i diferen]iat. poate percep]ia social` c` primii ani de [coal` [i priceperile de pân` acum sunt \ndeajuns. (diriginte) „Sunt copii cu un singur p`rinte. Erau. dvs. se sesizeaz` [i nu este un comportament care s` capete r`d`cini” Niciodat` nu se pot afla cu exactitate motivele pentru care abandoneaz` [coala. TÂRGU-NEAM}. Despre fo[tii elevi ai [colii din anii trecu]i ce acum ar putea urma cursuri universitare. Ace[tia nu vor merge mai mult de clasa a IX-a! Ei nu vor face. perseveren]a. Accentuat se \ntâmpl` la clasa a V-a. {i acum „depinde de profesor. este hot`rârea copilului. Absenteaz` intens copiii care au un singur p`rinte acas` sau cei cu probleme de \nv`]are. nu \nv`]`m…” 73 . „pe picioarele noastre”. Mul]i doreau finan]e… Familia a[teapt` s` le tr`iasc` mai bine copiii decât ei”. JUDE}UL NEAM} copiii din genera]ia lor \[i doresc o meserie bine pl`tit`. ce face la [coala special`. Poate va mai fi nevoie de alte cursuri. Eu am propus peste tot: dac` ei tot doresc s` desfiin]eze [colile speciale. Poate uneori se simt da]i deoparte. sprijinul familiei. bugetul necesar. comunic` [i copiilor acest lucru… „Se vede [i dup` evolu]ia elevului. [i pentru c` le pl`cea profesorul. „Trebuie s` ne dorim mult”. informa]iile sunt pu]ine. Chiar de dup` clasa a II-a. pe care p`rintele nu o mai poate gestiona ulterior. c` eu poate nu am atuurile astea.{COALA CU CLASE I-X NR. s` scrie. munca. paralel`. Din spusele fostei diriginte se pare c`.) erau privilegiate [i pentru c` aveau note mai mari. mai comunicativi. „Ne irosim anii din via]`. de cele mai multe ori. Colectivele sunt mici [i dac` se \ntâmpl` o dat` sau de dou` ori. de calificare”. |ntr-un alt exerci]iu de liber` asociere cu „ingredientele” necesare succesului. Tragi de ei [i-i sco]i! Copiii au capacit`]i intelectuale diferite… „a[a zi[i cu CES. Nu avem timp s` \nv`]`m la toate obiectele! Dac` nu ne place. Datele pe care [coala le p`streaz` sunt doar cele de la intrarea \n liceu. (diriginte) Nu mai exist` abandon la popula]ia român`. voin]a. El [tie ce a[teapt` p`rintele [i de regul` \ncearc` s` intre \n gra]iile p`rintelui”. seriozitatea. Fosta dirigint` mai spune c` sunt pu]ini cei care chiulesc sau care pleac` de la ore. indexeaz` aten]ia. de principiu. spune fosta dirigint`. care s` \nve]e o meserie pentru… C` el mai mult de clasa a VIII-a… Mul]i.

PIATRA-NEAM}.{coala cu clasele I-VIII nr. m Elev anterior \nscris \n alt` institu]ie de \nv`]`mânt. l Ele completeaz` informa]iile prelucrate ca urmare a interviurilor aprofundate cu: m Directorul unit`]ii [colare. \n prezent aici datorit` repet`rii anului. m Dirigintele fostei clasei a VIII-a (din anul [colar precedent). poli]ist de proximitate. dup` cum urmeaz`: l Studiul documentelor existente pe situl web al Prim`riei locale. observa]ii reie[ite din observ`rile proprii etc. m Agent. \n prezent cursan]i \n programul „A doua [ans`”. m Asistentul social al unor copii institu]ionaliza]i \nscri[i \n aceast` [coal`. m Elevi de diverse vârste ce au abandonat [coala \n perioada 2005-2009. l Interac]iuni informale cu diver[i actori locali. . 5 Cartier D`rm`ne[ti. l Documentarea unor resurse disponibile on-line. Date statistice raportate de INS sau MEC au fost utilizate pentru descrierea general` a contextului social [i educa]ional. jude]ul NEAM} Investigator principal: Andrei Pârvan Expert local: Elena Preda Informa]iile con]inute \n acest material sunt rezultatul unor activit`]i de cercetare specifice.

|n acest sens. str`juit de culmi \mp`durite. cu \n`l]imi \ntre 460 [i 859 de metri. cherestea. 1570. la altitudinea de 310 m. PIATRA-NEAM}. pe fondul contextului economic [i social (\nchiderea fabricilor. Dup` primul r`zboi mondial popula]ia ora[ului \ncepe s` creasc`. chibrituri. s`pun. |n 1859 devine Piatra Neam]. Din punct de vedere industrial.{COALA CU CLASELE I-VIII NR. respectiv descre[terea de dup` schimbarea regimului comunist. angajatori Ritmul este rupt dup` 1990 când. cre[terea numeric` a popula]iei) nivelul standardului de via]` se pr`bu[e[te. Continuitatea existen]ei umane poate fi urm`rit` de-a lungul secolelor. bere etc. Perioada imediat urm`toare este momentul \n care se \nregistreaz` o semnificativ` cre[tere a popula]iei. Sunt integrate \n aria urban` zonele limitrofe [i se construiesc numeroase cartiere (\n majoritate de blocuri). Dup` reforma administrativ-teritorial` din 1968 ora[ul redevine re[edin]` de jude] [i cunoa[te o dezvoltare accelerat`. A[ezare [i istoric Piatra Neam] este un ora[ de circa 100. pentru a putea fi deosebit de numeroase alte localit`]i cu denumiri similare. 5 CARTIER D~RM~NE{TI. DESCRIEREA LOCALIT~}II I. Ocupa]ii. |n 1832 este amintit` prima [coala public` iar \n 1871 se construie[te primul teatru.1.) dezvoltarea ora[ului ducând la construirea caii ferate Piatra Neam] – Bac`u. Una dintre cele mai vechi culturi existente \n spa]iul românesc este originat` \n apropiere. JUDE}UL NEAM} I. odat` cu num`rul fabricilor [i atelierelor sau cu proiectele de sistematizare [i \mbun`t`]irile edilitare.000 de locuitori aflat pe valea Bistri]ei.2. Apar atunci primele fabrici (hârtie. situa]ia redresându-se treptat abia \n ultimii ani. ]es`turi. Beneficiaz` de un cadru natural de excep]ie. Este re[edin]` a jude]ului Neam] [i concentreaz` majoritatea institu]iilor publice cu rol administrativ. prin perioada geto-dac` (din care exist` fortifica]ii nu departe de ora[). fiind amplasat \ntr-un bazin intramontan. I. \n prezent este al doilea centru industrial al jude]ului iar dup` 2004 \ncearc` un reviriment evident din punct de vedere economic [i al dezvolt`rii urbane. \n nord-estul României. pân` \n 1387 când este men]ionat sub numele de Kamena (Piatra) \ntr-o list` a ora[elor sub ocupa]ie rus`. 1594). 75 . |n anul 1431 apare sub denumirea de Târgul de la Piatra lui Cr`ciun dar statutul de târg domnesc \l prime[te doar \n anul 1453 (Curtea domneasc` de aici construita de {tefan Cel Mare fiind men]ionat` \n mai multe rânduri: 1552. Cel de al II-lea r`zboi mondial a stopat avântul economic iar pierderilor [i distrugerilor suferite \n acei ani li se adaug` jafurile [i teroarea practicate de c`tre Armata Ro[ie dup` momentul August 1944. Abia la \nceputul secolului al XIX-lea Piatra se impune ca fiind cel mai important centru urban [i comercial al ]inutului. merit` aten]ie ritmul dezvolt`rii urbei [i cel de cre[tere a num`rului popula]iei.

3. Ambele fenomene pot fi fixate \n jurul anului 1960. Pu]in mai mult dureaz` c`l`toria pe calea ferat`. vedere de ansamblu Fotografie disponibil` la http://www. Figura 28. Cartierul D`rm`ne[ti. 60 de km pe [osea c`tre Roman [i E 85.Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire Istoria acestor ani poate fi explicat` uzând de dou` elemente. utilit`]i publice. cu leg`tur` spre Transilvania. I.com/photos/coldfiremgd/2695618651/ Reprezentativ din acest punct de vedere este cartierul D`rm`ne[ti. dup` construc]ia combinatului chimic \nceput` \n 1958. transport [i comunica]ii Distan]a dintre Bac`u (punct nodal \n zona central` a Moldovei \n materie de leg`turi de comunica]ie sau oportunit`]i economice) [i Piatra-Neam] se parcurge \n circa o or`.Roznov) [i suprapopularea urban` (datorit` cre[terii natalit`]ii [i migra]iei de la sat la ora[). 76 . circa 45 spre Târgu-Neam] [i apoi \nc` 70 pân` la Suceava.flickr. foarte strâns legate \ntre ele: industrializarea accelerat` (construc]ia platformelor industriale din sudul ora[ului. Cel mai apropiat aeroport este cel din Bac`u. S`vine[ti . fiind un important punct de tranzit \n drumul nem]enilor c`tre locurile de munc` din ]`rile europene. De aici c`tre mun]i (spre Bicaz) mai sunt al]i circa 25-30 km. Infrastructur`.

de acces la mijloace moderne informare. Harta zonei disponibil` la http://www.ro/images-up/2009-09-10_11353_sp_depozit_piatra-neamt_60168-9570. Figura 30. au \nceput s` apar` locuri de joac` pentru copii iar tendin]ele de modernizare au adus \ntre blocuri unit`]i bancare sau magazine mai bine aprovizionate. JUDE}UL NEAM} Figura 29.jpg 77 .casabilbor. PIATRA-NEAM}. a derulat proiecte de reabilitare a infrastructurii rutiere.gif {coala nr. 5 se afl` \n cartierul D`rm`ne[ti. Apartamentele sunt mici ca num`r de camere [i suprafa]`. Cet`]enii beneficiaz` practic de tot confortul urban. |n zon` predomin` blocurile de \n`l]imi diferite. pozi]ionat \n partea de nord-est a municipiului. a re]elelor de canalizare [i telecomunica]ii. cu acces direct din artera de circula]ie ce duce spre nordul ]`rii [i spre Târgu-Neam]. Administra]ia public` local` (cel pu]in \n ultimii ani).immo-land. 5 CARTIER D~RM~NE{TI. comunicare [i divertisment. construite \ntre deceniile 7 [i 9 ale secolului trecut. S-au f`cut parc`ri.{COALA CU CLASELE I-VIII NR.ro/images/harta-turistica. Cartierele ora[ului Piatra Neam] Imagine disponibil` la http://www. str`zile interioare relativ \nguste [i aglomerate de autovehicule.

baza material` pare a fi una extrem de bun` iar clasele arat` foarte bine. printre parc`ri. 2 teatre. baschet) ce furnizeaz` oportunit`]i pentru exerci]iu fizic sau de \nalt` performan]`. vestigii arhitecturale [i cl`diri de patrimoniu.1. autobuz. DESCRIEREA {COLII II. troleibuz) ce poart` c`l`torii atât c`tre punctele de interes comercial sau administrativ cât [i c`tre locurile de munc`. migran]ii „de profesie” sau cartierul de case relativ s`r`c`cioase din apropiere s-a transformat \ntr-unul de vile. pe jos. personalul este localnic. biblioteci. complex de agrement. Din to]i „un sfert au studii superioare. |n {coala nr. garaje sau spa]iile dintre blocuri. stadion. Tâmpl`ria [i toc`ria par a fi schimbate de dat` recent` iar pere]i proasp`t decora]i. {coala este chiar frumoas`! Culoarele sunt foarte-foarte curate. biblioteca (circa 1800 de volume) [i câteva s`li de clas`. de partea cealalt` a cur]ii. Le-am spus despre avantaje. A fost \nfiin]at` [i construit` \n 1974. Din punct de vedere economic.Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire De aici pân` \n centrul ora[ul sunt cam 20 de minute de mers lejer. ce tranziteaz` zona \n drum spre destina]iile limitrofe din proximitate. sunt cel pu]in 3 c`i de acces (chiar [i pentru mijloacele de transport auto). |n 1982. De fapt. volei feminin. de etnografie. de istorie. 5 se ajunge lejer din str. \n nordul ora[ului. când s-au \mpu]inat angaja]ii de la FIBREX [i RIFIL S`vine[ti [i au ap`rut micii \ntreprinz`tori. din rândul muncitorilor. de la o distan]` de câ]iva kilometri). I. perspective |n incinta {colii nr. de relaxare sau divertisment: telegondol`. Dimensiune. II. nu foarte mul]i ce ajung la [coli sau licee.4. Cu o singur` excep]ie (un cadru didactic navetist. nici la planurile referitoare la cartierul unde este situat` {coala nr. baz` hipic`. \ntr-un moment \n care cartierul era \n plin` dezvoltare iar primii copii din familiile muncitorilor de pe platforma industrial` din sud-estul ora[ului aveau nevoie de [colarizare. cu parter [i dou` etaje. cel mult…” (diriginte) [i pu]ini sunt [i p`rin]ii pensiona]i pe caz de boal`…” |n apropiere este o alt` [coal`. 5 \ns` cei mai mul]i dintre ace[tia „refuz` s` se declare. Sunt \n mare parte romaniza]i de[i mai vorbesc \nc` romani (doar \ntre ei. s-au diversificat oportunit`]ile de petrecere a timpului liber. Nicolae Iorga. peste 95% de elevi proveneau din cartier. 6. lucr`torii pe cont propriu. contribuind la impresia unui spa]iu destins. Sau pentru copiii. De asemenea. Accesul se poate face [i cu transportul public urban. 78 . „Pe val” sunt investi]iile \n turism \ns` nu am intrat \n posesia unor date statistice sau a informa]iilor suplimentare. S-a dezvoltat aici un nucleu cultural-artistic (2 teatre. handbal masculin. ce \n prezent g`zduie[te sala de sport (potrivit conducerii. Elevii nu par atât de g`l`gio[i cum se \ntâmpl` de regul` \n [colile „de cartier” iar din spusele [colarilor sau fo[tilor [colari atmosfera nu este una indus` de vizita \n sine… La parter sunt spa]ii afectate elevilor de la clasele cu predare Step-byStep iar u[ile s`lilor sunt deschise. cea mai mare din ora[). \n curtea vast` ce o distan]a de vecin`t`]i. lucrurile \ncep a se remedia. despre locurile la liceu care se ob]in mai u[or \ns` doar 3 avem declara]i” (director). existând linii (microbuz. istoric. galerii de art`. este vizibil` [i foarte cunoscut` localnicilor. a fost construit un corp nou. [oseaua ce duce c`tre Târgu-Neam]. |nc` de la \nceput. Perspective de dezvoltare Pietrenii spun despre ora[ul lor c` este „Perla Moldovei”. Muzeul de Art` Neolitic` Cucuteni). liceul de profil). Omogenitatea s-a redus dup` 1990. la [coal` deloc!). Avea un singur corp de cl`dire \n form` de C. geografia social` fiind diferit` doar dintr-un singur punct de vedere: num`rul mai mare de etnici romi. Are o curte mare. mul]i locuind \n cartier. probleme. Nici referitor la proiectele de dezvoltare urban`. |n Piatra-Neam] sunt câteva cluburi cu tradi]ie (fotbal. sunt câteva muzee (de art`.

a[a cum vom ar`ta ulterior… Dintre p`rin]ii afla]i acas`. \ngrijor`tor pare a fi num`rul „copiilor care stau singuri”. conducerea [colii spune c` face tot ce poate pentru a g`si solu]ii. \i aduc pentru clasa a VIII-a. ca fiind de maxim` importan]`. JUDE}UL NEAM} Componenta social` [i dimensiunea uman` a situa]iilor problematice reies. nevralgic` este situa]ia copiilor [i a tinerilor. Iar explica]iile pot fi doar speculate: amenin]area recesiunii [i/sau (mai degrab`) continuitatea \n sistemul educa]ional. a celor de vârst` [colar` (\n special). tot estimativ) sunt \n Italia. Sunt unii p`rin]i care nici nu [tiu \n ce clas` e copilul!” (diriginte. ce s` fac`” (profesor). la Gârcina. „acas`”. Motiv valid [i \n cazul celor ce stau la distan]` [i „nu au bani de autobuz”. st`team \n ma[in` mâncând mere [i covrigi iar b`iatul era la pizza. [i-au stabilit domiciliul definitiv \n mediul rural. Belgia. iarn`. „nu vin. cu p`rin]i desp`r]i]i. M`car o dat` la o lun`. (profesor) De[i. aici). „S` v` dau catalogul s` vede]i câte liniu]e am trase la p`rin]i f`r` date de contact sau informa]ii…” Aceast` „lips` de interes” ajunge s` „\ntrerup` dezvoltarea normal`” (asistent social) dar produc [i muta]ii severe: „\i vezi de pe o genera]ie la alta c` sunt din ce \n ce mai gra[i [i nu fac mi[care.{COALA CU CLASELE I-VIII NR. Iar exemplele sunt numeroase. foarte mul]i (cel pu]in un sfert. S-a dovedit pân` la urm` c` maic`-sa [tia dar avea ni[te bube [i era un soi de [antaj. |n condi]iile date. Dar lipsea [i de la centrul de minori unde era institu]ionalizat! Am \ntrebat printre minori (avem [i noi sursele noastre…) [i am aflat c` era dus la un amic. chiar Statele Unite. unele chiar neverosimile: copil minor. „Când s-au deschis grani]ele. profesor). dac` nu…” |n chestiunea absenteismului [colar masiv sau abandonului. dintre cei pleca]i. Spania. P`rin]ii [colarilor mici se ocup` singuri de copii. trimit bani foarte mul]i copiilor iar ace[tia. este vorba „\n primul rând. profesor). când p`rin]ii se \ntorc fie nu mai au copii de vârst` [colar`. sunt „mul]i care fac sport (handbal. „Am dat [i telefoane la p`rin]i \n Italia… Le-am spus c` dac` nu vin s` vad` ce e cu copilul. ce locuia cu prietenul mamei. „O treime dintre elevi nu-[i cunosc p`rin]ii” (diriginte) sau nu au men]inut leg`tura cu ei. fie nu reu[esc s`-i motiveze pe ace[tia din urm` s` reia [coala. Din estim`rile cadrelor didactice. Dar [i `[tia-s integrabili!” (diriginte) Restul motivelor de nemul]umire vizeaz` consumabilele („aducem de acas` [i noi dar nu putem”. elev` a [colii. La nivel de reprezentare social`. au fost p`rin]i care intra]i \n [omaj. din interac]iunile avute \n [coal`. {i unii au venit. PIATRA-NEAM}. Dintre ace[tia. repatrierile sunt pu]ine. Amicul furase bani de acas`… Noaptea. \ns` lipsesc informa]ii despre parcursul [colar ulterior al fetei. „V` spun c` exodul acesta e n`ucitor… Oamenii pleac`. stresul cotidian [i „micile [icane. acela[i profesor continu`. {i-ar lua scutiri de la educa]ie fizic`”. Mai \ntâi cu p`rin]ii. jum`tate au familii „dezorganizate”: copii care nu-[i cunosc p`rin]ii sau au \ntrerupt leg`tura cu ace[tia de mult timp („s` vede]i \n catalog câte liniu]e avem \n dreptul p`rin]ilor”. \ncercarea din {coala nr. a[a cum s-a \ntâmplat cu o elev` ce invoca lipsa mijloacelor de transport. divor]a]i \n fapt sau copiii ce sunt crescu]i \nc` de mici de c`tre bunici sau alte rude. |n aceea[i ordine de idei. After-school nu a fost o idee cu foarte mare priz` la public \nainte \n zon`. circa 40% la sut` dintre p`rin]ii propriilor elevi sunt [omeri. dac` nu la dou` s`pt`mâni. solu]ia a fost mutarea la o [coal` din apropiere. vorbind despre copiii din clasele de gimnaziu [i p`rin]ii lor). (|n consecin]`. mama fiind plecat` \n Italia. |n fapt. agentul de proximitate consider` c` „dup` numeroasele cazuri avute”. „[tiu c` e nevoie de bani [i managementul se str`duie[te. De asemenea. dup` ce anterior \i \nscriseser` la [coli din str`in`tate unde studiaser` [i locuiser` un num`r de ani. |ntre ace[tia. Ritmul plec`rilor spre sat nu a fost \ns` nici pe departe atât de sus]inut pe cât a fost cel al emigr`rii… Pe de alt` parte (cel pu]in la {coala nr. (4 la num`r. de s`r`cie. munca \n str`in`tate [i fenomenul migra]iei circulatorii beneficiaz` de o percep]ie aproape complet negativ`. mergem la Poli]ie. 5). (director) Din cauza condi]iilor economice. ce era s` fac`!” (director) Tot cu ajutorul agentului de proximitate se recurge la m`suri extreme: „aveam un b`iat de la casa de copii care nu venea la [coal`. 5 transformând clasele \n sistem Step-by-Step. „Cu toate c` de la clasa a V-a \n sus \[i pierd interesul…” (diriginte) Apoi. care nu sunt insurmontabile” \n opinia profesorilor. karate [i la noi. mai exist` un fenomen atipic: p`rin]i care. cu masa de prânz servit` \n spa]iul [colar) |n contextul social [i afectiv ilustrat anterior. cu Poli]ia echipat` \n civil… frig.) 79 . De regul`. cercuri de matematic`”. „mai exist` o problem`: moda asta cu bolnavii… ADHD. \n semestrul al doilea am fost nevoi]i s` comas`m clasele s` putem continua activitatea cu elevii de clasa a V-a”. E ru[inea de a veni la [coal` \mbr`cat mai s`r`c`cios”. b`iatul s` nu-l spun` lui taic`-s`u (plecat \n Italia) o avea la mân`” (director). 5 CARTIER D~RM~NE{TI.

m` distram. |nainte \nainte era a[a-[i-a[a” sau „cât de cât OK” (elevi). [i „au r`bdare cu mine”. {i. Frecven]a este sus]inut`. Am realizat c` am nevoie de [coal`” spune o elev` ce a reluat cursurile \n programul A doua [ans`. Un mare motiv de mândrie pentru conducerea unit`]ii [colare este reu[ita programului „A doua [ans`”.2. „Acum am \n]eles de ce am nevoie de [coal`. Spune despre [coal` c` „arat` bine. II. noi facem orice!”. E foarte bine aici la noi!” Acela[i elev mai crede c` „se studiaz` exagerat! Prea multe ore. un fost profesor al [colii era membru \n consiliul local. Nu ca \n pu[c`riile din occident unde se fac ore multe [i pauze pu]ine… N-am fost dar mi-au povestit al]ii. Dac` prinzi un profesor r`u…” spune acela[i elev cu mobilitate ridicat`. multe degeaba. Relevant \n acest sens este un caz al unui copil urm`rit [i penal. „S`r`cia [i frustr`rile…” sunt alte cauze \n opinia reprezentantului Poli]iei. Provenea dintr-o [coal` ajut`toare. cartiere din Piatra Neam]). poli]ia. a deschis un document iar primul rând pe care l-a tastat a fost „Voi spune la toat` lumea s` \nve]e la timp ca s` nu piard` \n via]` cât am pierdut eu”. s-au schimbat lucrurile. Unul dintre ei. brigada antidrog. Reprezent`ri asupra [colii „Eu predau [i la A DOUA {ANS~. dup` prima lec]ie. „Mama. \n opinia interlocutorilor atrage „marginalizarea de c`tre ceilal]i elevi. Al]ii „au alt` p`rere despre tine. dificult`]ile de \nv`]are fiind strâns legate de caren]ele afective [i instabilitatea emo]ional` din „dotarea genetic`”.3. Rela]ia [coal`-comunitate „Colabor`m foarte bine cu toat` lumea: prim`ria. nu m` interesa… De ce s` fac eu [coala? De când sunt cu cineva. \n]eleg`tori. fiind un bun sprijin [i reprezentant la nivel de autorit`]i. Multiplicare gratis pentru chestionare sau altceva…” „Avem elevi care [tiu c` [coala nu-i ajut` prea mult. participarea deosebit` iar cursan]ii „vin din tot ora[ul aici la noi” (profesor). Nu are de nici unele [i bea…”. Uitam ce am de f`cut… De asta am [i repetat!” (elev). Altfel. ce \i evit`”. Trebuie s` te duci!” (elev) „|nainte [coala era pentru mine ca un joc. ne ajutau unde nu [tiam”. jandarmeria. Fenomenul se \ntâmpl` s` fie reprodus [i \n [coal` \ns` cazurile sunt mai degrab` izolate. Drept pentru care personalul specializat a considerat schimbarea repetat` a mediului ca fiind o posibil` solu]ie. Au \ncercat s` m` ajute dar din moment ce ai goluri…” [i „mi-a[ dori doar o schimbare de atitudine: s` fie mai pu]in severi [i corec]i \n notare! S` nu cedeze la flori sau a[a ceva”. St`team cu p`rin]ii. cu participan]i ce au vârste cuprinse \ntre 14-15 ani [i peste 50. Trebuie s` le ar`t cum se a[eaz` degetele pe taste… Iar prima dat` când am pus mâna pe mâna lor s-au uitat mira]i la mine. Dup-aia nu mai voiam s` m` duc…” (elev`). Mi-a[ dori un calculator conectat la net \n fiecare clas`. Elevii cuprin[i anterior [i \n \nv`]`mântul obligatoriu observ` mai degrab` aspectele formale. Iar pân` de dat` recent`. Pe de alt` parte. spune directorul [colii. ce poate s` mai zic`? E sup`rat`! Dar a v`zut c` am \nceput s` m` reglez. „Eu n-am reu[it s` prind firul \napoi. {i-am [i elevi de etnie rom`. Profesorii erau [i \nainte [i acum „buni. Sau „foarte curat`” (elev \nscris anterior la alt` [coal`). m`car de diplom`…” spune fosta dirigint` despre realismul sau pragmatismul elevilor sau fo[tilor elevi. „Am avut un caz unde tat`l e violent [i fa]` de mam`. 80 . majoritatea con[tientizeaz` c` au nevoie de [coal`. Voiam s` m` duc [i sâmb`ta [i duminica. m` murd`resc?” spune directorul unit`]ii. c`utam. Pentru copil. Acum e criz` [i nu ai ce face.Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire Transportul [colar este o problem` doar \n unele dintre cazuri (ar exista. dup` ce [i-a \njunghiat un coleg cu un instrument de scris. acum la vreo 20-22 de ani. Dar ce e. s` pl`tesc chiria… Nu g`seam. \i pare bine…” (elev) |n clasa a II-a \mi pl`cea [coala de atunci. {i vom dezvolta \n cele ce urmeaz` perspectiva acestor elevi aparte… II. exprimându-[i nefericirea [i sup`rarea prin agresiune fizic`. „[coala e foarte bun`. „Veneam la [coal`. Aveam nevoie de bani. din spusele poli]istului de proximitate un microbuz [colar ce aduce elevi din Speran]a la [coala din Gârcina – ambele. protec]ia copilului.

„Nu \mi doresc nimic deosebit. m`run]i[uri… Dar m-am g`tit s` fiu buc`tar!” (cursant A doua [ans`) „Nu am visuri prea mari. to]i sunt la licee din ora[” spune dirigintele.1. Dac` nu este o diplom`…. pe lâng` numero[ii elevi f`r` orientare sau sens…. NU m` a[tept s` devin cine [tie ce… Ce face tot românul! Un magazin de calculatoare…” spune un fost elev care a studiat la modul intensiv clarinetul. s` m` angajez undeva. al`turi de dorin]` [i munc`. „Marea problem` este cooperarea cu familia… Când un copil este l`sat de izbeli[te e l`sat definitiv (dirigintele). condi]ie obligatorie a fericirii \n via]` sunt \n primul rând banii (alte variante de r`spuns fiind absente) iar pentru reu[ita proiectelor pe care le vizeaz`.{COALA CU CLASELE I-VIII NR. nu mi-a prea pl`cut!” |n compara]ie cu al]i covârstnici afla]i ce au renun]at la studiile [colare. acum \n Statele Unite. Pleac` \n Italia s` fac` bani iar noi \ncerc`m s`-i con[tientiz`m c` via]a nu e numai din bani: lectorate cu p`rin]ii. [coala are [i consilier [colar. III. multe… alte activit`]i”. 5 CARTIER D~RM~NE{TI. au lipsuri materiale etc. „Cei de clasa a VIII-a [i-au f`cut un drum al vie]ii… Majoritatea vor s` fie poli]i[ti.4. spune fosta dirigint` de la clasa a VIII-a. factori de ordine. 5 nu are elevi performan]i din punct de vedere al rezultatelor [colare. spune unul dintre intervieva]ii adul]i. o familie”. 81 . RENUN}AREA PREMATUR~ LA EDUCA}IA {COLAR~ III. s` nu mai plec de la [coal`”. Cei mici doctori. spune un fost elev al c`rui frate a repetat a avut un traseu similar. Iar cei ce renun]` sunt fie cei ce repet` clasa. s-au schimbat foarte mult… Spun s` \nv`]. \ntr-o institu]ie de profil. „Dintre absolven]ii clasei mele din promo]ia 2009.NB] la service. „M-am l`sat acum. |n special sportive… Dar „avem un fost elev al [colii olimpic la fizic`. II. Aspira]iile [i a[tept`rile elevilor de la instruc]ia [colar` „Copiii viseaz`”. „Sunt din ce \n ce mai mul]i p`rin]i care cred c` [coala este singura care educ`. PIATRA-NEAM}. foarte bun”. spun cei din conducerea institu]iei. „majoritatea având o deschidere deosebit` pentru sus]inerea trasului acestora” (diriginte). (director). Mediator [colar „poate c` ar fi bun” (profesor) \ns` \n Piatra Neam] nu prea sunt.Acum lucrez la „mo[u’ meu” [unchi . sportive sau artistice. se pare c` num`rul celor cu statut social superior este mai redus iar astfel de cazuri sunt rare. (director) Sau la liceele din centru. activitate practic`. P`rin]ii [tiu. Când eram mic` \mi doream s` fiu vânz`toare” (elev`). „F`r` carte nu faci nimic \n via]`! E nevoie de [coal`. |mi doresc s` am un loc de munc` asigurat. De altfel. fie cei care (a[a cum am ar`tat pân` acum) „nu au motive s` motive s` mearg` \nainte”. P`rin]ii sunt absen]i. cei ce urmeaz` acum la „A doua [ans`” men]ioneaz` [coala [i educa]ia ca factori decisivi ai succesului \n via]`. De asemenea. s` aib` „o carier`. sau „s` termin cât mai repede [coala. JUDE}UL NEAM} De anul acesta. {coala e cel mai important lucru…” (elev A doua [ans`) „Mi-a[ dori s` fiu asistent social. Iar „cu p`rin]ii lucr`m greu. doar cei ce se \ndreapt` c`tre liceele voca]ionale p`r`sind ora[ul. Asta nu \nseamn` c` {coala nr. s` fac` orice. Destina]ii preponderente pentru absolven]i. cei intervieva]i identific` elementele asociate unui proiect de succes (acolo unde acesta exist`): „pentru business. Al]ii spun c`-[i doresc s` lucreze. astronau]i…” (diriginte). p`rin]ii cu posibilit`]i financiare \[i duc copii la [colile din centru. ar fi acelea[i motive pentru care abandoneaz` chiar \nainte de clasa a VIII-a”. Spune c` sunt \ns` din ce \n ce mai mul]i cei reali[ti \n privin]a expecta]iilor. Traseul educa]ional al elevilor [i absolven]ilor [colii Din cartier. „Dac` nu ar continua. Dar disponibilitate familiilor de a-[i ajuta [i sus]ine copiii este mare. apoi facultate”. Dar mie verificarea periodic` a unui copil mi se pare esen]ial`! {i m`car s` dea un telefon odat` pe lun`…”. e nevoie de clien]i [i ni[te asocia]i” sau „liceu de specialitate.

contabil sau specializ`ri cu profil informatic. N-am venit la [coal`. avem [i la un post de radio \n Bucure[ti”. Dar. da. Provine dintr-o familie \n care p`rin]ii sunt desp`r]i]i de mult` vreme („Maic`-mea cu taic`-meu s-au desp`r]it. nu m-a trecut clasa. o sor` \n Fran]a („\ntr-un fel. imediat dup` renun]area la [coal`. c` nu aveam leg`tur` cu el. a[a cum o relateaz` cei care ajung. \n clasa a IX-a. {i. Dintre elevii de anul trecut. „Aveam [i probleme cu p`rin]ii… N-aveau posibilitatea s` m` ]in`. l`sa ghizdanul. 19 ani \mplini]i. cu mama. Chiar dac` „de când a \nceput [coala n-am putut s` vin…” Situa]ia familial` sau material` nu s-a schimbat prea mult. de b`ut nu beau!” Amicii \ns` au renun]at la el imediat dup` ce el abandonat definitiv [i [i-au v`zut de [coal`. sportul. Am fost la clubul sportiv dar am renun]at… Nu m-am mai dus. ]ig`ri. „cu servicii onorabile [i bine pl`tite…” chiar dac` nu ajung somit`]i. poate nu… Dar dac` ar fi venit. apoi pleca cu amicii… „Jocuri. „mai devreme sau mai târziu. Iar dup` ce s-a \ntors n-a mai continuat… „N-am mai vrut eu”. fac psihologie [i lucreaz` prin centrele de \mprejurimi. Profilul elevilor care abandoneaz` [coala Cazul I Fat`. aveam grij` de g`ini. Mai are un frate \n prezent la facultate (\nfiat de bunici). nu [tiam ce-s alea teme…” „Nu prea aveam prieteni nici \n clas`. mai departe de [coal`. nu cred c` s-ar fi schimbat ceva \n decizia mea”. Ajung „oameni frumo[i. da… Doamna directoare a vorbit cu mine. n-aveam note… primeam 3-4 pentru c` nu [tiam. Dar nu aveam timp! Nu aveam timp de teme. 3 sferturi din ei fac [i studii universitare. Are facultate. „La [coal` \mi pl`cea engleza. lucrau de diminea]a pân` seara. Pleca de la [coal` cu ni[te prieteni. \napoi la [coal`. pur [i simplu. nici \n cartier. spune asistentul social. venea. 82 . foarte pe scurt. erau vizate meserii de la „[ofer pe TIR” pân` la asistent social. la ASE. Acum stau cu tata”). „foarte r`cit`” dar \nc`l]at` \n sandale [i \mbr`cat` oarecum sub]ire pentru gradele pu]ine ale dimine]ii. Spune despre p`rin]i c` n-au zis nimic despre [coal`. era bun`”. nici \nainte. e profesor de sport!” Cazul II B`iat. Mai aveam 2 fra]i mai mici de care trebuia s` m` ocup… St`team la curte. ce a \ntrerupt studiile \n urm` cu câ]iva ani. \nfiat`” de c`tre ni[te rude) [i un frate cu câ]iva ani mai mic. Din când \n când o „mai ajuta mama la teme. De altfel. nu \nv`]am”. a[a dup` cum este probabil previzibil. n-a mai vrut! „Nu-mi pl`ceau materiile…. „Poate c` mi-a[ fi dorit s` se intereseze. „Fetele sunt un pic mai l`murite cu ceea ce vor s` fac` \n via]`”. Atât! Era despre str`mo[ii no[tri… Profesoara ne explica. Nu mai [tie când a terminat clasa a IV-a… „Aveam multe absen]e. \ntr-un fel sau \n altul” (dirigintele).Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire Chiar [i copii institu]ionaliza]i ajung la universitate: 6 „boboci” anul acesta [i un student la cursuri masterale. la 15 ani. f`ceam cam o or` pân` la [coal`”. Nu m` \mprieteneam cu nimeni… N-a venit nimeni s` m` \ntrebe” de ce a renun]at sau nu a mai venit la [coal`. informa]iile despre parcursul profesional \ncep a se pierde chiar dup` accederea la un nivel superior de [colaritate.2. doar b`ie]ii fluctueaz`: „de la aviator la…Familiile \i doresc s`-i vad` intra]i la licee. Nici dup` ce a renun]at… „Acum se bucur` c` m` duc la [coal`”. Acum „stau cu cineva. mama n-avea ce s` ne fac`. s`-i vad` oameni! Iar tezele cu subiect unic au fost o de \ncercare…” (dirigintele) Istoria celor ce renun]` la [coal` este \ns` mai complicat`. III. Noi ziceam da. n-avea cine s` aib` grija de mine. |n clasa a VII-a (2003). {i vom detalia câteva dintre istoriile personale. „Tata nu [tia. {i mie \mi place s` vin la [coal` acum. Doar Istoria. \ntr-un final. |ntre timp ne mutasem [i la ]ar`…” Apoi a fost plecat \n Italia cu mama. Fratele mai mare a abandonat [i el. Dar nu putea s` ne aduc` \n fiecare zi”. |nainte st`team cu mama.

Tat`l (care locuie[te \ntr-un sat din apropiere) nu o recunoa[te [i a fost crescut` de bunic \ns`. Sau doi fra]i f`r` tat` (elevi ai [colii). 17 ani. 6 este foarte bogat`. dup` decesul acestuia. ce nu dorea s` discute cu autorit`]ile [colare. cu tata nu avea leg`turi a[a c` mama nu avea cu cine s`-i lase [i i-a luat pe amândoi \n Italia. „nu f`ceam nimic… Ie[eam pe afar`. 5 CARTIER D~RM~NE{TI. c` nu-s as. „cânt` la clarinet. Noi aveam grij` de cas`”.{COALA CU CLASELE I-VIII NR. sunt un frate mai mare. repet` clasa pe motiv de abandon cauzat de lipsa de frecven]`). Nu am mai vrut eu!”. la {coala nr. c` „cas` n-ai cum. Când. \n clasa a VII-a. face [coala de [oferi dar a auzit [i de A doua [ans`. Cu timpul. tot \n clasa a VII-a dar (datorit` p`str`rii stilului de via]` [i obiceiurilor [colare) a repetat din nou anul. Vrei mai mult! Odat` ce ai \nceput. unde a fost elev pân` acum doi ani. iar certuri…Au venit [i la mine acas`. internat \n centrul de zi de unde face eforturi (\n fapt. JUDE}UL NEAM} „Anul trecut am lucrat \n construc]ii. |n prezen]a poli]iei a permis accesul \nv`]`toarei [i func]ionarilor de profil ai Prim`riei. V` da]i seama ce \nseamn` c` vrea s` se duc` acolo c` n-are unde s` doarm`?” (director) 83 . nu te mai po]i opri…” A[a explic` [i lipsa interesului pentru [coal` dar [i a notelor care oblig` la corijen]`. Bunica avea grij` de noi… Acum st`m to]i \mpreun`. \n clasa a VIII-a. Mergea \n localuri specializate. Fratele mai mare abandonase [coala \ntre timp. Or o feti]` abandonat` de tat` imediat dup` moarte mamei. M` dezobi[nuisem. a fost nevoit s` se transfere. potrivit uzan]elor. cu mam` consumatoare de alcool. Dar nu se putea face nimic!” Spune despre sine c` „\n viziunea prietenilor. aproape de cas`. Concret. Pare un pic timorat [i are un tremur necontrolat al piciorului stâng pe toat` durata interviului…. la na[tere. „Mama \mi spunea s` m` duc la [coal` dar nu-mi mai pl`cea la [coal`. Mama e-n Italia. |i mai \nv`]…” Recunoa[te \ns` c` „am nevoie de ajutor. diplome la englez`… Am dat de internet [i m-am stricat de tot”. sau care (din varii motive. Nici de munc` nu g`se[te. Mai are o sor` de \n vârst` de 20 de ani. Mai ales \n matematic`”. elev de 14 ani \n clasa a IV-a cu bunic` dependent` de consumul de alcool. vorbe[te ap`sat iar palmele \i transpir` din abunden]`… „{i-acum ne mai ]in moral` p`rin]ii… Dar ne zic s` ne continu`m via]a!” Cazul III B`iat. PIATRA-NEAM}. eu m` \n]eleg bine cu ei [i m` ajut`!” „M` ab]in foarte mult s` nu chiulesc din nou…. c` erau p`rin]ii” [i „sunau [i de la [coal`.Absentatul creeaz` un fel de dependen]`. Pân` când „mi-a p`rut r`u… Am v`zut c` acum se poate orice!” „Nu \mi cunosc tat`l. S-au \ntors de la Roma dup` un an dar n-au mai venit la [coal`. Acas`. s` vedem… ” {i el are studii de specialitate la clarinet [i pian tehnic. […] Pân` \n clasa a VI-a avea note „excelente. e… excep]ional`! A fost [i la OTV… Nu are bani de facultate. unde acum este \n anul II [i unde „probabil am venit s` \nv`] ca s` \mi asigur un loc de munc` mai târziu”. „Era greu acolo… Nu am fost la [coal`. Cazul IV B`iat. to]i fiind „\ngrozi]i” (director) de situa]ia \n care se afla apartamentul. Anul `sta nu!” Tr`ie[te din banii pe care \i d` tat`l cu care [i locuie[te (\n prezent pensionar). {i a venit la [coal`. fratele celui de mai sus. datorit` nepromov`rii la disciplinele de specialitate. Sau deschiderea comunica]ional` a intervieva]ilor. Alte situa]ii de abandon (permanent sau temporar) Cazuistica {colii nr. ce furnizeaz` explica]ii detaliate pentru fiecare dintre situa]iile pe care [i le amintesc… Dintre ele. Apoi mama s-a mutat \ntr-o localitate la circa 40 km de Piatra Neam] iar cei doi fra]i s-au hot`rât s` revin` la [coal`. iar apartamentul \n care a locuit cu bunicul a fost revendicat iar fata (elev` a [colii) „a venit s`-mi spun` c` vrea la casa de copii. 5. se eviden]iaz` cele ale copiilor \nscri[i târziu la [coal`. Pare matur. autorit`]ile tutelare se str`duiesc s`-l motiveze s` manifeste con[tiinciozitate [i responsabilitate) s` absolve finalizeze. \ntre 7 [i 9. Dar profesorii m` \n]eleg. la Liceul de Art` din localitate. „Veneam des la [coal` [i aveam note bune”. se sup`ra bunica. o ajutam pe mama”.

s-a \ntâmplat s` spun` un elev. s` mai dai ochii cu el”. De[i z`p`ci]i. Pe lâng` acestea. erau foarte responsabili.php http://ro. influen]eaz` decisiv climatul mediului.4.3. exist` „conjuncturi dubioase: persoane cunoscute de c`tre poli]ie” (diriginte). a cerut transferul dar acesta nu s-a realizat iar apoi informa]iile lipsesc… „Copilul n-a mai venit la teste” [i a fost declarat ca fiind \n abandon. „Am 2 prieteni. III. istorii de via]` [i situa]ii concrete. Elevii cred despre unii dintre colegii lor c` „unii au bani [i nu-[i mai pun problema [colii”. când vin la [coal`. Motivele invocate pentru p`r`sirea sistemului educa]ional Am \ncercat s` radiografiem contextul general. „Dup` ce ai lipsit. fusese g`zduit` de o familie \mpreun` cu sora ei ce era croitoreas` [i avea tulbur`ri de comportament pe fond nervos… Dincolo de situa]iile sociale critice. elevi sau profesori. Chiar dac` nu sunt posibilit`]i financiare. Profilul clasei din care a/au abandonat elevul/elevii care au abandonat Din descrierea extins` a specificului zonei. Elevi care „pur [i simplu. 360 de absen]e. S-au mutat \mpreun` cu mul]i al]i copii [i cu un tat` care nu era al nici unuia dintre ace[tia \n condi]ii improprii… Mama (cu tendin]e de suicid). cu stoc educa]ional redus.net/istoric. Situa]ia descris` mai sus este poate cea mai pu]in dezirabil` \ns` este autentic`. Acela[i lucru se \ntâmpl` \n caz de divor]…” [i to]i. semnificative pentru elevii cu poten]ial de risc sau cu experien]a renun]`rii la [coal`. din mil`. cu un grad mare de precaritate financiar` [i material` dar cu consum de alcool peste medie. spune conducerea [colii. se poate sumariza un profil al elevilor cu poten]ial de risc ce frecventeaz` {coala nr. cum se face”… „S-au scuturat” „|n clasa a VIII-a erau oameni. \n lipsa unor date concrete [i a certitudinilor sunt \ncadra]i ca fiind \n abandon [colar. |ntr-un alt caz. r`m`sese repetent`. \i identifica drept esen]iali pentru \n]elegerea motivelor abandonului [colar. tot se va g`si „un anturaj. spune fosta dirigint`. a fost \nscris` \n anul urm`tor dar nu venea la [coal`. uneori. 5: provin din familii numeroase. A fost nevoie s` \nve]e to]i „cum se st` \n banc`. specific \ns` absenteismului \ndelungat. {i acum. o elev` „a disp`rut!”. Cu ei am absentat” (acela[i elev). Webografie. relevante sunt aspectele formale: „nu avem [tiri despre cei pleca]i care nu urmeaz` [coal` acolo. cu b`ie]ii… L`sam ghiozdanul [i plecam prin ora[. f`r` a generaliza. {i. exist` [i factori pe care deopotriv`. accesat` \n 23. confirm` [i existen]a unor prieteni sau cunoscu]i cu experien]e similare. „Pot s` fiu foarte sincer`? O clas` eterogen` din toate punctele de vedere…”.10. \n acela[i timp cu o „c`utare a libert`]ii” (asistent social). Cu ei ([i nu numai) \ncep derapajele. Nu avea p`rin]i. abuzul prin absen]` [i lipsa suportului emo]ional conduc la reproducerea modelului familial. S-a aflat ulterior c`.piatra-neamt. apare institu]ionalizarea precoce [i de durat` pentru mul]i dintre copiii cu astfel de „dot`ri” familiale… Disciplina personal` sc`zut`. Pentru noi sunt copii care nu frecventeaz` aici [i unii (cunoscu]i) care au plecat f`r` acte [colare. Mai spune c` la acel moment dat s-a operat o selec]ie \ntre absolven]ii de clasa a IV-a iar \n clasa dumneaei a fost restul. chiulesc: nu mai pleac` de acas` sau pleac` la s`li de jocuri”. Note n-aveam deloc! (fost elev) Elevii care valideaz` ideea grupului social ca factor disturbator.org/wiki/Piatra_Neam] 84 . F`r` a fi generalizat`. nu s-au mai dus la [coal`…” „Frica de profesor” este un element cu caracter de noutate.2009 http://www. III. Din perspectiva profesorilor [i conducerii.Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire |ntr-o alt` situa]ie „dup` ce au crescut la casa de copii mama a cerut s`-i fie \napoiat copilul”.wikipedia. „Fiind p`rin]ii pleca]i. regret` anii trecu]i”.

cu directorul [colii. 3 (M`gura). dup` cum urmeaz`: l Studiul documentelor existente pe situl web al Prim`riei locale. l Documentarea unor resurse disponibile on-line. [i care au fost la clasa dirigintelui respective m 1 elev care a abandonat educa]ia \n clasa a VIII a (\n prezent repet` anul [colar \n care a abandonat) m 1 p`rinte (tutore) al elevului care a abandonat l Informa]iile rezultate dintr-o discu]ie scurt`. . CODLEA.{coala General` nr. l Informa]iile rezultate din interviuri cu: m Diriginte clasa a VIII a \n anul [colar precedent. informal`. l Interac]iuni informale cu diver[i actori locali. observa]ii reie[ite din observ`rile proprii etc. la o clas` \n care s-a \nregistrat un abandon [colar m 3 elevi care au continuat educa]ia la clasa a IX a. Jude]ul BRA{OV Investigator principal: Georgiana Br`tulescu Expert local: Mariana Gavril` Informa]iile con]inute \n acest material sunt rezultatul unor activit`]i de cercetare specifice. Date statistice raportate de INS sau MEC au fost utilizate pentru descrierea general` a contextului social [i educa]ional.

Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire I. Localizarea Codlea Sursa: Google Maps (http://maps.1. Dup` Bra[ov. Prin decretul num`rul 5/1950 Codlea ob]ine dreptul de ora[. \n depresiunea Bra[ovului. \n limba maghiar` Feketehalom.google. 86 . pe DN 1 (Bucure[ti-Bra[ov-Sibiu). Hotarul Codlei se \nvecineaz` \n est cu H`lchiu [i Ghimbav. [i \n nord cu Dumbr`vi]a [i Satu Nou. iar sa[ii din Codlea \[i numesc ora[ul natal \n dialectul lor Zäöeden. \n sud cu Vulcan. Codlea reprezint` cea mai important` localitate a ]`rii Bârsei din perspectiva trecutului istoric [i a dezvolt`rii politice.com). care cu cei 1294 m \n`l]ime este cel mai \nalt masiv al lan]ului muntos Per[ani. Emblema ora[ului este M`gura Codlei. la 15 km distan]` fa]` de municipiul Bra[ov. |n limba român` localitatea se nume[te Codlea. economice [i culturale actuale. Figura 31. DESCRIEREA LOCALIT~}II I. A[ezare [i istoric Codlea este situat \n centrul ]`rii. \n vest cu Holbav. Titlul s`u onorific de ora[ al florilor \l prime[te datorit` tradi]iei sale de mai mult de un secol \n gr`din`rit. {inca Nou` [i Vad.

Drumuri ce unesc Codlea de a[ez`rile din jur Figura 33. CODLEA. ridic` 5 cet`]i. pe un vârf de deal. Stema Codlei Stema Codlei corespunde aproximativ stemei Bra[ovului [i reprezint` o coroan` aurit` pe o buturug` cu 5 r`d`cini. |n documentele de la \nceputul secolului XV Codlea nu mai este numit` sat. Cele mai vechi urme omene[ti de pe teritoriul Codlei de azi provin din Bronzul târziu (2000-1500 \Hr) [i apar]in culturii Schneckenberg. numit` astfel dup` Dealul Melcilor din Bra[ov. fiind men]ionat` prima dat` \n documente \n 1265 ca [i „castro Feketewholum”. printre care Cetatea Neagr`. aflat la poalele M`gurii Codlei. 3 (M~GURA). 87 . JUDE}UL BRA{OV Figura 32. Se presupune c` a[ezarea Codlea a fost fondat` de coloni[ti germani \n perioada \n care Ordinul Teutonilor mai activa \n }ara Bârsei. ci târg (Târgul Regal Liber Codlea). Localitatea a fost conceput` ca sat cu o singur` strad`. aflat la 980 m. Cetatea se afla la a[a-zisul drum al sa[ilor. fa]` de 13 \n cazul ora[ului Bra[ov. Ceea ce are \n plus fa]` de stema Bra[ovului este câte o stea \n stânga [i dreapta coroanei. |ntre anii 1211-1225 \n ]ara Bârsei se afla Ordinul cavalerilor Teutoni care. pentru ap`rarea ]`rii.{COALA GENERAL~ NR. al c`rui centru era reprezentat de o pia]` cu o biseric`. iar buturuga are 5 r`d`cini. drum care lega }ara Bârsei de provincia Sibiului.

DESCRIEREA {COLII {coala general` num`rul 3 din Codlea este situat` \n cartierul M`gura. cetatea [i pia]a din centrul Codlei. ap` curent`. 4 b`nci. I. I. Cartierul are \n general un aspect pl`cut. care circul` din 15 \n 15 minute. dar sunt \ngrijite.3. ci mai degrab` oameni cu o stare financiar` medie. 3 farmacii. Nu se poate spune c` este un cartier \n care locuiesc oameni boga]i.Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire I. De pe site-ul Prim`riei Municipiului Codlea am aflat c` exist` un proiect de planificare strategic` pentru municipiul Codlea. |n acest cartier sunt atât case.2. Exist` [i transport feroviar care favorizeaz` dezvoltarea economic`. 3 licee. 3 [coli generale. cât [i blocuri cu 4 etaje. un spital. respectiv mediul de afaceri [i cel al administra]iei publice. sta]ie de epurare. cât [i din afara municipiului. Cartierul M`gura este situat \n zona centrului vechi al ora[ului. prelucrarea lemnului [i a metalului [i cu mecanica fin`. Exist` telefonie fix` [i mobil` [i majoritatea gospod`riilor sunt conectate la cablu. angajatori Locuitorii municipiului Codlea se ocup` cu cre[terea animalelor. la num`rul 2. municipiul Codlea este dotat: str`zile sunt asfaltate. Ocupa]ii. Perspective de dezvoltare |n municipiul Codlea se poate dezvolta turismul deoarece exist` multe atrac]ii turistice. Pe raza ora[ului func]ioneaz` 5 gr`dini]e. [colile germane evanghelice. numeroasele mori. pe strada Freziei. Nici casele [i nici blocurile nu sunt noi. iluminat public. urm`rindu-se urm`toarele direc]ii: dezvoltarea capacit`]ii intrasectoriale a mediului nonprofit din Codlea. iar zonele verzi nu sunt numeroase. iar cel pu]in unul dintre angajatori este din afara ]`rii (Draexlmaier – cu 2 loca]ii: DTR Sisteme tehnice [i Rolem). 88 . \mbun`t`]irea capacit`]ii ONG-urilor locale de a atrage. Str`zile sunt asfaltate. Utilit`]i Din punct de vedere al utilit`]ilor publice [i infrastructurii. agricultura. case ]`r`ne[ti care sunt monumente de arhitectur`. Pe partea opus` [colii se afl` blocuri. Casa parohial` evanghelic`. 2 centre de plasament: unul pentru copii [i unul pentru b`trâni. cre[terea vizibilit`]ii sectorului la nivelul comunit`]ii locale. Astfel prestigiul [i starea economic` ale ora[ului vor cre[te. Obiectivele turistice care pot fi exploatate sunt: vechea prim`rie. exist` canalizare. Biserica ortodox` româneasc`.4. dezvoltarea rela]iilor intersectoriale \ntre mediul neguvernamental. nonprofit. Transportul \n cadrul municipiului [i transportul Codlea-Bra[ov [i Bra[ov-Codlea se realizeaz` prin intermediul microbus-elor. re]ea de gaze. de cartier. Pe strada pe care se afl` [coala se afl` o pia]` [i câteva magazine mici. gestiona eficient resursele locale pe baza nevoilor locale. II. Angajatorii sunt atât localnici.

De aceea s-au comasat clasele. fiind \nscri[i la 14 septembrie 609 copii. CODLEA.{COALA GENERAL~ NR. nu e un lucru dramatic la ora asta. care \[i desf`[oar` orele de curs \n 16 s`li [i \ntr-un singur schimb. fiind 30 de elevi \ntr-o clas`: „Practic a disp`rut o clas`. |n prezent sunt 580-590 elevi. aflând de la director c` se \nregistreaz` o fluctua]ie mare. dar e deranjant”. 3 din Codlea exist` 12 clase I-IV [i 12 clase V-VIII. Cele 24 de clase s-au format dup` comasarea men]ionat` de directorul [colii. Harta str`zilor Municipiului Codlea |n [coala general` nr. 3 (M~GURA). 89 . JUDE}UL BRA{OV Figura 34.

Grupul sanitar al elevilor Nu exist` sal` de sport. ambele aflându-se nu \n cea mai bun` stare. orele se desf`[oar` pe terenul de sport. de fizic`-chimie [i informatic` (toate func]ionabile). Atunci când vremea este bun`. orele de educa]ie fizic` [i sport desf`[urându-se \ntr-o sal` de clas` improvizat` atunci când vremea nu este favorabil`. dar cele destinate elevilor sunt mai degradate. Este dotat` cu laborator de biologie. Figura 35. cabinet psihologic. Exist` un birou de secretariat. o cancelarie [i un birou pentru contabilitate. 90 . dar acesta nu este asfaltat. bibliotec`. Exist` grupuri sanitare pentru elevi [i grupuri sanitare pentru cadrele didactice.Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire {coala este o cl`dire pe 3 nivele. unul al directorului.

Intrarea dinspre curtea [colii S`lile de clas` sunt luminoase [i au jaluzele verticale viu colorate. 50% nu e bun. 3 (M~GURA). CODLEA. Dup` spusele diectorului mobilierul este „50% bun. dar func]ionabil”.{COALA GENERAL~ NR. Terenul de sport Figura 37. 91 . JUDE}UL BRA{OV Figura 36.

Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire Figura 38. O sal` de clas` Fa]ada [colii este proasp`t renovat`. 92 . |n holul [colii exist` o vitrin` \n care sunt expuse cupele ob]inute de elevii [colii la diferite concursuri [i o expozi]ie de monede. U[ile de la s`lile de clas` sunt vechi. Exist` tabl` cu cret` \n fiecare sal` de curs. O sal` de clas` Figura 39. toate geamurile [i u[a de la intrarea [colii sunt de termopan. bancnote [i obiecte vechi. panouri care ilustreaz` activit`]ile elevilor. Pe pere]ii [colii exist` numeroase panouri cu diplome ob]inute de elevi [i de [coal`. h`r]i.

cel didactic auxiliar [i cel nedidactic \nsumeaz` 40-42 de persoane. aceasta fiind românc`. cât [i la [coli profesionale. Cancelarie [i Contabilitate. Calculatoarele conectate la Internet sunt cele din Secretariat. |n opinia directorului perspectivele [colii sunt urm`toarele: cât mai mul]i elevi. de[i acesta era un elev bun. deoarece nu puteau accepta ca acesta s` se afle \n compania unei fete. Din cele 33 de cadre didactice. JUDE}UL BRA{OV Figura 40. Elevii de clasa a VIII-a de anul trecut [i-au continuat studiile atât la liceu. dup` spusele directorului printre acestea aflându-se o clas` foarte bun` [i 2 mai pu]in bune. |ntr-unul din holurile [colii exist` obiecte periculoase la \ndemâna copiilor: dou` lope]i [i alte ustensile. 26 sunt titulare [i 7 suplinitoare. cu abandon par]ial [i frecven]` redus`. premiant chiar. cu corijen]i [i repeten]i. precum [i \mbun`t`]irea aspectului [colii. Directorul [colii este de p`rere c` un procent de 60-70% dintr-o genera]ie vor ajunge la facultate: „…unii abia se descurc`. sistem de alarm` [i de supraveghere (acesta din urm` nu func]ioneaz` momentan). Direc]iune. dar ajung s` fac` studii superioare”. |n [coal` exist` paz`.{COALA GENERAL~ NR. 93 . CODLEA. Directorul [colii exemplific`: un b`iat de etnie rrom` a fost obligat de p`rin]i s` renun]e la [coal`. 3 (M~GURA). |n 2010 [coala aniverseaz` 30 de ani de când func]ioneaz`. ceea ce \nseamn` c` [coala va beneficia de bani [i prestigiu. Anul trecut au terminat 3 clase de a VIII-a. Personalul didactic. Panoul de onoare Deasupra u[ii Secretariatului [i \n biroul directorului exist` icoane pictate pe sticl`.

. 106 [i la ore r`spund. s` merg mai departe pe acest profil de Contabilitate.copiii sunt afar`.doar liceu [i facultate pentru c`. „fac [coal` pentru a \nv`]a. |n opinia directorului principalele probleme ale [colii sunt urm`toarele: cadrele didactice mai \n vârst` nu sunt atât de receptive \n ceea ce prive[te perfec]ionarea. Un ajutor vine [i din partea psihologului [colii. Comunica]ii. nu este normal. [i-a reluat studiile. „\n general` am avut o clas` \hhhh”. de educare.Jurnalism.. De asemenea p`rin]ii critic` profesorii.. directorul consider` c` acest lucru este u[or. ASPIRA}IILE {I A{TEPT~RILE DE LA EDUCA}IE ALE ELEVILOR Unul dintre elevii absolven]i de clasa a VIII-a are aspira]ii foarte mari. Dup` spusele directorului [colii comunitatea local` [i p`rin]ii se implic`. fiind p`rin]i pe care dirigintele „nici nu i-a v`zut la ochi”. Printre facult`]ile preferate de elevi se afl` cea de Psihologie..[i Limbi str`ine a[ vrea.. To]i elevii intervieva]i au afirmat c` [coala este important`: „[coala e un lucru care m` ajut` \n via]`”.. „numai a[a pot deveni ceva mai târziu \n via]`. problem` care exist` de 30 de ani: „.. a lipsei de interes pentru \nv`]`tur`.doctorat nu cred”. „eu cred c` toat` lumea ar trebui s` mearg` la [coal`”. Directorul d` urm`toarea rezolvare a problemei: realizarea stagiilor de perfec]ionare \n cadrul [colii. nu am sal` de sport [i asta este durerea cea mai mare”. nu este s`n`tos..Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire Directorul se mândre[te \n mod deosebit cu o elev` care \n prezent lucreaz` ca cercet`tor la un Centru de fizic` atomic` \n SUA.... deci nu mai e. dar nu este necesar: „... Trebuie s` men]ionez faptul c` trecând pe holurile [colii \mpreun` cu directorul. au identificat drept problematic` atitudinea unor profesori [i a unor elevi: „cu nasul pe sus”.. Alt` problem` amintit` este lipsa motiva]iei elevilor pentru a \nv`]a. chiar de fa]` cu elevii.. cred eu c` e de ajuns”. S-a pus \n discu]ie problema motiva]iei de a veni la [coal`.. |n ceea ce prive[te atragerea cadrelor didactice.psiholog.p`i dac` o s` iau bac-ul vreau s` fac o facultate \n Anglia.. era un semn de \ntrebare dac` \mi alegeam meseria asta”.v` spun sincer c` dac` \n '81 când am intrat \n \nv`]`mânt. o fat` care acum este institutor. Alt` problem` men]ionat` este faptul c` p`rin]ii nu sprijin` profesorii \n ceea ce prive[te indisciplina copiilor lor. ba mai mult aprob` purtarea necuviincioas` a elevilor. indiferent dac` au p`r`sit sau nu sistemul [colar. Directorul nu a avut nici o reac]ie.. de Studii Economice: „\nc` nu m-am hot`rât a[a. „[coala e o surs` de informare. de comunicare mai bun` cu persoanele din jur”. iar elevul care a abandonat.. „e important s` merg la [coal`”. Dirigintele clasei a VIII-a afirm` c` principala problem` este disciplina elevilor: „. pentru c` majoritatea sunt titulari”. dar \ntr-o m`sur` mai mic` decât \nainte.. III... Al]i p`rin]i nu se intereseaz` deloc de situa]ia [colar` a copiilor lor. acolo pe undeva.sunt foarte r`i.. cât [i cu p`rin]ii.. „. \]i formezi [i o cultur` general`”. Doi dintre elevii intervieva]i. Dintre cadrele didactice un sfert fac naveta [i ceilal]i sunt localnici. Doi dintre elevi doresc s` se opreasc` la terminarea facult`]ii..deocamdat` s` termin liceul [i apoi s` fac facultatea de Psihologie cred.. dorind s` urmeze cursurile unui masterat. fiind coleg` cu cadrele didactice care i-au fost profesori [i cu al]i fo[ti elevi care sunt pleca]i cu burse \n str`in`tate. Dar cea mai mare problem` este lipsa s`lii de sport. dar fluctua]ia de cadre didactice la noi este mic`. unul dintre elevi i-a spus directorului c` \i e fric` s` mearg` la ora unui anumit profesor. „merg la [coal` ca s` \nv`] [i s` ajung s` am un loc de munc` bine pl`tit”. „.dac` nu. de formare a persoanei. Limbi str`ine.. O alt` problem` men]ionat` este lipsa calculatoarelor [i a Internetului peste tot. Comunicare. na]ional.[i master.. Dirigintele intervievat afirm` c` atitudinea genera]iilor de elevi fa]` de [coal` s-a modificat [i nu \n sens pozitiv. Acesta spune despre elevi c` nu mai sunt interesa]i s` \nve]e deoarece \i iau ca model pe p`rin]ii lor [omeri: „Nu mai au nici o motiva]ie: „fac 94 . directorul crezând c` sursa problemei vine din faptul c` acestea ar trebui s` se deplaseze la Universitatea Transilvania din Bra[ov. dac` erau copiii ca acuma. deoarece sunt nevoi]i s` munceasc` mai mult [i astfel scade ajutorul dat copiilor. pentru a face o facultate [i s` ajung bine \n viitor”. s` termin o facultate de Psihologie acolo”... sau ceva.. care face terapie individual` [i de grup atât cu elevii. deoarece a f`cut un lucru gre[it [i \i este team` c` va fi b`tut.. unii cel pu]in sunt dezastru.le tragem degeaba pentru c` renun]`. ori renun]` ori nu mai vin pentru c` se duc \n alte p`r]i o dat` cu concursurile care au loc la nivel jude]ean.. Concluzia dirigintelui este c` sursa indisciplinei elevilor este reprezentat` de p`rin]i.

s` am banii mei. Din comentariile tutorelui [i al directorului am aflat c` aceasta se \ntâlnea cu un b`rbat \n timpul când trebuia s` fie la [coal`. sunt indisciplina]i \n timpul orelor de curs.. cu aceia[i profesori.1. La rândul lui. \i pl`ceau Engleza. o s` ajung undeva. V.\nv`]`tura. poate g`si. Apoi tutorele afirm` cu t`rie c` \nv`]`tura \i va oferi elevului cel pu]in un loc de munc`: „. libertate dup` ce \[i face lec]iile la c`min. acesta a locuit \n centul de plasament. „. Directorul [colii sus]ine c` printre elevii care abandoneaz` studiile sunt cei care pleac` \mpreun` cu p`rin]ii \n str`in`tate la munc`. Lipsea de la [coal` deoarece nu \i pl`cea programul strict de la centrul de plasament. s` plec din c`min [i s` am un loc de munc`”. Tutorele elevului care a \ntrerupt educa]ia spune c` acestuia i-ar pl`cea s` lucreze noaptea la bar: „. Acesta studiaz` la aceea[i [coal`. din `stea. Acum are \ns` probleme la Matematic`. |n interviu a declarat c` nu are pe nimeni. se sim]ea liber` „s`-[i fac` poftele”. s` am poate o cas`. nemaifiind nevoie de timpul necesar acomod`rii. s` nu depind de al]ii.. Atunci când nu vin la [coal` ace[tia frecventeaz` Internet café-urile [i pierd timpul prin parcuri. care locuie[te \n centrul de plasament [i cel al unui b`iat de etnie rrom`...dac` \nva]`. ace[tia se \ntorc \n ]ar` [i \[i continu` studiile. CODLEA. caz relatat de directorul [colii.. „. nu-i mai motiveaz` nimic.{COALA GENERAL~ NR. \n special Literatura. neavând libertate. Dirigintele continu` spunând c` doar sc`derea notei la purtare \i mai stimuleaz` pe elevi..”. sper s`-l iau..nici m`car nu [tiu dac` o s` iau bac-ul.s` fiu la casa mea... lipsind de la [coal`. „Copiii nu mai \nva]`. pe când elevul care a abandonat dore[te siguran]a locului de munc`: „. Astfel. PROFILUL ELEVILOR CARE ABANDONEAZ~ {COALA Dirigintele intervievat face un profil foarte sumar al elevilor care abandoneaz`: ace[tia lipsesc de la ore.. iar acum lucreaz` \ntr-un bar. au probleme de s`n`tate.. repetând anul pierdut. dar doar pân` \n clasa a VIII-a.. Dup` 1-2 ani.”.. Putem spune c` elevii intervieva]i \[i imagineaz` cu greutate viitorul. Baumax.. unde beneficiaz` de tot ceea ce are nevoie... s` am un copil. elevii au r`spuns: „.”. Dirigintele intervievat a men]ionat faptul c` unii elevi veneau la [coal` doar pentru a ob]ine aloca]ia.\mplinit` din punct de vedere profesional [i s` am o meserie. JUDE}UL BRA{OV atâta [coal` [i cu ce m` ajut`? {i mama a f`cut a[a [i n-are serviciu!”.mai târziu dac` nu-[i vede de [coal` [i se ]ine dup` cine nu trebuie. Atunci când mergea la [coal` „o dat` pe lun`” avea note bune. {i-ar dori „un program mai domol”. s`-mi deschid un cabinet de Psihologie [i s`-mi \ntemeiez o familie”.. Fiind \ntreba]i ce \i va ajuta s` \[i ating` ]elurile. nici nota!”. [coala”. V. cam asta. dup` ce acumuleaz` o sum` de bani. s-ar putea s` fie cu probleme”.dac` o s` fac [coal`.. Locuie[te la acela[i centru de plasament. IV.. mediul. PROBLEMA ABANDONULUI {I A TRECERII LA NIVELUL SECUNDAR SUPERIOR Elevul care a abandonat educa]ia \n clasa a VIII a [i-a reluat studiile. „. \n condi]ii foarte bune.. Se \n]elegea bine cu colegii de clas`. c` nu are cine s` o sprijine. familia. Elevul din centrul de plasament este o fat` de 15 ani care are p`rin]i. având chiar prieteni printre ei. 3 (M~GURA). Cazuri de abandon |n timpul interviurilor ni s-au prezentat dou` cazuri de abandon [colar: cel al elevului intervievat.. \nv`]a bine.poate acolo o porti]` la Metro.. dar nu dore[te s` locuiasc` \mpreun` cu ace[tia. Cei care [i-au continuat studiile spun c` viitorul le va aduce \mplinire pe plan profesional \mplinirea vie]ii personale. Limba român`. To]i elevii care au fost intervieva]i au sus]inut faptul c` [coala este foarte important` pentru reu[ita lor \n via]`. 95 .

Ceilal]i doi elevi intervieva]i nu au vrut de la \nceput s` mearg` la un liceu din Codlea. fata a abandonat [coala deoarece b`rbatul cu care se vedea i-a cerut acest lucru. care nu era de acord ca acesta s` aib` o rela]ie de prietenie cu o fat` care nu era de etnie rrom`. vor comunica mai bine [i \[i vor da seama ce domeniu \i atrage. |n ceea ce prive[te \ndeplinirea dorin]elor legate de continuarea \n sistemul educa]ional. \[i \mp`r]eau mâncarea.3. Mergând la [coal`. Elevul intervievat care a abandonat [coala are o p`rere foarte bun` despre institu]ia de \nv`]`mânt pe care o frecventeaz`. pentru c` vor ajunge [omeri. datorit` proximit`]ii spa]iale... dar pentru c` nu au avut media cerut` pentru un liceu din Bra[ov. dar dirigintele spune: „.. opunerea p`rin]ilor de a continua studiile. |n cadrul acestei familii de rromi banii nu erau o problem`. |ns` acum se declar` mul]umi]i de alegerea f`cut`.. din Bra[ov) este cel mai bun \n domeniul Uman. Unii dintre elevi erau lini[ti]i. Motivele invocate pentru abandon Cadrele didactice spun c` motivele invocate pentru abandon sunt urm`toarele: absenteismul de la ore. Atât profesorii cât [i [coala ca atare \i sunt pe plac. care \nv`]a foarte bine. \ncepeau s` râd`.Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire Cel de-al doilea caz \l are \n centrul aten]iei pe un b`iat de etnie rrom`. Nici insisten]ele directorului [i ale profesorilor nu l-au \nduplecat pe acesta.cei buni doreau s` fac` o facultate”. Profilul clasei din care a abandonat elevul Dirigintele a spus c` \n clasa \n care elevul a abandonat au existat 5-6 premian]i. Abandonul s`u [colar a survenit din cauza tat`lui s`u.. De asemenea elevul a afirmat c` acest liceu (Unirea. Elevul intervievat care a abandonat sus]ine c` acea clas` din care provenea era una foarte unit`.existau unii care erau certa]i cu disciplina.abia dac` am reu[it ca la ore s` \i fac s` fie cumin]i. faptul c` elevii cred c` nu au motiv s` \nve]e.. Acest elev recunoa[te c` frecventarea [colii este un lucru necesar. Din perspectiva tutorelui intervievat. De cealalt` baricad` sunt elevii care [i-au continuat studiile. se ajutau la teme. spunând c` „este apoape cea mai bun` General`”. la fel ca p`rin]ii lor. ei nu mai continu` studiile deoarece programul de la [coal` este v`zut ca o \ngr`dire a libert`]ii lor (vezi interviul cu elevul care a abandonat). fiind \ndrumat de veri[oara sa care a urmat acela[i liceu.la \nceput nu se puteau ]ine nici orele. au fost nevoite s` mearg` la un liceu din ora[ul lor. Fo[tii colegi ai acestui elev au intrat cu to]ii la liceu. fiind chiar premiant. |n clas` nu au fost vârfuri. Din punctul de vedere al elevilor.. 96 . domeniu \n care exceleaz`. neimplicarea p`rin]ilor \n via]a [colar` a copiilor. dar au existat copii care veneau la [coal` doar pentru aloca]ie. unul dintre elevii intervieva]i este foarte mul]umit. \n care elevii se sprijineau unii pe al]ii. Motivele lor sunt urm`toarele: [coala este foarte important` deoarece va fi o ramp` de lansare \n via]a profesional`.2. dar unii erau foarte r`i: „.. Liceul pe care \l urmeaz` este exact acela la care visa cu mult timp \n urm`. cu media peste 8.dac` \i \ntrebai ceva.câ]i vor termina (liceul) r`mâne de v`zut”.. V.. a colegilor \ntâlni]i [i a profesorilor. ei \[i vor \mbog`]i cultura general`. nici nu puteai discuta cu ei. problemele de s`n`tate ale copiilor [i plecarea acestora cu p`rin]ii \n str`in`tate. V. P`rin]ii acestora aveau studii medii [i o situa]ie financiar` medie..

l Documentarea unor resurse disponibile on-line. Jude]ul BRA{OV Investigator principal: Georgiana Br`tulescu Expert local: Mariana Gavril` Informa]iile con]inute \n acest material sunt rezultatul unor activit`]i de cercetare specifice. informal`. cu directorul [colii. la o clas` \n care s-a \nregistrat un abandon [colar m 14 elevi care au continuat educa]ia la clasa a IX a [i care au fost la clasa dirigintelui respectiv m 2 elev care a abandonat educa]ia \n clasa a VIII a (\n prezent repet` anul [colar \n care a abandonat) m 1 p`rinte al elevului care a abandonat l Informa]iile rezultate dintr-o discu]ie scurt`. l Interac]iuni informale cu diver[i actori locali. observa]ii reie[ite din observ`rile proprii etc. Date statistice raportate de INS sau MEC au fost utilizate pentru descrierea general` a contextului social [i educa]ional. dup` cum urmeaz`: l Studiul documentelor existente pe situl web al Prim`riei locale. 5 (Gârcini) S~CELE. .{coala general` nr. l Informa]iile rezultate din interviuri cu: m Diriginte clasa a VIII a \n anul [colar precedent.

Dintre ace[tia. for]` de munc` ce se deplaseaz` \n fiecare zi din S`cele spre Bra[ov [i invers. \nv`]`mânt. |n a doua jum`tate a secolului XI. Conform datelor furnizate de Direc]ia Jude]ean` de Statistic` a jude]ului Bra[ov. Suprafa]a Municipiului S`cele este de 32000 ha. \n iulie 2007 popula]ia municipiului era de 31.796 de locuitori. Satulung (restul de 3 fiind T`rlungeni. Figura 41.com). descoperindu-se chiar a[ez`ri dacice. Ora[ul S`cele a fost constituit administrativ. |ntre Municipiul S`cele [i Municipiul Bra[ov s-au format rela]ii strânse de colaborare \n multe domenii: \ntre unit`]i economice. acces la cultur`. transport ale Municipiului Bra[ov. principala arter` na]ional`). Purc`reni. satele s`celene sunt amintite \n izvoarele istorice ale vremurilor cu termenul de „septem villae valacheles”. Prima men]iune documentar` este realizat` prin actul emis la data de 16 mai 1366 de c`tre Ludovic I de Anjou. care reprezint` vatra de genez` [i continuitate a poporului roman. La data de 6 iunie 2000 ora[ul a devenit unul din cele 4 municipii ale jude]ului Bra[ov. A[ezare [i istoric Municipiul S`cele este situat \n sud-estul Jude]ului Bra[ov.000 sunt localiza]i in Gârcini. un curtean al s`u. 98 . un cartier locuit \n majoritate de c`tre rromi.V`lenii de Munte . DESCRIEREA LOCALIT~}II I.Bra[ov. \n anul 1950. din teritoriul a 4 din cele 7 comune s`celene: Cernatu. prin care acesta \i d`ruie[te comitelui Stanislav. la 15 km fa]` de centrul Municipiului Bra[ov [i este str`b`tut de DN1A (Bra[ov .Predeal) [i DN1 (Bucure[ti . regele Ungariei. aproximativ 2. Zizin). Turche[. (maps. Localizare S`cele Sursa: Google Maps.google.Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire I. moment \n care forma]iunile statale au intrat \n st`pânirea regatului maghiar. s`n`tate. Baciu. Denumirea de S`cele este atestat` documentar \n secolul XV. Istoria municipiului S`cele este legat` de istoria }`rii Bârsei.1.

nota c` 23 de persoane au fost arestate la o razie efectuat` \n Garcini de 300 de poli]i[ti. Dintre cele 754 firme care existau \n 2006. I. confec]ionarea stofelor. Ocupa]ia lor de baz`. mai mul]i ]igani l-au „confiscat" cu tot cu c`l`tori. la intrarea \n S`cele. a pieilor de animale. Cartierul Garcini este cunoscut mai ales prin activit`]i ilegale.2. 3 darace de lân` [i câteva ateliere mici de \nc`l]`minte [i \mbr`c`minte. Baciu cu drept de mo[tenire.4% din total) sunt \ntreprinderi mari [i foarte mari. de un echipaj al poli]iei. autobuzele Regiei de Gospod`rie Comunal` S`cele. Ace[tia de]ineau mii de oi. Dup` primul r`zboi mondial au fost \nfiin]ate unit`]i industriale mici. dar [i \n domeniul altor sectoare industriale [i de servicii. Decizia a fost luat` de edilii s`celeni din cauza necontenitelor atacuri ale rromilor din cartierul Garcini. Cernatu. oieritul. 5 (GÂRCINI) S~CELE. care asigur` noaptea leg`tura cu Bra[ovul. al prelucr`rii c`rnii. prelucrarea produselor agrozootehnice (suprafa]a de teren agricol este de 9434 ha. Cei mai mul]i investitori sunt autohtoni. La 31 Decembrie 1999 num`rul de firme erau \nregistrate \n municipiului S`cele era de 1008. Dup` anul 1990 s-au dezvoltat [i alte activit`]i economice. autobuzul a fost interceptat. De asemenea exist` 6 asocia]ii agricole [i numero[i produc`tori agricoli care doresc valorificarea poten]ialului agricol [i zootehnic. dar [i \ntemeietorii a numeroase biserici. Satulung. Denumirea de „S`cele” apare prima dat` \n scrisorile lui Vlad C`lug`ru. z`bunele cu g`itane). porumb. jefuiesc pasagerii [i devasteaz` autobuzele. |n S`cele se g`sesc atât terenuri [i cl`diri disponibile. Ace[tia erau numi]i [i ceang`i. doar 3 (adic` 0. JUDE}UL BRA{OV posesiunile din }ara Bârsei. 2 mori. Apropierea de Bra[ov. 99 . De regul` este vorba de furturi generalizate de lemne (din p`dure). a ]es`turilor [i a \mbr`c`mintei: cioareci. oieritul. mocanii s`celeni au constituit unitate. este atestat` documentar \n acte oficiale. comer]ul luând o amploare mare. fabrici de mobil`). Etnografia acestora p`streaz` atât elemente autohtone foarte vechi. ordonându-i s` nu mai opreasc` decât \n Garcini. ov`z [i plante de nutre]). cât [i str`ini. c`tre magistratul ora[ului Bra[ov. me[te[ug`ritul casnic (acesta consta \n confec]ionarea de topoare [i cu]ite. dar procurorii au decis c` atacatorii pot fi cerceta]i [i \n stare de libertate!” Cotidianul Adev`rul din 23 septembrie 2009. Astfel de [tiri revin extrem de frecvent \n mass-media. imediat dup` plecarea unui autobuz din Bra[ov spre S`cele. ce pot fi valorificate atât de investitori locali. Din fericire pentru victime.520 mc). La sfâr[itul primei jum`t`]i a secolului al XX-lea \n S`cele existau [i func]ionau 2 gatere. orzoaic`. Ultima agresiune s-a consumat la mijlocul s`pt`mânii trecute. secar`. din care 2881 ha sunt teren arabil [i 6553 ha sunt fâne]e [i p`[uni. La aceea[i dat` mai erau \nregistrate un num`r de 94 de asocia]ii familiale [i 492 persoane fizice independente. bucurându-se de o stare material` \nfloritoare. |ntre secolele XIII-XIV s-a stabilit \n zona S`celelor o popula]ie numeroas` maghiar`. al serviciilor auto. sunt \nso]ite de echipe de poli]i[ti comunitari \narma]i. S-au \nfiin]at [i s-au dezvoltat firme \n domeniul prelucr`rii lemnului (gatere. care bat [oferii. B`ncii Raiffeisen [i a Cooperativei de Credit sprijin` mediul economic local. fiind creatori de miori]e [i doine. dup` care i-au pus [oferului cu]itul la gât. la care se ad`ugau 150 de firme care [i-au \nfiin]at puncte de lucru \n municipiul S`cele. sub semn`tura lui Adrian Popescu. De asemenea mocanii aveau [i o via]` cultural` activ`.{COALA GENERAL~ NR. men]iona: „De câteva zile. Ocupa]ii. Un articol ap`rut \n Gândul \n 28 noiembrie 2006. care este un centru mare comercial [i industrial. angajatori Ocupa]iile tradi]ionale ale locuitorilor acestei zonei au fost numeroase: prelucrarea laptelui. se cultiv` cartofi. când. Mocanii s`celeni au fost a cei mai vechi locuitori ai acestei zone. contribuind \n acest mod la men]inerea leg`turilor dintre provinciile române[ti. cât [i elemente care au fost asimilate datorit` convie]uirii cu românii [i sa[ii. l Cele mai multe firme care func]ioneaz` fac parte din categoria IMM. (cele [apte sate s`celene erau printre cele mai bogate sate ale localit`]i). faciliteaz` dezvoltarea afacerilor \n aceast` zon`. numele s`u reap`rând la câteva luni \n presa local` [i central`. Existen]a filialelor B`ncii Române de Dezvoltare. Municipiul S`cele dispune de materii prime care sunt necesare pentru dezvoltarea sectoarelor economice: l prelucrarea lemnului (cantitatea de mas` lemnoas` ce se poate exploata anual de pe teritoriul municipiului S`cele fiind de 73. dar [i de persoanae c`utate cu mandat de arestare [i care se ascund \n cartier. Turche[. sfecl` de zah`r. coeziune na]ional`. Prin procesul de transhuman]`. Cei 23 erau suspecta]i de furturi de la numeroase case de bani ale unor societ`]i comerciale din Bra[ov. un atelier de mobil`. grâu. domnitorul }`rii Române[ti \ntre anii1482 – 1495.

Sursa de \nc`lzire este asigurat` 90% de re]eaua de gaze naturale (centrale proprii). toate acestea urmând a fi realizate prin valorificarea poten]ialului care exist`. Func]ioneaz` un club al elevilor. I. o policlinic`. |n anul 2006. la modul general. Dezvoltarea infrastructurii de baz` a ora[ului la standarde de calitate european` l l l l l dezvoltarea/reabilitarea infrastructurii de transport rezolvarea problemelor de infrastructur` \n zona Gârcini extinderea [i reabilitarea re]elelor de utilit`]i cre[terea confortului [i a eficien]ei energetice \n spa]iul locuibil \mbun`t`]irea sistemelor de management \n domeniul protec]iei mediului 100 . social. Exist` o singur` linie de transport urban. Se dore[te o dezvoltare durabil` [i responsabil`. dezvoltare care s` duc` pe termen lung la cre[terea standardului de via]`. S`cele este recunoscut datorit` celor 15 l`ca[uri de cult: 7 sunt ortodoxe. Canalizarea se realizeaz` ori prin sistemul centralizat. o sta]ie de ambulan]` (care a fost inaugurat` \n anul 2002). Perspective de dezvoltare Obiectivele de dezvoltare ale Municipiului S`cele pentru perioada 2008-2015 se desprind prin corelarea propunerilor comunit`]ii [i analiza situa]iei actuale. Obiectivele propuse spre realizare se \nscriu [i converg spre \ndeplinirea perspectivelor de dezvoltare ale jude]ului Bra[ov. excep]ie f`când cartierul Gârcini. ori prin fos` septic`. Sistemul public de canalizare dateaz` din 1991.Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire |n municipiul S`cele func]ioneaz` un spital. 11 dispensare medicale. dorindu-se eliminarea factorilor care blocheaz` dezvoltarea. Sta]ia cea mai apropiat` este Dârste. De asemenea exist` 8 gr`dini]e. 93% din popula]ia Municipiului S`cele beneficia de alimentarea cu ap` potabil` din aceast` re]ea public`. o bibliotec` [i o sal` de sport. are o lungime de 32 de km. iar restul 10% este reprezentat de combustibilul solid (lemne). 6 cabinete stomatologice [i 5 unit`]i farmaceutice. Viitoarele direc]ii de dezvoltare ale municipiului S`cele sunt urm`toarele: 1. Unele dintre acestea au dezvoltat rela]ii de parteneriat cu unit`]i similare din str`in`tate. Toate locuin]ele sunt dotate cu energie electric`. Re]eaua care alimenteaz` cu ap` potabil` dateaz` din 1917 [i are o lungime de 32 de kilometri.4. Nu \n ultimul rând func]ioneaz` 4 b`nci. care are o vechime de 50 de ani. precum [i Administra]ia Finan]elor Publice. [i care s-a pliat pe necesit`]ile ora[ului. La baz` se pune accentul pe punctele tari. cultural. |n prezent \n S`cele nu exist` un sistem centralizat de \nc`lzire. Unit`]ile de \nv`]`mânt au fost dotate [i modernizate \n ultimul timp. Parcul auto este \n mare parte \nvechit [i necorespunz`tor din punct de vedere ecologic. societate care gestioneaz` serviciul public de transport al c`l`torilor. fiecare dintre contribuind la evolu]ia spiritualit`]ii române[ti. De altfel. care se afl` la o distan]` de 3 km de municipiu. de care beneficiaz` 30% dintre locuitori. una reformat` [i 2 romano . Viziunea strategic`: Dezvoltarea municipiului S`cele ca loca]ie competitiv` din punct de vedere economic.3. I. Obiectivele de dezvoltare sunt menite a urm`ri impulsionarea [i coordonarea dezvolt`rii generale. \n vederea valorific`rii oportunit`]ilor de cre[tere [i \n vederea minimiz`rii efectelor punctelor slabe.catolice. 7 [coli generale. 2 [coli profesionale [i de ucenici. 5 evanghelice. Obiectivul strategic global: Utilizarea eficient` a resurselor existente pentru dezvoltarea economic` [i social` durabil`. 4 licee (dintre care unul cu predare \n limba maghiar`) [i nu \n ultimul rând {coala Ajut`toare de la Br`det. având ca rezultat organizarea schimburilor de experien]` [i ob]inerea sprijinului material din partea acestora. problemele de infrastructur` sunt localizate predominant \n Gârcini. Utilit`]i Transportul public \n comun este asigurat de RAGPS S`cele.

f`r` a se da la o parte atunci când ma[inile claxoneaz`. |n aceste 2 corpuri \nva]` restul de elevi pân` la 1358. Oamenii de aici circul` pe [osea. a turismului [i a agriculturii. unde \nva]` 450 de copii [i 2 corpuri mai noi. iar celelalte dou` corpuri \n anul 1950. 5 din S`cele este situat` \n cartierul Gârcini. Locuitorii cartierului sunt to]i de etnie rrom`. cartier aflat la periferia Municipiului S`cele. de \ntregul aspect al cartierului \n care locuiesc. Figura 42. Acest cartier este unul foarte s`rac. Dezvoltarea capitalului social-uman [i a calit`]ii vie]ii l integrarea social` a grupurilor defavorizate l adaptarea for]ei de munc` la cerin]ele pie]ei 3. bolovani [i mizerii. Nu au grij` ca animalele cu care circul` pe mijlocul [oselei s` nu \ncurce circula]ia sau s` nu loveasc` ma[inile. Corpul vechi a fost \nfiin]at \n 1849. unul pe post de gr`dini]` [i pentru birouri (cancelarie. Nu exist` trotuar pe lâng` [osea. Corpul vechi se afl` \ntr-o stare mai bun` decât celelalte. având geamuri [i u[i de termopan [i central`. iar aceasta este plin` de gropi. veniturile constând \n ajutorul social [i aloca]iile copiilor. canalizare. biroul directorului) [i unul pentru desf`[urarea orelor de curs. Consolidarea durabil` a economiei [i transformarea structural` a mediului de afaceri. \n care casele par a se d`râma din moment \n moment. JUDE}UL BRA{OV 2. Casele sunt formate dintr-o singur` camer`. 101 . DESCRIEREA {COLII {coala general` nr. Nivelul educa]iei este de asemenea tr`dat de comportamentul [i aspectul locuitorilor de aici.{COALA GENERAL~ NR. Localizarea cartierului \n care se afl` [coala {coala general` din acest cartier este format` din 3 corpuri: unul la „garaj”. de hainele pe care le poart`. II. Casele nu au ap` curent`. deoarece este proasp`t renovat. Starea financiar` este tr`dat` de locuin]ele lor. electricitate sau c`ldur`. Posibilit`]ile lor financiare sunt foarte reduse. secretariat. care este corpul vechi al [colii. \n care stau to]i membrii familiei. 5 (GÂRCINI) S~CELE.

lucr`ri decorative [i diplome pe to]i pere]ii [colii. Exist` panouri. |n prezent sunt 54 de clase formate din cei 1358 de elevi. dar [i materiale didactice care vin \n ajutorul elevilor. dar conectare la Internet este doar \n birouri. dar din p`cate nu exist` personal specializat. iar mobilierul este destul de vechi. Exist` o bibliotec`. unde copiii fac activit`]i distractive. Exist` table \n s`lile de curs. S`lile de clas` sunt mici. dar exist` una \n corpul vechi. dar este departe de a fi complet` [i o sal` de logopedie. b`ncile sunt \ngr`m`dite. Acest program se nume[te „{ansa a 2-a “ [i are clase atât pentru I-IV. Exist` clase speciale pentru cei care au dep`[it vârsta pentru [coala general`. existând doar câ]iva copaci cu ajutorul c`rora elevii realizeaz` trac]iunile la orele de Educa]ie fizic` [i sport. 102 . Intrarea \n corpul nou al [colii La construirea corpurilor \n anul 1950 au contribuit locuitorii. |n corpurile noi sala de sport lipse[te. deoarece acas` nu au condi]iile necesare pentru a face acest lucru. cât [i al elevilor. Mobilierul mai nou este ob]inut cu ajutorul funda]iei FAST. \n prima faz` realizându-se strictul necesar. Exist` [i programul „{coal` dup` [coal`” [i cel „{coala de sâmb`t`”. iar apoi \[i realizeaz` temele de cas`. dar au pe pere]i nenum`rate panouri pe care sunt expuse lucr`rile elevilor. ceea ce arat` atât implicarea [i devotamentul profesorilor. Curtea [colii nu este amenajat`. Clasele nu sunt foarte luminoase. Exist` un laborator de informatic`. cât [i pentru V-VIII. Aceast` [coal` este cea mai mare [coal` de etnie rrom` cu clasele I-VIII din ]ar`. func]ionând un singur rând de clase I-VIII.Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire Figura 43.

Curtea [colii. 5 (GÂRCINI) S~CELE. ora de Educa]ie Fizic` [i Sport 103 . JUDE}UL BRA{OV Figura 44.{COALA GENERAL~ NR. O sal` de clas` Figura 45.

\mpreun` cu alte 21 de ]`ri.Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire Figura 46. |n ceea ce prive[te manualele. care este Buliba[a rromilor de aici. premiul fiind o excursie la Disneyland. Exist` 38 de proiecte [i parteneriate \n derulare. unul pentru cadre didactice [i personalul auxiliar [i unul pentru elevi. [coala st` foarte r`u. pentru a-i \nv`]a pe ace[tia ce reprezint` cur`]enia. De câ]iva ani [coala dispune de un microbus. Se dore[te implicarea elevilor \n cadrul corului [i \n cadrul dansurilor specifice lor. Perspectivele [colii sunt numeroase. 104 . {coala se mândre[te cu o elev` care a ob]inut locul I la un concurs de desen pe jude]ul Bra[ov. dar [i \n cadrul dansurilor române[ti. iar fetele aranjament floral [i croitorie. experien]` care se va repeta [i anul acesta. Putem preciza c` [coala se mândre[te cu singurul absolvent de liceu din Gârcini. Nu \n ultimul rând se dore[te mansardarea [colii pentru a cre[te num`rul s`lilor de curs. deoarece nu poate oferi fiec`rui elev câte un manual. iar pe municipiul S`cele [coala ocup` primul loc. Laborator de Informatic` De[i exist` un paznic \n [coal`. Exist` personal pentru cur`]enie. iar profesorii \mpreun` cu elevii fac cur`]enie \n sala de curs \mpreun`. {coala din Gârcini a ob]inut locul III pe ]ar` la proiecte educa]ionale [i locul I \n proiectul PHARE. Exist` grupuri sanitare. {coala este \nscris` la „Romani Cris”. Elevii [colii au cântat colinde de Cr`ciun la TVR. colabor`ri cu funda]ii. dar nu este suficient. siguran]a las` de dorit. Anul trecut elevii [colii au câ[tigat un concurs la Tulcea [i au participat la concursul „Proetnica” la Timi[oara. De asemenea mai exist` rezultate excep]ionale \n privin]a activit`]ilor cultural-artistice. \n urma c`rora b`ie]ii \nva]` tâmpl`rie.

Poze ale elevilor de la Cr`ciunul trecut Atât elevilor cât [i p`rin]ilor li se face o orientare profesional` la sfâr[itul clasei a VIII-a. Când este chemat`. Poli]ia vine. siguran]a celor din jur. 5 (GÂRCINI) S~CELE. nu au ap` [i curent. Atragerea noilor cadre didactice nu este dificil`. nu \[i pot face temele acas` deoarece nu au condi]ii (10 persoane locuiesc \ntr-o camer` de 6 m p`tra]i). Directorul [colii se lupt` cu birocra]ia [i face zilnic eforturi pentru a solu]iona problemele [colii. dar [i acesta circul` la anumite ore. spre deosebire de autorit`]ile locale. social` [i au idei preconcepute. iar b`ie]ii trebuie s` ajute \n gospod`rie sau s` mearg` cu p`rin]ii dup` lemne. iar restul fac naveta. Elevii au probleme sociale: sunt foarte s`raci. neimplicarea p`rin]ilor. Dar ajunse aici. JUDE}UL BRA{OV Figura 47. Astfel cadrele didactice din aceast` [coal` trebuie s` fie mereu preg`tite s` fac` fa]` situa]iei. le ating \ntr-un mod nepl`cut [i vin la [coal` pu[i pe ceart`. Exist` 10 cadre didactice localnice. profesorii fiind nevoi]i s` schimbe 2-3 autobuze [i apoi s` mearg` pe jos.{COALA GENERAL~ NR. De câ]iva ani exist` microbusul care faciliteaz` drumul de la „Garaj” la [coal`. Principalele probleme ale [colii. \ns` ei urmeaz` cursurile SAM \n S`cele. P`rin]ii au probleme de natur` financiar`. a materialelor didactice. Astfel nici unul dintre ei nu va urma cursurile unei facult`]i. Din p`cate nu au fost elevi care s` participe la examenul de capacitate. O alt` problem` a elevilor este lipsa timpului: fetele trebuie s` aib` grij` de fra]ii mai mici. care la \nceput a fost dificil`. Sunt \n medie 10 copii \ntr-o familie. din punctul de vedere al cadrelor didactice sunt: lipsa spa]iului. 105 . acestea se lovesc de o realitate dureroas`: locuitorii li se adreseaz` necuviincios. iar Prim`ria „pare deschis`”. conform spuselor unui profesor intervievat. Comunitatea local` se implic` foarte pu]in.

s` m` angajez a[a. s` nu lipsim. Elevii de clasa a IX-a \[i imagineaz` cu greu viitorul: „…e foarte greu s` ne d`m acuma o p`rere…”. cu [coal` \n cap... „…facultate? Mai \ntâi s` termin`m 12 clase [i apoi ne mai gândim”. \ns` printre dorin]ele lor se num`r` un loc de munc`. To]i elevii intervieva]i consider` c` [coala este important`. e important”.. s` aduc bani. nu la m`ritat s` se gândeasc`. s` termine 12 clase: „12 clase pentru un viitor mai bun. s` pot s` tr`iasc` [i ei (p`rin]ii)”. nimic. 12-13 clase atât”.. m-a[ angaja. munc`. cum s` v` spun eu? .....” P`rintele unuia dintre elevii care a abandonat studiile [i-ar fi dorit ca acesta s` \[i fi continuat [coala....” Al]i elevi afirm`: „director”. „sportiv`. {coala este v`zut` ca un facilitator pentru ob]inerea unui loc de munc`: „..s` \nv`]`m mai multe lucruri. s` fiu mândr` de ea.Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire III... Elevii care au absolvit clasa a VIII-a Elevii care au \ntrerupt educa]ia au a[tept`ri ceva mai mici pentru viitorul lor: „p`i a[a.. ce s`-i fac eu? .facultate. s` \nv`]`m. 2 copii. mai multe lucruri. tare greu. un so] iubitor”.. „..s` \nv`]...... „c`s`torite. c` ea a fost cea mai mare fat`”.. „stau acas` cu copiii.. Câ]iva dintre ei [i-ar dori s` ajung` [i la facultate. [i eu [i el s` lucreze.s` fie [i ea ceva.. a[ \nv`]a \n continuare.. s` ajung cineva \n via]`”.. un fel de firm`....e important s` m` angajez.. mi-e greu. mi-a[ g`si de lucru.. s` facem ceea ce ne dorim noi”. \ntemeierea unei familii. mai multe de la noi care are 20 de ani [i care nu s-a m`ritat a terminat [coala [i uite a ajuns doctori]`. dac` nu reu[esc cu ceva sportiv. fiind lucrul care \i va ajuta \n via]`: „. a[a. atâta deocamdat`.s` \nv`] cât mai multe. nu pot s` m` mai zbat cu ea.”. la o fabric` a[a. s` aib` un viitor \n fa]`. \n cea mai mare parte.. continuarea studiilor: „.. s` lu`m note mari. 106 . ASPIRA}IILE {I A{TEPT~RILE DE LA EDUCA}IE ALE ELEVILOR Absolven]ii clasei a VIII-a care au fost intervieva]i \[i doresc. s` ajung` [i ea ca orice fat`. pentru a avea un viitor mai bun: „. ba una alta la aliment`ri vinde. Observ`m c` ace[ti copii se gândesc [i la p`rin]ii lor. Figura 48... s` ne ajut`m p`rin]ii.

fete care r`mân \ns`rcinate \n clasa a VIII-a. Când nu vine la [coal` face treab` acas`. Ele formeaz` un grup omogen. m`ritat` de curând [i care locuie[te al`turi de so]ul ei. Performan]a [colar` a celor care au abandonat studiile nu se diferen]iaz` de cea a colegilor de clas`. Din spusele lui. nu au utilit`]i. Aceste familii tr`iesc \n mare parte de pe urma aloca]iei copiilor. Dirigintele spune c` elevii care abandoneaz` [coala se angajeaz` la firmele care presteaz` servicii de cur`]enie \n S`cele [i Bra[ov. Ele adaug` [i ideile preconcepute ale p`rin]ilor. {coala m` ajut` cu ceva [i p`rin]ii m-au sf`tuit s` merg.mi-a pl`cut [coala pân` când m-am m`ritat. sau au f`cut doar câteva clase. Dup` aceea nu. Ei consider` c` [coala este important` pentru viitorul lor [i au \ncredere \n profesori [i \n ceea ce le ofer` o institu]ie de \nv`]`mânt. 5 (GÂRCINI) S~CELE. gata! Nu mai vreau nici io [i nici el (so]ul) nu m` las`. dar din variate motive ei renun]` la educa]ie. care locuie[te cu p`rin]ii \n Gârcini. unele având probleme financiare mari. De asemenea tot de la cadrele didactice am aflat c` p`rin]ilor le este team` de distan]a pe care trebuie s` o parcurg` copiii lor pân` la un liceu din S`cele. Este prezent` violen]a domestic`. nu-mi mai place.{COALA GENERAL~ NR. se ocup` de gospod`rie. dar merg la munc` cu ziua. Locuin]ele lor sunt degradate [i nu au utilit`]i. Veniturile lor sunt foarte mici. JUDE}UL BRA{OV IV. deoarece de la \nceputul anului [colar 2009-2010. Un alt motiv invocat de aceast` fat` este ceea ce \i spuneau 107 . PROBLEMA ABANDONULUI {I A TRECERII LA NIVELUL SECUNDAR SUPERIOR Rata abandonului [colar pentru [coala general` nr. Primul dintre elevii intervieva]i care a abandonat [coala este un b`iat de 15 ani. iar „cornul [i laptele” nu reprezint` un stimulent pentru frecventarea [colii. P`rin]ii nu au un serviciu stabil. nu au resurse materiale. se ocup` de cal din proprie ini]iativ`. vine la [coal`. Toate familiile sunt de etnie rrom`. Al doilea elev care a abandonat studiile este o fat` de 14 ani.. elevi care \[i formeaz` o familie \n clasele VII-VIII. dar acum pentru mine nu mai e. PROFILUL ELEVILOR CARE ABANDONEAZ~ {COALA Dirigintele fostei clase a VIII-a a creionat profilul elevilor care abandoneaz` [coala astfel: fete mai mari care trebuie s` stea acas` cu fra]ii mai mici. au un num`r mare de copii.1. fie beneficiaz` de ajutor social [i sunt obliga]i s` participe la orele de cur`]enie \n municipiul S`cele. acesta nu a sosit.. \n cartier. au mul]i copii [i locuiesc cu to]ii \ntr-o singur` camer`. dar lipse[te din când \n când. care a[teapt` de la copiii lor s` munceasc` de la o vârst` fraged` [i s` aduc` bani \n cas`. Este important s` merg la [coal`. P`rin]ii copiilor sunt indiferen]i \n ceea ce prive[te educa]ia lor sau ei nu mai au nici o putere asupra lor din momentul \n care copiii [i-au \ntemeiat propria familie. Motivele invocate pentru abandon Cadrele didactice includ motivele abandonului \n profilul elevilor care renun]` la [coal`. Din punctul de vedere al elevilor care au abandonat. b`ie]i care [i-au \ntemeiat o familie [i trebuie s` munceasc` pentru a o \ntre]ine. atunci când are treab` acas`. motivele par a fi mai pu]ine [i mai simple. Fata care s-a m`ritat spune: „. a ajutorului social. Familia sa tr`ie[te din ceea ce câ[tig` de pe urma muncii zilnice [i a aloca]iei. El a avut un abandon par]ial [i acum frecventeaz` [coala. V. Familiile din care ace[tia provin sunt foarte s`race. iar altele fiind pu]in mai \nst`rite. El merge \n p`dure cu calul dup` lemne [i \i d` de mâncare. dar io nu mai vreau”. face mâncare. \n casa familiei acestuia. 4 zile din cele 5 zile lucr`toare ale s`pt`mânii. fie nu se angajeaz` [i merg la munc` cu ziua. având responsabilit`]ile unui adult. Dep`rtarea de comunitate este perceput` ca o amenin]are. Familiile care locuiesc \n acest cartier sunt de etnie rrom`. cur`]enie al`turi de soacra sa. V. Ea este casnic`. b`ie]i care merg la muncile câmpului. muncesc cu ziua. 5 din Gârcini este 10%. Unii dintre p`rin]i nu au studii deloc. copii proveni]i din familii dezorganizate. Astfel putem spune c` nu exist` un grup anume \n cadrul c`ruia se \nregistreaz` abandonuri.

.. Elevii au fost „pu]in mai n`zdr`vani”. dar acest lucru nu a fost posibil din cauza faptului c` nu a avut media necesar`. P`rin]ii erau [i mai \nst`ri]i. Româna. Dumneaei a insistat foarte mult ca fata s` continue studiile. alteori nu. restul aveau rezultate medii. precum [i profesorii care \i predau aceste materii. se juca \mpreun` cu colegii \n timpul orelor de sport [i mai pu]in dup` [coal`. De asemenea se \n]elegea bine cu cadrele didactice [i \i pl`ceau Matematica.. Nu se \ntâlnea cu ei \n afara [colii.” B`iatul care a abandonat par]ial studiile a motivat spunând c` trebuie s` se ocupe de gospod`rie. iar 2-3 erau la un nivel mai jos. 108 . [i mai s`raci. Elevii care au abandonat erau integra]i \n colectiv.2.Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire colegii [i cazurile similare ale colegilor ei: „. Zona \n care locuiau era cam aceea[i. Profilul clasei din care au abandonat elevii Dirigintele spune c` din cei 24 de elevi de clasa a VIII-a de anul trecut. dar cu ajutorul celorlal]i profesori ace[tia au putut fi „]inu]i \n frâu”. Ace[tia au planuri de viitor pe care le pot atinge doar prin intermediul \nv`]`turii.. Absolven]ii clasei a VIII-a au continuat [coala deoarece acest lucru este foarte important pentru ei. dându-i exemple de fete care au un loc de munc` bine pl`tit. dându-le \ncredere \n for]ele proprii. V.. Majoritatea sunt mul]umi]i de SAM-urile la care au ajuns. Matematica [i Româna. B`iatul \mp`r]ea dulciurile. Familiile acestora i-au sprijinit. Clasa era omogen`. |i pl`ceau Engleza. pl`cându-le profesorii [i colegii pe care i-au \ntâlnit aici. râd [i copiii de tine. nu mai. Fata care a abandonat spune c` uneori se \n]elegea bine cu colegii. observându-se un ata[ament mare fa]` de calul s`u. Mama fetei care a abandonat total [coala spune c` nu a mai avut nici o influen]` asupra fiicei sale.când am vrut s` vin la [coal` [i copiii \mi zicea: „Fat` m`ritat` tu mai vii la [coal`? Tu Raluca nu mai vii la [coal` c` e[ti m`ritat`. Un singur elev a spus c` ar fi dorit s` mearg` la liceu \n Bra[ov. Elevii care nu au abandonat au urmat SAM-uri. \nv`]`toarea!.. num`rul de fete fiind aproximativ egal cu cel al b`ie]ilor. dar f`r` nici un rezultat. 5 puteau fi considera]i vârfuri.

{coala General` Nr. . 4. dar a revenit anul acesta. \n clasa a VII-a. discu]ii informale cu profesorii [i elevii. Pentru colectarea informa]iilor s-au folosit urm`toarele metode: 1. La acest interviu au participat 5 persoane (3 fete [i 2 b`ie]i). Interviu individual cu un diriginte al unei clase a VIII-a din anul [colar 2008-2009. Interviu de grup cu un elev care a abandonat [coala temporar. Interviu de grup cu elevi care \n prezent sunt \n clasa a IX-a [i care au fost \n clasa dirigintelui mai sus men]ionat. Bra[ov Investigator principal: Alexandra M\]` Expert local: Mariana Gavril` Prezentul raport este \ntocmit pe baza datelor ob]inute \n teren prin interviuri [i observa]ie. 2. 3. Discu]ii cu directorul – acesta a sprijinit operatorul de interviu \n g`sirea participan]ilor pentru celelalte interviuri [i a fost foarte deschis \n a comunica [i a oferi informa]ii despre [coal`. 13 cartier Tractorul. precum [i a datelor statistice furnizate de Institutul Na]ional de Statistic`.

La fel ca [i \n celelalte cartiere. a unui cartier de lux. dar. |n spa]iile unde a func]ionat uzina. \n special femeile. Zona metropolitan` a Bra[ovului se dezvolt` \ntr-un ritm alert. s-au construit hale (fabrici de confec]ii [i \nc`l]`minte) [i sedii de firme. |n cartier exist` o pia]` agro-alimentar` mare (situat` chiar lâng` [coal`). cu toate c` s-au f`cut renov`ri [i moderniz`ri aici. Figura 49. Astfel. prin pre]ul relativ sc`zut al locuin]elor. Prim`ria a construit locuri de joac` pentru copii. consolidate. zugr`vite. Acest cartier este situat \n Nordul ora[ului. de-a lungul timpului. este perceput \n mod negativ. un stadion [i sediul universit`]ii particulare „Spiru Haret”. cu peste 4000 de apartamente [i spa]ii comerciale pe 200.Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire I. Cartierul a fost construit la inaugurarea uzinei „Tractorul”. \n Tractorul. pentru a g`zdui muncitorii din aceast` fabric`. Localizarea {colii nr. Cartierul „Tractorul” este str`b`tut de linii de cale ferat`. atât ca suprafa]`. Aici [i-au g`sit locuri de munc` o mare parte dintre persoanele disponibilizate de la „Tractorul”. 13 pe harta Municipiului Bra[ov Sursa: http://maps. 13 este situat` \n Cartierul Tractorul. Acest lucru poate fi observat la nivelul pie]ei imobiliare. majoritatea blocurilor dateaz` din era comunist`.000 mp. au existat multe blocuri pentru „nefamili[ti”. DESCRIEREA CARTIERULUI Ora[ul Bra[ov este unul dintre cele mai mari ora[e ale României.com Fiind un cartier de periferie. 110 . cât [i ca num`r de locuitori. peste media na]ional`. Toate str`zile cartierului sunt asfaltate. la periferie. Un num`r mare de blocuri de locuin]e au fost reabilitate termic. Planurile de urbanism prev`d construirea. {coala General` Nr. un parc foarte mare.google. La \nceput. au fost modificate [i transformate \n cl`diri cu apartamente.

Astfel. Dup` 1990. lambriurile sunt [i ele deteriorate. iar 111 . Acestui corp i s-a al`turat un altul. spre deosebire de anii trecu]i. cl`direa \n care func]ioneaz` aceasta nu mai corespunde standardelor moderne. Primul corp de cl`dire a fost construit \n anul 1949. BRA{OV Figura 50. Vedere mai detaliat` a cartierului unde este localizat` {coala nr. elevii \nscri[i la clasa I formeaz` doar 3 clase. când erau 5-6 clase I. Este vorba \n primul rând despre \nc`lzirea [colii. cu tradi]ie. Dup` cum ne spune chiar conducerea [colii. imediat dup` al Doilea R`zboi Mondial. perspective {coala General` Nr. Apoi. 13 CARTIER TRACTORUL. care au \mpreun` un num`r de 23 de s`li de clas`.1. Dup` Revolu]ia din 1989 num`rul elevilor a sc`zut datorit` unor fenomene demografice mai largi: sc`derea natalit`]ii. pe el se v`d urmele trecerii a genera]ii \ntregi de elevi. \nva]` \n prezent 650 de elevi. care se face prin intermediul sobelor ce func]ioneaz` cu gaz metan. DESCRIEREA {COLII II. 13 este o [coal` relativ veche. care fac folosirea lui dificil`. cum sunt cele la sistemul de canalizare. Dimensiune. 13 Sursa: http://maps. istoric.{COALA GENERAL~ NR. \ns` acesta prezint` din construc]ie o serie de defecte. ferestrele sunt vechi [i abia se mai pot \nchide. \n anul [colar 2009-2010. |n toate cele trei corpuri.com II. astfel \ncât cele dou` par construite \n aceea[i perioad`. mobilierul [colar este \nvechit [i deteriorat. \n anii ’60. Corpul B respect` arhitectura cl`dirii mai vechi.google. De asemenea. probleme. a mai fost construit un corp de cl`dire.

pe pere]ii holurilor. cei mai mul]i profesori având vârste cuprinse \ntre 41 [i 60 de ani. 42 au gradul didactic I [i 7 gradul didactic II. Acestea din urm` \i a[eaz` la loc de cinste pe elevii premian]i ai [colii. astfel c` nu exist` probleme legate de navetism. care monitorizeaz` \n permanen]` intr`rile \n [coal` [i holurile. acesta vorbe[te despre problemele [colii \n termenii condi]iilor pe care aceasta le poate oferi elevilor: „problemele care ne deranjeaz` pe noi. Pe pere]ii colora]i cu vopsele \n ulei sunt afi[ate lucr`ri ale elevilor. 40 dintre cadrele didactice au o vechime de peste 15 ani \n [coal`. Domnul director a declarat: „nu mai corespunde normelor. Dintre ace[tia. sc`dere accentuat` de la o genera]ie la alta: „Elevii nu \[i mai aleg modele \n via]`. are un impact puternic asupra elevilor. schimbarea mobilierului [colar. Din discu]iile cu angaja]ii [colii. fotografii din cadrul activit`]ilor extra-curriculare [i panouri de onoare. dar [i pentru a-i motiva pe elevii cu rezultate mai slabe s` se str`duiasc` mai mult. Balul Premian]ilor. |n proiectul pentru anul \n curs este inclus` [i \nfiin]area unui cabinet de biologie [i a unuia de chimie. [coala organizeaz`. gardul [colii a fost schimbat. 112 . {coala dispune de dot`ri satisf`c`toare. \n fiecare semestru. dar condi]iile pe care le avem. campionate [i concursuri. sub inscrip]iile „Ne mândrim cu ei” [i „Ei sunt mândria [colii”. II.Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire parchetul arat` foarte r`u datorit` faptului c` nu a mai fost ra[chetat de ani \ntregi. Cadrele didactice La [coala General` Nr. Exist` deja un laborator de chimie. \n curtea [colii exist` gardieni care supravegheaz` activitatea atât \n pauze. care amintesc de epoca comunist` prin colorit [i modele. De asemenea. II. Din aceast` cauz` ast`zi suntem pu]in vitregi]i pentru c` nu s-a f`cut mare lucru \n ceea ce prive[te recondi]ionarea ei astfel \ncât s` corespund` nevoilor moderne”. Reprezent`ri asupra problemelor [colii |n cadrul discu]iei cu directorul [colii. Din loc \n loc. ci \i v`d pe cei din jurul lor. Unii copii s-au retras \n clasa I din acest motiv”. Toate persoanele care \[i desf`[oar` activitatea la aceast` [coal` locuiesc \n Bra[ov. direc]iunea dore[te schimbarea sistemului de \nc`lzire. la care particip` doar elevii cu rezultate bune [i care. Este vorba despre o petrecere exclusivist`. de lipsa unei \nc`lziri centrale [i de lipsa unui program prelungit. serb`ri. Scade [i interesul lor”. 13 \[i desf`[oar` activitatea 49 de cadre didactice titulare pe post. sunt realizate tablouri \n ulei direct. sal` de sport. dar [i sus]inerea financiar` de care p`rin]ii trebuiau s` dea dovad` ne-au f`cut s` renun]`m.3. un cabinet de geografie. Mul]i p`rin]i au solicitat [i noi am fost interesa]i. Exist` aici dou` laboratoare de informatic`. fapt care \l face pe domnul director s` vorbeasc` despre un „colectiv de elit`”. cât [i \n timpul orelor. reiese c` nu exist` probleme \n atragerea cadrelor didactice [i asigurarea continuit`]ii. recondi]ionarea sau schimbarea parchetului [i lambriurilor. Pentru a le asigura elevilor un climat de securitate \n interiorul [colii.2. \ns` trebuie \mbun`t`]it. Un alt aspect considerat o problem` este sc`derea interesului [i motiva]iei pentru [coal`. doi profesori au plecat la alte [coli. \n principal datorit` contribu]iei profesorilor [i elevilor. material didactic bine pus la punct. \ns` acest lucru nu a avut efecte negative asupra catedrelor didactice. Cu toate c` este evident faptul c` [coala are nevoie de lucr`ri de modernizare. pe cei de pe strad` c` mai repede se descurc` cei cu 4 clase [i au buzunarul plin de bani decât cel care are una sau dou` facult`]i sau cinci facult`]i. la intrarea profesorilor a fost montat un sistem de \nchidere-deschidere pe baz` de interfon. |n ultimii 4 ani. a fost montat un sistem de supraveghere video. Pentru a-i recompensa pe elevii care au ob]inute rezultate bune la \nv`]`tur`. vizite la diferite companii [i organiza]ii. se pare. De asemenea. Colectivul profesoral al [colii este unul cu experien]`. |n cadrul [colii se organizeaz` frecvent excursii. atmosfera de pe culoare [i din s`lile de clas` este una pl`cut`. atât profesorii. cât [i elevii sunt cele generate de o dotare mult mai bun`.

\nve]i [i po]i s` lucrezi mai departe”. Aspira]iile [i a[tept`rile elevilor de la instruc]ia [colar` To]i elevii intervieva]i recunosc importan]a [colii pentru viitor. 113 . Pân` acum. Ace[tia au o anumit` atitudine pu]in mai rebel` fa]` de regulamentul [colar.4. „Dac` nu ai [coal`. deci nu mai sunt motiva]i”. Vrea s` urmeze [i liceul: „nu mul]umesc. {coala dispune de sprijinul Inspectoratului {colar Jude]ean. Dar e o munc` josnic`”. s-a asfaltat curtea interioar`. acolo m` plictisesc”. Domnul director vorbe[te descrie rela]ia cu p`rin]ii ca fiind „bun`. Dac` \l \ntrebi. Astea ar fi cele dou` puncte tari care le-am constatat eu de-a lungul anilor”. Rela]ia [coal`-comunitate Rela]ia [colii cu agen]ii comunit`]ii locale este descris` ca fiind foarte bun`. de a se interesa. ocuparea timpului liber cu activit`]i contra-productive pentru [coal`: „e o dec`dere a nivelului de \nv`]are. Pentru c` \nve]i. Prim`riei [i a Consiliului Local. aceasta fiind v`zut` ca o condi]ie minim` pentru a avea succes. Cu ajutorul acestor institu]ii se organizeaz` diferite activit`]i \n cadrul [colii [i se fac demersuri pentru renovarea [i modernizarea [colii. [coala reprezint` independen]` [i posibilitatea de a face ceea ce dore[te.. Din punctul lor de vedere.{COALA GENERAL~ NR. vreau mai departe”. lipsa de colaborare \ntre cadrele didactice [i p`rin]i. dirigin]i. „timpul ocupat cu calculatorul. 13 CARTIER TRACTORUL. iar copiii nu puteau s` se joace \n pauze sau \n orele de sport. o problem` era atunci când erau asculta]i la o materie [i nu erau preg`ti]i. {i acuma se apuc` la b`trâne]e s` fac` facultate [i…” „S` [tii s` te descurci \n via]`”. Elevii. pe [antier. <p`i am stat pân` la 12-1.>”. II. Se joac` mai mult. deci mai mult jocul este pe calculator. „Problema de baz` e problema disciplinei. Toat` lumea regret` c` n-a mers la [coal`. Elevul care a abandonat [coala dup` clasa a IV-a „Mai mult ca un viitor. P`rin]ii elevilor sunt [i ei destul de implica]i \n via]a [colii. mai ales cu privire la uniforma [colar`”. atât cei care sunt \n clasa a IX-a. Ei zic c` prietenii din liceu \i ai pe via]`”.. Elevii care \[i continu` educa]ia doresc s` mearg` cu studiile pân` la terminarea unei facult`]i sau chiar mai departe. „Asta e cel mai important. deci nu mai au niciun motiv de a \nv`]a. nu mai ai când dup` aceea. A doua problem` – de \nv`]are. spun c` nu erau probleme \n [coal`. \ntre]inut` \n primul rând de \nv`]`toare [i de profesori. lucru care pentru ei e ca un drog. Caseta 1 – Ce reprezint` [coala pentru voi? Elevii care au fost \n clasa a VIII-a \n anul precedent [i acum sunt clasa a IX-a „Un viitor \n via]`. II. de a-l motiva pentru ce are la [coal`.. Sigur c` mai avem [i probleme cu p`rin]i care vin din familii dezorganizate.5. cu ajutorul Consiliului Local. El spune c` a revenit la [coal` pentru c` s-a gândit \ndelung [i [i-a dat seama c` este cel mai bine. {i de asta cred c` [i sunt rezultatele astea slabe la \nv`]are. cât [i cel care [i-a reluat studiile dup` o perioad` de abandon. „|mi place mai mult decât acas`. nu este un lucru de a c`uta. Po]i s` regre]i mai \ncolo. [i consider` c` f`r` [coal` este pu]in probabil s` ai succes. unde se acumula ap` \n urma ploilor. prieteni noi. „Dac` nu \nve]i acuma. care mai vorbe[te despre disciplin`. Pentru b`iatul care a fost \n situa]ia de abandon.. dac` este necesar pentru a-[i \mplini visul. c` când o s` am 18 ani pot s` m` duc s` m` angajez unde vreau eu”. BRA{OV Problema interesului sc`zut pentru [coal` este amintit` [i de diriginte.

„o sc`dere de la o genera]ie la alta”. Traseul educa]ional al elevilor [i absolven]ilor [colii Aproximativ 90% dintre elevii \nscri[i \n clasa a VIII-a reu[esc s` termine ciclul gimnazial. Aceast` sc`dere a motiva]iei se observ` [i \n cazul facult`]ii. [i el situat aproape de cartier. fie din dezinteres. „[tiin]e politice”.. mul]i elevi merg la Colegiul Nicolae Titulescu. majoritatea elevilor din clasa a IX-a vorbesc despre urmarea facult`]ii [i [tiu ce profesie vor s` aib`. dintr-o familie s`rac`. 82% dintre absolven]i merg la licee. se vorbe[te despre un procent de 45% dintre absolven]i [colii ca mergând la facultate. „design vestimentar sau la banc` s` lucrez”.2.Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire |ntreba]i ce doresc s` fac` \n viitor. To]i absolven]ii sus]in examenul de capacitate/teze unice. „[tiin]e economice”. \n ciuda posibilit`]ii de a urma o facultate privat`. sunt violen]i sau absen]i (emigrare temporar` pentru munc`). elevi [i p`rin]i. faci cât` [coal` trebuie”. Sper` s` termine ultima etap` a educa]iei lor \n jurul vârstei de 26 de ani. dar sunt dispu[i s` studieze [i dincolo de acest prag dac` este nevoie. Caseta 2 – Ce dori]i s` face]i \n viitor? Elevii care au fost \n clasa a VIII-a \n anul precedent [i acum sunt clasa a IX-a „Acuma cu o facultate nu prea. RENUN}AREA PREMATUR~ LA EDUCA}IA {COLAR~ III. III. Mergi mai departe dac` chiar vrei s` \]i \mpline[ti visul”. Chiar dac` nu a vorbit despre facultate. \n timp de 18% merg la [coli profesionale. De la o genera]ie la alta. Dirigintele intervievat spune: „pot s` zic c` e cam dezinteres.trebuie s` mai continui. iar din restul de 10% majoritatea sunt repeten]i. elevul care abandoneaz` are un grup de prieteni care \l \ncurajeaz` la ac]iuni [i modalit`]i 114 . De asemenea. ei spun c` o [colarizare prea lung` nu este de dorit. Totu[i. Liceul Auto”. \n lipsa unor statistici exacte. P`rin]ii lui nu ]in leg`tura cu [coala. Vorbesc despre urmarea unui vis pentru care [coala este doar o etap`. \n rest nu”. putem contura un profil al elevului care abandoneaz` [coala. Elevul care a abandonat [coala dup` clasa a IV-a „mecanic auto. El provine dintr-un mediu dezavantajat. vârfurile. c` nu pot s` vorbesc \n general.. cum sunt Colegiul Na]ional Andrei {aguna [i Colegiul Na]ional Ioan Me[ot`. Profilul elevilor care abandoneaz` [coala Reunind aspectele corelate cu abandonul relatate de profesori. dar dac` lu`m o clas` de 27 de elevi. s` faci master. III. drag de [coal` s` zic 7. nu doar la liceu. fie din teama de a nu fi judeca]i [i apostrofa]i de profesori. motiv pentru care r`mân \n urm` cu materia. Nu total. profesorii observ` o sc`dere a interesului pentru continuarea educa]iei. |n familie el se simte ne\n]eles [i lipsit de sprijinul p`rin]ilor. care este aproape de locuin]ele lor [i de [coala general` unde au \nv`]at. [i elevul care a abandonat temporar [coala [tie ce dore[te s` fac` \n viitor [i ce pa[i trebuie s` urmeze pentru a ajunge acolo. c` „trebuie s` mai [i tr`ie[ti”. Tot mai pu]ini elevi ai [colii merg la facultate. |n ultimii cinci ani s-au \nregistrat doar dou` cazuri de abandon [colar. „Dac` asta trebuie s` faci. Majoritatea copiilor care abandoneaz` lipsesc frecvent de la [coal`. Peste 60% se \ndreapt` spre Colegiul Tehnic Mircea Cristea. |n numeroase cazuri. Totu[i. „director de ceva”.1. care consum` alcool. iar procentul de promovabilitate este mare (90-95%) Elevii care \nva]` bine. merg la liceele considerate cele mai bune din ora[. „medicin`”.

scandaluri [i a[a mai departe” „lips` de comunicare \ntre el [i colegii de clas`.. De multe ori chiar \i \ncurajeaz` <Ce rost are? Cheltuieli…>. De asemenea. \ntre el [i colegii mei” „situa]ia din familie. creioane. Nimeni nu [tie ce fac ace[tia dup` ce abandoneaz` [coala. Ace[tia nu au aflat c` fiul lor nu a mers deloc la [coal` decât la sfâr[itul anului.{COALA GENERAL~ NR. p`rintele \[i impune punctul de vedere. f`r` s` ]in` cont de dorin]ele [i \nclina]iile acestora. Caseta 3 – Motivele abandonului din perspectiva cadrelor didactice l „din p`cate elevii nu \[i mai aleg modele \n via]`. plaseaz` o parte din responsabilitate pentru abandon [i asupra dirigintelui. \n general. Toate acestea pot fi completate [i de anumite boli cronice. Elevul care renun]` la [coal` este slab motivat pentru educa]ie. III. Motivele invocate pentru p`r`sirea sistemului educa]ional Cadrele didactice intervievate tind s` explice abandonul [colar mai degrab` prin prisma factorilor externi decât prin factori care ]in de copil. marea majoritate. \n majoritatea cazurilor. se recunoa[te [i un grad de dezinteres al copilului fa]` de [coal` [i o \nclina]ia a lui spre alte activit`]i. Atunci scade [i interesul lor” „atitudinea aceasta de del`sare apare la familiile dezorganizate [i neinstruite. De asemenea. Dirigintele a vorbit [i despre faptul c` mul]i p`rin]i aleg pentru copiii lor. cu atât mai mult cu cât fratele mai mare a acestuia a trecut prin aceea[i situa]ie \n urm` cu câ]iva ani. de timp liber. \i las` a[a. Absentare care. au fost \nregistrate doar dou` astfel de cazuri. cât [i profesorii. care sunt rare. Profesorii [i ceilal]i elevi cred c` ace[tia au foarte pu]ine [anse de succes \n viitor. Atât elevul. preferabil timpul liber sau alte ocupa]ii extra[colare g`site de ei” „o dat` plecatul acestor p`rin]i pe dincolo. Din acest motiv. Ar fi nevoie de o colaborare a p`rin]ilor cu copilul [i o decizie de comun acord. BRA{OV de petrecere a timpului \n dezavantajul [colii. 13 CARTIER TRACTORUL. calculatorul. Spune c` a observat acest lucru la completarea op]iunilor pentru liceu. c` vor fi nevoi]i s` fac` munci grele [i \njositoare pentru a supravie]ui. pe cei de pe strad` c` mai repede se descurc` cei cu 4 clase [i au buzunarul plin de bani decât cel care are una sau dou` facult`]i sau cinci facult`]i.” „bolile cronice pe care le au” l l l l l l l l 115 . un rol important este atribuit de c`tre director comunit`]ii [i societ`]ii mai largi. P`rerea despre cei care abandoneaz` [coala este. \n rândul acestor familii \nregistr`m [i o tendin]` de absentare de la ore. Deci. adesea. Desigur. mai mult de jum`tate sunt pleca]i ori ambii p`rin]i ori unul. de capul lor. al]i elevi care au abandonat [coala.. dar se crede c` „taie frunz` la câini”. se vorbe[te despre indiferen]a p`rin]ilor. se crede c` ei vor sta \n \ntre]inerea p`rin]ilor o perioad` mai lung` de timp decât cei care \[i continu` educa]ia. Al doilea motiv ar fi lipsa de \ncurajare. |n ultimii ani. l`sa]i \n grija bunicilor [i bunicii sunt juca]i pe deget” „dup-aia ar mai fi familiile dezorganizate. Cadrele didactice intervievate \[i aduc cu dificultate aminte de cazurile de abandon. ci \i v`d pe cei din jurul lor. De asemenea. La unii exist` [i imposibilitatea. B`iatul care a abandonat temporar [coala declar` c` cea mai mare dificultate cu care s-a confruntat a fost ru[inea fa]` de p`rin]i. când. Consider` c` au mult de cheltuit pe caiete. Ei vorbesc despre mediul de provenien]` al copilului. \n special modelelor promovate. iar unul dintre elevi a revenit la [coal` \n anul urm`tor. p`rin]ilor le e ru[ine s` zic` c` copilul lor a r`mas repetent. una negativ`. Acesta poate fi un motiv pentru abandonul [colar. |n anturajul celor care abandoneaz` sunt. despre modul \n care p`rin]ii colaboreaz` cu [coala. deoarece acesta ar fi putut s` ]in` o leg`tur` mai strâns` cu familia [i ar fi putut s` le aduc` la cuno[tin]` p`rin]ilor c` b`iatul absenteaz` mult. are rezultate slabe [i este lene[. deci nu sunt \ncuraja]i. condi]iile \n care tr`ie[te familia [i sprijinul pe care \l acord` acestuia. care nu s-au interesat de situa]ia fiului lor. v`d certuri. situa]ia material`. alcoolici” „\n primul rând.3. \n cele \n cele din urm` poate duce [i la abandon [colar” „familia care nu se intereseaz`.

116 . De cele mai multe ori sunt to]i la fel. s` stau cuminte la [coal`. reiese faptul c` importan]a [colii este recunoscut` atât de p`rin]ii elevilor care \[i continu` educa]ia. „u[or de modelat”. s` \]i faci lec]iile [i mai ales s` por]i uniforma” P`rin]ii elevului \n situa]ie de abandon „nu [tiu” „s` ascult. este important \ntr-adev`r [i nivelul clasei. s` \nve]e. |ntrebat ce l-ar fi ajutat s` \nve]e mai bine [i s` r`mân` la [coal`.4. Caseta 5 – Opiniile [i sfaturile p`rin]ilor cu privire la [coal` P`rin]ii elevilor care \[i continu` educa]ia „f`r` \nv`]`tur` nu faci nimic \n via]`” „e foarte important s` mergi zi de zi la [coal`. s` nu chiulesc” III. cu care se putea lucra cu u[urin]`. elevul care a abandonat temporar [coala \[i explic` abandonul prin cauze externe. s` \nv`]. Caseta 4 – Motivele abandonului din perspectiva elevilor care \[i continu` educa]ia l l l „e de vin` [i anturajul \n care se afl`. ]ipau la noi”. dar dup` ce a \ncetat s` mai mearg` la [coal` niciunul dintre ei nu l-a c`utat. deci responsabilitatea este a celui care abandoneaz`. ne \njurau. Spune c` ace[tia nu aveau un comportament adecvat cu elevii: „\[i b`teau joc de noi. dar cred c` „totul depinde de noi”. iar \n ultimii ani rezultatele clasei au fost destul de sl`bu]e. P`rin]ii celor intervieva]i \i sf`tuiesc pe ace[tia s` mearg` la [coal`. Ei recunosc importan]a unor factori de mediu. a existat un singur motiv s` nu mai mearg` la [coal`: faptul c` nu \i pl`ceau anumi]i profesori. clasa era una medie. s` lucreze acas` [i s` respecte regulamentul interior deoarece [coala \i va ajuta \n viitor. a r`spuns „mai nimic”. Elevii care sunt \n prezent la liceu. Doamna consider` c`. Din punctul de vedere al dirigintei. pentru parcursul individual al elevului. cât [i de p`rin]ii celor care au abandonat [coala. Profilul clasei din care a/au abandonat elevul/elevii care au abandonat Vorbind despre clasa \n care a \nv`]at \nainte s` renun]e la [coal`. Nu \[i aminte[te s` fi avut conflicte cu colegii. anturajul. s` \nve]i. cum sunt tipul de familie \n care este crescut copilul. adic` to]i s-au l`sat de [coal`” „poate [i din cauza p`rin]ilor care pleac` pe dincolo sau le-au murit p`rin]ii” „profit` de bun`tatea p`rin]ilor” |n urma discu]iilor avute.Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire La fel ca [i dirigintele. elevul \n situa]ie de abandon spune c` era o clas` unit` [i colegii se ajutau unii pe ceilal]i. au o perspectiv` pu]in diferit` fa]` de cele prezentate mai sus. Pentru el.

14 cartier Bartolomeu. 3. a abandonat pentru o perioad` [coala. discu]ii informale cu profesorii [i elevii. . La acest interviu au participat 5 fete.{coala General` Nr. Bra[ov Investigator principal: Alexandra M\]` Expert local: Mariana Gavril` Prezentul raport este \ntocmit pe baza datelor ob]inute \n teren prin interviuri [i observa]ie. Interviu de grup cu elevi care \n prezent sunt \n clasa a IX-a [i care au fost \n clasa dirigintelui mai sus men]ionat. 4. Interviu de grup cu elevi care au abandonat [coala \n ciclul gimnazial Patru participan]i. la discu]ie a participat [i doamna director adjunct. 5. A fost intervievat din perspectiva p`rintelui un domn care a participat [i la interviul de grup: domnia sa a abandonat [coala \n ciclul gimnazial [i are un fiu care. Pentru colectarea informa]iilor s-au folosit urm`toarele metode: 1. 2. deci se afl` \nc` \n situa]ia de abandon. Interviu individual cu un diriginte al unei clase a VIII-a din anul [colar 2008-2009. Discu]ii cu directorul – deoarece doamna director [i-a \nceput activitatea \n [coal` doar la \nceputul acestui an [colar. la rândul s`u. precum [i a datelor statistice furnizate de Institutul Na]ional de Statistic`. care lucreaz` \n cadrul [colii de 25 de ani. to]i persoane care au abandonat \n trecut [coala [i acum s-au \nscris la programul „A doua [ans`” \n septembrie 2009 [i \nc` nu au primit aprobarea.

\n func]ie de tipul locuin]elor. Prejmer etc. Localizarea {colii nr.Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire I. Cartierul este \mp`r]it \n mai multe zone. 118 . cartierul este perceput \n mod negativ. de unde pleac` microbuze c`tre localit`]ile \nvecinate: Ghimbav. deci leg`tura cu centrul [i cu alte cartiere este asigurat` eficient. un stadion [i terenuri de fotbal acoperite. \ns` majoritatea blocurilor au un aspect obi[nuit. ca [i cele din alte cartiere.com Deoarece se afl` la periferie [i este locuit de un num`r mare de romi. 14 pe harta Municipiului Bra[ov Sursa: http://maps. el este locuit \n cea mai mare parte de români. Codlea. La aceast` imagine contribuie [i zona g`rii-autog`rii. dar exist` [i un num`r mare de romi. |n cartier este cap`t de linie pentru mijloacele de transport \n comun.google. unde \[i petrec timpul multe persoane f`r` locuri de munc` [i care desf`[oar` activit`]i ilicite. Figura 51. DESCRIEREA CARTIERULUI {coala nr. |n Bartolomeu exist` centre comerciale mari [i depozite pentru materiale de construc]ii. \n Estul Bra[ovului. |n cartier mai sunt \nc` multe blocuri de nefamili[ti [i blocuri d`r`p`nate. Bartolomeu este unul dintre cele mai vechi cartiere ale ora[ului. |n prezent. 14 este localizat` \n cartierul Bartolomeu. fiind ini]ial locuit de c`tre sa[i. O alt` \mp`r]ire fizic` a zonelor cartierului este f`cut` de liniile de cale ferat` [i de Gara Bartolomeu la o apropiere mic` de aceast` gar` exist` [i o autogar`. astfel c` exist` aproximativ 50% case [i 50% blocuri.

{COALA GENERAL~ NR. 14 CARTIER BARTOLOMEU, BRA{OV

Figura 52. Vedere mai detaliat` a cartierului unde este localizat` {coala nr. 14

II. DESCRIEREA {COLII
II.1. Dimensiune, istoric, probleme, perspective
{coala General` Nr. 14 este o [coal` cu tradi]ie \ndelungat`, fiind una dintre cele mai vechi [coli din ora[ul Bra[ov. |n registrele [colii, prima atestare dateaz` din 1889, când se vorbe[te despre existen]a unei [coli pe lâng` Biserica Sfântul Bartolomeu. La aceast` [coal` \nv`]au 11 b`ie]i, iar predarea se f`cea exclusiv \n limba german`. |n urm`torii ani, num`rul elevilor cre[te, predarea se face \n limba maghiar` [i român`, iar \n anul 1939 se construie[te primul sediu de sine st`t`tor al institu]iei. Dup` modific`ri succesive ale titulaturii [colii [i unirea cu alte unit`]i de \nv`]`mânt, \n anul 1962 este finalizat` construc]ia corpului de pe Str. Lung` nr. 229.

119

Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire Figura 53. Fa]ada Corpului A al [colii

Corpul A - Str. Lung`

|n prezent, [coala dispune de 2 corpuri de cl`dire. Corpul A este cel finalizat \n anul 1962 [i cuprinde 10 s`li de clas`, birourile direc]iunii, secretariatului [i cancelaria, un laborator de informatic` dotat cu 10 computere si aparatur` video, bibliotec`, un laborator de chimie [i unul de fizic`, sal` de sport. Cl`direa a fost renovat` \n anul 2008: pardoseala veche a fost \nlocuit` cu parchet laminat, s-a trecut la \nc`lzirea central` [i s-au instalat geamuri termopan, au fost \nlocuite tablele [i mobilierul [colar, u[ile [i gardul exterior. De asemenea, la ini]iativa direc]iunii a fost montat un sistem de supraveghere video-electronic care monitorizeaz` \n permanen]` accesul \n [coal` [i culoarele. |n acest corp \nva]` 150 de elevi. Corpul B a luat na[tere \n anul 1979, când Inspectoratul {colar a repartizat [colii 10 s`li de clas` dintr-o cl`dire de pe Str. Agricultorilor, care apar]inea Grupului de {antiere II Electromonatj Câmpina, deoarece spa]iul din Corpul A devenise ne\nc`p`tor. Pân` \n anul 1987, \n restul spa]iului din aceast` cl`dire a func]ionat firma Rankxerox. |n prezent, \ntreaga cl`dire se afl` \n proprietatea [colii. Aceasta este compus` din 15 de s`li de clas`, sal` de sport, birourile direc]iunii. Aici \nva]` 370 de elevi. {i acest corp de cl`dire a fost renovat de curând, dispunând de acelea[i condi]ii ca [i Corpul A. Figura 54. Fa]ada Corpului B al [colii

Corpul B - Str. Gr`dinarilor

Elevii [colii sunt grupa]i \n 13 clase primare (I-IV) [i 11 clase gimnaziale (V-VIII). |n cadrul [colii se desf`[oar` [i programul „A doua [ans`”, care \[i propune s` reintegreze \n sistemul public de \nv`]`mânt elevii care au abandonat

120

{COALA GENERAL~ NR. 14 CARTIER BARTOLOMEU, BRA{OV

[coala la un moment dat. Exist` deja, \n cadrul programului, o clas` pentru ciclul primar [i s-au f`cut demersurile pentru o clas` pentru ciclul gimnazial. Num`rul elevilor care particip` la program este de 30 de persoane. Pere]ii s`lilor de clas`, precum [i cei ai holurilor, sunt decora]i cu lucr`ri ale copiilor, fotografii din cadrul activit`]ilor extra-[colare, diplome [i distinc]ii ob]inute de elevii [colii. Reprezentan]ii [colii organizeaz` activit`]i extracurriculare de tipul excursiilor, serb`rilor, \ncurajeaz` participare elevilor la concursuri [i competi]ii, \nscrierea lor \n cluburi sportive [i de aptitudini, precum [i experien]ele multiculturale (programul E-twinning). Figura 55. Lucr`ri ale elevilor, expuse \n fa]a cancelariei [i direc]iunii (Corpul A)

Figura 56. Sal` de clas` (Corpul B)

Figura 57. Sc`rile elevilor (Corpul B)

121

Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire

II.2. Cadrele didactice
La {coala General` Nr. 14 \[i desf`[oar` activitatea 39 de cadre didactice. Dou` treimi dintre persoanele care predau aici sunt titulare pe post, iar \ntre acestea 17 au gradul didactic I [i 8 au cadrul didactic II. |n urma discu]iilor avute cu doamnele directoare [i analiza Fi[ei [colii, rezult` c` nu exist` niciun fel de problem` \n atragerea cadrelor didactice [i asigurarea continuit`]ii pe post, \n ciuda reputa]iei nu tocmai favorabile pe care o are [coala. |n ultimii 4 ani niciun angajat nu a renun]at la post pentru a preda \n alt` institu]ie de \nv`]`mânt. Cinci dintre cadrele didactice, cu vechime mai mare de zece ani \n [coal`, fac naveta din alte localit`]i. Ele se deplaseaz` la serviciu cu mijloace de transport public de tipul microbuzelor ce fac leg`tura cu ora[ele \nvecinate sau cu ma[ina personal`. Navetismul nu a constituit niciodat` o problem` \n [coal`, nici motiv de nemul]umire pentru cadrele didactice.

II.3. Reprezent`ri asupra problemelor [colii
Din discu]iile cu directorul [i directorul adjunct, singura problem` identificat` este cea legat` de amplasarea [colii. |n timp ce corpul A se afl` la aproximativ 100 metri de strad`, protejat de o mic` gr`din`, corpul B se afl` la doar 20 de metri de strad`, fiind supus unui nivel destul de ridicat de zgomot, cu atât mai mult cu cât drumul respectiv este tranzitat de camioane ce alimenteaz` cu materiale dou` [antiere aflate \n cartierul al`turat. De asemenea, corpul B este amplasat dup` liniile de cale ferat` [i este greu accesibil pentru elevii care locuiesc \n zona str`zii C`r`mid`riei. Doamna director se declar` foarte mul]umit` \n ceea ce prive[te dot`rile [colii (referitor la aspectul [colii - „la cum arat` [coala sunt absolut convins` c` nu mai trebuie nicio renovare. Este una dintre pu]inele [coli puse la punct. {i cu instala]ii electrice, [i cu tencuial` ... {i cu parchet [i cu mobil`, cu totul. Nu mai e cazul acum”, referitor la dot`rile [colii - „avem noi profesorii o vorb`: se poate [i mai bine, dar este bine. Dac` ar fi a[a, ar trebui s` mai cerem fiecare profesor s` aib` cabinetul lui, laboratorul lui, s` \ncuie cu cheia [i s` aduc` elevii acolo, dar greu a[a ceva”) [i declar` c` nu exist` probleme deosebite \n [coal` („nu, problemele [colii noastre sunt problemele pe care le \ntâlnim \n fiecare [coal`, adic`...probleme, dac` le putem spune a[a. Familii destr`mate, asta este societatea. Ne pare r`u, suferim când vedem un copil c` vine cu ochii ro[ii, <Ce ai p`]it?>, <Mama, tata>...”). Un aspect care le nemul]ume[te foarte tare pe cele dou` doamne director, este reputa]ia nu tocmai bun` a [colii, \ntre]inut` de zvonuri [i informa]ii false. Doamna director adjunct spune: „problemele deosebite sunt f`cute de al]ii, care stric` reputa]ia [colii”. Printre informa]iile neadev`rate prezentate de doamna directoare se num`r` dificult`]ile [colii de a p`stra cadrele didactice, preg`tirea slab` a cadrelor didactice, preponderen]a elevilor rromi \n totalul elevilor. Aceast` problem` este recunoscut` [i de elevii care acum sunt \n clasa a IX-a: „despre [coala noastr` se zicea tot timpul c` ah, [coala 14 nu te \nva]`, golani, nu [tiu ce, [i am ajuns la liceul economic. Cine vroia \nv`]a [i avea rezultate bune”. Dirigintele intervievat a recunoscut faptul c` s-au \mbun`t`]it multe aspecte legate de [coal` \n ultimii ani, mai ales dup` terminarea lucr`rilor de renovare [i dup` sosirea noii directoare. Totu[i, el a identificat câteva probleme care sunt \nc` nerezolvate. Prima pe care a men]ionat-o, [i care are leg`tur` cu formarea sa, este lipsa unui teren de sport amenajat \n aer liber: „\n primul rând, ce m` doare pe mine, baza material`. Terenul de aici [de sport], am avut atâ]ia accidenta]i, am vorbit la Prim`rie, am vorbit la toate organele de decizie [i de r`spundere s` toarne un covor asfaltic. Pericol de luxa]ii, de alte probleme. La sport nu s-a f`cut deocamdat` nimic, numai vorbe. {coala arat` \ntr-adev`r foarte bine din punct de vedere material, dot`rile, vorbesc [i de cabinetul de informatic`”. Continuând discu]ia, domnul diriginte vorbe[te despre performan]a sc`zut` a elevilor [colii, despre lipsa de motiva]ie a profesorilor [i despre colectivul didactic, care este mai degrab` dezbinat, iar acest lucru ac]ioneaz` \mpotriva intereselor [colii [i ale elevilor: „Iar probleme mai mari, ce m` doare pe mine, sunt performan]a \n [coal`. Deci, la toate nivelurile s` fie performan]`. [...] a[ dori [i la celelalte materii ca copilul s` ias` din mediul Bartolomeu, s` mearg` ora[jude] [i mai departe. Pentru c` el, dac` r`mâne \n mediul `sta, el crede c` `sta e nivelul lui, dar dac` \l duc eu la sport, \l duce la desen, \l duce la muzic` [i alte materii, el zice „stai, c` eu am alte calit`]i [i trebuie s` le dezvolt [i s` ajung mai sus [i mai sus”. Dar dac` r`mâne la nivelul `sta, el va r`mâne [i \n via]`, probabil, la un nivel undeva sudor sau un muncitor simplu, care se mul]ume[te cu atât, nu cu mai sus [i mai...”, „La ora actual`, de când a venit directoarea nou`, nu sunt mari probleme. Singura care ar fi, \nchegarea colectivului. Sunt câteva g`[ti \n [coal`, fiecare cu interesele lui [i

122

Nu \nseamn` c` dac` sunt profesor [i m` duc s` sap la [an]uri e ceva. s` citesc” „Ce s` v` zic? Cultura general`. m` gândesc uneori ce-o s` fie de via]a lor” „Un viitor asigurat.5. pentru c` am nevoie de [coal`. salariul e cum e.4. succesul nu este imposibil de ob]inut. BRA{OV atunci \ncep contradic]iile. Ei se gândesc la beneficiile pe termen lung ale [colii. Aspira]iile [i a[tept`rile elevilor de la instruc]ia [colar` To]i elevii intervieva]i recunosc importan]a [colii pentru viitor. Suntem economie de pia]` [i conteaz` banul. Doamna director poveste[te despre consiliul p`rin]ilor. ca s` [tii s` cite[ti [i s` te descurci \n via]` e mult mai u[or. P`rin]ii elevilor sunt [i ei destul de implica]i \n via]a [colii. deoarece „a fost foarte greu f`r` [coal`”. dar eu le spun [i la profesori [i la profesoare [i la to]i care sunt \n sistem. zicea <uite ]iganu’>”. f`r` [coal` e foarte greu. II. Am v`zut acuma. E problema mentalit`]ii. s` cite[ti. Dar cred c` este vorba doar despre incidente minore. chiar dac` lec]iile anterioare nu erau \n]elese de to]i elevii. care a avut loc la sfâr[itul lunii septembrie [i care a avut o rat` de participare de 95%. s` te descurci \n via]`” „S` pot s` scriu. dar foarte greu de atins. \nv`]area calculelor matematice pentru a se descurca la cump`r`turi. {coala prime[te dona]ii [i este cadrul de organizare a unor activit`]i extra-curriculare pentru care prime[te sprijin de la organiza]ii din comunitate.{COALA GENERAL~ NR. dar a[a cred” 123 . dac` n-ai carte. O alt` problem` invocat` este lipsa de interes a unor profesori fa]` de elevi. veneam 3-4 zile cu acelea[i haine. aceasta fiind v`zut` ca o garan]ie pentru succes. citirea subtitr`rii la filme. o s` ne d`m seama pe parcurs c` ne va ajuta pe viitor” „Am observat c` mul]i copii nu \nva]`. Acuma deocamdat`. consider. \[i pun toate speran]ele \n terminarea celor opt clase pentru a-[i \mbun`t`]i via]a. este un loc unde po]i s` cape]i cuno[tin]e. Sau dac` e[ti pu]in mai brunet e[ti negru”. Cum spune [i proverbul. Cu sprijinul autorit`]ilor locale este organizat [i func]ioneaz` Programul „A doua [ans`”. unde po]i s` te dezvol]i” Elevi care au abandonat [coala dup` clasa a IV-a „Viitorul \nainte. te f`cea ]igan. c` eram [ase fra]i. Dac` n-aveai hainele lor. ghiozdanul lor. \n primul rând. pentru tine. s` [tii s` scrii. „eu nu aveam s` m` \mbrac ca ei. Elevii care \[i continu` educa]ia doresc s` mearg` cu studiile „pân` la cap`t” [i consider` c`. {i \mi doresc mult s` [tiu s` scriu. Cei care au abandonat [coala \n ciclul gimnazial men]ioneaz` discriminarea ca principala problem` pe care au \ntâmpinat-o. Rela]ia [coal`-comunitate Rela]ia [colii cu agen]ii comunit`]ii locale este descris` ca fiind foarte bun`. nu-i intereseaz` pur [i simplu. {i dac` se ive[te o problem`. se adun` respectivii [i \ncep s` bârfeasc`. au timp s` mai aib` un job. s` nu mergem prea departe. n-ai parte” „La fel. II. nu despre probleme adev`rate. Ei doresc s` \nve]e o meserie care s` le asigure un trai mai bun. Caseta 1 – Ce reprezint` [coala pentru voi? Elevii care au fost \n clasa a VIII-a \n anul precedent [i care acum sunt clasa a IX-a „Noi poate nu realiz`m acum ce reprezint` [coala. f`r` educa]ie. cei care au abandonat [coala \n ciclul gimnazial [i acum doresc s` participe la programul „A doua [ans`”. Povestesc faptul c` erau judeca]i dup` originea etnic` [i modul \n care se \mbr`cau: „cu al]i colegi aveam probleme. Tot \n termeni pozitivi este descris` [i rela]ia cu autorit`]ile locale. s` citesc. 14 CARTIER BARTOLOMEU. manifestat` prin faptul c` treceau mai departe cu materia. dar dac` ne str`duim s` \nv`]`m. locurile de munc` mai bune [i chiar [i pentru tine. gata. De asemenea. unde cape]i mai mult` educa]ie. \n special cu Inspectoratul {colar Jude]ean. Cred c` asta ar fi una din probleme [i a doua problem` ar fi probabil [i motiva]ia profesorilor. |n]eleg. Pentru un loc de munc`. Se vait`. vorbesc despre beneficiile imediate ale [colii: scrierea propriului nume [i semn`tura. f` altceva!” Elevii din clasa a noua au vorbit doar despre conflicte \ntre colegi [i cu unii profesori mai exigen]i. nu [tiu. De cealalt` parte.

Liceul Economic „Andrei Bârseanu”. Dirigintele intervievat spune: „a[a. Fiecare afirma]ie legat` de [coal` este \nso]it` de „dac` ne ajut` Dumnezeu”. Aproximativ 85% dintre elevii \nscri[i \n clasa a VIII-a reu[esc s` termine ciclul gimnazial. sper c` nu o s` m` opresc aicea [i o s` ajung pu]in mai departe.. precum Liceul de Informatic` „Grigore Moisil”.. Caseta 2 – Ce dori]i s` face]i \n viitor? Elevii care au fost \n clasa a VIII-a \n anul precedent [i acum sunt clasa a IX-a „Pân` la master. Cei care au reluat [coala dup` o perioad` lung` de abandon se gândesc cu team` [i speran]` la terminarea ciclului gimnazial. pot s` ajung [i eu s` \nv`] o meserie c`. Traseul educa]ional al elevilor [i absolven]ilor [colii Din discu]iile cu profesorii reiese c` \n [coal` nu sunt probleme mari legate de abandonul [colar. Dac` n-ai [coal` e[ti considerat nimeni. dou`. orice lucru se ob]ine greu. profesorii observ` o sc`dere a interesului pentru continuarea educa]iei. |n ultimii trei ani.Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire „Da. c` to]i acuma fac master. un motiv de mândrie. motiva]ia pentru [coal` scade. {i pentru [coal`. cu atât e[ti mai satisf`cut”. f`r` nicio [coal`” III. O singur` elev` a declarat c` este \nc` prea devreme s` se gândeasc` la o profesie [i c` se va hot`r\ \n clasa a XI-a. Circa 80% dintre absolven]ii clasei a VIII-a sus]in examenul de capacitate/teze unice. nu a[a. Ei sunt hot`râ]i s` fac` tot ceea ce este necesar pentru a ajunge unde doresc [i spun c` pu]ine lucruri i-ar putea \mpiedica: „dac` ne dorim. |mi doresc s` fac mai multe chestii” „Nu neap`rat [dou` facult`]i]. totu[i e bine s` le ai” Elevi care au abandonat [coala dup` clasa a IV-a „C`. Dar cu cât se ob]ine mai greu. [i pentru sport. au vorbit despre \nv`]area unei meserii. dac` \nv`] cum trebuie [i dac` ob]in. Pentru c` dac` se duc la licee numai industriale. N-am \n]eles eu prea bine ce \nseamn`. din genera]ie \n genera]ie. poate o s` fim [i noi cu studii. a unor abilit`]i. s` pot s`-mi ajut familia pu]in cu mai mult` u[urin]` fa]` de pân` acum” „Ne-a mai dat o [ans` [i. mai trebuiesc oameni [i la munca de jos. p`i s` termin`m o facultate. majoritatea elevilor din clasa a IX-a vorbesc despre urmarea facult`]ii [i [tiu ce profesie vor s` aib`. pe viitor. dac` ne ajut` Dumnezeu.. Diploma de absolvire a opt clase este un scop \n sine. \n 124 . când \[i va alege [i facultatea. s` pot s` am un loc de munc` mai bun. pentru fete sau pentru oricine. Profesorii spun: „foarte mult \i educ`m spre perspectiv` [i spre economia de pia]`. Majoritatea. \ns`. Ei nu au vorbit despre facultate sau liceu.” De la o genera]ie la alta. te ajut` s` î]i formezi un viitor” |ntreba]i ce doresc s` fac` \n viitor.. RENUN}AREA PREMATUR~ LA EDUCA}IA {COLAR~ III. cu renume \n ora[. pentru fiecare e important` [i mai ales acuma. Oamenii care nu au studii superioare” „Este important`.pân` acolo” „Da. Elevii care au rezultate bune la \nv`]`tur` pe parcursul anilor merg la licee bune.. iar din restul de 15% majoritatea sunt repeten]i.. dar... se orienteaz` spre licee mai slabe sau [coli de arte [i meserii. m`car cu câteva clase acolo. e important`. Una sau dou`. to]i cei care au sus]inut examenul au promovat. iar procentul de promovabilitate este mare. {i e întotdeauna bine s` ai o [coal` f`cut`” „|n orice caz. |n ultimii cinci ani s-au \nregistrat doar [ase cazuri de abandon [colar. avem r`bdare.. s` \nv`] o meserie..1. Liceul de {tiin]e ale Naturii „George Racovi]`”. po]i s` ai o facultate [i s` ai o afacere sau.

exemplul celor care au facult`]i care au salarii mizere [i. Tot mai pu]ini elevi ai [colii merg la facultate. dar nau prea fost cazuri. III. Am luat leg`tura cu p`rin]ii. Elevul care renun]` la [coal` este slab motivat pentru educa]ie. Intr` \n g`[ti din `stea mai dubioase”. Totu[i. putem contura un profil al elevului care abandoneaz` [coala. |n anturajul celor care abandoneaz` sunt. adesea. exemplul la p`rin]i c` nu au locuri de munc`. Era certat r`u cu disciplina [i s-a schimbat. la [coal`. BRA{OV general pentru tot. segregarea. acuma am avut o elev` care a avut situa]ia ne\ncheiat`. al]i elevi care au abandonat [coala.. munca zilier`). se vorbe[te despre cel pu]in un sfert dintre absolven]i [colii ca mergând la facultate. are rezultate slabe [i este lene[. care arunc` cu bani.. a r`mas cu tata. fie condamna]i la \nchisoare.” l Caseta 4 – Exemplu pozitiv de revenire post-abandon l „au mai trecut copiii care au abandonat [i. Pe tata nu \l asculta [i atunci. P`rerea despre cei care abandoneaz` [coala este. Cadrele didactice intervievate \[i aduc cu dificultate aminte de cazurile de abandon. mul]i s-au redresat.. Apoi mama a plecat \n Italia. Caseta 3 – Exemplu de abandon [colar l „probleme de abandon nu prea au fost.aici [i comunitatea local` ar trebui. dup` abandon. ca s` aflu cu dou` zile \nainte de a veni la [coal` s` sus]in` examenul la materia la care avea situa]ia ne\ncheiat` c` ea a plecat \n Italia. p`rin]i absen]i (fie pleca]i la munc` \n alte ]`ri. Toate acestea pot fi completate [i de un coeficient de inteligen]` sc`zut. eu [tiu. sunt motive serioase pentru ei s` nu mai fac` [coal` foarte serios”. o s` se descurce mai greu a[a. Pentru c` nu po]i s` stai \ntotdeauna pe spinarea p`rin]ilor”.. ei fie \ncep s` lucreze. De asemenea. plin de bani. se vorbe[te despre faptul c` mul]i dintre elevii care au abandonat [coala au revenit prin intermediul programului „A doua [ans`” [i s-au „redresat”. care urmeaz` programa [colar` [i evolu]ia elevilor buni din clas`. Se consider` dezavantaja]i fa]` de cei care \[i continu` educa]ia. o duc foarte bine. \n lipsa unor statistici exacte.. Nu l-am crezut ini]ial”. Motivele: cred c` lipsa motiva]iei.. care nu se intereseaz` de copil. deci izolat. motiv pentru care r`mân \n urm` cu materia [i nu sunt sprijini]i nici de profesori. |n numeroase cazuri.] \i arat` b`ie]i de cartier. lipesc bani pe frunte. Aceast` sc`dere a motiva]iei se observ` [i \n cazul facult`]ii. Majoritatea copiilor care abandoneaz` lipsesc frecvent de la [coal`. mai ales pe pia]a muncii. \n general. fie \ncep s` comit` infrac]iuni: „\n construc]ii. p`rin]i care consum` alcool. noi am [i anun]at. a VI-a. Ei mai vorbesc [i despre dificult`]ile legate de scris [i citit \n via]a social`. Exist` chiar un sentiment de mil` fa]` de ei: „p`cat de ei. sunt violen]i. i-am spus s` vin` \n toamn` s` \[i \ncheie situa]ia. unde se reg`sesc s`r`cia. nu doar la liceu. Persoanele care nu au absolvit ciclul primar \[i descriu via]a dup` abandon \n termeni negativi. spre surprinderea mea.2. Asta \nseamn` mass media [. elevi [i p`rin]i. patroni care ignor` legea [i altele. {i exact la familiile la care p`rin]ii sunt pleca]i.” „de exemplu. c` sunt vor fi dependen]i de alte persoane mai mult decât cei care \[i continu` educa]ia [i c`. unde g`sesc mai greu locuri de munc` [i sunt pl`ti]i mai prost. au terminat la alte [coli. O fat` foarte bun` la \nv`]`tur` \n clasa a V-a. Profesorii [i ceilal]i elevi cred c` ace[tia au foarte pu]ine [anse de succes \n viitor. elevul care abandoneaz` are un grup de prieteni care \l \ncurajeaz` la ac]iuni [i modalit`]i de petrecere a timpului \n dezavantajul [colii. mama era plecat` \n Italia. |n cadrul discu]iilor a fost dat un singur exeplu al unui elev care a renun]at la [coal` \n ciclul gimnazial. una negativ`. De multe ori.. 125 . Tata mi-a spus c` da. El provine dintr-un mediu dezavantajat.. \n ciuda posibilit`]ii de a urma o facultate privat`. Bine\n]eles c` noi am ]inut leg`tura [i cu p`rin]ii [i cu bunicii. 14 CARTIER BARTOLOMEU.. dar. pleac` cu p`rin]ii \n str`in`tate [i nu prea cunosc cazuri. [i Protec]ia Copilului. cei care sunt cu manele.{COALA GENERAL~ NR. munci agricole. care a intrat \ntr-un grup din `sta mai dubios [i atunci au \nceput problemele. care sunt rare. M-am \ntâlnit cu copii care au abandonat \n clasa a V-a. suferind de diferite afec]iuni cronice). Se presupune c` 90-95% dintre absolven]ii [colii merg la licee sau [coli profesionale. sunt da]i afar`. Chiar unul lucreaz` \n Italia.. apar pe la televizor. discriminarea. Profilul elevilor care abandoneaz` [coala Reunind aspectele corelate cu abandonul relatate de profesori. are o familie care nu \l \n]elege [i nu \l sprijin`. dar \n unele cazuri mai fac [i prostii. b`ie]i de cartier. mai izolate a[a. Pe când unul care face bi[ni]` sau face una-alta sau. p`rin]i care exploateaz` copilul pentru diverse munci (activit`]i de gospod`rire. cu ma[ini tari. la f`r` frecven]` [i acum lucreaz` \n construc]ii.

unul care e mai exigent. \n special modelelor care sunt promovate prin intermediul mijloacelor de comunicare \n mas`. Am lucrat ca zidar [i pl`tit ca necalificat. nu \l ajut` [coala. legat de abandon. s` sap [an]uri. `la a zis a[a. Deci. Atunci eram bucuros \ntr-un fel c` aveam mult mai mult timp liber. „nu eram la o vârst` la care s` ne d`m seama pe moment c` ce se \ntâmpl`. Dar când am \nceput s` cresc pu]in mai mare am \nceput s` merg la cinematograf. eu [tiu. la o [coal` de arte. Borcea [i terminând cu Gu]` de m-au l`sat perplex. la desen sau. Iar fete care au fost premiante. „a trebuit s` umblu pe la ICRAL [i m-am rugat de cineva s` \mi scrie o cerere. dac` \ntâlne[te un profesor mai nervos. un rol important este atribuit de c`tre diriginte comunit`]ii [i societ`]ii mai largi. {i le-am explicat. \i frânge]i aripile [i pân` la urm` nu mai \nva]` nici la alte materii”. p`rintele nu constituie model pentru ei. sunt zidar. Numai din cauz` c` nu e [coal`”. dac` n-a fost la [coal` acuma s`racul sparge. uite `la. lucreaz`”. Am \nv`]at meseria de zidar. adic` vine la [coal`. care poate s` duc` la o motiva]ie sc`zut` pentru [coal`. de exemplu vine la [coal`.. C` dac` el l l 126 . {i dac` \l lua]i din segmentul lui care \i place. pierderea interesului pentru domeniul care i-a fost interzis. c` [i aici e o problem`.. dar toat` via]a mea am lucrat ca necalificat. eu [tiu. m` jucam mai mult. El. Eu nu [tiam. Sau. {i to]i colegii când ie[eam afar` povesteau: uite aia a zis a[a. ia un 4. [i au ajuns \n clasa a VII-a a VIII-a s` fie delincven]i. De multe ori. efectiv. la un club. Unde mergeam: domne. E ru[inos”. c` a luat un 4. dac` [i la [coal` are modele. Numai el e vinovat. c` \mi p`rea r`u de multe ori.. dar copilul tr`ie[te \ntr-un mediu. nu te pricepi la nimic. pleac` acas` [i e [i comunitatea local`. A luat o not` de 7 sau 8 [i a avut 8 sau 10 – „Nu te mai las de mâine”. Se refugiaz` \n mass media sau câteodat` la [coal`. ar fi. manifestarea unui interes foarte slab fa]` de materiile/domeniile/activit`]ile impuse de p`rinte [i chiar renun]area la aspira]iile proprii. nu \l ajut` p`rintele. de pe strad`. Nu \l ajut` comunitatea. de ce. a VI-a. despre modul \n care p`rin]ii colaboreaz` cu [coala [i m`sura \n care profesorii [tiu s` \ndrume un elev \n func]ie de tr`s`turile sale individuale.dac` putem s` vorbim mai \ncoace de diferen]`. nici m`car s` ]ii mistria sau bidineaua \n mân` sau chestii de genul `sta. dar dac` nu [tiam s` citesc. f`ceau podul spre Ghimbav [i \mbr`cate extraordinar.. s` fure. poate \l mai [i bate [i. poate munceam. copii care nu au modele \n familie. poate nu \[i g`sesc nici la [coal` [i \[i g`sesc modele din mass media. de ce abandoneaz`? {i al doilea aspect: cercul de prieteni \n care se \nvârte. condi]iile \n care tr`ie[te familia [i sprijinul pe care \l acord` acestuia. dar prea pu]in poate dac` aveam o [coal` nu mai st`team ca acuma la 21 de ani s` stau acas`. „p`i. iar vine la [coal`. `[tia sunt factorii. p`rin]ii. veneau le luau ma[ini. [coala [i al]i factori”.Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire Caseta 5 – Cum s-a schimbat via]a voastr` dup` ce a]i renun]at la [coal`? l „era mai dificil. profesorul \n general s` \i \ntind` o mân`. Comunitatea.3. aici sunt problemele. El contest` ideea c` abandonul [colar se \ntâmpl` doar din vina elevului. f`r` s` ]in` cont de dorin]ele [i \nclina]iile acestora. Eu de multe ori am \ntrebat la clas` „ce modele ave]i voi?”. Este vorba despre un „vis frânt” al copilului. „pentru mine s-a schimbat. atunci. Ei vorbesc despre mediul de provenien]` al copilului. la sport. pân` la urm` g`se[te un refugiu. Am suferit foarte mult. Eu am avut copii foarte buni. l l l III.[i atuncea ce s` fac cu tine. Dar [i dac` te duci la s`pat se uit` la tine. diferite modele dubioase... trebuie s` \n]elege]i c` fiecare copil e pe un segment. nu se poate s` fie foarte bun la toate. {i copiaz` acel model. Motivele invocate pentru p`r`sirea sistemului educa]ional Cadrele didactice intervievate tind s` explice abandonul [colar mai degrab` prin prisma factorilor externi decât prin factori care ]in de copil. am \nceput ca s` \mi dau seama \n momentul \n care am \nceput s` umblu dup` bani. \l ia la \ntreb`ri. p`rin]ii. Mie \ntr-adev`r mi-a pl`cut [coala [i am plâns pentru [coal` c` n-am putut ca s` mai merg la [coal`. b` uite `la s-a dus [i [i-o terminat [coala [i a ajuns cineva [i eu trebuia s` sparg la bolovani. {i refugiul care e? Abandonul [colar. iar. se duce acas`. c` spune]i de abandon. Caseta 6 – Motivele abandonului din perspectiva cadrelor didactice l „p`i. am dat chestionar [i v` spun. De asemenea. care au fost premian]i \n clasa a V-a. {i. |n]elegeam ceva. Acesta poate fi un motiv pentru abandonul [colar. problema care eu o v`d de mai mul]i ani cu abandonul care e: copilul e tot mereu vinovat. au ap`rut ni[te modele plecând de la Becali. [i eu \l promovez sau al]i profesori. Dac` un copil e talentat la o materie. s` ajung` r`u de tot. Dirigintele a vorbit [i despre faptul c` mul]i p`rin]i aleg pentru copiii lor. poate era altceva”. vedeam un desene animate. „alt` problem` care ar fi e problema cu mentalitatea p`rin]ilor. O mentalitate de multe ori care las` de dorit. se duce acas`. ai 8 clase? P`i nu.

Mai sunt discutate. {i. lipsa sprijinului din partea colegilor [i a unora dintre profesori. cum s-ar zice o crim`. Trebuia s` \i schimb. apoi. dup` aceea \ncepe s` vad` st\nga-dreapta. de obicei romii. De asemenea.. dac` \l iei la un nivel mai jos. nu [tiu ce \]i fac>. {i a trebuit s` ne creasc` singur` [i. Zice mai bine iau un ban decât s` m` duc la [coal`”. 7 ani de acas` \[i pune amprenta” „eu zic c` ar fi [i geneza [i.] Mama nu muncea. Pentru c` `la sl`bu] nu \n]elege ce scrie profesorul pe tabl`. eu cred c` [i asta ne-ar fi ajutat”. {i doamna \nv`]`toare de atuncea a rugat pe al]i copii care s`. se plictise[te.consider c` asta e principala vin`. mul]i muncesc.. elevii care au p`r`sit prematur [coala \[i explic` abandonul prin cauze externe. „datorit` faptului c` nimeni nu s-a interesat [i nu a \ncercat s` fac` ceva pe latura asta a [colariz`rii sau. Dar [ti]i cum? Ca s` vin` cineva s` ne ia de mân` [i s` ne duc` .. la un moment dat m-a scos de la [coal` c` nu avea cine s` stea cu `[tia mici. hai lucreaz` pentru mine. etichetarea. BRA{OV nu are acas` model. {i atuncea. ei s-au autosegregat \n mijlocul lor.. dar nu a terminat niciunul 8 clase”. doi. automat. pedepse din astea aspre care cred c` \nc` mai sunt \n vog`. dac` tr`iam \ntr-o comunitate unde mai mul]i copii s` mearg` la [coal`. vorbeam mai mult de [coal`. nu mai continu` mai departe. am mers la [coal` fiecare. eu [tiu.. a doua zi când miau adus. \ncepe s` caute strânga. nu vine motivat pentru [coal`. „dup` clasa a VIII-a [i \n vacan]e. la negru. De ru[ine n-am mai mers”. s` lipseasc`.cine are caiete \n plus. Ace[tia sunt de p`rere c` ar fi putut s` \[i continue educa]ia [i s` aib` o via]` mai bun` \n prezent dac` ar fi avut familii care s` \i sprijine. dac` p`rin]ii ar fi avut o situa]ie financiar` suficient de bun` \ncât s` \[i permit` s` le cumpere rechizite. se uit` pe pere]i. deci a[a. iar cei slabi r`mân pe loc. tata bea. am materia respectiv`. Caseta 7 – Motivele invocate de elevii care au abandonat l „la mine a fost o problem` ceva mai. c`s`tori]i de 2-3 ori.. l l l La fel ca [i dirigintele. imposibilitatea p`rin]ilor de a-i \ntre]ine \n [coal`. ~[tia sunt foarte buni. responsabilit`]ile avute \n cadrul familiei. mama nu [tiu ce face. hai. Dac` nu are nici la [coal`. le-am mul]umit [i de a treia zi n-am mai mers la [coal`. gume de [ters.{COALA GENERAL~ NR.. Eram ca o femeie de serviciu cum ar veni. s` fie \nv`]a]i s` \[i fac` temele.. nici. Sunt ademeni]i de unul. realitatea. C` dac` nu-[i d` cineva. <dac` nu \nve]i. s` vin` dup` aceea la noi acas`. fratele mai mare lucra [i. cu p`rin]ii [i a trebuit s` renun]. „s`r`cia. noi romii. tata. le-am luat. |n]elege]i? Eu unul spun cu mâna pe inim`. tat`l vitreg pe care l-am avut [i el m` cre[tea a f`cut pu[c`rie pe vremea aceea [. s`-i sp`l. ar trebui s` \i ia pe segmente. rec`s`tori]i. s` aib` o comportare deosebit`. Cu tata. care acum are 14 ani. care f`ceau imposibil` prezen]a la [coal`. Profesorul continu` materia dup` programa [colar`. un anumit tip de gândire al comunit`]ii \n care tr`iesc [i anumite a[tept`ri fa]` de persoane din afara comunit`]ii. n-aveam nimica. se refugiaz` la [coal`. el era singura persoan` care aducea bani \n cas` [i n-a putut ca s` ne cumpere mama nevoile care era la [coal`. uniforme. {i m-a f`cut s` renun] la [coala ceva.. \]i dau atâta pe zi. Vede]i dvs. pe când al` mai bun. noi am a[teptat cumva ca s` fim ajuta]i. s`-i \nf`[or. probabil c` de multe ori sunt pu]ine [anse s` \nve]e foarte bine. s` se \nfiin]eze clase. un lucru care... Pentru ei. creioane. „eu aveam [ase fra]i. Dup` capul meu.. Nici caiete. ca a doua zi s` vin` s` aduc` ca s` \mi dea mie... vine \n clasa a V-a. s` avem bani din ce s` m` [colarizeze”.. cauza cea mai important` care a dus la abandon a fost s`r`cia. datorit` faptului c` au fost pu]in marginaliza]i. deranjeaz` ora [i plimb` ghiozdanul. vine [i plimb` ghiozdanul”.. n-aveam caiete.. hai [i tu. |n clasa a V-a \ncepe s` se fac` o selec]ie: cei foarte buni. Nu s`-i b`g`m pe to]i \n aceea[i oal`. {i din cauza asta n-am avut cum s` merg”. l „[i. copilul v`zând unele probleme. eu [tiu. dreapta [i probabil uneori caut` [i modele negative.mama lucra. `[tia medii iar `[tia slabi alt` materie.. „el a plecat din clasa a IV-a. Cei foarte buni merg \nainte cu materia.... certuri \n familie. a f`cut pu[c`rie 11 ani [i a r`mas mama \ns`rcinat` cu fratele meu mai mic. sandvi[ la pachet. adev`rul care este. v` spun.” l l l 127 . 14 CARTIER BARTOLOMEU. cu toate c` e foarte greu. adic` un studiu. n-aveam creioane. bine. s` intre \ntr-un anturaj dubios [i \ncep problemele de aici. „Da. medii [i mai slabi. Tot a[a.. {i conteaz` foarte mult modelul care \l are \n via]`”. de altul. p`rin]i desp`r]i]i.. Are un an. cei medii se apropie. datorit` faptului c` nu a fost nimeni s` bat` la u[`. Cei care r`mân \n urm` stau. [i. dar nu imposibil”.. ca s` fim \n]ele[i.. {i atunci s` se fac` diferen]iat. eu [tiu. taic`-meu lucra. Tata a avut un accident cu tractorul. alta ar fi fost situa]ia pentru ei dac` ar fi tr`it \ntr-o comunitate \n care s` existe o preocupare mai mare pentru [coal`: „m-ar fi ajutat foarte mult dac` a[ fi avut o familie unit`. s` fac` ni[te recens`mânturi [i s` vad` [i ei cam ce ne-am dori. nici creioane.

P`rintele care a participat la interviu. zice ah. Prieteni. cât [i de p`rin]ii celor care au abandonat [coala. Rudele s-au certat [i ele cu mine c` s` vin la [coal`. poate [i familia. a fost l`udat. \nva]`! Te va ajuta \n viitor >”. |n urma discu]iilor avute. Am \nceput s` observ lucruri care nu \mi pl`cea [i m-am speriat ca s` nu devin` un vagabond din cauza la prietenii care \i avea”. putem”. \n cazul meu. Acesta spune c` fiul s`u a avut un debut impresionant la [coal`. cum sunt tipul de familie \n care este crescut copilul [i situa]ia financiar` a acestora.. reiese faptul c` importan]a [colii este recunoscut` atât de p`rin]ii elevilor care \[i continu` educa]ia. nu cred c` va fi altfel. atuncea era mult mai simplu. iar pentru asta. nu ne trebuie neap`rat o condi]ie s` \nv`]`m. se ducea cu colegii pe aici. „Normal c` orice p`rinte vrea s` \[i vad` copilul realizat [i to]i p`rin]ii ne sf`tuiesc c` <|nva]`!> [i e bine”. 128 . „vede]i dvs. „P`rin]ii mei au fost [coli]i [i ei s-au certat mult cu mine s` merg la [coal`. {i am avut chiar acuma probleme cu el. dar cred c` „dac` vrem cu adev`rat. v` e fric`. credin]ele p`rin]ilor cu privire la educa]ie. nu te du sau ceva de genul. ceart`. {i mereu spun c` <|nva]`. Cu ajutorul nu a s`rit nimenea”. ]ine de noi”. Caseta 9 – Opiniile p`rin]ilor cu privire la importan]a [colii P`rin]ii elevilor care \[i continu` educa]ia „Ei \[i doresc un viitor bun pentru noi.. lenea. Caseta 8 – Motivele abandonului din perspectiva elevilor care \[i continu` educa]ia l l „dac` un copil st` toat` ziua cu p`rin]i care sunt be]ivi [i \njur` [i a[a. „anturajul. juc`m [i noi”. tat`l consider` c` tot anturajul este vinovat: „Eu cred c` datorit` faptului c` a ajuns \ntr-o conjunctur` din asta. So]ia mea mergea la [edin]e. Se pun \n discu]ie lenea. Vede]i dvs. a renun]at din cauza fra]ilor. Argumentele se refer` la posibilitatea unei cariere [i a unui loc de munc` bine remunerat. parc` s`ri]i mai u[or. \n ultimii ani. trebuie s` avem bun`voin]`. Cu toate c` la unele \ntreb`ri a declarat c` familia se descurc` relativ greu din punct de vedere financiar. Ca [i dvs. P`rin]ii elevilor care au abandonat [coala „S` mergem la [coal`. vorbe[te despre anturajul copilului ca principal motiv al abandonului. Ei sunt mul]umi]i de aspectul [i dot`rile [colii. pe acolo. {coala e [coal` [i e a[a cum se poate”. socotitul. anturajul. deci responsabilitatea este a celui care abandoneaz`. Lipsea de acas`. \n clasele primare. n-ai fric`. chiar \n ultimul an lipsea de la [coal`. Deci. Elevii care sunt acum \n clasa a IX-a [i cei nu au terminat \nc` gimnaziul mai sunt de acord asupra unui lucru: [coala \n care au \nv`]at le-a oferit toate condi]iile de care aveau nevoie. dac` ajunge]i la un râule] [i vre]i s` \l trece]i. cititul. fac ce zic p`rin]ii”. colegi mai mul]i. \nv`]`m. vede]i. dar [i la beneficiile imediate ale [colii: scrisul. B`iatul lipsea mult de la [coal`. Ei recunosc importan]a unor factori de mediu. ea nu a mers la [coal`.. lipsa de interes pentru [coal`. s` ajute fra]ii [i n-a mers la [coal` [i a zis c` dac` ea nu [tie s` scrie [i s` citeasc` m`car eu s` [tiu”. au o perspectiv` pu]in diferit` fa]` de cele prezentate mai sus. dar pe parcurs motiva]ia sa [i rezultatele au \nceput s` fie mai slabe. nu le place s` \nve]e”. Nu am avut probleme cu el. Dac` p`rin]ii sunt indiferen]i. Exact asta se \ntâmpl` [i cu noi”. dar dac` zice altul hai. Ei spun: „dac` vrem. Nu m-am gândit [i am preferat mai bine s` nu \l las la [coal`”. dac` ie[im la o joac` [i to]i copii joac` prinselea. chiar dac` recunosc c` \n urm` cu câ]iva ani erau incomparabil mai proaste decât ast`zi.Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire l l „dac` tr`im \ntr-o comunitate [i majoritatea erau cu abandonul `sta [colar. P`rin]ii celor intervieva]i \i sf`tuiesc pe ace[tia s` mearg` la [coal` [i s` \nve]e deoarece [coala \i va ajuta \n viitor. Nu [tiu. chiulea. „[coala nu trebuie s` aib` ceva ce vreau eu. \ns` spune c` a avut \n vedere doar binele copilului: „Principala mea vin` e c` dac` \l scoteam din [coala respectiv` [i \l mutam \n alt` [coal`.. Elevii care sunt \n prezent la liceu. ca elev. mama nu [tie s` citeasc`. iar ei stau acolo. situa]ia economic` nu a fost adus` \n discu]ie legat de abandon. Spune c` a avut [i el o contribu]ie la abandon. dar nu se ducea la [coal`. sari. Dar.

ci de tr`s`turile de personalitate ale elevilor. respectiv faptul c` mul]i dintre colegii de clas` râdeau de ei pentru c` aveau haine mai modeste [i \i umileau. Acest lucru pare s` contrazic` ceea ce spuseser` mai devreme \n interviu. numindu-i „]igani” ori de câte ori ie[eau din tiparul clasei.{COALA GENERAL~ NR. Profesorii spun c` \n toate clasele exist` câ]iva elevi care \nva]` mai bine decât ceilal]i: „erau câteva vârfuri care erau sus de tot. to]i cei care au p`r`sit prematur sistemul educa]ional spun c` f`ceau parte dintr-un colectiv foarte unit. f`r` s` se men]ioneze existen]a unor elevi foarte buni. Am avut [i plimb`tori de ghiozdan”. mediile lor de provenien]` [i atitudinea fa]` de [coal`. \n care to]i colegii se ajutau unii pe al]ii. Nivelul performan]elor clasei a fost descris ca fiind unul mediu. Cei care au abandonat [coala [i \[i descriu propriile rezultate [colare ca fiind destul de sl`bu]e. BRA{OV III.4. Profilul clasei din care a/au abandonat elevul/elevii care au abandonat Vorbind despre clasele \n care au \nv`]at \nainte de abandon. 129 . Eterogenitatea acestor clase nu este dat` doar notele ob]inute. 14 CARTIER BARTOLOMEU. dup` aceea erau câ]iva mediu [i ceilal]i mai sl`bu]i.

3 (CERNELE).) sunt fra]i [i acum sunt \nscri[i \n clasa a IX-a. Cei doi (A. informal`. CRAIOVA. Informa]iile rezultate dintr-o discu]ie scurt`. la o clas` \n care s-a \nregistrat un abandon [colar. observa]ii reie[ite din observ`rile proprii etc. [i care au fost la clasa dirigintelui respectiv. Documentarea unor resurse disponibile on-line. [i F. Date statistice raportate de INS sau MEC au fost utilizate pentru descrierea general` a contextului social [i educa]ional.clasa a III-a [i a VIII-a. Jude]ul DOLJ Investigator principal: Irina Iordan Expert local: Geanina Ghirigiu Informa]iile con]inute \n acest material sunt rezultatul unor activit`]i de cercetare specifice. dup` cum urmeaz`: l l l l l Studiul documentelor existente pe situl web al Prim`riei locale. Informa]iile rezultate din interviuri cu: m Diriginte clasa a VIII a \n anul [colar precedent.{coala general` nr. Interac]iuni informale cu diver[i actori locali. cu directorul [colii. dar \n primele trei s`pt`mâni au mers o singur` dat` la [coal`. . m P`rintele celor 2 elevi cu abandon intervieva]i. m 4 elevi care au continuat educa]ia la clasa a IX a. m 2 elevi care au abandon urmat de reintegrare \n clasele mici .

La un moment dat parc` intr`m cu ma[in` cu tot \n zona crepuscular`. Am timp s` admir. 3 (CERNELE). CRAIOVA. Cartierul este unul m`rgina[. |n curtea [colii ne salut` paznicul. E \nv`luit` \n cea]`.. gunoaiele depozitate de-a lungul [oselei. dac` pot spune a[a. Figura 58. cu prim`rie. Drumurile nu sunt asfaltate. Fiind prima comun` din apropierea municipiului Craiova a fost \ncorporat`. r`u pentru c` acum depindem de prim`ria Craiova [i trebuie s` ne limit`m la banii pe care ni-i d` prim`ria”.ro „La noi e ca \n Anglia”.cimec.{COALA GENERAL~ NR. nu toate cu ogr`zi \ngrijite. zona central` [i pân` \n cartierul Cernele a durat pu]in. Hârtoapele drumului mai de mult asfaltat ne trezesc la realitate. organizare proprie. Cea]a ne \nv`luie. Localizarea satului Cernele Ë Sursa: http://map. Nici urm` de soare. Bun pentru c` Craiova chiar avea nevoie de extindere. a fost [i un lucru bun [i un lucru r`u. JUDE}UL DOLJ I. La [coal` doamna director zâmbe[te a bun venit. [coal` [i altele: „Pân` \n 1990 a fost comuna Cernele.. Vine din lunca Jiului”. Aici nu exist` ap` curent` [i este nevoie de canalizare. DESCRIEREA LOCALIT~}II Drumul din Craiova. Lunca Jiului trimite v`l`tucii de cea]` s` acopere casele modeste. Industria nu este dezvoltat`. |n soarele dimine]ii de toamn` ie[im parc` din civiliza]ie [i ne \ndrept`m spre zona crepuscular`. „E mereu cea]`. \mi explic` domnul director adjunct. Singura investi]ie dup` 1990 a fost extinderea re]elei de gaze. Cu dânsa discut despre localitate. 131 . Nu prea se vede cl`direa [colii.

de[i \nainte de 1960 a func]ionat \n cl`direa C`minului Cultural. include \n principal oameni care au lucrat \n general la Combinatul Chimic care s-a desfiin]at. care sunt aproape de [coal`. din 1960. având central` proprie. Cl`direa [colii Cernele {coala Cernele: directorul [i dou` cadre didactice Cl`direa anex` a [colii |n 2005 [coala a beneficiat de un program al B`ncii Mondiale [i prin Comisia Na]ional` de Investi]ii a ob]inut bani pentru reabilitarea [colii. |ncepând de acum 2-3 ani cartierul se extinde. Directorul spune c` este singura [coal` din jude]ul Dolj care are sta]ie de clorinare a apei. S`li de clas` 132 .. copiii lor sunt l`sa]i fie cu bunica fie singuri. Rromii \i po]i num`ra pe degete dar avem rudari foarte mul]i. II. S-a umblat inclusiv la structura cl`dirii [colii. Figura 59. dot`ri {coala este relativ nou`. se observ` c` este curat peste tot. s-au \nt`rit stâlpii de rezisten]`.. DESCRIEREA {COLII II. Oamenii pleac` \n str`in`tate. Exist` [i apa \n [coal` prin forarea unui pu] propriu. de parc` nu ar fi \nv`]at elevii \n schimbul de diminea]`! Figura 60. {coala beneficiaz` de gaze. au mobilier nou [i calculator. Foarte mul]i au pierdut locurile de munc`. s-a ref`cut funda]ia. S`lile de clas` sunt pavoazate. Istoric. apoi a fost privatizat dup` 1990. pentru c` nu po]i s` construie[ti un cartier reziden]ial f`r` s` ai facilit`]i! P`rin]ii sunt oameni cu care po]i comunica. Pe ansamblu [coala arat` bine. S-au construit 2 cartiere reziden]iale de vile [i probabil va ajunge [i re]eaua de gaze [i ap` curent` [i canalizare. se \ntorc. S-au f`cut s`p`turi la temelia cl`dirii.1. \[i fac case dar \n perioada \n care ei sunt pleca]i. Vizitându-le dup`amiaza. |ntre timp prim`riei i s-a f`cut mil` de noi [i ne-a dat [i C`minul Cultural \n administrare. |ntâi vom dota o sal` de festivit`]i. rudari care de când cu plecarea aceasta \n str`in`tate ne cam creeaz` problemele la unele clase.Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire Popula]ia care locuie[te \n acest cartier.

atât pentru chimie cât [i pentru orele de biologie. Mobilierul nou ascunde bog`]ii deosebite prin rafturile dulapurilor. cu spaliere. de[i nu are dimensiunile corespunz`toare. cu spa]iu conform standardelor europene (dimensiuni specifice ale s`lii. Lucr`rile elevilor mici Sala de sport. la gr`dini]` este f`cut pe comand`. Curtea [colii trebuie ref`cut`. un agent economic care are o editur` prin intermediul c`reia a donat o serie de c`r]i. JUDE}UL DOLJ Laboratorul de biologie \mparte spa]iul cu chimia. la sfâr[it de an [colar oferind pe lâng` diplom` [i c`r]i elevilor premian]i. un spa]iu de joac` pentru copiii de la gr`dini]`. Laboratoare Holurile sunt pavoazate cu panouri pe care sunt expuse lucr`rile copiilor confec]ionate \n orele de abilit`]i practice la elevii din ciclul primar sau \n orele de educa]ie plastic` de la gimnaziu . 3 (CERNELE). fiind o fost` sal` de clas`. Re]eaua de calculatoare permite desf`[ur`rii orelor CDS pe op]ional de informatic`.picturile pe care o elev` le-a expus \n tablouri \nr`mate. laboratoarele sunt dotate cu materiale cump`rate din fonduri de la Ministerul |nv`]`mântului. dotarea cu un xerox necesar claselor primare. 133 .{COALA GENERAL~ NR. Holuri Expozi]ia de icoane din holul de lâng` cancelarie |n urma reabilit`rii mobilierul este nou. co[uri pentru baschet. Exist` \n plan construirea unei s`li de sport. Figura 62. por]i pentru handbal [i mini-fotbal). toate cadrele didactice desf`[urând [i ore \n programul AEL. fiind necesar` p`rerea unui specialist. unele dintre ele luate din fondurile primite de la Minister. alte volume aduse prin intermediul unui membru al Consiliului de Administra]ie al [colii. cu ferestre asigurate prin gratii de protec]ie \mpotriva loviturilor de mingie. CRAIOVA. Figura 61. patru s`li de clas` pentru gr`dini]`. are \n dotare tot echipamentul necesar desf`[ur`rii \n bune condi]ii a orelor de educa]ie fizic`. Biblioteca are \n dotare peste 6000 de volume.

sunt primi]i la bibliotec`. vin la [coal` dar nu am ce s` \mbrac.. cadrele didactice. al]ii merg la Grupuri [colare unde \nva]` o meserie Grupul [colar Transporturi. Plus c` avem serviciu de paz` 24 din 24 de ore. N-au creat niciodat` probleme!” To]i \nv`]`torii au terminat [i studii superioare. doamna director recunoa[te: „Noi \ncerc`m s` nu renun]`m prea u[or la copii!. fostul Liceu Pedagogic din Craiova. de la nepo]ii no[tri le facem pache]ele [i venim [i le aducem [i ghiozdane. cam greu urmeaz` mai departe dar... electricieni. dac` mai urmeaz`. distan]a se parcurge \n 20 de minute maxim. la documentele [i materialele didactice. „Avem [i elevi care merg la Grupuri [colare. am r`mas la vechile mentalit`]i: ne ducem acas` la copii. \n cartiere apropiate. chiar \i dorim lâng` noi s` termine [i ei o form` de \nv`]`mânt! Dup` aceea. fo[ti dasc`li: „Cu o singur` condi]ie. Deci probleme \n ceea ce prive[te siguran]a elevilor n-avem!. \mp`rt`[ind din experien]a profesorilor.2.Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire Figura 63. afirm` cu mândrie doamna director. Restul. depanatori etc. avem absolven]i de facultate care sunt profesori. Vin la [coal`”. \ns` nu au plecat din [coal`. Cadrele didactice nu se pot numi naveti[ti.. Curtea [colii.. nici probleme de disciplin`. la schimbarea turelor [i la finalul orelor vine cineva de la poli]ie. Nu pot urma altceva [i sunt convins` c` cei care merg la Grupuri [colare se opresc la acest nivel. |n [coal` se face practic` pedagogic`. Sunt f`cu]i pentru o meserie.. la prânz [i seara exist` o ma[in` a poli]iei care tot timpul vine la [coal`. acum profesori stagiari care se consult` cu profesorii din aceea[i specialitate. Se \ncurajeaz` apropierea fo[tilor elevi.. vedem ce m`nânc`. Diminea]a..” Cadrele didactice din [coal` sunt majoritatea venite din 1990.. Vin educa]i de acas`!” 134 . ~[tia sunt copiii. „Spun: doamn`. Colegiul Na]ional Elena Cuza. Colegiul Na]ional {tefan Verban. \ntotdeauna le-am spus s` nu ne fac` de ru[ine acolo unde se duc! Suntem al`turi de ei [i ne mândrim... vedere spre strad` II.. Elevii ace[tia sunt crescu]i \ntr-un cartier m`rgina[... „suntem o adev`rat` familie”. La \nceput de tur`. locuiesc \n apropierea [colii. \n cartier sau \n Craiova. de exemplu preg`te[te [oferi.. Elevii. nu am ce s` \ncal]! Atunci de la noi. Nu e o ru[ine. \n familii cu foarte mult bun sim]!. Directorul [colii vorbe[te despre o „colaborare foarte bun` cu sec]ia de poli]ie. fie c` sunt elevi sau deja profesori. uneori vin fo[ti elevi ai [colii. comunitatea local` Vorbind despre popula]ia [colar`..” Elevii care finalizeaz` cele 8 clase la Cernele merg la licee de prestigiu din Craiova: Colegiul Na]ional Fra]ii Buze[ti.

. Sunt oameni simpli [i cu foarte mult bun sim]!..” P`rin]ii lui \l \ncurajeaz` s` mearg` la [coal`. |mi aduc aminte când am sfin]it monumentul. au timp liber mai pu]in.. P`rin]ii \i sus]in moral... Am un monument \n curtea [colii. obiceiuri. a fost la ore doar o singur` zi. foarte mul]i p`rin]i au venit. un cerc... {i el. acum dac` vine iarna [i n-o s` mai am un loc de munc`.. Acum st` acas`. De[i vrea s` fac` mai pu]ine ore la liceu. A. […] Ne \n]elegem ca o familie. dac` facem facem ceva \mpreun` [i nu separat. eu \ncerc s` le fac pe amândou`! […] F`r` [coal` nu po]i s` faci nici altceva! […] |n orice meserie \]i trebuie [coal`! […] F`r` [coal` nu te-ai putea descurca”. A.. [coala avem de organizat o activitate.. Nu a r`mas repetent la [coal`... Ceea ce [i-ar dori fostul elev este s` aib` bani s`-[i cumpere haine s` mearg` la liceu.. dar conteaz` [i diploma de 10 clase!” 135 .. Acum are aproape 18 ani.... p`rintele se implic`.. sus]inându-i material.. au mers la [coal` \ns` o singur` dat` in primele trei s`pt`mâni. rudarii ajunseser` s`-[i \ntind` hainele pe el!. s` m` duc la [coal`”. „E p`cat s` pierd atâ]ia ani!”. cu mese \ntinse. Vreau m`car s` fac 10 clase [i s` ies cu o diplom` ca s` pot s` m` angajez undeva unde s` iau mai mul]i bani.”. este \nscris la liceu. noi am cerut s`-l mute aici. dumneata nu vii in clas` s` \]i ba]i copilul.. nu [i-a imaginat \nc` viitorul \ns` [tie c` un loc de munc` l-ar ajuta s`-[i fac` un viitor. |nc` nu s-a gândit la ceva anume. altfel nu ai cum s` ajungi!” Un alt absolvent adaug` „Dac` mai faci ceva pe lâng` [coal`. deci nu te amesteci! {i au \n]eles. ASPIRA}IILE {I A{TEPT~RILE DE LA EDUCA}IE ALE ELEVILOR Absolven]ii [colii sunt acum la licee de prestigiu din zona central` a Craiovei. {i lumea de aici le p`streaz`.. A[a.. le-am spus p`rin]ilor: aici e copilul meu. De[i le este pu]in mai greu... nu suntem grupuri .{COALA GENERAL~ NR. CRAIOVA. Dar nu am \ntâlnit pân` acum un p`rinte la care s` apelez [i s` nu r`spund`. s` ajung [i eu la un servici. JUDE}UL DOLJ Altfel \ns`. vrea s` mearg` [i la facultate.” F.. Fetele de la fostul Liceu Pedagogic fac medita]ii la matematic`. le place la liceu. limba englez`. trebuie s` \]i alegi una din ele: ori [coal` ori sport! . „Fac treab` acas`.. „Eu sper s` m` duc \n continuare la liceu”. s-ar putea. Ei spun c` „nu e bine s` stau acas`.. cu colaci. |ntrebat dac` se gânde[te s` se \ntoarc` la [coal`. colaborarea cu p`rin]ii este definit` in termeni contradictorii. „N-aveam bani s`-mi cump`r haine s` m` duc la [coal`!” {coala reprezint` pentru el „foarte mult. Aparent ea este redus`: „De doi ani de zile p`rin]ii se implic` financiar doar la distrugerile pe care le fac copiii lor \n [coal`.” […] „Am fost [i dirigint`. p`rin]ii sunt al`turi de noi. au ales profilul [tiin]ele naturii..) are 16 ani. B`iatul care a participat la discu]ia de grup vrea s` se fac` fotbalist... le-am spus: dumneavoastr` [ti]i ce trebuie s` face]i... 3 (CERNELE). \n rest nimic.. Vor s` se fac` asistente. un proiect.. […] Dac` vrei s` ajungi ceva trebuie s` depui un efort. sus]ine c` nu a mai mers la liceu pentru c` nu mai are posibilit`]i. spune: „Da. A. E ca o a doua familie. Unul dintre elevii cu abandon intervieva]i (F.. s` urmeze medicina.. A.. afl`m c` p`rin]ii r`spund solicit`rilor imediat: „Dac` noi. Ca [i fratele s`u mai mic. [i F. cu 8 clase doar la fabric` la taic`-meu! Acolo o s` [i m` duc. Declara]iile lor sunt \n general pozitive: „Petrecem foarte mult timp la [coal`. El a abandonat deja [coala de dou` ori \n clasele anterioare: o dat` \n clasa a III-a [i dat` \n a VIII-a.. acum p`rin]ii sunt fo[tii no[tri elevi [i acum ne d`m seama dac` i-am educat cum trebuie!” III.. . s-a \nscris la liceu. Pe de alt` parte \ns`.. exigen]ele sunt mai mari.... |[i doresc s` urmeze o facultate.. A distrus copilul.. \ncurajându-i. aici se implic` p`rin]ii. este fratele mai mare al lui F.

afirm` dirigintele”. [i a lui A. trebuie s` le scoat` abonamente. fie sunt nevoi]i s` r`mân` cu bunicii [i fra]ii mai mici de care trebuie s` aib` grij`. Am \ntâlnit un copil la clasa a VI-a. nu [tii s` vorbe[ti. de[i le este greu s` recunoasc` acest lucru. dac` nu ai [coal` nu ai un servici. consider` c` [coala „. colegi care acum sunt \n clasele mai mari.. O alt` cauz` ar fi concep]ia rromilor despre [coal`: nu este util`! Fetele sunt re]inute acas` de team` s` nu fie furate sau sunt c`s`torite la vârste fragede.. La auto e cel mai bine c` se câ[tig` mult la ma[ini!” IV. |ncercând s` aflu mai multe. „Vor s` dea [ie ei. s` dea de-un carnet. Acum eu sunt mai mare. Familia este cea care decide \n majoritatea cazurilor ca elevul s` abandoneze.. pe aici. la liceu.. |ntrebat` cu ce se ocup` b`ie]ii. Cu 8 clase nu te mai angajeaz` nimeni!” […] Mama sper` ca b`ie]ii ei s` ob]in` totu[i carnetul de [ofer. nu are bani s` le dea s`-[i cumpere de mâncare: „Mai e [i treab` pe acas`.. sau disculpându-se pe ea \ns`[i: „Ei \nva]` diminea]`! C` or mai chiuli ei. „Cam 90% \[i continu` studiile.Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire Mama lui F. St`tea câte dou` s`pt`mâni pân` f`ceau p`rin]ii rost de bani s`-i ia \nc`l]`minte s` vin` la [coal`”. Au sentimente de re]inere \n momentul \n care sunt \ntreba]i dac` au p`strat leg`tura cu fo[tii lor colegi de aceea[i vârst` cu ei.. [i al fratelui s`u F. afirm` c` b`ie]ii nu se prea duc la liceu pentru c` nu are bani pentru bilete. nu pleac` de acas`. mama r`spunde c` merg la [coal`.ce s` m`nânce.12 clase ca s` te angajeze pe undeva. sap` prin p`mânt.. trebuie s`-i mai opresc [i pe ei!” V. la care mama r`spunde prompt.. caut` fier. abandonul este determinat de cauze sociale.... ceilal]i s-au \nscris la licee dar nu frecventeaz`. mai mic! La vârsta lui nu fumeaz`.. PROBLEMA ABANDONULUI {I A TRECERII LA NIVELUL SECUNDAR SUPERIOR „Pe majoritatea copiilor nu-i mai intereseaz` \nv`]`tura. Asta mare e mai t`cut dar e mai n`rod! Nu prea m` mai ascult`. sus]ine dirigintele subliniind faptul c` se refer` la familiile de rudari. Sunt foarte pu]ini care chiar \nva]`”. […] {coala este important`.. Cei doi elevi afla]i \n situa]ie de abandon sunt elevi care au avut o serie de situa]ii de repeten]ie \n timpul [colii. anul trecut care nu putea s` vin` la [coal` pentru c` nu avea \nc`l]`minte.unul de 16 ani. Mama lui A [i a lui F.. eu nu [tiu ce fac! Ei pleac` de acas`!” Sunt unii elevi din alte clase care.. Dac` nu ai [coal` nu te prime[te pe nic`ieri...de-asta nici nu prea vin la [coal`! declar` domnul diriginte.. dup` cum descrie dirigintele fostei clase a VIII-a: „\n str`in`tate merg la cules. plusez \ntrebând: mai mult la [coal`.. Nu au bani pentru rechizite. \[i \ntre]in familiile numeroase sau sunt \ntre]inu]i..” 136 . P`rin]ii lor pleac` \n str`in`tate la munc` [i ei fie \i urmeaz`. mai mult pe acas`?!.. Te ajut` la multe. sus]ine dirigintele fostei clase a VIII-a. mai ar]`gos. Exist` motive de jen`. ru[ine.. […] Cel pu]in 10. nu mai sunt ca bebicu.. PROFILUL ELEVILOR CARE ABANDONEAZ~ {COALA Elevii care au abandonat nu mai p`streaz` leg`tura cu fo[tii colegi. c` mai stau pe acas`. „|n principal `[tia s`r`cu]ii care nu prea au ce s` \mbrace.ajut`. la discotec`”. ap`rându-[i puii. cu ce s` se \mbrace. Mama \[i descrie fiii .. Elevii cu abandon stau acas`.. afla]i \n situa]ie de abandon duc o altfel de via]`.. c` nu pot nici eu singur`... Copiii nu au cu ce s` se \ncal]e. cazul lui A... cel`lalt de 18 ani: „`l mic e mai cuminte dar e mai a[a.. Dup` cum sus]ine [i doamna director..

. 50%. nu aveau studii. To]i [cei care au absolvit].{COALA GENERAL~ NR... Le spuneam s` vin`. Cei doi afla]i \n abandon sunt \n prezent pleca]i cu p`rin]ii la munc` \n str`in`tate sau \n ]ar`. „Chiar unii p`rin]i. c` nu pot nici eu singur`. 137 . dac` vin seara de la munc`. Dirigintele enumer` o \ntreag` list` cu elevi pe care [coala nu prea i-a interesat. Pe vremea lui Ceau[escu f`ceai o [coal` [i g`seai de lucru. Acum. \n rest doar liceu... Se \n]elegeau \ntre ei. 3 la num`r... to]i fiind de etnie rrom`.. p`rin]ii au semnat declara]ii. Prima op]iune.. ceilal]i 50%. ceilal]i care lipsesc [cei doi afla]i \n abandon] nu [tiu ce vor face. rromii”. nu mai pot s` m` scol diminea]a!. Ei prefer` s` \i trimit` la munc`. Sunt dep`[ite de vârst`. sunt obosit. trebuie s`-i mai opresc [i pe ei!” |ntrebat de ce nu merge la liceu. recunoa[te destul de greu: „Nu [tiu ce v` spun... cu venituri foarte mici sau inexistente. 2 au abandonat [i 1 repet` clasa. A. MOTIVELE INVOCATE PENTRU ABANDON (RESPECTIV PENTRU IE{IREA DIN SISTEM DUP~ CLASA A VIII-A) Copiii provin din familii s`race.. se declar` ca fiind rudari.. Sunt o serie de elevi care au primit ajutor social \n clasa a VIII-a....” Despre clas`. dac` tot timpul sunt la munc`. P`rin]ii lor sunt nevoi]i s` plece s`-[i câ[tige existen]a peste hotare. CRAIOVA. Acum termini o facultate [i nu g`se[ti.. Unii chiar au renun]at.... dac` voiau s` chiuleasc` se \n]elegeau \ntre ei [i plecau to]i odat`... Unii din ei erau de etnie rrom`.. m-am dus la ele... nu au venit la [coal`. noi având aici \n [coal` [i „[ansa a doua” au venit [i s-au \nscris. Dirigintele prezint` situa]ia: „Fac o [coal` degeaba [i mai bine nu se duc decât s` piard` timpul pe acolo. ni se spune c` „\n general era omogen`.. ceilal]i vin odat` la dou` s`pt`mâni”. afirm` dirigintele clasei referindu-se la studiile p`rin]ilor fo[tilor elevi de clasa a VIII-a. Pe `[tia chiar nu-i interesa de nimic.. De exemplu... s`-[i fac` op]iunile. Mai bine se duc la munc`. […] Cred c` unul sau doi p`rin]i aveau studii superioare. Majoritatea sunt de etnie rrom`. 100% au mers la liceu. s` \i ]in` acas` s` aib` grij` de fra]ii mai mici iar fetele le m`rit` de timpuriu.. 3 (CERNELE). „Dou` fete tot de etnie rrom` care se m`ritaser`. printre elevii clasei existând 5 copii care au unul sau ambii p`rin]i pleca]i la munc` \n str`in`tate. Familiile de rudari au o concep]ie aparte despre [coal` [i posibilitatea educa]iei copiilor lor... nu s-a \ntâmplat nimica da. Le-a intrat \n cap c` [coala se face degeaba [i eu \i \n]eleg.. 3 dintre copii vin din familii dezorganizate..” P`rintele elevilor afla]i \n abandon consider` c` trebuie s` \l ajute copii la treburile casei: „Mai e [i treab` pe acas`.” Directorul [colii spune c` nu sunt probleme \n ce prive[te continuarea educa]iei: „Cam to]i au reu[it s` urmeze liceul pe care \l voiau. JUDE}UL DOLJ VI... mai pot s` m` duc diminea]a la [coal`?!!” VII. PROFILUL CLASEI DIN CARE A/AU ABANDONAT ELEVUL/ELEVII CARE AU ABANDONAT Din cei 23 de elevi \nscri[i 20 au absolvit clasa a VIII-a.

{coala general` B~ILE{TI, Jude]ul DOLJ
Investigator principal: Irina Iordan Expert local: Geanina Ghirigiu

Informa]iile con]inute \n acest material sunt rezultatul unor activit`]i de cercetare specifice, dup` cum urmeaz`:
l l l l

l

Studiul documentelor existente pe situl web al Prim`riei locale; Documentarea unor resurse disponibile on-line; Interac]iuni informale cu diver[i actori locali, observa]ii reie[ite din observ`rile proprii etc. Date statistice raportate de INS sau MEC au fost utilizate pentru descrierea general` a contextului social [i educa]ional. Informa]iile rezultate din interviuri cu: m Diriginte clasa a VIII a \n anul [colar precedent, la o clas` \n care s-a \nregistrat un abandon [colar; m un elev care a continuat educa]ia la clasa a IX-a, [i care a fost la clasa dirigintelui respectiv; m 1 elev care a abandonat educa]ia \n clasa a VIII-a, ulterior re\nscriindu-se la [coal` [i promovând clasa a VIII-a; m 1 p`rinte (tutore) al elevului care a abandonat. Informa]iile rezultate dintr-o discu]ie scurt`, informal`, cu directorul [colii.

{COALA GENERAL~ B~ILE{TI, JUDE}UL DOLJ

I.

DESCRIEREA LOCALIT~}II

Dup` un drum destul de lung, cu o [osea extrem de \ngust`, periculos de strâmt` pe unele por]iuni, aici pân` [i pe [osele s-a f`cut economie, parc` au intrat la ap`!!... doar suntem \n Oltenia, drum care leag` Craiova de B`ile[ti, iat` c` ajungem, \ntr-un târziu, eu [i domnul profesor de informatic`, \n B`ile[ti. Dar nu intr`m bine pe stada principal`, c` sunt anun]at` c` am ajuns. O curb` la stânga [i [oseaua mai mult neasfaltat` [i plin` de gropi se transform` \ntr-o strad` pietruit`. Ma[ina s-a oprit scurt, lâng` o curte imens`, verde, care \mbr`]i[eaz` o cl`dire f`r` etaj. E o cl`dire albastr`, sc`ldat` \n razele soarelui de toamn`... pare totul parc` ie[it dintr-o poveste, \ns` extrem de real. Clo[ca cu 810 pui[ori clonc`ne printre firele \nalte de iarb` proasp`t`. Coco[ul le ]ine companie, f`los nevoie mare de odraslele care nu prea-i seaman`, ce-i drept!! (p`rin]ii sunt din rasa pitic` pe când odraslele par a fi uria[e...) La intrare, pe o banc` o ]iganc` [i un b`iat, parc` seam`n` un pic cu ea, ne salut` politico[i. Pe ce t`râm de basm am ajuns?!!

Figura 64. Localizarea municipiului B`ile[ti

Am ajuns la B`ile[ti. {coala albastr`, care, culmea, prin culoare, soare [i tot ce o \nconjoar` este extrem de vesel` [i primitoare! Intr`m. Directorul ne a[teapt` \n cabinet. Mare, uria[, troneaz` dincolo de biroul care parc` a intrat la ap`... Vorbe[te la telefon cu cei pe care \i a[tept`m la interviuri. E ferm, sigur pe faptul c` [i-a convins deja oamenii. Ne salut`m [i trecem la treab`. Facem planuri pentru interviuri [i ce mai trebuie.

139

Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire Figura 65. Harta de ansamblu a ora[ului

Sursa: http://www.ro.map24.com/

„Am \n]eles de la telefon c` vre]i s` merge]i pe la casele lor...” spune domnul director \ncântat de propunerea mea, dup` ce am stabilit toate detaliile. Din vorb` \n vorb` aflu o mul]ime de lucruri despre ora[ul B`ile[ti, despre oameni [i locuri: „- Din ce tr`iesc oamenii aici, domn’ director? - Cine [tie?! E o \ntrebare la care r`spunsul... nu [tiu ce s` v` spun... Oamenii nu prea lucreaz` pe plan local, nu fac naveta spre Craiova. Pe vremuri erau 3 fabrici iar la B`ile[ti veneau oamenii. Acum nu mai lucreaz` mai nimeni. Popula]ia ora[ului a sc`zut. Oamenii [i-au vândut apartamentele, s-au dus la ]ar`, cei care nu erau localnici. Iar cei care sunt aici, majoritatea sunt bugetari. Sunt unii care lucreaz` la negru, un procent destul de important c` pe la toate firmele nu lucreaz` cu carte de munc`. Al]ii pleac` \n str`in`tate. Sunt unii care nu pleac` \n str`in`tate. Se duc prin ]ar`, dup` fier. Se duc, se a[eaz` lâng` Deva, am \n]eles, \[i pun un cort acolo, taie un porc [i adun` fier. |l duc la Hunedoara. |[i iau [i copiii cu ei, dac` \i las` acas` oricum nu vin la [coal`, au grij` de fra]ii mai mici.... Asta chiar e o ciud`]enie, asta e fascinant, \ntr-adev`r! Cump`r` diverse produse de plastic: licheane, g`le]i. De unde le cump`r` [i la ce pre] nu [tiu... le vând, dac` nu m` \n[el, o dau pe plinul cu f`in`. O dat`, de dou` ori, de trei ori, depinde!...” |n B`ile[ti sunt case [i blocuri, str`zile sunt asfaltate, pietruite, cele de la periferie nu sunt \ntre]inute. Ap` curent` [i canalizare exist`, inclusiv pe strada [colii. Cartierul [coli se distinge prin cur`]enie. Str`zile pietruite [i trotuarele parc` au fost de curând modernizate. Cur]ile sunt curate. Oamenii gospodari au casele zugr`vite \n culori vii, majoritatea au picturi pe pere]ii exteriori. Pornind prin cartier am v`zut o mul]ime de locuin]e: unele \ngrijite, pân` [i dalele din curte erau m`turate de ultima frunz` la Cristi acas`, pere]ii multor case erau pica]i, casele vopsite proasp`t iar cur]ile dereticate. Prin cur]i femeile aveau grij` de copii mici, chiar foarte mici iar de peste tot se auzea muzic`: oamenii petreceau \n apusul soarelui, dup` o zi de munc`.

140

{COALA GENERAL~ B~ILE{TI, JUDE}UL DOLJ

La por]i, pe terasele caselor sunt flori. Ghivecele cu flori se leag`n` \n b`taia vântului, flori naturale sau artificiale dar totu[i flori. Gardurile sunt bine \ntre]inute la majoritatea caselor. Rareori vezi câte o curte sau un gard mai sc`p`tat. Domnul diriginte prezint` familia care locuie[te acolo ca fiind una nevoia[` sau ai c`ror membri \n putere au plecat la munc` \n str`in`tate, acas` r`mânând doar vârstnicii [i copiii foarte mici. Pare a fi o rat` destul de ridicat` a migra]iei interna]ionale. Oamenii vin [i pleac`. Profesorul de matematic` sus]ine c` multe din rudele fo[tilor dumnealui elevi au f`cut bani \n str`in`tate, s-au \ntors, [i-au ridicat locuin]e, [i-au \ntocmit gospod`rii pe munca proprie dar [i prin munca celor mai mici membri ai familiei, elevi ai [colii sau pruncii nou n`scu]i pu[i \mpreun` cu mamele lor, elevele [colii, s` cer[easc` pe str`zile altor ora[e din alte ]`ri! Este un fenomen specific romilor [i a romilor c`ld`rari, cum singuri \ncearc` s` se diferen]ieze de ceilal]i din cartier. Alt aspect interesant: exist` o competi]ie \ntre cele dou` clanuri, ca s` m` exprim a[a, fiecare \ncercând s` \[i prezinte situa]ia prosper` prin construc]iile din propria ograd` [i prin luxul din interiorul caselor. Transportul \n comun este asigurat prin CFR [i microbuze spre Craiova.

II. DESCRIEREA {COLII
{coala a fost \nfiin]at` prin anii 1950, ca [coal` de sine st`t`toare. Doar clasele primare, la gimnaziu copiii mergeau la alt` [coal`. Dup` revolu]ie a c`p`tat [i un nume, {coala Nr. 6, având clasele I-VIII. Ini]ial, din câte ni se spune, a existat un anumit prestigiu al [colii: „{coala noastr` a fost odat` prima \n B`ile[ti. Acum nu mai e ce a fost! Veneau copii din tot B`ile[tiul. Azi nu mai sunt decât ]igani”. P`rin]ii veneau la \nceput pentru profesori. |[i aduceau copiii aici: „Pentru profesori au venit atunci.... domnul de matematic`... |nc` un domn de român` [i domnul de istorie... st` peste drum... S-au mutat de la o [coal` \ndep`rtat`... {i-au adus [i copiii dumnealor. Era ca o alternativ`, \n ora[ e o singur` [coal` bine-v`zut`, {coala nr. 5. am prins [i eu o buc`]ic`! Ultima clas` foarte bun` acum sunt studen]i \n anul III. Deci acum 7 ani au plecat de aici de la noi [i ei au venit aici acum 12 ani! Erau clasa a III-a când am venit eu!” (directorul [colii) „Dup` p`rerea mea s-au f`cut gre[eli de management foarte mult. Gre[eli grave!! |ncepând cu domnul de istorie... se pare c` la un moment dat s-au l`comit ... aveau 5 s`li [i 4 clase. S-au gândit s` nu o ]in` nefolosit`, s` mai \nfiin]eze o clas` paralel`, unde se poate [i pentru ore suplimentare... {i aia a fost o clas` de ]igani, fiind cartierul de ]igani. Ei, asta a dus la situa]ia actual`! Asta [i cu \nc`... s-a \ntâmplat la un moment dat ... {ti]i c` erau ciclurile primar, \nva]` diminea]a... aduceau dup`-amiaza o clas` de ]igani [i... |n câ]iva ani lucrurile nu au mai mers... s-au \ntâlnit mai multe clase [i neavând unde s` bage o clas`, singura solu]ie a fost ca dou` clase de a IV-a care terminau anul acela [i treceau \n clasa a V-a s` devin` una singur`! {i s-a luat o hot`râre la modul.... s`-i trecem doar pe cei care merit` [i cei care nu merit` \i l`s`m repeten]i [i vor intra \n clasa de a III-a care va fi a IV-a. |n momentul acela to]i p`rin]ii de la clasele a III-a A [i B [i-au luat copiii [i au plecat! ...” (directorul [colii) „{i la gr`dini]`... din p`cate, `sta e adev`rul, li s-a p`rut cam grea munca [i n-au prea f`cut nimic [i din ce \n ce mai mul]i p`rin]ii nemul]umi]i \[i luau copiii... cu mult timp \nainte... noi \nc` nu aveam pe niciunul \n [coal`... {i fiind principalul nostru furnizor din cartier... cu timpul... exact ca un pahar de ap`... ultima genera]ie cred c` a fost acum doi ani... La un moment dat aveam gimnaziul numai români [i primarul numai rromi [i una dintre clase, a IV-a sau a V-a era jumate- jumate. Se \ntâmpla un lucru interesant: c`p`taser` [i copiii români acelea[i obiceiuri: min]eau, se ap`rau...” (directorul [colii) Majoritatea copiilor \[i continu` studiile \n ora[ la Grupul [colar. Pe vremuri peste 70% mergeau la facultate, \n prezent nu se mai pune problema. Fostul primar este absolvent al [colii, fiica profesorului [colii este absolventa [colii. Dotarea este deosebit`. Se vede! Spune directorul mândru. Sunt \n dotare multe obiecte: tehnologia informa]ional`: calculatoare, table tridimensionale, plan[e, mulaje [i tot ceea ce ]ine de materialele utilizate \n laboratoarele de fizic`, chimie [i biologie... „Problema este c` nu le putem folosi! Din p`cate au fost folosite doar o singur` dat`.... {i cadrele didactice sunt de vin`... cu orice copil se poate lucra, mai ales aici m` tem c` s-a \ntâmplat ceva. Atâ]ia ani de subfinan]are.... am fost \nv`]a]i s` lucr`m f`r` materiale didactice. Acum când le avem nu prea le folosim... nu prea [tim! St`m r`u cu spa]iile de depozitare. M` mir c` nu le-au distrus pân` acum! ...”

141

.. \i pune s` se spele. \mi iau concediu de studii... la revedere!” Problema principal` sunt rromii care au o atitudine special` despre educa]ie. Nu-i intereseaz`. cu o borma[in` pe care o aduci de acas`.” Rela]iile cu p`rin]ii \ns` iau alt` turnur`: „Cu p`rin]ii nu avem nicio rela]ie pentru c` nu vin la [olicit`rile noastre.. constat c` au pielea destul de alb.. pentru 12 elevi din clasa a IV-a. venise foarte revoltat de ce nu e luat [i copilul lui!. Acest lucru determin` absen]a profesorilor titulari.” Referindu-se la un alt parteneriat. cu o biseric` baptist` care s-a oferit s` dea cadouri copiilor. dar la ciclul gimnazial.. Materialul didactic este suficient pentru laboratoarele de fizic`.. „{i chiar dac` nu au reu[it s` se transfere dup` un an.. Poveste[te cu mândrie c` [coala dispune de camere de supraveghere pe care s-au hot`rât s` le monteze singuri. |n prima zi a trebuit cordon de jandarmi s`-i izoleze pe `ia 12 pentru c` toat` [coala venise. ci la faptul c` nu sunt distrugeri ale propriet`]ilor [colii: „Comunitatea noastr` nu ! Ce m` bucur` c` nu mai fac r`u!!. La ciclul primar nu e problem`.. Am ajuns s` m` rog: da]i-le ca s` sc`p`m de ei!!” 142 .. vin [i pleac` pentru c` au statut de suplinitori [i salariul este mic: Naveti[tii fac naveta cu microbuzele. nu au vrut s` dea decât celor prezen]i. Dac` nu se m`rit` nu le mai aduc s` nu le fure p`rin]ii sunt pleca]i [i le las` acas` s` g`teasc`. Am ajuns chiar \ntr-o situa]ie hilar`. {i timp de trei ore \i re\nva]` literele. s` aib` grij` de ceilal]i fra]i. numai s` distrug`! la fel [i pe la magazie. |ntrebat despre implicarea comunit`]ii locale \n via]a [colii.. chimie. „De dou` ori pe s`pt`mân` [vine] un alt \nv`]`tor care nu este din [coala noastr` [i asta m` bucur`.. Cu \ngrijitorul care st` tot timpul aici... au prezentat [i ei câteva colinde [i le-au dat cadouri. la alt` gr`dini]` au venit dou` suplinitoare.. Când a ajuns acas` a v`zut c` ie[eau aburi din motor... directorul poveste[te despre un eveniment petrecut cu ocazia s`rb`torilor de iarb` din 2008: „.” Spre exemplu.. |ntr-o diminea]` l-am g`sit rupt [i l`sat jos... Mobilierul este nou. \n fiecare an!” „La gr`dini]` am avut dou` titulare. Bine\n]eles c` am avut de furc` o sapt`mân` cu cei care au lipsit \n ziua aia! Au venit p`rin]ii: c` ne-au luat cadoul. Vine [i ia copiii de aici.. 6..Terre des hommes . inclusiv \n cele dou` gr`dini]e aferente [i \n satul Balasan. clasele a IV-a. g`rdu]ul din fa]a [colii. totu[i.. \n cadrul unui parteneriat cu prim`ria [i o funda]ie elve]ian` . m`car se deta[eaz` [i nu mai vin!.au cerut voie s` le dea cadouri. cu dou` clase de simultan.Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire Directorul consider` c` banii necesari pentru anumite servicii se pot economisi dac` se antreneaz` angaja]ii [colii: „Am preferat s` facem prin for]ele proprii. unde e cadoul.” Cu o s`pt`mân` \naintea \nceputului anului [colar curent. se certa o profesoar` cu un t`tic care era a 2a [i ultima oar`. una a venit [i a zis: eu sunt student`. Au venit...... [coal` aflat` sub tutela {colii Nr. le-am spus celor de la Terre des hommes: cea mai mare problem` o ve]i avea când \i ve]i alege pentru c` vor veni to]i! {i ne-am pomenit cu.”. sunt plan[e pentru toate disciplinele.. le d` s` m`nânce... Sunt mul]i naveti[ti. se schimb` rândurile ca la rugbi. |ncep s` se m`rite fetele. e o vreme bunicic` de când nu au mai f`cut r`u!” „Cred c` v-a povestit domnul profesor de matematic`! Acum vreo trei ani... a VII-a foarte greu \i mai aducem la [coal`. biologie. care func]ioneaz` \n secretariat. Nu l-au luat ca s`-l bage pe foc. c` \ntre timp se elibereaz`. a luat ma[ina [i aplecat acas`. este total str`in de tot ce se \ntâmpl` aici.... \i duce la gr`dini]`.. Cadrele didactice pleac` frecvent pentru c` [coala este mic`. |i ajut` s` fac` [i buc`]ica de tem` de la [coal`. seara. directorul r`spunde destul de mul]umit referindu-se nu la participarea p`rin]ilor sau implicarea autorit`]ilor.s-a demarat proiectul [coala de dup`-amiaz`. catedra de chimie s-a acoperit foarte greu pentru c` nu existau amatori. neavând norme \ntregi.. Ei nu vin decât dac` se d` ceva.. s-au transferat. „Continuitate nu se d` decât de la jum`tate de catedr` \n sus. A ridicat capota [i a v`zut c` nu mai avea radiatorul!. cei de la biserica respectiv` au fost mai vehemen]i decât noi.. Inclusiv o bibiotec` activ`.. c` nu avem spa]iu...

.. cea mai mic` dintre ele st` cu familia.. de[i sus]ine: Dac` nu-]i place nu ai ce face. consider` c` face ce poate.. „Nu [tiu dac` am trecut \n clasa a IX-a! Pentru c` nu m-am mai interesat! […] Mie mi-ar fi pl`cut s` merg la liceu dar dac` am r`mas anul trecut repetent`.. fiind mândru c` [i-a pus singur gresia de pe hol [i nu numai. {i nu m` duc tocmai la Craiova!! P`rin]ii consider` c` ar trebui s` continue [coala.. Din 8 unii sunt la Calafat. fostul elev r`spunde cu ochii \n podea: „Nu [tiu. nu m-am gândit ce s` fac \n viitor!. Fetele nu au mai avut voie s` mearg` la liceu.” M. Au o cas` s`r`cacioas`. A renun]at s` mearg` la liceu. JUDE}UL DOLJ III....{i unde ai vrea s` te angajezi? „. eram.” De ce e mai r`u? „Pentru c` nu am \nv`]at.” Fata \[i imagineaz` viitorul ca fiind frumos „. din familia c`ld`rarilor: De [coal` nu prea mai vine vorba.. este o fat` frumoas`. acum m` c`iesc. la seral. al]ii \n str`in`tate. Ar vrea ca fiica sa. Este mândru de familia lui... Dac` stam acas` nu aveam nici ce pune pe mas`!” E modest când i se laud` avutul. delicat`. I-am zis: doamn`.” ... A renun]at s` se mai duc` la liceu. Unii dintre p`rin]i nu mai aduc vorba despre [coal`/ este vorba despre M. Pentru c` nu m` duceam la [coal` am r`mas repetent`. Locuie[te cu mama [i o parte din fra]i.. eu sunt de Craiova?! Am bani.M` angajez. Sus]ine c` profesorii stau mult la cafea. p`i nu [tiu de ce. indiferent dac` au abandonat \n ciclul gimnazial sau la liceu... St` acas` cu mama.... mama sau tata nu le-a l`sat. munce[te pe unde poate.. {coala nu este important` pentru ea. a abandonat la sfâr[itul clasei a VIII-a. E din neamul c`ld`rarilor.. C... ASPIRA}IILE {I A{TEPT~RILE DE LA EDUCA}IE ALE ELEVILOR Elevi care au continuat \n clasa a IX-a nu sunt \n aceast` [coal`....” O alt` fost` elev`. s` se \ntoarc` la [coal` dar se \ntreab`: „Ce rost are? Tot la munca de jos ajunge! […] Numai c` s`r`cia serviciului ne face s` ne retragem copii .. ele provenind din familii de rromi/ ]igani sau c`ld`rari. Mi-a zis una din secretare s` m` duc la Craiova. mai mult \n trecut. o elev` bun`. Poveste[te c` a muncit \n str`in`tate: „Drept s` v` spun ne merge mai bine acum. B`rbatu’ s` munceasc` cum muncim noi...{COALA GENERAL~ B~ILE{TI. nu pentru c` nu \nv`]am! […]. Casa \n care stau cu to]ii este extrem de curat`: pere]ii sunt pica]i. C. meseria mamei.. Nu au curajul s` vorbeasc`. Munce[te cu ziua. Tat`l lui M. C.. A preferat s` zugr`veasc` o camer` la un vecin.” |ntrebat cum \[i imagineaz` el viitorul..” Un alt b`iat. La liceu nu s-a dus motivând: „Dac` nu mai am avut cu cine s` m` duc. trebuia s` fiu acum \n clasa a X-! […] Am avut. este mândru povestind cum lucra pe vremuri la turn`torie. Cei 4 (din 16) care au luat note de trecere la teze nu s-au prezentat la [coal` s` se \nscrie la liceu.. \nalt` [i cochet`.. F. Sus]ine c` se pleac` de acas` pentru c` nu sunt locuri de munc`. [o s` aib`]. st` acas`.. Pentru c` am plecat de acas`. p`i nu am mai avut cu cine s` merg.” 143 . mi-a fost urât. e mai r`u pentru mine acuma... M. mai ales fata. r`spunde „Nu mai am speran]e. unul dintre elevii care au abandonat spune c` nu-i place [coala.. {i la anii `[tia... \n B`ile[ti. Unul a avut treab`. s-a sus s` zugr`veasc` o camer` la un vecin din cartier.. cu fra]ii. cu copii.. Tat`l se afl` la pu[c`rie. O s` fie acas`. Hainele ei [i ale mamei sunt destul de \nvechite... „Acum m` c`iesc [i acum c` nu am veit. cum se numesc ei \n[i[i.. c` nu mai m` duc de mult la [coal`. noi muncim vara s` avem iarna! […] F`r` [coal` nu se poate!” Totu[i sus]ine cu t`rie convingerile c`ld`rarilor: „M. este [i el c`ld`rar. Tat`l fostei eleve C... s` reiau [coala...La un magazin.” La \ntrebarea dac` se gânde[te s` reia [coala. s` iau permisul. M. Tr`iesc din aloca]ie [i din ajutorul social. C. c` nu am \nv`]at. {i-ar dori s` continue la liceu. taic`’meu e \n pu[c`rie. cum s-ar spune...

o frecven]` foarte slab` i-a f`cut s` nu-[i poat` urma drumul dorit. M.” |ntrebat ce p`rere are despre [coal`. |n momentul \n care au \n]eles c` nu vor c`p`ta nimic.. cu picioarele pline de norioul prin care fusese nevoit s` p`[easc`. de[i nici pe acesta nu-l declar` cu sinceritate. amabilitate reie[it` din temenelele pe care le f`ceau \n fa]a mea [i prin vorbele urâte la adresa profesorului de matematic`. de a completa veniturile familiei. C. Are cal [i c`ru]`. V.. Dac` mai aduc sau nu vorba despre [coal` o fac doar \n m`sura \n care ea ar prezenta un beneficiu direct. Alt` categorie este cea a elevilor care nu au nici un plan de viitor. sus]ine [i F. Fete sau b`ie]i. a[a cum au procedat [i p`rin]ii lor. dar [i acas`.. PROFILUL ELEVILOR CARE ABANDONEAZ~ {COALA Unii elevi sunt deja maturi. Nu-i atrage cu nimic. Deocamdat` stau acas` [i atât. Cristi munce[te la negru.... consider` c` \n viitor se va aprecia [coala: „Este foarte important pentru c` \n viitor o s` fie zile care trebuie. Face \ns` calcule câ]i bani ar fi câ[tigat el dac` mergea la liceu. 144 . Sus]ine c` nu a \nv`]at nimic de la [coal`.. Mama [i m`tu[a sunt \nteresate de vizita mea doar \n m`sura \n care le pot oferi ceva. s` asigure venitul familiei. Provenind dintr-o familie de ]igani. C. nu te angajeaz`!” „Dac` nu \nve]i e r`u!”. diploma [i e bine s` te duci la [coal`. fetele trebuie s` aib` grij` de familiile lor. N-o s` mai mearg` nici str`in`tatea.. nu prea \[i dore[te s` continue [coala din alte motive.. Copiii ar vrea s` revin` la [coal` daca primesc benii de liceu. IV.Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire To]i elevii afla]i \n abandon sus]in c` [coala este important`. nepl`cute. n-o s` mai mearg` nimica! Mergi [i tu la munc`. domnul care m` \nso]ea \n vizitele la domiciliu. este un exemplu \n acest sens. spun eu. mergeam [i eu la agricol acolo.. fostul elev C. afirm`: „E r`u s` nu ai [coal`. datorit` vârstei nu s-a mai \ncadrat \n \nv`]`mântul de zi: „M` duceam [i eu la [coal`.... b`rba]ii s` munceasc`.. mai aveam [i eu ni[te b`ni[ori. Domnul profesor de matematic` vorbe[te despre aspira]iile elevilor „Absenteismul de la [coal`.[coala. ei consider` c` via]a lor \nseamn` munc` [i au hot`rât s` munceasc`.. |n cultura c`ld`rarilor... nu [i-au mai manifestat amabilitatea de pân` atunci. PROBLEMA ABANDONULUI {I A TRECERII LA NIVELUL SECUNDAR SUPERIOR Copiii abandoneaz` [coala pentru c` nu-i motiveaz`. |n momentul vizitei la domicilul s`u tocmai venise cu c`ru]a de la munc`. {i acum era nevoit s` vorbeasc` despre [coal`!! Ce ciudat` [i plin` de surprize. era via]a \n acel moment!! Abandonul apare din prea mult` s`r`cie [i din nivelul redus de [colarizare a p`rin]ilor.” Abandonul apare [i din nevoia de a munci. ea nu reu[e[te s` \ntre]in` o conversa]ie.. Pe la vecini sau pe unde este pl`tit. \ns`.m` c`iesc foarte mult c` nu m-am dus. Deci au prins goluri foarte mari [i cuno[tin]ele sunt sub nivelul normal al unui elev de gimnaziu”.. fost` elev`. Era descul]. Nu [tiu ce vor face. lucru pe care l-a \ncercat.

b`ie]ii muncesc pentru \ntre]inerea familiilor. \n Spania.” Directorul [colii poveste[te despre momentul \nscrierii la liceu: „Dintr-o clas` de a VIII-a au promovat decât 5. sursa abandonului.. JUDE}UL DOLJ VI.{COALA GENERAL~ B~ILE{TI.. |n clas` nu am avut probleme deosebite dar erau foarte libertini. A zis c` are treab`. la munc`. 13 dintre ei primind ajutor social. \n cazul c`ld`rarilor. valabil` atât pentru c`ld`rari cât [i pentru ceilal]i.. Restul nu au venit la teze. având alte concep]ii despre [coal`: La ce folose[te?!! VII. divor]ul nefiind posibil deoarece nu sunt c`s`torii legitime. Au trecut de tezele unice doar 4 elevi. Mergeau pe ideea c` noi \i aducem la [coal`. spune: „Omogen` spre mediocritate. copiii spun c` vreo 5. actualmente pensionar.. la ei fetele stau acas` [i cresc copiii. Unul dintre profesori.. s`r`cia. numeroase. ce fac caii dac` nu m`nânc`. c` au de dat la animale. vorbind despre clasa a VIII-a. Nu mai e [coala ce era odat`! Nu-i mai intereseaz` s` \nve]e.. totu[i. Absenteism foarte mare. din colectivul din ultimul an 8 elevi au provenit din rândul repeten]ilor. pentru c` oricum nu le pas`. S` fim mul]umi]i c` ei vin la [coal` c` ne lu`m salariul. Nu existau vârfuri. pu[c`ria sau separarea. P`rin]ii erau sub media satului. A plecat pân` dincolo! Când s-a \ntors a venit la mine s`-mi spun` c` vrea la liceu!” 145 . Familiile acestora sunt \n majoritate dezorganizate. MOTIVELE INVOCATE PENTRU ABANDON (RESPECTIV PENTRU IE{IREA DIN SISTEM DUP~ CLASA A VIII-A) Motivele abandonului sunt cultura. Au dat o fug` \n Italia. a fost constituit` din 16 elevi. ea prefera s` o poarte a[a rupt`. nu s-au interesat de procedurile de \nscriere la liceu.. Trebuiau adu[i la [coal`.. Ca motiv poate fi plecarea \n str`in`tate. cei care \[i spun sau li se spune de c`tre c`ld`rari c` sunt ]igani.. S`r`cia vine la unii din s`r`cie iar la al]ii din comoditate: \nc` m` mai \ntreb dac` rochia mamei Ceraselei nu s-ar fi putut cârpi. sau poate au uitat s` se mai numere [i pe ei!!. elevii au declarat chiar mai pu]ini colegi. Unul din cei 5 nu a venit s` completeze fi[a de \nscriere \n clasa a IX-a. Elevii proveneau din familii s`race.. Un alt motiv este absen]a educa]iei din partea membrilor adul]i ai familiei: ace[tia nu s-au interesat de situa]ia [colar` a copiilor.. dar ei [tiu doar din auzite. Voiau s` fac` doar 3-4 ore.. S`r`cia \i \ndemn` s` plece la munc` pentru c` nu au ce pune pe mas`! S`r`cia \i ]ine \n cas` pentru c` nu au cu ce s` se \mbrace. PROFILUL CLASEI DIN CARE A/AU ABANDONAT ELEVUL/ELEVII CARE AU ABANDONAT Clasa a VIII-a.

. la o clas` \n care s-a \nregistrat un abandon [colar. [i care a fost la clasa dirigintelui respectiv. m un elev care a continuat educa]ia la clasa a IX-a. dup` cum urmeaz`: l l l l l Studiul documentelor existente pe situl web al Prim`riei locale. ulterior re\nscriindu-se la [coal` [i promovând clasa a VIII-a. Date statistice raportate de INS sau MEC au fost utilizate pentru descrierea general` a contextului social [i educa]ional. Interac]iuni informale cu diver[i actori locali. m 1 elev care a abandonat educa]ia \n clasa a VIII-a.{coala general` MOFLENI. informal`. Informa]iile rezultate din interviuri cu: m Diriginte clasa a VIII a \n anul [colar precedent. m 1 p`rinte (tutore) al elevului care a abandonat. observa]ii reie[ite din observ`rile proprii etc. Jude]ul DOLJ Investigator principal: Irina Iordan Expert local: Geanina Ghirigiu Informa]iile con]inute \n acest material sunt rezultatul unor activit`]i de cercetare specifice. Documentarea unor resurse disponibile on-line. cu directorul [colii. Informa]iile rezultate dintr-o discu]ie scurt`. CRAIOVA.

com. |n cartierul de azi.{COALA GENERAL~ MOFLENI. Casele par cur`]ele.. Afl`m \ns` c` „doar pe strada principal` vede]i case \nst`rite”. Situat` pe malul Jiului. DESCRIEREA LOCALIT~}II Mofleni este una dintre cele mai vechi a[ez`ri din Oltenia. CRAIOVA... „rromiii stau \n cocioabe vechi.. dup` cum sus]ine doamna director. \ntr-un act adresat Divanului din Craiova scris de c`tre Dimitrie Bibescu. JUDE}UL DOLJ I. c` pe alee stau eu \n Craiova!” afirm` profesoara. unele r`s`rite. Reparatul gardului.. alei. locuit \n propor]ie de 98% de romi. 147 . la 30 decembrie. Localizarea Mofleniului \n periferia Municipiului Craiova Sursa: map24. La cl`ca[ii de la Mofleni va r`mâne toat` claca iob`giei neb`nuit`. am ajuns destul de repede. \ns` la un oc. s` se fac` \mprejurul m`n`stirii. }iganii ce au fost cu [ederea lâng` m`n`stirea veche epistolul \i va amenin]a s` \nceap` a-[i cl`di bordeie. porunce[te: „.ca o familie de ]igani s` fie ispr`vnicel p` mo[ia Mofleni. pe o strad` nu tocmai asfaltat`. când Egumenul M`n`stirii Bucov`]ul Vechi/ denumire pe care a mai luat-o M`n`stirea Co[una de-a lungul veacurilor... sunt s`raci [i nec`ji]i”. c`tre alte localit`]i izolate. unde nu va aduce sup`rare m`n`stirii”. a[ezarea Mofleni devine cartier al Craiovei \n anul 1990. ca denumire istoric` este datat` de pe vremea dacilor.. ba nu. Perendava.. pe malul Jiului. Figura 66.” la margine de sat. E un drum secundar ce duce peste Jiu. Despre locuitorii s`i se pomene[te \ntr-un alt document pe la anul 1842... Denumirea de Mofleni dat` a[ez`rii apare men]ionat` \n anul 1813.. „Pe celelalte str`zi. sau parc` gropile din asfaltul de alt` dat` aminteau de ceva civiliza]ie \n trecut. str`b`tând o p`durice. „prin acoperi[urile lor se vede cerul liber. adic` gra]ia se va face de la vale cu cheltuiala arenda[ilor. eu zic uli]e. castrul roman cu acela[i nume cl`dindu-se cu c`r`mizile vechii cet`]i dacice. d`r`p`nate.

sub \ndrumarea inginerului Dumitrescu. c` nu au baza.. c` fusese \n ziua cu tezele unice. locuitori numeric peste posibilitatea spa]iului g`zduirii a 7/ 12. {i cât timp ]i-a luat? P`i doamna. aici nu putem s` le aplic`m mot a mot! Trebuie s` ne pliem cumva pe realitatea din teren!! Ar desfiin]a [coala de aici [i \i vor duce \n alt` parte… Dac` se vor duce 10 e mult!! De ce?!.. dup` reforma din 1864. La [coal` afl`m c` afacerile familiilor \nst`rite au fost adesea mediatizate la televiziune. ea a luat fiin]` ca [coal` elementar`..cei care nu frecventau cursurile [colii primare.. când a fost na]ionalizat` fabrica”. evident neoficiale. se nume[te logoan` [i particip` \ntreaga comunitate.. Amenda era gradat` \n func]ie de num`rul de absen]e. nepietruite. Aproape. La un moment dat se punea problema desfiin]`rii [colii datorit` num`rului mic de elevi si a frecven]ei reduse. poate chiar mai mul]i indivizi de diferite vârste \n 1-2 camere destul de mici... cum spun ei [i n-au mai venit [i al]ii care au venit... Num`rul de 60 sarcini la minore subliniaz` starea cultural` a romilor.. se pare c` familiile numeroase sunt printre cele mai s`race din cartier. sunt gata s` cad` peste locuitorii lor.” „Ca s` nu v` mai spun c` anul trecut.. nu \ntâlne[ti decât uli]e pr`fuite. La romi exist` obiceiul ca to]i copiii s` locuiasc` \mpreun` cu familiile proasp`t \ntemeiate \n aceea[i cas` cu p`rin]ii b`iatului.. Ei \[i \ntemeiaz` familii.Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire Mofleniul se afl` la 5 Km.. p`tra]i. frecven]a elevilor era notat` [i se \ncadra \n notarea elevilor la disciplin` al`turi de nota la purtare”.. Un aspect extrem de interesant era modul \n care. doar ce veniser` din str`in`tate de o s`pt`mân`. 200 de persoane sunt salariate din 2300 locuitori [i 700 persoane plecate temporar la munc` \n str`in`tate din 160 gospod`rii. fabrica Petre [i Titu Andreescu va asigura fiec`rui elev al [colii câte o gogoa[e [i o can` cu lapte. fa]` de centrul Craiovei [i are 2300 locuitori care locuiesc \n 380 gospod`rii. cam o or`. nu se trezesc niciodat` ca s` ajung` la ora 8! La ora 8 de-abe \ncep s` vin` [i pân` la ora 9 se tot strâng!! {i vin [i la ora 10!. ponderea romilor fiind \ntre 60% (\nregistra]i la recens`mânt) [i 98% (heteroidentifica]i). |n monografie apar detalii: „. Un alt aspect interesant. Directoarea men]iona c` evenimentul \ntemeierii unei familii.. Ceea ce este interesant. dintre care 228 elevi de etnie rrom`. Doamna director consider` totu[i c` situa]ia de la Mofleni este una special` [i ar trebui tratat` altfel: „Eu [tiu c` sunt ni[te norme.. \ntr-o cas` particular`. chiar dac` ai \ntârziat! Eu te primesc. |n privin]a celor câteva case mai \nst`rite... locuiesc pe str`zile l`turalnice. Citez din manuscrisul monografiei cartierului Mofleni: „|ncepând din anul [colar 1934. erau pasibili de amend`.. A[a se adun` [i bunici [i p`rin]i [i copii care la rândul lor fac copii [i se \nghesuie pe 20 m. f`r` acte la prim`rie. c` fusese \n cartier [i o logoan`. Dincolo de strada principal` casele sunt \nghesuite pe uli]e pr`fuite. la ce or` ai avut tu o problem`? P`i la 9.” 148 . {coala are un num`r de 240 de elevi. II.. Pe ei nu \i intereseaz` [coala.. se comb`tea absenteismul [i chiar abandonul [colar. pe lâng` M`n`stirea Co[una. Mai vin. Aici. Cocioabele. ai pierdut o or` sau dou`. Dincolo de strada principal` care prezint` o mul]ime de g`uri \n asfalt. DESCRIEREA {COLII Documentele vechi atest` existen]a [colii din Mofleni \nc` din anii 1864.. {i acuma. O alt` problem` sunt fetele! Nu le-ar trimite la o alt` [coal` sub nicio form`. informa]iile de la fa]a locului spun c` proprietarii acestor gospod`rii nu au venituri din munc` cinstit` ci „munca la negru”. Programul a func]ionat pân` \n 1948.. dar vino! Am avut o problem`.. {i dup` aceea de ce nu ai mai venit? P`i doamna am crezut c` nu m` mai primi]i. nu te-ai trezit. Ei le au pentru. Informa]iile privind structura etnic` variaz`.. \n acea vreme. Documentele atest` primele foi matricole \n care elevii au fost \nscri[i \n clasa I / 33 de elevi [i a II-a/ 7 elevi \nc` din anul [colar 1894-1895. P`i nu las` casele singure!! |n permanen]` trebuie s` fie cineva!” „Deci asta ar fi una! C` nu se vor duce cu microbuzul `la.. mai v`d ce fac. \ntr-o s`pt`mân` cât s` recuperezi cu ei. nu a trecut niciunul! C` nu era s` le dictez. mai degrab`. c` nu st` s` a[tepte 7 ore dup` fiecare. Dac` la \nceput [coala a func]ionat ca d`sc`lie.

Ei tot aici \[i aduc copiii. de aici mânc`m o pâine. JUDE}UL DOLJ Doamna director poveste[te cum a colaborat cu poli]ia comunitar` s` aduc` elevii de clasa a VIII-a la [coal` pentru a da tezele unice.. s` nu fie amenda]i.. mai impulsivi.. membrii [colii tr`iesc \mpreun` cu comunitatea via]a [i evenimentele acesteia. diriginta [i directoarea numesc acela[i elev: Fiul domnului profesor de romani. CRAIOVA... Nu le \ncalc` pentru nimic \n lume. te rog eu frumos!!” Cadrele didactice care lucreaz` \n [coal` vin [i pleac`. asta vine [i din partea familiei!” 3 |ntre programele derulate se num`r`: Terre des Hommes (cu parteneri elve]iei).. dar s` te duci zilnic. m`car de fric`... s` ]ii cont de ele dac` vrei s` ai o rela]ie... am vorbit cu domnul comisar [ef: v` rog important!! {i s`racul om [i-a pus la dispozi]ie to]i oamenii [i i-am adunat pe to]i!! Poli]ia [i oamenii din [coal` pentru c` v` \nchipui]i c` dac` se duce poli]ia iese cineva la poart`! S` vad` profesorul! Dar fetele n-au fost l`sate s` vin` decât cu condi]ia ca poli]ia s` le p`zeasc` [i s` le duc` \napoi!!” Directoarea vorbe[te de absenteism [i abandon [i de faptul c` nu mai exist` instrumente de constrângere: „C`. 149 . au plecat prin cartier pentru a-i aduna pe to]i: „M-am dus [i i-am adunat cerând sprijinul sec]iei de poli]ie de care apar]inem. nu prea \i las` s` mergem cu ei la [coala 13... |n cartierul acela nu se intr` decât. „Nu pleac` neap`rat pentru c` sunt aici ]igani. Avem calculatoare. accesarea câtorva programe3 au asigurat o anumit` stabilitate: „{coala este dotat`... Fie c` este o logoan`. Sunt mai altfel decât cei de aici. De când nu se mai dau aloca]iile prin [coal` e jale. Am v`zut c` sunt mai cumin]i... Pân` [i la forma]ia de dansuri. aici.. ca s` nu mai fie fluctua]ia asta de cadre.. |i las dup` orele de curs doar dac` vin la [coal` [i dac` \nva]`! |ncerc s` fac tot felul de lucruri.” „{i profesorii.. V` primesc la forma]ia de dansuri dac` veni]i la [coal`.. iar elevii sunt materia prim` cu care lucr`m! Ei sunt obiectul muncii noastre. Discutând despre elevii care au finalizat \n timp studiile universitare. Nu-i las` s` mearg` acolo pentru c` sunt conflicte interclanice! Am p`rin]i care \[i aduc copiii la [coala din Prundul Ro[u. romii. Totul pân` la copii. Mai agresivi.. Rromii \n general!. m`car de bun` vecin`tate.{COALA GENERAL~ MOFLENI. „Au ni[te chestii ale lor pe care trebuie s` le respec]i.. te rog eu frumos vino la [coal`!! Hai. poli]ia nu. de fapt trebuie s`-i ascult`m \ntâi pe ei [i apoi s` lu`m noi... profesor de educa]ie fizic` cu o vechime de 8 ani \n [coal` vorbe[te despre elevii s`i [i despre aspira]iile acestora: „Sunt prea democra]i.. Noi trebuie s` respect`m!... |nv`]`torii [i educatorii r`mân.. c` altfel nu po]i s` rezi[ti!!” Altfel. au fost b`t`i. a]i auzit ce a zis: moare cu ea de gât!” P`rin]ii \[i \mpletesc via]a [i tradi]iile cu via]a [colii. Nu au motiva]ie pentru a r`mâne sau nu rezist`.. Românii sunt mai obraznici! {i respect` mai mult statutul de profesor.... trebuie s` te duci acas` aproape zilnic.. nu sunt titulari [i sunt obliga]i s` plece. fie c` este poman`. Se confund` cu ea. pe lâng` faptul c` trebuie s`-i dai m`car minimum de cuno[tin]e.. sunt mai libertini! . ASPIRA}IILE {I A{TEPT~RILE DE LA EDUCA}IE ALE ELEVILOR Diriginta. Profesorii le aduc de acas`.. de genul `sta... CONTINUAREA EDUCA}IEI. |[i respect` propriile tradi]ii. Dac` nu veni]i la [coal` nu ave]i ce s` c`uta]i! Trebuie s`-i \nv`]`m câte ceva!” P`rin]ii nu contribuie financiar.. dar e foarte greu!” „Chiar dac` se mut` cu locuin]a nu-[i vor da copiii acolo.. Au luat ma[inile de la poli]ie.. Profesorii pleac` dac` g`sesc norm` \ntreag` \n alt` [coal`. din punct de vedere al echipamentului. pentru c` volumul de munc` e mult mai mare. {coal` pentru [coal`. Nu au cum. Nu cump`r` copiilor rechizite. A. ori asta nu scrie \n fi[a postului. III. ar trebui stimula]i!.... Poate c` [colile din centru poate nu au dotarea [colii 27! |ncerc s`-i stimulez. sunt titular` [i la o [coal` de români. nu ca performan]`.... ca diriginte faci o vizit` acas` ca s` faci o fi[`. Frac]iile de norm` nu se dau la titularizare.. cum poveste[te directoarea. care a terminat tot la [coala asta..

e foarte jenant dac` dai de ceva s` scrii sau s` cite[ti. 2. dar noi nu suntem? Ba da. Nr. pentru c` m-am c`s`torit. s`-[i fac` temele. .. 60% este procentul oferit de statisticile [colare. Directoarea [i profesoara povesteau despre situa]ia unei eleve de etnie rrom` care s-a \nc`p`]ânat s` urmeze liceul. E.... conform informa]iilor. De[i ace[tia au trecut \n clasa a IX-a. Un lucru de unde po]i face ceva \n via]`.. Dac` pot. M. N-am f`cut foarte bine dar asta e tradi]ia la noi [i n-am avut ce s` fac!” „Mi-a fost pu]in greu dar m-am obi[nuit. nu [tii s` cite[ti. este unul din rromii care merge la Liceul Industrial Construc]ii de ma[ini. o cultur`. 2008/2009. fie c` r`mân acas`.. Emil are \ncredere \n [coal`. o desfacere de minte.. renun]ând la [coal`. Liceul este \n centru [i ajunge cu autobuzul. cât se poate! Facultate. cu un an \n urm`. Nu vrea s` se mai \ntoarc` la [coal`: „S` am lini[tea mea casa mea.. totul a fost computerizat. este foarte greu!” Poveste[te cum p`rin]ii o sf`tuiau s` mearg` la [coal`. sunte]i. e \ncântat` când aude c` b`iatul [i-a f`cut timp s` treac` pe la [coal`.. au absolvit 24 din 24.” poveste[te tân`ra m`mic` despre via]a ei de familist` care a renun]at la [coal` \n favoarea altor bucurii. consider` c` este foarte important pentru el s` urmeze o [coal` „Nu [tiu.... Conform obiceiurilor locului. 2007/2008.” B`iatul se laud` cu sora mai mare care.m` ceart` dac` lipsesc. Chiar a venit unul din Italia [i mi-a zis: doamn`. Fie c` merg la liceu. Vorbe[te foarte frumos despre [coal`. Are propria ei familie de care estre mândr`. am avut unul acuma care le-a pl`cut s` mearg` mai departe. Eu a[ vrea s` m` ]in. Pentru el [coala este „cea mai frumoas` parte a vie]ii! |n anii `[tia de liceu e cel mai frumos!” Consider` c` e important s` mearg` la [coal`: „Dac` nu \nve]i e[ti un nimic! Dac` nu \nve]i. m`i..ei vor s` \nve]e care.. nu te bag` nimeni \n seam`.... Subliniaz` cu mândrie c` el urmeaz` profilul economic [i nu mecanica.” (diriginta) Anual..” |ntrebat cum \[i imagineaz` viitorul prive[te pierdut \n podea [i spune: „Viitorul... o cas` a ei unde s` locuiasc` \mpreun` cu so]ul [i câ]i mai mul]i copii ai lor. vede viitorul \n sânul familiei... 18 din 21. majoritatea elevilor \nscri[i \n clasa a VIII-a trec \n clasa a IX a: \n anul trecut.. e foarte urât când e[ti mare. S` am o cas`... precum M.. Diriginta chiar vorbe[te frumos despre el. \ns` pentru ea viitorul \nseamn` familie. e foarte urât!!” P`rin]ii \i sus]in [i \l \ncurajeaz` s` mearg` la [coal`: „Majoritatea familiei mele a f`cut [coal`! .Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire De altfel...De ce spui dac` pot?!! Nu sunt sigur dac` pot m` ]in atât. chiar nu [tiu ce s` zic. vreau [i eu s` am lini[tea mea.. familia face poman` tat`lui s`u decedat de curând. Acum este clasa a X-a la liceu... „{coala. De[i are o problem` acas`. Pentru c` dac` nu ai o [coal` \n via]` este foarte greu!. nu aia.. fiind repudiat` de membrii comunit`]ii. \n 2006/2007 15 din 22.. E. nu [tiu. s` cite[ti. |i place. a f`cut la aceea[i [coal` 8 clase [i fratele s`u mai mic merge la [coal` \n clasa a 7-a. Nu ai unde s` lucrezi. de[i acum e m`ritat`. fetele se m`rit`. tot.. \[i \ntemeiaz` familii. \n via]` nu ai parte. „Am renun]at. chiar am dus un copil. nu [tii s` scrii. Eleva este silitoare [i \[i dore[te s` continue. familia mea [i copiii mei!” 150 . dar nu sunt sigur ce-mi rezerv` via]a. poate ajung [i eu ceva \n via]`. Nu ai carte. Mai ales majoritatea rromilor care nu prea [tiu to]i s` citeasc`. vor s` mearg` mai departe. nu aia.. chiar nu [tiu!!” Copiii rromi privesc cu maturitate momentul din via]` prin care trec. a venit s` stea de vorb` cu noi. cu copilul. nu frecventeaz` liceul decât b`ie]ii. copii. ei dac` le au rezervate. reprezentarea despre interesul fa]` de educa]ie are multe aspecte pozitive: „. este \ncântat de via]a de licean..

sunt s`raci r`u! |i mai aducem cu cornul [i laptele. Aceasta st` acas`. E greu.. sunt s`raci. s` te gânde[ti ce va urma. vorbe[te de asemenea frumos. Consider` c` fata a ajuns cumva \n rândul lumii: „Un copil devenit dintr-o dat` femeie! Plin` de responsabilit`]i.. este o vârst` extraordinar de critic`! La 17 ani s` ai copil.copiii mici.. Mi-a fost pu]in greu dar m-am obi[nuit. Despre M. c` nu le las` p`rin]ii. […] 11 copii cu mama.... Ea pare optimist` dar nu e chiar a[a!!” 151 .” M. CRAIOVA.. inclusiv s` spele adida[ii fra]ilor [i s` le dea tricouri.. pentru c` lu’ cine-i spun nu crede.. „.. dar nu \[i permit s` vin` la [coal`.” Fetele \n general nu mai vin la [coal`.” Tutorele fetei care s-a c`s`torit ne explic` tradi]ia: doar reprezentan]ii pe linie masculin` urmeaz` [coli \nalte. |ntrebat cu ce se ocup`. Pleac` \n str`in`tate la munc`... muncesc pe la lume ca s` \[i ajute familia.. se c`s`toresc devreme. B`ie]ii pleac` la munc`. totu[i.... Se c`s`toresc. Fetele. Dumnealui chiar se mândre[te cu fiul cel mare licen]iat \n sport. trebuie s` stea acas`... evident cu mândrie despre fiica sa cea mic`... Vorbe[te.. MOTIVELE INVOCATE PENTRU ABANDON (RESPECTIV PENTRU IE{IREA DIN SISTEM DUP~ CLASA A VIII-A) Diriginta clasei a VIII-a prezint` motivele abandonului [colar astfel: „Sunt s`raci. E mândru c` este la casa ei. respectiv liceu. tat`l detaliaz` treburile casei pe care le face fata. au venit la [coal`. angoase. dar uite. sunt unele fete frumoase care au [ofer. spune despre faptul c` s-a c`s`torit... de griji. PROFILUL ELEVILOR CARE ABANDONEAZ~ {COALA S`r`cia ar fi principala problem` a elevilor: „S`r`cia.. s` nu le fure ]iganii!! Sau mergem noi [i le aducem... Merg s` munceasc` de mici. cu tata [i stau to]i \ntr-o camer` [i cel mare e \nsurat.. facultate. are familie [i un copil. m-am dus [i i-am luat... care urmeaz` un master... trebuie s` vede]i..asta e tradi]ia la noi [i n-am avut ce s` fac!. \n schimb.. V. renun]ând la [coal`: „.{COALA GENERAL~ MOFLENI..... merg prin gunoaie s` caute fier vechi. JUDE}UL DOLJ IV.” Copiii vor s` \nve]e..

Jude]ul DOLJ Investigator principal: Irina Iordan Expert local: Geanina Ghirigiu Informa]iile con]inute \n acest material sunt rezultatul unor activit`]i de cercetare specifice. Informa]iile rezultate din interviuri cu: m Diriginte clasa a VIII a \n anul [colar precedent. [i care au fost la clasa dirigintelui respectiv. . m 1 p`rinte (tutore) al elevului care a abandonat. m 1 elev care a abandonat educa]ia \n clasa a VIII a (\n prezent repet` anul [colar \n care a abandonat). informal`. dup` cum urmeaz`: l l l l l Studiul documentelor existente pe situl web al Prim`riei locale.Grupul {colar Auto CRAIOVA. m 4 elevi care au continuat educa]ia la clasa a IX a. Interac]iuni informale cu diver[i actori locali. Date statistice raportate de INS sau MEC au fost utilizate pentru descrierea general` a contextului social [i educa]ional. Informa]iile rezultate dintr-o discu]ie scurt`. cu directorul [colii. la o clas` \n care s-a \nregistrat un abandon [colar. Documentarea unor resurse disponibile on-line. observa]ii reie[ite din observ`rile proprii etc.

\n tot ce \nseamn` Europa. mai mult sau mai pu]in ortodoxe. Ei se deplaseaz` cu familiile. To]i se \ntorc \n Romanescu mai devreme sau mai târziu. Muncesc \n tot felul de domenii. Unii lucreaz`.GRUPUL {COLAR AUTO CRAIOVA. dac` pleac` peste hotare. Figura 67. Printre ei sunt [i familii de români.. la fabrica de confec]ii din apropiere. la spitalul Perendava. de ramuri de activitate. al]ii \i las` \n grija rudelor. caii [i c`ru]ele \n ]ar`. Oamenii locului sunt \n majoritate rromi. muncesc cu ziua. Localizarea cartierului \n cadrul Municipiului Craiova Majoritatea \ns` pleac` peste hotare. 153 .. acum pu]ini. C`ld`rarii au un alt obicei. DESCRIEREA LOCALIT~}II Cartierul Romanescu este parte a ora[ului Craiova. unde \[i petrec o parte din timp la munc`. pentru a câ[tiga un ban necesar familiilor lor. Este un cartier m`rgina[. nu neap`rat din cele mai elevate”. „Mul]i sunt obliga]i s` fac` tot felul de munci. dar mul]i dintre ei muncesc cinstit. de la caz la caz. Unii \[i iau copiii cu ei. aurari [i c`ld`rari. JUDE}UL DOLJ I.

Sunt multe gunoaie pe marginea str`zii principale iar str`zile l`turalnice nu prea sunt pietruite. Modest. merg la facultate \n propor]ie de 10%. doar câteva se disting prin opulen]a lor. Exist` gaze [i canalizare. dup` 1986 s-a trecut [i la {coal` de Mai[tri. mobilierul este nou. Elevii rromi continu` [i ei [coala „atât cât le permite lor [i educa]ia [i obiceiurile. laboratoarele fiind parte dintr-o alt` cl`dire unde se deplaseaz` pe jos. ca s` zic a[a. {coala este renovat`. fac naveta pentru a aduce copiii la [coal`. Mijloacele de transport \n comun fac leg`tura dintre celelalte zone ale Craiovei [i Romanescu pe o [osea destul de pu]in \ngrijit`. cei despre care [tim c` au intrat \ntr-un abandon. clase pe rut` progresiv`. Chiar dac` poate nu i-a fost profesor sau poate nu i-a fost diriginte. II. |n ceea ce prive[te abandonul. 17 din cartier [i s-a format Grupul {colar Transporturi Auto. Aspectul gospod`riilor indic` gradul de civiliza]ie [i progres al oamenilor din zon`. Sunt clase pân` la clasa a 13-a. Pentru c` sunt cei care stau \n case foarte d`r`p`nate care deja ar trebui demolate. Figura 68. Holurile nu sunt pavoazate.Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire Casele din zon` sunt modeste. Din 2009 au arondat` [i gr`dini]a 18. prefer` s` aduc` copiii la aceea[i [coal` unde au \nv`]at ei. Elevii. stând colegii mei pe aici prin zon` au putut s` se duc` acas` la ei. unele dintre materiale expuse pe pere]i.. Din 1998 s-a unit cu {coala General` Nr. unele fiind doar uli]e cu p`mânt... laboratoare [i pân` la grupurile sanitare. destul de aproape \ns`. Din centrul ora[ului se ajunge \n 20 de minute cu un autoturism. Din 1977 s-a transformat \n Grup {colar Auto. m`car pietruite”. aproape 1200. \n sensul c` poate-s pleca]i sau la feti]e c` s-au c`s`torit dar le [tim situa]ia \ntr-un fel sau altul”... S-au luat informa]ii despre fiecare copila[ \n parte. Ulterior. d` o not` de impersonalitate iar clasele nefolosite [i laboratoarele sunt \nchise. grosul str`zilor sunt asfaltate. Depinde cum sunt casele [i cum sunt st`pânii lor. Sunt elevi olimpici. „O parte din case sunt arondate. Exist` dou` corpuri de cl`diri. cei din ora[ fiind nevoi]i s` fac` naveta pe cei 6 km. 90%. Dot`rile [colii laborator de informatic` laborator de chimie 154 . Exist` laborator de informatic` [i laborator doar pentru ore \n programul AEL. DESCRIEREA {COLII {coala Profesional` Auto s-a \nfiin]at \n 1976. care frecventeaz` sunt majoritatea din afara ora[ului.. adesea cu asfaltul deteriorat. clasele au. pornind de la clasele de curs. la anul pân` la a 14-a. distan]`. \n multe clase sunt calculatoare.. |n ceea ce prive[te asfaltarea. s-a mers efectiv dup` ei acas` de N ori. de[i sunt cazuri \n care locuind \n alte cartiere. \n cadrul institu]iei. doar profesorii deschid \n momentul \n care se desf`[oar`. acolo chiar nu exist` condi]ii.. Majoritatea aleg s`-[i continue studiile. P`rin]ii. Materialele didactice sunt prezente din abunden]` \n laboratoare. Pân` \n 1982 a fost doar {coal` Profesional`. fo[ti elevi.

GRUPUL {COLAR AUTO CRAIOVA. s` continue [coala \n programul A doua [ans`.. Se intr` cu ecuson. elevi. fiecare b`nu] e monitorizat. poate având acest statut se simt mai liber s` spun` ceea ce le place [i ce nu.. merg pe teren s` afle informa]ii despre cei care lipsesc [i motivele pentru care o fac. de sine st`t`toare. b`iatul care a abandonat [coala sus]ine c` a fost un elev care a \nv`]at foarte bine. cu statut juridic.. Practic dumnealor decid ce [i cum cu ceea ce se investe[te \n [coal`. ASPIRA}IILE {I A{TEPT~RILE DE LA EDUCA}IE ALE ELEVILOR Absolven]ii de clasa a VIII-a urmeaz` \n mare majoritate cursurile \n aceea[i institu]ie. {ti]i.. adic` care s` m` mul]umeasc` pe mine!” Profesorii sunt respecta]i.... au gheret` [i paznic la intrare... o singur` intrare pentru to]i. Ei aspir` la studiile superioare ale unor facult`]i de prestigiu: medicin`.. JUDE}UL DOLJ laborator de fizic` Curtea [colii este \mprejmuit` cu un gard \nalt. p`i dac` st`team aicea aproape. avem [i noi o imagine mai bun` a ceea ce \[i doresc oamenii.. Programul \ncepe diminea]a la 7. 155 . Probleme inerente cu plata utilit`]ilor. Acum regret` pasul f`cut anterior [i \[i dore[te s` \[i finalizeze studiile. F`r` facultate nu po]i avea un post bun. toate cadrele didactice putând fi prezente la ore. c` nu mai au atitudine respectuoas` fa]` de profesori. \ns` colegii l-au \ndemnat s` p`r`seasc` [coala. unii dintre ei. poate [i asta m-a influen]at s` m` las de [coal`!” Este \ns` dezam`git de atitudinea elevilor de vârst` [colar` care frecventeaz` cursurile \n cadrul [colii. farmacie. informa]ii adunate de la familiile acestora sau de la vecini. eu am fost tare \n chestia asta!. Elevii consider` c` au ce \nv`]a de la profesorii pe care \i cunosc \nc` din gimnaziu. „Pentru c` facultatea are [i ea un rol [i trebuie f`cut`. Cadrele didactice locuiesc \n apropierea [colii.. Elevii care au abandonat la un moment dat din diferite motive au hot`rât. nu putea nimenea s`-mi zic` d`-te mai \ncolo!. \i privesc cu respect. cum era pe vremea lui. doar un singur maistru face naveta. p`rin]i [i profesori. P`rin]ii \i \ncurajeaz` [i \i sus]in s` studieze.. „Acum am coborât cu picioarele pe p`mânt [i mi-am dat seama c` am gre[it [i trebuie s`-mi repar gre[eala \ntr-un fel sau altul”... s` vedem ce se poate face de comun acord. Problemele [colii sunt rezolvate cu ajutorul „p`rin]ilor care s-au constituit \n Asocia]ia P`rin]ilor. El \i acuz` c` sunt obraznici. „Nicio problem`. tot ceea ce se face cu banii...... iar elevii poart` uniforme/ tricouri albastre cu sigla [colii. Profesorii se implic` activ \n antrenarea elevilor \n procesul didactic. S-a dat la toate clasele un chestionar [i pentru copii [i pentru p`rin]i.. Am creat probleme!.30. El a abandonat. Academia Militat`.” III... colegii \ns` nu. C.

. „Mi-a fost greu pentru c` mi-a fost fric`. provenind din familii numeroase.Unde locuie[ti? . printre ace[tia fiind unii care sunt con[tien]i de gre[elile \nf`ptuite. renun]ând la [coal`.Nimic.{i ce faci acum? . . elevii intervieva]i. r`spunde: „Asta chiar nu pot s`-mi dau seama. asemeni elevului C. Ce meserie o s` \nv`] la [coal`. L. aveau chiar rezultate bune/L. conform tradi]iei. din cauz` c` se luau ni[te ]igani de mine [i o a[teptau pe sora mea s` o bage \ntr-o ma[in` [i s` plece. este fata care a abandonat datorit` amenin]`rilor din cartier/ rromi care au amenin]at c` le fur`. le regret` [i se \ntorc la [coal`/ vezi elevul Costache Costel. Educa]ia familiilor este precar`. violen]` domestic` sau divor]uri..” Ca element de atragere a elevilor la [coal` ar putea fi considerat programul Cornul [i laptele doar \n situa]ia celor foarte s`raci. pe ea [i pe sora mai mare. {i foarte bune/C. Majoritatea abandoneaz` \n ciclul gimnazial. Dup` aia nu [tiu mai departe. F`r` [coal` nu po]i s` faci nimic!. ace[tia le \nso]esc. asta o s` pun \n aplicare”. Veniturile acestor familii provin din munca prestat` adesea la negru.... s` termin! Vreau s`-mi fac un rost \n via]`.Aici. M`tu[a ei i-a spus despre programul A doua [ans` [i s-a \nscris [i ea \n primul an. fiindu-i ru[ine de motivul pentru care a abandonat.Stai acas`? . A venit \nso]it` de m`tu[`. cu [coal` poate e ceva!” IV. afla]i \n stare de abandon au sus]inut c` le-a f`cut pl`cere s` vin` la [coal`. aflându-se \n \ntre]inerea altor membri ai familiei. o parte fiind rromi care migreaz` sezonier pentru ca \mpreun` cu p`rin]ii lor s` munceasc` \n România. M` gândesc s`-mi termin.. Mai exist` o categorie de elevi care abandoneaz` datorit` anturajului de calitate inferioar`. O categorie aparte o constituie fetele de origine rrom` care se c`s`toresc. Elevii care au abandonat stau \mpreun` cu familiile lor. „. române[ti sau nu. De[i pare uimitor. PROFILUL ELEVILOR CARE ABANDONEAZ~ {COALA Elevii care abandoneaz` [coala sunt majoritari rromi..Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire |ntrebat cum \[i imagineaz` viitorul. s` reu[esc de data asta s`-mi termin [coala [i chiar vreau s-o termin.” |[i dore[te s` termine [coala.. V.. Accept` s` discute de fa]` cu m`tu[a ei. cu situa]ie \n general sub medie. Deci nu m-am gândit la a[a ceva. problema supravie]uirii [i asigurarea traiului minim fiind pe ordinea de zi. \ns` dac` p`rin]ii hot`r`sc s` \[i câ[tige existen]a pe alte meleaguri. Dac` familiile sunt plecate la munc`. Am o vârst` când nici nu m` gândesc. dac` o s` \nv`]. \ns` mai sunt [i elevi care stau acas` f`r` s` aib` o ocupa]ie. 156 ... „Dac` \ncep. cu ziua sau \n urma muncii de peste hotare. Acum urmeaz` [coala \n programul A doua [ans`. PROBLEMA ABANDONULUI {I A TRECERII LA NIVELUL SECUNDAR SUPERIOR Elevii care au abandonat \n ultimii ani sunt dintre cei care au fost nevoi]i s` plece cu p`rin]ii \n str`in`tate. elevi care au abandonat \n timpul ciclului doi de studii. [i ace[tia pleac`. \ns` nu sunt men]ionate evenimente gen ho]ie.

vor s` \[i fac` un rost. Acestea ]in de s`r`cie. preg`tirea asigurându-le elevilor perspectiva urm`rii unei facult`]i. cu unul dintre p`rin]i plecat la munc` \n str`in`tate. prieteni pe care nu \i refuzau din mândrie. Elevii cu abandon s-au identificat ca f`când parte din familii s`race. PROFILUL CLASEI DIN CARE A/AU ABANDONAT ELEVUL/ELEVII CARE AU ABANDONAT De[i nu sunt elevi cu performa]e deosebite la \nv`]`tur`. Colectivul de elevi s-a fragmentat pe parcursul celor 4 ani ai ciclului secundar. s-au c`s`torit sau au renun]at la [coal` de team` s` nu le fure ]iganii. de copii [i de p`rin]i \n acela[i fel. Abandonul este cauzat de situa]ia ne\ncheiat` la unele discipline. {coala le ofer` [ansa s` \[i continue studiile \n aceea[i loca]ie. 157 . VI. Diriginta sus]ine c` i-a preluat \n clasa a VIII-a \n num`r de 14 elevi. Dirigintele identific` lipsa motiva]iei ca fiind cauza atât la români cât [i la rromi. Ei au \ncredere c` vor reu[i s` \[i fac` un viitor numai venind la [coal`. p`rin]ii prezentând un dezinteres v`dit fa]` de educa]ia copilului lor. Academia Militar`.GRUPUL {COLAR AUTO CRAIOVA. cum sus]ine L. Exist` [i categoria elevilor cu abandon datorit` unui anturaj de calitate inferioar`/ prieteni care i-au \ndemnat s` fug` de la ore. unii dintre ei nici m`car nu [tiu s` scrie [i s` citeasc`. Elevii cu abandon nu au rela]ii cu fo[tii colegi deoarece fetele s-au c`s`torit. dezorganizate. b`ie]ii au alt cerc de prieteni sau au plecat la munc` \n str`in`tate. dirigintele clasei este preocupat de oferta [colii f`cut` \n beneficiul elevilor. |[i doresc o meserie. lipsa educa]iei [i prezen]a unor obiceiuri specifice culturii rromilor. din familii declarate ca fiind de etnie rrom` sau nu. Motivele pentru care au abandonat sunt multiple: p`rin]ii au plecat la munc` \n str`in`tate [i copiii i-au urmat. fetele de origine rrom`. JUDE}UL DOLJ Faptul c` este prezent \n [coal` [i se deruleaz` programul A doua [ans` subliniaz` importan]a pe care elevii \n situa]ie de abandon o acord` [colii. MOTIVELE INVOCATE PENTRU ABANDON (RESPECTIV PENTRU IE{IREA DIN SISTEM DUP~ CLASA A VIII-A) De[i pare greu de \n]eles din afar`. cu o educa]ie minim`. au plecat la munc` \n România [i fenomenul s-a repetat. Sunt \ncânta]i c` urmeaz` studiile la aceea[i institu]ie de \nv`]`mânt unde profesorii le ofer` posibilitatea unei preg`tiri pe m`sura aspira]iilor personale: ei vor s` urmeze studii superioare la medicin`. farmacie. de[i este convins` c` nu atâ]ia au fost \n clasele anterioare. VII. Elevii absolven]i ai clasei a VIII-a sunt \ncrez`tori \n viitorul pe care li-l ofer` [coala. motivele abandonului sunt prezentate \n mod similar atât de cadrele didactice.

observa]ii proprii. . m interviu diriginte clasa a VIII-a (anul [colar precedent). l l Scurte interviuri cu diver[i actori locali. jude]ul C~L~RA{I Investigator: Loredana Manasia Expert local: Mari-Elena Belciu Informa]iile utilizate \n acest raport provin din surse variate. 4 Directorul a preluat [i dirigen]ia clasei a VIII-a \n anul [colar trecut. Ele completeaz` informa]iile rezultate din interviurile aprofundate listate \n continuare: m interviu cu directorul [colii4.{coala „Pompei Samarian” C~L~RA{I. m Interviuri elevi afla]i \n abandon. date statistice raportate de INS sau MEC au fost utilizate pentru descrierea general` a contextului social [i educa]ional. m Interviuri p`rin]i ai elevilor \n abandon.

\ns` mul]i dintre localnici nu au reu[it s` \[i reconstruiasc` locuin]a. Este a[ezat \n partea sud-estic` a ora[ului. ceea ce reduce pân` la eliminare posibilit`]ile elevilor de a avea un spa]iu propriu de lucru acas`. DESCRIEREA LOCALIT~}II I. Ofertele de angajare sunt pu]ine. \ns` sunt nefunc]ionale. fiind nevoi]i s` se mute la alte rude. pentru c` mul]i dintre localnici au fost debran[a]i de la re]eaua de alimentare cu energie electric`. pentru a munci acolo. Cartierul are o popula]ie de aproximativ 3500 de locuitori. \ntr-o singur` camer` chiar. 159 .1.A. unii dintre locuitorii ora[ului \i spun „cartierul de dup` linia de cale ferat`”. Dintre elevii unei clase unul. Din declara]iile directorului [colii afl`m c` 90% dintre p`rin]ii copiilor care \nva]` la [coala Pompei Samarian nu au un loc de munc`. De curând a fost exitins` re]eaua de conectare la internet prin band` larg`. JUDE}UL C~L~RA{I I.{COALA „POMPEI SAMARIAN” C~L~RA{I. Principala surs` de venit a celei mai mari p`r]i a locuitorilor este ajutorul social. singura solu]ie fiind plecarea \n str`in`tate. multe dintre case au fost distruse \n mare parte sau \n totalitate. cel mult doi au un calculator propriu acas`. Mul]i dintre ei au plecat \n Spania sau Italia. la care se adaug` aloca]iile [colare ale copiilor. |n apropierea [colii se afl` o fabric` de P. Existen]a c`ii ferate nu permitea decât extinderea re]elei de cablu prin fibr` optic`. dat fiind faptul c` mai pu]in de 9% din locuitori au studii superioare. |n urma inuda]iilor din urm` cu 4-5 ani. De la o prim` vedere se remarc` antenele de televiziune prin cablu. Prim`ria a dat despagubiri celor afecta]i (constând \n materiale de construc]ie). Este frecvent` situa]ia \n care mai multe familii locuiesc \n aceea[i cas`.L. A[ezare [i istoric Cartierul M`gureni este cea mai veche vatr` de locuire a ora[ului C`l`ra[i. Locuin]ele sunt prost \ntre]inute [i deloc spa]ioase. G`sirea unui loc de munc` \n ora[ este destul de problematic`.

2. dar mul]i dintre localnici au fost concedia]i tocami pentru c` vindeau \n mod ilegal pl`cile produse \n fabric`. angajatori Multe dintre locurile de munc` pe care le ofer` unit`]ile economice din ora[ nu le sunt accesibile locuitorilor din cartierul M`gureni. \n locul banilor. Din declara]iile unui angajat al fabricii din cartier.A.. dar de cele mai multe ori nu este pl`tit. afl`m c` salariul \n rare cazuri atinge 700 de lei lunar. Localizarea cartierului M`gureni \n Municipiul C`l`ra[i I. Lucreaz` „la negru” sau „cu ziua” pe unde se ivesc ocazii. Sursa de venit principal` este reprezentat` de ajutoarele sociale. Locuri de munc` nu exist`. iar apari]ia altora noi este foarte pu]in probabil`. ci le sunt date pl`ci aglomerate. Ocupa]ii. I. Majoritatea locuitorilor nu are un loc de munc` stabil. Un poten]ial de dezvoltare ar putea fi reprezentat de extinderea fabricii de P.3. dat fiind faptul c` nu au studii. care se afl` \n zon`. Perspective de dezvoltare Perspectivele de dezvoltare sunt mai mult decât limitate.L. 160 .Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire Figura 69.

eu. cu toate c` fiecare \[i d` interesul”. având o vechime de aproape cinci secole. perspective {coala se afl` situat` \n cartierul . videoproiector. cu multe probleme de natur` „social`’. Personalizarea [colii are loc \n mai 2004. 6 C`l`ra[i sau [coala M`gureni. Nici partea tehnic` nu st` r`u: table inteligente. prima vatr` de locuire a municipilui C`l`ra[i. Spune despre copilul s`u c` fusese b`tut de amintitul fost profesor al [colii (un an \n urm`).fostul sat Cr`nceni. probleme. Pere]ii sunt albi.1.2. din p`cate. lec]iile se pot desf`[ura atât \n mod tradi]ional. abia \n 1926. atât \n afara [colii cât [i \n interior. profesorii nu cadreaz` cu acela[i tipar. \n timp ce predecesorul s`u (\nlocuit \n anul [colar curent) avea serioase probleme cu violen]a [i alcoolul. JUDE}UL C~L~RA{I II. II. Este o [coal` de cartier. lumina ochilor mei”!!! De[i laboratoarele de informatic` sunt o binecuvântare \n orice [coala. Statutul de director popular atrage aten]ia din primele momente. Când se admite o continuitate. iar \n anii 1961-1962 se construie[te un local nou. Este evident c` activitatea [colii trece \n plan secund atunci când elevii sau profesorii au nevoie de „domni[oara directoare” pentru a-i asculta [i a le da sfaturi.. \n rest to]i profesorii se schimb` absolut \n fiecare an. pentru c`. Diriginta clasei a VIII-a din anul [colar 2008-2009 a renun]at la \nv`]`mânt (motive personale) [i a fost \nlocuit` de directoarea [colii. plan[e vechi pe pere]i. câteva diplome din zilele de glorie ale [colii”. DESCRIEREA {COLII II. analize [i certificate medicale. se schimb` cam \n fiecare an. da. videoproiector. aceasta purtând numele medicului [i omului de cultur` c`l`r`[ean Pompei Samarian. prima [coal` din cartierul M`gureni dateaz` din anul 1838. a[a dup` cum declar`. Dimensiune. \n sensul c` principala caracteristic` a colectivului didactic este instabilitatea acestuia. calculatoare [i diverse alte mijloace moderne pentru sus]inerea lec]iilor: „Avem calculator. Reabilitarea [colii s-a f`cut \ntre 2001-2002. dar nici eu nu sunt titular` aici”. cand un elev \i spune deschis: „A venit domni[oara Carmela. de exemplu. Numele [colii este {coala nr. Despre unul dintre profesori ni se spune c` este „o nulitate \n domeniul proiect`rii didactice”. ci [i de problemele personale cu care se confrunt`. cât [i modern” (Directorul [colii). \ns` mult mai târziu avem date concrete despre existen]a [i func]ionarea unei [coli cu dou` clase... Fluctua]ia cadrelor didactice nu este determinat` doar de a[a-numita mi[care a personalului didactic. Cadrele didactice Cadrele didactice reprezint` una dintre problemele majore ale [colii. |ntre anii 1945-1946 se \nfiin]eaz` [i gimnaziul. Din declara]iile directorului afl`m c` singurul profesor calificat este cel de limba [i literatura român`: „Profesorii. Un p`rinte ne arat` tomografii.{COALA „POMPEI SAMARIAN” C~L~RA{I. iar dirigin]ii care vin [i pleac` nu \ncurajeaz` prea mult comunicarea cu elevii sau p`rin]ii ale c`ror probleme viciaz` activitatea [colii: „Niciun diriginte nu are continuitate ca s` poat` s` aprofundeze problemele lor.M`gureni’’. 161 . Problema dirigin]ilor care nu au continuitate apare ca fiind [i mai stringent`. face o munc` de asistent social. Singurul profesor titular este doamna care pred` limba român`. Dot`ri sunt \n [coal`: b`nci noi \n unele clase. [i a[a destul de afectat` de problemele cu care se confrunt`. Primim unele informa]ii negative despre cadrele didactice. istoric. Dup` cum spun documentele vremii.

Dup` ce a terminat clasa a VIII-a a s`vâr[it o infrac]iune [i acum este la un centru de corec]ie. Nu am putut discuta cu cele 3 fete. problemele din familie au un efect negativ puternic asupra activit`]ii pe care elevii o desf`[oar` la [coal`. „De exemplu. sunt diver[i. dar importan]a acesteia este dobândit` \n raport cu nenum`ratele probleme de natur` social` cu care se confrunt` [coala.O. iar celelalte dou` se duc efectiv \ntr-un loc . \i d` cap \n cap. fapt care reduce frecven]a lor de a veni la [coal`. p`rin]ii au vorbit cu poli]ia. Mul]i dintre p`rin]i au plecat s` munceasc` \n str`in`tate. am tras de ele [i cu poli]ia. {i vine un psiholog special o dat` pe lun` s` \l ajute s` se integreze [.Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire II.] dar e pu]in [i el (s. Directoarea [colii vorbe[te [i din postura de diriginte al clasei a VIII-a în anul [colar 2008-2009. Din relat`ri afl`m c` un singur p`rinte a mers cu copilul la un centru special. al Poli]iei. Mul]i dintre p`rin]i au probleme cu consumul excesiv de alcool. care devin pentru ei modele. N..] Acum vin la [coal`. pentru c` nu se aflau la [coal` [i nici în localitate. copilul) creeaz` probleme celorlal]i copii.3. Suportul p`rin]ilor \n activitatea pe care elevii o desf`[oar` este aproape inexistent. 162 . |ns` cu sprijinul profesorilor. Efectivele de elevi sunt reduse numeric. (Directorul [colii6). [i cu p`rin]ii. Una st` cu prietenul ei. Problemele cu care se confrunt` [coala din punct de vedere institu]ional (profesori. efective mici de elevi) par insignifiante pe lâng` cele cu care se confrunt` elevii acas`. Majoritatea p`rin]ilor nu sesizeaz` implica]iile pe care stilul lor de via]` le are asupra copiilor. c` una a fost plecat`. Eticheta de „[coal` de cartier” planeaz` asupra a tot ce se \ntâmpl` \n [coal`: „Este o [coal` de cartier. p`rin]ilor [i.. Lipsa banilor este una din principalele cauze pentru care elevele aleg s` se prostitueze.. \i bate.. Ace[tia nu mai continu` studiile \n ]ara \n care ajung. pentru c` este unul singur \n tot jude]ul: „. iar p`strarea acestora se dovede[te a fi [i mai dificil`. dar vin cu \ntreruperi. Au furat fier vechi [i au b`tut un b`trân” (Directorul [colii). diverse personaje ciudate cum exist` cam peste tot. acum la clasa a VIII-a. cred c` avea [i probleme psihice. Prostitu]ia este o cauz` determinant` a abandonului [colar. 5 6 N. prostitu]ia. cu ajutorul unui profesor de sprijin. sechestrat` la Giurgiu [i cealalt` la fel. directorul [colii detaliaz` diferite aspecte care par a fi sc`pate de sub controlul oric`rei autorit`]i. dar \n timpul vacan]ei efectiv s-au pierdut. vinerea” (Directorul [colii). le arunc` ghiozdanele... pentru c` aici nu prea \nva]` copiii”. [coala este complet ignorat`.” (Directorul [colii) Problema cadrelor didactice care vin [i pleac` din [coal` este important` [i semnalat` de directorul [colii ca atare. Am vorbit cu p`rin]ii. Profesorul de sprijin ajunge la clasa respectiv` odat` pe lun`.. sunt \nnebunit`. unde acesta din urm` a fost diagnosticat cu un handicap de intelect u[or [i s-a f`cut recomandarea de a-l integra \n colectivul de elevi. Abia au terminat clasa a VII-a. câteodat`.O. [. date fiind barierele de cunoa[tere a limbii ]`rii de destina]ie. De asemenea.. sarcini nedorite sunt doar câteva dintre problemele care au fost semnalate. Faptul c` elevii nu sunt preocupa]i de [coal` \i determin` \ntr-o oarecare m`sur` pe profesori s` renun]e la posturile ocupate la [coala „Pompei Samarian”: „Profesorii prefer` alte [coli. le a[teapt` diverse persoane la poarta [colii”.. copiii ajung s` finalizeze opt clase..] Avem o doamn` psiholog care vine [i st` de vorb` cu to]i copiii cu probleme. poli]ia abia le-a g`sit. |n afara faptului c` vin la [coal` atunci când sunt probleme majore de disciplin`. Reprezent`ri asupra problemelor [colii Problemele cu care [coala se confrunt` sunt multe [i nu neap`rat specifice: lipsa banilor \n familiile din care provin elevii. Revenind la problema „modelelor de cartier”. sunt „efectiv alcoolici” dup` cum poveste[te directoarea [colii.n. iar unii dintre ei [i-au luat [i copiii.. dot`ri. [. vin 2-3 ore [i apoi pleac`. Problemele de disciplin` sunt ceva mai vechi \n [coal`: „Am avut un copil care avea probleme de disciplin` \nc` din clasa a VII-a. \i strânge. p`rin]ii pleca]i la munc` \n str`in`tate. pentru c` [i a[a din unsprezece copii.. 3 fete5 sunt cam pe calea prostitu]iei. O parte dintre copiii r`ma[i \n cartier sunt nevoi]i s` munceasc` pentru a suplimenta veniturile familiei.

Era un copil fr`mântat de griji. E doar locul unde nu se va mai \ntoarce niciodat`. stâng`cie în a avea grij` de copil.. {coala e degeaba. mai ales c` interviul s-a desf`[urat \n prezen]a tat`lui. A fost sechestrat`. nici nu \[i doresc acest lucru sau lipsa unor profesori specializa]i \n consiliere sau psihopedagogie special`.5.. Singurul orizont spre care aspira era cel de timp: „S` treac` vremea. dar anul trecut ori de câte ori am avut nevoie de ceva ne-au ajutat.] Eu. pentru c` de acum \nainte va prima educa]ia copilului.. [coala nu avea probleme sau. A fost o problem` cu [coala c` au vrut s` o transforme \ntr-o [coal` pentru copii cu nevoi speciale [i copiii nostri s` fie muta]i la [coala 9. [. Anul acesta. fel de fel de situa]ii. 7 Eleva cu care am discutat avea cu totul alte preocup`ri fa]` de cele [colare: un copil de doar o lun` [i jum`tate de crescut. bine\n]eles c` suntem \n criz` [i ne-au acordat bani mai pu]ini.n. mai ales. Eviden]a lipsei de importan]` a [colii este clar`. directoarei [colii [i a surorii mai mici. la rândul ei. Rela]ia [coal`-comunitate Rela]ia cu autorit`]ile locale este caracterizat` ca fiind bun`: „Ne \n]elegem destul de bine. obligat` s` se prostitueze [i acum cre[te un copil care abia a \mplinit 2 luni de via]`. cantitatea [i dificultatea problemelor cu care se confrunt` [coala [i. de fapt”. abuzat` sexual.. eu cresc singur doi copii. p`rin]i alcoolici [i dezinteresa]i sau pleca]i la munc` \n str`in`tate. Dat fiind contextul... banii care nu erau suficien]i pentru a satisface toate nevoile copilului [i foarte pu]ine dorin]e. de rapoarte care se cer de la Inspectorat sau de la Minister [i nu se prive[te problema \n substan]`.. situa]ii sau alte documente cerute de Inspectoratul {colar: „Chiar m` gândeam. probabil. obliga]i s` munceasc` pentru venituri suplimentare \n familie sunt doar câteva dintre realit`]ile surprinse. este. so]ia a plecat \n Spania. elevii sunt cople[itoare pentru profesorii [colii [i director.[i ce dac` are probleme. P`rin]ii au f`cut un memoriu la domnul primar.. Din vagi amintiri se gânde[te la [coal` ca la un loc „frumos” [i cam atât.. Aspira]iile [i a[tept`rile elevilor de la instruc]ia [colar` La {coala Pomepei Samarian am putut avea o discu]ie cu un singur elev. Nici pentru tat`l r`mas singur s` creasc` doi copii [i un nepot [coala nu mai e important`: „. dac` erau nu [i le mai aminte[te. s` creasc` [i asta mic`. Eleva \n abandon. 163 . Elevii \n abandon sau p`rin]ii acestora deja privesc [coala ca pe o realitate \ndep`rtat`. II.. dar nu exist` parteneriate sau colabor`ri pentru alte proiecte. care nu \[i dorea s` se mai \ntoarc` la [coal`.” (elev \n abandon)7. din punct de vedere al banilor. mi-a luat casa [i acum am fost nevoit s` fac astea dou` camere ca s` aib` fetele unde s` stea [i acuma [i asta mic` (s. aflat \n abandon. elevi agresivi. iar domnul primar a luptat foarte mult ca [coala s` r`mân` pe loc” (Directorul [colii). Din punctul ei de vedere. po]i s` faci copii [i f`r` [coal`” (P`rinte elev \n abandon). s` mearg` la gr`dini]`. natura. nepo]ica).. unele \ntreb`ri s-ar fi dovedit irelevante [i poate stânjenitoare.{COALA „POMPEI SAMARIAN” C~L~RA{I. nu a ei.. vreu s` intru [i eu undeva ca vânz`toare. inutil` [i ca pe un deziderat imposibil de atins.. care \[i planific` \n fiecare zi s` \[i dea demisia din postul pe care \l ocup` tocmai pentru a se putea ocupa de via]a personal` [i a fi mai aproape de elevi [i nu de rapoarte.. Acestora li se adaug` profesorii care nu au continuitate [i care. JUDE}UL C~L~RA{I De[i este o [coal` mic` din punctul de vedere al num`rului elevilor. Prim`ria se implic` atunci când vine vorba de finan]are.4. p`rinte. „Elevii au nevoie de afec]iune [i p`rin]ii nu pot s` le ofere mare lucru” (Directorul [colii). Sintetizând. II. problemele de natur` social` sunt dominante \n [coala Pompei Samarian: lipsa banilor. devenit p`rinte mult prea devreme [i care nu putea beneficia nici m`car de sprijinul unei mame sau al tat`lui copilului.

{coala nu mai e ceva realizabil. C`l`ra[i Elevii care sunt absolven]i ai {colii „Pompei Samarian” merg mai departe. Nu acela[i lucru se poate spune atunci când vine vorba de absolvirea unei institu]ii de \nv`]`mânt superior. [i cum SAM nu mai exist`. Pentru ea. P`rin]ii s-au interesat tot timpul de ea.Traseul educa]ional al elevilor [i absolven]ilor [colii Pompei Samarian. Se \nvoiesc de la [coal`. dar nimic mai mult. format` dintr-o singur` camer`. tat`l a plecat cu o alt` femeie [i au datorii de milioane [i milioane la b`nci”. s` am mai nimic [i atunci admir` personajele ciudate din cartier [i care pot s` le dea bani”. dar fenomenul abandonului intervine la nivelul claselor a IX-a sau a X-a. „Este o [coal` de cartier. au fost pu]in cam duri. diverse personaje ciudate cum exist` cam peste tot. Profilul elevilor care abandoneaz` [coala Elevul care abandoneaz` [coala provine dintr-o familie destr`mat` sau \n care p`rin]ii au plecat \n str`in`tate s` munceasc`. sunt diver[i. A fost o perioada cu inunda]ii acum 3-4 ani [i chiar au c`zut unele case vechi”. aproape 100%. Nu este vorba de o op]iune proprie. doar nu pot s` fiu eu model pentru toata lumea. Tr`iesc 2-3 familii \ntr-o singur` cas`. economic sau filologie. Mul]i p`rin]i nu au un loc de munc` stabil. Cu salariul meu nu \mi permit s` am o ma[in`. Povestea nu e singular`. doar un trecut. Proasp`ta mam` nu \[i dore[te decât ceva mai bun pentru copilul ei. (Directorul [colii) „Una dintre fetele care se prostitueaz` nu are tat`. Copiii sunt adesea nevoi]i s` \[i \nso]easc` parin]ii la munc`.A. dup` cum spune directoarea [colii. Situa]ia material` a familiei este una precar`: „Condi]ii materiale nu sunt. iar copiii au r`mas \n grija bunicilor sau a altor membri ai familiei (unchi sau m`tu[i \n cazul de fa]`). iar acum ar face orice ca s` poat` câ[tiga bani: lucreaz` la fabrica de P. aproximativ 90%. iar cheltuielile sunt din ce \n ce mai multe. S`r`cia este o realitate evident`. poate 1-2 ajung la absolvirea unei facult`]i. M`car copilul s` poat` merge la [coal`. \n sensul c` sunt mai mul]i absolven]i de facultate o dat` cu \nfiin]area \n C`l`ra[i a unor filiale ale Universit`]ii Spiru Haret. }inem leg`tura cu ei. dar [i-a format o alt` familie. eu care sunt un simplu profesor.Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire III. RENUN}AREA PREMATUR~ LA EDUCA}IA {COLAR~ III. Casa elevei care a abandonat [coala pentru a-[i cre[te copilul are doar dou` camere. doar un post de vânz`toare \n ora[ va fi suficient. De curând a fost electrificat`. „Oricum opt clase le termin` [i to]i au intrat la liceu [i s-au dus. Sunt foarte.1. cur`]` canalele ora[ului sau orice altceva se mai ive[te. Pentru cei doi copii nu pl`te[te pensie alimentar`. care devin pentru ei modele. (Directorul [colii) Elevii care provin din astfel de familii se simt atra[i de „diverse personaje” din cartier care pot s` le ofere ceea ce au nevoie: bani. Dintr-o genera]ie.L. pentru c` nu au alt` solu]ie. cele dou` fete [i nou-n`scutul. |n ultimii 3-4 ani situa]ia s-a modificat. pentru c` la \nceput au fost sechestrate [i obligate s` se prostitueze: „O fat` provine dintr-o familie \nchegat`.2. (Directorul [colii) Elevele care au abandonat [coala sau sunt pe cale s` o fac` se prostitueaz`. pentru a-i da bani [i apoi el a obligat-o s` se prostitueze”. Pot s` munceasc` la negru din când \n când. Tat`l este fost vice-campion european la box. Sunt foarte s`raci” „Cealalt` provine dintr-o familie destr`mat`. E evident c` banii nu ajung. singura filier` posibil` este liceul: auto. c` lor le e drag` [coala mai mult dup` ce termin` opt clase” (Directorul [colii) III. pentru c` nu are banii necesari. dar nu au posibilit`]i materiale [i atunci s-a dus cu un b`iat pentru a-i lua haine. dup` cum estimeaz` domni[oara director. ce mai avea nevoie.. foarte s`raci. 164 . Procentul este mare. Mama a plecat cu 4-5 ani \n urm` \n Spania. \n care locuiesc 4 persoane: tat`l. S-a \ntors \n România.

JUDE}UL C~L~RA{I Pe fondul situa]iei materiale intervine mirajul cartierului. Veneau la [coal` [i se interesau de felul \n care \nv`]au copiilor. Mama a p`r`sit-o. dar [i-a dat seama c` era \ns`rcinat` [i nu mai putea s` continue [coala. Atunci a fost sechestrat` [i obligat` s` se prostitueze. Nici ora[ul nu le ofer` prea mult: locuri de munc` pu]ine [i calific`ri de baz`. fiind o clas` de nivel mediu: „Aveau un nivel mediu. iar elevele destul de naive sunt u[or atrase. Pe scurt. Aspira]iile acestor elevi se opresc la orizonturi destul de limitate: mecanic auto.4. mai ales de momentele \n care st`tea cu prietenii. A terminat opt clase [i s-a \nscris la liceu. iar copilul este nevoit el \nsu[i s` lucreze pentru a participa la \ntre]inerea familiei. P`rintele nu lucreaz`. O bunic` vine din când \n când s` \i mai dea sfaturi. E naiv [i u[or de atras de persoanele care \i ofer` bani \n schimbul unor favoruri sexuale sau de o alt` natur` ilegal`. Aveau rezultate bune. B`ie]ii merg spre re]ele care \i pun s` fure sau s` comit` alte infrac]iuni. motivul este na[terea copilului [i obliga]ia de a sta acas` s` \l \ngrijeasc`. Renu]area la [col` a fost treptat`. III. iar tat`l lucreaz` toat` ziua. 165 . O re]ea bine pus` la punct care se ocup` cu traficul de carne vie func]ioneaz`. pres`rat cu personaje care \i pot ajuta pe elevi s` ob]in` bani mult mai u[or. profilul elevului predispus la abandon are câteva aspecte esen]iale: provine dintr-o familie s`rac`. monoparental`. Atunci când ap`reau probleme le rezolvau \mpreun`. |i e ru[ine de colegi [i de ce ar spune ei \n momentul \n care ar afla povestea ei.{COALA „POMPEI SAMARIAN” C~L~RA{I. Acestea sunt r`spunsurile pe care le d` majoritatea elevilor cu privire la viitorul lor. pentru c` tat`l \i interzice. (Directorul [colii) P`rin]ii erau oarecum mai \nst`ri]i [i mul]i dintre ei aveau servicii stabile. având \n vedere c` de acum \ncolo clasele se duc spre slab [i foarte slab”. |n familie nu mai exist` o alt` persoan` care ar putea avea grij` de copil. care de]ine o locuin]` insalubr`. Se cuno[teau foarte bine [i erau uni]i. Acum nu \[i mai dore[te s` se \ntoarc`. cosmetician` sau vânz`toare.Acum singurele ie[iri sunt la magazinul de pâine. Motivele invocate pentru p`r`sirea sistemului educa]ional |n cazul elevei a c`rei poveste am relatat-o deja. |[i aminte[te cu pl`cere de [coal`. A lipsit câteva luni de la [coal`. dar [i acolo foarte rar.3. III. Dup` ce a g`sit-o poli]ia s-a \ntors la [coal`. fiind angaja]i cu carte de munc`. temându-se c` ar putea fugi de acas`. coafez`. Sora mai mic` merge la [coal`. colaborând cu [coala. Profilul clasei din care a/au abandonat elevul/elevii care au abandonat Elevii clasei a VIII-a din anul [colar 2008-2009 au fost \n aceea[i clas` din clasa I. Copiii se las` u[or atra[i de banii care sunt mult mai mul]i decât acas`.

observa]ii proprii. date statistice raportate de INS sau MEC au fost utilizate pentru descrierea general` a contextului social [i educa]ional. l l Scurte interviuri cu diver[i actori locali. m Interviuri elevi afla]i \n abandon. jude]ul C~L~RA{I Investigator: Loredana Manasia Expert local: Mari-Elena Belciu Informa]iile utilizate \n acest raport provin din surse variate. m Interviu diriginte clasa a VIII-a (anul [colar precedent). . m Interviuri p`rin]i ai elevilor \n abandon.{coala „Gheorghe Florea” C~L~RA{I. Ele completeaz` informa]iile rezultate din interviurile aprofundate listate \n continuare: m Interviu cu directorul [colii. m Interviu de grup cu elevi de clasa a VIII-a (anul [colar precedent).

unele destul de vechi. care sunt majoritari. Localizarea {colii „Ghe. \n jur de 1000 de locuitori.1. energie electric` sau combustibil pentru c`ldur` \n anotimpul rece.{COALA „GHEORGHE FLOREA” C~L~RA{I. Fiind un cartier u[or inundabil. JUDE}UL C~L~RA{I I. A[ezare [i istoric Cartierul C`r`midari este unul vechi al ora[ului C`l`ra[i. \n care convie]uiesc români. Multe dintre gospod`rii nu au utilit`]ile de baz` necesare unui trai decent: grupuri sanitare. ap` curent`. Figura 70. comparativ cu celelalte cartiere ale ora[ului. precipita]iile abundente ridic` probleme localnicilor \n sensul deterior`rii grave locuin]elor. Florea” pe harta municipiului C`l`ra[i Popula]ia este redus` numeric. 167 . romi [i turci. din cauza numeroaselor infrac]iuni care au loc aici. DESCRIEREA LOCALIT~}II I. num`rându-se printre cartierele r`u famate. Majoritatea locuin]elor sunt case. dar [i a faptului c` este un cartier multietnic.

angajatori Posibilit`]ile de ocupare profesional` a locuitorilor sunt extrem de reduse.Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire Lipsa igienei este una dintre problemele majore cu care se confrunt` locuitori cartierului. iar cel`lalt pentru cursurile AEL. oamenii locului au ridicat o [coal` ce cu timpul \[i va câ[tiga un respect bine meritat \n comunitatea educa]ional` c`l`r`[ean`. num`rul angajatorilor este redus. iar foarte pu]ini au terminat 8 clase. II. perspective A[ezat` din punct de vedere geografic \n partea de nord a ora[ului C`l`ra[i. 7 persoane fiind diagnosticate cu hepatit` viral` acut`.3. mai mult de 50% dintre ace[tia sunt romi. A[adar cuprin[i de o mândrie local`. |n [coal` \nva]` 220 de elevi. \n [coal` \nva]` [i elevi turci. Raportul \ntocmit de ASP precizeaz` c` principala cauz` este mizeria. \n ciuda localiz`rii sale \ntr-un cartier multietnic. Ast`zi [coala se bucur` de dot`ri demne de o [coal` modern`. prin \nscrierea acestora la cursuri organizate la nivel local. Mul]i dintre romi sunt analfabe]i. Activit`]ile frecvente sunt cele de realizare a unor servicii remunerate mai mult sau mai pu]in legal. Exist` dou` laboratoare de informatic`. Cei care au posibilitatea de a se angaja prefer` s` fac` naveta \ntr-o alt` parte a ora[ului sau s` lucreze \n construc]ii ca personal necalificat. dar cu accent pe cel al locuitorilor acestei zone m`rgina[e. Laboratoarele de biologie [i chimie au o dotare veche. sal` de sport. {coala a avut sprijinul comunit`]ii locale. dar [i autorit`]ile.Gheorghe Florea” a fost construit` \n vara anului 1965. \n aceast` parte a ora[ului. ace[tia nev`zând nicio posibilitate de a-[i g`si un loc de munc` \n viitorul apropiat (urm`torii doi ani). perspectivele de dezvoltare sunt axate pe investi]ii \n calificarea locuitorilor. pentru . principalul motiv fiind nivelul coborât al studiilor pe care ace[tia le au. Dimensiune. [coala cu clasele I-VIII .. de ajutorul social [i aloca]iile copiilor. probleme. \n cea mai mare parte.1. Opiniile localnicilor nu coincid cu ale autorit`]ilor. dornici ca ai lor copii s` aib` [coala lor [i s` nu mai fie nevoi]i s` parcurg` un drum ce devenea iarna tot mai lung pân` \n centrul ora[ului. 168 . sistem de alarm` modern.2. istoric.a prinde toamna”. |n aceast` toamn` cartierul C`r`midari a fost un focar de infec]ie hepatic`. care este asigurat. Ocupa]ii. Printre problemele pe care p`rin]ii le-au enun]at se num`r` faptul c` persoana care aduce cele mai mari venituri \n gospod`rie (tat`l) este \n \nchisoare pentru a isp`[i diferite pedepse. I. Peste 90% dintre gospod`rii au un venit minim garantat. având laboratoare de informatic` renovate. unul destinat op]ionalelor pentru elevi. numit` C`r`midari. mobilier nou \n toat` [coala. I. DESCRIEREA {COLII II.. prin programul Siveco. Pe lâng` elevii români [i romi. Perspective de dezvoltare Din perspectiva autorit`]ilor locale.

cu saltea.un câ[tig enorm. Anul trecut s-a titularizat pe istorie”. Mai mult de 50% dintre elevi sunt de etnie rom`. fenomen care se manifest` doar \n cazul copiilor romi: „Una dintre problemele cu care ne confrunt`m este abandonul [colar. de multe ori copiii \ntârziau la [coal` pentru c` se d`dea masa târziu la cantin` [i unii chiar veneau cu vasele de la cantin` la [coal`”. Biblioteca. vin doar pentru completare de norm`: „Noi. [. (Directorul [colii) Pentru clasele 1-4 to]i \nv`]`torii sunt titulari. Reprezent`ri asupra problemelor [colii {coala din C`r`midari are o structur` multietnic` a elevilor care \i frecventeaz` cursurile. (Diriginte) 169 . la nivelul dot`rilor cu mobilier. pentru c` sunt pu]ine ore [i iau \n completare de norm`. dup` cum poveste[te doamna dirigint`. o parte. O parte din ei \i recuper`m. Scoala este \ncadrat` fizic de dou` cimitire. este construc]ia unor grupuri sanitare noi. de[i nerenovat`. cât [i pentru români. (Directorul [colii). am num`rat 21 de abandonuri [colare! Abandonul [colar apare ca o consecin]` a posibilit`]ilor financiare reduse ale p`rin]ilor: „Colaborarea cu p`rin]ii este bun`. De regul`. nu a suferit nicio modificare. [. II. dup` o experien]` de 40 de ani \n \nv`]`mânt. arat` acceptabil doar c`. |n viziunea dirigintelui. dar pentru exerci]ii este util`”. \i ascult. având un singur rând de clase. exist` 6000 de volume.. ceea ce este un câ[tig enorm. \n interiorul [colii: „Toaletele noi . dar posibilit`]ile lor financiare sunt reduse [i dac` vrem s` facem o ac]iune la [coal` vin imediat [i spun: «N-avem bani. nu se poate alerga sau practica un joc de echip`. nu. {coala a fost implicat` \n programul . atât pentru romi. Ace[tia fac zilnic naveta de la o distan]` de 50 km. respectiv 20 de km. s`r`cia este principala problem`: „Sunt s`raci. Le aduceam pache]ele de acas` [i haine de la copiii mei. Cei care abandoneaz` sunt romi”.] Anul acesta s-au titularizat pe matematic`. nu beneficiaz` de un suport financiar [i emo]ional real acas`: „Unii dintre ei vin pentru corn [i lapte. Elevii [colii.3. Cadrele didactice „Anul acesta am avut o \ncadrare bun`. lumea se titularizeaz` mai greu. exist` doi naveti[ti. am vorbit la Prim`rie s` ne sprijine cu Poli]ia. ei \mi povestesc..] Tr`iesc din cantin`. pe român`.{COALA „GHEORGHE FLOREA” C~L~RA{I. (Directorul [colii) S`r`cia este o problem` general`. Chiar m` \ntrebau dac` nu pot s` vin` [i sâmb`ta la [coal`”. (Directorul [colii) {coala are câte o singur` clas` pe nivel [i acest fapt creeaz` dificult`]i \n atragerea cadrelor didactice care s` \[i doreasc` s` se titularizeze pe posturile din [coal`. II. JUDE}UL C~L~RA{I Lipsesc baza sportiv` din exterior [i terenul de joac` pentru copiii de la gr`dini]`: „Sala de sport e micu]`. majoritatea posturilor au fost acoperite de titulari”. |ntre cadrele didactice din [coal`. Avem toalete moderne”.2. ceea ce pentru mine reprezint` principalul punct de interes al unei [coli.{anse egale pentru copiii romi” derulat de CEDU 2000+. program care a relansat [coala \n comunitate [i care a reu[it s` identifice probleme curente [i s` ofere solu]ii locale de rezolvare. dar mul]i vin pentru c` stau de vorb` cu ei. Principala problem` pe care directorul [colii o semnaleaz` este abandonul [colar.. (Directorul [colii) |n ultimii 5 ani [colari. Nu au ce s` m`nânce. Una dintre cele mai mari realiz`ri ale [colii. Aici am f`cut ac]iuni.. a apropiat p`rin]ii de [coal`.. Mie asta mi se pare câ[tigul num`rul 1. nu putem» [i ne-au t`iat tot elanul”. dup` aprecierea domnului director. Cu greu au acceptat s` se titularizeze.

|[i doresc s` termine liceul [i apoi. da’ acolo nu te mai \n]elege nimeni c` nu ai s` dai fondul [colii sau ce bani se mai cere [i nici nu te po]i duce a[a \mbr`cat` ca s` râd` copiii de tine. elevele de clasa a IX-a acum \i spuneau dirigintei: „Dumneavoastr` ne-a]i \nv`]at s` ]inem furculi]a \n mân`”. Din punctul de vedere al elevilor [coala nu avea probleme. care i-a \nv`]at multe [i de care le e dor mai ales când resimt greut`]ile adapt`rii la liceu [i la noii colegi. Astfel. Tot ce \[i dore[te s` poat` face cu cele opt clase este s` se angajeze ca osp`t`ri]` la restaurantul chinezesc din ora[. urmând un model deja implementat \n familie. Aspira]iile [i a[tept`rile elevilor de la instruc]ia [colar` Eleva care a abandonat [coala a terminat opt clase. Mama intervievat` [i-a convins copilul s` nu mearg` mai departe la liceu. Nu poate s` mearg` la liceu pentru c` nu are uniform` [i nici bani de mâncare. ceea ce elevii nu au acas`. {i \n aceste cazuri func]ioneaz` modelele 170 . |n acest context. II. care nu s-au mai \ntors. de regul`) este \n \nchisoare sau p`rin]i pleca]i la munc` \n str`in`tate. lipsind chiar [i grupurile sanitare. Mul]i dintre ei locuiesc \n condi]ii insalubre complet. Tat`l isp`[e[te o pedeaps` \n \nchisoare pentru furt. Nu a continuat studiile. S`r`cia este principala problem` cu care se confrunt` [i p`rin]ii. Rela]ia [coal`-comunitate Directorul [colii descrie rela]ia cu autorit`]ile locale „de la bun` la foarte bun`”: „O rela]ie de la bun` la foarte bun`.5. (P`rinte elev \n abandon). Uniformele cost` bani [i nu avem de unde”. Au avut multe reticen]e \n ceea ce prive[te comportamentul elevilor din C`r`midari fa]` de cel al elevilor din centru. unde a [i intrat. Doamna dirigint`. chiar la unul dintre cele mai bune licee din ora[. Pe holul [colii. Prim`ria a s`rit”. r`zbate o atmosfer` trist`: profesorii [tiu c` probabil niciuna dintre aspira]iile copiilor nu se va materializa. II. Eforturile au fost zadarnice. Dincolo de [coala bine amenajat`. cu mobilier vesel [i nou. S-a \nscris la liceu. Resursele financiare ale p`rin]ilor sunt mai mult decât reduse. când ei nu [tiau decât c` le e foame [i sim]eau stomacul mai bine decât puteam eu s` le explic c` e”. iar motiva]ia este una foarte pragmatic`: „P`i de ce s` m` duc la [coal`? Nu tot la crati]` ajung?!” Cât a \nv`]at pân` acum este suficient. Principala surs` de venit este ajutorul social. Familiile din care provin copiii sunt majoritar monoparentale: divor]. Era o [coal` bun`. apar probleme de adaptare.Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire Un factor motivator pentru a veni la [coal` este faptul c` \n timpul iernii exist` c`ldur`. unul dintre p`rin]i (tat`l. Anul acesta diriginta a reu[it acest lucru. Mul]i dintre p`rin]i sunt analfabe]i [i foarte pu]ini au terminat 8 clase. Rela]ia este bazat` mai mult pe finan]area primit` de la Prim`rie decât pe colabor`ri sau parteneriate \n diferite proiecte. explic` faptul c` „ce s` le mai dau eu date despre dimensiunile unui stomac. Posibilit`]ile de a se angaja sunt aproape inexistente. iar veniturile familiei sunt limitate. S`r`cia este cople[itoare \n compara]ie cu alte probleme minore. elevii sunt foarte pu]in controla]i de p`rin]i.4. Perspectiva este diferit` \n cazul elevilor care au intrat la liceu. De fiecare dat` când am avut probleme \n [coal`. s` urmeze cursurile unei facult`]i. pentru c` nu \i va putea da bani pentru a-[i cump`ra mâncare \n fiecare zi [i nici nu \i poate preg`ti ceva acas`: „I-am spus: «P`i tu vrei s` te duci. profesor de biologie. eventual. Mult` vreme s-a \ncercat organizarea unui banchet la sfâr[itul clasei a VIII-a \mpreun` cu o alt` [coal` „din centru”.

este mult mai important` dep`[irea problemelor [i dificult`]ilor de adaptare la noile cerin]e impuse de liceu [i de profesorii care nu mai sunt a[a apropia]i de ei. mul]i dintre p`rin]i fiind analfabe]i sau au terminat cele patru clase primare. JUDE}UL C~L~RA{I deja existente \n familie: „Vreau s` m` duc [i eu la Constan]a. etc. ci sunt mai duri. Procentual.{COALA „GHEORGHE FLOREA” C~L~RA{I. dar au r`mas \n ora[ul de destina]ie sau au migrat \n altul apropiat. care nu pot s` sprijine mai mul]i copii pentru a-[i continua studiile [i \l selec]ioneaz` „pe cel mai bun la carte” pentru a-l putea sprijini s` mearg` mai departe.Traseul educa]ional al elevilor [i absolven]ilor {colii Gheorghe Florea.). Domeniile de activitate spre care se \ndreapt` sunt cele de cosmetic`. Lipsa banilor este una din principalele cauze pentru care mama elevei aflate \n abadon [i-a convins fiica s` nu urmeze cursurile unui liceu. pe care familia nu are cum s` le suporte: cump`rarea unei uniforme. aproximativ 70% dintre elevi urmau cursurile unei [coli de arte [i meserii. s` aib` un traseu educa]ional diferit de cel deja instituit \n familie. RENUN}AREA PREMATUR~ LA EDUCA}IA {COLAR~ III. \n care p`rin]ii nu sunt angaja]i.1. III. Motivele invocate pentru p`r`sirea sistemului educa]ional Elevii care abandoneaz` [coala sunt de etnie rom`. Din comunitatea rom`. estetic` (manichiur`. Din alt punct de vedere. De cele mai multe ori este vorba de familii numeroase. |ntre elevii români sau turci nu a fost \nregistrat abandon [colar. Un singur elev nu a continuat liceului la care a fost admis.2. mult mai pu]ini elevi absolven]i ai acestei [coli ajung s` urmeze o facultate: 10-15%. Cei care termin` o facultate nu se mai \ntorc \n comunitate. Elevul este de etnie rom`. Educa]ia p`rin]ilor este cel mult de nivel mediu. Pân` la desfiin]area SAM. III. \n timp ce doar 30% mergeau la liceu. tocmai pentru c` ea nu vede o alt` finalitate a [colii decât cea care a fost replicat` \n familie: „P`i de ce s` merg la [coal`? Nu tot la crati]` ajung?” (elev \n abandon). banii zilnici „de buzunar”. C`l`ra[i La finalul anului [colar 2008-2009. exist` elevi ai [colii care au urmat cursurile unei facult`]i. Este student` la un Colegiu”. elevul aflat \n abandon nici nu \[i dore[te s` mearg` la liceu. având ca principal` surs` de venit ajutorul social. 171 . plata fondului [colii [i al clasei sau diferite alte cheltuieli ad-hoc ap`rute. mai exigen]i. coafur`. to]i elevii care au terminat opt clase la {coala Gheorghe Florea s-au \nscris la liceu [i au fost admi[i. Posibilit`]ile financiare ale familiilor din care provin elevii sunt reduse [i nu pot sus]ine financiar cheltuielile pe care le implic` alegerea de a urma cursurile unei institu]ii de \nv`]`mânt superior. de[i se \nscrisese [i fusese admis`. Ace[ti elevi provin din familii foarte s`race. de unde [i rata sc`zut` a ocup`rii profesionale \n cartierul C`r`midari. Orizontul de timp nu este proiectat foarte departe \n viitor. A merge la liceu implic` multe cheltuieli auxiliare. pentru c` veri[oara mea e acolo [i a ajuns foarte bine.

erau prieteni: se cuno[teau. 172 . dar f`r` a putea vorbi de o clas` cu vârfuri. Printre ei se aflau [i elevi cu apeten]` mare spre anumite discipline de studiu. o clas` de nivel mediu. \[i [tiau pove[tile fiec`ruia [i puteau s` vorbeasc` deschis.Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire III. Erau o clas` unit` [i. Profilul clasei din care a/au abandonat elevul/elevii care au abandonat Elevii clasei a VIII-a se cuno[teau \nc` din clasa I. cu care au rezonat mai mult sau mai pu]in. dincolo de activit`]ile cu caracter [colar. dar care comunica foarte bine cu profesorii din punct de vedere emo]ional. didactic. care participau la activit`]i extra[colare [i concursuri [colare.3. Felul \n care colaborau [i comunicau \ntre ei a fost condi]ionat [i de schimbarea mai multor dirigin]i. fapt care le lipse[te \n noile colective de la liceu. având continuitate ca [i clas` pân` la finalul clasei a VII-a.

date statistice raportate de INS sau MEC au fost utilizate pentru descrierea general` a contextului social [i educa]ional. 8 Directorul a fost înlocuit de un alt profesor al [colii. m Interviuri p`rin]i ai elevilor \n abandon. Ele completeaz` informa]iile rezultate din interviurile aprofundate listate \n continuare: m interviu cu directorul [colii8. m Interviuri elevi afla]i \n abandon. .{coala „Mircea Nedelciu” FUNDULEA. observa]ii proprii. m Interviu de grup cu elevi de clasa a VIII-a (anul [colar precedent). dat` fiind starea de s`n`tate nefavorabil` a acestuia. jude]ul C~L~RA{I Investigator: Loredana Manasia Expert local: Mari-Elena Belciu Informa]iile utilizate \n acest raport provin din surse variate. m interviu diriginte clasa a VIII-a (anul [colar precedent). l l Scurte interviuri cu diver[i actori locali.

iar carele cu m`rfuri (sare) se \nfundau \n solul cleios al luncii Mosti[tei. DESCRIEREA LOCALIT~}II I. Este traversat de râul Catana.1 persoan` Suprafa]a agricol` a ora[ului este de 8200 ha.1. |n ceea ce prive[te structura popula]iei pe sexe: l l 3256 persoane de sex masculin.497 persoane l aromâni . localitatea a fost declarat` ora[ la 18 aprilie 1989. Principalele culturi agricole sunt: porumbul. porcine. cu o densitate medie de 65. Denumirea localit`]ii s-ar trage de la faptul c`. care lega dealurile subcarpatice cu ]inuturile de la Dun`re [i care trecea prin marginea Codrilor Vl`siei era tare anevoios \n dreptul actualei a[ez`ri. floarea soarelui. la 2 km de confluen]a cu râul Mosti[tea. ovine [i p`s`ri de curte. Localizarea ora[ului Fundulea 174 . Atestat documentar ca sat \n 1778 (\n „Memorialele istorice [i geografice asupra Valahiei“ publicate la Leipzig de c`tre germanul Baner). Localitatea este pozi]ionat` de-a lungul DN 3.Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire I. la 95 km de municipiul C`l`ra[i [i la 32 de km de Bucure[ti. grâul. |n prezent. din care arabil 95. Este traversat de calea ferat` Bucure[ti-Constan]a (\n curs de modernizare). drumul comercial. \n urm` cu câteva sute de ani. Figura 71. Structura etnic` se prezint` astfel: l români . 3392 de persoane de sex feminin.8%. pe Autostrada Soarelui (Bucure[ti-Constan]a).7%. Cre[terea animalelor este dominat` de bovine.6145 persoane l romi . a luat na[tere \n urma a[ez`rii pe acest teritoriu a unor comunit`]i bulg`re[ti care au migrat din sudul Dun`rii [i s-au intergrat \n modul de via]` al popula]iei autohtone. sfecla de zah`r.5 loc/km 2. A[ezare [i istoric Ora[ul Fundulea este situat \n partea de S-E a ]`rii [i \n partea de N-V a jude]ului C`l`ra[i.5 persoane l ucraineni . urmat de vii cu 2. având \n subordine administrativ` satul Gostilele (atestat documentar \nc` din 1583). localitatea Fundulea are o popula]ie de 6648 locuitori.

dar restaurate \n varii \ncerc`ri. dispunând de o suprafat` de 1500 ha . I.C. f`r` un stil anume care s` o caracterizeze. precum [i \n Bucure[ti. elevii \nv`]ând ast`zi \ntr-un corp nou construit (\n anii ’70). Soemma S. istoric. Fundulea este un ora[ cu func]ie agro-industrial` dominat` de I. f`când leg`tura cu DN 31. Faptul c` A2 traverseaz` localitatea \i spore[te poten]ialul. Poten]ialul economic se mai bazeaz` pe Kemwater.I. 15 bituminate. f`r` posibilitatea de a se mai \ntoarce.).A. La fel arat` [i cabinetul directorului: mese mari.3. [coala a fost „rebotezat`”. II. angajatori O parte important` din popula]ia activ` a localit`]ii lucreaz` la \ntreprinderile de pe DN3.{COALA „MIRCEA NEDELCIU” FUNDULEA. etc. spre Olteni]a. dat fiind faptul c` for]a de munc` tân`r` p`r`se[te localitatea. un centru pentru protec]ia plantelor. din 2004.D. primind numele de Mircea Nedelciu. Dimensiune. \n anul 2009. sta]ia de cale ferat` fiind inaugurat` \n 17.C.terenuri experimentale. aspectul tradi]ional al gospod`riilor ]`r`ne[ti amintind mai degrab` de mediul rural. f`r` a excela prin calit`]ile sale ergonomice. JUDE}UL C~L~RA{I C`ile de comunica]ie sunt bine reprezentate \n localitate: prin sudul ora[ului trece magistrala feroviar` ce leag` Bucure[tiul de Constan]a M800. Prin partea central` a ora[ului trece drumul na]ional DN3.2. scaune vechi.P. DESCRIEREA {COLII II. Mobilierul este vechi [i nou. Perspective de dezvoltare Perspectivele de dezvoltare nu sunt neap`rat maximal valorificate. altul spre Curcani la DN 4. unul spre Mân`stirea. cu activit`]i de cercetare [i experimentare \n domeniul agriculturii. Tot prin sud. (fostul Institut de Cercetare pentru Cereale [i Plante tehnice .C.A.. trece Autostrada Soarelui. dar exist` [i o mic` deplasare din Bucure[ti spre Fundulea \n cazul speciali[tilor ce lucreaz` \n cadrul Institutului de Cercetare [i Dezvoltare Agricol` Fundulea. existând proiecte \n acest sens.C. Caracteristicile urbane sunt mai degrab` absente. Piscicola. amestecat. Migra]ia zilnic` este puternic` spre Bucure[ti. 175 . Ocupa]ii. 25-pietruite [i 50-de p`mânt) \n localitatea Fundulea. probleme. |n localitatea Fundulea nu exist` re]ea central` de alimentare cu ap` potabil` [i canalizare. Din localitate pornesc dou` drumuri jude]ene. S. fie cu ma[ini puse la dispozi]ie de intreprinderile respective. Alimentarea cu gaze naturale nu este realizat` pân` \n prezent. 1886.T. La o prim` vedere. naveta se realizeaz` fie cu microbuzul care leag` Fundulea de Bucure[ti.10. perspective Pe 12 noiembrie 2002. al`turi de acest institut mai exist` un institut de cercetare pentru plante medicinale.1. dar f`r` a fi \nc` valorificat la un anumit nivel. Cl`direa \n care a \nv`]at Mircea Nedelciu este \ntr-o stare avansat` de degradare. aceasta se g`se[te \n faza de ob]inere de avize pentru emiterea autoriza]iei de construc]ie. I. [coala este un amestec de vechi [i nou. Drumuri comunale: 26 \n satul Gostilele [i 90 de str`zi (4-betonate.

dar mai veni]i [i la [coal`. c` ei sunt romi [i c` dac` \i mai cert`m. \n [coal` \nva]` aproximativ 360 de elevi. nu-i mai supravegheaz` nici acas`.. c` [i a[a noi venim mai mult la [fâr[itul anului când trebuie s` ne \ncheie mediile”.. Reprezent`ri asupra problemelor [colii Principala problem` a acestei [coli o reprezint` faptul c` elevii absenteaz` de la [coal` [i adopt` atitudini [i comportamente nesuportive pentru activitatea [colar`. nu \i mai controleaz`”. iar respectivul tabel ajunge la Poli]ia de proximitate. Este o [coal` mare. II. pentru c` profesorii nu reu[esc s` \i aduc` la [coal`”. la problemele [colii se mai adaug` [i incertitudinea care caracterizeaz` situa]ia elevilor de clasa a VII-a [i a VIII-a: „. veneau f`r` niciun temei la [coal`”. incertitudinea asta care ne cuprinde. dintre care mai mult de jum`tate sunt titulari (12 titulari). nu [tiu dac` mai dau teze. cu un pix. mai ales elevii de clasa a VII-a [i a VIII-a. (diriginte) Faptul ca multe dintre familii au venituri mici. care este ]inut` sub cheie. b`ie]ii mai mari [i fetele mai mari ca s` v` ajuta]i p`rin]ii. distribui]i \n 16 clase. (profesor) De asemenea. adic` ei consider` c` noi nu \i trat`m ca pe orice copii. |n prezent.. nu se mai implic` \n educa]ia lor.. II. dac` nu mai dau. 13 profesori au gradul I [i II. [coala face un tabel cu cei care absenteaz` sau manifest` comportamente violente. 176 .” (profesor) Pe lâng` absenteismul elevilor. (diriginte) Dezinteresul p`rin]ilor este dublat de cel al elevilor.2.. (elev) A[a cum men]ionam anterior. de regul`. nu lipsi]i cu s`pt`mânile”. \n aceast` rela]ie exist` [i un mediator. [coala nu are o rela]ie de comunicare permanent` cu p`rin]ii. indiferent de clas`. Cadrele didactice {coala Mircea Nedelciu are 21 de cadre didactice. profesorii resimt ca fiind tensionat` rela]ia dintre ei [i elevii romi: „Nu [tiu dac` apar probleme din cauza faptului c` sunt [i elevi romi [i au o atitudine mai rebel`. care \[i dezvolt` preocup`ri complementare [colii. Avem o \n]elegere cu ei: OK merge]i [i la pia]`.. intervalul de vârst` \n care se \ncadreaz` cele mai multe dintre cadre didactice au \ntre 51 [i 60 de ani. Principalele mijloace de transport pentru navet` sunt autoturismele personale sau microbuzele care fac leg`tura \ntre diferite localit`]i ale jude]ului sau c`tre Bucure[ti. Din punctul de vedere al vârstei. Tulburau ora.” (profesor) Situa]ia incert` nu pare \ns` s` \i afecteze foarte mult pe elevi: „Vedem noi ce o fi atunci.. (profesor) Unii dintre p`rin]i renun]` la contactul pe care l-au avut cu [coala. eventual cu un caiet \ndoit \n buzunarul de la spate. iar [coala nu reu[e[te s` dezvolte o rela]ie optim` de comunicare cu ace[tia: „Sunt p`rin]i romi pie]ari. iar al]ii iau [i copiii cu ei la pia]`. cu care [coala are o rela]ie foarte bun` [i poli]ia trimite cita]ii p`rin]ilor. Poli]ia comunitar`: „Când elevii acumuleaz` 40-50 de absen]e. de ce ne certa]i din cauz` c` suntem romi. fiind singura din localitate. Mu]i dintre profesorii [colii fac neveta din localit`]ile \nvecinate sau din Bucure[ti. Prim`rie. Un exemplu aproape hilar este campania electoral` de anul trecut.. tocmai pentru c` nu \[i mai pot controla propriii copii: „Am observat c` mul]i p`rin]i..Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire Materialele didactice sunt depozitate \ntr-o \nc`pere separat`. unii vin [i \[i aduc copiii la [coal` pentru c` nu au cu cine s` \i lase. dar care le ocup` mai mult timp: „Veneau la [coal` cu mâinile \n buzunar.3. fapt care face s` fie concentrate asupra ei fondurile venite din partea autorit`]ilor locale. \i determin` pe elevi s` fie dornici \n a se implica \n activit`]i care nu au leg`tur` cu [coala [i care \i \mpiedic` s` ajung` la [coal`. 105 elevi ai [colii sunt de etnie rom`.. care i-a ]inut pe copii ocupa]i pentru mai multe s`pt`mâni.

{COALA „MIRCEA NEDELCIU” FUNDULEA. 177 . Profesorii se arat` surprin[i \n fa]a atitudinii de sus]inere pe care p`rin]ii o manifest` fa]` de aceste comportamente ale elevelor. care se ocup`. aleg farduri [i gen]i moderne pentru a veni la [coal`.Traseul educa]ional al elevilor [i absolven]ilor {colii Mircea Nedelciu. III. II. informaticieni sau jurnali[ti. mai ales cei cu o educa]ie de nivel mediu. aleilor [i a unei p`r]i din mobilierul [colar. de 85%. Se remarc` [i rela]ia cu Poli]ia de proximitate. P`rin]ii. au a[tept`ri de la copii s` finalizeze un liceu sau chiar s` mearg` la facultate. II. Posibilit`]ile materiale ale familiilor elevilor sunt reduse [i nu reu[esc s` acopere cheltuielile necesare [colariz`rii \n alt ora[. A merge la [coal` este echivalent cu a avea un loc de munc` mai bun sau a accede la un statut social mai bun. RENUN}AREA PREMATUR~ LA EDUCA}IA {COLAR~ III. Cei care nu vor urma o facultate sunt cei dezinteresa]i de [coal`. Rela]ia [coal`-comunitate Rela]ia este una bun`. Din acest punct de vedere. \nseamn` ceva diferit de ce au putut ei s` dobândeasc` \n via]` [i posibilitate de a-[i realiza visuri proprii prin proiec]ia lor asupra copiilor. de aducerea la [coal` a elevilor absen]i sau de rezolvarea conflictelor care apar la [coal`. 90% dintre absolven]i merg la grupul [colar din localitate. Disciplina este perceput` ca o cauz` universal` a tuturor problemelor care apar \n [coal`. Elevii „rebeli” intr` adesea \n conflict cu profesorii care \[i doresc s` impun` reguli [i ca acestea s` fie respectate. iar foarte pu]ini dintre ei ajung la un liceu \n Bucure[ti. acesta nu ofer` posibilit`]i de petrecere a timpului liber sau alte activit`]i de „entertainment”. de medierea rela]iilor dintre p`rin]i [i elevi. Prim`ria investind bani \n reamenajarea trotuarelor. JUDE}UL C~L~RA{I Relativa independen]` financiar` pe care elevii o dobândesc \n urma prest`rii unor astfel de servicii se proiecteaz` [i la nivel atitudinal: sfidare pentru profesori [i reguli. C`l`ra[i Dup` absolvirea celor opt clase. Mul]i doresc s` ajung` contabili. \n acest caz. |nainte de desfiin]area SAM.4. elevii care cer taxe de protec]ie celor mai mici ca vârst` decât ei. de exemplu. viziunile p`rin]ilor [i ale elevilor coincid. {coala este singura posibilitate pentru elevi de a evada din localitate.1. Doamna dirigint` insist` asupra problemei „emancip`rii elevelor”. restul. Aspira]iile [i a[tept`rile elevilor de la instruc]ia [colar` Elevii de liceu nu par a fi foarte hot`râ]i \n ceea ce urmeaz` s` fac` \n viitor. refuzul de a face teme sau de a r`spunde la or` sau chiar abandonarea [colii. |n discursul p`rin]ilor. apoximativ 15% dintre absolven]i optau pentru o astfel de form` de [colarizare. mergeau la un liceu. [coala \nseamn` mai bine. De[i ora[. Profesorii opineaz` c` majoritatea elevilor are toate [ansele s` finalizeze o facultate. care prefer` un loc de munc` sezonier \n locul facult`]ii sau studiilor liceale. \n loc de caiete [i c`r]i purtate \n tradi]ionalul ghiozdan. care.5.

nu mai aveam timp ca s` vin”. Uneori reu[e[te. abandonând \n totalitate [coala. dornic [i interesat atunci de a trece clasa. Nu comunicau. Dezinteresul este repercutat [i asupra implic`rii \n activit`]ile didactice desf`[urate \n clas`: tulburau ora. Atitudinea elevilor era reticent` atât fa]` de profesori. \i luau peste picior sau se amuzau singuri \n banc`. P`rin]ii erau s`raci. 178 . indisciplina]i. nici de niciun profesor”. dac` ei m` las` repetent eu la ce s` mai vin. nu erau ata[a]i nici de diriginte. alteori nu.4. Comunicarea se realiza dificil atunci când nu era refuzat` \n totalitate de elevi [i de p`rin]i. diriginta aflându-se \n aceast` situa]ie. III. clasa a fost una cu probleme: „Ei au fost obi[nui]i s` fie liberi. De asemenea. r`mânând repeten]i. P`i ce. câ]iva dintre ei având studii liceale finalizate. fie [i temporar. acestea decid s` \[i \nceap` via]a de cuplu. |n cazul elevelor. III. cât [i fa]` de p`rin]i. Profilul clasei din care a/au abandonat elevul/elevii care au abandonat Din punctul de vedere al dirigintei. De asemenea. cu un caiet \ndoit \n buzunarul de la spate”.3. |n opinia profesorilor. Acest elev ajunge la [coal` \n momentele de final. Destina]ia preferat` este Bucure[ti. Printre ace[ti elevi se num`r` [i unii interesa]i de [coal`.2.. este printre cei implica]i activ \n desf`[urarea campaniilor electorale. Am plecat [i eu la munc`. Motivele invocate pentru p`r`sirea sistemului educa]ional Motivele adesea invocate sunt concentrate \n jurul lipsei voin]ei: „Nu am mai vrut ca s` mai vin. Profilul elevilor care abandoneaz` [coala Elevul care este predispus abandonului este dezinteresant de [coal`: „Veneau la [coal` cu mâinile \n buzunar. s` se c`s`toreasc`. III. sfidau profesorii. Elevul pe cale s` abandoneze este cel care prefer` s` mearg` la pia]` s` \[i ajute p`rin]ii \n loc de a merge la [coal`. (elev) Faptul c` trebuie s` munceasc` este unul dintre motivele de abandon. pentru c` mul]i dintre ei nu reu[esc s` g`seasc` un loc de munc`. Exemplul unei clase a VIII-a de anul trecut este relevant: 3 elevi r`m`seser` repeten]i [i nu au mai venit s` repete clasa. resursele financiare sunt reduse [i p`rin]ii nu pot s` sprijine elevul \n continuarea studiilor: „P`i nici ai mei nu au bani s` m` trimit` la [coal` [i trebuia s` fac cumva bani”. cu un pix eventual. care [tiau ce \[i doresc \n viitor [i care primeau sprijin din partea familiilor.Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire |ntre elevii [colii sunt [i elevi care nu au reu[it s` promoveze. Familiile din care provin sunt cu educa]ie de baz` sau medie [i au venituri mici. g`sirea unui loc de munc` este doar un fals motiv.. Cei viza]i erau mai mult profesorii tineri.

{coala „George Topârceanu” din MIOVENI. m Interviu cu un elev care a abandonat studiile. jude]ul ARGE{ Investigator principal: Iulia Cristea Expert local: Emil Necu]` Informa]iile utilizate \n acest raport provin din surse variate. m Interviu cu mama elevilor care au abandonat studiile (doi fra]i). m Interviu de grup cu elevi de clasa a VIII-a (anul [colar precedent). prin unit`]ile [colare studiate. m Interviu cu diriginta clasei a VIII-a (anul [colar precedent). observa]ii proprii. m Interviu cu una din fostele diriginte ale elevilor care au abandonat studiile (acest interviu nu figura \n lista prestabilit`. Ele completeaz` informa]iile rezultate din interviurile aprofundate listate \n continuare: m Interviu cu directorul [colii. l l Interviuri cu diver[i actori locali. dar cadrul didactic cuno[tea foarte bine situa]ia elevilor care au abandonat [i a furnizat mai multe informa]ii cu privire la cazurile de abandon – interviu ne\nregistrat audio). . au fost utilizate pentru descrierea general` a contextului social [i educa]ional. date statistice raportate de INS [i de MEC. informa]ii publice listate pe site-ul primariei ora[ului.

DESCRIEREA LOCALIT~}II I.2. este activ sectorul produc]iei agroalimentare (produse de panifica]ie.849 locuitori la recens`mântul din martie 2002. Racovi]a. |n afar` de acest sector.Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire I. Fabrica de Combustibili Nucleari ce lucreaz` \n strâns` leg`tur` cu Societatea de Cercet`ri Nucleare. Principalele ocupa]ii [i principalii angajatori Din punct de vedere economic. tricotaje.1. ora[ul Mioveni are un caracter industrial. Coliba[i. tapi]erii. |ntre 2000 [i 2002 se manifest` o sc`dere a num`rului de locuitori. I. Ora[ul este amplasat pe vatra fostului sat Mioveni. elemente pentru echiparea autoturismelor). Mare parte din popula]ia activ` este angajat` \n sectorul industrial. O perioad`. alcool) [i sectorul industriei u[oare (confec]ii. nu a Coliba[iului. F`get [i Clucereasa. Are \n componen]a administrativ` cinci cartiere: Mioveni. Mioveniul a purtat denumirea de Coliba[i. 180 . dimensiuni Mioveni este un ora[ situat la 15 km Nord-Est de Pite[ti. fapt datorat restructur`rilor de la SC Automobile Dacia Renault SA. amplasare. |n urma evenimentului. Principalii angajatori sunt Grupul Dacia Renault plus firme ce desf`[oar` activit`]i de produc]ie complementare construc]iei de ma[ini (cablaje. A fost atestat documentar \n anul 1485. Istoric. mul]i locuitori ai ora[ului Mioveni s-au restabilit \n localit`]ile lor natale. prelucrarea lemnului). Amplasarea ora[ului Mioveni Popula]ia ora[ului era de 35. Figura 72. dar \n anul 1996 revine la vechea denumire la insisten]ele intelectualit`]ii locale.

Transportul elevilor din cartierele ora[ului la [i de la [coal` se asigur` de c`tre autobuzul [i microbuzele prim`riei \n regim de gratuitate. JUDE}UL ARGE{ I. DC 82 din direc]ia Clucereasa [i DN 73B din direc]ia Racovi]a). loca]ia fiind considerat` una rezidential` muncitoreasc`. Se estimeaz` o cre[tere a sectorului serviciilor datorit` impactului crizei economice resim]ite la nivelul popula]iei.1 km (modernizate 33. Zona Robea. Casele sunt mai rare [i \ncercuiesc zona de blocuri. l Lungimea total` a str`zilor orasului Mioveni este de 48. fiind amplasate mai la periferie. Infrastructura [i perspective de dezvoltare Re]eaua de drumuri din jude] intervine \n organizarea circula]iei \n ora[ul Mioveni prin: l Artere de penetra]ie – cele 5 drumuri publice care penetreaz` \n Mioveni (DN 73 din direc]ia Pite[ti. Mul]i dintre locuitorii ora[ului Mioveni lucrau la Dacia.3. Unit`]i [colare pe raza ora[ului Mioveni: {coala General` Coliba[i {coala General` F`get {coala General` George Topârceanu {coala General` Liviu Rebreanu {coala General` Racovi]a de Jos {coala General` Racovi]a de Sus Liceul Iulia Zamfirescu Grupul {colar Coliba[i II. DC 82 [i DC 83).{COALA „GEORGE TOPÂRCEANU” DIN MIOVENI. Ora[ul este racordat la energie electric` [i termic`. Alte drumuri situate la distan]e mai mari fa]` de ora[: DN 73 (trece la nord de ora[ [i din care pornesc DN 73D. lâng` Pite[ti. Sistemul de canalizare func]ioneaz` gravita]ional acoperind \ntreaga suprafa]` a ora[ului (cartier Mioveni). pân` ca acolo s` se fac` restructur`ri masive. DC 80 din direc]ia Pite[ti – Valea Mare – F`get. Exist` cale ferat`: Bucure[ti – Gole[ti – Mioveni – Câmpulung. DESCRIEREA {COLII {coala „George Topârceanu” este situat` \n cartierul Mioveni. 181 . importan]` sporit` [i de num`rul mare de naveti[ti care folosesc aceste drumuri. |n Zona Robea predomin` blocurile cu patru nivele.1 km). \n partea de Nord-Vest a ora[ului. Sistemul de alimentare cu ap` este administrat de c`tre SC Automobile Dacia SA [i asigur` necesarul de ap` pentru: l l l Platforma industrial` DACIA Cartierul Mioveni [i Cartierul Coliba[i Al]i utilizatori de pe raza ora[ului Mioveni Sursa de ap` este asigurat` din surse de suprafa]` – râul Târgului. Transportul rutier de persoane se face cu autobuze [i microbuze. DN 73B racordat la DN 73 \n localitatea Piscani \n apropierea punctului de racordare al DC 82 la acela[i DN 73. Cartierul Mioveni mai cuprinde zonele Centru [i Auri. Majoritatea oamenilor din zon` lucreaz` la uzinele Dacia. Aceste drumuri sunt foarte importante pentru circula]ie. priza de ap` Clucereasa [i cele 2 sta]ii de pompare administrate de Compania Apele Române – Direc]ia Apelor Arge[ – Vedea Pite[ti. DC 79 [i Dc 78 la care se racordeaz` DC 80 \n zona localit`]ii Valea Mare.

datorit` aceluia[i motiv: apropierea municipiului Pite[ti care transform` [coala \n ramp` de lansare c`tre Pite[ti. Sim]eau. Sunt 40 cadre didactice localnice [i 20 naveti[tii. „Faptul c` dintr-o localitate cu sate declarate cartier au ap`rut elevi care s`-[i \nsu[easc` la un anumit nivel cunostin]ele. [i pe profesori [i pe copii”. Figura 73. istoric {coala „George Topârceanu” din Mioveni (I-VIII) a fost dat` \n folosin]` \n anul 1996. cel pu]in \n [coala asta. au depus efort pentru a ajunge la un anumit nivel \nv`]`mântul. Cadrele didactice solicit` [coala datorit` vecin`t`]ii municipiului Pite[ti. Italia [i Germania.Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire Nu exist` minorit`]i etnice semnificative. popula]ia fiind de etnie român` \n propor]ie de 99%. {i faptul c` oamenii (referindu-se la cadrele didactice) care nu to]i erau din Mioveni. [i asta \i mobiliza. |n a asigura continuitatea sunt probleme.com. probabil. e ceva deosebit. deprinderile. Popula]ia din zon` este mediu \nst`rit`. Localizarea {colii „George Topârceanu” din Mioveni {coala „George Topârceanu” {coala Nr. c` au un rezultat. mare parte venind da la Pite[ti (18) [i de la Câmpulung (2). II. Dimensiune. c` vin cu drag. principalele destina]ii fiind Spania. Se estimeaz` c` 2 persoane la mia de locuitori sunt plecate la lucru \n str`in`tate. (directorul) 182 .1. 4 dintre ele cu profil sportiv. e un lucru \mbucur`tor. mul]i f`ceau naveta din Pite[ti sau din localit`]i din jur. c` e [coala lor. Elevii [colii sunt implica]i \n activit`]i extra[colare de ecologizare. Restul popula]iei apar]ine etniei rome.google.1 „Liviu Rebreanu” Sursa: maps. având \n componen]` 52 de clase.

chimie. JUDE}UL ARGE{ Figura 74.{COALA „GEORGE TOPÂRCEANU” DIN MIOVENI. {c. iar cel de-al doilea laborator de informatic` a fost dotat prin Programul AL). aproximativ 20. Criterii urm`rite: l clase luminoase – da. „Armand C`linescu” Pite[ti (4). Scoala se mândre[te \n mod deosebit cu elevii care particip` la olimpiade. l laborator informatic`. (directorul) Dintr-o genera]ie ajung la facultate aproximativ 40. l alte laboratoare.go. Directorul [colii se mândre[te cu elevii ce provin din Mioveni [i ajung s` termine [efi de promo]ie la liceele frunta[e din Pite[ti.] e o \nc`rc`tur` financiar` pe p`rinti s` fac` naveta la Pite[ti. Impresia general` l`sat` de dot`rile [colii {coala este mare [i are un aspect pl`cut.90 ca medie de admitere.. biologie. M`r`cineni (5).. 2 Coliba[i (30). mult mai multe cumparate din banii comitetului de p`rin]i. Sportiv Pite[ti (5)… 60 % dintre copiii din fosta clas` au avut medii peste 8 : „Au avut o ambi]ie de a reu[i. Teiuleanu”(11). „Iulia Zamfirescu” (\n Mioveni) este un avantaj pentru p`rin]ii care n-au venituri suficiente”. II. ceea ce s-a [i \ntamplat. Din genera]iile mai vechi ajungeau aproximativ 80 (trebuie ]inut cont de faptul c` num`rul elevilor a sc`zut \n fiecare an). „Zinca Golescu”(11). Odobescu” (3) din Pite[ti. Tehnic „D. Gr. doar table cu cret`. „Al.] Faptul c` a luat fiin]` acest liceu teoretic. pierd [i o groaz` de timp [. este \n stare bun`. de a termina cu bine clasa a VIII-a [i de a merge la un liceu. Colegiul Na]ional „I.3..ro/ II. Br`tianu” (17). Liceul Teoretic „Iulia Zamfirescu” Mioveni (32). dou` laloratoare (5 calculatoare au fost furnizate de c`tre Inspectorat. {efa de promo]ie a fost de la noi din clas` [i a intrat cu 9. {c.C. 183 . material didactic suficient. |n istoria recent` a [colii exist` elevi care au câ[tigat premii [i men]iuni la olimpiadele na]ionale de matematic` [i chimie.georgetoparceanu. l mobilier – \n stare bun`. militar Breaza (2). Barbu”(3). Dima” (7). „I. Col.2. Eu zic c` au fost ni[te copii motiva]i de \nv`]atur`”. de[i nu este nou. Unde continu` studiile absolven]ii cls a VIII-a? Absolven]ii clasei a VIII-a continu` studiile la Grupul {colar de Construc]ii Ma[ini Nr. Internet – da. material didactic – fizic`. Cl`direa [colii Sursa: http://www.. „M. Gr. l whiteboard – nu. (diriginta) „Preferau Pite[tiul cei ce depuneau [i eforturi \n acest sens [. Lic. Mobilierul.

locul lor este luat de suplinitori. ceea ce implic` problema unor posturi ce se vor desfiin]a [i problema unor profesori ce vor r`mâne f`r` loc de munc`. ca s` fac` fa]` nevoilor.Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire l l l l l l sal` de sport – da. alte perspective. e mult prea greu. 184 . Acum au alte op]iuni. [i \ntr-o propor]ie foarte mic` pentru c` p`rin]ii sunt ocupa]i.. au câte 2 slujbe. alte atrac]ii... Problemele cu care se confrunt` [coala Principalele probleme ale [colii (\n opinia) cadrelor didactice se concretizeaz` \n: Probleme ce ]in de disciplina elevilor (agresivitatea elevilor. agita]i. nr. „Educa]ia e bun`. ~sta-i un slogan.4. dar nu prea. Materia foarte \nc`rcat` Lipsa unor resurse pentru \nv`]area metodelor alternative de predare. grup sanitar \n interiorul [colii – da. (diriginta) Directorul completeaz` imaginea. a elevilor. Elevii de la „Iulia Zamfirescu” sunt foarte critici cu privire la sistemul de \nv`]`mânt din România. Ne \nchid por]ile”. Din anul 2007. Elevii claselor a IX-a intervieva]i sunt mai mul]umi]i de condi]iile de studiu [i dotarile din Liceul „Iulia Zamfirescu”. iar calitatea \nv`]`mântului scade. tot cu ajutorul autorit`]ilor locale de sistem modern de supraveghere video. cât [i a profesorilor.000 de volume \n stare bun`. familiei. dar \n România nu prea [. Prin colaborarea Consiliului Local Mioveni [i a Prim`riei. mass-mediei sunt mult mai puternice decât influen]ele [colii. ale str`zii. de volume din bibliotec` – 12. Primarul a investit \n toate [colile din Mioveni [i a organizat programe de igienizare [i dotare. „{coala nu are al`turi decât familia. II. adic` `la n-are dreptul s` comenteze”. [.. Nu trebuie s`-i vedem pe copii ca pe ni[te mici sclavi care trebuie s` stea \n banc` [i s` asculte ce-i spun eu cu orice pre]. cauze ce ]in de specificul societ`]ii \n care tr`im [i care \[i pune amprenta asupra personalit`]ii [i comportamentului copiilor: „Toat` lumea spune c` acum 20 de ani elevii erau mai cumin]i.. [. ar trebui s` scrie c` e pu[c`rie `sta. |n opinia lor. [.] profesorii vor mereu mai mul]i bani [i noi suntem mereu prin[i la mijloc. vina este atât a Ministerului. starea cancelariei – bun`.] Trebuie s`-i \n]elegem a[a cum sunt ei [i s`-i accept`m.. „Profesorii cer prea mult de la noi”. unde studiaz` \n prezent. sunt diferi]i copiii pentru c` sunt vremurile diferite”. {i ei se adapteaz` la vremurile pe care le tr`im. refuzul de a purta uniforma) „Trebuie schimbat` atitudinea fa]` de elevi.. <Acum sunt zv`p`ia]i.. Disciplina elevilor: influen]ele societ`]ii.] dar da. [coala este dotat` cu un grup de microcentrale care \i asigur` independen]a energetic`. Timpul alocat copiilor este infim [i atunci [coala r`mâne prima care s` influen]eze. Este total gre[it faptul c` nu mai exist` examen de admitere la liceu. a p`rin]ilor [i nu \n ultimul rând. - - |n opinia dirigintei fostei clase a VIII-a. curte a [colii – da..> S-au schimbat [i vremurile. identificând [i el propira-i list` de probleme ale [colii: Unii din colegii titulari pleac` s` lucreze \n alte domenii mai bine pl`tite. teren de sport – da.] Nu vin a[a de motiva]i s` vin` s` predea”. - Elevii definesc altfel problemele cu care se confrunt`: „La liceu e destul de bine. dar e dificil”.. [coala beneficiaz`. (diriginta) Sc`derea popula]iei [colare \n zon`. nu e liceu. problemele de disciplin` pot fi mai u[or \n]elese dac` ne raport`m la cauzele care declan[eaz` fenomenul.

om de rând. când erau ei mici. |n continuare. ASPIRA}IILE {I A{TEPT~RILE DE LA EDUCA}IE III.1. JUDE}UL ARGE{ III. Inginerie auto [i Medicin`..] Toat` lumea discut` problemele astea. directorul [colii este de p`rere c` legile \nv`]`mântului sunt prost gândite. fie la Pite[ti. simt c` aten]ia care ar trebui s` li se acorde \n procesul \nv`]`mântului este lacunar` atât din partea p`rin]ilor.. Diriginta consider` c` metodele de predare sunt \nvechite. Atât elevii. s` ias` oameni mari. to]i elevii intervieva]i ar dori s` mearg` la facultate. Cât de important` este [coala pentru reu[ita \n via]`? To]i cei intervieva]i afirm` importan]a educa]iei pentru reu[ita \n via]`. ca orice om [. De asemenea. modelele lor sunt gre[ite pentru c` intr` \n sfera persoanelor de tipul lui G. La nivel conceptual.. III.] Visurile mele erau. iar elevii sunt ne\ncrez`tori \n sistemul educa]ional. „Cei mai mul]i sunt nemotiva]i. Elevii vor s` \[i continue studiile la Pite[ti sau Craiova.. nu-i intereseaz` pentru c` avem programe \nc`rcate. nu ca mine.{COALA „GEORGE TOPÂRCEANU” DIN MIOVENI. cât [i profesorii sunt con[tien]i de hibele sistemului educa]ional din ]ar`. educa]ia este un lucru benefic \n opinia tuturor.. sunt gre[eli ale sistemului educa]ional. fie la Craiova.” P`rin]ii elevilor care au abandonat [coala prezint` a[tept`ri relativ modeste pentru viitorul copiilor lor: „Muncitor.|ncrederea \n educa]ie a celor intervieva]i. Printre facult`]ile vizate se num`r` Psihologie. s` \nve]e [i s` fie ambi]io[i. Muncitor. Elevii ce au \ntrerupt educa]ia au o imagine mai \nce]o[at` despre viitor: „Nu m` mai gândesc deloc (la viitor). Cum \[i imagineaz` via]a lor elevii intervieva]i? Elevii ce au continuat studiile se v`d intra]i la facultate. c` atitudinea fa]` de elevi este gre[it`. câteodat` le aduc la cursuri f`r` m`car s` le verifice dac` sunt scrise corect. elevii trateaz` [coala cu mult mai mult` superficialitate. Copiii au ca modele mini[tri ai educa]iei ce nu [tiu câte stele are steagul UE. suntem tributari metodelor (\nvechite) [i atunci nu prea sunt atractive lec]iile [. sau. \n orice caz. ci vroiau s` mearg` la Pite[ti. pentru a ajunge acolo unde \[i doresc. dar nu le-au dat p`rin]ii voie. Gre[elile \ns` pornesc de undeva. Directorul [colii consider` c` elevii din ziua de ast`zi nu mai au modele la care s` se raporteze.. materie mult`. Nu-i pasioneaz`.. Becali sau Monica Columbeanu. (diriginta) 185 . este nevoie s` treac` de pragul bacalaureatului. dar nimeni nu face nimic”. cât mai ales din partea profesorilor. Absolven]ii de clasa a VIII-a Trei din cei patru liceeni intervieva]i nu au vrut s` ajung` la Liceul „Iulia Zamfirescu”.2. |ns` felul \n care este ea aplicat` este deficitar. Referatele pe care ace[tia le descarc` de pe Internet sunt un bun exemplu \n acest sens.3. [i consider` c`. de sus. s` muncesc.” III..

are 15 ani [i ar fi trebuit s` fie \n clasa a IX-a (este a VI-a). câteodat` nu. e s`ritor. nu”. Dosarele celor doi fra]i nu au fost retrase \n mod oficial de la [coal`. spune: „Via]` plictisitoare.. s` stea singur` \n camer`”. trei acas`”. Cu toate acestea. d`râm` c` nu-i place casa. S`-i schimb. IV. se ceart` mereu cu ele [i rup leg`tura pentru o s`pt`mân`. Tr`geam de el s` vin` la [coal`. dup` aia nu mai rezist. (b`iat) [i A.. dar nu comunic`. din cauza situa]iei financiare precare). Dumnezeule. dar nu \ndeajuns de sc`zut pentru a li se \ntocmi dosare de handicap. „Pot s` stau (la [coal`) o or`. V. Dac` acum vrea ceva. Momentan fata este \n satul C`ld`raru.] [i tot timpul m` \ntrebam.. nu a mai venit la cursuri din semestrul I al anului trecut.. dup` cum el \nsu[i o spune: „Merge la munc`.. Nu salut` pe nimeni [i nu manifest` respect fa]` de cadrele didactice. se uit` la televizor. nici cu ce se ocup`.] Odat` m-a pus s`-mi dau cerceii jos. nu abandon efectiv (a renun]at dup` ce a absolvit clasa a VIII-a). din semestrul al II-lea. mama a preferat s` nu le dea acces liber de teama modului \n care ar putea fi folosit Internetul. Provin dintr-o familie dezorganizat`. alergând de colo-colo.] [i-a reg`sit drumul normal”. „I-am mutat \n toate [colile aici: i-am avut la [coala veche de aicea. el a[a ar vrea. elevii care abandoneaz` ajung delincven]i. dar e copil \nc`”. provenind tot dintr-o locuin]` social` a abandonat [coala când era \n clasa a VII-a. „{i nu te gânde[ti s` te \ntorci?” „Câteodat` da. c` nu i-am f`cut o cas` mai mare [. Ambii au r`mas repeten]i anul [colar trecut din cauza num`rului mare de absen]e nemotivate [i pentru ca nu aveau destule note s` \[i \ncheie situa]ia. iar V. Mama lui V. (mama) A. când m` gândesc la teste.. ar fi trebuit s` fie a VIII-a. e jignitoare. din primul exemplu). câteodat` nu am ce face”. i-am avut \n partea cealalt` la Liviu Rebreanu. Mama lor consider` c` scandalurile pe care le avea cu so]ul. Fosta ei dirigint` spune c` o vede mereu pe strad` \mpreun` cu cele dou` prietene ale sale. dou`.” (mama) (2)O fat` ce venea de la casa de copii (pentru c` p`rintii s`i naturali au solicitat s` fie institu]ionalizat`. contribuia cu bani \n cas`. i-a b`gat la amanet [i [i-a luat pantaloni. (3)Un baiat. dar continu` s` locuiasc` to]i \n acela[i apartament. |n acest an [colar ei au fost repartiza]i la alte clase.. s` vedem. [i A. iar sora lui are 14 ani [i ar fi trebuit s` fie clasa a VIII-a (este a V-a). cu suta de absen]e. violen]a [i alcoolismul acestuia. [.. Fata a abandonat [coala pentru c` a ramas \ns`rcinat` [i a n`scut. dar nu s-au prezentat la [coal` nici m`car o dat`. ei \nc` figureaz` \n catalog. Uneori mai iese cu prietenele ei. de acolo l-am adus aici... Exist` calculator \n cas`. (fat`) sunt doi fra]i care au abandonat [coala anul trecut. „Acuma e prea mic s` mearg` la munc`. deci numai a[a. dar momentan este stricat. V. Copiii nu au internet acas`. exist` [i excep]ii: „am avut cu ani \n urm` un elev. Lucra cu ziua la o livad`. (mama) 186 . Ce fac acum cei care au abandonat? Conform spuselor dirigintei. ce-o s` se aleag` de asta? {i pân` la urm` am v`zut c`-[i g`sise loc de munc` [. Copiii au fost diagnostica]i de c`tre psihologul pe care l-au consultat la Pite[ti cu un nivel de inteligen]` sc`zut. eu acum trebuie s` fac”..1. Copiii au fost muta]i de la o [coal` la alta pe parcursul studiilor. doar c` A. st` acas`. ne lua la omor din pat”.. [i s-o las singur`. au afectat psihicul copiilor: „El venea la 1-2 noaptea.. dou`.. PROBLEMA ABANDONULUI IV. cu to]i se ceart`. nu au nici un viitor. (diriginta) Referindu-ne la cazurile studiate. Totu[i.. „A. e foarte rea. „Stau la televizor. Andreea mai iese pe afar`. nu [tie foarte bine cu ce se ocup` cei doi atunci când ea este la serviciu.2.. i-am avut pe la Stâlpeni. Prezentarea cazurilor de abandon [colar (1)V.. tre’ s` stau o zi. poate fi g`sit mai mereu \n sala de Internet din ora[. unul dintre elevii ce au abandonat (V. dar din cauza firii sale dificile. e muncitor. Cadrele didactice nu [tiu unde locuie[te momentan. mama este divor]at` de tat`l copiilor.Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire IV. [i de multe ori n-am [tiut”.

La început eram încântat. 4) Copiii \ncep s` chiuleasc`.. (mama lui V. JUDE}UL ARGE{ IV. sau deja a prins gustul unei lenevii”. Atitudinea fa]` de educa]ie: V. nici fratele nu au men]ionat acest aspect. Performan]` [colar`: Diriginta copiilor care au abandonat sus]ine c` elevii nu \nv`]au deloc. Ambii au r`mas repeten]i din cauza num`rului mare de absen]e dobândite [i din cauza neimplic`rii \n activit`]ile [colare. ahh!”.{COALA „GEORGE TOPÂRCEANU” DIN MIOVENI. Cu toate acestea. se culc`.. So]ul nu pl`te[te pensie alimentar` copiilor [i nu contribuie \n nici un fel la cheltuielile gospod`riei pe care o \mparte cu familia sa. Profilul elevilor care au abandonat [coala V.. IV. 3) Modul deficitar \n care li s-au inoculat copiilor ni[te no]iuni despre educatie: ce \nseamn` [coala? De ce trebuie s` \nve]i? Cât trebuie s` \nve]i? „Nu po]i s` faci mare lucru cu [coala. de examene. <deci ori fugim de acas`. el st` \n sufragerie.4. \i fac mâncare tot eu. familia nu poate s` \i controleze [i apoi se constat` c` nu mai e nimic de f`cut. Este speriat de teste. Au zis nu. Dac` elevul revine la [coal` dup` ce a abandonat: „eu sunt `la cu pata deasupra capului c` am chiulit.3.. chiar restrânse [i vin la [coal`.) 187 . alcoolism) 2) Problema situa]iei financiare modeste nu este una real`: „Sunt [i copii care provin din familii cu venituri nu foarte generoase. 5) Programul prelungit de lucru al p`rin]ilor. nu-i mai ]ineam atâ]ia ani. [i A. primeam telefon c` n-au fost la [coal`”. „Eu stau cu copiii mei \n dormitor. vine la [coal`”. pe urm` am început s` m` las”. \n]elegi c` nu ne mai ducem [i gata> [. [i A. „E important s` mergi la [coal`?” „P`i da. Sus]ine c` e bine s` faci [coal`. c` altfel mai suportam.. Nici mama. ar fi fost violat` de c`tre tat`l s`u. \ngrijit. „Ce reprezint` [coala?”„Profesori. ei ziceau c` pleac` la [coal`. pare indiferent. mai st`team. vine.. violen]`. ne las` \n pace. pentru servici. pentru carnet”. curat.. (diriginta) P`rin]ii au o perspectiv` diferit`: „Deci nu mai vor. ne luam omor. Fosta lor dirigint` sus]ine c` elevii [tiau literele alfabetului. (mama) l ocupa]ii – ambii p`rin]i lucreaz` l locuin]` – apartament cu dou` camere l etnie – român` l una din surse ne-a spus c` A. dar f`r` [coal` nu po]i s` faci nimic”. de atitudinea colegilor fa]` de el. se simte prost. Dac` nu-mi d`deam interesul.] Eu plecam la munc`. dar nu ar vrea s` se \ntoarc`. ea nu consider` ca s-ar fi potrivit mai bine la o [coal` special`. l l l „E ca orice [coal`. Motive invocate pentru abandon Cadrele didactice identific` urm`toarele cauze ale abandonului: 1) Situa]ii familiale deosebite (abuzuri. {i eu am \n clas` chiar \n momentul `sta. dar c` nu aveau cursivitate \n scriere [i vorbire. cu toate c` sp`l.. totu[i au fost bani cheltui]i [i `[tia. m-a luat salvarea”. teme. |nainte luam b`taie. doar c` nu se mai ia de noi. Este serios. Directorul \i nume[te „spectatori la orele de curs”. Familie de provenien]`: l num`r fra]i – 2 l educa]ia p`rin]ilor – mama a absolvit 12 clase l venituri – familia este sus]inut` de salariul de 600 de lei al mamei. teste.

Colegii au fost acuza]i de discriminare. Profilul clasei din care au abandonat copiii Clasele \n care au fost cei doi fra]i erau foarte omogene. Diriginta clasei afirm` \ns` c` acestea sunt „motive inventate” de cei doi fra]i. Punctul s`u de vedere este sus]inut [i de profesori. |ntâi. Cadrele didactice povestesc despre Valentin c` este un b`iat cu un caracter agresiv..5.6. Ultimul s`u motiv. fiind [i mai mari ca vârst` decât restul copiilor.. apoi ei au renun]at de tot. nu \i place [coala. Motivele sale ]in \n primul rând de slaba sa voin]`: „Dar a[a sunt eu. Prietenii celor doi nu se num`r` printre colegii de clas`. uit` c` mai au [i copii”. nu \i place s` \nve]e [i nici s` fac` teme. dup` aia gre[esc [i tot a[a”. Am discutat cu o elev` care [i-ar fi dorit ca p`rin]ii ei s` fie mai implica]i \n educa]ia ei: „P`rin]ii nu prea se ocup` c` sunt cu serviciile. Ei nu au fost accepta]i de restul clasei. au ajuns la [coala „George Topârceanu” prin transfer. când fac ceva. IV. este atitudinea clasei fa]` de el. Elevii prezint` alte puncte de vedere. nu to]i. când zic c` fac ceva.Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire Pân` \n clasa a IV-a.. IV. A. sus]ine c` a renun]at la cursuri pentru c` a fost \ndemnat de sora sa. V. elevii care au abandonat sus]inând c` ei reprezentau un motiv de amuzament pentru restul clasei. Ei [tiu c` educa]ia este bun` [i c` nu pot reu[i \n via]` f`r` a \nv`]a. |n cel de-al doilea rând. „Te-ai b`gat vreodat` \ntr-o b`taie?” „O dat`”. Când erau copiii la [coala „Liviu Rebreanu” din localitate. copiii au \nceput s` lipseasc` sistematic. are impresia c` restul colegilor \l privesc cu superioritate. profesorii nu au putut s` le \ncheie situa]ia. dar la fel de puternic. a fost implicat \n multe conflicte: „Mai râdeau de mine. dar ei nu percep aceasta ca fiind un lucru r`u. unii. m` ab]ineam s` nu-i bat”. avea mai mult timp liber pentru c` nu lucra. ca s` nu plece. Din momentul \n care mama [i-a luat un serviciu solicitant. cei doi fra]i au absentat foarte mult. cu toat` clasa”. (V. sunt copii din vecin`tate sau de la fosta lor [coal`.) 188 . „O dat`?” „De mai multe ori. \i aducea mama la [coal`. P`rin]ii nu i-au l`sat s` p`r`seasc` Mioveniul pentru a-[i urma studiile la Pite[ti. [i V.. chiar dac` ei sus]in c` ar fi avut [anse reale. Mai f`ceau câte-un mi[to. P`rin]ii sunt cei care \i „\mping” de la spate s` \nve]e. Nivelul claselor era destul de ridicat. dup` aia dau \napoi. mama lor [i-a pierdut serviciul pentru c` venea cu fata la [coal` [i st`tea cu ei la toate orele. „Liviu Rebreanu”. Motive pentru a merge mai departe (conform absolven]ilor clasei a VIII-a ce au continuat educa]ia) Cei mai multi dintre absolven]ii intervieva]i nu au reu[it s` intre la liceul unde [i-au dorit.

date statistice raportate de INS si de MEC. m Interviu de grup cu elevi de clasa a VIII-a (anul [colar precedent). iar cel de-al treilea nu a putut fi localizat de c`tre persoanele implicate \n acest proiect.{coala Nr. Au existat trei cazuri recente de abandon [colar la {coala Nr.15. m Interviu cu diriginta clasa a VIII-a (anul [colar precedent). informa]ii publice listate pe site-ul primariei ora[ului. l . Doi dintre copiii care au abandonat au plecat \mpreun` cu p`rin]ii lor \n str`in`tate. l Ele completeaz` informa]iile rezultate din interviurile aprofundate listate \n continuare: m Interviu cu directorul [colii. 15 din Pite[ti. observa]ii proprii. Am reu[it s` reconstituim povestea sa din m`rturiile celor ce l-au cunoscut sau au auzit de cazul s`u. Interviuri cu diver[i actori locali. prin unit`]ile [colare studiate. jude]ul Arge[ Investigator principal: Iulia Cristea Expert local: Emil Necu]` Informa]iile utilizate \n acest raport provin din surse variate. au fost utilizate pentru descrierea general` a contextului social [i educa]ional.

printr-un act al domnitorului Mircea cel B`trân. Municipiul Pite[ti.femei Popula]ia cu domiciliul \n localitate la 1. industria alimentar` [i construc]ii. Pite[tenii sunt angaja]i \n principal \n industria constructoare de ma[ini. DESCRIEREA {COLII {coala este amplasat` \n zona de Nord a ora[ului. Tabelul 1. Tabelul 2. Majoritatea oamenilor din zon` lucreaz` la Uzinele Dacia [i la Arpechim. El s-a dezvoltat ca ora[ul-târg.872 158 668 14052 |n func]iune 4.986 1. Suprafa]a municipiului Pite[ti este de 4.073 ha (m`surat` \n anul 2003). Nivelul de trai al cartierului este unul mediu.ro/portal/arges/pitesti/portal. G`vana este un cartier de blocuri muncitore[ti.358 5.266 Sursa: http://www. Evolu]ia popula]iei municipiului Pite[ti Indicator Popula]ia total` – la 1. Structura agen]ilor economici din Pite[ti pe criterii de activitate Activitate Comer] Industrie Servicii Agricultur` Construc]ii Total Num`r societ`]i 5.nsf/AllByUNID/6513F6D9C0438C0FC22572EB001FD2E1?OpenDocument II. |n spatele [colii se afl` o p`dure. ca [i \n restul ora[ului. cu popula]ie majoritar român`. este situat \n partea de centru-sud a României la 120 de km de capital`. Structura etnic` a zonei nu se diferen]iaz` cu mult de structura etnic` a Pite[tiului.).VII Stabiliri de domiciliu \n localitate Plec`ri cu domiciliul din localitate 2003 173739 90046 173100 2090 3361 2004 171498 89068 171531 1771 3815 2005 171071 89034 170511 1641 2760 2006 170217 88723 169980 2294 3230 Datele au fost extrase din fi[a localit`]ii. 190 .111 5. predominante fiind sectoarele comercial. Populatia municipiului Pite[ti era \n 2006 de 170.Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire I. me[te[ug`resc [i agricol. DESCRIEREA LOCALIT~}II Pite[tiul a fost atestat documentar la 20 mai 1388. re[edin]` a jude]ului Arge[. industria textil`.950 1. industria de prelucrare a lemnului.449 133 613 12. SC Automobile Dacia SA fiind principalul angajator. Industria este dezvoltat` [i pe alte subramuri: chimie [i petrochimie (marii angajatori din aceast` subramur` fiind ARPECHIM a SNP PETROM. \n cartierul G`vana II. dar [i la IMM-uri cu profil industrial.217 locuitori.VII . oferit` de Direc]ia Jude]ean` de Statistic` Arge[ \n iunie 2008.primariapitesti.VII (stabil`) Popula]ia la 1. industria metalurgic` [i a construc]iilor metalice. Zona este compus` din indivizi cu un nivel mediu de educa]ie.

{COALA NR. 13 clase primare [i 10 clase la \nv`]`mântul gimnazial. Dup` 1990. {coala nr. care s-au afirmat [i care au mers la licee foarte bune. [coala g`zduie[te 151 de pre[colari. „este o [coala de cartier..] la nivel mediu.. Mai pu]ini sunt cu studii superioare. JUDE}UL ARGE{ Figura 75. [. pot spune. (directorul) 191 .. La vremea aceea \n zon` existau doar dou` [coli. 15 s-a diminuat. iar {coala nr. \n cartierul Gavana II.1.google. 15 func]iona cu un num`r mare de elevi. 5 grupe de gr`dini]`. Dimensiune. copii dornici s` \nve]e. La un moment dat [coala a avut 3000 de elevi care \nv`]au \n trei schimburi. Localizarea [colii pe harta ora[ului Sursa: maps. un cartier muncitoresc. {coala este amplasat` \n zona de Nord a ora[ului.. 15 DIN PITE{TI. |n plus. Dup` cum afirm` [i directoarea.com. II. 15 are un efectiv de 556 de elevi. Momentan \n [coal` se \nva]` \n dou` schimburi. a mai fost dat` \n folosin]` o nou` [coal` \n cartier. iar num`rul elevilor de la {coala nr. unde majoritatea p`rin]ilor sunt muncitori. istoric {coala a fost \nfiin]at` \n 1977. Sunt [i copii cu posibilit`]i de[i provin din p`rin]i mode[ti. chiar avem cazuri din familii dezorganizate când copiii au fost [efi de promo]ie”.] Clasele sunt omogene [.

o cl`dire destul de mare. l nr. Elevii sus]in c` liceele unde sunt \n prezent le sunt oferite mai multe facilit`]i din punct de vedere al dot`rii s`lilor de clas`. Principalele atrac]ii sunt dotarea complet` a laboratoarelor [i s`lile de sport mult mai mari. dar cu aspectul unei [coli de cartier. Internet). l whiteboard – nu. Elevii ciclului primar \n recrea]ie Criterii urm`rite: l clase luminoase – da. de limba englez`. cabinet de geografie. 192 . laboratoarelor [i s`lilor de internet. cabinet metodic al \nv`]`torilor. to]i sunt mai mul]umi]i de condi]iile de la liceu decât de cele din [coala general`. l starea cancelariei – bun`.2. matematic`. ultimele volume provenind din fonduri de la Guvern destinate \mbun`t`]irii fondului de carte din [coli. l mobilier – \n stare bun`. Holurile sunt gri. Construc]ia nu se eviden]iaz` cu nimic \n mod deosebit. Spa]iul destinat gr`dini]ei arat` mai prietenos decât restul [colii.000 de volume. de istorie. material didactic – cabinet de român`. vechimea acestora – 14. l sal` de sport – este impropriu denumit` sal` de sport deoarece este de dimensiunea unei sali de clas`. l laboratoare. Cu excep]ia unei eleve care \nva]` acum la Liceul Economic [i c`reia „\i cade tavanul \n cap” la [coal`. l grup sanitar \n interiorul [colii – da. Impresia general` l`sat` de [coal` {coala este una obi[nuit`. Figura 76. informatic` (calculatoare.Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire II. de volume din bibliotec`. l teren de sport – da. psihopedagogic. [i vechi [i noi. l curte a [colii – da. dar s`lile de clas` sunt \nc`p`toare [i luminoase.

. atunci ei î[i aplic` propriile lor metode de a aborda discu]ia [i de multe ori acestea nu sunt chiar amicale”.] exact \n clasa a VIII-a au abandonat”. ei nu au timp. Ea nu consider` c` [coala ar avea vreo problem`. Îi lipse[te [colii. ci p`rin]ii nu \[i aloc` timp suficient pentru a se implica mai mult \n via]a copiilor. |n ultimii ani [coala a primit mul]i bani. JUDE}UL ARGE{ II. Diriginta intervievat` este nemul]umit` de rela]ia [colii cu p`rin]ii elevilor.42 la sfâr[itul anului [colar. 18-19 au mers la licee teoretice. Ar fi nevoie de \nfiin]area unui afterschool ([coal` dup` [coal`): „Ar fi nevoie de un spa]iu. Fa]` de acum 5-6 ani merg mai mul]i.. pentru c` ne[tiind s` socializeze într-un grup de colegi. M`rturise[te c` la \nceput era o clas` eterogen`. Noile genera]ii de elevi se orienteaz` mai mult spre liceele teoretice. (directorul) To]i fo[ii elevi ai dirigintei cu care am discutat au continuat studiile. Problemele cu care se confrunt` [coala Principalele probleme ale [colii (\n opinia) directorului sunt listate mai jos: {coala nu are o sal` de sport adev`rat`. 70% merg la licee. copiii care sunt interesa]i de [coal`. {i profesorii trebuie pl`ti]i [. Directoarea [colii afirm` c` exist` clase unde aproximativ 80% dintre elevi ajung la facultate. la liceele respective”.. ci o \nc`pere de m`rimea unei s`li de clas`. (directorul) Diriginta este foarte \ncântat` de fosta ei clas`. cel`lalt sfert. ei stau pe afar`. „Din genera]iile celelalte. De asemeni. (diriginta) 193 . Probabil c` s-a [i intrat mai u[or la facultate fa]` de acum câ]iva ani când intrau \n urma unui examen. Cei mai angaja]i \n problemele [colii sunt p`rin]ii pre[colarilor.. Mul]i [i-au g`sit de lucru. Pe timpul iernii.4. cei mai mul]i la licee foarte bune... cu excep]ia celor dou` cazuri pe care leam avut anul trecut. (diriginta) Dintr-o clas` cu un efectiv de 23 de elevi. dar spre finalul clasei a VIII-a „au str`lucit”.. [i-au g`sit de lucru \n str`in`tate”. \n Pite[ti. s-a renovat parterul [colii. Ar trebui s` se desfiin]eze uniforma obligatorie. (directorul) - Elevii. „Copiii buni. pentru c` trebuie [i sal` de mese..3. dar exist` [i clase care dau facult`]ilor mai pu]ini studen]i. II. |n plus. „Unde vroiau s` ajung` au [i ajuns. consider` diriginta. a VIII-a? Dup` \ncheierea clasei a VIII-a. Se vede copilul nesupravegheat. restul la [coala profesional` (licee tehnologice). Directoarea este foarte mul]umit` de rela]ia cu autorit`]ile locale. nu exist` posibilitatea ca dou` clase s` participe simultan la ora de sport. care devin \n mod implicit problemele [colii. nu [coala are deficien]e în colaborare”.. Unde continu` studiile absolven]ii cls. media cea mai mic` fiind de 8. restul la licee cu profil industrial. care au abandonat.. sunt copii care nu pun absolut deloc mâna pe carte. la rândul lor spun c` ar trebui s` existe o comunicare mai bun` \ntre elevi [i profesori. elevii nu \[i pot desf`[ura \n mod adecvat orele sportive. Vin la [coal` de multe ori cu c`r]ile pe care le-au avut \n ziua precedent`”. Acuma au intrat pe unde au avut locuri”. trei sferturi au urmat facultatea. 15 DIN PITE{TI.] P`rin]ii nu au timp [i acicea ne confrunt`m cu foarte mari probleme. tot din fondurile primite de la Primarie. l l „{colii în mod deosebit cred c` îi lipse[te colaborarea cu p`rin]ii. (diriginta) „(Din problemele emo]ionale ale copiilor) deriv` [i deregl`ri de comportament. De aici deriv` problemele de atitudine [i de comportament ale elevilor. dar mai pu]in de implicarea p`rin]ilor \n via]a [colii. fac [i o facultate. vin seara. (diriginta) Rela]ia [colii cu Prim`ria [i Consiliul Local este foarte bun`. Deci nu a r`mas nici un copil necuprins. de fapt au abandonat acum doi ani [. din care a reu[it s` deschid` gr`dini]a. „To]i au fost cuprin[i \ntr-un ciclu superior. care sus]in financiar institu]ia prin sponsoriz`ri. ei pleac` diminea]a. Directoarea dore[te ca \n fiecare clas` s` existe cel pu]in un calculator [i un video-proiector.{COALA NR. |n genera]iile trecute existau mai mul]i elevi care s` urmeze cursurile [colilor de arte [i meserii.

. fo[tii ei elevi nu se \ndep`rteaz` de tendin]a general` a copiilor de vârsta lor. e „mai calm”. dac` nu [tii. 15 ajung premian]i la olimpiade. nu \]i pune 2. la ASE. Diferen]e \ntre [coala general` [i liceu Din câte spun elevii.. elevii claselor a IX-a au r`spuns \n unanimitate: „colegii”. (diriginta) Copiii care au avut performan]e proveneau din familii \n care p`rin]ii erau implica]i \n via]a elevului. Cât` [coal` \[i doresc s` fac` absolven]ii de clasa a VIII-a? Diriginta consider` c`.] Nu vreau s` am nota sc`zut` la purtare din cauza unor absen]e”. III. medici. 194 . destui elevi ai {colii Nr. Dac` e s` plec`m de la or`.. [i-au f`cut deja prieteni. Drept si Medicin` (Cardiologie. ASPIRA}IILE {I A{TEPT~RILE ELEVILOR DE LA EDUCA}IE III. ea se imagineaz` peste [apte ani „la mama [i la tata acas`”. „Colegii sunt de treab`. colectivele se \ncheag` mai bine atunci când exist` cooperare mai ales \n ceea ce prive[te chiulul \n mas`. avem. Am cerut elevilor de clasa a IX-a o defini]ie a profesorului cuminte: „Care nu este exigent. „profesorii sunt mai cumin]i”. totul e diferit la liceu fa]` de [coala general`. Patru din cinci elevi au afirmat c` le place mai mult la liceu decât la [coala general`. plec`m to]i”. eu sunt din cei care vor s` r`mân`. o eleva la liceul „Br`tianu”.Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire Copiii cu care [coala se mândre[te sunt cei ce particip` la concursuri [i olimpiade [colare.2004 un elev care a luat locul 7 pe ]ar`. Stomatologie). |n zon`.. cu care \[i petrec [i o mare parte din timpul lor liber. Comparativ cu fo[tii colegi din general`. La cei de clasa a IV-a chiar am luat. \]i pun doar dat`. Elevii par destul de maturi [i \[i doresc independen]` financiar` cât mai curând. mai ales \n fazele jude]ene. nu ]ip`. venind din partea elevilor. la concursuri de matematic`. dar se roag` de unii copii s` plece chiar dac` ei nu vor [.2. modul de predare e diferit. Din câte au povestit directorul [i diriginta fostei clase a VIII-a.1. nici m`car cu gândul. |ntreba]i care este cel mai frumos aspect care le place la liceu. profesori. majoritatea dorind s` devin` avoca]i. To]i au ajuns la liceul unde [i-au dorit. Avem la olimpiad` la fazele jude]ene copii premian]i. Elevii clasei a IX-a care au fost intervieva]i vor s` continue studiile la facultate. Cei ce sunt de acord s` lipseasc` de la ore sunt mai u[or accepta]i \n grup decât cei ce prefer` s` r`mân`. O singur` elev` pare c` nu se poate desp`r]i de familie. iar elevul era mult mai bine supravegheat. elevii premian]i au con[tientizat rolul pe care [coala \l are \n via]a lor [i „au reu[it pe propriile lor puteri”.” Elevii par c` s-au integrat foarte bine \n noile clase de la liceu. o parte din ei \[i doresc s` lucreze \nc` din timpul studiilor universitare. „Suntem mai uni]i. numai anul trecut s-au luat trei premii intâi la olimpiada de matematic` ” (directorul) „Avem elevi care au luat chiar locul II la olimpiada jude]ean`”. „Avem copii cu care ne mândrim. care. Trei dintre elevii de clasa a IX-a intervieva]i au ajuns la liceul „Zinca Golescu”. c` \n general` nu eram deloc. adic` foarte uni]i.. la nivelul aspira]iilor [i inten]iilor de viitor. Am avut [i la olimpiada na]ional` de chimie \n 2003. toate \n Pite[ti. [. Mul]i s-au gândit chiar s` fac` dou` facult`]i.] Da. iar cealalt` elev` la „Liceul Economic”. III... se folose[te sintagma „profesor cuminte”. Eleva care reprezint` excep]ia \n cazul de fa]` consider` c` la [coala general` profesorii erau mai \ng`duitori [i mai toleran]i decât sunt la liceu.. |n plus.

Vinova]i pentru aceast` situa]ie sunt p`rin]ii. Unii merg [i mai departe [i se viseaz` \n propriul cabinet stomatologic sau cardiologic. (diriginta) III. (elev cls. Ce reprezint` [coala pentru elevii clasei a IX-a? {coala este pentru ei un spa]iu de socializare.. nu ai cultur` general`”. De aici.. pe planul afectivo-emo]ional. bine. de fapt. \n timp ce colegii s`i \ncercau s` o conving` de natura motiva]iilor constrâng`toare ce o determinau. mai pu]in.. [.{COALA NR. pe care \l repet` obsesiv: „|nva]`! |nva]`! |nva]`!” P`rerile elevilor cu privire la elementul cel mai important care \i va ajuta s` ajung` acolo unde \[i doresc converg [i ele c`tre acela[i cuvânt magic: „\nv`]`tura”.. l l l „E important s` mergi la [coal`. asta având în vedere deschiderea p`rin]ilor c`tre ei. „M` duc la [coal` ca s` am de unde s` vin”. „Eu m` duc la [coal` c` vreau s` înv`]. sau. l „Atitudinea elevilor fa]` de educa]ie este copiat` din mass-media. [i atunci î[i creeaz` lumea lor [i nu mai interac]ioneaz` cu ceilal]i”. 15 DIN PITE{TI. Se izoleaz` \n activit`]i personale.] Valorile lor activeaz` prin sfera mondenului. un loc unde \]i \mbog`]e[ti cuno[tin]ele. Eleva care vrea s` dea la Drept \[i imagineaz` viitorul \ntr-un cabinet de avocatur`. cei de la [tiin]e sociale spre Drept.. Ei recunosc c` sunt „\mpin[i din spate” de p`rin]i. [. Profilul clasei la care sunt acum la liceu coincide cu drumul de viitor pe care [i l-au ales: cei ce studiaz` [tiin]e ale naturii s-au orientat spre Medicin`. to]i par con[tien]i de importan]a pe care o are educa]ia pentru reu[ita \n via]`. care nu \[i g`sesc timpul necesar pe care s`-l dedice copiilor..] Copiii s-au schimbat de la o genera]ie la alta: pe plan intelectual au evoluat. non-valori. a IX-a) „Dac` vrei s` ajungi ceva în via]`. cu modele ce reprezint`. |n cadrul discu]iei cu liceenii s-a format opinia general` c` elevii vin la [coal` \n virtutea unui sentiment de obliga]ie (de teama p`rin]ilor sau a sanc]iunilor). Atitudinea fa]` de educa]ie a elevilor \n general: \n viziunea dirigintei. la Bucure[ti.. nu e obliga]ie [. mai bine zis.4. de multe ori singuri: în fa]a televizorului. altfel am fi ni[te analfabe]i. JUDE}UL ARGE{ III. nu c` vor s` înve]e”. de fapt. dotat cu cele mai performante aparaturi..5. majoritatea [tiind deja ce facult`]i \[i doresc s` urmeze [i ce specializ`ri s`-[i aleag`. dar temele [i prezen]a la ore este câteodat` perceput` ca fiind o povar`.. Una dintre eleve [i-a sus]inut punctul de vedere pân` la cap`t. lipsa de timp a p`rin]ilor. „Dac` nu vii la [coal`. pe aceasta s` vin` la [coal`. pe acela c` ea chiar vrea s` \nve]e. elevii pornesc cu o viziune distorsionat` asupra educa]iei. l l l l l „Tortura”. unii chiar sunt [i a[a”. |ncrederea \n educa]ie a celor intervieva]i De[i elevii sus]in c` vin la [coal` mai mult din obliga]ie decât de dragul [colii. „Copiii se duc la [coal` mai mult din obliga]ie. copiii sunt influen]a]i \n mod negativ de modelele pe care le ofer` societatea centrat` pe valori capitaliste [i mai pu]in pe valori culturale. III. chiar trebuie s` vii la [coal`”.3.] [i aici îmi fac mai mul]i prieteni”. care nu [tiu decât un cuvânt.. Cum \[i imagineaz` via]a lor elevii intervieva]i? Elevii ce au continuat studiile se v`d intra]i la facult`]ile pe care [i le doresc. Ei par c` [i-au conturat destul de bine ceea ce vor s` fac` \n viitor. „({coala e locul în care) po]i s` afli mai multe lucruri noi”. în fa]a calculatorului. 195 .

familii dezorganizate „Din cauza familiei dezorganizate.copiii aleg s` munceasc` – B`iatul care a abandonat studiile \n clasa a VII-a nu vrea s` se mai \ntoarc` la [coal` deoarece lucreaz`. efectiv nu a avrut. (diriginta) IV. […] De obicei cine termin` clasa a VIII-a continu` [i la liceu”. {i un b`iat care a abandonat \n clasa a VII-a”. Profilul elevilor care a abandoneaz` [coala Majoritatea copiilor care abandoneaz` provin din familii dezorganizate. el vrea s` munceasc`”. s-a mutat la ]ar` \mpreun` cu bunica sa. 3 .. dac` ar fi un caz la genera]ie. Nu l-am putut localiza. am adus-o aici (pe mama).2. clasa a VIII-a l A. Astfel de cazuri provin din familii dezorganizate. au probleme. dac` sunt \n ]ar` [i lucreaz`. Prezentarea cazurilor de abandon [colar din 2008 Sunt trei elevi ce au abandonat: l F. respectiva declara]ie nu a mai fost gasit` \n arhiva secretariatului. (directoarea). Diriginta consider` c` problemele financiare nu ar fi o piedic` \n calea educa]iei [i c` familiile nu au nevoie de foarte mul]i bani pentru a investi \n educa]ia obligatorie. MOTIVE INVOCATE PENTRU ABANDON Cadrele didactice identific` mai multe surse ale abandonului: 1 . – b`iat. P`rin]ii fie sunt pleca]i din ]ar`. la bunica lui [i lucra. din lipsa de timp. nevenind s` \[i \ncheie situa]ia la sfâr[itul anului [colar [i au plecat din semestrul II al anului [colar 2007-2008. Mama s-a rec`s`torit cu un alt tat`. P`rin]ii se despart [i unul din ei se hot`r`[te s` plece \n alt` ]ar` s` lucreze. clasa a VII-a „F. Nu a vrut. fie. motivând dorin]a acestuia de a munci. Cele dou` fete care au abandonat [coala \n clasa a VIII-a sunt plecate \n str`in`tate. (diriginta) 2 . Punctul s`u de vedere este \nt`rit de programul „Cornul [i laptele” [i de bursele sociale pe care le primesc elevii din familii cu posibilit`]i sc`zute. Pe el l-a cam renegat tat`l actual [i a stat mai mult pe la ]ar`. „Din cauza familiei dezorganizate.1.plecarea din ]ar` a p`rin]ilor – \ntr-un final. clasa a VIII-a l S. au r`mas repetente \n primul an. – fat`. nu au timp s` \[i supravegheze copiii. PROBLEMA ABANDONULUI IV. Cadrele didactice au discutat cu mama elevului care a renun]at la studii \n clasa a VII-a. IV. Din p`cate. aici a spus c` efectiv nu vrea s` mai vin` la [coal`.3. b`iatul se mutase la ]ar`. [i S. – fat`. 196 . Pe atunci. Ce fac acum cei care au abandonat? Elevele care au abandonat \n clasa a VIII-a sunt plecate \n str`in`tate..Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire IV. Mama a depus la secretariatul [colii o declara]ie prin care \[i d`dea acordul ca fiul s`u s` nu mai continue studiile. copilul renun]` la [coal` [i pleac` din ]ar` \mpreun` cu unul din p`rin]i. Pentru c` nu era dorit de tat`l s`u vitreg. (director) „Sunt foarte pu]ine cazuri. Elevii care abandoneaz` sunt copii sc`pa]i de sub controlul p`rin]ilor. p`rintele care are grij` de el nu are timpul suficient s`-l urm`reasc`”. V.

le-au pl`tit medita]iile [i s-au implicat activ \n activitatea lor [colar`. \ns`. 15 DIN PITE{TI. elevii sunt cei care au ultimul cuvânt.. JUDE}UL ARGE{ V. (diriginta) 197 . ace[tia din urm` nu mai au autoritatea s` se opun`. Ei merg mai departe cu gândul la o carier` \mplinit` [i cu teama de a nu dezam`gi familia care a investit \n educa]ia lor.{COALA NR. „Cred c` elevul. Cine decide \n cazurile de abandon |n opinia dirigintei.1. ei iau decizia. când se pune efectiv problema de a abandona [coala.2. Fiind deja ie[iti de sub controlul p`rin]ilor. De[i cei mai mul]i privesc [coala ca pe o povar`. [tiu c` munca lor va fi \ncununat` de succes la finalul drumului.. iar ei nu-l mai pot controla”. V. \n cazurile de abandon. p`rin]ii sunt responsabili deoarece nu \[i g`sesc timpul necesar s` se preocupe de copiii lor. Motive pentru a merge mai departe (date de absolven]ii de a VIII-a) O bun` parte dintre elevi vorbesc despre meritul p`rin]ilor care s-au ocupat de ei. tocmai pentru c` au sc`pat de sub observa]ia p`rin]ilor.

m Interviu cu un elev care a fost transferat la programul de studii f`r` frecven]`. Ele completeaz` informa]iile rezultate din interviurile aprofundate listate \n continuare: m Interviu cu directorul scolii. m Interviu cu diriginta clasei a VIII-a (anul [colar precedent).16 din Pite[ti. m Interviu cu mama elevului care a a fost transferat la programul de studii f`r` frecven]` (sora lui a abandonat [coala din motive de s`n`tate). informa]ii publice listate pe site-ul prim`riei ora[ului. m Interviu de grup cu elevi de clasa a VIII-a (anul [colar precedent). jude]ul Arge[ Investigator principal: Iulia Cristea Expert local: Emil Necu]` Informa]iile utilizate \n acest raport provin din surse variate. date statistice raportate de INS [i de MEC. observa]ii proprii. . m Interviu cu un elev care a abandonat studiile. l l Interviuri cu diver[i actori locali. au fost utilizate pentru descrierea general` a contextului social [i educa]ional. prin unit`]ile [colare studiate.{coala Nr.

Teilor-M`r`[e[ti. printr-un act al domnitorului Mircea cel B`trân. Caragiale” este unul majoritar muncitoresc. II. Popa {apc`. industria metalurgic` [i a construc]iilor metalice. Suprafa]a municipiului Pite[ti este de 4. I. Prundu. Craiovei. predominante fiind sectoarele comercial.L.2. Industria este dezvoltat` [i pe alte subramuri: chimie [i petrochimie (marii angajatori din aceast` subramur` fiind ARPECHIM a SNP PETROM.16 DIN PITE{TI. Cei de aici au un nivel mai bun de trai decât cei ce locuiesc \n zona de blocuri. este format` exclusiv din blocuri de patru etaje. industria de prelucrare a lemnului.1. DESCRIEREA LOCALIT~}II I. dar exist` si o propor]ie \nsemnat` de intelectuali \n zon`. Este un cartier \ngrijit. Istoric. putem spune c` [coala este destul de aproape de centru. R`zboieni. Dimensiune.1.217 locuitori. Cartierul Banat. Pu]ine apartamente sunt dotate cu instala]ii de aer condi]ionat. Municipiul Pite[ti. modele vechi [i noi. foarte mul]i oameni din zon` lucreaz` la Arpechim [i la uzinele Dacia. Cartierul este m`rginit de str`zi de case noi [i vile. El s-a dezvoltat ca ora[ul-târg.000. \n parc`ri vedem ma[ini de toate felurile. amplasare. 16 „I. cea care d` numele cartierului. \n cartierul Banat. industria textil`. JUDE}UL ARGE{ I. 199 . Trivale [i Tudor Vladimirescu. Fra]ii Gole[ti. Eremia Grigorescu. DESCRIEREA {COLII II. Deoarece Pite[tiul are o form` alungit`. istoric {coala este situat` \n partea de Vest a ora[ului Pite[ti. perspective de dezvoltare Pite[tiul a fost atestat documentar la 20 mai 1388.{COALA NR. industria alimentar` [i construc]ii. este situat \n partea de centru-sud a României la 120 de km de capital`. format \n mare parte de str`zi cu blocuri. Calea Bucure[ti. construite \nainte de Revolu]ie. dimensiuni. Central. me[te[ug`resc [i agricol.073 ha (m`surat` \n anul 2003). Popula]ia cartierului se afl` \n jurul valorii de 11. Negru Vod`. Pite[tiul este alc`tuit din cartierele Banat. cele mai multe Dacia. cel \n care este amplasat` {coala Nr.). SC Automobile Dacia SA fiind principalul angajator. G`vana. Dacia. Strada Banat. Exerci]iu. Principalele ocupa]ii si principalii angajatori Pite[tenii sunt angaja]i \n principal \n industria constructoare de ma[ini. Popula]ia municipiului Pite[ti era \n 2006 de 170. Cei care locuiesc \n aceste blocuri par a avea un nivel mediu de trai. re[edin]` a jude]ului Arge[.

Ei prefer` cumva s` î[i degaje tensiunile [i nervii acumula]i în timpul sporturilor pe care le practic` [i aveam numai nepl`ceri prin [coal`. Nu au existat niciodat` cazuri de abandon la clasele unde a fost dirigint`. de obicei. A avut [i copii olimpici \n clas`. diminea]a de la 8 pân` la 16 noi avem sal` de sport [i de la 16 î[i desf`[oar` voleiul [i handbalul la noi”. \n propor]ie de 90% to]i au intrat la liceul unde au vrut. {coala a fost construit` \n 1977. Dup` spusele sale. Caragiale” (cartierul Banat) Sursa: maps. Din 1996 pân` \n 2004. pân` la faza jude]ean`. Amplasarea {colii Nr. a VIII-a? 70% dintre elevii fostei clase a VIII-a cu a c`rei dirigint` am discutat au mers la licee teoretice. S-au mutat. [. |n primii ani de func]ionare. Ei ajung. l „(Elevii de la Sportiv) aveau program diferit [i atitudine diferit` fa]` de ceilal]i copii... care nu a avut niciodat` o cl`dire proprie.L.com.Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire Figura 77. 200 . Mai mult. (directorul) II. restul la licee industriale.16 „I.] Nu po]i s` pui copii mici de clasa întâi lâng` cei mari de clasa a XII-a. Motivul pentru care a fost construit` este num`rul mare de elevi de vârst` [colar` din zon`.2. Unde continu` studiile absolven]ii cls. diriginta nu a auzit s` existe \n [coal` cazuri de abandon [colar. [coala a avut 1800 de elevi ce \nv`]au \n trei schimburi. \n [coal` a func]ionat [i Liceul Sportiv.google. To]i au continuat studiile. fapt sus]inut [i de opiniile elevilor intervieva]i. dar împ`r]im cu ei sala de sport: deci.

Mobilierul. {coala a oferit spa]iul. firma a oferit calculatoarele pe care pot lucra [i elevii.3. chiar foarte bun`”. situat lâng` cancelarie Criterii urm`rite: l clase luminoase – da. p`rin]ii s-au implicat foarte mult. Internet – Exist` laborator de informatic`: 10 calculatoare AL [i \nc` 10 calculatoare ale unei firme ce \[i desf`[oar` activitatea \n laborator [i care pl`te[te chirie [colii. l mobilier – \n stare bun`. l sal` de sport – da. material didactic oferit de Minister. Impresia general` l`sat` de dot`rile [colii {coala este mare [i are un aspect pl`cut. table noi. l whiteboard – Tablele sunt de trei tipuri: table vechi cu cret`. (diriginta) II. l alte laboratoare. JUDE}UL ARGE{ l l „Am avut [i copii care au mers la licee voca]ionale. Panou cu realiz`rile elevilor. din silicon. 201 . este \n stare bun` de func]ionare. avem [i copii care fac sport de performan]` [i automat `[tia merg la Liceul sportiv. b`nci schimbate \n 1998. Figura 78. {coala se mândre[te cu s`lile de sport. material didactic – da. l teren de sport – da. „La clasa pe care am avut-o anul trecut. l grup sanitar \n interiorul [colii – da. l laborator informatic`. prin programul „400”. cu cret` [i table tip whiteboard cu markere.{COALA NR. l curte a [colii – da. de[i nu este nou.16 DIN PITE{TI. înot`tori sau fotbali[ti”. de asta a fost [i o clasa bun`. l starea cancelariei – bun`.

specific. elevul care a abandonat studiile este foarte mul]umit de [coala \n care a \nv`]at: „Ca [coal` este o [coal` foarte bun` [. elevii de liceu nu s-au acomodat prea bine cu noii colegi.. „De aia nici n-am vrut s`-l mut`m de la [coal`. o anumit` sum` de bani. profesorii sunt mai exigen]i. c` se \nchid por]ile liceului).. p`rin]ii sunt vinova]i de majoritatea problemelor [colii. Interiorul a fost zugr`vit anul acesta cu for]e proprii. elevul care a trecut la studii f`r` frecven]` pentru c` este nevoit s` lipseasc` de la cursuri din cauza antrenamentelor de box. . .dou`.. Elevii de la liceu sunt nemul]umi]i de pauzele foarte mici (când merg la magazin [i este coad` r`mân pe dinafar`. 16. |n rest ce pl`te[te prim`ria: lumina. gazele de la sala de sport”.Materie foarte stufoas`. - - l l „(Profesorii de la liceu) ne cred mai mari [i ne repro[eaz` c` scriem foarte încet”.. \n afara de liceul „Dimitrie Dima”.Elevii sunt mai dezinteresa]i. majoritatea sunt deocamdat` „doar colegi”. caldura. (I.Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire Exist` clase \n programul alternativ step-by-step. E diferit la liceu. De[i situa]ia nu este deocamdat` o problem` real`. Problemele cu care se confrunt` [coala Principalele probleme ale [colii (\n opinia): Cadrelor didactice: .. {coala a fost renovat` pe exterior \n 2000.) P`rin]ilor: Mama elevilor cu situa]ii problematice \i este recunosc`toare directoarei c` a \ncercat s` rezolve lucrurile spre binele lui G.. nu prea sunt probleme. Cu vechii colegi din general` erau prieteni mai buni. Mai sunt ei a[a. al]ii se acomodeaz` mai greu. Directorului: |n opinia directoarei. Un alt aspect care \i deranjeaz` este obligativitatea echipamentului de sport. „Prim`ria ne acord` pentru repara]ii. „Noi suntem boboci. Anul acesta.„Referitor la abandonul [colar. dou` cadre didactice care supravegheaz` elevii. iar modul lor de predare este diferit. Dânsa [i-a dat foarte mult interesul. \n func]ie de m`rimea [colii. chiar dac` elevii respectivi sunt scuti]i sau nu particip` activ la orele de educa]ie fizic`.] Cu profesorii foarte bine m` \n]elegeam”. Mul]i dintre ei [i-ar dori s` se schimbe unii profesori. elevii consider` c` sunt mult sub nivelul {colii Nr.4. Neimplicarea [i dezinteresul p`rin]ilor. pentru c` suntem pe timp de criz`.. mai chiulesc o or` . (directorul) II. - I. Se \nva]` de diminea]a de la 8 pân` dup`-amiaza la 16 – mobilier nou. (diriginta) Elevilor: . atitudinea del`s`toare [i faptul c` p`rin]ii sunt p`rtinitori cu odraslele lor conduc la probleme de atitudine ale elevilor.Cum e la liceu? Unii s-au adaptat mai repede statutului de liceeni. mochet` pe jos. (Cei mari) mai râd de noi c` suntem mai mici”. \n fiecare an. Referitor la dot`rile liceelor. dar sunt remediabili”. Ea a argumentat \n felul urm`tor: 202 . care este proasp`t renovat. de aia nici n-am vrut s`. Singurele avantaje ale liceelor sunt c` au sal` de fitness [i camere de supraveghere.. s-au alocat numai 50 de milioane (de lei vechi) pentru grupurile sanitare ale elevilor. \[i petreceau [i timpul liber \mpreun`. nu am ce s` \i zic doamnei directoare”.

se observ` tendin]a de dependen]` fa]` de p`rin]ii lor. deja într-a IV-a se r`resc. dac` ar fi s` \l numim a[a. Declar` c` mai au timp s` se gândeasc`. doar la copiii mici. dar ce-a mai f`cut copilul?” „P`rin]ii cred mai degrab` elevul decât cred profesorul”.1. JUDE}UL ARGE{ l l „Atitudinea p`rin]ilor care nu gândesc realist.. Totu[i. s` participe la [edin]e.{COALA NR.. |n continuare.... Nu au cum s` refuze. „Cred c` facultate. (directorul) l l III.. este adev`rat ce spune copilul acas`. c` sunt ocupa]i. facultate [i mai departe”. cu bani mul]i”. nu [tiu. l l l l III. Dac` avem nevoie de bani. la Scenariu [. nici unul dintre cei chestiona]i nu [tiu sigur cât` [coal` \[i doresc s` fac`. prin orice mijloace.. nu [tiu”. îi g`sesc eu ceva de lucru pân` la urm`. B`iatul care practic` fotbalul [tie c` vrea o carier` \n acest domeniu. ajutorul familiei [i noroc. „P`rin]ii nu se implic` în activit`]ile [colii. Cât` [coal` \[i doresc s` fac` absolven]ii de clasa a VIII-a? Cinci din cei 6 elevi cu care am discutat au ajuns la liceul la care [i-au dorit: 4 dintre ei sunt la „Ion Barbu”... dar nu s` urmez o cale sau o meserie [. am nevoie doar de talent”. Singurul lor plan. Spun c` nu pot s` mai vin`. ne pot sprijini”. Vreau s` merg la Facultatea de Jurnalism. N-a[ vrea s` urmez ceva.. 3.” „Sau s` g`sim unu’ cu bani”. nu la Jurnalism. Nu au \ncredere c` se vor putea realiza prin puterile lor. a II-a. nu trebuie s` se oboseasc` copilul înv`]ând. master. Accentul este prea pu]in pus pe educa]ie \n acest demers. l l l l l l „O cas` mare. în clasa I. 4. dar e mai greu. ei spun: <Las` c` merge [i a[a.16 DIN PITE{TI.] A[ vrea la o facultate. „Dac` elevul minte cu ceva.. în nici un caz”. a III-a. ASPIRA}IILE {I A{TEPT~RILE DE LA EDUCA}IE ALE ELEVILOR III. l „Vreau sa fiu actri]` pentru asta trebuie s` înv`]. chiar foarte mult. Restul sunt nehot`râ]i [i consider` c` au mult timp la dispozi]ie pentru a se decide. „Dac` se poate.. „Dar nu v` gândi]i s` v` angaja]i voi. Cum \[i imagineaz` via]a lor elevii intervieva]i? Elevii ce au continuat studiile nu au reprezentarea unui plan concret de viitor. „Trebuie s` înv`]`m [i dup` aceea primim sprijinul p`rin]ilor. dup` facultate?” „Da. pân` într-a VIII-a ajung [i sunt la [edinte 2. O singur` fat` [i-a exprimat dorin]a de a ajunge actri]`.” „Consider c` de la orice liceu po]i s` ajungi orice vrei”. într-a V-a se r`resc [i mai [i. Doi dintre elevii intervieva]i practic` sport de performan]`: volei (fata). „Pân` unde vre]i s` ajunge]i cu studiile?” „Pân` la sfâr[it. Sunt foarte mul]i care gândesc a[a>”.] ceva de genul. dar nu [i-ar dori s` urmeze cursurile unei facult`]i de profil. „S` v` începe]i o afacere?” „Da.. respectiv fotbal (b`iatul). „În primul rând s` reu[im s` facem o facultate bun` [i apoi sprijinul p`rin]ilor”. unul la „Dimitrie Dima” [i o fat` la „Br`tianu”. mizeaz` mai mult pe talent. dar nu [tia ce facultate trebuie s` urmeze pentru aceasta. ei se bazeaz` mai mult pe: talent. [..] Am timp s` m` gândesc. da.2. este s` le cear` p`rin]ilor sprijinul dup` eventuala absolvire a vreunei facult`]i... „Eu pe calea fotbalului.. facultate. 203 .” „În ce domeniu ]i-ar pl`cea?” „Nu [tiu”.. Viseaz` la \mplinirea unei condi]ii financiare foarte bune. nu ce spunem noi”. a vrea s` m` duc cu fotbalul.

Nu poate continua nici cu sportul dac` nu este \ncadrat \n \nv`]`mânt. e un volum mare de cuno[tin]e. (mama) III. [coala este foarte important`. |ncrederea \n educa]ie a celor intervieva]i Pentru p`rin]i. aceasta s-ar putea stinge din via]` \n orice moment. s` nu ne zboare gândul la orice alt` chestie în ore”. înv`]`m pentru noi. s-a \ntors la f`r` frecven]`. din cauza st`rii ei grave de s`n`tate. ne alergam pe coridoare. s` fie spre binele lui. dar o s` ajung un om normal. n-am timp de [coal` [. vreau s` ajung` cineva \n via]`”. nu s` munceasc` [i ei. se obi[nuise cu libertatea [i a abandonat din nou. \n]elege utilitatea practic` a educa]iei [i [tie c` are nevoie de o diplom` pentru a se angaja. conflictele pe care le-a avut de-a lungul timpului cu ceilal]i elevi l-au \mpiedicat s` r`mân` \n \nv`]`mântul normal.3. nu reu[esc s` le asimileze.. Pe perioada copil`riei sale. La patru ani dup` ce a abandonat. (G. Îmi pl`cea înainte. s` termine clasa a VIII-a [i apoi. Cât despre fiica sa. nu-l v`d bine (viitorul). s` nu chiulim.. nu s` ajung un om mare..] M-am mutat la box c` era mai bine. s` fiu director sau cine [tie. f`r` [coal`.. Problema sa e c` e cam necomunicativ. cred c` voi avea o [ans`. s` sper`m. PROBLEMA ABANDONULUI IV.1. deci trebuie s` fac` ceva \n via]`. S-a n`scut \n Pite[ti [i momentan locuie[te la ]ar`. trebuie s` fac` ceva în via]`”.) „{coala conteaz` pentru c` mâine .) „{coala e un loc în care te înva]` s` înve]i ceva. deci la un moment dat o s` trecem prin necazuri”. (G. s`-mi cresc copiii [. Prezentarea cazurilor de abandon scolar 1) Cazul lui I.. [i f`r` un liceu sau f`r` o [coal` nu poate s` se încadreze în munc`. ne poveste[te diriginta: „Sunt cam dezinteresa]i fa]` de genera]iile trecute. „Pe viitor \l vede]i f`când box (pe G. l l l l l l „De ce e important` [coala?”„pentru a reu[i în via]` dac` î]i propui asta. este o condi]ie pe care o impun cluburile sportive. s` termine o form` de \nv`]`mânt. când eram mai mic. \mpreun` cu bunica sa. mama sa l-a abandonat practic. – elev care a abandonat [coala când era \n clasa a V-a. o s` am [i o cas` a mea [i o s` am o via]`. (I.i dea rest. mai bine nu-l mai faci.)?” „Nu [tim deocamdat`. care a abandonat [coala din motive de s`n`tate). a fost \ngrijit de concubina tat`lui sau. s` nu te duci la un magazin s` nu [tii cât s`. apar golurile”. P`rin]ii s`i sunt desp`r]i]i. iar explica]ia sa e c` „nu prea \l duce capul”. s` alea.. care o s` am la un moment dat [i o familie a mea. o „doamn`” care lucra la {coala Nr. copilul meu vreau s` aibe de toate când e mic. Dac` faci un copil [i \]i ba]i joc de el. l`sându-l \n grija unui tat` alcoolic. |ns` nu \i place la [coala [i nici nu se \n]elege cu colegii s`i. so]ul a fost cu ideea”. A[a c`. (mama lui G..] dac` o s` am copii. s` fac` 12 clase. Acum nu prea”. „Nu prea. s` po]i s` te angajezi undeva”. Mama intervievat` \[i dore[te ca G. sper` ea. Îmi pl`cea c` erau mai mul]i copii mici. \n urm` cu 8 ani.16 [i care l-a ajutat pe baiat s` \nve]e.) Mama celor doi fra]i cu probleme legate de abandon (G. aveam o [ans`”. „Ea n-o duce foarte mult. dar [i pe partea cealalt`. Ea sus]ine c` G. la Bradu. nu vrea deloc s` \nve]e. nu. chiar dac` directoarea este de alt` p`rere. El are acum 18 ani [i jum`tate.poimâine cresc. \[i dore[te ca G.) Despre atitudinea fa]` de educa]ie a elevilor \n general.Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire Cei ce au \ntrerupt educa]ia declar`: „Pe o parte. o s` trebuiasc` s` am mult mai mult` grij` de ei decât au avut ai mei de mine. dar \ntr-un fel este [i explicabil: materia este stufoas`. mai multe lucruri. vreau s` se duc` la o [coal`.. nu are mari speran]e de viitor pentru c`.) „Î]i place la [coal`? Sincer”. (diriginta) IV. 204 . nu absenteaz` nemotivat.. via]a e a[a cum e. (elevi de liceu) „Am timpul ocupat. un trai normal. |n opinia sa. (G. G. \ns` nu i-a mai pl`cut [coala. pentru un viitor mai bun” „P`rin]ii ne spun c` nu înv`]`m pentru ei. s` fim aten]i. care a trecut la f`r` frecven]` [i sora sa.

l „El practic nu era din zona noastr` [. trebuie s` se odihneasc`. ea scrie foarte mult acas`. nu a avut con[tiin]a aia în momentul `la. este nevoit s` fac` naveta de trei . în orice meserie de pe lumea asta nu e o ru[ine.3. Când este obosit`. facem curse la Bucure[ti.patru ori pe s`pt`mân` pentru a veni la serviciu. [. (mama copiilor) IV. Directorul [colii consider` c` boxul nu e singurul motiv pentru care G. dar nu avem posibilitatea. (mama) IV. este barman \ntr-un club din Pite[ti.. atunci când nu face tratamente la Bucure[ti. l „M-am descurcat pân` acuma [i am putut s` m` angajez undeva [i f`r` [coal`.” directorul [i mama copilului au ajuns la o solu]ie de compromis: s` \l \nscrie pe G.. ea niciodat` nu a r`mas... înva]`. mai de mil`... În casa aceea am stat tata [i înc` doi fra]i [i mamaie. A b`ut banii. Familie de provenien]`: I. Tat`l s`u locuie[te la o cuno[tin]` \n acela[i sat (Bradu) unde st` [i el cu bunica sa. elev care a abandonat [coala) 2) Cazul lui G. nu s-a gândit. are o sor` de 15 ani [i jum`tate care a fost violat` de tat`l s`u. {i au vândut-o pân` la urm` [i hai s` împ`r]im banii [i fiecare face ce vrea. [. la patru materii nu a venit s` î[i \ncheie situa]ia.) Din spusele mamei. lipse[te de la [coal`.. trebuia s` muncesc”. fata este bolnav` [i fizic: „are handicap.. epilepsie secundar`”. pe parcurs [tiu c` îmi va merge prost din cauza [colii”. Nu a mai venit la [coal` feti]a deloc...{COALA NR.. [. face crize”.. în cel mai r`u caz. l „Ea î[i dore[te foarte mult s` fie la [coal`. a r`mas repetent de dou` ori.. unul nu pl`tea [i hai s-o vând`. Pân` la urm` a trecut. st` \n cas` [i \nva]` singur`. „Ca s` nu mai r`mân` repetent [i anul acesta. El are 14 ani [i este \n clasa a VI-a. are cardiomiopatie dilatativ`. la o form` de \nv`]`mânt f`r` frecven]`.. am r`mas f`r` cas`. nici el nu mai venea atunci”. nu poate merge la [coala deoarece are crize foarte dese. G. Pentru c` locuie[te la ]ar` cu bunica. unul pl`tea. [..I.. (I. G.] A munci... îmi merge destul de bine. La un moment dat au fost ni[te chestii.. hepatit` cronic`. are tendin]a de a dormi foarte mult sau. tot a[a. Fata s-a \mboln`vit psihic \n urma experien]ei traumatizante „[i au luat-o razna cred c` cu to]ii.] L-am trecut la f`r` frecven]` pentru c` deja r`m`sese corigent la mai multe materii [i nu mai venea la [coal`. Mama sa sus]ine c` doar o dat`. Ce fac acum cei care au abandonat? I. nu s-au mai în]eles ei din anumite puncte de vedere.] „În momentul de fa]` m` descurc destul de bine. au scris [i ziarele la vremea aia.2. nu mai p`streaz` leg`tura cu rudele sale de gradul I. am r`mas cu o situa]ie foarte.. A r`mas [i la noi. |n afar` de problemele psihice. [i a surorii sale.. zic eu. De mama lui nu [tie nimic. c` nu e bine s` judeci un p`rinte. absenteaz` foarte mult de la [coal` pe motiv c` practic` box de performan]`. a f`cut patru clase. (I. El [i lipse[te mult. Trebuia s` m` descurc singur.sunt barman la un club. (directorul) G. trebuia s`-mi fac rost singur de mâncare. sora lui G. Profilul elevilor care au abandonat [coala Cazul 1. 205 . numai c` tata nu prea a vrut s` fac`.] El când s-a înscris la noi în clasa întâi nici nu a spus c` mai r`m`sese un an repetent la {coala 17. Conform spuselor directorului.] {i fiecare [i-a luat banii [i s-a realizat cât de cât. deci am o meserie cât de cât frumoas`.. are spasmofilie. JUDE}UL ARGE{ l „Noi am avut o cas`. dar nu numai din cauza sportului lipse[te [. foarte grea.[i pe urm` l-au trecut.16 DIN PITE{TI.] {i chiar [i a[a. cu mare greutate”..

Mama sa recunoa[te c` b`iatul nu vrea s` \nve]e [i c` nici intelectul nu \l ajut` prea tare.] Îl duce capul. echipamentele de box ale b`iatului [i s` cumpere [i ceea ce este nevoie pentru copilul cel mic. Din cea de-a doua rela]ie mai are un b`ie]el care are un an [i trei luni. a fost elev premiant pe vremea când venea la [coal`: l „Am întrerupt [coala. dar când s-a agravat boala feti]ei n-am mai putut”. p`i îl ducea bine”. „Am lucrat \n croitorie.. etnie – român` Performan]` [colar`: I. dup` cum ea \nse[i recunoa[te. „|n afar` de [coala asta.. ar vrea s` continue [coala. l Ocupa]ie: tat`l vitreg al copiilor lucreaz` \n construc]ii. Ocupa]ie: barman. banii \i ajung pentru strictul necesar (navet`.G.. haine. {tie c` f`r` educa]ie este posibil s` nu reu[easc` s` aib` ce [i-a propus: un serviciu stabil. l etnie – român`.Copiii provin dintr-o familie dezorganizat`. am lucrat ca vânz`toare. {i l-am rugat s` vin` acuma s` vedem ce se poate face [. Cel pu]in de la a III-a pân` la a IV-a am fost un copil exemplu. numai 10 pe linie”. fosta concubin` a tat`lui s`u.. (I. G. dar nu [tie cât va mai dura acesta. mama este casnic`. l venituri – „Tr`im de azi pe mâine.. G. care [i-l aminte[te foarte bine. conform spuselor directoarei.[i am dat o lucrare la matematic`. eu mai am \nc` o [coal`. Mama a divor]at de fostul so] [i acum locuie[te cu un alt b`rbat \n uniune consensual`. Ea nu a fost \n situa]ia de a repeta anul asemenea fratelui s`u. Atitudinea fa]` de educa]ie. a f`cut 4 clase pân` s` se \mboln`veasc` grav. Atitudinea fa]` de educa]ie: I.. Cu toate acestea. Starea ei de s`n`tate s-a \nr`ut`]it [i aceasta a renun]at la [coal`. o cas` [i o familie. Aceasta este plecat` la lucru \n Italia. G. Cazul al II-lea . l num`r fra]i – \n total sunt 3 copii \n familie. din care trebuie s` pl`teasc` tratamentul [i regimul fetei. 206 . Tat`l [i-a violat fiica grav bolnav`.) Directorul.. dar i-ar fi de ajutor s` aib` un domiciliu \n Pite[ti. ceva \l impiedic` s` se \ntoarc` la studii: libertatea pe care o are acum [i de care nu se poate desp`r]i. A promis c` va lua \n calcul posibilitatea de a se \ntoarce la [coal`. are o p`rere bun` despre capacit`]ile sale intelectuale: l „~la nu era un b`iat prost. l educa]ia p`rin]ilor – mama a absolvit 12 clase. a r`mas repetent de dou` ori. Din când \n când mai prime[te bani de la femeia care „i-a fost ca o mam`” [i a avut grij` de el pe perioada copil`riei. nu a abandonat studiile. [i sora sa (G. l locuin]` – au o locuin]` care momentan este \n construc]ie. sora sa a abandonat [coala) Familie de provenien]`: . Momentan are un serviciu [i acest fapt \i confer` un anumit confort. Performan]` [colar`: G. alimente). dintr-un salariu al so]ului”. se consider` ca fiind un elev de nota 7-8. un copil care a avut numai premiul I.. are probleme grave de comportament [i este agresiv verbal. absenteaz` [i urmeaz` o form` de [colarizare la f`r` frecven]`. Cât` [coal` \[i dore[te s` fac`? Constrâns mai mult de faptul c` nu poate face sport de performan]` dac` nu termin` \nv`]`mântul obligatoriu. Sora lui G. b`iatul mai mic.0 venituri – se \ntre]ine singur din salariul de barman. a trecut la f`r` frecven]` pentru c` absenteaz` mult.Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire l l l l l num`r fra]i . locuin]` – casa bunicii \n comuna Bradu.. [coala vie]ii”. a venit dup` 4 ani la f`r` frecven]`. [i am luat 8.

`[tia vechii. s` râd` lumea de mine [i automat. El nu s-a putut adapta \n clasa \n care a fost.] am stat \n sc`rile de bloc [.. cu \not`torii care au venit nu prea. „Îmi doresc s` devin antrenor.. aruncau cu lapte pe geam dup` cine vedeau. [. o [coal` ]i se pare dup` aia ca un fel de \nchisoare. s` înfiin]ez club”. „Cu colegii cu care am fost din clasa \ntâi ne \n]elegeam foarte bine. Când a abandonat prima oar`. dac` stai câ]iva ani \n libertate [i faci ce vrei tu \n fiecare sear`. ie[im la sucuri. asa cum [i-o aminteste.. a avut ni[te motive solide. vii la când vrei tu acas`. ai mai fi r`mas \n clasa aia?” „Da. Fac \not [i sunt mai r`i. când stai pe str`zi nu mai ai posibilitatea s` te duci la [coal` [. „{i dac` nu veneau ei.. faci ce vrei tu.. admite ca s-a sim]it constrâns [i privat de libertate \n [coal`.. Am fost desp`r]i]i unii de al]ii.. era cel agresiv [i cu probleme de adaptare..] Ne ajut`m unul pe altul când e nevoie”.{COALA NR... atrac]ia unor func]ii \nalte: „Dac` nu am merge la liceu. am r`mas foarte buni prieteni. to]i au declarat c` p`rin]ii lor s-au ocupat atent de \ndrumarea lor.] (\not`torii) l`sau mizerie \n clas`. Motive invocate pentru abandon |n reprezent`rile cadrelor didactice.. nu ne \n]elegeam. situa]ia \n care se afla chiar nu \i permitea s` \[i continue studiile: „A fost decizia mea. principalele cauze care conduc la abandon sunt: 1) Abuzuri ale p`rin]ilor asupra copiilor 2) Familii dezorganizate 3) Mentalit`]ile familiilor 4) P`rin]i pleca]i \n str`in`tate s` lucreze Elevii propun o imagine u[or diferit`.” Un element foarte important este [i implicarea p`rin]ilor \n educa]ia copiilor. I. dup` ce s-a \nscris la programul f`r` frecven]`.... la distrac]ii [. Profilul clasei din care au abandonat copiii Clasa lui I... De cealalt` parte.5. JUDE}UL ARGE{ l „Cât` [coal` vrei tu s` faci?” „Toate. dar nu au zis niciodat`: <Mi-e ru[ine s` ies cu tine \n ora[>. visul reu[itei \n via]`.. Eu n-am vrut s` plec din clasa aia..] Am prieteni care au foarte mul]i bani. Când a abandonat [coala pentru a doua oar`. s-au stricat to]i profesorii. a[ fi r`mas \n clas`.. dar dac` sunt ei.16 DIN PITE{TI. IV.4. IV. Situa]ia lui G. nu mai avem ce face”. foarte r`u. IV.] [i de atuncea s-a stricat tot. Se [tie c` f`r` [coal` n-ai ce s` faci”. S` fac a VIII-a [i s` m` duc la liceul sportiv”. [. dup` aia dac` te duci la o [coal`. de când au venit ei”. \ns` concordant` cu reprezent`rile cadrelor didactice. 207 .] Noi aveam profesori buni [i de când au venit ei. dac` am renun]a pe clasa a X-a. Ce nevoie am eu de [coal`? Dar nu-i a[a. c` la un moment dat. pentru c` eu ca copil nu mi-a pl`cut niciodat` s` ies murdar pe strad`.. to]i care am abandonat [coala [i care nu ne-am mai dus [. de când eram mic. Se obi[nuise deja cu un alt stil de via]`: „{i chestia asta de a nu avea p`rin]i lâng` tine [i de a fi liber tot timpul. poate c` nu am ajunge directori sau ceva de genul. foarte.. ba dimpotriv`: „Cu colegii m` \n]elegeam foarte bine. I. directoarea afirm` c` nu au existat probleme cauzate de b`ie]ii \not`tori [i consider` c` G..] mi-a fost foarte ru[ine s` vin la [coal` nesp`lat sau s` nu am caiete”. era una frumoas`. Ceilal]i colegi ai s`i au continuat educa]ia [i chiar [i acum \i sunt foarte buni prieteni. este mult diferit` din acest punct de vedere. pentru c` sunt [i prieteni pe care \i cunosc de-atâta timp.]. Motive pentru a merge mai departe (date de absolven]ii de a VIII-a) Printre factorii motivan]i ai elevilor care au continuat studiile \n clasa a IX-a se num`r` dorin]a unui trai mai bun. s` am copiii mei. dar nici eu n-am fost genul s` \mi fie mie ru[ine s` ies \n ora[ [. dirigintele m-a dat afar` din clas` [. \i pl`cea foarte mult la [coal`. Pentru c` te-ai \nv`]at liber. dup` profesori [i ne luau pe noi.. dar o s` ne lovim mai târziu. Nu a avut niciodat` conflicte cu el.6. avea mereu conflicte cu ceilal]i copii.

observa]ii proprii. m Interviu cu eleva care a abandonat studiile \n anul [colar prededent.{coala Nr. Ele completeaz` informa]iile rezultate din interviurile aprofundate listate \n continuare: m Interviu cu directorul [colii (ne\nregistrat audio). au fost utilizate pentru descrierea general` a contextului social [i educa]ional. jude]ul ARGE{ Investigator principal: Iulia Cristea Expert local: Emil Necu]` Informa]iile utilizate \n acest raport provin din surse variate. informa]ii publice listate pe site-ul prim`riei ora[ului.1 din TOPOLOVENI. l l Interviuri cu diver[i actori locali. m Interviu cu diriginta clasei a VIII-a (anul [colar precedent). m Interviu cu mama elevei care a abandonat studiile \n anul [colar precedent. m Interviu de grup cu elevi de clasa a VIII-a (anul [colar precedent). prin unit`]ile [colare studiate. . clasa a V-a. date statistice raportate de INS [i de MEC.

php) Perspective de dezvoltare: proiect pentru bazin de \not. Printre resursele cele mai de pre] ale ora[ului Topoloveni se num`r` re]eaua hidrografic`.150-200 m adâncime.topoloveni. JUDE}UL ARGE{ I. re]ea de electricitate [i telefonie. \ntre cele dou` localit`]i fiind 20 de km distan]` [i microbuze care asigur` periodic transportul. |n afara de cei implica]i \n industrie. construirea unei [osele de centur`. fiul domnitorului Mircea cel B`trân. 209 . construirea unei gr`dini]e cu program normal [i prelungit.{COALA NR.1 DIN TOPOLOVENI. sta]ie de cale ferat`. Topoloveni a devenit ora[. exist` localnici care sunt implica]i \n agricultur`: cultivarea legumelor. |n anul 1968. Naveta pân` la Pite[ti nu este foarte dificil`. re]ea de drumuri na]ionale. Amplasarea ora[ului Topoloveni Majoritatea localnicilor lucreaz` la ISB Piese Auto. proiect pentru amenajarea unui nou parc.ro/index_site. pe vremea lui Radu Prasnaglava. re]ea de gaze naturale. (Sursa: http://www. gazele naturale [i lemnul. restaurarea unor biserici. o nou` sal` de sport. Topoloveniul este pe harta produc`torilor de vin din ]ar`. la croitoria Francesca (Topoloveni) sau la Dacia (Pite[ti). Figura 79. ]i]eiul. „Ora[ul dispune de: surse ecologice de ap` . un nou bloc ANL. jude]ene [i comunale”. DESCRIEREA LOCALIT~}II Zona a fost atestat` documentar \n anul 1421. a pomilor [i cre[terea animalelor. a vi]ei-de-vie.

{coala Nr. \n partea dinspre Bucure[ti. ]`r`ne[ti. |n jur de 0. Dimensiune. sunt \ngrijite. 1 este amplasat` pe [oseaua Bucure[ti. 210 . Exist` câ]iva romi. Topoloveniul nu este \mp`r]it pe cartiere. dar \n localitate exist` [i case. Nivelul de trai \n Topoloveni este unul mediu. istoric Topoloveniul are dou` [coli generale. Popula]ia este compus` oficial din români 100%. tendin]a este de sc`dere datorit` [omajului \n cre[tere.Pite[ti ce traverseaz` ora[ul. 1 [i {coala din }ig`ne[ti. sat ce apar]ine administrativ de Topoloveni \mpreun` cu Batârcani. cand s-a \nfiin]at o nou` [coal`. zootehnie) [i turism. se poate spune c` nivelul general de trai al topolovenilor este unul mediu. legumicultur`. exist` destui oameni \n zon` care tr`iesc din agricultur` (viticultur`. Ora[ul Topoloveni Sursa: maps. ele fiind amplasate pe str`zile mai l`turalnice.1. Chiar dac` vorbim de un ora[.Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire II. oameni care \[i duc existen]a de pe o zi pe alta. pu]ini. DESCRIEREA {COLII Figura 80. {coala Nr. II. Gorone[ti [i Crinte[ti. ca peste tot.google. Majoritatea caselor sunt \n stare bun`. proasp`t vopsite [i am aflat c` au fost reabilitate termic anul acesta.1. Blocurile sunt bine \ntre]inute.com. De[i exist`. exist` [i case vechi. dar oficial nici o persoan` nu este de etnie rom`. principalele destina]ii fiind Italia.3% din popula]ie este plecat` la munc` \n str`in`tate. nu s-au declarat. Spania [i Elve]ia. |nv`]`mântul gimnazial din localitate a fost g`zduit \n spa]iul liceului pân` \n anul 1968. La [osea sunt mai multe blocuri. {coala Nr.

2. ob]inut cu sprijinul consiliului local l whiteboard – doar \n laboratorul de englez` l laborator informatic`. 15 s`li de clas`. JUDE}UL ARGE{ {coala are o suprafa]` de 4265 de metri p`tra]i. Profesorii sunt califica]i \n propor]ie de 100%. laboratoare (de biologie. Reabilitarea a fost posibil` cu fonduri de la bugetul local. II. ele ar`tând ca [i cum ar data din aceea[i perioad`. l sal` de sport – da 211 . limba englez`). Criterii urm`rite: l clase luminoase . c`[ti [i plan[e cu gramatica limbii engleze.{COALA NR. teren de handbal [i curte a [colii. Figura 81. majoritatea cu grade didactice. Internet – da. Holurile sunt pline de picturi ale elevilor [i de diplome ob]inute de elevii [colii la diverse concursuri. dotat cu sistem audio. material didactic – laborator de limba englez`. laborator de biologie. {coala este \ngrijit` [i se vede imediat c` e proasp`t renovat`. Impresia general` l`sat` de dot`rile [colii Cl`direa [colii este una primitoare [i prietenoas`. l alte laboratoare. din care 24 gradul I [i 9 gradul II.da l mobilier – nou. |n s`lile de clas` exist` câte un computer. cum ar fi animalele \mp`iate din vitrine. ob]inute prin Programul SEI. Nu se pot sesiza vizual diferen]e \ntre cele dou` corpuri. sal` de sport. din care 16 clase I-IV cu un efectiv de 374 de elevi [i 15 clase V-VIII cu un num`r de 332 de elevi.1 DIN TOPOLOVENI. Atât holurile cât [i clasele sunt luminoase. {coala are tradi]ie \n activit`]i extra[colare. Vor s` instaleze fir de internet \n clase. Fa]ada [colii Cl`direa [colii este compus` dintr-un corp vechi reabilitat \n \ntregime [i unul nou. informatic`. acestea fiind cump`rate din banii strân[i de la comitetul de p`rin]i. |n anul [colar 2008-2009 s-au \nregistrat un num`r de 31 de clase de elevi. mândrindu-se cu un ansamblu de dansuri populare [i cu un grup vocal. \nc`p`toare [i curate. {coala p`streaz` \ns` [i elemente tradi]ionale. laborator de 10 calculatoare + server.

cele mai noi fiind dona]ie din partea unei b`nci. Panou cu realiz`rile elevilor 212 . are central` proprie. {coala este racordat` la gaze [i canalizare. [i vechi [i noi. de volume din bibliotec`. modern` nr. La liceul „Ion Mihalache”. afirm` elevii.000 de volume. Urs \mp`iat (material didactic / decor) amplasat la intrarea principal` \n [coal` Figura 83. Figura 82. vechimea acestora – 16.Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire l l l l l l teren de sport – da curte a [colii – da grup sanitar \n interiorul [colii – da starea cancelariei – bun`. unde au ajuns elevii care au promovat clasa a VIII-a sunt condi]ii mai pu]in bune decât \n {coala nr. 1 din Topoloveni.

..4. De asemenea. Directorul define[te drept problematic faptul c` [coala nu mai reu[e[te s` atrag` sponsori de 2-3 ani. care a pl`tit renovarea acoperi[ului. unii la facult`]i de stat. trei dintre ei sunt la Pite[ti [i restul au intrat la liceul „Ion Mihalache” din Topoloveni. dar din cauza problemei navetei se v`d nevoi]i s` se transfere la liceu la Mihalache. Unde continu` studiile absolven]ii cls a VIII-a? 80-85% dintre absolven]ii [colii generale din Topoloveni merg \n continuare la „Ion Mihalache”. unul dintre p`rin]i sau ambii pleca]i \n str`in`tate.] E posibil s` nu termine to]i. problemele financiare nu sunt atât de importante: - l „Probabil c` e greu s` nu ai bani.. aveam de toate [. (diriginta). Rela]ia [colii cu actorii locali este foarte bun`. al]ii la facult`]i private. dar tot s-au orientat [. contribu]iile Prim`riei.. Din cei 23 de elevi ai fostei clase a VIII-a. JUDE}UL ARGE{ II. A.] {i rezultatele tezelor cu subiect unic au fost remarcabile. note foarte bune”. O nou` arip` a cl`dirii a fost construit` din fonduri primite de la Banca Mondial`. (diriginta) {coala se mândre[te \n mod deosebit cu elevii care s-au \ntors \n ora[ul natal: M.. mai mult de jum`tate ajung la facultate. Problemele cu care se confrunt` [coala |n opinia cadrelor didactice. II. Admiterea nu mai e cum era odat`”..S. „Se predau multe materii care nu ]in de profilul nostru”.. sunt importante contribu]iile primite de la Consiliul Local.B.1 din Topoloveni ca profesoare. Directoarea [colii afirm` c`.. dar eu cred c` atunci când exist` în]elegere. l „To]i au intrat la liceu..3. este frumos la [coal`. principalele probleme ale [colii sunt legate de: problemele familiale ale copiilor care devin problemele [colii (familii dezorganizate. din pu]inul `la. sunt cazuri de eleve care au f`cut facultatea la Bucure[ti [i s-au \ntors la {coala nr. po]i s`-l împar]i în a[a fel încât toat` lumea s` fie mul]umit`”. „La liceu stilul de predare e diferit.. l „Din genera]ia trecut`.] a fost o clas` de excep]ie [i un an foarte bun pentru ei [.M. care a achizi]ionat mobilier nou.1 DIN TOPOLOVENI.... au fost re]inute cazurile care ie[eau din tipar: 213 . pân` acum nu avea cine s` se ocupe de problemele personale ale elevilor. procentul celor care merg la facultate \n ziua de azi fiind mai mare decât \n cazul genera]iilor trecute. Mai sunt copii care intr` la profesional` la {tef`ne[ti sau la M`r`cineni. abia de anul acesta exist` psiholog \n [coal`. \n general. (diriginta) Elevii descriu [coala \n general \n culori pozitive: „Mi s-a p`rut frumos... „Ar trebui s` existe diferite activit`]i \n [coal` la care s` participe to]i elevii”. bine. cred c` to]i sunt la facultate.) „Unii profesori n-au [tiut s` se apropie a[a de mult de elevi astfel \ncât s` \i fac` s`-[i dea silin]a”. acolo unde [i-au propus [.mai repede”. cu tax` sau f`r` tax`.] Profesorii au fost cumin]i” (eleva care a abandonat. |n afar` de ajutorul p`rin]ilor ce sunt foarte implica]i \n via]a [colii [i au sprijinit financiar proiectele de dotare cu calculatoare a claselor [i proiectele de reabilitare. ace[tia neavând curajul s` se „deschid`” \n fa]a profesorilor.{COALA NR. O.. copiii care r`mân \n grija rudelor.

. a recurs chiar [i la for]` pentru a-[i determina copilul s` mearg` la [coal`. Printre facult`]ile vizate se num`r` Academia de Poli]ie. fie la Bucure[ti [i consider` c`. al unei feti]e care a luat olimpiada pe ]ar` la limba român` (când a ajuns la liceu). „Ai voce?” „Nu prea. devenit liceu teoretic) |n continuare. ei se reorienteaz` \n liceu”. pentru a ajunge acolo unde \[i doresc. fie la Pite[ti. de aceea tind s`-l prefere Pite[tiului. Cum \[i imagineaz` via]a lor elevii intervieva]i? Diriginta spune despre fo[tii s`i elevi c` „To]i \[i doresc s` devin` prezentatori TV sau sportivi. Cei ce au \ntrerupt educa]ia nu au reprezent`ri prea concrete despre viitorul propriu: „Vreau s` m` fac cânt`rea]`”. ASPIRA}IILE {I A{TEPT~RILE DE LA EDUCA}IE ALE ELEVILOR III. P`rin]ii lor sunt de asemenea nepreg`ti]i pentru o astfel de \ntrebare: „Nu [tiu ce s` zic. |n orice caz. visele noastre se pot realiza”. |ncrederea \n educa]ie a celor intervieva]i Absolut toate persoanele intervievate au sus]inut importan]a educa]iei \n dezvoltarea personalit`]ii individului. to]i vor s` urmeze cursurile vreunei facult`]i. (eleva care a abandonat studiile) 214 . singurul liceu din Topoloveni (fost liceu industrial. „{tiu c` pot [i înv`] pentru mine”. la liceul „Ion Mihalache”.3. Feraru cred. aspira]iile lor nu sunt atât de greu realizabile [i nerealiste. este nevoie de mult` munc` [i talent. (diriginta) Cei ce au continuat studiile se v`d intra]i la facultate.dar \mi place s` cânt”.] O s` m` ]in de treab`”. pentru to]i cei \ntreba]i.. Cred c` acum vreo patru ani s-a întâmplat asta”. Iar. Liceenii sunt convin[i c` se face „mai mult` [coal`” la Bucure[ti. [. Ea se mândre[te cu diploma de 10 clase pe care a c`utat-o s` mi-o arate. Educa]ia reprezint`. cheia reu[itei \n via]`. (diriginta) III. din câte am discutat cu ace[ti copii.1.. Absolven]ii de clasa a VIII-a Cei intervieva]i au ajuns acolo unde [i-au dorit..] Foarte pu]ini sunt p`mânteni \n clasa a VIII-a [i reali[ti. l l „Dac` muncim. de etnie rom` [i care a intrat la facultate prima.. Facultatea de Litere.] Eu mi-a[ dori cât mai mult s` fie cât mai cuminte”..2.. fotbali[ti de talia lui Mutu.. Academia de Teatru [i Cinema.dac` nu \nva]` carte unde s` se duc`? [. Nimeni nu mai crede \n „[coala vie]ii”. Cea mai „aprig`” ap`r`toare a educa]iei este chiar mama elevei care a abandonat [coala \n clasa a V-a.. dar f`r` rezultat.. l „A[ vrea s` fac 10 clase [i mai multe chiar [. III.Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire l „Cunosc persoane din etnia rom` care vin la [coal` [i chiar un caz. III.. to]i elevii intervieva]i ar dori s` mearg` la facultate..

a venit la centru s` \[i fac` „temele”. Ambii copii provin din familii dezorganizate. unde am g`sit-o doar pe mama ei [i pe fratele de 5 ani. care ar fi trebuit s` fie cls. se joac` cu copii”. Am cunoscut prea pu]ine cazuri pentru a afirma dac` exist` sau nu un grup ce prezint` un risc mai ridicat de abandon. Provine dintr-o familie dezbinat` cu ambii p`rin]i alcoolici. foarte pu]ine din câte [tiu eu... cuno[ti oameni [i legi prietenii”. El nu venise nici cu un an înainte. un elev pe care eu l-am preluat repetent.V. [tiu c` face parte dintr-o familie dezorganizat` de romi. b`iat): l „Sunt cazuri restrânse. ci un factor intrinsec pe care nu [i-l poate explica. În prima faz` am luat leg`tura cu doamna directoare s` v`d ce este de f`cut.[i a[a la mâncare. dac` în familie se vorbe[te a[a [. ceva de genul `sta. a venit [i C.. Dup` ce am discutat cu mama fetei. Am fost acas` la ea.. Din cei doi copii care au abandonat [coala \n anul precedent. m` plimb cu fratele meu”.] Nu a venit niciodat` la [coal`. I-am luat interviu acestei eleve.] Educa]ia se face în familie [i e ca [i gramatica. dar poate mai târziu va deveni”.] Noi. l l „Mi-a sp`lat rufe. mama fetei care a abandonat sus]ine c` nu problema banilor este cea care a determinat-o pe fiica sa s` renun]e la studii. degeaba îl înve]i la [coal` s` nu fac` un dezacord. sunt foarte pu]ine [i ei nu [tiu s` [i le aleag`. unul din ei este de etnie rom`. fiind [i de o vârst` mai înaintat` c` a r`mas repetent de vreo dou` ori. oameni care se descurc` foarte greu.. (elev clasa a 9-a) l l IV. PROBLEMA ABANDONULUI IV.] Am fost acas` la el. dac` îmi toac` o ceap`. Ei afirm` c` acea zi a fost prima \n care C. to]i ceilal]i actori implica]i infirm` spusele feti]ei. dar noi suntem obliga]i s`-l înscriem de trei ori. Mama sa este bolnav` [i este maltratat` de c`tre so]ul ei. ea nemaivenind la [coal` de un an de zile. Ea a fost g`sit` la Centrul de Zi de c`tre directoare [i expertul nostru local.) IV. am fost la poli]ie s` m` interesez c` nu [tiam nimic despre el. decât educa]ie. îns` nu mi s-a r`spuns. dar a abandonat [coala \n cls.1.. acas`.. Cu toate acestea. dar [tiu sigur un caz pe care eu l-am avut în clas`. (diriginta) „{coala e locul în care înve]i lucruri noi. [... izolate. Ea a insistat de multe ori ca fiica ei s` se \ntoarc` la [coal`. a VII-a. Prezentarea cazurilor de abandon [colar din 2008 Elev ce a abandonat \n clasa a VIII-a (L... 215 .. N-a umblat cu b`ie]i. Sunt foarte bine \mbr`ca]i. (mama) „Ies pe la poart`. care se confrunt` cu mari probleme financiare. a V-a. {i este nevoit s` lucreze copilul. C. JUDE}UL ARGE{ l „Copiii nu au modele în ziua de ast`zi [i asta mi se pare foarte grav. s` lucreze pentru a-[i câ[tiga existen]a.” (diriginta) Elev ce a abandonat \n clasa a V-a: C.2. am în]eles c` mama lui se ocup` cu m`turatul stradal. (elev clasa a 9-a) „Deocamdat` [coala nu e o povar`.. „Avem destule situa]ii de copii romi care vin la [coal`. [. printre cei mai cura]i.{COALA NR. [. Sau dac` sunt. (diriginta) Ceea ce au \n comun cele dou` cazuri se refer` la situa]ia familial` [i la starea de s`r`cie.. facem mai mult transmitere de informa]ii. la [coal`. De[i sus]ine c` a frecventat toate cursurile \ncepând din acest an [colar. o fat` de 14 ani.1 DIN TOPOLOVENI. Cu toate acestea. printre cei cu mai mult bun sim] [i cu rezultate bune la \nv`]`tur`”. Ce fac acum cei care au abandonat? Fata o mai ajut` pe sora ei de la Oarja la cre[terea copiilor. (C.

(diriginta) 2 . chiar dac` \i oferi bani. Motive invocate pentru abandon Cadrele didactice aduc \n prim plan 3 tipuri de cauze ale abandonului: 1 .cazuri sociale s` \[i preg`teasc` temele. mama agresat` fizic de tat`l copiilor. l „Dac` mergeam la [coal`. Exist` o metod` mult mai bun` de atragere a acestor cazuri [i aceea este Centrul de Zi.. ce s` fac?!”. care func]ioneaz` sub supravegherea unei profesoare care \i ajut` pe elevii . indiferent de situa]ia \n care e[ti. m` iau dup` el.. (mama) l ocupa]ii – tat`l lucreaz` cu ziua. tat`l alcoolic. mama casnic` l locuin]` – casa cu trei camere se afl` \n stare jalnic`. situa]ia la \nv`]`tur` era dezastruoas` din acest motiv. chiulea. Am \ntâlnit situa]ii \n care copilul nu mai venea la [coal`. nu cred c` \i oferi dragoste.4. eram cu copiii [. (C. {tie c` fo[tii ei colegi de clas` sunt \naintea ei la \nv`]`tur`.român` l evenimente ce au afectat / afecteaz` starea elevului – conflicte \n familie. (mama) „Înve]i bine?” „Nu prea”. am numai 10. preluate de copii [i aduse pe b`ncile [colii - 216 . Barbat`-miu vine acas` [i sparge becurile”.p`rin]i pleca]i la lucru \n str`in`tate „Cel mai bun lucru pe care po]i s` \l faci pentru copilul t`u este s` stai lâng` el. care are 21 de ani [i este c`ru]a[ [i ale so]ului ce munce[te cu ziua.3. c` mama nu era lâng` el”. Copilul se pierde. [i la sport.familii dezorganizate – violen]a [i limbajul agresiv al p`rin]ilor. Profilul elevei care a abandonat [coala Familie de provenien]`: l num`r fra]i – 4 l educa]ia p`rin]ilor – mama a absolvit 10 clase l venituri – evaluare subiectiv` a s`r`ciei: mama feti]ei declar` c` tr`ie[te foarte r`u. „B`iatul cel mare a vândut [i el un cal [i a pl`tit lumina. l l l l l „Avea note buni[oare”. Performan]` [colar`: C.) Atitudinea fa]` de educa]ie: Fata pare con[tient` de faptul c` [coala este important` [i \[i dore[te s` nu fi renun]at la [coal`. este mizerie [i dezordine l etnie . m-am \mboln`vit pe sistem nervos din cauza traiului”. 6”.Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire „Cornul [i laptele” nu poate fi considerat un factor determinant al particip`rii [colare. nu este capabil` s` ofere o motiva]ie coerent` pentru comportamentul s`u. Acest program nu func]ioneaz` ca element de atragere a elevilor cu posibilit`]i financiare sc`zute. eram a VII-a. „Mai beau [i eu. IV.. a dat un milion jum`te la lumin`. sursele de venit ale gospod`riei sunt ale fiului cel mare. cu toate acestea. Acum \i vine foarte greu s` ]in` pasul cu materia predat`. IV.. elevii primesc [i o mas` gratuit. la matematic` iau 7. Mama spune c` „Nu mai am r`bdare s-o ajut la teme. la desen.] cu care m` în]elegeam mai bine”. spre deosebire de colegii ei care au mers la [coal`. la muzic`. via]a mea ar fi fost mai frumoas`. |n plus. gata s` se pr`bu[easc`. |[i dore[te ca ruptura s` nu se fi produs anul trecut. „La ce not` te situezi?” „7.

.5. (pentru copii)”.... Fiecare dintre elevii intervieva]i \n discu]ia de grup are \n minte o reprezentare a ceea ce \[i doresc s` fac` \n viitor. au vorbit cu mine [i cu mama”. 217 . Ea regret` decizia de a abandona [coala.] Au venit doamna dirigint` cu doamna directoare acas` s` m` caute [i a mai venit o dat` doamna directoare. (diriginta) Elevii care au abandonat \[i explic` situa]ia \n moduri diferite: l l „Vroiam s` stau acas`” „Mama ta nu te trimitea la [coal`?” „Ba da. m` duceam vreo 3 zile apoi nu m`. rolul lor nu este unul decisiv. Motive pentru a merge mai departe (date de absolven]ii clasei a VIII-a) Cei mai mul]i dintre absolven]i au reu[it s` intre la liceul unde [i-au dorit. P`rintele poate decide în numele copilului pân` la o vârst`. Eleva care a abandonat sus]ine c` a fost [i a r`mas prieten` cu elevii din fosta ei clas`..1 DIN TOPOLOVENI. mereu m` certa.. faptul c` a fost g`sit` la Centrul de Zi fiind un mic pas \nainte. C. ceilal]i colegi continuând \n aceea[i clas`.6. Ei sunt convin[i c` nu po]i reu[i \n via]` f`r` educa]ie. cizm`rie. Nu cred c` în calitate de p`rinte nu po]i g`si o modalitate prin care s`-]i trimi]i copilul la [coal`”. ea \i a[teapt` când ei ies de la cursuri. mirajul banului câ[tigat rapid \n construc]ii. de-o vârst` cu ea. dar e nostalgic` dup` cei din genera]ia ei. lipsa locurilor de munc` pentru p`rin]i. c` se \ntâlnesc [i acum. afirm` c` se \n]elege bine cu noii colegi. s`r`cia. pentru c` a[a au fost \nv`]a]i c` e bine [i pentru c` sunt convin[i c` f`r` educa]ie [i mult efort depus. Cu siguran]`. de nivel mediu. dar nu g`se[te factori motivan]i care s` o determine s` afirme cu siguran]` c` e hot`rât` s` se \ntoarc` la [coal`. Ea este singura care a abandonat studiile. l IV. Elevii \nva]` pentru c` a[a trebuie. m` [i b`tea câteodat`”. Profilul clasei din care a abandonat eleva Clasa din care provine C. {i-a cunoscut [i noua clas`.{COALA NR. timp de 2 luni [. (directorul) l „Vina cea mai mare o au p`rin]ii.. hot`rârea pare s` vin` din interior. este una destul de omogen`. familii dezorganizate. IV. din teama unui eventual e[ec \n via]`. JUDE}UL ARGE{ - 3 .„probleme sociale. tentative au existat. „Întâi am început s` lipsesc. nu vor ajunge nic`ieri. Cu toate c` [i p`rin]ii au avut un rol important \n continuarea studiilor.

.

.

Editura VANEMONDE Tel: 021-331.00 .02.

cu suportul financiar al Reprezentan]ei UNICEF \n România.000 de exemplare. Editura VANEMONDE ISBN: 978-973-1733-15-9 . cu fonduri oferite cu generozitate de c`tre Comitetul Na]ional UNICEF din Germania.Lucrare realizat` [i tip`rit` \n 1.