r

L~

,)

/1""1

j

/
1\.

" 'v-

!

,

.

Coleqia INITIERI

Marc de Smedt TEHNICI DE MEDITATIE ~I PRACTICI ALE TREZIRII SPIRITUALE

-

Redactor: MARIA STANCIU Tehnoredactare computerizata: OFELIA CO~MAN

MARC DE SMEDT

TERNICI DE MEDITATIE
~I PRACTICI ALE TREZIRII SPIRITUALE
Traducere de GEORGE ANANIA

a ISBN 973-9243-61-4
univers enciclopedic Blicure~ti,199X

L

Ilustratii de BARBARA CREPON

CUPRINS

C1H1itoria interioar1i..................................... Iluzie a realit1itii irealitatea iluziei ........................ ~ Meditatiizilnicesau arta de a te bucurade clipa prezenta ........ Traditiaevreiasca ...................................... Devenireameditatieicre~tine ............................. Metodeale C1iijin Islam ......................

7 lO 22

40 50 64 PracticileYogaale traditieiindiene . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 84 121 Buddha ~ipreceptelelui ................................. 131 Meditatiitaoiste ....................................... 151 Calea ramuriiHinayana ................................. Tehnici tibetane. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 159 178 PracticaZen .......................................... 203 Relatiacu realul .......................................
Bibliografie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 209

@ Marc de Smedt, Techniques de meditation et practiques d'iveil Editions Albin Michel S. A., 1983

Toate drepturile asupra acestei versiuni In limba romana apartin Editurii Univers Enciclopedic

-

.....

CALATORIA

INTERIOARA

Illi Jacqlles Brosse
inforcdndll-mi aten/ia ~pre inallnfrll. aSCI//f ce se petrece All/nd aud inima care bate. Ma care I/rca ~i caboara.

de ceo/a Ita parte a timpanllilli. ~'dngele care vllie~.te. rasl/jlarea ce .I'e var.H! in mla~tini pl/rpl/rii,

cl/fimd mai adanc, sunt sdnge/e ce se tara~te de-a lungul arterei, apoi, inca ~i mai addnc. se adllnt! ill drellu/ venei.. intrl/ l/1Ir-IIl/a di/1lre cell/lele inl/ndate in revdrsarea IlIi, amiba ce igl/ora ceea ce se intdmpla Ii apar/ine ~'i din pricina in)l/r.

nil ~tie cawi al/samblll sllpravie/I/i,/ibera

asta Imi \'0

de orice pre)l/decata, insedindl/-se, pe aillrea. CII aceasta cell/la al/rmima.

Il/tr-1lI1 alt tot. Atunci, idelltijicat devin neml/ritor.

Uneori ma Intreb ce secret incredibil ascl/ndem In noi. Ce destin nebllllesc con/in genele noastre. Un destin ajlat dillc% de istoria pamanll/II/i .yia erelor, IlIIde.winfa/a de care illSlI.yi mersul galaxii/or /III ill.l'eamlladeait 0 lIli~'careprintre allele.

Cartea de fa!a a aparut, mai de mult. sub titlul Cincizeci de fe/mid de medita(ie. Pentru prezenta edi!ie de buzunar, revazuta ~i completata, am prcferat sa revin la ideea ini!iala ~isa intitulez aceasta sinteza H'irii men!iona cifrc. a Lucrarea mea Incearcii sa va faca a Imparta~i un profund intcrcs fa!iide ni~te practici milenare, care Inca Ii vorbesc fiin!ei omene~ti de astilzi ~icare ii arata drumul ce 0 va face sa se autodepa~easca, sa-~i liirgeasci! viziunea ~i sa inteleaga realitatea lumii ei. Totodatii lucrarea mea porne~tc de la 0 dorin!a de demistificare: prea multe sccte ~i prea mul!i guru Ie propun adeptilor Jor un Paradis pierdut, 0 Nirvana etemii, fcricirea ideala. 0 zadarnicii escapada In visul astral ~iin muzica sferelor. Or, in insa~i esen!a religiilor ~i In ceea ce spun marii In!elepti, marii mistici ~i adevaratii mae::;tri.nu e vorba niciodata de a~a ceva; ei to!i preconizeaza 0 aventura intcrioarii. nicidecum despar!ita de via!ii, ci. cIimpotriva, adiinc inradacinatii in ca. 111 noi in~ine se giise~teadeviirul, In noi se gase~te raspunsulla toate intrebarile. in noi descoperim "cine sum'''!, "ce caut aici'!" ~i "ce-i de facut'!". Unlll dintre ultimele cuvinte ale lui Buddha ~iuitimulilli sfat a fost: ..Fi\i-vii vOlla in~iva propria fiiclic." lar pt.:mruHristos. impiiri1\ianu era nici villoart.:.l1lcI in ceruri ci "inliluntrul vostrll". Sa mt.:oitcziinseamn:l sa te deschizi f;qa de tine. f;qa de realitate. fa!a de celiilah. de lume. de Cosmos. Toate t.:pifcnomenek pc care It: vt.:dcm aC[lIalm<.:nlt..: i7.bucnind ~I dpiit;lIld
propoqii (droguri. sectt.:. neoromalllism ~I neomisticism...) aSl:lIllll 0 nl:voie profunda. 0 lipsa esen!ialii. De unde ~i calltarea, prin mice mijIO<ll'C.a lInCI

MARC DE SMEDT

8

9

TEHNICI DE MEDITATIE

-..--.----

inv!!t!!turi care s!! treac!! dincolo de cadrul meschin al cotidianului ~i s!! permit!! transcenderea lui, c!!utare a fraternit!itii intr-o comunitate ce-~i analizeaza drumul, nevoie de practici corporale care s!!ne cal!iuzeasc!i, sa ne adune laolalt!!. Pan!! acum am fost necontenit dezam!igiti de bisericile oficiale care, asemeni Bisericii catolice, au inchis neces.iJatea de tr!!ire a absolutului in structuri rigide ~i sc1erozate, in dogme incremenite care nu mai vor s!ispun!i nimic, intr-un catehism abrutizant: opiu pentru popor, dupa expresia draga lui Marx. Fenomen ce se poate reproduce, de altfel, in prezent in interiorul anumitor secte. Atentie, s!inu gre~im. CaJatoria interioara, atractia fata de sacru nu sunt o intoarcere in pantecul matern, inlocuit prin constrangerea lini~titoare a unui grup. Este vorba, cu totul dimpotriva, de a ne trezi, de a ren~te la viat1i, de a dezvolta potentialitatile proprii fiecaruia, tinand seama de diferentele dintre noi; de a evolua ~inu de a adormi intr-un vis proiectat asupra realit!itii. Iar notiunea de interior nu poate in nici un caz face abstractie de aceea de exterior: fiindca amandoua se contopesc. una intr-alta, indisociabil. Suntem cu totii deosebiti, fiecare are propriile-i probleme, a c!1rorrezolyare ii revine lui insu~i.Nici un sistem nu 0 va face in locul nostru. Viziunea noastra asupra lumii creeaza lumea. Se schimba viziunea, se schimba lumea ~i actiunea noastra asupra ei. Prin aceasta ajungem la vechea problema a libertatii. Libertatea trebuie cucerit!i de fiecare, ~inu inseamna 0 conceptie egoist!i sa spui asta; fiindca 0 flinta echilibrata, in deplina posesie a mijloacelor sale, 0 fiinta lucida ce nu vede realitatea prin prisma deformanta a fantasmelor ~iangoaselor proprii are 0 influent1ibenefica asupra oamenilor din jur. Tehnicile de meditatie, daca sunt bine folosite, pot sa ne ordoneze flinta, sa ne stimuleze energia, sa ne concentreze facultatile de obicei dispersate ~ine ingaduie sa mergem ~imai departe, sa ne extindem con~tiinta la infmit. De milenii intregi au fost create pentru aceasta ~i pentru aceia, in cele din urm!i putini, care Ie inteleg. Tin sa subliniez ca nu exist!i aici vreo dorinta de supraomenesc; inainte de a vrea sa devii mutant, trebuie sa-ti reg!ise~ticonditia normala, originara. Tehnicile vidului practicate de Chan, de Zen ~ipan!ila urma de toti misticii adevarati duc la 0 lini~tirea ceea ce voi numi excrescentele Ego-ului nostru, acest micut Eu superficial, vanitos, egocentric, insetat de putere ~icare ne pricinuie~te atatea rele. Educatia, societatea, proiecteaz!i cu privire la noi o imagine conform!! unui model ce se schimba 0 dat!icu epocile ~ilocurile. Or, important este sa ne reg!1simEul adevarat, rad!icinanoastr!i,~is!icre~tem pornind de la acest fundament intim inscris in genele noastre. ~i unde apare Dumnezeu in toate astea?

Dumnezeu, Allah, Buddha, Brahma... cuvinte diferite pentru a vorbi de un acela~i lucru. Nici 0 legatur!i cu mo~neagul b!1rbos, atotputernic, tronand intr-un cer fad ~i inconjurat de ingera~i trandafirii. Nu ~tiu ce este Dumnezeu. Fiinta suprem!i, originea vietii, viata ins~i, ~i moartea, alfa ~i omega? Budi~tii

spun: fiecare flint!i are specificul lui Buddha. Intr-adevar. fiecare fiintll tr!iie~te.Intreg Universul este mi~care. Ce anume impinge la dans atomii ~i particulele? Cu cat ~tiinta avanseaza cu atat limitele ei explodeazllla infinit. Din ce suntemfllcuti?Cinelocuie~te acestinveli~de carne?Ce energie? in Pentru ce na~terea, pentru ce moartea? Tot atatea intreb!iri f1lr1l llspuns. r Dumnezeu este Necunoscutul. Un dincolo ce se aflll in noi. Acea fortll care ar trebui sa ne fac!isa ne dep~im ftr!i incetare. care se opre~te, se intrel"\lpe, spune un kodn Zen. Ma simt la fel de agnostic ca ~i Malraux, care avea simtul sacrului ~i al omenescului nevrand sa se inchid!i in categorii. ~i care spunea di secolul urmator va fi metafizic sau nu va fi deloc.

Or,viitorulsecreeaz!in fiecec1ipa prezentului. i a

-

Pe parcursul cal!itoriilor mele in Orient am fost surprins s!i vlld eu cata insistent!! mae~trii spirituali ziceau c!i acum trebuie s!!divulg!im inv1itlltura ascuns!!,secret!!,rezervat!!pan!!in prezent adeptilor, diseipolilor; sa-i facem cunoscut!! existenta, ca ~icand am fi presati de timp, ca ~icand ni~te culturi muribunde, uneori aflate in exil, ar dori s!!ii transmit!! omenirii in pericol ins!i~i esenta mesajului lor, pentru ca aceia care pot auzi s!i auda. ~i s!i actioneze. S!! se trezeasc!!. Iar prezenta eaJ!!torie prin cateva practici nu poate s!!se deschid1i decat printr-o reflectie prealabil!i asupra unui concept difuz: acela al realita(ii. Fiindc!i in ceea ce se cheam!i meditatie este vorba, intr-adev!!r, de a~a ceva, numai de a~a ceva.

\ ,

11

TEHNICI

DE MEDITATIE

ILUZIE A REALITATII $1 REALITATE A ILUZIEI
,'" "Un obieet nu e eeea ee zice(i voi cd e... E,~temult mai mult. Este un ansamblu in sensuI eel mai larg al euvantului. Un seaun nu e un seaun. Eo strueturd de 0 eomplexitate de neeoneeput, din punet de vedere atomic; electric etc. Prin urmare. a-I gandi ea pe un simplu seaull eOllstituieeeea ee Korzyhski nume$te0 idelltifieare. Tota/itatea aeestor idelllifledri ii produce pe eeillevrozat, pe eeilleilllreg la millie, pe eel demelll... . A. E. VAN VOGT

experienta imediata ~ide simboluri conditionate de civilizatie, de impresii senzoriale ~i de idei preconcepute cu privire la tot ce implica natura lucrurilor..." In ce masura suntem con~tienti de universul imediat In care traim? ~i acest univers nu ne Inraure~te, nu ne conditioneaza? Ba da, fire~te. ~i pana Intr-atata Incat, tara sa ne dam seama de asta, iata-ne nu prizonieri. fiinddi
e de ajuns un impuls voluntar pentru a ne desprinde de el, ci Incetul cu Incetul

Oricare dintre noi este nascut Intr-o anumita celula a civilizatiei ~i-~i duce existenta Inauntrullimitelor culturii sale. Pe masura trecerii timpului, poate liirgi aceste limite prin experienta, prin contacte, prin ruptura cu vechile obi~nuinte. Bachelard, acest Intelept, spunea ca "un suflet plin de obi~nuinte este un suflet mort" ~i ca "tot ceea ce este important se face Impotriva a ceva"; afirmatii verificate prin experienta ~i prin Insa~i istoria omenirii. Incatu~area In rutina, chiar daca aduce un iluzoriu sentiment al sigurantei, aduce totodata micime de spirit, meschinarie: ea limiteaza fiinta. ~i invers, efortul de depa~ire, vointa de libertate ~i deschidere interioara, nevoia instinctiva de a te elibera din constrangerea tabieturilor sterilizante Iti Ingaduie sa mergi dincolo de angoasa care blocheaza ~idisponibilitatea, ~i dimensiunile actiunii tale In aceasta lume. Dar Aldous Huxley, Intrebandu-se cum ar putea omul sa continue a se bucura de binefacerile civilizatiei Inauntrul ciireia este Inlantuit, tara a se lasa, In acela~i timp, abrutizat ~iintoxicat de otravurile acesteia, aminte~te de dificultatea major1i: "tntre fiecare con~tiint1iomeneasc1i ~i restullumii se ridic1i0 barier1iinvizibila, 0 retea de structuri traditionale, de notiuni-senzatii, de idei deja uzate care s-au pretacut In axiome, de vechi sloganuri socotite drept revelapi divine. Ceea ce vedem prin ochiurile plasei nu este niciodat1i, binelnteles,lucrullnsu~i, imposibil de cunoscut. In majoritatea cazurilor nu este nici m1icarlucrul a~a cum se impune simturilor noastre, a~a cum provoac1i din partea organismului nostru 0 reacpe spontan1i.Ceea ce asimil1im ~i ceea ce ne provoac1i reactiile este un curios amestec de

robotizati de ma~inaria Inconjuratoare. Sistemul cultural da na~tere unui mesaj permanent, veritabil masaj vibrator care modeleaza fiinta; faptul ca acesta din urma este favorabil sau daunator nu influenteaza decat In mica masura actiunea lui In profunzime - adeviirat foraj. Sa fie oare Tn toate astea ceva foarte abstract? Nu. Experienta. Adica,lntr-o buna dimineata, sa-ti gase~ti calmul. Mai Inainte 0 noapte de somn lini~tit, apoi trezire fara graba, baie, ~edinta de relaxare, respiratie ~iconcentrare. Fiira probleme In minte; sa te simti In ordine, senin. Pe urma sa-ti petreci ziua ca de obicei: munca, telefon, ziare, transport,lntalniri,lume, discursuri ~icontradiscursuri... Seara sa opre~ti totul, sa te izolezi. Sa meditezi. Sa treci In revista. Recipientul-corp, golit dimineata, este acum plin, Indeosebi cu nimicuri. Pe parcursul zilei actiunea eficienta, esentialll, ocupa foarte putin loc. Restul e teatru, agitatie dezHlntuita, spectacol de marionete ~iparada. Nimic nu s-a petrecut exact a~acum ne a~teptam,timpul s-a diluat In meandrele limbajului ~i ale pretinsei comunicari. ~i asta zi de zi.

Trecntnl men imi alclltnie~teprezentnl
Dac1i prezentul meu se repeta la nesfar~it conform acelora~i scheme culturale, daca tot ceea ce constituie deosebirea mea fata de ceilalp se subtiaza In contact cu mecanica sistemului ~i a microsistemelor sale, dadi timpul curge dar energia interioara se Invarte~te In loc, ce se Intampl1i?Trecutul nn Imi alimenteaza In mod constructiv fiinta, mi~carea devine agitatie, gandirea se transforma Intr-o serie de locuri comune, de "se spune" ~i de false probleme; emotivitatea cre~te, atentia se fixeaza asupra detaliilor apoi se destrama, simpla realitate e perceputa ca un munte, 0 nesfiir~itasuccesiune de munti, sistemul nervos se Incordeaza, sistemul psihologic se deregleaza ~i totul pe masura.... Viata devine 0 problema imensa, perceputa prin ochelari de cal, protectori; fiinta bolnav1i proiecteaza 0 lume din ce In ce mai bolnava.

~

MARC DE SMEDT

12

13

TEHNICI DE MEDITATIE

--..---.-

Simturile ei saturate nu vad, nu pip/He, nu aud decat conform unor criterii pe care ea crede di Ie alege dar care de fapt Ii sunt impuse din afar1i. Abrutizarea tine adeseori loc de odihn1i. ~i ce r1imane? Un automat pe jum1itate omenesc, trepidant ~i telecomandat? Iar consumul de pilule, tranchilizante, excitante, aceste c1im1i~i fort1ichimice, cre~te din an in de an, in chip nelini~titor. Iar violenta i~iextinde imperiul asupra con~tiintelor, iar spaima tulbure fat1ide incertitudini se intinde insidios in spirite. 0 simpl1i panll de curent generalizat1leste de ajuns pentru a arnta fragilitatea civilizatiei noastre - care e muritoare, ca ~ioricare alta. Nu se pune aici problema de a-i intenta procesul: orice epocll trebuie s1ifie interesant1l pentru a trm, ~i noi avem norocul sll ajungem la 0 cotiturll a istoriei; dar trebuie sll rllmai lucid, con~tient de limitele sistemului. Toat1llumea viseaz1ila fericire. Totu~i "nici 0 societate nu e in mllsurll sll ne-o ofere , fiindc1inoi in~ine nu ~timin ce const1l.~i dac1idin int!implareputem ajunge la ea, 0 facem prin noi in~ine", ne aminte~te Thierry Maulnier. Intemeietorul semanticii generale, Korzybski, spunea acum aproape 30 de ani c1i"demersurile noastre nervoase sunt copiate dup1iacelea ale animalului. La om, reactii nervoase de acest fel duc la stadiile patologice ~i fu1i posteritate ale infantilismului in general, public sau privat... ~i cu cat 0 natiune sau un neam sunt mai dezvoltate din punct de vedere tehnic, cu atat sistemullor tinde s1idevinll crud, full indurare, prad1itor~icomercializat... Toate acestea fiindc1igandim in continuare ca ni~teanimale ~inu am invlltat s1igandim in mod substantial ca ni~te fiinte omene~ti". Toate spiritele luminate abund1iin acest sens, ~iinainte de a vrea s1idevii supraom ar trebui s1iinveti cum s1idevii om: 80% din creierul nostru nu functioneazll; silent zone spunea Einstein.

nenum1lrate altele... Vorbim mult despre libertate, dar cine e liber. ~i liber fatll de ce? De a fi sau de a p1lrea?

R1ispunsul rlljitoruluiyaquidon Juan: v .__. "Nu. Ca s1ivezi trebuies1i nveti a privilumeaintr-un alt feL. F~~!.f!L-> i
0.ncat fiecare dintre faptele tale s1idevin1iultima b t1iliepe p1imant. Doar - m asemenea condliTITapleJeTaief~ivar dobandi adev1lratapu ere:b'ilc1i nu, cat timp vei tr1ii, vor rllmane faptele unui timid... Frica ne impiedic1i s1i examinllm ~i s1iexploat1imceea ce ne revine in calitate de oameni ." Pentru con~tiinta ~a-zis normalll, lucrurile sunt vl1zuteconform etichetei lor verbale. Un copac este un copac; frumos exemplu de omogenizare. Or, sub raport biologic, ceea ce tinde spre omogen se indreaptl1 spre moarte; ceea ce tinde spre eterogen, spre diferentiere, se indreaptl1 spre viatll. Nu exista, in intreaga creatie, vreun copac asem11nl1tor altuia. Sunt diferiti, chiar provenind din aceea~i familie ori specie. Sunt vii. Modul nostru de a-i considera, de a-i defini, ne ucide spiritul. Duhne~te a moarte. Mil apropii de un copac, de 0 floare, de 0 frunz1i. 0 creatie original1i mi se desfli~oarllin fata ochilor. ~i dac1i,in,aceastl1 clipl1,imi lipesc ochii de un microscop sau de un aparat cu raze X, se petrece ~i altceva. Copacul a disp11rut,rllmane un flux al vietii, 0 mi~care.... Dar nu e nevoie de microscop ca sll vezi. Infinite circumvolutiuni ~i asperit1ltiale scoartei, materie a lemnului, fluvii de sevL. Insecte, crisalide, radl1cini,pl1manturi, ape... Arbore, unde e~ti? Ochii albinelor ~iai mu~telorpot primi peste dou1isute de impresii diferite pe secundl1,adicl1de zece ori mai mult decat ochii omene~ti. Cum vl1dei copacul ~i floarea? Relativitatea nu se limiteazl1la formula E =mc2: energia, sau frecventa vibratiilor, este egalll cu masa inmultit1lcu pl1tratulvitezei luminii. Definitie a Cosmosului? Macrocosmos sau microcosmos? ~i copacul este relativ. Ca tot restul. Absolut tot restul, inclusivnoi in~ine. "Un trandafir e un trandafir numai fiindcl1omul il define~te ca atare; flirl1om, ar fi doar 0 scheml1 de vmejuri energetice" (E. H. Shattuh). .

~i atunci?
Conform cuvintelor lui Blake ~i ale lui Huxley, trebuie sll "cur1itID'nu~ile perceptiilor" . in explorarea vastului ~imisteriosului univers al potentialit1ltilor

1-

omene~ti, marii arti~ti, vizionarii, unii mistici au jucat rolul de pionieri... Pe acolo pe unde au mers ei pot trece ~i altii. Cu totii dispunem, virtual, de puteri nelimitate. Modurile de con~tiin~ diferite de con~tiinta treaz1inormalll (acele st1lrlde realitate neobi~nuitlldespre care vorbe~tedon Juan, vrlljitorul yaqui initiator allui Castaneda) sunt la indemana oricui ~tiesll aplice stimulii necesari. Nu trebuie decat sll strllpungem 0 bre~1lin zidul viziunii noastre obi~nuite ~i s1iprivim in jur cu ceea ce filosoful Plotin numea "un alt fel de a vedea, aflat la indemana tuturor oamenilor, dar de care foarte putini se slujesc". SIl risipim negura mentalll, s1i str1ibatem ceata care ascunde infinita boglltie a realit1ltii, sll ne ascutim cele cinci simturi pentru a dezvolta

Creierul? Necunoscut...
SIl medit1lm asupra turnului nostru de control, creierul, acest transformator de inalt1l tensiune, tranzistorul cel mai complex din universul

"

MARC DE SMEDT

14

15

TEHNICI

DE MEDIT A TIE

cunoscut, pe langa care computerele cele mai sofisticate nu inseamna decat o nimica toata. Sau, in sfar~it, ar insemna 0 nimica toata numai dad am ~tisa ne servim de el, ceea ce e inca departe de a fi cazuI. Miliarde de neutroni de utilizat... 0 capodopera a creatiei....

o primaconstat&re: reierul se poate modifica prin utilizare.Ii putem c mic~orareactiilesau i~ putemintensificadiJlcolode ifniiteie-a~tualmente
discemabile. Am dobandit un patrimoniu genetic, educativ ~icultural ce poate fi transcens prin experienta continua, daca aceasta e bine condusa. Fizicianul Reynold Johnson spune ca, atunci cand ni~tefenomene paranorrnale precum "telepatia, cIarviziunea, premonitia vor fi definite, nu va fi 0 exagerare sa afirmam eli limitele universului omenesc se extind dincolo de orice granita cunoscuta ~i ca omul insu~i va deveni 0 stea de prima marime". Toate cercetarile asupra fenomenelor "psi" sunt pe cale de a dovedi asta, in Statele Unite, in U.R.S.S:, Bulgaria, Anglia. ~i in Franta, unde oamenii de ~tiintii rup, in sfar~it, tiicerea; miirturie stii colocviul care i-a reunit la Paris pe profesorii Hans Bender, Remy Chauvin, Olivier Costa de Beauregard, pe doctorul Hubert Larcher ~i pe Stephane Lupasco in fata unui auditoriu pasionat. Reuniunea, animatii de Jacques Mousseau, avea ca temii: "Existii o abordare ~tiintificii a parapsihologiei?" Da, bineinteles... Astfel, profesorul Olivier Costa de Beauregard, fizician, a explicat de ce ~icum a inceput sii se intereseze de parapsihologie: "Ve~ fi surprin~icum un fizician declarii cii ia in considerare parapsihologia nu in functie de cazuri spontane, ci drept concluzie a unei reflectii asupra simetriilor interne ale disciplinelor de care se ocupa: relativitate ~i mecanicii cuantica. La fel ca domnul Jourdain, fizica moderna incepe sii-~idea seama cii face referiri la spirit. Fizica secolului aI XX-lea (relativitate, cuante ~i,voi adiiuga eu, ciberneticii) are ca noutate faptul cii trateazii materia in relatie cu psihismuI. Ciiutand sii inteleg in mod coerent aceasta relatie, am viizut, spre surprinderea mea, parapsihologia strecurandu-se cu forta in peisaj. tn primul rand mi s-a impus ~nalitatea precognipei. Dupii cum se ~tie, relativitatea este 0 geometrie spapo-temporalii cu patru dimensiuni. Din clipa aceasta, problema relatiei dintre materie ~i psihism nu se mai poate pune in spatiul x, y, z, intr-un moment dat t, ci in conexiune cu momentul-punct oarecare x, y, z, tal continuumului spatiu-timp des~~urat in act. Cu alte cuvinte, distincpa trecut-viitor, nemaiputand fi 0 proprietate obiectivii a Universului, devine 0 modalitate subiectivii a perceptiei con~tiente..."

Dupa congres au fost organizate in mod profitabil multe alte intaIniri ~iexperiente. Ideea unui Univers multidimensional devine incetul cu incetul ~alitate. ~i se ~tie bine ca aceasta din urrna depa~e~teintotdeauna fictiunea... Se intarnplii ceva aici, incii nu se ~tie prea bine ce, dar ciiutarea unui metapsihism progreseazii cu pa~i gigantici. In Statele Unite, moda undelor alfa a tinut pagina intai a ziarelor. De la moda, fenomenul a trecut la stadiul de descoperire fundamental a exploatatii de toate universitatile ~ide numeroase licee. Era uceniciei intr-aleJ2.io-feed-~a<::.lc-ul!lL(~au a autoreglarii de ~_~groceselor biologic e) iIitf!!~ fa~ ~ti~!~ Despre ce-i vorba? Se ~tie cii electroencetaJograma evii:lentiazapatru feluri de unde: alfa, beta, delta ~i teta. tn lucrarea Revolu(ia creierului, Marilyn Ferguson serle: "Ritmul alfa se situeaza intre opt ~i douiisprezece sau treisprezece cicluri/secundii ~i in mod normal este asociat unei stari de spirit treze dar destinse. Cei mai multi oameni produc alfa inchizand ochii, dar encefalograma-tip a starii de veghe cu ochii deschi~i aratii cii alfa apare amestecat cu alte ritrnuri. Alfa stabilizat este neobi~nuit la un subiect cu ochii deschi~i; el poate aparea in clipa cand suntem gata sii adormim. tn mod tipic, alfa este intotdeauna oprit de un stimul brusc... . Traseul beta, rapid ~i strans, merge de la paisptezece la treizeci de cicluri/secunda. Apare in procesul gandirii ~i in stiirile de agitatie mentala. Undele delta - de la 0 jumatate de ciclu la trei cicluri ~ijumatatelsecunda

-

sunt asociate cu boala, cu apropierea

mortii ~i a degenerescentei;

largi

~i lente, ele apar in somn ~i mai pot indica 0 stare patologica, indeosebi 0 tumoare la creier, atunci cand ocupa un loc important la un subiect in stare de veghe.

.

Edilia francezll

a apllrutin

1983, cAnd U.R.S.S.

incll cxista (n.tr.).

Undeleteta - de la patru la ~aptecicluri/secunda- par a fi implicate in starile emotive, figuratia creativa ~i speculatia profunda. Sunt rare la traseele unui subiect in stare de veghe." Or, unde alfa stabilizate ~i unde teta se regasesc in starile de relaxare I ~ meditatie; ele conduc la 0 stare de confort ~i de calm remarcata de toti subiectii. Dupa foarte numeroase experimente in laboratoare, incepe 0 noua era de aplicare ~tiintifica (ce nu face decat sa regaseasca milenarele principii orientale): antrenarea undelor cerebrale pentru autoreglarea ritrnurilor interne. In Statele Unite, dupii universitiiti, un numar tot mai mare de ~coli ~i penitenciare incep sii aplice aceste tehnici, in folosul tuturor; intr-adevar, agitatia mentala trebuie sii disparii, relaxarea este necesarii, subiectul trebuie sa se destindii ~i totodatii sii se "dea dus" pentru ca din creierullui sii fie emise unde alfa in stare de veghe. "Nu e vorba decat de a da putinii odihni1 Eului tiiu personal, ca sii descoperi prezenta unui Sine mai mare (W. James).

MARC DE SMEDT

--

16

17

TEHNICI

DE MEDlT A TIE

~i ~ae~trii Zen preconizeazii intotdeauna sii "te d.esprin.7;.i"~J"~~~~ sau dOri~t!J pentru a te trezi la 0 realitate nouii. mai bogatii, mai cuprinziitoare. escoperirea de noi posibilitiiti ale creierului ~i de stiiri diferite ale s:on~tiintei este la inceput. Ciiliitoria fantasticii va continua: descoperirea
-.-,-'- D~,

omuluide ciitreom. mai mUitca oricand, aceasta caLatorie e posibila decat prin nu .. utilizarea omeneascaa fiin(eLoromene$ti".In clipa de fatii, dacii vreo
."

ingiiduie unora dintre noi s11 afirme realitatea progresului" (Wiener). Astiizi incepem sii ne diim seama c11 indice ridicat al productiei ~i consumului un nu insearnnii un spor de progres. Societatea ie~itiidin era industrial~ a ajuns, dimpotrivii. la un punct de unde nu mai existii intoarcere. ~i totu~i multi ani vor mai trece inainte sii putem modifica. adapta Ma~ina ~i sl1-i putem incredinta alte scopuri. Poate cii 0 catastrofii mondialii ar fi necesarii ca sii con~tientiziim toate acestea. Sii niidiijduim cii nu va avea loc!

dorintiiin acest sens iese la lumina zilei. rnmane foarte limitat1i.iar degradarea omului de ciitre om continuii, continuii formidabila risipii de potentialitiiti vii. Este de ajuns sii Ie vorbe~ticopiilor din toate clasele pentru a-~ da seama di darurile lor de creativitate. de imaginatie. facult1i~le lor de a "prinde" lumea, idealul lor de a triii intr-un univers mai adev11rat.mai drept, sunt calitiiti inniiscute. Calitii~ aproape distruse de tiparul plin de constrangeri al ~colii (care vede in ei ni~te elevi de notat prin raportare la 0 schemii ~i nu ni~te copii) ~i. adeseori. al farniliei. Mai tfirziu, regulile ierarhice ~i frustrante ale societ1i~ivor incheia transformarea unei fiinte libere. virtualmente treze. intr-un semisclav. Sclav al structurilor ~ial ritrnurilor sociale, prizonier al obi~nuintelor. al modurilor de a gandi ~i a vedea. dependent de iluzii inventate de ciitre altii. Nu. viata nu este ceea ce ni se aratii. nici ceea ce se dore~te a fi. Ea nu poate fi inchisii la nesfar~it intr-o structurii arbitrarii; ~i are grijii sii ne dovedeascii asta, rev11rsandu-sedincolo de constrangerile rigide. prin declan~area situatiilor "de crizii". Fiindcii nu exist1i crizii decat prin raportare la ni~te date prestabilite. promulgate ca legi. tn cartea sa Cibernetica !Ii societatea, Norbert Wiener aminte~te cii ..il degrad1im pe om inliintuindu-Ila 0 vaslii pentru a-I utiliza ca sursa de energie; dar la fel de mult il degrad1im ~i atribuindu-i, la uzinii, 0 sarcinii care const1idoar in repetitii ~icare ii solicit1iabia 0 milionime din capacitatea intelectualii. Este evident mai simplu siiorganizezi 0 uzinii sau 0 galerii care folose~teindividualit1itile omene~ticonform unei frac~uni infime din valoarea lor decat sii edifici 0 lume in care aceste individualitiiti sii-~ipoatii atinge implinir~a totaiL. Afirm cii acest facil drum spre putere nu numai di reprezintii refuzul a tot ceea ce eu socotesc ca avand valoare la specia umanii, dar ~i exclude ~ansele noastre. actualmente minime, de a supravietui in calitate de oameni..... Dar dacii Universul intreg se supune celei de a doua legi a termodinarnicii ~i se indreaptii spre un haos in cre~tere, dacii ..viata este 0 insulii ce apare ici ~icola intr-o lume muribundii". dacii degenerarea pande~te orice sistem ordonat. totu~i ..existii insulite de entropie descresciitoare, intr-o lume unde entropia in general nu inceteazii sii creascii. Existenta acestor insulite Ie

A invAta sA exi~ti ~i atunci cum s11 procediim? Unul dintre mijloace este sii ~timsii inversiim procesul de gandire ~ide actiune care ne impinge spre exterior ~ine dezagreg11.S11 intoarcem spre ne '" interior. Siiascultiim. Sii ne ascultiim corpul ~icreierul, sii pricepem cii sunt mult mai importante decat ideile de gata grefate pe ele. S11 sliibim tensiunea, sii ne liisiimin voia vietii. pe deplin. tn cea mai mare parte din timp, fiinta avantajeazii un anurnit mod de functionare; creierul frontal este astfel suprafolosit. iar aceastii inflatie creeazii nevroze. probleme. ~i invers, hipotalamusul, creierul..reptilian" ~iprimitiv, unde-~i au sediul instinctul ~i intuitia. este subfolosit. In viata modemii, el se usucii. Sii / schimb1imdeci viteza. sii odihnim creierul care gande~te ~iproiecteaziilumea '" in loe s-o triiiascii.Pentru asta. fenomenul undelor alfa ne poate veni in ajutor, fiindcii aduce acea destindere, acel vid salutar care ne ingiiduie sii regiisim o viziune obiectivii asupra lumii. Priviti un film la televizor, sunteti in ac~une, participati la realitatea in mi~care a imaginilor-linii. Filmul se terminii, intrerupeti contactul. imaginea se ~terge. Riimane receptorul, rece. obiectiv. Sii facem acela~i lucru cu creierul nostru, sii ~tim sii debran~iim anumite circuite. apoi sii ne conectiim. mai mult sau mai putin con~tient. la altele, diferite, este 0 veritabiH1arta, Laindemana tuturor. Deoarece fiecare vede lumea in mod diferit, conform structurilor lui morfologice. conform cu ceea ce ii este inn11scut~i a dobandit; dar asta nu inseamnii c11 intregul camp al experientei nu-i este accesibil fieciiruia,in raport cu originalitatea sa proprie. A inviita sii ne controlam propriul bio-feed-back, a ne regia energiile ~ipercep~ile. iatii un lucru util de inviitat in vederea noii civilizatii. radical diferite. ce se anuntii. Robert Jungk, in concluzia lucrarii Pari sur t' homme1,
I LaCConl.

.'

l,-

-------------

MARC DE SMEDT

-.-.---

18

19 -- -.--------.

TEHNICI

---------

DE MEDIT A TIE

incheie la fel cu privire la aceasta nevoie esen~ala: "Antrenamentul cu unde alfa nu numai ca aduce destinderea ~i0 aprofundare spirituala, ci ar fi capabil, judedind dupa rezultatele actuale, sa duca la intarirea capacitatilor intelectuale... Drumul spre inauntru, care in trecut era adesea un drum tara intoarcere, nu-i mai poarta neaparat departe de societate pe aceia care il abordeaza. Meditatia ii poate readuce pe oameni, deveniti mai puternici, in lume ~i printre cei apropiati." ~i sa-I citam pe Novalis: "Visam sa caliitorim prin Univers. Dar nu este Universulln noi? Nu ne cunoa~tem adancurile spiritului. Drumul misterios merge catre interior...", fraza ce raspunde ca un ecou la "Trebuie sa devii clarvazator" a lui Rimbaud. Sa metaprogramam biocomputerul omenesc... ~Sa gandim cu trupul... Ca sa Incepi sa lucrezi asupra ta nu e nevoie sa dispui de aparate electronice complexe: tara ca el sa trebuiasca a Ie descifra rnitologia (daca nu cumva e interesat de simbolurile folosite), cea mai mare parte dintre tehnicile de meditatie regasite In Orient Ii pot sluji celui care, in zilele noastre, incearca sa stabileasca 0 armonie energeticaJn sine Insu~i~iIn jurul sau. Lucru asupra corpului, cantece, metode de relaxare ~i de meditatie, concentrare asupra mandate/or ~iconcentrare In gol ~i, mai cu searna, control al respiratiei toate aceste exercitii, bine folosite (a~adar un instructor sau un maestru este adesea necesar la Inceput), ne pot ajuta sa ne regasim pe noi In~ine, sa ne lini~timangoasa, sa ne degajam spiritul, sa ne cre~temcapacitatea de aten~e, sa producem numeroase unde alfa (inutil sa dispuneti de 0 encefalograrna pentru a Ie dovedi existenta, yeti simti singuri, in voi In~iva, diferenta de stare; e foarte simplu, atat de simplu...). Sa ne deschidem fiinta spre noi dimensiuni ale fiintei. Dar "sunt multe sala~uri in casa Tatalui meu", spunea Hristos; fiecare sa-~i aleaga tehnica de meditatie, de concentrare care-i con vine, fiecare sa Incerce, sa schimbe, sa gaseasca... Sa 0 faca mai ales tara a a~tepta nimic i.nu vrea nirnic. Corpul ~tie ce-i trebuie. rezultatele se constata pe masura practicii. Inutil sa nutrim nebune~ti idei rnistice, inutileilUrninarile 'lsterice ~TTrffiIginare.;...,totulpetrece aid $i acum. se Totul. Viata... Nu e de ajuns? Rasuflarea. Expiratie. Inspiratie. Expiratie. Puis.

cu care ne armonizam In sfar~it...Dar momentele cand fiinta traie~te din plin clipa, In contact cu realul trait, fara ca ecranul sa fie Inceto~at, sunt rare. Sa fisuram zidurile despiirtitoaredintre lumi, sa regasim tesatura tapiseriei dincolo de personajele in rolurile lor, sa facem ca Eul purificat sa aqioneze ca un condensator alluminii Intoarse spre In afara, sa deschidem larg portile perceptiei, robinetele intuitiei premonitorii ~i c1arvazatoare, sa credem In imaginarul deblocat, sa iubim intaInirea ce... "pare sa apartina unei ordini a lucrurilor care face sa se mi~te stelele ~i sa se fecundeze gandurile1" , intalnire~~~~ cu fj.e£.~_elem~n.b Intarim de energia vitaJa~i creatoare, sa,ne sa iubim viata... "Sa fie adeviiratca lumea de dincolo, toata lumea de dincolo "Se afla In v~a aceasta?", intreba Andre Breton, acel descoperitor. Da.
)

.

Ca sa atingemstareaaleasa cand lumease tope~teIn noi, reconciliata,

-

iata poate cinci reguli: creativitatea, disponibilitalea. veghea-a$teptare (al ~aselea simt),for(a mentalului interior (sa prime~tidar tara a te lasa cople~it) ~i,mai ales, clipa, fiece clipa traitiiIn deplina con~tiinta,intens, furies. Fiindca "spiritul ne vorbe~te cu obstinatie de un continent viitor"; ~itotul se gase~te in c1ipa, aici ~i acum, totdeauna. Daca vrem sa "vedem" ,Incet-incet totul se treze~te, semnele vorbesc ~i se intrepatrund, ritmurile vietii freamata Intr-un unic fluviu de energii invartejite; unde exista ~i se mi~ca energia "mea". ~i cea a celorlalti. "Totul ne indeamna sa credem ca exista un anume punct al spiritului din care viata si moartea, realul ~i ima~a~I.,~reGutul ~Lyiit9IUl,comunicabilul ~i incomunicaDiruITnceteaza sa mai fle p~rcepute contradictoriu. In van i-am cauta activitatii.suprareallSteun alt mobil decat speranta de a determina acest punct."2 Punctul cu pricina se afla In... c1ipa. lar aceasta realitate toate religiile, cel putin la Inceputullor, cauta sa 0 materializeze.

.

I

Fiindca acest aid $i acum nu e 0 clipa incremenita, ci 0 clipt1fn mi$care; In aceasta realita.te instantanee, aici e prinsa intreaga mi~care a Universului

I Hofmannstahl, Ecril.f en prose. 2 Al doi/ea Manifest al suprarealistnului.

l~

20

21

EFECTEPSIHOLOGICE ALE MEDITATIEl

Conform doctorului ~i psihoterapeutului Lawrence Le Shan: "Meditatia pare s1i produc1i, in principal, 0 stare psihologidl de J~rofund1irelax are, unit1i cu 0 stare <k. <::" vegh~ Coeficientul metabolic tinde ;[scad!i, ca

.

- ~i ritrnurile

~diac

~i respirator.

Modelul r!ispunsului

fiziologic la meditatie difern de sornn ~i de hipnoz!i. Starea fiziologic!i asigurat!i de meditatie apare ca opus1i celei provocate de manie ~i de fric!i. Sub raport tehnic, se pare c!i meditapa suscit!i0 stare hipermetabolic!i, intru totul opus!i st1irii de «ap1irare alarmat1i» descrise de W. B. Cannon atunci cand analizeaz!i starea fiziologic!i

"

specific!i reactiei «fugi sau lupt1i». Sc!iderea coeficientului metabolic, diminuarea consumului de oxigen ~i a producerii de bioxid de carbon joac!i un rol central in r!ispunsul fiziologic la meditatie. Procentul de lactoz!i din sange diminueaz!i sensibil pe durata meditapei, aproape de patru ori mai repede decat la subiecpi care se odihnesc lini~tit,cu1cap,in lini~te ~i sigurant!i. Prezenta lactozei in sange are leg!itur!i cu anxietatea ~i incordarea ~i e la fel de adev1iratc1islaba cantitate g!isit1ila subiectii in meditape se datoreaz!i st1irii lor fiziologice de relaxare. Rezistenta pielii la curenpi electrici slabi este de
muM vreme cunoscut1i ca legandu-se foarte indeaproape,

\

la toti indivizii, de prezenta incord1irii~ia anxiet1itii.Cu cat tensiunea ~ianxietatea sunt moomarl, cu atat moomidl este rezistenta pielii. Pe durata meditatiei, rezistenta pielii cre~te, uneori cu 400%. Ritmul cardiac manifest1i tendinta de a se incetini. Cateva modificw sunt observate ~iin releveul electroencefalografic. Cel mai adesea este raportat1i 0 cre~tere a num1irului de unde alfa lente (opt-nou1i pe secund1i). In hipnoz1i,coeficientul metabolic nu se schimb1i.In timpul somnului, consumul de oxigen nu descre~te in mod apreciabil decat dup1imai l1)ulteore, ~idiminuarea este pricinuit1i mai degrab1ide 0 incetinire a respiratiei decat de 0 modificare a coeficientului metabolic global... Oare de ce corpul nostru r1ispunde in acest fel pe durata meditatiei? Ignoranta ne e imens1i, chiar dadi cercetarea intreprins1i va elimina cateva lacune. Dar un factor pare legat de aspectul fundamental al meditatiei: concentrarea asupra unui singur lucru. Semnalele c1irora corpul nostru trebuie s1iIe r1ispund1i unt mai simple ~i s mai coerente pe parcursul meditatiei decat aproape in orice alt1iimprejurare. Aceasta are un efect pozitiv asupra corpului, care manifest1i0 putemic1itendint1ide a-~i normaliza reacpile. de a se comporta din punct de vedere fiziologic intr-un fel mai destins ~i mai s1in1itos. ncordarea este redus1i. I indicatorii de anxietate se estompeaz1i, _coeficientul metabolic fiziologic descre~te iar con~tiinta cunoa~te 0 stare de trezire.".
I Mediter pour agir, Serghers.

~

23

TEHNICI

DE MEDIT A TIE

MEDITATII ZILNICE
SAU ART A DE A TE BUCURA DE CLIPA PREZENT.A

Respira cu regularitate, numai pe nas. . Actioneaza la fel, urcand de-a lungul corpului, asupra tuturor partilor importante: labele picioarelor, gambe, genunchi, coapse, vintre, fese, spate, pantece, cu~ca toracic1i,umeri, gat, cap, frunte, obraji, ochi, ceafa, barbie, brate, maini, degete. Expira Incet, de mai multe ori. Lasa-ti corpul sa pluteasca. Fii doar senzatie ~i nu gand. Ridica-te. Intinde-te de cateva ori. Apoi, cu ambele maini, maseaza-ti partea camoasa dintre gat ~i umar; framant-o. Rasuce~te-ti capul de la stanga la dreapta ~i invers; pe urma apleac1i-1 cat poti de mult In fata ~iIn spate. Uda-ti mainile ~i fata cu apa rece, spala-te pe dinti. Zambe~te-ti In oglinda. Zambe~te.

>:;I

Cele cateva exercitii care urmeaza, simple, accesibile tuturor, fundamenteaza Insa~i ideea de meditatie, care Inainte de orice consta in: - 0 postura corecta; - 0 respiratie adanc1i; - atentie acordata clipei ~i corpului; purificare a mentalului; 1 existenta In lume. Dar putem medita ~iIn cea mai mare parte a gesturilor cotidiene; este vorba atunci de 0 atitudine a spiritului, de 0 concentrare asupra fiecarui act. Pentru Larousse, a medita consta In a face un examen interior, 0 reflectie. Totu~i a reflecta este una ~i a medita alta; sa spunem c1iam putea vorbi de ,'.e>. p~e~~n{!Qlin~d~_at~Qti~Ji chiar In aceasta prezenta, un univers infinit se dezvaluie putin cate putin: cel al nostru. Cunoa~te-te pe tine Insuti ~i...

Relaxarea eu muzica
Intinde-te In ~a fellncat 0 sursa muzicala sa se afle cu fata spre picioarele tale; casetofon sau combina muzicala, nu are importanta, dar difuzorul trebuie a~ezat pe sol, la nivelul taJpilor ~i al corpului. Alege 0 muzica nici pasionala, nici sacadata, dramatic a sau grandioasiL Melodia sa fie simpla, sa evolueze In spirala, ca In ni~te ragas indiene, ca In canturile gregoriene sau In compozitiile lui Terry Riley, care sunt ideale pentru genul acesta de exercitiu. Nivelul sonor depinde de perceptia fiecaruia, dar trebuie sa simti muzica invadandu-ti corpul, de la picioare pana la cap. Pentru asta, nu e nevoie ca volumul sa fie prea putemic, cum soar crede, fiindc1i senzatia de acuitate auditiva ~isenzatia de vibratie sonora asupra,corpului se dezvolta pe masura concentrarii atentiei asupra muzicii. Intins pe jos, expira Incet, profund. Apoi, pastrand 0 respiratie calma, ampla, percepe sunetul in talpile picioarelor ~i fa-I sa urce Incet in tot corpul, oprindu-te asupra partilor pe care Ie simti obosite sau incordate ~i destinde-le pe indelete. Opre~te-te ~i asupra sexului, a pantecelui, a plamanilor, respira muzica prin fiecare parte a fetei: gum, nas, ochi, obraji, frunte, urechi. Lasa-te sa fii pe de-a-ntregul muzic1i, abole~te spatiu-timpul.

-

Relaxarea in taeere
Culd1-te pe un covor sau 0 impletitura, intr-o camera bine aerisita. Con~tientizeaza-te pe tine insuti, ca ~i pardoseala. Expira de mai multe ori incet ~i adanc, strangandu-ti abdomenul. Apoi, nemi~cat,concentreaza-te asupra degetelor de la picioare. Simte-le existenta. Percepe-le incordarile. Destinde-Ie.
I

~

MARC DE SMEDT

24

25

TEHNICI DE MEDITATIE

Daca mental,ulincepe s-o ia razna, sile~te-I sa ramana concentrat asupra sunetului, a corpului; e posibil sa repeti de mai multe ori mi~carea, dar totdeauna de la picioare la cap. Ridica-te atunci cand dore~ti asta ~i cand te simti relaxat; fli acelea~i mi~cari ca la incheierea relaxarii in tacere. Cele doua exercitii sunt foarte eficiente ~i rege.llereaza fiinta. Durata minima: un sfert de ora; sa se practice atunci cand se simte nevoia. Ideal - la sfar~itul zilei. Ace~tia sunt primii pa~i ai meditatiei: sa ~tii sa te destinzi, sa te gole~ti interior de griji ~i preocupari. Pur ~i simplu sa exi~ti in corpul tau.

Postura dreapta Un spate drept, 0 coloana vertebral a supla sunt condipi esentiale pentru o viata sanatoasa ~i0 con~tiint8limpede. Vertebrele constituie 0 axa pornind de la care intregul corp i~i ocupa locul, ~i importanta acestei zone la nivel neurovegetativ este primordiala. Din pacate, nu ne dam seama de proastele obiceiuri in modul de a ne tine spatele decat cand e prea tiirziu, cand varsta I-a incovoiat ~i rasucit in chip adesea iremediabil. Meditatia activa trebuie sa puna spatele la lucru, sa-I indrepte, sa-I cambreze. Anumite feluri de meditatie, pe care Ie voi numi pasive, nu dau atenpe pozipei spatelui, ceea ce este 0 grava eroare; astfel e rugaciunea catre Iisus practicata de unii calugari ortodoc~i, ghemuiti in ei in~i~i, cu ochii pironiti in buric; sa aduca intr-adevar 0 asemenea atitudine schizofrenica trezirea? Sau, bine ghemuit in tine, fuga de realitap, intoarcerea la coconul matriceal? Postura dreaptii a fiintei omene~ti a fost ca~tigata asupra animalitatii ~i constatam respectiva evolutie comparand atitudini ~ischelete ale stramo~ilor no~tri indep1irtati. Iar demnitatea tinutei pe care 0 intiilnim la statuile lui Buddha ofera 0 imagine ideala asupra echilibrului armonios, senin ~i atent la care putem ~i trebuie sa aspiram. Daca pentru relaxare e mai bine sa starn intin~i, meditatia se va face totdeauna cu spatele drept, stand jos sau pe vine. Cele mai bune posturi raman incontestabil cele in lotus, in semilotus ~i variantele acestora, descrise in capitolul despre Yoga. Top medicii care s-au interesatde efectele lor au vorbit despre binefacerile ce puteau fi a~teptate pe planul circulatiei ca ~ipe plan nervos ~ipsihic. Cei ce nu reu~esc sa Ie adopte, ~iexperienta mea dovede~te
~ 1

ca ace~tia sunt rari sau nu fac cu adevarat un efort, pot, fire~te, s~ se a~eze pe un scaun, cu spatele bine cambrat, cu mainile pe coapse ~itiilpile paralele. Top ceilalti sunt sflituiti sa se foloseasca de 0 perna tare, ca sa dispuna de baza cea mai potrivita. Cine spune spate ~icoloana spune ~iceafli. Nu putem avea spatele drept ~i ceafa inc1inata in fata. Este esential ca vertebrele cervicale sa irnparta~easca efortul coloanei ~i sa formeze cu ea 0 linie dreapta. Atentia trebuie sa se orienteze spre patru puncte principale: arcuirea ~alelor, a taliei; - pozitia dreapta a spatelui propriu-zis; - tinuta cefei ~i deci a capului; umerii destin~i (au mereu tendinta sa se ridice). o data gasita tinuta corecta, trebuie sa veghem tara incetare asupra ei.

-

Respiratia ritmata Nici un terapeut nu poate contrazice faptul ca majoritatea contemporanilor no~trinu ~tiusa respire; cate respiratii superficiale, limitate la partea de sus a plarnanilor, dte torace ~i diafragme blocate trec prin cabinetele medicale? Procentajul, daca ar fi intocmit, ar deveni halucinant. Tulburari motorii diverse, 0 stare nervoasa deplorabila, angoase ~ifobii ar putea totu~i fi combatute prin arta de a respira armonios, care ar inlocui in mod avantajos pilulele, ce u~ureaza pentru moment dar nu ataca radacina raului. Rasuflarea e viata. Oprirea ei - moartea. ~i, pe langa postura potrivita, demna, dreapta, 0 respiratie echilibrata, ampla, adanca este cea de-a doua cheie, cea de-a doua mare invatatura a adevaratei meditatii. A~adar, standjos, trebuie sa te concentrezi asupra aerului care patrunde in plamani; sa inspiri din ce in ce mai tare, dar tara sa te fortezi, 5-0 iei pe indelete, doar nu faci gimnastica. Sa expiri la fel, incercand sa prelunge~ti mi~carea in abdomen - intr-adevar, aerul iese pe nas, dar se exercita in plarnani 0 impingere de sus in jos, care trebuie sporita pentru a se debloca diafragma. A~aza-pmiiinile una pe alta, cu palma uneia peste podul palmei celeilalte, in dreptul plexului solar, situat in adancitura de la baza sternului, mai sus de stomac. Urmare~te cu ele mi~careade inspiratie ~iexpiratie. Daca punctul respectiv, centru radiant al incordarilor, este dureros, maseaza-I cu apasari repetate ale palmei, la expiratie. Inceteaza sa ape~i pe durata inspiratiei.

~

MARC DE SMEDT

26

27

TEHNICI DE MEDITATIE

Un true: inainte de a a~ezaastfel mainile, love~te-le puternic una de alta, de patru-cinci ori, apoi freadi viguros palrnele; asta va stimula magnetismul ~i va genera 0 dHdur1isalutar1i.Evident, putem folosi acela~i procedeu de lucru asupra plexului solar ~iin timpul relax1irii. Dup1icinci minute, pune-ti din nou mainile pe coapse ~iurm1ire~te,timp de alte cinci minute, mi~carea fireasc1ide respiratie, a~a cum e tacut1i~i a~a cum simti nevoia s1i0 faci. ' Reia expiratia abdominal1i. La inspiratie, destinde-ti pantecul ~i..dac1i 11simti incordat sau balonat, freac1i-lcu 0 mi~care circular1i a mainii. De cel putin zece ori. Apoi, cu amandou1imainile a~ezate pe pantec, cu degetele mari sprijinite sub coaste, in dreptul rinichilor, inspir1iap1isandu-ti pantecul spre interior ~i expir1i l1isandu-lliber. De cel putin zece ori. Revino la respiratia normal1i,supraveghindu-i ins1iamplitudinea. La sfar~itul exercitiului, impreuneaz1i-ti mainile ridicate in dreptul fetei

- inainte de a culege 0 floare, 0 plant1i,0 salut1im,mental cel putin: ~i ea tr1iie~te~i simte. Ii multumim pentru c1ini s-a d1iruit... Nu e un gest frumos s1isalut1imtot ceea ce ne indeamn1ila respect?

Magia sunetului Nu vorbim cu adev1iratdecat despre propriile noastre experiente. Meditatia mea a inceput astfel: 0 nevoie de a m1ipune in ordine, 0 nevoie de a frana risipirea mental1icare m1iasalteaz1iin timpul sau la sfar~itul zilei, apoi ~i necesitatea de a lupta impotriva unei angoase surde, pe care uneori o simteam prin incordarea pantecului. In ce scop? F1ir1i ici un scop. A~adar n relaxare, postur1icorect1i, respiratie. ~i totodat1i 0 tehnic1iinv1itat11 dintr-o revist1i veche unde un savant, Leser Lasario, i~i povestea vindecarea prin acest procedeu; 0 tehnic1i foarte simpl1i dar remarcabil de eficient1i, sprijinindu-se pe magia sunetului ~i forta lui de vibratie. Este vorba s1imodulezi, cu voce tare, cele cinci vocale, in urm1itoarea ordine: I, A, E, 0, U, I, de cate trei ori fiec~re, pan1ila sfar~itul expiratiei. Copil1iresc - dar cat de binetac1itor. Abia dup1ice am citit lucr1irile doctorului Tomatis am inteles incredibila putere a cuvantului, a sunetului asupra psihosomaticii. Practicat1izilnic, tehnica aceasta aduce calm interior, bun1i dispozi~e ~isustine s1in1itatea. recurs la ea in fiecare zi vreme de aproape Am un an, inainte de a trece la meditatii mai aprofundate. In afar1ide concentrare, dou1irezultate sigure: disparitia angoaselor ~i 0 stare general1ide confort: Trebuie sa incepi cu sunetull, care e vesel; moduleaz1i-l cu UI1zambet pe buze, pan1ila sfar~itul expiratiei. De trei ori. El invadeaz1icral1iul. Apoi sunetul A, senin ~igray. De trei ori. Actioneaz1iasupra gatlejului, a Partii de sus a plamanilor, a creierului. ' E, tot de trei ori, pan1ila sfar~itul expiratiei; treze~te simturile ~i tonific1i tiroida. 0, un frumos sunet profund, face sa vibreze cu~ca toracici1 ~i diafragma ~i se propag1iin abdomen pan1ila glandele genitale, efectuand un salutar masaj intern. De trei ori. Putem modula in plus sunetul OU, dinamic, tonic. U face sa vibreze corzile vocale ~i ceafa. Reia sunetul I, cu zambetul pe buze, ca s1itermini pe 0 not1iveseHi. Nu uita c1itrebuie de fiecare dat1is1imodulezi cat mai lent ~i cat mai profund cu putint1i. Putem'lncheia aceast1iserie cu extraordinarul sunet sacru al hinduismului, mantra OM. (A se vedea capitolul despre Yoga.)

~isalut1i ncovoindu-tispatele~iplecandu-ticapul. i

'

Aceasta concentrare zilnic1iasupra respiratiei ~ia posturii are ca rezultat s1in1itatea corpului ~i a spiritului. ~i inseamn1i deja meditatie.

Salutul
La ce bun gestul de a saluta, care trebuie sa intervin1ila sfa~itul oric1irei meditatii? ~i de asemcni inainte? Palmele lipite, cu varful degetelor ridicat in dreptul ochilor, e un gest universal de rug1iciune ~i de respect. ~i totodat1i un foarte eficient gest de concentrare. Dar de ce s1isalutam astfel? Nu e vorba s1iimploram ceva, ci s1imultumim, noua in~ine, Universului, pentru clipa de calm ~iinteriorizare tocmai traita. Practicantii artelor martiale se salut1iinainte ~i dup1ilupt1i,il salut1im pe un altul atunci cand 11intaInim. Aici ne int1ilnim pe noi in~ine. Gestul acesta, care incheie ~idovede~terespectul pentru ceca ce am tacut, poate fi folosit ~iin alte imprejurari"de exemplu: _ stand in picioare, cu fata spre soarele la r1isaritsau la asfintit, salut1im astrul zilei, cel ce intretine viata; _ in fata unui fenomen natural care ne-a emotionat prin frumusetea lui, salut1imenergia naturii aflate la lucru;

MARC DE SMEDT

28

29

TEHNICI DE MEDlTATlE

Con~tiinta simturilor Stand jos, in postura corec~, respirand amplu ~i controlat, trebuie s1i devii con~tient de intregul ~u corp. Nu s1ivisezi, ci s1ifii acolo, pur ~isimplu s1ifii acolo: ochii privesc, indreptati in fat1ila distanta de un metru, urechile auEizgomotele diverse dimprejur, nasul simte trecanq. intrfutd~iie~indaerul, limba e a~ezat1i intre palatul superior ~i dinti, gura e inchis1i. Dar con~tientizarea respiratiei r1imane cea mai important1i. Cufund1i-te in ea. In viata de zi cu zi, 0 form1ide meditatie lesnicioas1ieste con~tientizarea sunetelor, a ceea ce vedem, a ceea ce pip1iim,a ceea ce gustlim. Cati dintre oameni nu merg pe strad1ipierduti in imaginar, in problemele lor, in mental! tntrerupe toate astea ~i caut1is1ifii con~tient de ceea ce se petrece in jurul t1iu,de jocul vietii care, conform cuvintelor lui Shakespeare, este un teatru unde toti oamenii devin actori. Nu judeca, nu critica, pur ~i simplu fii martor. Ce mai fresc1i!~i cate lucruri nu vorbesc atunci: 0 privire, 0 scen1i,0 mi~care, 0 atitudine, 0 silue~, un chip, un detaliu, 0 form1i, 0 tes1itur1i,mimic a celorlalti - aproapec1i Ie-am putea citi s~le suflete~ti ~iarhitectura caselor, pisica de la fereastrn ~i tot ceea ce constituie sistemul societ1itiiunde tr1iim. Uneori e caraghios, alteori trist, uneori pur ~isimplu exis~, dar totdeauna e ceva plin de inv1itliminte.Totul este semn.

nenum1irateledetalii care alc1ituiescchipul Mamei naturi. 0 intreba.m: "Pan1i acum n-ai b1igat de seam1i asta niciodat1i? - Nu. Un peisaj frumos, un spectacol frumos, un buchet frumos, 0 floare frumoas1i, da. Detaliile nu." Azi, cand e moart1i,p1istrezin amintire aceast1iscen1icu ea, acest moment care m-a emotionat mai mult decat oricare altul in compania ei. Aceast1i
inv1it1itur1i.

-

Prive~te 0 frunz1i. Prive~te un bolovan. Prive~te circumvolutiunile materiei. Ale vietii. Universul formelor. N1ivalasevei care devine acest copac rnsucit, aceast1i plant1itar1iasem1inare, acest fir de iarb1i.Aceast1i insect1i... Pic1iturace cade in b1iltoac1i. gomotul ei. Z Mugur, frunz1i verde, frunz1i moart1i, praf, mranit1i. Viat1i ~i moarte. Continuitate. Cic1uri. Pan1ila urm1i,opera de art1inu se afl1iaici decat ca s1itrezeasc1i in noi aceast1iprivire, acest simt1imant.

patrunderea in hrana
Manc1im.St1imde vorb1i.E bun? E bun. Sau nu prea e bun. Sau merge. ~i iar~i st1imde vorb1i. Dac1igandurile noastre in timp ce manclim ar putea fi cant1irite, ne-ar c1ideagreu la stomac. Fiindc1i,de unii singuri sau in grup, nu facem decat s1imestec1im;capul continu1is1iemit1i,nonstop, despre totul ~inimic, despre ceea ce ne prive~te, de la fleacuri la problema imediat1i, tredind prin fantasmele cele mai diferite. Atunci inghitim toate astea? Cu vinul ~i painea pe deasupra? Totu~ihrana e ceva slant. tn zilele noastre nu-i d1imprea mare important1i, gustul se pierde, dar cantitatea ~iculorile rnman. ~i 0 obtinem tar1iprea mare b1itaie de cap. tn Occident, doar unii b1itrani mai mor de foame, ~i chiar dintre ei doar cei mai discreti. Da, ~timce avem in farfurie. Un cotlet, cartofi sau orice alt fel de mancare, exotic sau specific regiunilor noastre. Gust1im.Apreciem, conform criteriilor noastre, inghitim mai degrab1i decat mestec1im. ~i totul 0 ia de la inceput: in restul mesei, valsul gandurilor ~i al vorbelor. Hrana nu mai e decat 0 muzic1ide fond, stropi~ din bel~ugcu deliciosul drog du1ce - vinul. Sau cu verii lui. Dup1i aceea ne simtim bine. 0 mic1igreutate in stomac, dar 0 cafea foarte tare va face s1itreac1i~iasta. Yom digera timp de trei ore...

Contemplare: sa ~tii uneori sa te pierzi intr-un singur lucru La sf~itul vie~i, bunica mea c1ideain extaz in fata unei frunze, a formei unei crengi, a unei petale, a unei legume. Ar1irnndu-miun bolovan frumos, cu striatii, imi spunea: "Ce artist e in stare s1ifac1ia~a ceva?" Privirea ii imbrnti~aconfigura~ile tuturor lucrurilor pe care ea Ie ~nea in man1i,culorile lor, materia. ~i asta m1isurprindea; ajunsese la ~aptezeci ~i opt de ani ca s1ise uite la tot ce 0 inconjoar1i? ~i, de obicei, nu suntem cu totii ca mine pe atunci? Luand diverse obiecte, folosindu-ne de ele, cu gesturi automate, lipsiti de con~tiinta actului ~ia lucrului? Str1imoa~atr1iise0 viat1ibogat1iin evenimente, in bucurii, in necazuri; cele dou1ir1izboaieii r1iv1i~iser1i viata, ii uciseser1iaproape intrega familie, ii nimicisern averea, conacul ~iexistenta f~ricit1i.Fiind polonez1i, s-a exilat ~i a venit s1i-~iincheie viata Uing1i iica f ei, mama mea. De cand eram copila~i, se ocupa de fratele meu ~ide mine;
ii pl1icea s1i g1iteasc1i, s1i scrie, s1i citeasc1i, s1i coas1i, s1i tricoteze, s1i vorbeasc1i.

'!i

Dar, la ~aptezeci ~i opt de ani, singura ei pl1icereera s1i priveasc1i

l

,-

MARC DE SMEDT

30

31

TEHNICI

DE MEDIT ATIE

Hai sii facem un mic exercitiu de meditatie, dacii tot vorbim despre a~a ceva: Intr-o zi, sii-ne concentram cu adeviirat asupra a ceea ce mancam, Inghititura cu InghitituriL Sii savuriim toate gusturile care ne trec prin gurii sunt nenumarate. S1Imesteclim pan1lla cap1lt,panii prefacem totuIIn past1i. Sii piitrundem In savoarea ~i materia alimentului, la fel cum piitrunde ~i el In noi. S1Inu avem In minte decat acest gust, s1lrespingem orice gand parazit. Sii manciim ~iatat. Nu e u~or! Bunul ~ibiitranul mentallunecii fiiriiIncetare, creeaz1lasociatii de idei, manciim dar nu suntem acolo. Intoarcere la farfurie. Ia te uitii, e goalii sau aproape. S1Ifii pe de-a-ntregul In ceea ce faci, unul dintre lucrurile cele mai grele din lume. Vorbim mult despre performantele In arta culinarii, dar niciodatii despre arta de a manca. Dacii a~fi buciitar-~ef, m-a~Imbolniivi sii viid cum trateaza oamenii acea alchimie subtilii care ne oferii pliicere, 0 nouii vigoare ~i, sa speriim, toate elementele minerale, proteinele, vitaminele ~i celelalte, necesare bunului mers al organismului.

-

Arta de a manca este sii ~tii sii mesteci ~i sl1nu faci decat asta. Dacii e necesar, sii puijos taclimurile ~isii discu~. Apoi din nou siimesteci, sii savurezi. Sii m11nanci, emai! Ei bine, cu atat de putin de fiicut, dar de 0 complic ca~e extreml1date fiind proastele apucl1turidobandite, putem obtine rezultate interesante: mai Intai, mancand mai bine, sl1manciim mai putin. Apoi sl1 descoperim In cerul gurii 0 infinitl1paletii de gusturi. In srar~it, sii profitl1m cu adeviirat de fiecare masl1,sl1digeriim mai bine, sl1ne simtim mai bine. Pentru asta este de ajuns sl1pl1trundem In hranl1.

Insumi ~i reactiile mele. Intr-adeviir, postul da na~tere, dupii expresia lui Castaneda, unei "stiiri de realitate ie~ite din comun", care susciUi un soi de nouii viziune asupra ta Insuti ~icu adeviirat Iti deschide ochii asupra realit1i~i din jur. Fiindcii faptul cii te str1iduie~tisii nu cedezi tentatiei de a manca ~i totodat1iabstinenta In sine conduc la 0 stare de vigilentii,de aten~e exacerbatii. Cateva reguli pentru un mic post de 0 zi: - sii te culci seara, dupii ce ai mancat ceva foarte u~or: supii sau zeamii de supii, salatii, 0 fructii yang cum ar fi miirul; sii nu miinanci nimic de cand te treze~ti a doua zi, panii la aceea~i or1l de a treia zi; - sii bei multii ap1l,caldii sau rece. Dacii simti 0 sliibiciune, sii bei infuzii de cimbri~or ori salvie, fiiriizahiir; sii cite~ti texte de reflectie interioarii: texte sacre, memorii ale Inteleptilor, filosofie; - sl1faci un mar~ lung, cel putin 0 datii, dacii se poate In naturii; - sii eviti orice efort violent, zgomotul, agitatia; - sl1Inchei postul cu ceai sau ~u infuzie de plante, un iaurt, 0 fructii, 0 micl1tartinl1.Nu mai mult. Sa miinanci ceva mai mult mai tarziu, dar evitand sosurile, cremele, alcoolul ~i orice pranz copios. SI1urmezi acela~i program Intr-un post de doul1zile. Am trl1itastfel 0 adeviiratii meditatie, care eliminl1toxinele din corp ~i spall1spiritul de miasme; 0 curii de odihna!

-

-

Baia de purificare Postul
Toate traditiile preconizeazl1 postul ca pe 0 formii de curl1tire ~i de meditatie. In preajma noastra, postul de vinerea, Inca tinut ici-colo de catre cre~tini, ~i~abatul evreiesc ne vorbesc despre 0 zi pe saptlimana cand fiinta trebuie sa adopte 0 anumitii atitudine de abstinenta fata de alimente: respect pentru hranl1~imai ales s11natate corpului ~ia spiritului, obligate sii 0 rupl1 a cu obi~nuintele zilnice. Postul prelungit era odinioarii frecvent practicat de adeptii Caii spirituale ~i ne amintim de cele patruzeci de zile petrecute de Hristos In pustie. Nu se pune problema sl1recomand1lmaici asemenea performante, ci sl1indicl1m o tehnicii interesantii. Postul cel mai lung tinut de mine a fost de patruzeci ~i opt de ore; 0 experientii de neuitat, care m-a Inviitat multe despre mine Apa este un extraordinar element purificator: spala corpul, spala spiritul, ~inu-i de mirare cii a fost ales de cre~tini pentru botez, la fel cum majoritatea religiilor II tin la loc de cinste In riturile lor de purificare. Fie cii ne spl1liimdoar varful nasului, c1lfacem baie In cadl1sau facem du~, trebuie sl1Incerc11ma proceda In acest spirit ~i nu ca Indeplinind un gest automat ~i agreabil. Dupii ce ti-ai spiilat mainile ~i fata, ia apl1rece In cau~ul palmelor ~i strope~te-te pe fatii. Nu Inchide ochii decat cand palmele ajung la obraji. Repeta gestul de cinci ori. Este un rit, un act de concentrare care face bine. In Japonia, In ofuro, baile traditionale, oamenii Intai se spaIa In Intregirnc, stand pe pardosealii ~i folosind ligheane ~irobinete dispuse anume, ~iabia apoi, curati, se cufundl1In bazinul colectiv; de bunl1seaml1cii apreciezi mai mult 0 astfel de baie, bucurandu-te de puterea ei de revitalizare ~ide magia

l,-

L --!

MARC DE SMEDT

32

33

TEHNICI DE MEDITATIE

I

apei pe trup. Fiicand asta tar11instalatii potrivite, ai putea provoca inundatii, dar este posibil s11capeti con~tiinta faptului c11baia este contactul cu un element, cu apa, care aIc11tuie~te peste 70% din corpul nostru ~i tar11 care nici 0 form11 de viat11n-ar exista sub Intati~mle cunoscute. Baia este ~i locul ideal pentru a-ti destinde corpul ~i a efectua exercitii de respiratie mai suplu, mai liber. Trebuie s11-timaS'ezi ~i labele picioarelor, deget cu deget, terminand cu 0 ciupitur11In varful fiec11rei unghii. Procedeaz11 la fel ~i cu degetele de la man11, pe care trebuie s11le fr11manti Intre dou11 degete ale celeilalte maini, unul cate unul, de la r11d11cin11 pan11la varf. Cele mai multe dintre meridianele de acupunctur11 se termin11la extremit11ti; iat11 deci un masaj excelent pentru s11n11tate. u te gr11bis11termini. Maseaz11-ti N ~i ceafa, pan11la umeri, apoi parcurge, fr11mantandu-le, bratele ~i antebratele. Cand faci du~, las11apa s11-ti curg11 din bel~ug pe corp ~i s11-timaseze cu jetul ei organele sexuale, ~alele, coloana, stomacul, plexul solar. Binelnteles c11e~ti departe de ceea ce vedem in acele fotografii minunate cu sadhus indieni tacand ablutiuni ~i rug11ciuni In ape curg11toare, dar trebuie s11ne adapt11m ~i s11folosim ce avem la indeman11. S11iube~ti apa.

o meditatie asupra acestui univers fascinant poate sluji artei de a tr11i ~ite poate face s11 descoperi 0 intuitie etem11,pentru c11, e-a lungul intregii d istorii a omenirii, infinitele nuante ale culorilor au fost folosite Intotdeauna pentru pl11cereasimturilor dar ~ipentru a atrage atentia, pentru a da na~tere U . mite st11ri e spirit, unei anumite atitudini mentale ~icorporale. De d c din toate timpurile purpura sernnific11uterea, albul puritatea ~inevinov11tia p i negrul doliul ~igravitatea? Fiindc11 exist11 intreg simbolism al culorilor. un Fire~te, In paginile de fata suntem nevoiti s11 limit11mla cateva indicatii ne precise. Intr-adev11r,de~i spunem c11 curcubeu domina ~apte culori, in in jurul nostru putem numara totu~i mai mult de ~apte nuante diferite. Exista tot atatea culori cate radiatii vizibile sunt, tot atatea culori cate agregate moleculare ce formeaza realitatea vizibila ~ipe care se reflecta lumina. Nu yom vorbi, evident, decat de arhetipurile fundamentale: alb, negru, portocaliu, galben, albastru, brun, violet, verde. ~i sa nu uitam insp,iratele versuri ale lui Baudelaire:'

~

"Ca ni~te lungi ecouri ce-n zm se-ntrepatrund, Parfumuri ~i culori ~i sunete-~i raspund." 1. Albul, ca lumina Inceputurilor, existand Inainte ca Dumnezeul din Geneza sa creeze cerul ~i pamantul. Culoare a unitatii, a puritatii, a fost Intotdeauna folosita ca atare In riturile de initiere din lumea Intreaga. Contine In ea ~i prime~te toate celelalte culori. Se preteaz11la amestecuri. e 0 baz11 indispensabila. Pictorull~i construie~te tabloul pe 0 panza alba ~i110iputem proceda la fel cu decorul sau Imbr11c11mintea noastra. "Este unitatea, fiinddl numai ea reflecta toate razele luminoase din care emana culorile primitive ~iinfmita varietate de nuante ce coloreaza natura. Lumina vie, ale carei vibratii sunt tacute In a~a fel, Incat Ie depa~esc pe toate celelalte cu care ai putut fi iradiat pan11lnprezent" (Le Jeune). Albul e ca 0 oglind11 reflecta Universul, ce vibratia lui ne trimite inapoi la noi in~ine.Ne reda oare 0 imagine a inocentei pierdute, ne purifica de miasmele vietii? Fapt e c11albul reflect11un ideal de limpezime ~i de transparenta. 2. Negrul. lata antiteza albului, cealalta culoare a dualitatii naturale. Alb ~i negru, bine ~i rau, zi ~i noapte, yin ~i yang, viata ~i moarte. Evident dl acestei culori i-a fost atribuita toata intunecimea de care e capabiHlomenirea. desPartita dupa termenii magiei In forte negre ~i albe, malefice ~i benefice. Reprezint11un simbol v11dit l antagonismului profund manifestat In oricare a dintrefirilenoastre.La fel ca In povestireaDoctorulJekyll # Mister Hyde,

Vibratia-culoare
Va place s11 traiti Intr-o lume cenu~ie? Nu, fire~te c11 Nimanui nu-i nu. place. Acest lucru devine flagrant In ora~e, cand toate fetele se Inchid In zilele cu vreme urata, cand culorile se dilueaza intr-o tristete morocanoasa. Intrucat culorile se dovedesc esentiale pentru echilibrul n~stru. In conformitate cu acelea, vesele sau intunecate, ale mediului Inconjurator, starea noastra de spirit se modifica parca printr-o osmoza subtila. Fiecare ton I~i trimite vibratia ~i poarta propria lui forta de impact, incarc11turalui de influenta. Fiece culoare poseda un magnetism anume, care treze~te In mod incon~tient anumite reactii nervoase ~i psihice. Exista cu adevarat 0 magie a culorilor, de care trebuie sa ~tii sa te bucuri ca sa te simti bine, sa devii fericit, sa fii sedus sau pur ~i simplu sa capeti 0 stare de confort ~i de care trebuie sa te ~itemi fiindca, in conformitate cu personalitatea noastra, culorile pot fi benefice sau nefaste, agreabile sau dezagreabile. Ele au importanta in fiecare dintre amanuntele vietii noastre zilnice; Imbracaminte, bijuterii, mobila, tesaturi ~i orice alte obiecte vibreaza in culori diverse care, toate, decIan~eaza in noi cate ceva.

l

ceea ce e sco~la vedere coexista cu ceea ce este ascuns. Dar chinezii au

MARC DE SMEDT

34

35

TEHNICI DE MEDITATIE

~tiut sii glorifice aceastii culoare, inventand lacul care Ie ~ade atat de bine anumitor mobile ~icombinandu-I cu ro~ul intunecat ~icu aurul striilucitor. Purtat in ve~minte, negrul confed 0 anume formii de demnitate ~isubtiazii, ascute triisiiturile. Ca ~i albul, suscitii concentrarea; unul evocii ascensiunea vietii, a spiritului, cel!ilalt descompunerea-genmnatie pe care se intemeiazii viata ~i con~tiinta. Dar atentie: negrul poate fi ~i un semn de concentratie, de revoltii profundii. Astiizi a devenit ~i 0 culoare impodobind fantasmele erotice masculine: promite ea cufundarea in noaptea abisalii a sexului ~i a fiintei? Ori exprimii daar dorinta nemiirturisitii? Negru, alb? Un text Zen spune: "in intunecime nu vezi decat partea intunecatii in lumin1inu vezi decat partea luminoasa." Cele dou1iexistii, sunt de n~desp!irtit. 3. RO$ul,ca sangele, ca patima. Excit1i,stimuleazii mentalul ~ispore~te incordarea musculara ~idebitul respirapei. Cald ~iiritant, nu Ii se recomandii bolnavilor. Se spune ca exaltii sentimentele erotice ~ientuziasmul. ,,Excitant pentru sangvini, ro~ule stimulent pentru limfatici sau convalescenti ~icre~te activitatea psihicii in neurasteniile depresive" (Palaiseul). Spore~te activitatea sexual1ia biirbatului. Este culoarea c!ildurii ~i a mi~ciirii. Dinamic in esenta, trebuie sa fim atenti la puterea lui, pe care e bine sii ~timsa 0 doz!im. Expresia "a vedea ro~uinaintea ochilor" nu este oare un semn al orbirii, al pierderii controlului? Dar trebuie sa ~tim ~i sii trezim energia vitalii ~i dorinta, vointa de cucerire, de activitate ~i nevoia de experiente senzuale. Profesorul MUscher a remarcat cii respingerea ro~ului insote~te adesea oboseala psihic1i~inervoas1i,lipsa de vitalitate, grijile, impotenta sau pierderea dorintei sexuale. A contrario, un gust prea manifest pentru aceasta culoar'e stii mI1rturie unui temperament sangvin ~i excesiv, ducand la diderea in nimfomanie ori satirism, stiiricare, se ~tie,nu pot giisi satisfacpa ~idomolirea c1iutate zadarnic. 4. Portocaliul; ca ~i fructul care i-a dat numele, aceast1iculoare este arhiplinl1 de substan~. Intima, primitoare, ea evoca lumina, focul, c!ildura. Goethe spune cl1,,reprezintii culoarea ardorii extreme ~i totodatii reflexul mill bland al soarelui la asfmpt. Motiv pentru care se dovede~te agreabil1i in decor sau sub formii de ve~minte..." intr-adeviir, portocaliul mai mult stimulew decat excitii (cu toate c1iasta depinde de str!ilucirea lui). Simbol

al intuitiei, al bucuriei senine, al fortei echilibrate, portocaliul illdeamnii la optimism. Palaiseul mentioneazii di e un stimulent emotiv care accelereazii biitiiileinimii ~idii0 senza~e de confort, de veselie. Culoare psihologic activii, portocaliul, folosit cu bunii-credintii, bucura sufletul. 5. Galbenul, ca aurul, ca lumina soarelui. Considerat deseori drept culoarea cea mai veselii, galbenul evocii 0 anume formii de bogatie.ori de abundentii. Cand e stri'ilucitor, e activo Cand e palid, odihne~te, relaxeazii. Culoare subtilii, la granitele ro~ului, albului ~i verdelui, galbenul are efectul de a lumina, de a trezi. Conform doctorului Leprince, "dintre toate culorile, este aceea care spore~te cel mai mult tonusul neuromuscular general. Se pare di stimuleazii sistemullimfatic ~iil excitii pe cel nervos". in orice caz ascute intelectul ~i incita la lucriiri ale spiritului. Goethe, in al siiu Tratat asupra culorilor spune cii "in puritatea lui cea mai mare poartii mereu in sine natura luminosului ~i posedii un caracter de voie bunii seninii ~idulce indemn". Alcatuit in intregime din luminl1,galbenul miire~te spatiile, glorificandu-Ie totodata. Radiazii veselie u~oara ~i caracterizeaza 0 personalitate deschisii, voioasa, spiritualii; respingerea lui indica, dimpotriva, nevoia fie de izolare, fie de schimbare. 6. Brunul, ca p!imantul sau ca lemnul. Este 0 culoare reconfortantii in interiorul casei ~i in ve~minte. Simbolizeazii nu ta~nirea vietii, ca verdele, ci maturarea ei. Multiplele lui tonuri ar!imii fac dill el culoarea toamnei. Brunul ac~oneazii totdeauna ca 0 culoare stabilizatoare, treze~te con~tiinta radacinilor fiintei ~ifortele vii ce trebuie regiisite. Este fundam~ntul alchimiei subtile ce lucreazii in creatie. Nu a fost omul, conform tuturor genezelor, modelat dintr-un simplu pumn de lut? Culoare receptivl1~isenzorialii, diferitele nuante de castaniu corespund corpului, caminului, intimitii~i acestuia, securitapi ideale a celulei familiale. Cine respinge aceasta culoare consided confortul fizic ~i al simturilor ca pe 0 sll1biciune. Cine 0 iube~te prea mult are nevoie de coconul c!iminului pentru a se dezvolta ~itotodatii nevoie de confort arat moral cat ~i fizic. Brunul poartii in el toate fI1gl1duintele fecunde ale piimantului ~i ale lemnului. Materia prima... 7. Albastrul-deschis, precum cerul, marea, spatiul... Culoare calm1i, odihnitoare ~iprofund1ifiindcii nu blochew privirea ci 0 las1is1ise piard1i in el. Folositii in ve~minte, trimite 0 vibratie de echilibru, de armonie, 0 anume bucurie de a tr1ii.in mediul din interior, miire~tespapul ~iin acel~i

.

L,_

MARC DE SMEDT

36

37

TEHNICI

DE MEDIT ATIE

timp il face luminos. Binefliditor pentru nervi, impotriva angoaselor, a excitapei, opereaz1i 0 destindere salutar1i. Locurile unde ne place s1i ne relax1im ar trebui s1icontin1i reflexe albastre. "Lumina albastr1i readuce somnul in unele cazuri de i~somnie rebel1i"(doctorul Leprince). In medicin1i, albastrul este recomandat pentru calmarea nevralftiilor, astmului, reumatismului, crizelor de nervi ~ihipertensiunii, datorit1ipropriet1itilorsale analgezice ~i.antispastice. Albastrul, alc1ituitnumai din profunzime ~iprospetime, poart1iin el 0 flig1iduint1i e libertate ~i armonie. d EI simbolizeaz1icalmul m1iriilini~tite ~ifeminine, blandetea purt1irilor, tandretea, dragostea de viat1i.Cu cat tinde spre nuante intunecate, cu atat marcheaz1i plenitudinea fiintei. Nu este violetul culoarea intuitiei ~i a intelepciunii? Oac1i albastrul este respins, asta inseamn1i anxietate, insatisfactie in raporturile cu ceilalti ~icu lumea ~i0 instabilitate profund1i care ar putea fi compensat1i, de pild1i,printr-un gust pronuntat fat1ide ro~ul actiunii, al agitatiei, sau pentru galben, cafeniu, care indUzesc. Albastrul r1imaneculoarea implinirii, a unirii echilibrate dintre tendintele fire~ti. 8. Verdele, precum natura vie... Combinape dintre galben ~i albastru, aceast1iculoare este cea mai lini~titoaredin cate se pot g1isi."Ochiul ~isufletul se odihnesc in acest amestec, ca in cazul unui element simplu. Nu vrei s1i mai pleci de acolo (Goethe). Sistemul nervos g1ise~tein el un calm, 0 senin1itateca acelea pe care ni Ie dau vederea incantat1ia multiplei variet1iti de tente ale vegetatiei. Verdele creeaz1irepaus, lini~te~tetumultul mental, procurand 0 veritabil1i"improsp1itarecerebral1i".Aduc1itorde echilibru, ajut1i corpul ~i spiritul s1irespire, s1ise deschid1i.Lini~titor, creeaz1i 0 ambiant1i vesel1i.Foarte variat in nuante, poate fi folosit prin tu~e diverse, care sunt tot atatea mesaje de viat1i. Cine evit1iverdele sufer1iprobabil de 0 mare tensiune nervoas1i care il impiedic1is1ise lase in voia influxurilor vitale: opresiunea psihic1i,angoasele, agitapa mental1i,stresul sunt corolare; atentie atunci la caracter, care riscli s1ifie acru, caustic, artificial. lar cine iube~te prea mult verdele d1idovad1i de un caracter implinit; are nevoie de consideratie ~iintelege s1i-~i uc1iviata d dup1ipropria-i dorint1i, in ciuda tuturor obstacolelor. Trebuie s1i~tims1iechilibr1imculorile mtre ele, s1iIe 11is1im s1ivorbeasc1i in noi ~i despre noi; sunt tot atatea semne, tot atatea mesaje, tot atatea stimul1iri.A~a incat s1ine juc1im cu paleta lor infinit1i~is1imedit1im asupra puterii ei imense: viata este alc1ituit1i in amestecurile ~iinterdependentele d culorilor.

Sa Iii atent
Ultimul roman allui Aldous Huxley, Insula', testamentul s1iu.scris dup1i ce casa ~irninunata lui bibliotec1iarseser1i,se petrece pe 0 insul1iunde eroul tr1iie~te0 initiere complet1icu privire la realitatea ultim1i.In copaci, un soi de papagali repet1i intr-una: "Atentie, atentie'" Este cheia ins1i~ia acestei fictiuni: stlfli atent, in orice clip1i.Cele cateva mijloace ar1itatemai sus, ca ~i cele ce vor urma, au ca numitor comun respectiva notiune. S1inu evadezi din realitate in reverii zadarnice; ea e destul de bogat1i ca s1ine ofere toate lucrurile de care avem nevoie in aceast1iviat1i.0 fraz1i scoas1idintr-un text tibetan spune: "Spiritul este marele asasin al realului." Oa, spiritul corupt, care se complace in himere, pretuie~te mai mult teoria ~idiscursul decat actiunea ~iconcentrarea ~inu se prive~te niciodat1i pe sine insu~i. Ooctorul Lawrence Le Shan scrie pe bun1i dreptate2 d1 "modelul omenesc fundamental care a condus la dezvoltarea tehnicilor de meditatie este acela~i care a condus la psihoterapia umanist1i". Suntem mai aproape aici de Rousseau decat de Hobbes. Comportamentele negative (ur1i ~i agresivitate fat1ide sine ~i de cel1ilalt, degradare a mediului inconjur1itor sau a templului care e corpul nostru, anxietate ~i depresiune etc.) nu sunt s6Cotite drept rezultate ale unor pomiri fire~ti, interioare. Omul trebuie s1i fie considerat in esent1ica un animal social conectat cu p1imantul~iCosmosul ~i care a pierdut contactul cu starea sa natural1i, conditia sa cu adev1irat normal1i. E indoielnic cIi vreun profesor serios de meditatie poate intra in dezacord cu Carl Rogers cand acesta din urm1iscrie: "Una dintre notiunile cu adev1iratrevoluponare ce se desprind din experienta noastr1ieste recunoa~terea faptului c1inucleul conditiei omului nivelurile cele mai adanci ale personalit1itii lui, r1id1icinilenaturii lui animale e in chip fundamental socializat, dinamic, rational ~i realist." A~adar s1ic1iut1lm s1ine g1lsimcalea proprie, s1iincerc1imexperiente, s1i ne descoperim fatete multiple, s1iimplinim 0 revolutie interioar1i, s1itr1lim fascinanta aventur1i reprezentat1ide descoperirea noastr1iin~ine. Dar s1inu ne 11is1im prin~i de fantasme. tn zilele noastre, piata meditatiei este invadat1i. Jack Garris 0 define~te foarte bine: ,,[...] un loc de targ metafizic, exotic ~i confuz, unde preoti, guru, avataruri ~i mae~tri i~i laud1imeditatia-marfli ~i caut1i s1i0 descalifice pe aceea a concurentilor. Singura tehnic1i valabil1i,

-

-

I Julliard. 2 Op. cil.

l

/

"'-".

MARC DE SMEDT

38

39

TEHNICI DE MEDIT ATIE

spun unii, cons~ In a-ti fixa atentia asupra unui simplu obiect: lumanare, imagine, cruce, mandaltJ sau aI treilea ochi. Altii vor ziimbi condescendent la 0 atare naivitate. Secretul, pe care iI detin de la Maestru, iti vor spune ei confidential, cons~ In a te concentra asupra reproducerii mentale a Maestrului mult iubit. Dezacordul dintre ei se referii la persoana acestuia; e vorba de Iisus, de Buddha, de Krishna sau de Shiva"pe cale de a face amor cu Shakti a lui? Aceste piireri divergente emanii de pe tarabele religioase precum parfumurile contrastante din fumul diverselor ~ai. Repetati cu glas tare ~i In mod continuu un sunet sacru, mantrtJ sau rugiiciune, panii ce vibrapa, striibiitiind diferitele niveluri de con~tiintii, ajunge la nivelul divini~pi ori aI fericirii. Meditati pe tiirmul oceanului. Meditap langii 0 cascadii. Meditap in ~cere. Numiirap-vii mii~niile din ~irag. Numiirati-vii respiratiile. Nu vii numiirati nicioda~ respiratiile"l.

concentratii asupra dansului. Astfel fiecare deveni pe de-a-ntregul ellnsu~i ~i se vindecii de sra~ierile interioare care iI Impiedicau sii acceadii la Intelegere. Dupii ce dansarii destul de mult, rabinul incetini treptat mi~carea panA ce se opri laolaltii cu ceilalti, privi la adunare ~i zise: «Cred cii am riispuns la toate Intrebiirile voastre.»" M~ditatia este 0 reintegrare a fiintei In eaInsii~i.

De bunii seamii, ciiile sunt multiple; ~i exis~ instructori ~i mae~tri
calificap care se devoteazii celorlalp, intr-o formii de apostolat. Atunci cum

sii alegi?

tn KalamaSutra, Buddha spune:
"Nu vii intemeiap,credinta pe fOTta tradipilor, chiar dacii ele sunt cinstite

de numeroasegeneratii~iin multelocuri;nu credeti un lucru fiindciimulti
oameni vorbesc despre el; nu vii Incredep In puterea legendelor striivechi. Nu credep nimic din ce depinde numai de autoritatea mae~trilor ~ia preoplor vo~tri. Dupii ce ap cercetat, credep doar ceea ce ap experimentat voi In~ivii ~i ce vi se pare ~zonabil, ceea ce este bun pentru voi ~i pentru alpi:'. inainte de a incepe 0 ciiliitorie printre practicile diferitelor sisteme spirituale, sii citiim 0 frumoasii poveste hasidicii, vorbind prin ea Ins~i: "Un mare rabin viziteazii un or~el din Rusia. Era un eveniment de cea mai mare importanfi{ pentru evreii din o~, astfel incdt fiecare se gandi indelung ~i intens la intrebiirile pe care avea sii i Ie punii inteleptului. Cand acesta sosi in s~it, toa~ lumea se adunase in cea mai mare salii disponibilii ~i fiecare i~i pregiitea intrebarea. Rabinul intrii In salii ~i simp in aer 0 putemicii incordare. 0 vreme nu spuse nimic, apoi incepu sii murmure inceti~orun iron hasidic. Imediat Intreaga salAmurmumimpreunA eI. cu Atunciellncepu siicante,~iin curandtop cdntauimpreuniicu el. Pe urmii incepu sii danseze, ~iin curand toa~ adunarea se prinse in dans. Dupii catva timp, toa~ lumea nu CAcea altceva decat sii danseze, addnc ~i pc deplin
I A Berginner's Guide to Meditation, Los Angeles Mystic Circle.

l

'~..'

\

..
41
TEHNICI DE MEDIT ATIE

TRADITIA EVREIA,SCA

in suferintl1. Religiozitatea lor, dadi existl1,nu e dedit suferintl1 ~idepinde de 0 angoasl1,de un "nu se ~tieniciodatL"; ideea morpi ii sperie ~i nu inteleg
nimic din viatl1, aceastl1 forfotl1 de energii

-

indreptate

spre ce oare?

Arborele Sefirotic
A propune un exemplu de meditatie evreiasc1i se dovede~te imposibil, fiinddi aceast1ireligie este prea legat1ide inse~i literele ~i textele ei sacre ~i de indeplinirea zilnicl1a riturilor. Ar trebui s1istudiem ebraica pentru a profita de bog1itiaunei lecturi din Biblie, din Tora, din Zohar ~i a intra in subtilul simbolism vehiculat de litere ~i cuvinte, in multiplicitatea sensurilor care se amestec1i~ise completeaz1i,ca in orice limb1isacr1itraditional1i. Vom oferi deci in continuare doar 0 rapid1i retlectie asupra unuia dintre conceptele majore ale misticii ezoterice evreie~ti, adic1ia Cabalei (qabbalah, ..primire", din KBL, ..a primi"). Cel mai celebru dintre cabali~ti, Rabi Simeon bar Yokhai (Simeon fiul lui Yokhai), care a tr1iitin secolul al II-lea aJerei noastre, amintea c1i..vietuim pe scoaf!a reaJit1i~i~iabia dacii ~timsiiajungem la inima ei... fiindcii secretul se atlii in inima aparentului... iar cunoscutul nu este dedit aspectul aparent al necunoscutului". Intreg sistemul CabaJeitinde s1iscoat1ila luminiidiferitele niveluri ale realit1itii,fiecare dintre acestea fiind in sine 0 lume, uneori in interdependent1icu celelalte. Fiinta omeneasc1iins1i~i ste 0 entitate alcl1tuit1i e din elemente diferite, printre care un sutlet animal ~i un sutlet divin, ~i beneficiind de privilegiul, important in creatie, de a se bucura de 0 con~tiint1i pe care poate s1i0 dezvolte la infinit. Dar cea mai mare parte dintre fiintele omene~ti se multumesc cu viata mecanic1ia corpului ~ia nevoilor lui, caut1i fericirea ~ipl1icereaconditionate de iluzii noi, care in realitate Ie fac s1icad1i

Acela care se prive~te pe sine incearcl1 sl1 inteleagl1 functionarea con~tiintei sale ~i a reactiilor fiintei sale; acela care i~i ia putinl1 distantl1 fatl1de el insu~i urcl1pe prima treaptl1a scmi cunoa~terii. EI se ocupl1de al sl1uYesod,de al sl1uEgo, nu ca sl1-lint11reascl1n chip incon~tient, ci ca i sl1-idezviUuiesll1biciunile,Huziile,poftele egoiste care nu duc la mare lucru; inceardi sii giiseascii motivele incon~tiente ale faptelor lui ~i sii-~i regleze comportamentul in sensul respectului fatii de viatii ~i de aproapele. Ca sl1-l ajute pe ciiutiitor pe calea descoperirii de sine ~i a legilor ce conduc mersul Cosmosului, iudaismul a inventat de-a lungul istoriei mai multe sisteme, fiecare trebuind sii fie indicat, recomandat, explicat de un maestro spiritual, un maggid, ce se va apleca asupra insii~i vietii invl1tiicelului, va g1isiin ea gr1iuntele spirituale de pus la incoltit ~i tendintele perverse de modificat. Se ridicl1problema nu sl1taie ceva, ci s1itransmute, sl1dirijeze toate energiile fiintei in sensul unei treziri a intelepciunii. Arborele Sefirotic, Pomul Vietii, este un exemplu de ierarhii ce exist1i ~i se intrep1itrund in natura omului ~i totodat1iin chiar mi~carea Creatiei. Or, de~i b11rbatul,de~i femeia au ie~it din aceast1iCreatie, egoismullor ii face s1i.~iuite flir1iincetare izvorul, r1id1icina,~i s1icad1iin gre~eala ce se vede peste tot in lume. Alungati din miticul Paradis terestru, nu fac nimic ca s1i-lcreeze din nou ~i rl1tl1cesc, rbi, jucmi ale fortelor rl1ului, sclavi ai o poftelor lor, dep1i~itide evenimente, tr1iindu-~iviata ca ni~te fantome, ca ni~te umbre, ca acele fiinte inll1ntuite din Mitul cavernei allui Platon. Totu~i con~tiinta se atl1iin fiecare ~i fiecare, pe undeva, are con~tiinta meschinmei lui, a micimii lui, a falselor bucurii ca ~ia acelor rare momente ciind frumusetea Universului i se dezviiluie, ciind infinita bog1itiea ceea ce ne poartii ~i a ceea ce suntem reu~e~te vreme de 0 c1ip1i 1iapar1iin pragul s viziunii noastre ~i sii realizeze armonia intre energia creatoare atlat1i necontenit la lucru ~i creatura ei, intre unul ~i tot. Arborele Sefirotic este un mijloc dat fiintei pentru a-~i intelege functionareaierarhiilorinterneflirl1 Iedesp11rti ansamblulsistemului.Cei zece a de Sefuoti sunt urm1itorii: 1- tn van, Kether, Cununa, este locullimpedei con~tiinte, unde infinitul se deschide ~ise d1iruiecon~tiintei, unde divinul, Ein-Soj, ..r1id1icinauturor t r1id1icinilor",comunic1i.

~

'

,-

MARC DE SMEDT

42

Ein.S,,[

Il- Apoi gl1simHokhma, Yntelepciunea, principiu masculin, arhetipic, a ceea ce este mai profund in noi, oehiul interior, calea tl1cerii, fulgerul geniului, imaginea intuitiei ~i a acpunii juste, revelatia trl1it1i. III - Bina, Inteligenta, principiu feminin, care se traduce prin posibilit1iple gandirii, comunicare, primirea informatiilor exterioare ~itransformarea lor. Aici inspiratia lui Hokhma se pune in mi~care, concretizeazl1 interiorizarea in actiune. IV - Hesed, Favoarea, clementa, generozitatea guvemeazl1 principiul creativit1itii,aI harului, aI artei de a ~tisli faci ~isli construie~ti, sli asamblezi ~i sli armonizezi. V - Geburah, Rigoarea, echilibrul, libertatea activli a lui Hesed; este principiul dreptlitii, al severit1ipi, al st1ipanirii de sine, al disciplinei, autocriticii, responsabilitlitii. Prost st1ipaniti, ace~ti ultimi doi SefIroti se pot preschimba in neglijentii, dezinteres ~i in sectarism, inchidere in sine, fanatism. Fiecare element aI Pomului Vietii trebuie sli funcponeze in armonie cu ansamblul, pentru ca modul de comportament al omului sli fIe exact, in simbiozli cu ins~i rni~carea creapei. . VI - Tipheret, Frumusetea, simbolizeaz1inatura esenpalli a omului, corpul sliu ideal, axa con~tiintei lui ce reprezint1i puntea dintre spirit ~i materie. Este realitatea profundli a individului, luciditatea lui, puterea lui de uirnire ~i de a se minuna; punct central aI Arborelui SefIrotic, Tipheret reprezintli cheia cunoa~terii ~i a flintei: cand intalnim un prieten pe care nu I-am mai viizut de zece ani, el s-a schimbat, noi ne-am schimbat, dar c111duraevederii, r contactul subtil ce are loe tin de nivelul Tipheret, a fI dincolo de corp. Acel~i lucru se intfunplli in cazul oriciirei relatii profunde ~i de dragoste. Dar cabali~tii a~aznntre cei trei SefIropsuperiori ~i ceilalp trei care urmeazli, in centrul rombului astfel format, un SefIrot invizibil, Doot, care ar fI principiul trezirii la unitatea nedisoeiabilli dintre cele zece componente din ~ide dincolo de individualitate: experientii a nonexperientei, viziune a totalit1itii, una in insli~i realitatea clipei. VII - Cu Netzah, Victoria, triumful, trecein de la lumea sentimentului la aceea a naturii -. acest Sef1rotdomne~te asuPra acpunii tendintelor noastre fIre~ti, a instinctului de atracpe ~i de repulsie; dorinta, forta vitalii... VIII - ... care se sprijinli pe Hod, Splendoarea, receptivitatea, domeniul simtUri10r ~iaI perceptillor. Echilibrul intre cei doi Sefuop creeaziitemperanta

Arborele SenroUc
ConitiinJa cosmid
Mocl'OCOllmosul

in sine.
Tnl InterpretarJ prlntre allele asemenea pe care Ie putem prolecta asupra aeatel atrudurl arheUpaie

~
FUnIa omeneasca

Mlcrocosmosul

l

"_.> ,.'

MARC DE SMEDT

44

-45

TEHNICI DEMEDITATIE

IX - Yesod,Fundamentul,reprezintiiEgo-ulcare se cunoa~teca atare, fiinta ce are con~tiintii de sine ins~i. ~i pivotullui Hod ~iNetzah ingMuie comportamentul coerent in viata socialii ~i de zi cu zi: cei trei tenneni marcheazii fiinta-noastr1i-in-Iume.Deci Yesod mai simbolizeazii ~imemoria ~iexperienta pe care se construie~te Viata noastr1i.Ca ~iputerea vitalizantii ~i creatoare.a sexului, fl1riide care viata omeneascii nu se poate perpetua: energie putemicii ~i care intemeiazii, intr-adeviir. X - Malkut, Regatul, sau omul in corpul siiu ~i pe picioarele lui; omul terestru, alciituit din apii, din elemente minerale, din aer ~idin focul radiind din energiile lui nervoase, cerebrale ~icelulare. Este domeniullutului devenit Adam, al materiei transmutate in viatii. Totalitatea evolupei nu numai cii este prezentii in corpul omenesc, ci ~i lucreazii. Un dicton cabalist spune: oln Kether se giise~te Malkut, in Malkut se giise~te Kether", cifrele 1 ~i 10 sunt inseparabile, ca unitate a multiplicitiipi. Tablourile Arborelui Sefuotic prezentate aici aratii cum se realizeazii interacpunile intie top centrii ~i cum se regiisesc ace~tia in spapu-timp, in societate, in fiinta omeneascii. Este important de asemenea sii repnem cii in interiorul fieciirei triade un principiu joacii rolul de mediator creativ intre cele douii fiinte; in plus, nici un principiu nu este total disociabil, cu exceppa cazurilor cand se creeaz1i un dezeehilibru ce se va traduce in om prin boalii, tulburm psihice ~i "disconfort". Pe un plan metafizic mai precis, sii spunem cii "in acest fel intre Intelepciune ~i Inteligentii, principiu masculin ~i principiu feminin al primei «ramuri de palmier» a Sefiroplor, vedem inserandu-se «un fiu semiinand in acel~i timp cu tat1il~i cu mama» (2ohar, Ill, 290) ~icare nu este altceva decat Cunoa~terea: «Cand Intelepciunea ~i Inteligenta vor sii producii ceva, orice, sub aceastii fonnii 0 fac: prin fiul lor care capiitii triisiiturile tatiilui siiu ~i ale mamei sale ~i care se nume~te ~tiintii. EI este martorul uneia ~ial celeilalte, este marele eel dintdi ndseut» (2ohar,Ill, 291). Sii remarciim totu~i cii, in cazul primei triade, aceea a lumii inteligibile, Cunoa~terea nu constituie un Sefirot distinct. Altfel se petree lucrurile cu cea de-a doua triadii, aceea a Sentimentului: Favoarea ~i Justipa cheamii un mediator ce va constitui 0 ramum distinctii, aceea a armoniei universale. «.Justipa ~iFavoarea sunt legate intre ele ~inici una nu poate functiona fl1r1i cealaltii [...]. Amandouii sunt puse in mi~carede Frumusete, care imbmp~eaz1i in acela~i timp Favoarea ~iJustipa [...]. Cand toate culorile, toate fetele sunt unite, apare Frumusetea~irealizareatuturorlucrurilor»(2ohar, Ill, 143). o meditape universalii a Frumusepi, iatii ceva surprinziitor, dar sii nu uit1im influentele neoplatoniciene exercitate asupra genezei gandirii cabalistice.

10 sfa~it, in ceea ce prive~te cea de a treia ~i ultima triadii, in Fundament i~i g1isesc Victoria ~i Gloria propriul mediator: ceea ce inseamnii cii toatii vigoarea, toatiifOI1a expansiune conpoute in Frumusete nu se vor multumi de sii se riispandeasciidoar in difuziunea unei glorii imateriale, ci se vor «deversa in matricea lumii»; ~iin aceasta rezidii incheierea oric1ireiacpuni sefirotice"l. Unirea dintre toate principiile se transcende evident in Ein-Soj, lumina insuportabilii ~i misterioasii ce se ascunde in "norul intunecat" "Pentru a inainta miicar putin in sanul acestei intuneeimi, sii ascultiim ciudatele vorbe culese de Rabi Eleazar de pe buzele tat1iluisiiu,Rabi Simeon. Acesta mergea, intr-o zi, pe malul mmi, cufundat in meditape. Deodatii, 0 viziune; este Elie, Profetul. Acesta vorbe~te, de~valuie taina: «Cand Tainicul Tainicilor dori sii se manifeste, dadu n~tere unui simplu punct, care fu transmutat in Gandire ~i, in aceastii Gandire, EI executii nenumiirate schite ~irealizii nenumiirate gravuri. Apoi tacu sii ta~neasciiSfanta Scanteie, dintr-o schitii foarte tainicii ~i foarte sacm, ~i ea fu 0 operii de minuniipe, ie~itiidin tot ce e mai bun in Gandire. ~i fu numitii MI, ~iconstitui originea operei, existand ~ineexistand, adanc ingropatii, incognoscibilii [...]. Ea fu desemnatii pur ~i simplu prin «cine?» (MI). Dori totu~i sii se manifeste ~i sii fie numitii [...]. Se imbriicii deei intr-un pretios ve~mant al Splendorii (2ohar) ~i creii Eleh, care fu Numele ei. Literele celor douii cuvinte, MI ~i Eleh, se amestecarii atunci ca sii alciituiascii numele complet Elohim (2ohar, 1,1-2).
_

.

Altfelspus,ceeace noi numim"fiinW'constituie intr-unanumefel
expresia"existentialii"a ceea ce scapiiabsoluttuturorcategoriilornoastre de gandire ~ide existentii,ca ~ituturor eforturilornoastrede rationament logic sau de etichetaredetenninatii.Trebuiesiiurciimdincolode "nume", dincolode gandire,dincolode existentii~ichiar dincolode "fiintii"pentru a incerca nu sii impresuriim,nici sii punem mana pe el, nici miicar sii

intrezmm, e de negiisit

ci numai sii ciiut1im ca pe pipmte

-

-

~i ~tiind c1iobiectul c1iutmi

liic~ul Tainei Tainelor, acel Ein-Soj, infinit fiindcii nu poate

fi "s~it" de nimic ~ipe care suntem sHipsii-lnumim "neant" doar neputinta noastrii de a numi ceea ce transcende fiinta insii~i. Fiindcii pentru Ein-Soj "nu poate fi vorba de nici un nume, de nici 0 cunoa~tere, de nici 0 fonnii perceptibilii" (2ohar, II, 42)2.
IIA Cabbale ella Tradilionjudal'que. de R. de Tryon Montalemben ~i K. Hruby, Retz.

20p.cit.

L.~_~

-, .,~-'t"' ~-~~~~

MARC DE SMEDT

46

47

TEHNICI DE MEDlTATIE

Aceasta Stanta Sdinteie care ar fi temeJia oricarei creatii, acest punct focal de unde curge totuJ ~i unde totul se resoarbe este locul mistic prin excelenta: "Punctul primordial este 0 lumina interioara de 0 transparenta, de o finete ~ide 0 puritatece dep~ orice se poate imagina [...].Pomind din acest punct exista extensie dupa extensie, fiecare aJcatuind ve~mantulceleilalte..... "Universul este inveli~ul, ve~mantullui Dumn~zeu" (lahar, 1,19). . Tot astfel, omul este facut din straturi succesive pe care trebuie sa Ie inlature pentru a-~i descoperi adevarul adanc ~i unic. In incheierea capitolului de fata, iata doua pove~ti hasidicel care sunt in ele insele doua meditatii: Unde ai ajuns? Pe vremea cand,la instigatiile du~manilor mi~ciiriihasidice, Rabi ~neur

Zalman din Leosna era incarceratin fort!ireataSfintii Petru # Pavel din
Petersburg, ~eful militiei veni intr-o zi sa-l viziteze in celula. Adanc impresionat de marea demnitate ce izvora din Rabi, ofiterulIi adresa tpt felul de intrebiiri pe care ~iIe pusese el insu~i pe parcursul citirii Bibliei. In cele din urma i1intrebii: Cum trebuie sa interpretiim afirmatia din Scriptura conform careia Dumnezeu, care ~tie toate lucrurile, I-ar fi intrebat totu~i pe Adam (Gen., m, 10): «Unde e~ti?» Crezi, ii raspunse Rabi, ca Scriptura are 0 valoare ve~nica ~ica toate cuvintele ei i1 pot privi pe fiecare om in parte? Cred, raspunse ofiterul. - Ei bine, replica Rabi, in fiecare epoca Dumnezeu i1cheama pe fiecare om ca sa-i spuna: «Unde te afli tu in lumea mea? AtAteazile, atAtiaani ti-au fost masurati ~i au trecut peste tine. Unde ai ajuns in rastimpullor, ce-ai facut cu ei?» A~a ca Dumnezeu iti spune ~i tie: «Ai trait patruzeci ~i ~ase de ani; unde ai ajuns in vremea asta?»"

-

Ilia cu sine pe discipolul preferat, Rabi Nahman din Kosow, urca in trasura ~i porunce~te sa fie dus intr-un sat indepartat. Ajuns la destinatie, merge la han ~i, cAnd hangiul vine sa-i intrebe pe oaspetii nea~teptati cu ce-i poate servi, be.ft-ul i1intreaba indata: - Cum ti-ai facut rugaciunea din stanta zi de Kipur? ~i iata-I pe hangiu cuprins de 0 spaima respectuoasa. Ii trebuie un timp pana sa poata raspunde, bAiguind: - Sfinte rabi, ~tii bine ca in aceasta zi redutabila m-am indircat cu un pacat greu, nenorocitul de mine! Dar crede-ma, rabi, n-am facut altceva decAt sa cad in ispita ~i cu siguranta ca Satana e raspunzator de necazul meu. Atunci be.ft-ul ii zice: - Poveste~te-mi cum s-a intAmplat. - leri, incepe hangiul, mi-am luat nevasta ~icopiii ~iam pornit la drum, ca sa sarbiitorim ziua cea sfAnta in ora~ ~i sa ne rugiim acol0, cu intreaga comunitate. Deodata mi-am adus aminte ca uitasem sa inchid pivnita. TemAndu-ma ca un cre~tin caruia ii increc;lintasempaza casei sa nu profite de ocazie ~i sa se puna pe baut, m-am intors, in timp ce familia mea ~i-a continuat drumul. Abia intrasem in casa cAnda aparut un trimis s!i-mi ceara cAteva stic1e de care era nevoie, spunea el, pentru 0 mica sarbatoare de la castel. I-am dat ce-mi ceruse. Intre timp, venisera ~i alti clienti. Cum inca era lumina afara, m-am gandit ca 0 sa pot ajunge in ora~ inainte de caderea serii. Dar c1ientiiveneau ram incetare. Cand, in sf~it, n-a mai riimas nimeni in han ~i am vrut sa inchid pivnita, mi-am dat seama, cu spaima, cii noaptea cazuse de mult ~ica imi era a~adar cu neputinta sa mai plec. Ce-i de fllcut? m-am intrebat. M-am retras intr-o camaruta din casa pentru a-mi descarca inima in fata Domnului. Fiindca, imi spuneam, El ~tie totul ~iimi va ierta pacatul. Dar nu reu~eam sa gasesc nici 0 carte de rugaciuni. Nevasta mea ~i copiii Ie luaser!1pe toate. Atunci am inceput sa plAngcu lacrimi fierbinti in fata Domnului ~i sa-i spun: «StapAn aI Universului, tu vezi bine cAtde grea mi-e inirna, fiindca nu pot, in ziua aceasta sfanta, sa ma unesc cu toata comunitatea ~isa ma rog laolalta cu ea. N-am nici macar vreo carte rituala de care sa ma slujesc. ~i nici nu cunosc rugaciunile pe dinafara. Dar acum ~tiu ce-am sa fac, singurullucru care sta in puterea mea: 0 sa incep sa repet alfabetul; din toata inima, ca un copil care inca nu poate sa citeasca. lar tu, 0, Doarnne! tu 0 sa ai grija sa a~ezi laola1ta literele ca sa alcatuie~ti cu ele

RugtJciunea Intr-o seara de Kipur, dupa rugaciune, baal .fem-ul ~edea la masa cu ucenicii lui. Deodata el striga: - Spune-i lui Alexei - numele vizitiului sau - sa inhame caii!
I Extrase din Caball, op. cit.
I I

L,.-

MARC DE SMEDT

48

49

euvintele rugikiunilor meIe». Te intreb, sfinte rabi, ee alteeva a~ fi putut face? Atunci baal.)'em-ul J~ipuse mana pe umarul hangiului eel foarte amarat ~i-i spuse: - De muM vreme n-a mai ureat la eeruri 0 rugaeiune atat de sfiinta ~i de fierbinte. Sa fii sigur ea Dumnezeu s-a bueumt de rugaciunea ta!"

DE MEDITAT
Sd nu spui: Mii voi dedica studiului Legii atunci dind mli voi bucura de 0 stare plkutli ~i de dare de manli. Studierea Legii nu cere nici boglitie ~i nici veselli de argint sau de aur. 0 inimli frantli e de ajuns, ~i ea i~i glise~te leacu\ in Lege. Rabi Simeon Existd doud lumi; 0 lume ascunsli ~i 0 lume revelatll. Dar in realitate aceste douli lumi nu alclituiesc decat 0 singurli lume. Rabi Eleazar Nu existd nicifir de iarbd pe pdmant care sllnu ascund1linsu~irile ~i puterile enorme prin care se manifestll marea intelepciune ~i puterea cerului. Rabi Simeon Ceea ce este vizibil e doar reflexul a ceea ce este invizibil.

Rabi Abba

lnrelepciunea este un Arbore al Vietii pentru aceia care devin stlipanii ei. Proverbe, III, 18 o noapte fdrd zi, 0 zi f1Irlinoapte nu meritll numele Unicului. Limba Domnului este spiritul omului.

lohar

Proverbe, XX, 27

Spiritul ispititor n-a avut niciodatli mai mare trecere la om ca atunci cand acesta se dedli manclirii imbel~ugate ~i pllicerii vinului.

Rabi Isaac

Unde te afti tu se am ~i toate celelalte lumi.

Proverb hasidic

Magia neagrd $i magia albd nu sunt forte diferite; e vorba de aplicarea fie distructivli, fie constructivli a aceleia~i forte.

Jon de Hartog

Fericit bdrbatul care n-a umblat in sfatul necredincio~ilor~i in calea plidto~ilor nu a stat ~i pe scaunul hulitorilor n-a ~ezut. Cli ~tie Domnul calea dreptilor, iar calea necredincio~ilor va pieri. Psalmul 1, versetele 1 ~i 6 Totul seaftd inchis in om, el este intregirea~iimplinirea. Zohar, III, 148

[

L.

51

TEHNICI

DE MEDIT A TIE

DEVENlREA MEDITATIEICRE~TINE
!Audatfii Tu, Doamne al meu, cu toate creaturile Tale, indeosebi me.fsire fratele Soare, care face ziua# prin carene luminezi; el e frumos $i strdlucitor, cu mare splendoare; pe Tine, Preainaltule, te face cunoscut. !Audat fii Tu, Doamne al meu, pentru sora Lund $i stele; in ceruri Tu le-ai alcdtuit,limpezi, pre(ioase $ifrumoase. !Audat fii Tu, Doalllne alllleu, pentru fratele Vant $i pentru aerul $i norul $i cerullimpede in tot timpul, prin care creaturilor Tale Ie dai sprijin. !AI/dat fii Tu, Doalllne al meu, pentru sora Apd, care efoartefolositoare, # umild, $i pre(ioasd, $i castd. !Audat fii Tu, Doamne alllleu, pentru fratele Foc, prin care Tu luminezi noaptea, # el e frumos, $i vesel, $i robust, # puternic. !Audat fii Tu, Doalllne alllleu, pentru materna noastrd sord Pdmantul care ne poartd $i ne duce, # care rode$te fructele felurite SFANruL cu florile colorate $i iarba. FRANCISC DIN ASSISI

Fiindea din centrul tiintei vine tot raul, aceasta boala contagioasa, ~itoata nenorocirea. Fara prefacere interioara nu exista nici 0 salvare pentru tiinta omeneasca, ce va ramane 0 tiara pentru semenii ei ~iun spoliator al naturii.

o aIchimie

trebuie sa lucreze in el, care sa-i ingaduie

sa-~i depa~easea

egoismul inver~unat ~i sa-l faca sa participe la creatia evolutiv1i ~i nu la involu~e: "Nimeni aprinzand taclie nu 0 pune in loc ascuns, nici sub obroc, ci in sfe~nic, ca aceia care intra sa vada lumina. Luminatorul trupului e oehiul tau. Cand oehiul tau este curat, atunci tot trupul tau e luminat; dar dind oehiul tau e rau, atunci ~itrupul tau e intunecat. la seama deci ca lumina din tine sa nu tie intuneric. A~adar, daca tot trupul tau e luminat, neavand nici 0 parte intunecata, luminat va ti in intregime, ca ~i cand te lumineaza tacIia cu stralucirea ei. ~i pe cand Iisus vorbea, un fariseu II ruga sa pranzeasca la el; ~i, intrand, a ~ezut la masa. ~i Domnul a zis catre el: Acum voi, fariseilor, curatiti partea din afara a paharului ~i a blidului, dar launtrul vostru e plin de rapire ~i de vicIenie. Nebunilor! Oare cel ce a tacut partea din afara n-a tacut ~i partea dinauntru?" (Luca, XI, 33-40). Astazi exista un spirit, 0 credinta cre~tina ~ila fel un apel al Domnului catre rugaciune, eatre reculegere intr-un loe sfant consacrat de speranta miilor de credincio~i veniti acolo sa ingenuncheze, dar nu se poatespune ca exista vreo medita~e cre~tina. Acum ca~va ani, grijuliu sa inteleg religia copilariei mele, am intreprins 0 amanuntitii ancheta,livresca ~ide teren,la cei ce sunt garan~i pe pamant ai acestui curent spiritual ca ~ila cei ce cauta de-a lungul acestui drum un sens al vietii lor. A rezult~t de aici 0 cartel ~i0 constatare: cre~tinismul a pierdut inca 0 data mesajul fundamental al profetului sau ~i totu~i a construit un monument spiritual care Ie vorbe~teoamenilor; dar daca intri acolo, singurul raspuns pe care l-ai putea gasi va ti in tacere. Fiindea in tine insu~ doarme adevarul, care nu cere decat sa tie trezit. Oare nu chiar lisus le-a amintit intr-o zi celor ce, repro~andu-i ea e om ~i se pretinde Dumnezeu, voiau sa-llapideze, ca insa~i Biblia, Legea lor, spune despre fiintele omene~ti ca sunt toate dumnezei? AtCinciel, tiu al omului, cum sa nu tie asta? Ynsadivinitatea, acest "plus" al omului, e bine ascunsa in intunericul necunoa~terii de sine.
I Etre Jesus, serisA impreunA cu Jean-Michel Varenne, Laffonl.

De cativa ani sunt uimit sa constat in ce masura prietenii mei ~i cuno~tintele, cre~tini cu totii, prepti ~i mireni, tara a-~i abandona credinta, se orienteaza catre practicarea medita~ei de diverse orizonturi, in esenta orientale: indeosebi Zen ~itoate formele de budism, Yoga... ii atrag; dar ~i tehnicile occidentale de psihoterapie de grup, care incearca sa debloeheze nodurile corpului. Ynparalel, la multi cre~tini se dezvolta angajarea sociala; sunt cre~tini care incearca sa revina la mesajul originar pentru "a-i iubi pe ceilalti mai mult decat pe ei in~i~i".Ambele cazuri stau miirturie unei nevoi de intoarcere la propriul corp, nevoie de intoarcere la semeni. Ceea ce merge in sensul vrerii lui loan Paul al II-lea, care va incerca sa umanizeze Biserica ~i sa-i redea omului demnitatea de om. A~adar, demnitatea unei con~tiinte intr-un corp.

I

I

"Nu ceea ce intra in gura spurea pe om; ci ceea ce iese din gura spurca pe om." ~i lui Petru care ii cere sa explice parabola, Iisus ii raspunde: "Acum ~i voi sunteti nepriceputi? Nu intelege~ ca tot ce intra in gura se duce in pantece ~ise arunca afara? lar cele ce ies din gum pomesc din inima ~iacelea spurca pe om" (Matei, XV, 11, 18).

L~,-

MARC DE SMEDT

52

53

TEHNICI

DE MEDIT A TIE

~i se cuvine sa citez aici cateva extrase dintr-o convorbire pe care am avut-o cu R. P. Besnard, dominican, directorul revistei La Vie spirituelle, om de 0 toleranta ~i de 0 deschidere care flkeau cinste Bisericii lui, un precursor, din nefericire decedat mai taniu. Parintele Besnard practica zanen-ul, postura de meditatie Zen, ~i gasea in ea ceea ce lipsea ordinului sau, acea trezire a corpului la tacere, unde se deschid toate portile. "Zazen-ul este cu adevarat inradacinarea in imobilitate. Pentru mine, un lucru se articuleaza cu altul. Imi place mult fraza pe care Durkheim ne-o spunea la 0 sesiune: «Sensul repausului este mi~carea ~isensul mi~carii este imobilitatea» . In sfar~it,iata un fel de dialectica pe care 0 descopar prin aceste practici. o activitate precisa ca rugaciunea, ~i in cele din urma ambitioasa, fiindca e vorba despre altceva decat sa-ti tot rumegi in minte propriile ganduri; este vorba ca intr-adevar sa te agati de credinta, de Dumnezeu, care e totdeauna greu de agatat, daca pot indrazni sa spun a~a, sau de primit. Pentru a trai acest act de rugaciune e necesar ca, in alp timpi ai viepi, sa traim pregatirile, momentele de recentrare; imi place mult aceastli expresie. Recentrare ce permite atunci rugaciunea, fiindca va exista cineva, voi fi devenit Eul meu profund... Cred ca unul dintre necazurile spiritualitlipi occidentale vine de departe, vine din epoca a ceea ce numim lumea moderna, adica lumea subiectivitlipi; acolo ne-am pierdut intrucatva, in aceasta subiectivitate care a devenit psihologizantli, introspectiva, abstracta, lipsita de repere. Dupa acea epoca moderna, Biserica s-a aratat destul de ignoranta in materie de incon~tient ~ide corp; or, cele doua sunt legate deoarece, cand ne lasam in seama corpului nostru, descoperim numeroase mecanisme incon~tiente aflate in stare de veghe. Deci spiritualitatea iT!sa~i u mai avea nici un reper, i~i pierduse n esenta ~iatunci a devenit doar afectivitate sentimentala, ni~te raponamente care nu se mai agatau de nimic ~iajungeau simpla sporovaiala. ~i poate ca Zen-ul ne permite sa regasim aceasta profunzime, aceste ancorari. Exista la cre~tinii de la fnceputuri un anumit numLZrde practici. Md gilndesc la ciinturile intonate fncd pilnd nu de mult; este foarte sigur cd ele reprezentau ni~teexercitii de respiratie ~itotodatd exercitii ale sunetului, care «trezeau». E posibil ca multe practici similare sd se fi pierdut? Da, ar fi destul de pasionant sa regandim ceea ce a reprezentat experienta monastica din evul mediu; mi se pare, intr-adevar, ca top calugarii din evul mediu, de altfel poate ca ~icei din antichitate, edificasera incetul cu incetul

o intelepciune a vietii, care comporta poate ~i asemenea elemente. Astfel, faptul de a locui intr-un univers de armonie arhitecturala trebuia sa aiba repercusiunea lui asupra psihologiei aceluia care, zi ~i noapte, traia in cele din urma 0 viata de concentrare intensa ~i de atentie indreptata spre Dumnezeu. Tot astfel, in ascezele monastice traditionale, gasim un raport cu acea cautare, mai profunda, prin tacere ~itotodata prin liturghie ~icantec. ~i tocmai in evul mediu timpuriu toti acei calugari care, in secolele al IX-lea, al X-lea, al XI-lea, au edificat cantul gregorian simteau probabil nevoia de a reechilibra, pornind de la vibratii ce-i inaltau in sl~vi, 0 viata foarte mult lipitli de pamant. Nu trebuie sa uitam ca erau ni~te calugari deschizatori de drum, calugari primitivi, destul de grosolani, ni~te oameni de fapt foarte pamanteni, foarte mult amestecati cu pamantul, cu picioarele in tarnna;deci,prinintermediul antecului, asiseraun echilibru.Noua,care c g suntem prea mult porniti in sus, in mental, cred ca intr-adevar Zen-ul ne face actualmente bine, fiindca ne readuce la pamant. Dar admit tara indoiala ca putem la fel de bine practica zazen-ul iar in alte momente dinta cantul gregorian. ... Am putea efectua 0 meditatie destul de uimitoare asupra a ceea ce ar trebui ~i ar putea sa fie omul; in fond, omul ar putea fi ceva extraordinar. ~i, in acela~i timp, 0 meditatie destul de pesimista asupra capacitatii lui de a fi ~a ceva. Un om cu adevarat matur, echilibrat, ar fi 0 reu~itliformidabila! Dar yom ajunge vreodata acolo, cand trebuie sa impacam atatea lucruri?... Avem atunci impresia ca fiecare porne~te pe un drum sau pe altu] in functie de ceea ce este cel mai urgent..... Pentru Gabriel Matzneff, "daca Spiritul trebuie sa continue sa insufle, o va face mai intai in micile comunitap, in ceea ce burghezii numesc cu dispret «grupuscule»: «Fiindca acolo unde doi sau trei se aduna in numele Meu, Eu sunt printre ei». Noi, cei care credem in Dumnezeu din tot adancul setei noastre, ~tim ca nu de puteri avem nevoie, ci de sfintenie. Trebuie sa devenim oameni ai luminii, fiindca doar scaldati in aceasta lumina am putea sa reinventam Paradisu)."
Reflecpe completata de Bruno Lagrange care socote~te ca "pe de 0 parte, intr-adevar, comunitatea primitiva care ne-a transmis ratiunile ei de a trai, credinta ei in Iisus Hristos, nu incerca sa convinga, sa dovedeasca, ci sa stea mlirturie prin vitalitatea ei ca ~i prin bucuria ei, ~i aceste fragmente ne-o spun, iar pe de altli parte Spiritullui Hristos care 0 insufletea i-a inspirat atat respect,

~~.,-

MARC DE SMEDT

54

55

TEHNICI

DE MEDIT A TIE

incat ea se fere~te, la intalnirea ideologiilor, de orice prozelitism. El existii, el este viu. Comunitatea existii, triiie~te ~i ~tim asta. Riimiinem liberi. In aceastii perspectivii trebuie sii citim Evanghelia. Hotiirat lucru, cheia Bibliei nu se aflii pe Lunii; ea este in viatii, ~iinsii~i viata aceasta nu-~i va cruta nici un efort de cunoa~tere ~i nici un gest de comunicare. De-acum soarta omului nu mai este in miiinile unor guru, la fel cum n-a fost niciodatii apanajul unui unic ~i respectat trecut. Ea nu inseamnii decat situapi concrete, Biblia stii miirturie; valoarea universalii a oriciirui lucru rezidii numai in semnificapa lui actuaIii.Cea mai mare dovadii de imaginape este sii triiie~ti clipa prezentii. Nepreviizutul survine intotdeauna, fie ~i doai sub formii de ApocaIips. «Iatii, stau la u~ii ~i bat; de va auzi cineva glasul meu ~i va deschide u~a, voi intra la el ~i voi cina cu el.» Ceea ce poate cii reveleazii Biblia este toemai ceea ce nu ne-am ~tepta. Nu existii sperantii dacii ~tiice te a~teaptii. Nu existii adeviiratii lecturii a Bibliei dadt ~tim dinainte ce yom giisi in ea. ~tiinta nu intiilne~te Credinta decat in aceastii incertitudine, a ce va veni, spune ~tiinta, a eelui eare vine, spune Credinta." Meditatia cre~tiniieste in primul riind impiirtii~ire, friitie, dragoste. Este insu~i mesajullui Hristos. lar lectura Bibliei este in sine ins~i reculegere ~i rugiiciune. Cuviint al adeviirului. "Ascultap: latii, ie~it-a semiiniitorul sii semene. ~i pe ciind semiina el, 0 siimiintii a ciizut liingii cale ~i piisiirile cerului au venit ~i au miincat-o. ~i aIta a ciizutpe loe pietros, unde nu avea piimiintmult, ~iindatii a riisiirit, pentru cii nu avea piimiint mult.

Semintele de liingiicaIe sunt aceia in care se seamiiniicuviintul, ~i, ciind il aud, indatii vine Satana ~i ia cuvantul eel semiinat in inimile lor. Cele .semiinate pe loc pietros sunt aceia care, ciind aud cuviintul, il primesc indatii cu bucurie. Dar n-au riidiiciniiin ei, ci pn piinii la un timp; apoi, ciind se intamplii striimtoare sau prigoanii pentru cuvant, indatii se smintesc. ~i cele semiinate intre spini sunt cei ce ascultii cuvantul. Dar grijile veacului ~i in~eliiciunea bogiipei ~i poftele dupl{ celelalte, piitrunziind in ei, iniibu~1{ uviintul ~i il fac neroditor. c lar cele semiinate pe piimiintul eel bun sunt cei ce aud cuvantul ~i-l primesc ~i aduc roade: unul treizeci, aItul ~aizeci ~i aItul 0 suta" (Marcu, IV, 2-30).

Mesaje din vremuri latii catevaexemplede meditatiia~acum au fost conceputede:
Sfiintul Bernard "Cuviintul a venit in mine (sunt un smintit cii spun acestea), a venit de mai multe ori. Cu toate cii mii vizitase adesea, n-am simpt c1ipaanume ciind a venit. Dar am simpt, imi aduc aminte asta, cii era aici. Cateodatii i-am putut presimti venirea, dar niciodatii nu i-am putut simti intrarea ~i nici ie~irea... Totu~i am cunoscut cii era adeviirat ceea ce citisem, adicii faptul cl{in el triiim, ne mi~ciim~i suntem. Fericit acela in care ellocuie~te, care triiie~te pentru el ~ie copt pentru el. Dar, intruciit ne~tiute sunt caile lui, mii intrebati cum de i-am putut cunoa~te prezenta. Fiindcii e plin de viatl{~i de energie, indatii ce este prezent imi treze~te sufletul adorrnit; imi mi~cii,imi induio~azii, imi riine~teinima cea tare ca piatra ~ifoarte bolnavl{;se pome~te sii smulgl{ ~i sii distrugii, sl{construiascii ~i sii riisiideascii,sa ude ceea ce e secetos, sl{lumineze ceea ce e intunecat, sa deschida ceea ce e inchis, sii inciilzeasdt ceea ce e rece, sa indrepte ceea ce e intortoeheat, sii netezeascii ceea ce e necioplit, astfel incat sufletul meu il binecuviinteaza pe Domnul ~i toate puterile mele ii laudii numele eel sfiint. A~adar, intrand in mine, Mirele eel dumnezeiesc nu-~i face simtitii venirea prin semne exterioare, prin zgomotul glasului siiu ori eel al pa~ilor siii; nu prin mi~ciirile lui ~inici prin simtUrilemele Ii recunosc prezenta, ci, ~a cum v-am spus, prin mi~earea inimii mele: simtind groazii fatiide piicat ~ide dragostea trupeascii,ii recunosc

n-adat.

~i ciind s-a ridicat soarele, s-a ve~tejit ~i, neaviind riidiicinii, s-a uscat. AM siimiintiia ciizut in spini, a crescut, dar spinii au iniibu~it-o ~i rod

~i altele au ciizut pe piimiintul eel bun ~i, iniiltiindu-se ~i cresciind, au dat roade ~i au adus: una treizeci, alta ~aizeci, aIta 0 sutii. ~i zicea: Cine are urechi de auzit sii audii. lar ciind a fost singur, cei ce erau pe liingl{ El, impreunii cu cei doisprezece, il intrebau despre pilde.
I I I

I
I

~i le-a riispuns: Voul{ vI{ e dat sii cuno~teti taina impiiriitiei lui Dumnezeu, dar pentru cei de afarii totul se preface in pilde, Ca, uitandu-se, sii priveascii ~i sii nu vadii, ~i, auzind, sii nu inteleagii, ca nu cumva sii se intoarcii ~i sii fie iertati. ~i le-a zis: Nu pricepeti pilda aceasta? Dar cum yeti intelege toate pildele? Semiiniitorul seamiinii cuviintul.

l~..~,

MARC DE SMEDT

56

57

TEHNICI

DE MEDIT A TIE

puterea ~imilostenia; descoprindu-mi ~iurandu-mi gre~elile ascunse, admir adancimea intelepciunii lui; schimbandu-mi in bine viata, ii probez bun11tatea ~iblandetea; ~iinnoirea Hiuntric11, al celei dintai, m11 fruct face s11-intrez11resc i incomparabila frumusete. Astfel sufletul ce contempl11Cuvantul ii simte prezenta ~i totodat11actiunea sanctificatoare.1"
...

4. Mai bine s11porti 0 greutate mare in tov11r11~ia va puternic decat cui o greutate mic11in tov11r11~ia nuia slab. u Cand te afli sub povara necazurilor e~ti unit cu Dumnezeu, care e forta ta ~i st11al11turi de eei in nevoie; cand nu ai greut11ti, e~ti cu tine insuti iar tu nu e~ti decat sl11biciune, fiinde11 virtutea ~i puterea sufletului cresc ~i se int11resc in ineerc11rile r11bd11rii. 5. Cel ce vrea s11r11man11 singur, f11r11prijinul unui st11pan ~i al unei s c11111uze, asemeni unui copac singuratic, abandonat fm'11 este st11panpe campie; cele cateva roade pe care Ie rode~te, c11111toriiIe culeg inainte de a da in parg. i 6. Copacul bine s11dit ~i bine p11zit de un st11pan vrednic dl1 roade la vremea a~teptat11.

Bossuet "Trebuie s11 obi~nuim s11 hr11nimsufletul cu 0 simpl11~i plin11de ne ne dragoste privire c11treDumnezeu ~i c11tre Domnul Nostru Iisus Hristos; ~i, pentru asta, trebuie s11-1 esp11rtiminceti~or de rationament, de discurs ~i d de multimea de simpatii, pentru a-I p11stra de simplitate, respect ~iatentie plin ~ia ne apropia astfel din ce in ce mai mult de Dumnezeu, primullui principiu ~i ultimullui scop... Meditatia e foarte bun11la vremea ei ~i foarte util11la inceputul vietii spirituale; dar nu trebuie s11 oprim la ea, fiindc11sufletul, ne prin fideIitatea lui fat11 umilint11 de ~ireculegere, prime~teca pe una obi~nuit11 o cuvantare mai pur11 ~imai intim11, e care 0 putem numi simplitate ~icare p const11 doar intr-o vedere, privire sau atentie dr11g11stoas11 in sine, spre vreun obiect divin, fie Dumnezeu insu~i, fie unele dintre tainele Lui ori alte adev11ruricre~tine. Deci sufletul, p11r11sind rationamentul, se sluje~te de 0 dulce contemplatie ce-l tine pa~nic, atent ~i susceptibil; el face putin ~i prime~te mult; lucrarea lui e molcom11~i totu~i mai rodnic11;~i, intrucat se apropie tot mai mult de izvorul intregii lumini, al intregii indurMi ~ial intregii virtuti, lucrarea i se intinde ~i mai mult."
Sfantulloan al Crucii

7. Sufletulvirtuosce r11mane singur~ifm'11st11pan ca t11ciuneleaprins este dar izolat; se va stinge in loe s11 aprind11~i mai tare. se 8. Cel care, singur fiind, a c11zut, 11mane r singur pe p11mant.Foarte putin apeleaz11la sufletullui, fiindc11nu se increde decat in el insu~i. 9. De vreme ce nu ti-e team11c11ai s11cazi fiind singur, cum de te m11gule~ti te-ai ridicat f11r11 c11 ajutor? Socote~te d doi oameni uniti sunt mai puternici decat unul singur. 10. Cel ce cade sub 0 povar11se ridic11anevoie cu povara lui. II. Cel ce cade fiind orb nu poate, a~a cum e, s11 ridice singur; sau, se dac11izbute~te s11 ridice, nu va porni pe drumul pe care trebuie. se 12. Dumnezeu pretuie~te, mai mult decat toate lucr11rile care Ie poti pe face, pan11~i cea mai mic11stare de cur11teniea con~tiintei tale. 13. Dumnezeu a~teapt11 la tine cel mai mic semn de ascultare ~i de de

supunere maimultdecattoateserviciile e carei Iepotiaduce. p

.

Sfaturi $i maxime "I. Domnulle-a dezv111uitintotdeauna muritorilor comorile intelepciunii ~i ale duhului s11u.Dar ast11zi Ii Ie dezv111uie ~i mai mult, fiinde11 r11utatea oamenilor se arat11mai mult ~i ea. 2. ° Doarnne, Dumnezeul meu, cine te-ar putea c11uta eu 0 dragoste curat11 ~i simpl11 f11r1111Te g11seasc11intru totul pe gustul ~i pe placullui? s fntr-adev11r, Tu Te amti eel dintai ~i ie~i in intampinarea acelora ce Te doresc. 3. Cu toate c11drumul e neted ~i Iin pentru oamenii de bun11voint11,cel ce merge va inainta putin ~i eu greutate dac11nu are picioare bune, curaj ~i o statornicie b11rb11teasd.

14. Dumnezeu pretui*e mai mult in tine pornirea spre s11r11cie ~isuferint11 de dragul Lui decat toate consol11rile~i viziunile spirituale sau meditatiile pe care Ie poti avea. 15. Leap11d11-te dorinte ~i vei g11si eea ee dore~te inima ta. ~tii oare de e dac11 dorintele tale sunt conforme cu Dumnezeu? 16.0, prea du1cedragoste de Dumnezeu, ce putin e~ti cunoscutl1!Acela care iti va g11sifiloanele va g11sipacea. 17.Dac11 s-ar euveni s11 de doul1ori indurerat c11 fii ti-ai ascultat propria vrere, nu-i mai da ascultare chiar dac11asta te umple de am11rl1ciune. 18. E mai muM necuviint11~inecur11tenie inima ta eand se indreaptl1 in spre Dumnezeu dac11 duce in ea fie ~icea mai mic11 sl11biciune entm lucrurile p lume~ti decat.dac11 cople~it11 cele mai rele~i mai sup11r11toare e de ispite sau intunecimi ce se pot inchipui ~itotu~i nu vrea s11 lase prad11 Mai mult, se lor.

I Livre de sa vie, cap. XIV, Chemin

de la Perfection,

cap. XXVIII.

in cazul din urmll se poate apropia eu incredere de Dumnezeuca s11

l

~.-~.--'

MARC DE SMEDT

58

59

TEHNICI DE MEDITApE

indeplineasdi vrerea maiestiitii Lui cand spune; «Veniti la Mine voi cei osteniti ~iimpoviirati, ciici vii voi aduce alinare». 19. Sufletul care, in ciuda siiriiciei ~i a incerciirilor, se supune la ceea ce dicteazii ratiunea ii este mai pliicut lui Dumnezeu dedit acela care. flirii sii 0 urmeze, face totul cu bucurie. 20.0 lucrare, oricat de micii, dacii a fosf siivar~itiiin tainii ~icu dorinta sii riirnanii necunoscutii. e mai pliicutii lui Dumnezeu decat 0 mie altele pe care Ie siiv~im cu dorinta de a fi cunoscute de ciitre oameni; fiindcii acela ce 0 siiv~e~te pentru Dumnezeu cu 0 dragoste foarte curatii se preocupii nu numai sii nu fie viizut de oameni. ci sii nu fie viizut nici de Dumnezeu insu~i; ~i chiar dacii Dumnezeu nu ar trebui sii 0 cunoascii vreodatii. el nu ar oOOsi ii se puniiin slujba Domnului cu a~i s bucurie ~iacee~i cumtenie a dragostei. 21. Lucrarea fiicutiinumai ~iintru totul pentru Dumnezeu fiiu~te intr-un suflet curat 0 impiiriipe unde Domnul e stiipan absolut. 22. Pasiirea ce a poposit pe clei este condarnnatii la 0 muncii indoitii: ea trebuie sii se desprindii ~isii se curete. Tot astfel. sufletul care i~i urmeazii natura dezordonatii este condarnnat la 0 pedeapsii indoitii: el trebuie sii se desprindii ~i apoi sii se curete de necurntenii. 23. Cel ce nu se lasii tarat de dorintele sale desfranate i~i va lua lesne zborul ciitre cele spirituale. asemeni unei piisiiri care nu ~i-a pierdut nici miicar 0 panii. 24. Musca lipitii de miere nu-~imai poate lua zOOrul;la fel. sufletullegat de desfiitiirile spirituale i~i pierde libertatea ~i contemplatia. 25. Nu ciiuta prezenta lucrurilor fiicute de om dacii vrei ca sufletul tiiu sii piistreze triisiiturile fetei lui Dumnezeu in limpezimea ~i cumtenia lor, dar gol~te-p spiritul ~iscapii-lde orice obiect creat; vei merge atunci luminat de razele lui Dumnezeu. fiindcii Dumnezeu nu este asemiiniitor creapilor omene~ti." lVorulnecunoa~te~ Prin fire. simturile sunt ordonate in ~a fel indit cu ele oamenii sii poatii cuno~te toate ]ucrurile corporale exterioare; dar in nici un fel ei nu pot ajunge, cu ele.]a cuno~terea lucrurilor spirituale: prin lucrarea ]or. vreau s! zic. Ins! prin oprirea ~ineputinta lor 0 putem face. in felu] undtor: atunci cAnd citim sau auzim vorbindu-se despre anumite ]ucruri. ~i mai apoi inte]egem ci simturile noasb'e exterioare nu Pot sii ne informeze. nici si ne

instruiascii in vreun fel care este calitatea acestor lucruri, atunci putem cu adeviirat sii fim siguri d1 aceste lucruri sunt spirituale ~i nu corporale. In acela~i fel se inUimplii cu simturile noastre spirituale, atunci dind lucriim la cunoa~terea lui Dumnezeu insu~i. Fiindci de-ar avea omul mai mult decat oricand intelegerea ~icuno~terea lucruriJorspirituale create. totu~i nu poate niciodatii, prin lucrarea acestei inteligente, si izbuteasci a cuno~te un lucru spiritual noncreat. care nu este altcineva decat Dumnezeu. Dar prin neputinta ~i poticnirea acestei inteligente poate s-o facii: fiindci lucrul in fata ciruia ea se vide~te neputincioasii nu e altceva decat Dumnezeu insu~i. lati de ce Sfantul Dionisie a spus: "Cea mai perfecti cunoa~tere a lui Dumnezeu este aceea in care El e cunoscut prin necunoa~tere." Meister Eckhart I "Sfinpi nu contempli in Dumnezeu decat 0 imagine. in care ei cunosc toate lucrurile; da. Dumnezeu insu~i prive~tein acest fel intr-insul ~icuno~te in el toate lucrurile; nu are nevoie si se intoarci, a~a ca noi, de la unulla altul. Si presupunem ci am avea fiecare. !n aceasti viati. cate 0 oglindi in.fata fieciruia. in care am vedea toate lucruri]e intr-o clipitii ~i Ie-am cuno~te intr-o imagine; atunci nici acpunea. nici cunoa~terea nu ar mai reprezenta un obstacol."

Deschiderea tacerii
Toate aceste sfaturi ne vorbesc despre 0 stare inferioarii fiicutii din disponibilitate ~idin tiicere. Rugiciuni. predici. orare stricte.lipsi de somn. posturi, lucriiri diverse ritmau viata miiniistirilor ~i ingiduiau 0 apropiere de incognoscibil. Dar astiizi numai adeviratele posturi de meditatie ii pot ajuta doritorului si inainteze pe calea trezirii. continuand si rnmani in lume. De unde ~i interesul crescand fati de tehnicile venite din Orient. Este important ~ica fiecare si-~i descopere ..daml"; fiindci ..darurile sunt felurite. dar acel~i Duh unuia i se di prin Duhul Slant cuvant de intelepciune iar altuia cuvantul con~tiintei..., unuia i se di credinti iar altuia darurile vindeciirilor unuia deosebirea duhurilor iar altuia tot felul de limbi... ~i toate acestea Ie lucrew unul ~i acel~i Duh. impirtind fieciruia deosebi. dupi cum voie~te" (Pavel. Episto/a I ctJtre CorintemJ. Prin descoperirea
I Traitb, GaJlimard.

l~~_.

MARC DE SMEDT

60

61

TEHNICI DE MEDITATIE

adevarului siiu propriu ~i a posibilitiitilor sale reale tree drumurile sacrului. o mi~care precum aceea a charismaticilor regiise~te elanul ce-i anima pe primii cre~tini ~i credinta simplii a inceputurilor, care putea mi~ca muntii. Rene Laurentin, care a realizat 0 anchetii detaliatii asupra acestui fenomen tulburiitor, ce aduce multe vindeem ~i convertiri, scrie: "Corpul se angajeazii spontan in rugiicinne. M§inile se deschid, se ridicii. Grupurile charismatice regiisesc gestul predicatorului, acela al primilor cre~tini, imortalizat pe zidurile catacombelor, acela pe care liturghia il prescrie ~i azi preotului in timpul slujbei, ~i care devine atat de dizgratios atunci cand nu e sustinut printr-o atitudine interioam. Charismaticii regiisesc (ca de altfel multi altii in zilele noastre) diversele forme de prosternare, practicate ~iele panii nu de mult in liturghie: prostrarea (lungit pe piimant), suprimatii de curand in liturghia din Vinerea Mare; ingenuncherea cu inclinare adancii, in care corpul se concentreazii pentru a ie~ii~i la luminii, precum griiuntele semiinat in piimant. Aceste diverse forme nu sunt niciodatii comandate din afarii, nici reglate ca un balet. Ele purced diniiuntru, dupii imprejurm ~idispozitia fi~i1ruia. Contribuie la integrarea corpului in rugiiciune, ceea ce nu este lipsit de importantii pentru omul occidental disociat." Vom vedea, fiiriiincetare, pe parcursul ciirtii de fatii, cum reapare acest fapt; oricare i-ar fi forma, meditatia luptii impotriva disocierii fiintei, impotriva fragmentiirii ei psihice ~ideei impotriva tuturor stmlor psihotice, acele dezechilibre ce se giisesc, intr-un fel sau altul, in fiecare dintre noi. Dar vreau sii spun aici cateva cuvinte despre ceea ce.voi numi meditatiile strambe, care sunt un pericol pentru fiintii ~ide care Biserica cre~tinii face mare caz; printre ele se numiiriitoate mortificmle trupului, toate autopedepsirile ~i toate imaginmle lumii de dincolo. Poate cii exercitiile spirituale ridicate in sliivi de Ignatiu deLoyola, intemeietorul Ordinului Iezuitilor, au fost utile la vremea lor pentru educatia ci1lugmlor ~ia religio~ilor. Personal, dupii ce le-arncitit, nu pot vedea in ele deeat-un periculos"delirparanoic. Iatii, cu titlu de exemplu, douii reguli privind arta de a manca: ,,(214) A cincea regula.- tn timp cemanciim, sii socotim cii-I vedem pe Domnul Nostru Hristos mancand cu Apostolii siii, felullui de a bea, de aprivi, felul lui de a vorbi; ~i sii incerciim sii-I' imitiim. A~a cii partea superioarii a spiritului va fi ocupatii sii-l exarnineze pe Domnul Nostru, iar partea inferioam sii sustiniicorpul; fiindciiastfel realiziim un acord ~i0 omine mai bunii in felulcum ne purtiini ~i ne conducem. (215) A ~asea regulc2.- Altii datii, in timp ce manciim, putem sii ne gandim ~i la alte lucruri: fie la viata sfintilor, fie la 0 contemplatie pioasii, I
\~H~

fie la vreo treabii spiritualii pe care trebuie sii 0 realiziim, deoarece fiind atenti la asemenea subiecte simtim mai putiniipliicerein alimentarea corpului." Atentia cuvenitii realitiitii lunecii aici in imaginar; 0 astfel de atitudine nu poate da na~tere decat unor tendinte schizoide pronuntate ~idesp11rti iinta f de viata pe care 0 inlocuie~te cu un vis. Or, religia trebuie si1-~iinfiga mdiicinile in existentii ~i nu sii fugii de ea. A~a cum arninte~te Roland Barthes I: "Putem spune cii Ignapu i~i dii tot atata ostenealii sii umple cu imagini spiritul pe cat i~i dau misticii (cre~tini sau budi~ti) ca sii-l goleasd!; dacii vrem sii ne referim la anumite ipoteze actuale care-l definesc pe bolnavul psihosomatic ca pe un subiect neputincios sii produd fantasme iar tratamentul ca pe un efort metodic de a-I face sii regiiseascii 0 «capacitate de manipulare a fantasmelor», Ignatiu este cu adev11ratun terapeut, care incearcii sii injecteze prin orice mijloace imagini in spiritul opac, uscat ~igol al exercitantului, sii introducii in el acea culturii a fantasmei, preferabilii, in ciuda riscurilor, unui nimic fundamental (nimic de spus, de gandit, de imaginat, de simtit, de crezut) care-llipse~te de cuvant pe subiect, inainte ca retorul sau iezuitul sii intervinii cu tehnica lui ~i sii-i dea 0 limbii. tntr-un cuvant, trebuie sii acceptiim a-I «nevroza» pe cel retras in miiniistire."
Meditatie creatoare de nevrozii obsesionalii

-

trist concept! Teilhard

de Chardin spunea cii "Evolutia e un urcu~ ciitre Con~tiint11"2. antasma F murdiire~te con~tiinta, face noroioasii apa ce trebuia sii fie limpede. Mesajul-riidiiciniiallui Hristos a fost un mesaj de dragoste, de intrajutorare ~i respect fatii de ceilalti. Acest lucru in sine reprezintii 0 tehnid de meditatie de fiece clipii. "Sub fortele dragostei se cautii intre ele fragmentele Lumii pentru ca lumea sii existe. tn asta nu e nici 0 metafor11~i mult mai mult decat poezie. Oricare ar fi forta sau curbura, universala gravitatie a corpurilor, de care suntem atata afectati, nu este decat inversul sau umbra a ceea ce pune realmente in mi~careNatura. Pentru a percepe aceastii energie cosmicii «fundarnentalii» trebuie, dad Lucrurile au un iniiuntru, sl1coboram in zona internii sau radialii a atractiilor spirituale.
"

Dragostea,sub toate nuanteleei, nu e nimic altceva~inimic mai mult

decat urma, mai mult sau mai putin direct1l,I11satiin inima elementului de i c1ltreConvergenta psihid, spre sine insu~i, a Universului. ~i iatii, dad! nu ma-n~el, raza de lumin1lcare ne poate ajuta s1lvedem mai limpede in jurul nostru.
I In prefala sa la Exercice.f spiriluels. 10/18.

2 Le Phernomenehumain,Seuil.

~_.-

MARC DE SMEDT

62

63

... Omenirea; spiritul Pamantului; sinteza indivizilor ~i a popoarelor; Concilierea paradoxaIa a Elementului ~ia Intregului, a Unitapi ~ia Mulpmii; pentru ca aceste lucruri, ~a-zis utopice, ~itotu~ibiologic necesare, sa capete intrupare in lume nu e oare de ajuns sa ne imaginam di puterea noastra de a iubi se dezvolt1ipana la a imbrati~a toti oamenii Pamantului?"l Aceste cuvinte ale lui Teilhard care, dintre toti cre~tinii, a lasat mesajul c~l mai lucid, in cea mai mare masura cosmic ~i mistic, sunt, in vremea
noastri'l, cand fata lumii se schimba ~i tremura, mai mult decat oricand actuale.

DE MEDIT AT Nu judecati ~i nu yeti fi judecati; nu osanditi ~i nu yeti fi osanditi; iertati ~i yeti fl iertati. Dati ~i vi se va da. Turna-vor in sanul vostru 0 m1isur1ibun1i, indesat1i, cl1itinat1i i cu van, c1icicu ce m1isur1i eti m1isura,cu aceea~i vi se va m1isura. ~ y Luca, VI, 37, 38 De aceea Ie vorbesc In pi/de, c1i,v1izand, nu v1id~i, auzind, nu aud, nici nu inteleg. Matei, XIII, I3 $i cine dintre voi, Ingrijindu-se, poate s1iadauge staturii sale un cot?

...Nu

duceti grij1i, spunand:

Ce yom manca, ori ce yom bea, oricu

ce ne

vQm imbr1ica?

...Nu vJ!.ingrijiti de ziua de maine, c1iciziua de maine se va ingriji
sale. Ajungezileimutateaei.

de ale

Matei,VI, 27.31,34
Ce este nilscut din trup, trup este; ~i ce este n1iscutdin duh, duh este.

loan, III, 6
Nu este pom bun care sdfacd roade rele ~i, iar1i~i,nici pom rJ!.ucare s1i fad roade bune.

Luca, VI, 43
In orice casd veti intra, intiii ziceti: Pace casei acesteia. lar de va fl acolo un flu aI p1icii,pacea voastrJ!.se va odihni peste el, iar de nu, se va intoarce la voi. Luca, X, 5, 6 Dacd Eu. Domnul $i Invdtdtorul, v-am spJ!.latvouJ!. lcioarele, ~ivoi sunteti p datori ca sJ!.spJ!.latipicioarele unii aItora. CJ!.v-am dat vouJ!.pildJ!.,ca, precum v-am flicut eu vou1i, sJ!.faceti ~i voi. loan, XIII, 14, 15 Duh este Dumnezeu ~i cei ce i se inchin1i trebuie s1ii se inchine in duh ~i in adevJ!.r.

loan, IV, 24
Privirea cu care eu iI contemplu este in~i privirea cu care m1icontemplJ!. el. Meister Eckhart

,
I

L
.

I

I Idem.

.

.

..'~

.

. !~.'. ~,,~~ .1~~

65

.
TEHNICI DE MEDITATIE

METODE ALE cAn IN ISLAM
"

In picioare, cu fata intoars!i spre Mecca, recitarea comport!i formule de

laud!i~iprima sura a Coranului:
..in numele lui Dumnezeu, cel Indur!itor ~i Milostiv. Laude Lui

DumnezeuSt!ipanullumilor. Cel Indur!itor~i Milostiv. SuveranuJ Zilei

Islamul se intemeiaz!i pe cinci pila~tri:

- profesiunea de credint!i;
- rug!iciunea zilnic!i, f!{cut!icu regularitate; -impozitul ritual, care este datoria moral!i a milosteniei; - postuJ anual de Ramadan; - sfantul pelerinaj la Mecca.
Profesiunea de credint!i este adeziunea l!iuntric!i la Islam. Rug!iciunea puncteaz!i ziua, din zori ~ipan!iin noapte, de patru ori: la rev!irsatul zorilor, la amiaz!i, in mijlocul dup!i-amiezei ~i cu putin inainte de asfintit. Aceast!i rug!iciune, insotit!i de 0 prostemare, este unul dintre cele mai frumoase rituri sacre ce se pot imagina, fiindc!i st!i m!irturie unei practici ~i unei credinte" ie~itedin comun. Am v!izutmusulmani rugandu-se in 0 mie ~iunu de locuri, in z!ipad!i,in ploaie, sub soarele dogoritor, in stepele Turciei, pe str!izile medinelor (ora~e vechi) din Maroc ~i Tunisia, in peisajele grandioase ale Afganistanului, in pietele din Iran ~iin atatea moschee. Totdeauna rnmaneam impresionat de frumusetea gestului ~ide adev!iratulabandon al Eului implicat de el. ~i glasul muezinului chemand din inaltul minaretului, ~i ablutiunile rituale pe pragul moscheelor, ~iinc!iltiirile l!isate afar!i, micile covora~e de rug!iciune desf!{~urate, idemnitatea aceJei mi~c!iriprin care se prive~tecerul ~ apoi se inclin!i fruntea pan!i la p!imant... Starea interioar!i a rug!iciunii, a~a cum a fost exprimat!i de Profet, este ..S!ifii in fata lui Dumnezeu ca ~icand L-ai vedea".

Judec!itii din urm!i. Pe Tine te adoram. Pe Tine, de la care cer~im ajutorul. . C!iUluze~te-nepe calea cea dreapt!i, calea acelora pe care Tu i-ai ocrotit cu binefacerile Tale, nu a acelora care au meritat mania Ta, nici a dltacitilor." Credinciosul e liber s!icompleteze rug!iciunea cu trei versete sau mai multe, la aIegerea lui, versete care ii adreseaz!i lui Dumnezeu laud!i dup!i laud!i. Apoi se incIina, cu spatele orizontal, cu mainile pe genunchi, ~ispune: ..Mare e Dumnezeu" ~i de trei ori: ..Slav!iDomnului meu cel Nemllrginit ~i laudei Lui!"; ~i, ridicandu-se, spune: ..Dumnezeu il aude pe acela care il laud!i! 0, DumnezeuJe st!ipanul nostru, slav!i Tie". In sfar~it, in semn de adoratie des!iva~it!i, credinciosul ingenuncheaz!i, atinge piimantul cu fruntea ~i cu paImele ~i repet!i: ..Mare e Dumnezeu" ~ide trei ori: ..Slav!i lui Dumnezeu ,i laudei Lui!" Ridicii fruntea ~i se ghemuie un timp, dup!i care se prostemeazii din nou, apoi incepe 0 nouii.raka. La finalul ultimei raka, se ridic!i ,i recit!i: ..Laudele sunt pentru Allah; faptele bune pentru Allah; rugiiciunile minunate pentru Allah. Pacea fie cu tine, 0 Profetule, ca ~i indurarea ~ibinecuvant!irilelui Allah. Pacea fie cu noi ~icu vrednicii slujitori ai lui Allah. M!irturisesc c!i nu e altii divinitate decat Allah, Unicul, flIrii nirneni aItul. ~i m!irturisescc1iMahomed este slujitorul ~itrimisullui Allah." Pentru a incheia definitiv rugiiciunea rituala, el adauga catre credincio~ii prezenti sau ciitre Yngeri:..Pacea fie cu voi." Pio~ii musulmani sau dervi~ii i,i continua rug!iciunea cu rostirea repetata a numelui lui Dumnezeu, ajutdndu-se de un soi de miitiiniiI. Lectura Coranului ~i meditatia asupra lui, privatiunea anuala care este postul Ramadanului (0 lunl1de zile in care, din zori ~i pan111aasfintitul soarelui,nu trebuie sl1inghiti nimic solid sau lichid, nici sl1intretii rclatii sexuale sau sa fumezi),lungul periplu sacru la Mecca, efectuat cel putin 0 dat1iin viata credinciosului, sunt tot atatea reguli acceptate din interior ~i care ritmeazii 0 viata unde notiunea de divin e fireasca. In capitolul de fatl1, noi dispiirandin fata mesajului inteleptilor, este interesant sl1reflect11m asupra aspectului mai profund al Islamului: fata lui ezoterica, a~a cum dervi~ii, sufipi, kurzii... ~tiu s-o triiiasc1i.Ne yom limita sa mentioniim 0 tehnicii de meditatie foarte r!ispiinditiiin aceste medii: aceea a armoniei spirituale. Sii
I Vezi Islam. Ie combat mystique, de Jean During, Laffonl.

~

~~

'....

MARC DE SMEDT

66

67

TEHNICI DEMEDITATIE

treci de etapele tiinfei ca s1idevii un om Perfect: ,,Dac1ie~ti n1iscutdin Adam, r1imaica el ~i contempl1iin tine insufi tOfiatomii Universului", reco'manda marele mistic Rumi:

Popasurile intelepciunii dupa Rumi
Macrocosmos

'alam-i-hahut Esenta divinll 'alam-i-lahut Natura divinll 'alam-i-jabarut Lumea de dincolo de forme 'alam-i-malakut Lumea imaginatiei

latifa haqiqa Adev1\ru1"Mahomed al fiintei voastre" latifa khafiya Inspiratia "Iisus al fiintei voastre" latifa ruhiyya Spiritul ,,David al fiintei voastre" latifa sirriyya Supracon~tiinta ,,Moise al fiintei voastre" latifa qalbiyya Inima "Avraam al fiintei voastre" latifa nafsiyya Simturile vitale "Noe al fiintei voastre" latifa qulibiyya Corpul "Adam al fiintei voastre"

'alam-i-ma'na Lumeaperceptieispirituale 'alam-i-surat Lumea formelor 'alam-i-tabi'at Lumea naturii,omul

r1it1iceasc1i, ~inumai credinfa lui ~isinceritatea dragostei lui fafiide Dumnezeu sunt in stare s1i-1 c1il1iuzeasc1i Adevk ~i, dimpotriv1i,indat1i ce plead spre urechea la chemarea Eului, se pierde pe c1ir1iri e nu duc nic1iieri. c Principalul obstacol pentru suflet este lumea sensibil1i~itoate seducfiile ei. Nimic nu-i mai u~orpentru Ego decat s1l. sl1ibeasc1i sufletul prin mijlocirea capcanelor acestei lumi. Pentru a inainta pe Cale, trebuie s1ifij desprins de bunurile materiale ~i s1idomini pl1icerilenafs-ului I. Acest Sine imperios are ~i puterea de a ispiti sufletul insu~i. Calea este lung1i' ianevoioas1i,~i,pentru a pune sufletulla incercare, exist1ide-a lungul ~ intregului drum bufoni care il distrag pe c1i11itor i fund1ituri care Ii dau ~ impresia c1ia ajuns la cap1it.Bufonii sunt grupuri anume de spirite a c1iror misiune const1iin a pune sufletulla incercare, a-I duce in ispitli, a-I in~ela, a-I incanta cu tot soiul de artificii ~i viclenii. Cel ce se lasli prins in capcana lor e incetinit in munca lui spiritual Iisau chiar se opre~te cu totul. Ca regulli general1i,indat1ice cineva ia contact cu lumea metafizicli,este pus la incercare de acest grup de spirite aparte. Ele Ii preg1itesctot felul de amuzamente ~i merg pan1iacolo incat il fac slicread1icli e profet, cli ar putea s1iv~i miracole ~i cuceri lumea. Dac1ise lasli sedus de mi'raj, e pierdut pentru viafa aceasta ~i va trebui sli-~ireia in viefile viitoare drumul perfecfion1irii. Mijloacele de a evita spiritele-m1isclirici sunt: - sli ai un maestru spiritual perfect;

-

s1i alungi din firea ta orgoliul; s1ianalizezi profund ofertele acestor spirite-mlisc1irici, comparandu-Ie

Microcosmos

Capcane !iiispite ale CAii Maestrul kurd contemporan Bahram Elahi 1 transmite in substanf1i discipolilor lui ~ic1iut1itoriloradev1irului urm1itoareainv1if1itur1i. exist1i Nu decat 0 Cale posibil1i: Calea desemnat1i de Profefi ~i de sfinfi. Totu~i drumurile sunt numeroase, ~i uneori e dificil s1i-1recuno~ti pe cel bun. C1iHitorulspiritual este adesea ispitit s1i se abat1i, s1i se opreasc1i,ori s1i

cu regulile religiei. Ne d1imseama c1iexistli totdeauna in ea un aspect care-I satisface pe nafs, indeosebi orgoliul. Primul principiu al salv1irii este s1i-1 vrei pe Dumnezeu ~isli uiti tot ce ai facut pentru el; toate faptele noastre bune trebuie s1iv~ite pentru Dumnezeu ~inu in vederea vreunui profit, oricare ar fi acesta. Un elev serios, susfinut ~i ap1iratde un adev1iratmaestru, va strlibate zona acestor spirite-bufoni f1ir1is1l.se opreasc1i, va intra in siguranf11in zona urmlitoare ~ii~i va continua drumul c1l.tre scopul final.
Oamenii susfinufi de spirite-bufoni devin mae~tri rlit1ici!i,in~ela!i, numero~i in zilele noastre, care i~i ocup1i discipolii cu amuzamente spirituale ~i-i fac sli-~i piardli timpul. Aceste amuzamente spirituale au asupra sufletului un efect temporar euforizant, ca efectul drogurilor asupra corpului. Discipolii
I Ego ori Sine imperios.

I Vezi La Voie de la Perfection,

"Spiritualites

vivantes",

Albin

Michel.

l~-';-~. -

MARC DE SMEDT

68

69

TEHNICI DE MEDITATIE

obi~nuiti cu asemenea droguri spirituale sunt aproape pierduti In viata prezenta pentru Calea perfectionmi. Trebuie sl1~timcl1durata acestor amuzamente spirituale este variabill1 dar limitata ~i se afll1ln relatie cu tezaurul spiritual pe care IIposed11rn. data acest tezaur epuizat, m11scmciiII p11r11sesc 0 pe maestrul pl1c11lit, atunci a pierdut totul. Din acea clipa, pseudocare maestrul, vrand sl1-~ipl1streze cu orice pret Invl1tl1ceii,se preface intr-un impostor ~i un vanzl1tor de "tehnici spirituale", adunand munti de gre~eli pentru care va trebui sl1pll1teascl1. Una dintre vicleniile cele mai subtile ale ispititorilor de suflete este sl1-i sugereze cuiva cl1ar fi maestru sau profel. Nu existl1nimic mai seducl1tor pentru Sinele imperios decat sl1creadl1aceste lucruri, ~iun om care a progresat panl1la un anumit nivel ~ia dobandit puteri se lasl1cu dragl1iniml1convins cl1a ajuns la capl1tuldrumului ~icl1are drept misiune ajutarea celorlalti sl1-l urmeze. Atunci devine un fals maestru... Acela care urmeazl1 un maestru adev11rateste c11l11uzit ocole~te ~i asemenea capcane, dar acela care nu are pe nimeni sl1-lc11l11uzeascl1 trebuie sii-~ipunl1toatl1credinta in Dumnezeu ~isl1alunge orgoliul pentru a fi crutat de ispitele de felul acesta. Cel care cere ajutorullui Dumnezeu rl1manepe calea cea bunl1,dar se Intampll1ca anumite suflete putin avansate sl1se creadl1 in stare a-~i alege singure drumul; cad astfel, fl1r11 dea seama,In capcana sl1-~i orgoliului ~i chiar I~i pot pierde credinta. Numero~i sunt, de asemenea, cei care (mai ales In India) ajung sl1-~i domine 0 mare parte a instinctelor, dar nu-l cunosc pe Dumnezeu ~i,ln cele din urml1,I~idau ocol doar lor In~ile. Nu izbutesc sl1d11ramezidul Eului ~i sl1intre in comunicare cu Dumnezeu, care i-ar fi condus panl1lacapl1tulCl1ii. Existl1~i0 categorie de oameni sinceri, posedand 0 imagine particularl1 ~i personall1 asupra religiei: "savantii ezoteri~ti". Ei au In general 0 vastl1 culturl1 livrescl1 exotericl1. Pl1trun~i de cuno~tintele lor intelectuale, abordeazl1prin aceea~i metodl1ezoterismul care tine de domeniul celui de-al ~aselea simt. Acumuleazl1 cuno~tinte teoretice panl1 ce devin "savanti ezoteri~ti" ~iajung sl1stl1paneascl1 de bine subiectul,lncat pot manipula atat dupl1plac vocabularul ezoteric, emite teorii, scrie c11rti,discuta, critic a ~i ului. Plini de tezele lor personale ~i siguri de ~t!inta lor, contacteazl1uneori mae~tri autentici, ~iin aceste intaIniri, de~i fertili din punct de vedere intelectual, sunt preocupati de propriile lor cuno~tinte ~i orbiti de orgoliu; atunci lasl1sl1treacl1 adev11rulpe langl1ei. Fiecare om posedl1In sine potentialitatea de a trezi simturile sufletului dacl1pome~te pe drumul potrivit, dar cuvintele sunt insuficiente pentru a exprima senzatiile spirituale. Dacl1,prin intermediul cuvintelor, am putea face ca 0 fiintl1lipsitl1de organul vederii

sl1prind11senzatia de luminl1 ~i variatiile de culoare, am putea ~i sl1-i facem pe aceia care nu ~i"au trezit cel de-al ~aselea simt siilnteleagl1 senzatiile spirituale...

Calea perfecUunii Bahram Elahi mai spune cl1discipolul Cl1ii~tie sl1mentinl1 echilibrul dintre sufletullui ~i corp. Putem asemui sufletul angelic cu un dll11torcare trebuie sl1strnbatl10 distant11 foarte lungl1~iplinl1de pericole ~icare nu dispune drept singur mijloc decat de trupul sl1u, In lipsa cl1ruia n-ar putea Intreprinde cl1l11toria. in D punctul de vedere al relatiilor dintre suflet ~i calullui, oamenii se Impart In trei categorii extreme:

-

Calul,

putemic

~i Ind11rl1tnic, nu se supune

cl1l11retului ~i face totul dupl1

cum II taie capul.Este cazul acelora rl1ma~isclavi ai nafs-ului lor ~i care, pentru a cuceri puterea materiall1~i a-~i satisface dorintele camale, nu dau inapoi de la nimic. Ace~tia uitl1de Dumnezeu: de fapt, sunt ni~te animale cu infi\ti~are omeneascl1. - Calul este putemic dar docil: e cazul unui nafs supus prin metode adecvate. C11l11retul i~iconduce calul pe drum drept, Inainteazii foarte repede ~i are toate ~ansele sl1ajungl1panl1la capl1l. - Calul a devenit atat de slab ~i de bolnav, Incat nu mai are putere sl1 Inainteze. Este cazul acelora care se supun mortificmlor eronate, flUi1 ciUl1uzl1 calificatl1,ln scopuri lipsite de veritabill1valoare spirituall1.Astfel ei I~ianesteziazl1dorintele Eului imperios, fi\r11 prin asta sl1-1 ca controleze. De aceea nu inainteazl1 pe drum ~i p11riisesc lumea prezentl1 fi\rii a duce ceva cu ei. Mortificarea nu reprezintl1un mijloc de a lupta Impotriva nafs-ului, ci mai curand actioneazl1ca un somnifer: Indatl1ce efectul s-a risipit, nafs-ul se treze~te exacerbat ~i mai violent decat inainte. Dacl1nu este condusl1 de un adev11ratmaestru ci efectuatl1la propria noastrl1 initiativl1,mortificarea e foarte periculoasl1 pentru suflel. Multe dintre tehnicile ascetice vin dintr-o interpretare naivl1 a fenomenelor spirituale. A fost imitat comportamentul sfintilor fi\r11 fi Inteles, a a~a cum ti-ai fabrica 0 pereche de aripi ca sl1 zbori. De pildl1 in etapa , contempl11riilui Dumnezeu, e~ti atat de cople~it Incat nu poti mi~ca ~ivorbi absolut deloc. Unii au tras de aici concluzia cl1fi\cand legl1mantultl1cerii sau rl1manand neclintiti s-ar apropia de Dumnezeu; de fapt, obtin cel mai adesea efectul invers. La fel se IntampHIcu dansurile ezoterice rl1spandite In unele ~coli;sub efectul extazului, betia divinl1este uneori atat de putemic11,

L~--~

MARC DE SMEDT

70

71

TEHNICI DE MEDITATIE

incat nu mai poti sta locului; e~ti atat de inflik1lrat, ineat focul insu~i pare ceva rlicoritor. Dar la fel cum aruncandu-te in foe nu poti intra in extaz, tot a~a dansul nu te va face sli-I vezi pe Dumnezeu. ° ascezli curentli este abtinerea totalIi de la came. Nu existli nici un inconvenient dad practic/im acest regirn sub prescriptie medicallisau fiindcli nu simtim absolut deloc nevoia sau pofta de came. ~i invers, sli fii vegetarian dintr-un ideal spiritual este 0 gre~ealli foarte gravli, dliunlitoare. Din punct de vedere spiritual, epoca mortific/irilor este revolutli, ~i de acum inainte omul trebuie sli-~isupunli Eul imperios prin puterea vointei ~i a inteligentei. De altfel, adev1lrata mortificare este interioarli; ea constli in a-ti controla gandirea, ochii, urechile, limba... Numai atunci cand se cunoa~te pe sine insu~i omul dobande~te aptitudinea de a-I cuno~te pe Dumnezeu. Atunci caud se cunoa~tepe sine, ii apare in chip necesar in spirit intrebarea: "Cine oare I-a creat pe acest «Sine»?" ~i el abordeaza etapa cunoa~terii lui Dumnezeu. Trebuie sli-I descoperim pe Dumnezeu in noi in~ine, pentru cli fiecare din noi este 0 parcelli divinli. Plitrunzand in noi in~ine, descoperim parcele divine ~i,pe m1isuraunei plitrunderimai adauci, g1isimreflexul Esentei Unice. Catli vreme nu I-am glisit pe Dumnezeu in noi in~ine, nu trebuie sli ne a~tept/im a-I descoperi altundeva. Este adev1lrat cli Dumnezeu se aflli pretutindeni, dar trebuie sli ~tim sli-L recunoa~tem. Din clipa eand elevul, in adancullui, a deschis ochii, il recunoa~te sub toate formele Sale ~iatunci cunoa~te VaU, Manifestarea Lui omeneasd. Va/i-ul va stabili atunci un contact cu ucenicul ~iil va lua in stlipanire. In etapa de cunoa~tere a lui Dumnezeu, marefat, Vlilurile care intunecli viziunea interioarli a adeptului cad unele dupa altele, pauli se ajunge la starea de Perfectiune absolutli:

datli clizut eel de-al patrulea viii, adeptul este atat de mult absorbit

in Dumnezeu, ineat nu mai vede decat Unicitatea. In acest moment strigli unii sfinti: "Sunt Dumnezeu!" Cand ultimul viii este ridicat, a~a cum soarele la rlis1lrit lumineazli spatiul, discipolul este inundat de lumina Unicului. Substanta i se transformli; picatura de apli, el reglise~teoceanullui Dumnezeu. Vointa ii devine aceea a lui Dumnezeu.

-

Muzica sacr~ Rugliciunea, eantecul ~i muzica sunt avant ~i apropiere de Unitate. $i toate sectele Islamului Ie practicli de 0 manierli sau alta, cea mai obi~nuita fiind zekr, ori sarna. Cum sli asculti aceastli muzid ~i sli participi la dansul divin al samei? SIi-lllislim sli ne-o spunli pe misticul Javad Nurbakhsh1: "Extazul acesta ~i aceastli sarna nu' sunt lucruri profane. ~i dansul pe care-I executlim nu este un divertisment. Spune-Ie ignorantilor: 0, oameni de putinli intelepciune, Dad toate acestea ar fi nimicuri, n-am discuta atata despre ele.2" Cuvautul sama inseamnli"a auzi", dar in limba sufitilorsanlfJeste Urechea lnimii care, prin ascultarea poemelor, a melodiilor, a ariilor ~i a modurilor armonioase, inaltli sufletul pauli la extaz.~ila aneantizare. Pentru sufiti, sama este 0 chemare a lui Dumnezeu, a c1lrei virtute esentialli este sli trezeascli inimile ~i sli Ie apropie de Realitatea Supremli (haqq). Misticul captivat de sarnaIe intoarcespateleeelor doulilumi, ~itot ceea ce nu este Dumnezeu arde pe rugul dragostei lui. Sarna ata!1ifocul acestei dragoste ~i il apropie pe auditor de muzicli pauli intr-atata, incat el se contope~te cu sunetele. Lumea spirituala este 0 lume a Frumusetii ~ia Gratiei; pretutindeni unde se aflli frumusete ~i gratie existli armonie, ~i tot ceea ce este armonios reprezint1i un semn allumii spirituale. latli de ce sama e 0 cale de acces spre aceast1ilume, iar auditia poemelor ~ia melodiilor armonioase capteazli atentia spre llica~urile spirituale.
I Tradus in francez3 de Jean During. 2 c-Ala al-dawlah Simmani.

-

Caud cade primul viii, adeptul devine atat de extatic ~i cufundat in

lumina divinli, incat nu resimte distanta dintre el ~i Dumnezeu. Dar nu are certitudinea cli tot ceea ce simte este Adev1iru1.
Cand <:ade eel de-al doilea vat, trebuie sli alunge din el orice imaginatie

falsli ori superstitie, pentru a putea intelege evidenta ~i Adev1iru1.Dobande~te certitudinea asupra a ceea ce a simtit dupli cMerea primului vat, dar, in starea aceasta, are ind sentimentul Sinelui sliu (il vede pe Dumnezeu ~i vede Sinele). - Caud cade eel de-al treilea val, extazul este atat de puternic, incat adeptul i~i uitli Sinele ~i nu-I mai simte decat pe Dumnezeu. EI nu se mai vede pe sine insu~i; astfel d, dacli ar fi martirizat, nu ar simti nimic, ca ~i cum ar fi vorba de un altui.

I I t
I

l

~"'--'~'

_.

MARC DE SMEDT

72

73

TEHNICI

DE MEDIT A TIE

I
I

I

I

I I

II

,

"Cu adev1irat Dumnezeu este frumos ~i iube~te frumusetea" I, ~i sub efuziunile Absolutului muntele existenlei iluzorii se dezagreg1i iar calea, dragostea perfect1i,se neteze~te. ~eicul Ruzbehan a spus: "Sama este ascultarea Fiintei, este auditia erin Dumnezeu (lmqq), pentru Dumnezeu, in Dumnezeu, cu Dumnezeu. ~i cel care adaug1ila acestea altceva decat Dumnezeu este un necredincios."2 Astfel, in oratoriile sufifjlor, cel ce se vede inc1ipe sine insu~i nu e demn de sama; aceasta este deci rezervat1i celor perfecti. ~i autorul mai spune: "Credincio~ii fat1ide dragoste ascult1isama desp1irtiti de Eullor. Oamenii Dorintei (salekan-e shawq) 0 ascult1idesp1irtiti de intelectullor, cei care mor de dragoste 0 ascult1ideparte de inima lor, pasionatii dup1iintimitatea divin1i0 ascult1if1ir1i ufletullor. Dac1i 0 ascult1icu Eul, cu intelectul, cu s inima si cu sufletullor, rliman invl1luiti fatl1de Dumnezeu.3" Atunci cand misticul i~i abandone'azl1'Eul, cand cel ce iube~te devine veridic, percepe in fiecare melodie glasullui Dumnezeu ~i in fiecare arie chemarea ~i semnul Celui iubit. Pentru el, retragere sau ie~ire in lume, m1in1istiresau ruine, singurl1tate sau multime nu mai au sens. Oricare i-ar fi situalia ~i starea, ochii ii rl1manindreptati cl1trechipul Prietenului iar in auz Ii rasun1ivocea Iubitului. Uneori sare pan1ila belie deasupra valurilor de sarna, alteori i~i abandoneaz1i existenta in oceanul anihil1irii. ~i in alte d1iti, ca ~i Ali, soar~le gnosticilor, aude sunetul cIopotului proclamand: "Laud1ilui Dumnezeu, cu adev1irat,cu adev1iratEI este Domnul cel ve~nic!" Sau, la fel ca in cazullui Shibli, cel care in gunguritul unei porumbite auzea "hu!, hu!" (EI! El!), sau ca in cazullui Maghrebl, cel care in sunetul unei mori de ap1iauzea un glas invocand: "AlIah! Allah!", tot astfel vorbe~te sarna pentru gnosticii perfecti ~i iubitorii cu inim1icurat1i. Mae~trii st1irilormistice au spus-o, intr-adevl1r: "Numai acelora al c1irorsuflet carnal e mort acest Vin Ie este ing1iduit. o sut1ide mii de nebuni dup1iDumnezeu s-au r1it1icit ici, e mai bine a pentru incep1itori s1inu vorbeasc1idespre asta.
Sarna nu este pentrugandurile~idorintelede natur1i arnal1i; c cat1i reme v

E Calea aceluia care i-a sacrificat totullui Dumnezeu, nu-i un loe pentru un pumn de ipocriti f1ir1iu~ine.I" r Pelerinii C1iiipracticau sama pentru a obtine din ea un oarecare beneficiu spiritual; dar unii, nefiind con~tienti de misterele samei, i-au imitat pentru a-~i satisface sufletul carnal sau pentru a da mai mult1istr1ilucirereuniunilor sau retragerii lor. Atunci a ap1irut0 sarna a ratiunii (c-aql) ~i a pasiunilor, bine diferentiat1i de sarna dragostei divine. A~a cum scrie Mawlana Jalaluddin Rumi: "Nu toat1ilumea st1ipane~teadev1irata sarna. Nu orice fel de pas1irese hr1ine~tecu smochine, ~i cu sigurant1ic1inu'o pas1ireagonizand, putrezind, Ticsit1icu iluzii, proast1i~i oarb1i."

Intrucatace~tiadin urm1i i-auintrodusin sarna facult1itilentelectuale ~ i
~ipatimile, cei rnai avizati i~i experimenteaz1i judec1itile asupra diferitelor feluri de sarna. Pentru a-~i deosebi propria sarna de aceea vulgar1i, ei au enumerat ~iau descris felurile de sarna ingMuite ~ineing1iduite,au prescris reguli cu privire la ele ~iau strans povestiri ~itraditii referitoare la acestea.

Traditii privitoare la sarna Ayshah poveste~te: ,,0 dat1iera in cas1ila mine 0 servitoare care tocmai dinta carid Umar a vrut s1iintre. Cand i-a recunoscut glasullui Urnar, ea s-a ascuns. Umar a intrat, ~iProfetul, care auzise dintecul, a ziimbit. Umar i-a spus: «0, profet allui Dumnezeu, de ce zambe~ti?» EI a r1ispuns: «Era aici 0 servitoare care tocmai canta, dar cand ti-a auzit glasul s-a ascuns.» Atunci Umar a spus: «N-am sl1plec din aceast1icas1ipan1in-am s1iaud ceea ce a auzit Profetul.» Atunci Profetul a chemat-o pe servitoare ~iea ~i-arepetat cantecul pentru el." Anas Ibn Malik mentioneaz1i: "M1i aflam in tov1ir1i~ia Trimisului lui Dumnezeu, cand Arhanghelul Gabriel a coborat ~i a zis: «0, trirnis allui Dumnezeu, s1iraciidin comunitatea ta vor intra in Paradis cu cinci sute de ani mai devreme decat bogatii.» Auzind asta, Profetul s-a bucurat ~ia intrebat: «Este printre voi vreunul care ~tie s1icante?» Atunci un beduin a r1ispuns:
I Risalat kanz al-rumuz, de Mir Husayn Hirawi.

, I

I

nu p1ir1ise~ti ceast1icale, nu-ti va fi ing1iduit1i. a Vinul acesta ameptor nu este pentru orice fel de b1iutor,nimeni nu-i demn de el in afar1ide omul cu inim1iilurninat1i.
I Hadith. 2 Risalat al-quds. 3/bid.

I
I

I

I L.--

'-~'~~-;:-,,",~~

MARC DE SMEDT

74

75

TEHNICI

DE MEDIT A TIE

«Da, 0, Profet allui Dumnezeu.» Profetul i-a spus s11vin11mai aproape. Beduinul a cantat astfel: «Dragostea e ca un ~arpe veninos care imi chinuie m11runtaiele,~i pentru durerea asta nu exist11 doctor, nici vr11jitor.Singurul doctor ~i vr11jitoreste Cel iubit, pentru care mi-am dat inima. Descantecul ~i doctoria mea opiacee sunt amandou11in El.» Trimisullui Dumnezeu a intrat in Extaz (wajd) ~i insotitorii lui au fost cople~iti de bucurie. Sub intensitatea extazului, mantia Profetului i-a dizut acestuia de pe umeri. Cand euforia s-a lini~tit, fiecart: s-a intors la locul lui iar Mu c-awya a spus: «0, Profet allui Dumnezeu, ce minunat11 bucurie a fost.» Trimisul a r11spuns: «0, Mu c-awya, acela care nu e r11pitin extaz cand aude in sarna numele Prietenului nu se num11r11 printre ale~i.» Apoi Profetul ~i-a t1iiatmantia in patru sute de buc11tipe care le-a imp11rtitcelor adunati." Povestea e un pretext pentru a considera drept legitim concertul spiritual ca ~i extazul spre care conduce acesta ~i scoaterea ve~mantului, t11ierealui in buc11ti~i imp1irprea,buc11tilor c11treparticipantii la reuniune.

Reguli ale samei In adun11rileamei trebuierespectateregulileurm11toare: s

.
0 obi~nuint1i. (Fiindc1i obi~nuinla samei, ca ~i toate

- S11 nu faci din sama

obi~nuintele, este condamnabil1i.) 0 - Se cuvine s11 r11re~ti ~edintele, pentru ca inima s11 nutreasc11 veneratie pentru sarna.

-

C11I11uza sau maestrul trebuie s1i fie prezenti la sarna.

Legalitate ~iiIegalitate a samei
Sarna lui Dumnezeu a fost confundat11cu sarna creaturilor; rezervat11 initial doar elitei intre elite, a devenit apoi accesibil11 elitelor ~icelor de rand; a dec11zut in domeniul Dragostei mistice in acela al spiritului de controvers11. d Temandu-se de tulbur11rilez1{mislitede sufletul carnal, ratiunea a flicut 0 deosebire intre sarna licit11~i cea ilicit11 ~i nici nu avea alt11 alegere. Abuc-Ali Daqaq vorbe~te foarte bine despre acest subiect: ,,sarna Ie e interzis11oamenilor de rand din pricina lipsei de aptitudini a sufletelor lor. Pentru devotapi pio~i, ea este acceptabil11,fiindc11ii ajut1iin eforturile lor, ~i pentru tovarn~ii no~tri este ing1iduit11 fiindc11inima lor e treaz11." Muhammad al-Ghazali a deosebit in sarna urm11toarelecategorii:

- Nici publicul ~inici str11inii e Cale nu trebuie s1iparticipe la reuniune. d S11 dovede~ti respect fatlide cant11ret, e instrumentistul de la tamburin11(daf) d ~i de la fluier (ney). - Participantii la sarna trebuie s11 lipsiti de orice idee de divertisment. fie - S11 faci nazuri in timpul samei. nu - Dac11 efectul samei nu se face simtit, nu trebuie s11-1ortezi, dar dac1i f se produce, nu trebuie s1i-irezi~ti; cu alte cuvinte, dac11 spiritul dsufl11, te emoponezi, iar dac11 r11manenemi~cat, e~ti calm. -1n sarna trebuie s11 deosebirea diptre efectul naturii carnale ~i agifaci tatia provocat11de extaz. Pe parcursul samei nu trebuie s11a~tepti vreun sprijin de la cineva, dar dac1icineva te ajut1inu trebuie s1i-1 respingi. - S11 intervii in sarna altcuiva flir11 nu permisiune de la shaykh. - tn reuniunea de sarna s11 te sprijini de vreun obiect sau in vreun nu loe - asta e semn c1irespectiva adunare nu se sprijin11de nimic altceva decat de Dumnezeu.

-

-

- S11 imiti pe nimeni in timpul samei. nu

-

Ninieni

nu trebuie

s11participe

la sarna flir11 permisiune

de la shaykh.

- Acela care aspir11lasarna trebuie s11 alunge din inima lui pl11cerile~i s11 iluminat de incantarea rug11ciunii;inima lui scruteaz11 fie prezenta divin11, ~i el este capabil, in timpul samei, s11 despart11de mi~c1irileSinelui s11u se

imperios.

- "Ilicita: pentru cei care fac din sarna 0 obi~nuint11 ~i particip11la ea sub form11 de divertisment nes11n11tos.
Ucita: cei pentru care sarna exacerbeaz11 Dragostea fat11de Dumnezeu ¥I exalt! doar virtutile vrednlce do admiratio sunt Ubcri 811 0 practlce.III
I Ibid. , I

-

- Sarna celor str11inide lumea interioar11~i care in inima lor nu au nici o leg11tur11 Dumnezeu este imperfect11~i nu prive~te decat Ego-ul. cu - Cel ce, dintr-unmotivoarecare,se angajeaz11 sarna cu Ego-ullui, in r11manandins1i con~tient de Sinele s11u~i de motivatiile lui, este libertin. Daca nu are con~tiintii ~ifolose~te sarna in beneficiul propriilor lui stari de spirit este un asociator. Un asemenea individ, ispitit de diavol, i~iinchipuie ca e inspirat d~ un Inger ~i crede c11 dorintele sufletului s11u concupiscent vin de la Dumnezeu; este ceea ce se cheam1ia fi un asoeiator ~i, a~a cum

L--

8!!'!".. -~__

MARC DE SMEDT

76

77

TEHNICI

DE MEDIT A TIE

0____

.

s-a sPUs: "Sama nu-i buna dedit pentru acela eliberat de Sinele lui ~i a carui

sunt in acord cu acea stare, cere sa i se cante altceva; ~i asta nu se poate
face atunci cand e vorba de cuvantullui Dumnezeu.1"

I
I

inima e vie." - In adunarea samei sa te a~ezi cum se cuvine, sa fii calm ~i recules. - Pleaca-ti capul ~i fa 0 Litanie Interioara (qalbi), farl1sa te ocupi de ceilalti, ~ezand ca in timpul rugaciunii zilnice, cu inima una cu Dumnezeu. - Cantaretul ~icel cu tamburina trebuie sa fie sufiti ~ioameni cu inima arzatoare.Sa nu vina la reuniunepentru un salariusau pentrua-~iasigura subzistenta. Se spune ca sama era ceva foarte frecvent pe vremea lui Junayd, cand existau multi mae~tri ~i multe grupuri de sufiti. fntr-o zi, la sfar~itul unei ~'ama,Junayd nu a cantat deloc, ~i discipolii I-au intrebat de ce se abtine. EI i-a intrebat la randu-i: "Cu cine ~ canta?" Ei au raspuns: "Cu tine insu~". "Pe cine a~ asculta?", a mai intrebat el. "Pe tine insuti", i-au spus ei. Aceasta anecdoti1face aluzie la faptul ca sama trebuie practicata intre discipoli uniti in inima ~i ca trebuie ascultata de la un muzicant indur~rat de desp11rtire~i cantand cu sinceritate ~i cucemicie, nu pentru salariu. fn vremurile acelea, cei care indeplineau ambele conditii erau rari. Ne putem intreba pentru ce sufitii nu se foloseau pentru sarna lor de citirea Coranului, care este cuvantullui Dumnezeu, in loe sa citeasca poezii ~ilitanii (dhikr). Ghazali raspunde la asta: "Existau adesea same cantate pe versetele Coranului ~iprovocau multe extazuri. Auzind sarna dupa Coran, unii i~i pierdeau cuno~tinta, ~iun mare numar ~i-au dat sufletul. Dar daca sufitii se slujeau mai curand de poeme ~i de litanii decat de versete din Coran, 0 faceau din urmatoarele motive: - Nu toate versetele Coranului se potrivesc cu toate starile de spirit ale iubitorilor lui Dumnezeu. - Toata lumea cunoa~te Coranul ~iil recita mult, iar ceea ce este auzit mereu nu mai atinge deloc inima. - Celemai multedintre sufletenu simt emotie tara ajutorul ritmului ~i al melodiilor, de aceea samele in proza sunt foarte rare. Astfel ca se practica sama pe asemenea melodii, dar nu se cuvine sa compui muzica dupa Coran. - Cantecele trebuie sus~nute de toba (tabl) ~ide tamburina (daf) pentru ca efectullor sa fie maiadanc;~i,dupaopiniagenerala,a~aceva nu trebuie sa se faca dupa Coran. Se spune totu~i ca Profetul a intrat in casa lui Rab'i atunci cand slujnicele cantau ~ibateau tamburina. Vazandu-l, ele au inceput sa-Ilaude prin poeme. Elle-a zis: «fncetati cu asta ~i cantati iara~i ce ati cantat mai devreme!»

Folosirea samei
Maxlana
a spus:

"Sarna lini~te~tesufletele celor vii, Celui care 0 ~tie,sufletulii este un suflet, Cel care dore~te sa fie trezit, Acela doarme in rnijlocul unei gradini, Dar pentru cel care doarme intr-o inchisoare E 0 nenorocire sa fie trezit. Practica sama unde e 0 nunta mistica, Nu in ~peteleunei ingropaciuni. Celui care nu ~i-a cunoscutpropriaesenta ~i in ochii caruia luna este invaluita fi vor fi pe plac acestuia sarna ~i toba? Sama ce calauze~te spre unirea cu Cel iubit?" Autorullui Kashf a-rnahjub scrie: "Practicarea samei variaza dupa gradul inaint11rii e Cale. Fiecare are propriullui grad, ~iatractia exercitatii de sama p depindede gradulin cauza.Totceeace audecelce se caie~teii pricinuie~te remu~cari ~i regrete. Pasionatului de Dumnezeu, sama ii cre~te dorinta arzatoare, credinciosului ii intare~te certitudinea, pentru cel disciplinat este o inva!i1tura,pentru amant inseamna ruperea legl1turilorde dragoste ~ipentru dervi~ pierderea oricarei iluzii.2" fn timpul samei, unii profita mai mult de sensu I cuvintelor iar a1tiide cantece ~i de melodii. A~a cum a zis Junayd: "Inirnileunorasuntneincetat n prezentaluiDumnezeu;ei practicasarna i concentrandu-se asupra cuvintelor ~ia semnificatiei lor, ~iintrudit aceasta semnificatie este in acord cu Starea lor sufleteasca (waqt), ei practica sarna

cu exaltare.

.

Altii asculta muzica ~i nu dau atentie cuvintelor, ceea ce sta marturie fortei sufletului lor. Muzica este hrana pentru sufletullor. Cand primesc
I Ihya al-c-ulum. 2 Risalat al-quds.

- Fiecare

i~i simte propriile stari suflete~ti ~i dore~te sa auda versuri ~i

cuvinte care sunt in acord cu starea lui launtrica, iar daca aceste cuvinte nu I

L~--

MARC DE SMEDT

78

79

TEHNICI DE MEDITATIE

hrana acea.c;ta,acced la adev~atullor Rang Spiritual (maqam), se mentin acolo ~i nu se mai ocupii de treburile corpului."1

hule~te. Nu ne putem inchipui ci1Dumnezeu este susceptibil de schimbare; Dumnezeu este imuabil, numai omul e nestatomic. 3) Acela care a atins stadiul de anihilare intelege cu adeviirat ceea ce este sama, ~iatunci cand sarnasose~tela ~I,acesta ajunge la starea de nonexistenti1~i de unicitate, iar in el intunecimile se risipesc; astfel inciit, daci1ar ci1deain foc, nici mi1carnu ~i-ar da seama de asta. Agitape # extaz

Instrumentele muzicale Yn reuniunile desamase faceuz in generalde fluier(ney)~ide tamburinii (daf). Moshtaqc-Ali Shah mai folosea~isehtar-ulla sama-c,iarin poezia misticii se mentioneazii adesea fluierul, tamburina, harpa, tar-ul, vioara cu trei corzi (rabab),liiuta (barbat) ~i pandora (tanbur). Mawlana lalaluddin Rumi a scris un poem despre rabab in Divan-i Shams: ,,Rabab-ul este izvorul dragostei ~i tovarii~ul Prietenilor, asemiini1tor norului acela pe care arabii I-au numit rabab."

"Cand in timpul samei sufitul cade pradi1agitatiei,entuziasmului ~i
avfulturilor li1untrice,se spune ci1intrii in starea mistici1de w.ajd. Cuvantul wajd are patru sensuri: "a fi ci1ti1cit"; deveni putemic"; "a fi trist din pricina ,~ unei probleme importante"; "sentiment de nostalgie,arsuci1 ~ichin". tn limbajul sufitilor, wajd este ceea ce pi1trundein inimi1~i provoaci10 stare de teami1 ~ide regret profund, in care inima prime~te 0 cuno~tinti1ezoterid1; wajd-ul ii dezvi1luiecon~tiinteisecrete a misticului ceva din misterele lumii celeilalte; eo stare ap~and intre el ~i Dumnezeu, pricinuiti1eel mai adesea de chinul despi1rtirii, dar uneori ~i de arsura Dorintei (shawq) ~i a Dragostei (hubb). Cfuld acest soi de extaz ni1vi1le~ten con~tiinta secreti1a slujitorului ~i-I ia i in posesie, acesta devine tulburat, scoate strigi1te ~i gemete. Este ceea ce
se cheami1 wajd

Aspectele samei Sarna comporti1trei aspecte: Putere de tntelegere (fahm); Extaz (wajd); Agitatie (harakat). Putere deintelegere Dupi1intelegerea lor cu privire la sama, oamenii se impart in trei grupuri: 1) Este inutil si1discuti1mdespre aceia care asculti1sarna intr-o stare de ignoranti1 ~i de gre~eali1~i care nu au con~tiinta pi1catelor'lor. 2) Atunci cfuld inima adeptului este dominati1 de ganduri religioase ~i cfuld el este insetat de dragostea divini1,incearci1 experiente variate, dupi1 starea ~idorinta lui: u~urinti1 ~idificultate, contracpe ~iexpansiune, acceptare sau reticenti1.Cand aude cuvinte ce se referi1la oprobiu ~i la consimtire, la refuz ~i la unire, la despi1I1ire~i la proximitate,la consimtire ~i la ciudi1,la speranti1 ~ila dezni1dejde,la teami1~ila ajutor etc., ceea ce se afla in inima lui se intensificii ~i el incearci1diferite stm. Daci1nu are 0 credinti1solidi1 ~idaci1e asaltat de propriile lui gfulduriin timpul samei, este un necredincios. De exemplu, la inceput un adept progreseazi1 foarte repede, apoi procesul incetine~te; consideri1 atunci ci1 Dumnezeu nu-i mai acordii gratia lui, ~i
I Sharh-i ta'arruf.

."I

~eicul Ruzbehan a spus: "Extazul (tawajud) indri1gosti-

plor este adev~, iar cel al mediocrilor este Hicit.Wajd-ul nu admite un suflet carnal viu ~inu se intemeiazi1 pe nimic altceva decat pe Dumnezeu; oricine are inci1gustul propriei sale existente nu acc~de la wajd. Wajd-ul emanii din Frumusetea divinii: cfuld Dumnezeu i~i dezvi1luiefata ci1tresufIet, cum L-ar putea contempla cineva stri1inLui?,,2 Unii au zis ci1wajd-ul consti1intr-o inspiratie ce vine de la Dumnezeu Cel Preainalt ~iriiscole~teinima printr-o revelape sau printr-o formi1de stare sufleteasci1precum bucuria sau regretul. Cea mai frumoasi1definipe a wajd-ului este poate aceasti1frazi1a lui Sumnum Muhibb: "Sama este chemarea lui Dumnezeu ci1tresuflet iar wajd-ul este ri1spunsul sufletului la aceasti1 chemare; pierderea cuno~tintei este intoarcerea la Dumnezeu iar plansul este efectul bucuriei intalnirii.3"
I Sharh-i ta'arruf. 2 Risalat al-quds. 3 Ibid.

I

L--

-.-

MARC DE SMEDT

80

81

TEHNICI

DE MEDlTATIE

Diferitele tipuri de extaz ~eicul Ruzbehan a spus: "Sunt trei feluri de wajd: pentru oamenii obi~nuiti este 0 arsura peste 0 arsura, pentru cei ale~i este pace peste pa~e, pentru elita celor ale~i este desfatare peste desfatare.I" ~i Ghazali: "Exista doua feluri de ~ajd: unul depinde de genul de stan mistice iar ceIalalt de acela de dezvaluire a gnozei. In primul gen, 0 calitate divina II piitrunde pe mistic ~i II umple de 0 betie care uneori se exprima prin Dorinta arzatoare (shawq), alteori prin Teama (khawf) ~ialteori prin foeul dragostei, 0 aspiratie sau 0 nostalgie. Acest foc care se aprinde in inima lui ii ajunge in cele din urma la rapune ~i-i subjuga simturile pana intr-atata, incat, precum un mort, oehii lui nu mai vad, nici urechile lui nu mai aud; sau, tot a~a, precum un om beat, el este indiferent ~i inchis la tot ceea ce vede sau aude. In cel de-al doilea grad al wajd-ului, apar ni~te lucruri in Con~tiinta Secreta (sirr) a misticului, uneori imbracate intr-o forma imaginativa, alteori foarte clare. Efectul samei, in respectiva stare, e sa purifice inima precum 0 oglinda. Tot ceea ce se spune despre toate acestea sub raportul cuno~terii, al demonstra~ei, al exemplului ~iexplicatiei nu poate da 0 imagine despre wajd, ~i nimeni nu-i cuno~te esenta daca nu I-a experimentat."2

"Sa dansezi nu inseamna sa te porne~ti toata ziua buna ziua, Fara sa incerci chinul, ca praful care-~i ia zboruJ. Sa dansezi inseamna sa urci deasupra celor doua lumi, Sa-ti sfii~ii inima, sa te ridici dincolo de sufletul tau."1 "Mult Iubitul, rostind Fiat: I-a trezit pe iubitor din somnul nonexistentei, ~i prin auzirea acestei melodii el a fost subjugat de extaz, ~iprin acest extaz a primit existenta (absoluta). Arzatoarea dorinta a muzicii i-a patruns in con~tiinta secreta, dragostea i-a devenit stapana, calmul interior ~i aparent s-a prefacut in dans ~i mi~cari spirituale. Pana in ve~nicia cea fara sfiir~it aceasta muzica nu va inceta ~i nici acest dans nu se va opri, fiindca Doritul este ve~nic. Iubitorul e intruna in dans ~i in mi~care spirituall1, chiar daca pare nemi~cat."2 Mi~carile extatice ale sufitilor sunt adeseori ca un dans, ~i atunci reprezinta indicele celui mai inalt grad al wajd-ului. Cand sufitul este in extaz, bucuria ~i entuziasmul mistic pun stapanire pe corpul ~i membrele sale; el tropaie ~i bate din palme, beat de dragoste divina, farl1a mai avea con~tiinta Eului sau. Acesta se cheama dansul unitatii. In legea exoterica precum ~iin Calea 'rnistica,dansul nu e ctitorit canonic, ~iintrucat mi~carile extaticilor ~icomportamentul celor cuprin~i de tawajud semanau cu un dans, unii glumeti i-au imitat iar altii au crezut ca aici era vorba de sufism. La sufiti, dimpotriva, mi~carile, dansul, scoaterea ve~mintelor in timpul samei sunt totdeauna involuntare. "Prive~te ~oimul care a scapat din cuibul caii mistice, Cuprins de extaz el se agita ca un porumbel prins in cursa."3 In legatura cu rni~carileinvoluntare din wajd se mentioneazi1urmatoarea traditie: Trirnisul lui Dumnezeu ii spuse lui AIi: ,,0, Ali, tu e~ti ca mine ~i eu sunt ca tine." Bucuria pricinuita de aceste cuvinte II adanci pe AJi in extaz. De mai multe ori ellovi pamantul cu piciorul, in felul cum 0 fac arabii. Profetul ii spuse ~i lui Jafar: "Tu mi te asemeni, fizic ~i moral." ~i acesta, de bucurie, i~i izbi picioarele de pamant. Se spune ca ~eicul Ruzbehan se afla, in stare de extaz, pe un acoperi~. EI vazu un grup de tineri care treceau pe straduta, cantand din gura ~i cu instrumente 0 arie dupa urmatorul poem:
I Diwan-i Shams.

Cele trei grade se zbuciumit zadarnic.

-

Agitatia (tawajud),

in care subiectul este inca prezent in el insu~i ~i

inca de aceasta absenta. - Supraexistenta (wujud), cand subiectul este debarasat de Eul lui, pana intr-atiita incat nu mai are con~tiintastarii sale. Nurnim acest grad neantizarea neantizarii.

-

Extazul (wajd), cand subiectul este absent din el insu~i, dar con~tient

Mi~arile de dans
Extaticul veridic este acela care ramane nemi~cat pana ce experienta lui iIuzorie se consuma complet prin focul samei, iar agitatia ii devine atat de mare, incat, asemeni unui om care tremura, nu ~i-o mai poate controla.
I Ibid. 2 Kimiya-i sa'adat.

2 Lama'at-i c-Iraqi. 3 Idem.

L~,

. _.~,-==
'~

MARC DE SMEDT

.82

83

TEHNICI

DE MEDIT A TIE

..0, inima mea ciHre Prieten Inalta doleanta Acoperi~ul, u~a, fereastra nu sunt pazite, Daca ai dorinta ~a-ti pierzi sufletul, Ridica-te ~i vino, acum cand locul e liber." ~eicul fu napiidit de bucurie mistica ~i Incepu sa se Invftrteasca In aer pana ce cazu de pe acoperi~ la pamant. Tifierii venira la el, I~i abandonara instrumentele, pornira pe urmele ~eicului, se pocaira, intrara In khaneqah, I~i oferira maestrului serviciile ~i parcursera printre dervi~i calea spre Dumnezeu.

Unii mae~tri au considerat dansulln stare de tawajud drept un fel de a te supune lui Dumnezeu tara a mai a~tepta nimic altceva. Mawlana a spus in legatura cu asta: ..Danseaza atunci cand iti poti starama Eul, Smulge riidacinile dorintei tale! Unii danseaza ~i se invartesc in piata publica Dar oamenii veritabili danseaza In propriullor sange. Scapati de sub mana Eului, ei bat din palme, Danseaza ~i sar deasupra imperfectiunilor lor. Menestrelii lor lovesc in tamburina interioara, ~i in bucuria lor fac sa cIocoteasca oceanele." Trebuia sa citam acest soi de meditatie particulara pe care 0 gasim de altfel in insu~i principiul oricarui dans sacru. Patrundere in sine a vftrtejului .secret, prin sunet, cuvant ~i gest.

Abu Said Abi-Khayr considera ca e profitabil pentru tineri sa tropaie ~i sa bata din palme In timpul reuniunilor de sarna, cu scopul de a actiona asupra patimilor sufletului. Se mentioneaza din partea lui urmatoarele cuvinte: ..Sufletul tinerilor nu este eliberat de patimi; ele Ii domina ~i-~iIntind stiipanirea peste toate membrele lor. Daca bat din palme,dorintele din mainile lor sUnteliberate; daca lovesc pamantul cu picioarele, pasiunile din picioarele lor diminueaza. Astfel, patimile din membrele lor se atenueaza, ~iei reu~esc sa se fereasca de gre~elile mari. E mai bine ca pasiunile sa se elibereze In timpul sarneidecat sa duca la pacatecapitale."1 ~eicul Al Islam Sohrawardi considera ca, daca intentia e curata, dansul echivaleaza cu un act de adoratie2. Dar sa dansezi ca sa Ie arati oamenilor ca te afli Intr-o stare secunda este ceva absolut proscris. In nici ~n caz sarna sufitilor nu consta In aceea ca ni~te oameni ce-~i dau numele de sufiti merg de la un ora~ la altul pentru a-~i ca~tiga painea imitand gesturile adevaratilor mistici, aranjate sub forma de spectacole expuse publicului. Sarna sufitilor nu Inseamna sa-ti Incingi cIientii cu batm de toba, sugand coada unui scorpion viu sau varandu-p In gura capul unui ~arpe,Infigandu-ti frigan In corp, spargand pietre ~isticIe cu dinpi ~isocotind toate acestea drept grape supranaturala. ..Pe ace~ti ticalo~i, pe care ii vezi ignorati ~i adorandu-se doar pe ei In~i~i,abandoneaza-i. Sunt bufnite ale lumii In ruina, Straini cantecului de privighetoare. In ciuda tuturor mofturilor pe care Ie fac. Dumnezeu sa hotiirasca daca vor ajunge vreodata la ceva."
I Khaqani. 2 Asrar al-tawhid.

DE MEDITAT Cauta raspunsulln acela~i loc din care ti-a venit intrebarea. Rumi

=r#

..

..

-.

~.-. --

8S

TEHNICI DE MEDITATIE

PRACTICILE YOGA ALE TRADITIEI INDIENE

hinduismului I, ci ne yom multumi, ca ~i in celelalte capitole ale lucrMii noastre, s! scoatem in evident!.principiiIe anumitor practici de meditatie. Yoga este primul sistem spiritual care pome~te de la corp pentru a realiza fiinta suprem! in Sine. Prin asta devine demn de un respect imens, fiindc! oare nu in insu~i acest corp tr&m, simpm, intelegem, cuno~tem, descoperim, cre!m, iubim ~i murim?

FacultAtile corpului Pentru Yoga exist! treisprezece simturi sau instrumente ale corpului, comparate cu trei santinele ~i zece porti (cinci de intrare: facult!tiIe senzoriale; cinci de ie~ire: facultlitile de actiune). Deci: - cinci "facultiJti cognitive": auzul, pipmtul, vederea, gustul, mirosul, avandu-~isediul in organele corespunz!toare, respectiv urechile, pielea, ochii, limba, nasul;

Nimeni nu poate spune dac! Yoga ~i multiplele ei cm este anterioar! sosirii arienilor in India sau dac!, dimpotriv!, reprezint! inflorirea acestei civilizatii vedice, una dintre cele mai bogate din istorie. Originea diverselor practici Yoga ~ia sistemului ei fIlosoficrnmane necunoscut! ins! urc! in timp, dup! statuile ce ne-au parvenit, pan! cel putin in mileniul al III-lea tH. Ceea ce dovede~te un grad de cultur! spiritual! inegalat printre toate civilizatiile cunoscute de istorie. Yoga, care in cursul ultimului secol s-a r!spandit in Occident sub forma ei de gimnastic! pentru dobandirea unei stm mai bune a organismului, se dore~te de fapt 0 ~tiint! a Elibermi. Cuvantul vine din r!d!cina sanscrit! yugl, insemnand ..a atela cu ajutorul jugului", ..a imbina", ..a uni". Adev!ratul ei sens prive~te atat st!panirea psihismului, a simturilor ~i a pasiunilor pe care trebuie s! Ie disciplin!m ca pe ni~tecai n!mv~i inMmap la un car, cat ~iaspectul in mai mare m!surn religios interesandu-se de unirea fiintei indivi(luale cu principiul, Sinele supremoSpre deosebire de majoritatea altor sisteme spirituale, Yoga nu este numai 0 teorie cosmogonic! bazat! pe un ritual incununat de 0 credint!; ea este inainte de toate un sistem practic de trezire de Sine, implic! 0 realizare efectiv! a scopului ce const! in descoperirea divinului ~idep!~irea de sine insu~i. Nu e speculatie asupra intelepciunii, ci vrere de intelepciune. Nu yom intra aici intr-o explicare a bazelor doctrinare ~i cosmogonice ale
I Pe care 0 regilsim in latinescul ;ungere [..a lega, a uni"J ~i in cuvintele [,jug"J,jo;ndre [..a uni, a imbina"J,}onction [,jonc!iune"l. fran!uze~ti joug

- cinci

"facultiJti de actiune":

cuvaIttul, apucatul, locomolia,

excretia

~igenerarea, avandu-~i sediul in organele corespunz!toare, respectiv glasul, mainile, picioarele, anusul ~i sexul;

- manas,

cea de-a unsprezecea

facultate, care este facultatea

cervicaliJ.

Coordonand ~i indrumand in egalli mlisurli facultliple senzoriale ~i facult!tile de actiune, ea are un rol centralizator. Manas-ul constituie, impreunli cu notiunea de Eu ~i cu lntelectul (cele trei santinele), ceea ce se cheamli Simtul Interior, prin opozitie cu primele zece indriya, care sunt Simturi Exterioare. Existli patru dispozitii fundamentale, inerente intelectului (Bodhi): acestea sunt rectitudinea, cunoa~terea, deta~area ~i puterea. Respectivele dispozitii constituie ..forma luminoasli a Intelectului", manifestatli atunci cand Guna-sattva 0 duce. cu sine asupra lui rajas ~i tamas; iar dispozipile contrare adicli rliul, ignoranta, a~amentul ~i neputinta sunt FOffi:la intunecatli a Intelectului, rezultand din inhibarea lui sattva de clitre rajas ~i tamas. Conform cu Tara Michael2,care de multi ani trl1ie~te ~istudiaz! in India, celetrei Modalit!psau Tendinte(gune)careconducfiintasunturm!toarele:

-

-

I Vezi I'Hindu;sme

vivant, de Jean Herben,

Laffont.

2 Clefspour Ie yoga, Seghers.

~~'"~

lJ.!;" ~..

MARC DE SMEDT

86

87

TEHNICI

DE MEDIT A TIE

II:

11'

I;

t

"Guna-sattva tinde spre iluminare, spre manifestarea con~tien~. Sub raport psihologic, se traduce prin putere d~ intelegere, bucurie ~i pace; sub raport fizic, prin agilitate ~i puritate. Guna-rajas zIDnisle~teactivitatea ~i mi~carea. Factor de energie, se aft!!la temelia oric!irui efort, oric!irei munci grele, ca ~i a agitatiei ~i a instabilit!!pi ~i adesea este asociat!! cu suferinta. Suferinta, nevoia, lipsa inci~ la efort, ~i orice efort e insotit totdeauna de o anumit!! trudii sau impresie de dificultate. Guna-tamas este factorul de rezistentii ~i de obstrucpe atat fatii de lumina Intelegerii (sattva) cat ~i de dinamismul Mi~ciirii (rajas). Obiectiv, se manifestii ca incetinealii, densitate, intunecime, inertie; subiectiv, ca apatie, indiferentii, ignorantii sau incon~tientii. Sattva are funcpa de a revela Fiinta (sat) unui lucru; tamas 0 are pe aceea de a se opune acestei reveliiri; rajas este Forta prin care obstacolele sunt dep~ite iar forma esenpalii este manifesta~." Toate simturile, facuMple, tendintele corpului creeazii actiune, a~adar Destin, karma, efecte diferite. Dacii beau prea mult, voi fi beat; dacii miinanc cu jus~ miisurii, mii voi simp bine; dacii acponez necugetat, risc un accident sau ivirea unei probleme in orice situape etc. Este cic1ulneintrerupt al actelor ~ial consecintelor acestora; fiindcii orice gand, orice gest, orice cuvant face sii germineze acpunea, reacpunea ~i experienta intr-un anumit cere al existentei; cere pe care hindui~tiiI-au asimilat cu cic1ulreincamiirilor, flindcii pentru ei principiul subtil al corpurilor i~i cautii adev!irul (divin) chiar ~i
dincolode moarte ~i reintegreazii

la fiintele omene~ti normale, trebuie sii evolueze pe parcursul timpului. S!! socotim deci fiecare noapte de somn ca pe 0 moarte, fiecare trezire ca pe o na~tere. Niciodatii nu ne privim de douii ori in acela~i fel intr-o oglinda, la fel cum nu ne sciildiimde doua ori in acel~i ftuviu. Totul se schimba, totul e vremelnicie. Viizu~ astfel, Yoga cu multiplele sale ramuri riimaneun sistem efectiv de eliberare fatii de angoasele cotidiene ~i 0 ucenicie a seniniitiitii.

Cele patru izvoare ale nefericirii ~i cele opt grade ale eliberaril Ignoranta omului ~i suferinta lui se manifest!! prin patru componente interioare care Ii marcheazii intreaga viatii: _ sentimentul meschin al individualitiitii sau Ego: "AceastUdentificare ne conduce toate acpunile ~ida na~tere egoismului, infatuiirii in fata succesului (<<sunt uternic», «sunt inteligent», «am reu~it» .etc.)~itristetii in fata p insuccesului (<<am e~uat», «sunt bolnav», «sunt supus oprobiului» etc.)"; _ ata~amentul, aspect al ignorantei, care constii in identificarea cu experientele pliicerii, ia n~tere din amintirea obiectelor ce ne procura impresii agreabile; _ aversiunea, aspect al ignorantei, care constii in complacerea in stm lamentabile, ia n~tere din amintirea experientei penibile. Ea provoac!!dorinta de a ne opune, de a rezista, de a ne r!!zbuna; _ frica de moarte sau tendinta de a ne agata de viatii, care ne readuce la prima etapii: ne agiitiim de Eul nostru ca de un colac de salvare in largul unei mm dezliintUite,ne refuliim frica de moarte, ne pierdem in iluzie pentru a uita, in loc s!! 0 acceptam ~i sii ne dezvoltiim fiinta in vreme ce ajut!!m omenirea sii evolueze intr-un sens ascendent. Conform cu Patanjali, care a scris Aforisme despre YogaI, cel mai vechi tratat practic care ne-a parvenit, exis~ opt Piirtiesenpale ale sistemului Yoga, care se intrep!!trund ~i conduc la eliberare: - Infranmle: yame; _ Practicile religioase: niyane;

tarnincetare

noi matrice, imbracii noi

corpuri pentru a-I giisi ~ia se topi in el; in acest corp subtil sunt inmagazinate toate experientele trecute, care ii ingiiduie astfel sii inainteze in ciiutarea ultimei ascensiuni (fiindcii totul exis~ in virtutea a altceva), eliberandu-se progresiv, existentii dupii existentii, de marele viii al iluziilor ce ascunde, ~iaici, adev!irata realitate a fiintei noastre. Yoga se vrea sistemul-cheie apt sii dud la ruperea acestui lant infernal, a acestei roti a suferintei ~isii-Ifac!! pe adept a descoperi eliberarea. Cate ceva despre reincamare: la moarte, corpul nostru se descompune, se transformii in pulbere, in agregate de atomi care i~i ocupii locul in cic1ul naturii. Ce devine con~tiinta noastr!!? Spiritul nostru? Cum se transformii el? Nu ~timnimic despre asta. Riimane oare un germene? lar acesta se regiise~te numai in urma~i? Totul tine de domeniul misterului, de~i in cea mai mare parte religiile au admis supravietuirea unui corp subtil, sufletul.Este vorba de 0 chestiunede credintii,de intuipe personalii. In capitolul de fatii, consideriim principiul reincamiirii in felul urmiitor: fiecare zi e 0 nouii zi. Corpul nostru se modificii f!iriiincetare, impereeptibil dar in mod sigur. Experienta ne cre~te intr-una, ca ~i varsta; iar con~tiinta,

- Posturile:

asane;

_ Controlul respirapei: pranayama; _ Retragerea simtUrilor: pratyahara;
I Aphorismesdu Yoga.Fayard.

-

MARC DE SMEDT

88

89

TEHNICI DE MEDITApE

- Concentrarea

-

mentall1:dharana; Meditatia profundll: dhJana; Reculegerea perfectl1:samadhi.
,

- Studierea textelor sacre ~i a Invl1tl1turiiInteleptilor guru, tot atatea exemple la care sl1meditezi. Studiul ~iIntelegerea meditatiei sub diversele ei forme.
- Of rand a cl1tre Dumnezeu: sl1trl1ie~ti ~i sl1practici toate preceptele nu

tnfran1lrile implicll cinci atitudini:

- Sll nu vrei

pentrutine, ci pentru ceva din noi care ne depl1~e~te. SI1rl1mai mil ~i sa u
nu-ti faure~ti un sentiment de superioritate prin practicarea sistemului Yoga. Dar umil nu vrea sll spunll pasiv.

sll pricinuie~ti nici un rllu tlici unei fiinte vii: respectul fatll

;

de viatll sub toate formele ei. - SI1 nu respingi adev1lrul: sll-ti pui de acord faptele cu vorbele ~i gandurile, sl1lntelegi c1lbinele cel mai mare este acela al tuturor ~inu acela al egoismului personal. Cinste ~i sinceritate fatll de tine ~i de ceilalti.

Posturile: asane

-

Sll nu-ti Insu~e~ti iIegal ceea ce nu-ti apartine: deci sll nu furi, dar nici

Salutarea soarelui Tratatele ~i profesorii de Hatha-yoga nu lipsesc; nimeni nu trebuie sll se lanseze In rudimente f1lr1l Ie Invllta mai Intai de la cineva abilitat sa a indice mi~c1lrile.Nu yom prezenta aici decat salutarea soarelui, alclltuita din mi~cllri simple, la Indemana tuturor cu nitel antrenament, ~i ale carei . efecte, dacll 0 practicllm In fiecare diminea.tllla sculare ~i Inainte de a ne '; face toaleta, sunt numeroase ~i benefice: tonifiere a irigatiei sangvine ~i a sistemului nervos, suplete a coloanei vertebrale ~i a mu~chilor, eliberare a respiratiei ~idezintoxicare a organismuCele cinci practici religioase lui. Faceti mi~cllrileIn ritmul ce vi se potrive~te ~i farll sl1 - Purificarea: corpul trebuie sll respecte 0 igienl1 strictll pentru a rl1mane vl1grnbiti;nu fortati niciodat1l, s11011tos a-~i pl1stra0 con~tiint11limpede. Curl1tenia corporalll trebuie sl1 ~i fiece mi~care trebuie sll dese alieze cu dieta alimentarl1; sl1fii atent la ceea ce m11oanci,In functie de vinl1"supll1 ~i confortabill1". ceea ce ai de facut, sl1cuno~ti valoarea alimentelor, sll nu-ti umpli niciodatl1 Orientati-vl1 spre soarele ce stomacul pan111asatietate. Yoghinii adaug111aacestea anumite procedee rnsare (est). Femeile, In pride curlltire intemll (netti: fosele nazale curlltate cu 0 sfoarl1~icu apl1,sp1111lmele zile ale cicIului, trebuie turi...). Totul pentru a mmane In deplinll posesie a mijloacelor tale ~i a nu sl1renunte la aceste exercitii. te Ingreuna cu materie inutilll. Seria respectivl1 ideaJll este - Starea de multumire: sll apreciezi ceea ce ai, ceea ce se petrece Injurul in plinl1 naturl1,dar se poate t1lu,sll r1lmiiisenin, sl1nu dai curs tuturor dorintelor care se prezint1l1ainfinit, practica ~i In casl1, In ora~, sl1nu te la~i afectat de situatii, sll nu fii la discretia valurilor de emotii, sl1-ti pentru a vl1 folosi cat mai p11strezi chilibrul interior,oricare ar fi neprev1lzutul,contrarletatea, plllcerea. e mult. ~i fie ca energia vitalll - Toate acestea implicl1,evident, eforturi asupra ta, 0 mare hot11rare, a soarelui sll plltrundl1In voi. putere de a suporta, perseverentl1. sll nu ravne~ti. - Castitatea; ceea ce nu Inseamnll' abstinentl1 sexualll, ci stllpanire de sine, respect fatll de actul dragostei ~iprezervarea energiei sexuale, care nu trebuie sll fie risipitll, ci utilizatll in scopuri mai Inalte decat actul animalic simplu. Yom mai vorbi despre asta la Yoga dragostei sau Maithuna. - Sll nu fii posesiv: ata~amentul fatll de obiecte ~i fiinte marcheazll intotdeaunao atitudine egoist1l~iascunde 0 temere. Trebuie sll iube~tipentru ce11llalt,nu pentru tine, ~i sll-ti dezvolti generozitatea.
.;'

..:.;:;:\-. ~

-

----

MARC DE SMEDT f,'
I;

90

TEHNICI DE MEDITATIE

Postura de meditatie DupliSri Anand1,care predlilec~i la Paris la Centrul indiande Yoga,1
actul unei meditatii reu~ite depinde de trei factori fiziologici principali: 1.Trebuie adoptati 0 postum fermli ~iconfortabilli; dacli nu, practicarea1 medita~ei este imposibilli. A adopta oposturli fermli insearnnli sli capep senza~a cli te afli in posesia corpului. Cel mai mic disconfort in posturli arl distrage in mod constant spiritul; trebuie deci sli alegi postura care sli-p permitli sli rlimiiinemi~cat un timp indelungat f1ir1i incerca nici 0 senzape a de disconfort.

~
Pranayama: controlul suOului Pranayama,exerci~ufundamental l sistemuluiYoga,se dovede~te a mai
;' mult decat 0 disciplinli a msufl1irii - un control al Energiei vitale (prana), !,piin intermediul celei dintiii. Prana se glise~te pretutindeni sub formli de oxigen ~i electricitate; f1ir1iea, nu putem trlii cu trupurile noastre a~a cum sunt concepute; prana mai este ~i "ceea ce se mi~c~", "ceea ce vibreazli" I fi deei se referli la energie in general, cea care anim1i corpul ~i toate fiintele

'.

Ii

2. Trebuie sli-ti tii coloana vertebral Ii ~i capul riguros drepte, dar f1ir~
crispliri. Toate vechile texte referitoare la Yoga insistli asupra necesitlitii de a plistra dreaptli coloana vertebral Ii in timpul medita~ei, pentru a evita compresiunea organelor abdominale provoca~ de 0 pozi~e incovoiatli, ceea duce la constipatie ~ifavorizeazli multe ale dezordini. Existli incli un motiv pentru a sta drept: nervii coccisului ~icei sacrali sunt astfel mai bine irigati cu sange, care Ii revitalizeazli. 3. Pe parcursul postUrilorde medita~e, din cauza unei mai mici cheltuieli de energie muscularli, pllimiinii ~i inima i~i incetinesc mi~c1irile.Atunci producerea de bioxid de carbon are valoarea minimli.Respirapa devine u~oarn, aproape abdominalli, incat abia se mai simte. tn aceste conditii, spiritul este aproape in intregime sustras distragerilor pricinuite de mi~clirile fizice ~i deci se poate interioriza, intr-un calm perfect. Sunt indicate patru postl1ri: I. Padasana: pozitia Lotus, imortaliza~ de Buddha, cu picioarele incruci~ate ~i labele picioarelor odihnindu-se cu talpa spre marginea coapselor. 2. Virasana:Semilotusul sau pozitia eroului; unul singur dintre picioare. este a~ezat pe coapsa opusli, cel1ilaltafliindu-se desesubt. 3. Svastikasana pozipa Fericirii, cea mai simplli, in care laba fiec1irui sau picior este inseratli intre coapsa ~i gamba piciorului opus. 4. Bhadrasana,pOstura Beneficli - ambele glezne sub testicule, ~Ipile: lipite una de alta ~i mentinute impreunli cu ajutorul mainilor. Toate aceste postl1ri sunt mai u~or de adoptat cu 0 pemli tare pusIi sub fese. Mai putem medita ~i stand in genunchi, cu fesele a~ezate pe glezne ~i, bineinteles, spatele mereu foarte drept. Rlimai tlicut, respirli, exis~.
I A se vedea lucrarea lui practicl, sp!rut! la Editura Seghers.

".'

,i,.p

II'" '.fl;.
I iI, I I . i,:

1:1'

Ii I.

. insuflepte. Prin intermediul suflului, putem reufi, cu voint1i,sli punem st1ipiinirepe aceastliprana a~aincat sli nu 0 mai risipim, ci sli 0 dirijlim pentru maximum de folos al organismului nostru psihosomatic. Fluxul ~ireOuxul respiratiei este asem1in1itor itmului binar, altemat, al r naturii: zi-noapte, uscat-umed, cald-frig... El re-creeazli oscilatia cosmicli, aceea care, aidoma blitliilor inimii noastre, face sli se mi~te Universul. Prin atentia acordatli suflului ~i prin amplitudinea pe care astfel i-o confer1i, yoghinul nu numai c1i11disciplineaz1i ~i-~if1iure~teastfel 0 unealtli remarcabilli, ci trebuie ~is1iajungli in simbiozli cu totalitatea naturii ~ia mi~c1irilor

ei cic1ice.

-- ~

MARC DE SMEDT

92

93

TEHNICI DE MEDITATIE

II ,

I

In zilele noastre este de ajuns s!1te uiti putin in jur ~iin tine insuti ca s!1-tidai seama cum cea mai mare parte a fiintelor respirn prost: 0 respiratie superficial!1,implicand doar partea de sus a pl!1manilor,neregulat!1,sacadat!1; adeseori tigara traduce nevoia de a respira, deturnat!1de la scopul ei prin aspirarea unui produs relativ toxic, pe jum!1tate stupefiant pe jum!1tate excitant, care ip d!1iluzia c!1te afli in realitatea c1ipei ~i iti ing!iduie s!1te ag!1tide ceva. In plus, se poate remarca faptul c!1un spirit agitat, impr~tiat, ~ters, amorf, angoasat sau supravoltat se va traduce printr-o respirape in concordant!1 cu asemenea st!1ri.Totu~i, prin simplul control al inspirnrii ~i expirnrii, cate boli, cate st!1ridezagreabile, dit!1pierdere de vreme ar putea fi evitate! Trebuie mai intai s!1inveti s!1respiri lini~tit ~i adanc: in fiecare zi s!1-prezervi cateva minute ca s!1inspiri cat se poate de mult ~i s!1expiri cat mai lent cu putint!1, f!1r!1 fOria lucrurile, inceti~or. Repet!1 aceast!1 a concentrare asupra respiratiei de cate ori este posibil in cursul zilei. Efectele sunt imediate; practic!1asta indat!1ce apar vreo angoas!1,vreo incordare, ~i astfelle alungi sau cel pupn combap stresul ~iii dai organismului posibilitatea de a reactiona adecvat la situatie. lat!1~i un alt exercitiu, pe care, la inceput, trebuie s!1-1 practici doar in momentele speciale, consacrate meditapei: la incheierea expiratiei ~i a inspiratiei, f!10 u~oar!1 retentie a r!1sufl!1rii. Este foarte important ca tot aerul s!1fie expulzat din piept ori pieptul s!1fie plin cu aer pentru a efectua aceast!1 retentie care nu trebuie s!1dureze mai mult de trei pan!11acinci secunde. Momentul de imobilitate astfel creat iti permite s!1capeti con~tiinta interiorului corpului ~i lini~te~te in intregime mentalul. Nu efectua niciodat!1 retentia pe parcursul inspir!1rii sau al expir!1rii; e un lucru r!1u,avem deja tendinta incon~tient!1s!10 facem in viata de zi cu zi, in timp ce reflect!1m sau in incordarea vreunui efort. In m!1sura posibilului (~i limitele acestui posibil depind de propriile noastre limite, eforturi, sl!1biciuni), trebuie s!1incerci s!1devii totdeauna con~tient de faptul c!1respiri ~i s!1-tifaci respiratia mai ampl!1,regulat!1,iar expiratia impins!1c!1tre~iin abdomen. Mircea Eliade spune c!1prin pranayama "yoghinul incearc!1s!1cunoasc!1 in mod imediat pulsatia propriei sale vieti, energia organic!1desc!1rcat!1 de inspiratie ~i expirape. Pranayama este atenpa indreptat!1 asupra vietii organice, 0 cunoa~tere prin act, 0 intrare calm!1~i lucid!1in ins!1~iesenta viepi. Yoga Ie recomand!1credincio~ilorei s!1 tr!1iasc!1, s!1 se abandoneze dar nu vietii. Activit!1tile senzoriale 11iau in st!1panire pe om, 11altereaz!1 ~i-I dezagreg!1. Concentrarea asupra acestei functii vitale care e respiratia are

ca efect, din primele zile de practic!1,0 inexprimabil!1senzape de armonie, o plenitudine ritrnic!1,melodic!1,0 nivelare a tuturor asperit!1tilorfiziologice. Mai tArziu,ea iti creeaz!1un sentiment obscur de prezent!1 corp, 0 con~tiint!1 in calmi1a propriei mi1retii". Yoghinii ajung la suspend!1ridin ce in ce mai prelungite ale r!1sufl!1rii ~i li se cunosc performantele de suportabilitate in scufund!1rilein ap!1sau in ingrop!1rilede vii. Dar regulile tradiponale ale sistemului Yoga se limiteazi1 la trei prime etape ce trebuie dep~ite incetul cu incetul: 5i1ajungi si1-titii respiratia timp de 48 de secunde (12 matre). - 5i1ajungi s!1-titii respiratia timp de 1 minut ~i 36 de secunde (24 de matre). - 5i1ajungi s!1-titii respiratia timp de 2 minute ~i 24 de secunde (36 de matre). Trebuie, de asemenea, si1tii socoteala num!1ruluide pranayame efectuate, si1nu fortezi niciodat!1cre~terea lui, nici s!1nu faci mai mult de patru exercitii pe zi: la r!1s!1ritul soarelui, la amiaz!1,la asfintit ~ila miezul noptii. Trebuie riguros respectat!10 postur!1cu coloana vertebral!1dreapti1. Nici 0 mole~ire nu e ing!1duit!1in acest exercitiu de purificare a corpului ~i a spiritului.

-

Kapalabhati:Curafjrea craniului
Un exercitiu traditional de pranayama, pe care il alegem dintre multe altele, este kapalabhati (Curntirea craniului), care implic!1respiratia diafragmatic!1~i abdominali1: coloana ~i capul drepte, picioarele in lotus ori semilotus; - toracele bombat; concentrare asupra abdomenului, a~ezand aici punctul centrul de greutate, dedesubtul buricului; - relaxeaz!i-p pantecele, care iese in afari1;

-

apoi contract!1-1 brusc spre interior: aerul iese din pl!1mani;

- relaxeaz!1-1din nou, inceti~or; aerul intr!1,in chip firesc, in pl!1mani. La inceput (prima si1pt!1man!1) f!1astfel zece inspir!1ri-expir!1ri, inspira!ia trebuind si1dureze de patru ori mai mult decat expiratia bruscl1(2/10 de secund!1fat!1de 8/10 aproximativ). In fiecare dintre s!1pt!1manilee urmeazl1 c adaug!1 alte zece asemenea respiratii, pan!1ce ajungi la 120 de mi~c!1ri succesive, cifr!1ce nu trebuie dep!1~it!1. si1r!1man!1elaxatl1,toracele nu Fa!a r participi1 la exercitiu iar inspiratia e franat!1f!1r!1 incetare. Contraindicat

,~,

\

.r-::~~~~v~..,:

MARC DE SMEDT

94

95

TEHNICI

DE MEDIT A TIE

cardiacilor ~ipulmonarilor, exercitiul acesta gole~te complet aerul rezidual ce viciaz1i pl1imanii, satureaz1i cu oxigen sangele ~i produce in intregul organism 0 intens1i activitate pranic1i; tonific1i sistemul nervos vegetativ. tn plus, creierul este in profunzime irigat ~i vivificat; deoarece creierul, 0 mas1icelular1i spongioas1i, variaz1ica volum in ritmul respiratiei ~i deci al acest exercitiu putemic ii aduce un aflux de sange, circulatiei sangvine de oxigen ~i cu adev1iratil cur1it1i,i spal1imurd1iria. Facult1itile noastre de I concentrare ~i de atentie se multiplic1i.Este un bun preludiu pentru asane ~i pentru meditatie care se pot incheia cu modularea unor mantre.

-

Mantrele
Practicarea mantrelor este insotit1i, prin expulzarea sunetului, de 0 mi~care respiratorie care ajut1ila mai buna intelegere a sustinerii expiratiei (emisie) ~ia inspirapei (reinc1ircare).tn plus, puterea vibratorie binefl1c1itoare a sunetului se adaug1iamplitudinii respiratiei. Ce este aceea 0 mantrd? Vedele,textul sacru fundamentalal hinduismului, redactat cu patru mii de ani inaintea erei noastre, se refern, ca ~iBiblia de altfel, la un Sunet primordial, un Cuvant preexistent creatiei ~ipunand-o pe aceasta din urm1iin mi~care. tn India acest sunet ar fi OM, sunet sacru esential pe care trebuie s1i-lpronunti cu expiratia cea mai adanc1iposibil: AOOOOOOMMMMM, AUM. Forta acestui sunet, bine modulat, este incredibil1i. A-ul pleac1idin gatlej, O-ul coboar1i adanc in vintre pentru a se termina cu M, care vibreaz1iin craniu. Brahmanii hindu~i, con~tienti de puterea vibratorie a sunetelor ~i de golirea de con~tiint1ioperat1i de cantarea lor, folosesc drept mantre nume de zei, binecuvant1iri ~i formule sacre, care poart1i 0 inc1irditur1isimbolic1i particular1i, destinat1i s1iaduc1ipacea spiritului ~ievolutia interioar1i. Un celebru guru indian, Swami Ramdas, a fost sadhu, pelerin r1it1icitor pe drumurile Indiei, repetand f1ir1incetare aceea~i mantrd: i "Om, Shri Ram,jai Ram, jai, jai Ram." Repetand astfel intr-o japa neobosit1inumele St1ipanuluisuprem, Rama, pelerinul se l1isacondus de 0 voint1isuperioar1ilui, mergand la intamplare, cantandu-~i neobosit litania, lipsit de orice bunuri cu exceptia buc1itiide panz1ide pe coapse ~ia unei invelitori, v1izandin fiece lucru, in fiece fiint1i incamarea puterii divine: ,,0, Ram, tu e~ti pretutindeni; 0, Ramdas, tu nu e~ti nic1iieri. 0, Ram, Vointa Ta singur1idomne~te; 0, Ramdas, tu nu ai voint1i. 0, Ram, Tu e~ti singura realitate; 0; Ramdas, tu nu ai existent1i.

0, Ram, dragostea Ta p1itrunde peste tot. Peste tot str1iluce~te lumina Ta. Fericirea Ta absoarbe totul. Ram, Tu e~ti Lumin1i,Dragoste~i Fericire. Ramdas, tu tr1iie~tin aceast1iLumin1i,in aceast1iDragoste, in aceas~ Fericire. i Ramdas, tu nu ai existent1iseparat1i.Tu e~ti liber, liber ca Dragostea, liber ca Lumina, liber ca Fericirea. lube~te totul, lumineaz1itotul, imparte cu totul Fericirea. Tu e~ti totul ~itotul este in tine. Tu ~icu totul sunteti Ram. Ram in slava Sa. Ram este unul, Ram apare ca mai multi. Unul este adev1iru1. Mai multi insearnn1i falsitatea. Unul, pretutindeni Unul, ~i asta este Ram. Nu tIii decat pentru dragostea fat1ide Ram. Ram te-a fl1cutnebun dup1iEl. Binecuvantat e~ti tu, Ramdas. Nebunia fat1ide Ram este totul pentru tine, nebunia fat1ide Ram este totul pentru top. tn aceast1inebunie nu exist1idurere, perplexitate, ignorant1i,sl1ibiciune, am1ir1iciune,ur1i,nu exist1i nici un r1iu. Aceast1inebunie este intreag1i Dragoste, Lumin1i, Fericire, Fortii, Putere, tntelepciune, este tot binele." Mantra exprima cantecul sufletului s1iu~i al corpului s1iuincetul cu incetul transfigurat, invadat de 0 pace inalterabil1i,torente de ap1ivie curgeau in inima lui debordand de dragoste pentru viat1i,orice viat1i.Spunea c1ipacea poate fi atins1i cu ajutorul unei mantre dOMatunci ciind ,,0 faci cu unica dorint1i de eliberare ~i de pace, fl1r1idorinte arz1itoare fat1i de lucrurile lume~ti". Calea sanctit1ipi,a~acum 0 predica el, trece intiii prin abandonarea oric1ireiposesiuni ~i a oric1iruiata~ament: "Vreti s1iv1ip1istratimentalul pentru a poseda la propriu aceast1i cas1i, marile voastre bog1itii, bunurile ~i rudele ~i s1iincercati team1iin privinta lot, griji ~i fr1imant1iri?Faceti-o. Adev1irul este c1i,dac1inu ne abandon1im in intregime mentalul gandului c1itre Dumnezeu ~i dac1i nu a~ez1im la picioarele Lui tot ceea ce tinem ca fiind al nostru, nu-L yom putea avea. Rezumand, numai abandonarea c1itreDurnnezeu, complet1i~i f1ir1i rezerve, ne d1idreptulla tndurarea Lui ~i la darshan-ul Lui.". Ramdas a ~tiut s1i-~itr1iiasc1idealul, s1iabandoneze totul ~i deci s1ise i consacre in intregime mantrei ~imeditatiei coexistente acesteia. A respectat in plus 0 castitate absolut1i,considerandu-le pe toate femeile drept mama lui, ~i ~i-a hr1initcorpul numai cu alimente primite ca poman1i.Acest mare sfant a dobiindit 0 imens1ipopularitate in India, fiindc1isimplitatea metodei lui ~i puritatea limbajului creau mai mult decat orice fel de ascez1i sau exercitiu spectaculos. Lumea spunea despre acest om, pe umerii c~ruia poposeau p1is1iri ~iale c1iruimiiini ~tiaus11 vindece bolile trupului iar privirile
1 Carnels de pelerinage, Swami Ramdas, Albin Michel.

'-'~~~':-~ ;-'----

MARC DE SMEDT

96

97

TEHNICI

DE MEDIT A TIE

bolile fiintei: "EI a ridicat v1Uul e~tiintei." ~i pe parcursul intregii sale vie\i n el a repetat: ..Om, Shri Ram,jai Ram, jai, jai Ram.'" Pentru cei mai mul\i dintre noi, occidentalii, practicarea mantrei va riimane doar un exercitiu printre altele. Dar eficienta ei pentru lini~tirea mentaIului nu poate fi pusii la indoiaIii, mattor fiind formidabilul succes aJ Meditatiei transcendentaIe, a c1ireipracticii majorii constii in recitarea de ciitre fiecare a unei mantre anume, date de guru ~ide instructorii lui: darea mantrei a devenit 0 afacere comercialii in care indoctrinarea ~ipublicitatea sunt necesare pentru a chema noi membri c1irorasii Ii se facii bine (ciildurn a colectivitiitii care sparge izolarea, importanta ce ti se aratii prin concesionarea mantrei ~i,bineinteles, puterea exercitatiiasupra con~tiin\eide repetarea ei) dar care, in schimb, fac ~i ei un bine contului bancar. Suntem departe de darul totalf1icut ltorade ciitreRamdas.In ale sale Carnetedepelerinaj a giisim de altfel numeroase avertismente asupra riiului ce-I pot face acei religio~icare nu au decat haina de pe ei, dar aI c1irorspirit nepacificat mnane legat de dorinte ~i patimi; intr-adev1ir, influen\a lor poate fi dezastruoasii asupra sufletelor slabe, asupra spiritelor nestructurate, asupra con~tiintelor in ciiutarea a indiferent ce sistem care le-ar salva de angoasa de a triii ~i de frica fatii de lume. Tragedia din Guyana riimane 0 dovadii flagrantii a acestui lucru. Ramdas relateazii0 poveste ce trebuie citatiiaici tiindciieste exemplarn: ,,0 datii, spune el, 0 femeie a venit sii mii vadii; era intr-o stare vrednicii de milii. Nu de mult incepuse sii sufere de dureri atroce de cap ~i dorea un leac. Intrebatii asupra felului cum incepuse boala, a spus cii aceasta se manifestade candviizuseun sadhuriitiicitor e la careprimiseini\iereaunei d mantre; de:atunci, de cate ori Wrepeta mantra, simtea in cap dureri cumplite. Cand i-am sugerat sii abandoneze repetarea mantrei, a refuzat, deoarece il socotea pe sadhu drept guru-ul ei. Nu puteam, ca singur remediu, decat sii-i prescriu abandonarea mantrei, dar intrucat nu era de acord cu sugestia mea, femeia a plecat. Totu~i, dupii cateva zile s-a intors; starea ei era cu mult mai proastii decat inainte. Suferinta ii devenise absolut insuportabilii. Cand i-am cerut din nou sii opreaScii repetarea mantrei, a riispuns ca incercase, dar cii nu reu~ea tiindcii mantra p1ireasii fi pus stiipanire pe dansa. Atunci i-am sugerat, ca singur mijloc de a-i indepiirta influenta, sii-~iexprime cu putere repulsia fatii de sadltu ~i sii ia hot1irarea de a nu mai avea de-a face in nici un fel cu mantra lui. Ea a refuzat cu strii~nicie sii urmeze acest sfat, fiindc1iavea multii veneratie pentru sadhu. ~i a plecat iarii~i. Dupii 0 siiptiimanii, s-a intors pentru a treia oarii; era foarte veselll ~i eliberatll de cumplita suferintii. A miirturisit cii in cursul siipt11manii hinul c durerii de cap ii devenise in asemenea mi1surninsuportabil, incat fusese silit11

I

s!-mi urmeze sfatul ~isii ia hot1lrJ.rea ferm11 a nu mai rosti mantra. Imediat de apoi, a ad11ugatfemeia, durerea de cap a incetat ~i, 0 datii cu ea, influenta mantrei. Din c1ipa aceea s-a simtit iar11~i a ins11~i. e aceea consider c11 e D nu existii nimic mai riiu in via\11 decat sa te asociezi cu un om a ciirui inim11 e plinii de patimi bestiale. Un asemenea om i~i transmite lesne natura ciitre semenii creduli care au un temperament emotiv ~islab. ~i in virtutea aceleia~i '. legi, nici 0 toviirii~ienu e atat de profitabila pentru iniiltarea ~ipacea noastrii . decat un caracter nobil, cu inimii curat11."1 . Asemenea pove~ti de vr11jitorie(sii amintim c11aceasta din urm11este de asemenea, ~i intotdeauna, una de autovriijire) se pot reproduce in diverse feluri; oricare tehnicii prost folositii duce la distrugere. lar bine folosit11duce la creatie,la deschidere. Este insii~iproblema progresului din zilele noastre, in toate domeniile.
.

Pentru a reveni la aspectelepozitive,s11 spunemcii eficientarepetiirii
mantrelor a fost testatii in laborator prin electroencefalograme: foarte repede se instaIeazii 0 relaxare treazii, ~i undele alfa apar pe inregistr1irile E.E.G.

II'

I

,

In consecintii, corpul ~i spiritul se odihnesc ~i deci se pot deschide m11car 1aviziunea reaIitiitiia~acum este ea. Personal',nu cred cii trebuie s11 disociem recitarea mantrelor sau a sunetelor de alte practici, de asane ~ide meditatia purii, astfel incat s11 nici nu ne hipnotiz11masupra unei vocabule. Cand ii v1idpe copiii lui Krishna cantandu-~itnantra ~ileg11nandu-se: Hare Krishna, " Hare Krishna, Hare, Hare", ii giisesc ni~tein~i foarte dt: isprav11, ar flUcred d d aici se afl11 solutia la criza interioarii actual11. Hinduismulle propune fidelilor lui sute de mantre diferite. Noi s11 nu retinem decat una, "OM", silaba sffint11, le ciirei efecte vibratorii sun! a profunde ~i a c11reirepetare (cu glas tare, apoi cu voce joas11,murrnurat11, interioarii;~ireluand intregul proces) aduce in sine un mare calm. Dimineata ~i seara, dup11meditatie, recitata astfel de vreo zece ori, ea creeaz110 undii de pace.

Smavritti pranayama latii un exercitiu simplu ~i lipsit de pericole, care imbinii in totalitate binefacerile mantrei ~i ale pranayamei. Trebuie sii te a~ezi pe 0 pemii bine umplut11, us11 jos, ~is11 cu picioarele incruci~ate, coloana vertebral11 p pe stai lOp. cit. .,,'>'

~,~

-.

, ~""",""

'" ,.......

MARC DE SMEDT

98:

99

-~--_.

TEHNICI DE MEDITATIE

~

I

'I,

I

dreapt1i~i cambrat1iin dreptul ~alelor, capul bine echilibrat, drept ~i el. tn! _ laun copac la altul. Raja-yoga ne invata sa ne concentram asupra mentalului caz de imposibilitate major1ipentru ~ederea pe jos, te a~ezi, drept, pe un: ". hQStru ~iapoi sa-i exploramungherelecele mai intime. scaun tare. Concentrarea se opune dorintelor incercate de simtUri,la fel cum fericirea - Gole~te-ti pl1imaniitotal: expirare. , se:opune agitatiei ~idurerii, gandirea ferma perplexit1itii,lenei ~itoropelii, t ~cceptarea bucuroasl1 - relei-vointe. - Blocheaz1i-ti respiratia cu pl1ima,!iigoliti. De aeeea, cat1ivreme gandurile cuiva nu sunt total distruse de 0 asemenea - Num1ir1in gand patru OM, contractandu-ti de patru ori sfincterul anal: " i i practicare constantl1,aeesta ar trebui s1i-~i oncentreze mentalul asupra cate c (Asvini Mudra). unui singur adev1irde fiecare dat1i.Printr-o astfel de practicl1neintrerupt1i, - Inspir1i (cu chinga abdominal1icontrolat1i), num1irandpatru OM. aptitudinea de a se fixa asupra unui singur punet va cre~te~i,inda~, multimea - Cu pl1imanii plini, blocheaz1i-ti r1isuflarea. gandUlilor va disp1irea. - Num1ir1i patru OM cu patru Asvini Mudra. :, Pentru a indep1irtatoate astea (agitatia ~idiversele obstacole ce se ridic1i - Expir1itimp de patru OM. ~ pe calea fix1iriimentalului), practicarea coneentr1iriiieste singuru] lucru care - Blocheaz1i-ti r1isuflarea~i num1ir1i atru OM cu patru Asvini Mudra. ;. trebuie c1iutat."I p Reia procesul tarn s1ifortezi lucrurile, de cate ori simti nevoia. Nu trebuie Cum s1ireu~im s1ine concentrl1m spiritul asupra unui singur punct? s1iai nici 0 dificultate, nici 0 stare de oboseal1i.Dac1ise intampl1ia~a ceva,! Retrage-te intr-un loc lini~tit, dacl1 este posibil rezerv1i-ti 0 camer1i opre~te-te imediat. Asvini Mudra (contractia sfincterului anal) nu se face, .$pecial1i, ceea ce adesea e dificil in zilele noastre. De aceea g1ise~temijlocul decat in timpul retentiei la gol ~i la plin. Nu practica niciodat1i exercitiuI' . ca m1icar0 jum1itate de or1ipe zi s1ite poti izola acas1iori in alt1iparte, in dup1ice ai mancat. Aceast1iSmavritti pranayama face s1icircule in intregime. natur1i.0 cuvertur1i special1i,un covor, 0 pem1ibine umplutl1,UI1 beti~or de energia in corp de sus in jos ~iviceversa. Din practicarea ei rezult1ioxigenare, !, t!maie cand e~ti in cas1i,iat1itot ce-ti trebuie. 0 data salutul catre soare concentrare ~i pace mental1i. efectuat, apoi cateva exercipi de pranayama, trebuie s1imodulezi silaba OM de la trei la ~ase ori; atunci poti incepe, doar r1imananda~ezat ~i 11isandsa Dar dac1itoate astea ti se par prea complicate, este de ajuns s1iintonezi treac1ifluxul gandurilor, concentrandu-te asupra mi~c1iriirespiratiei in sine. cu putere OM de vreo zece ori, pe 0 expiratie cat mai profund1iposibil, pentru Dac1iideile sunt prea obsedante, concentreaz1i-teasupra punctului din centrul a obtine un benefieiu similar. Aceste exercitii trebuie s1itind1is1ite fac1ia sprancenelor sau asupra vanului nasului tarl1a te uita cruci~; concentrarea c1ip1ita con~tiinta corpului ~i a mentalului, pentru a Ie controla, a Ie lini~ti, trebuie sl1fie mentaH1~i s1ise indrepte c1itreun singur punet. Este posibil, a Ie dirija la dorint1i.S1i-tireg1ise~tiastfel 0 fort1iinterioara care va ingadui de asemenea, s1i-ti coneentrezi rasuflarea asupra tuturor chakrelor (vezi sa inaintezi mai bine pe drumul vietii, incercand s1i-iintelegi finalitatea. capitolul respectiv). E necesar1i0 vigilentl1neincetat1i.Prive~!e-ti tiinta care apare in t1icere,cu toata t1edireala ei ~icu nimicurile ce ocup1icampul con~tiintei. R1lmai concentrat asupra pozitiei cOT)Jului,asupra respiratiei. A stapani calul neb un Fixeaz1i-tiatentia. Simte-o alunecand. Adu-o inapoi. Repeta in gand silaba OM. Totul dispare. Ascult1iceea ce se petrece imprejur, zgomote]e, in tine, Meditatia insa~i compprt1itrei aspecte: a-ti disciplina corpul in postur1i, injurul t1lu.F1ldiferenta intre Ego-ul care proiecteaza lumea ~ilumea real1l. obligandu-I sa-~i pastreze imobilitatea; a-ti disciplina r1isuflarea, a-ti Dup1i un anume timp (minimum un sfert de or1l),ce va p1lreafoarte lung la inceput (pune un de~teptator in apropiere), salut1ladanc ~irepeta cu voce disciplina mentalul. Swami Sivananda spunea c1i"mentalul este compara! tare OM de mai muIte ori la rand. Ridic1l-te.Dezdoaie-ti membrele, fa cateva cu argintul-viu, tiindc1irazele sale se impr1i~tieasupra unor obiecte diferite. exercitii de gimnastic1l, d1i-ticu ap1irece pe fat1i.Acesta este un exemplu Este comparat cu 0 maimut1i, tiindc1i sare de la un obiect la altul. Este de meditatie. Practic-o dimineata inainte s1lte speli ~i seara, intorcandu-te comparat cu aerul nestatomic, fiindc1ie instabil (chanchala). Este comparat ~e ]a treburile zilei. Efectul prim: te pui in ordine. cu un elefant in rut, din pricina impetuozit1itii lui p1itima~e.

-

"

"Mentalul este cunoscut sub numele de «pas1iremare», tiindc1isare del la un obiect la altul exact cum top1iiepas1ireade la 0 creang1ila alta sau de:

--

I La Pratique de IIImeditation, Albin Michel.

...

~''''!--....

_'-;';'~_;';"'_'.'v.-r"'~'

i'1 ~i
I; !
"

i

MARC DE SMEDT

100

101

TEHNICI

DE MEDIT A TIE

II'

Ii
I
'j!

Hindui~tii folosesc diferite feluri de meditatie cu ajutorul unei fonne: sa te concentrezi asupra imaginii unei zeitati, Shiva, Vishnu, Kali... astfel

incatsa prime~ti n tinesentimentulinteriorca imagineacreeaza~icinste~te i .,
simbolul exterior. Aceste imagini, oricat de frumoase ar fi, nu corespund structurilor noastre mentale ~i, dupa opinia mea, deturneaza obiectul meditatiei care e~ti mai intm tu insuti ~i propriile tale reactii. Sa te intelegi, sa patrunzi in tine, sa te purifici. Apoi, daca e cazul, sHolose~ti concentrarea asupra yantrei reprezentate mai jos, capodopera de abstractie vizuala ~i, pentru hinduismul tantric, iIustrare a campului cosmic in care se inscrie creatia, de la punc'tul focal unic la manifestarea generala. Cele noua triunghiuri sunt reprezentarea diverselor circuite ale con~tiintei noastre care' trebuie disciplinate; petalele inchipuie fenomenele lumii exterioare iar patratul campul mediului inconjurator (spapu-timp) in care se petrece totul. Simbol al Totalitatii, yantra poate fi un bun suport de meditape.

Ii
/i I:

I: I

:c:area re~it sa-~istapaneasca mania a parcurs jumatate din drumul catre eliberare. Nu e vorba sa c1idemintr-o blandete suava, ci sa ~timsa ramanem, in toateimprejurarile, stapanipe noi, de~ap ~iindulgenp ~isa nu ne risipim energill.~itimpul. Aceasta nu exclude luciditatea ~iseveritatea, daca sunt necesare. Defaimarea: care dovede~te un spirit ~i 0 inima obtuze ~i face multe 'victime, raspandind 0 otrava corupatoare, ce-I tulbura pe celalalt. Duplicitatea, viclenia, subterfugiul, perversitatea, gelozia, ignoranta aIcatuiesc tristul ,cortegiu al cIevetirii. Pentru ce iI criticam ori iI calomniem pe cineva care .nu este de fata, daca nu din la~itate ~i, sa spunem cuvantul, din rautate? Pesimismul:niciodatasa nu te la~iprada mohorelii,gandurilor negre, ,depresiunilor care fac sa revina la suprafata mentalului vechile amintiri subC9n~tiente. sta nu sluje~tela nimic. Sa reacponezi, sa practici exercipi fizice, A sate scuturi, sa ie~i, sa schimbi aerul, sa te straduie~ti sa vezi latura pozitiva a vietii. Aspectul negativ exista in toate; trebuie sa lupti impotriva lui. lndoiala: exista sau nu Dumnezeu? Sunt oare bun sau rau? Nimic nu progreseaza in viata etc. Hot1lrareain fiecare gest cotidian, in fiecare actiune
. .

esteesenpala.Ceeace nuexclude,ba dimpotriva, efleqia,care nu inseamna r

IiIi' I!,
,.

t
I'~I

h
r'j

"
I

"Pe masura ce curep 0 ceapa, gase~ti mereu alte foi dar nu ajungi niciodata la un nucleu. Tot astfel, cand iti analizezi Ego-ul, el dispare cu totul. Ceea ce ramane in ultima instan~ este Atma, pura Con~tiinta absoluta" (Ramakrishna).

Obstacolele mentale in calea meditatiei Mania: care vine din ata~amentul sau din dorinta frustrate, din meschinaria deranjata, din ravnire, din teama, din gelozie; atunci nu mai e~ti stapan pe tine, ci devii prada maniei. Resentimentele, ura, furia, iritarea sunt alte fonne ale ei ~idovedesc slabiciune interioara. Mae~trii hindu~i spun ca acela

. indoiala, ci cantarirea elementelor. indoiala creeaza nelini~tea mentala ce blocheaza orice progres, in indiferent care domeniu. Gandurile rele: in timpul meditatiilor apar toate fantasmele noastre impure. Ce vrea sa zica "impur"? Ceea ce se leaga de egoism, de distrugere ~i totodata de situatii care nu exista ~i care am dori sa existe. Sa ni Ie imaginam este inutil ~inu rezolva nimic. Meditatia spore~teprezenta acestui aspect at spiritului nostru care este vagabond, agitat, obsedat de sex, lacom de onoruri, de considerape, de bani, de 0 viata la care nu poti ajunge niciodata '. in realitate ~icare ar trebui sa-p aduca multumirea ideala, Lana de aur. IIuzii... Visurile: sa te ata~ezi de visurile cu ochii deschi~i ~ide visele nocturne este de asemenea inutil; intelege c1inu sunt decat imagini, purtatoare de semnificatie dar efemere, intr-o oglinda goala. Teama - teama fata de ce? Fat1ide tine in primul rand. Eul i~i creeaza obiectele propriei frici, apoi cade in angoasa ~itimiditatea anihilante. La ce sluje~te sa-ti fie teama? La nimic. Asta nu va schimba 0 iota in desfa~urarea evenimentelor. Adeptul meditatiei trebuie sa fie, ca toti inteleptii, un vindecator al devenirii fiintei, dezvoltand curajul ~i viziunea clara asupra situapilor. 0 respiratie buna este de ajuns pentru a face sa dispara teama aceasta, acest blocaj. Pentru a ne convinge, e suficient sa incercam mai multe respiratii adanci indata ce apare angoasa. Foria vechilor impregnari: Swami SivanandaJ spune: "Cand aspirantul i~i impune 0 severa disciplina spirituala, cand face 0 intensa sadhana, in IOp.cit.

..

MARCDE SMEDT

102j
I

TEHNICI

DE MEDIT A TIE

!I

I

vederea eliminibii vechilor Impresii subcon~tiente (samskare), acestea se.j straduiesc sa supravietuiasca ~i ataca de doua ori mai putemic. Ele capa~! forma ~i se rostogolesc peste dansul ca ni~te blocuri de piatra. Vechil~1 samskare de ura, inamicitie, gelozie, sentimentele de ru~ine, de lipsa a res-~ pectului omenesc, a cinstei, de frica etc. il afecteaza in forme grave; ele sei actualizeaza imediat ce li se prezinta ocazia. Aspirantul sa nu se descurajeze; cu timpul, i~i vor pierde puterea ~i in cele din urma vor muri." Natura inferioara: sau ata~amentul fata de Ego. Vrei sa te schimbi, s11' evoluezi sau oare sa intare~ticeea ce W. Reich numea "armura caracteriala"? Amintirea: ziua de ieri a fost ieri. 0 experient1iprintre multe altele. Asta e tot. in timpul meditatiei, amintirile aIcatuiesc impresii mentale parazite. Iluzia: sa crezi ca e~ti una sau alta... Sa ai impresia ca detii adevarul, singurul valabil. Sa nu vezi decat aspectele lucrurilor, decat evenimentele. Sa fii legat de "al meu", de "mie". Totul e harazit sa treaca, sa dispara. Sa iube~ti, da, dar pentru altul, nu pentru tine insuti. Aite obstacoie: lenea, indolenta, boala (care aproape intotdeauna este o reactie psihosomatica), inertia, instabilitatea, lipsa stapiinirii simturilor, reaua-vointa, descurajarea, intoleranta, prejudecatile, dispretul fata de ceea ce nu vine de la tine. Swami Sivananda adauga ~i ca:

- Svadisthana sau chakra agreabila, "Temelie pentru sine insu~i", situata baza organelor sexuale. Elementul ei este apa, semnul este semiluna. - Manipura, laca~ al Giuvaerului stralucitor, situat la doua degete sub <t1Jric. Elementul sau este focul, semnul ii este triunghiul. - Anahata ori semnul hexagonului, in regiunea inimii, chakra Sunetului dmordial. Elementul ei este aerul. - Visudha, in spatele gatlejului, asociata elementului eter, numita chakra "Purificibii ~i simbolizata de cere. - Ajna, chakra-Comanda. situata intre sprancene, triunghi inversat care .$Uvemeaza puterea de concentrare, facultatile psihice ~i cognitive ale 'U'iritului. ...: - In sfiir~it, dincolo de forme ~i de culori, chakra Sahasram, Lotusul ~C)J mie de petale, situat la circa patru degete de cre~tetul capului. Jonctiune 0 r'intre Kundalini (energia terestra) ~icon~tiintain stare pura (energia cosmica), .,centrual fuziunii tuturor dualitatilor.

-

ambipa ~i dorinta;

/:
I:
~

-

orgoliul moral ~i intelectual;
numele ~i reputapa;

- viziunile;

$

- dorinta de a realiza puteri supranormale; - ipocrizia religioasa; - mentalul in stare de atipeala sau exaltare
fac parte dintre cele mai mari obstacole pe calea meditatiei corecte.

~
Manipura Svadisthana Muladhara

Trezirea chakrelor
Se cuvine sa vorbim ~i de 0 notiune hinduista dezvoltata de tantrism, ramura aparuta catre secolul al XIX-lea d.H. - aceea a chakreior, ace~ti Poli de Energie ce soargasi in corpul nostru ~idintre care ~aptear fi esentiali armoniei entitatii omene~ti ~i dezvoltibii ei spirituale. Respectivele centre de energie radianta ~i deosebita sunt: . - Muiadhara, Centru-Radacina situat in perineul care 0 inchide pe Kundalini adormita. Elementul sau este pamantul, semnul sau este patratul.

@ 9
Cele ~aple chakre

:$
.
,,'

.

::

~

, .. ..:

Sahasrara Ajnu Visuda Anaha/a

MARC DE SMEDT

104

105

TEHNICI

DE MEDIT A TIE

~J: iti
,.I'

Relatia stabilitii intre chakre ~iglandele endocrine nu e lipsit1ide interes: chakrele ar corespunde glandelor suprarenale, gonadelor, pancreasului,_ timusului, tiroidei, pituitarei ~ipinealei. Energia in stare purii care trece astfel prin chakre ~i-ar g1isi0 expresie fizic1i~i s-ar transforma in aceste locuri, apoi ar fi transmis1icorpului prin intermediulsangelui ~i aI nervilor. Un exercitiu simplu pentru a trezi energia chakrelor const1iin a repeta silabele-germeni corespunzand fiec1iruia dintre ele: incepi cu VAM, apoi vin BAM, RAM, YAM, HAM, OM. Trebuie sl1modulezi de cinci ori fiece silab1i,cu voce gravl1~iconduciind expiratia in zona unde se situeazl1chakra (vezi iIustratia). Acest exercitiu practicat 0 datl1pe zi te ajutl1sl1capeti con~tiinta entitl1tiicorp-spirit.

I'

Iat11 ~i 0 altl1 tehnicl1, numit11 Gayatri

Sadhana,

~i care const11 in stl1pfu1irea

pasiunii simturilor in cele trei chakre inferioare: "Ravnirea (Lobha) in Muladhara, Desfraul (Kama) in Svadisthana la rl1dl1cina organelor sexuale ~iMania (Krodha) la buric. Aceste trei pasiuni sUntcele mai putemice pentru
:1 I t.,

punerea in mi~carea simturilor ~ireprezintl1principalele porti ale Infemului. In acela~i timp, felul in care trebuie s1iIe stl1panimeste a~ezarea lui Chitta (Mentalul) peste Satta (Existenta) lui Paramatma (Unul) in aceste chakre. Chitta trebuie condus in fiecare dintre cele trei centre inferioare ~i st1ipanit; prin respectivul mijloc, pasiunile care i~i au l1ica~ulin ace~ti centri sunt st11panite.Astfel, de fiece datl1 cand Simturile (indriya) iti scap1i de sub control, fixeazl1Chitta peste Paramatma in chakra corespunzl1toare." Arthur Avalon I exprim1iasta de 0 manier1iin mai mare m1isurl1 confonn1i tumurii spiritului occidental: "Dacl1, spre exemplu, se pune problema sl1-ti st11pane~ti ania, transport1i mentalul la buric ~i mediteaz1i acolo asupra m existentei Unului suprem (Paramatma) in acest centru, nu numai ca suprem in exteriorul corpului ~i in interiorul corpului, ci ~i ca incarnat in aceast1i regiune anume a corpului; fiindc1iea este manifestarea Lui. Rezultatul este c1i activitatea pasional1i a acestui centru va putea fi supusl; tiindc1i func~onarea lui este acum pus1ide acord cu starea lui Atma care il animl1, iar corpul ca ~i mentalul vor ajunge la pacea lui Atma asupra diruia este concentrat Sinele."

" r
"

OM

sahasrara

ajna

Maithuna sau Yoga dragostei
Pe totsubcontinentul indian, simbolul cel mai riispiindit,reprodus in zed milioane de exemplare, riimiinelinga (falusul) piitrunziindintr-o yoni (vulvii) ori atfuniinddeasupra ei. Intr-adeviir, hinduitii au avut intotdeauna un imens respect fatii de organul creator i de matricea lui, izvoare ale vietii. De aid

f
HAM visudha ida YAM

I.. ..............

·,

\
anahata

RAM BAM VAM

\ ...J..':. A....I

I

, I
manipura .......

I
I

a decurs0 eroticiimisticii,pe largreprezentatii n statuiletemplelorprecum i Kajhurao,in iconografie i in numeroasetexteprecumepopeealui Krishna, in care zeul initiaz1iinere adoratoare,gopi, in dragosteadivinii, trecand t pentruastaprindragostealudiciipe caredorintele i patimilelor0 ateaptii maiintaide la eI.In epopeealuiKrishna2, nuldintrecapitolementioneaz1i u "c1iderea celei alese".Intr-adeviir,Krishna0 favorizazii pentruun timppe una dintre aceste fermec1itoare opi: g "EI gust1ifericireacu acea gopi pe care 0 adusesecu sine, cu toate c1i
ii aft1iin sine insui fericirea i bucuria, cu toate c1iriimiineimpasibil pentru
I La Puissance du serpent, Dervy Livres. 2 Vezi traducerea in francezli ~i comentariile lui Jean Herbert la Le Yoga de l'Amour, Albin Michel.

----?;
......

b.- -vii"

- '\

svadi.fthana
muladhara

~~ -

-oWi

- --

~

":"..~~,7_~.'

MARC DE

SMEDT

106

107

TEHNICI DE MEDIT ATIE

Ii
"I:

II'
"

~r I
~

il
r

Ii :;

i~
I'. t I.

,

~:'

f"

r
It
j t,
,r,

a amtadit dejos pot coboriamantii(kamin), pana undefemeile (stri)imping depravarea. ~i aceastagopi, socotindu-seatunci cea mai frumoasa dintre toate femeile, i~i spuse:«S-aJasat e celelalte gopi care11 adora~i pe mine m~ d iube~teCel Mult Iubit.» Ajungandamandoii!Jtr-unanumitloc din pacture, ea ii spusecu orgoliu lui Keshava(Krishna):«Nu mai am puteresamerg; du-ma cum vrei.» La acestecuvinte, Preafericitulli raspunsemult iubitei: «Urcape umerii mei.» Apoi Krishnadisparu,iar sopaselasapradadurerii." Morala pove~tii:gopi a ramasin lumeadualitatilor; orgoliul a impiedicat-o sasecontopeasca divin; e'anu a intrevazut,in ciuda norocului sau, in decataspectuleelmai dejos, material~i egoist,al dragostei.A~aincat zeul i~i reia forma esentiala,aceeaa vacuitatii. Dispare. Hinduismul a ~tiutsaproslaveasca unireasexual cuplu~iin afara ain lui, cu condipa ca ambii partenerisanu mai vadain ei in~i~i ~i in zburdalniciile lor decatjocul energiilor fundamentale, ivine in esen~;atunci actul d dragostei reproduceprocesul initial al crearii lumilor, fiindca principiul masculinseun~te cu complementulsau,shakti,Principiul Feminin.Tantrismul a creat 0 seriede rituri sexuale,bazatepe acel spirit al unirii mistice a contrariilor, rituri codificate~i al carorscopfinal era,bineinteles,fuziunea nediferentiataprin trezirea lui Kundalini, strabatandtoate chakrelede la inferior (lumea materiei) la superior (lumea spirituala), simbolizat de Lotusul cu 0 mie de petale. Discipolul trebuie ~adar "sa experimenteze necontenit procesul misterios de omologare~i de convergentacare se afla la baza manifestarii cosmice,fiindca el insu~i a devenitun microcosmos~itrebuie «sa trezeasca», pentru a capata con~tiinta lor, toate fo*le care, la niveluri multiple, creeaza ~i resorb universurilel. Orice femeie goala incarneaza prakrti. Ar trebui deci sa 0 privim cu acee~i admirape ~iaceea~i deta~are dovedite cand exarninam insondabilul secret al Naturii, nemarginita ei capacitate de creatie. Nuditatea rituala a oricarei yoghine are 0 valoaremisticaintrinseca:daca in fata unei femei goale nu descoperim, in fiinta noastra cea mai profunda, aceea~i emope grandioasa pe care 0 simpm in fata revelarii Misterului cosmic, nu mai exista rit, e doar un act profan, cu toate consecintele ce se,~tiu (intarire a lantului karmic etc.). Cea de-a doua etapa consta in transformarea Femeii-prakrti in incarnare a lui shakti; tovara~a de rit devine 0 Zeita, la fel cum yoghinul
trebuie

sa incarnezeZeu!.,,)
Eliade,

I Mircea

Le Yoga, Payot.

2/bid.

Numai atunci poate surveni "suprema mare fericire", descoperirea in Unitapi inerentecelor douafiinte,integrareaprincipiilor vacuitateaoriginam, preexistenta.AceastaIe cere adeptilor0 stapanirea simturilor ~i un moddeaconsideravoluptateacaresuntfoartedepartede placereaprimitiva. In Nayika-Sadhana- Tika ("Comentarii asupra disciplinei spirituale in tov~ia unei femei"), ceremonialul este descris in toate detaliile. EI contine opt p~i, incepand cu sadhana, Concentrarea mistica ajutata de formule liturgice; urmeaza smarana ("Amintirea, penetrarea intre con~tiin~e"),aropa (,,Atribuireaaltorcalitati obiectului")in care seofera ceremonialflori lui nayika (aceasta incepand sa se transforme in zeita); manana ("A-ti arninti de frumusetea femeii atunci cand aceasta lipse~te"), ceea ce inseamna deja o interiorizare a ritualului. In cea de-a cincea etapa, dhyana ("Meditatia mistica"), femeia se a~aza in stanga cucemicului ~ieste sarutata ..in a~a fel incat spiritul se inspira". Urmeaza unirea erotica, transfiziologica ~itranspsihica, in care barbatul ~i femeia i~i incorporeaza in act conditia divina, care act poate ~i trebuie sa dureze mult timp ~i sa imbrace toate formele convenabile amantilor. Femeia i~i daruie~te placerea catre barbat; care ii daruie~te la randu-i forta, incordata in ea dar nu ~i emisa. Textele insista asupra faptului ca "acela care a imobilizat Sinele spiritului sau prin identitatea cu placerea in starea de Innascut devine pe loc magician; el nu se teme de batranete ~ide moarte. Daca instalam 0 inchizatoare putemica la poarta intrarii respiratiei ~i in aceastaintunecimecumplitafacem din spirit 0 lampa, daca giuvaerullui jina ajunge sus, in cerul suprem, 0 spune Kanha, intram in Nirvana continuand sa ne bucuram de existenta". Numai atunci samsara (lumea Fenomenelor, procesul cosmic) ~inivritti (Golul absolut, oprirea oricarui proces), aceste perechi contrare, aparent contradictorii, antagoniste, sunt unificate, iar adeptii pot percepe faptul ca naturaultimaa lumii fenomenale esteidentic celeia lurniimetafizice:actul a concret nu numai ca se contope~te cu absolutul, dar exista neincetat in e!. Este atinsa starea de nondualitate primordiala; viata ~imoartea se amesteca, a~a ca in fiece clipa, dar aici in deplina con~tienta. Aceasta forma de inipere reclama ~icontinua sa reclame, de la cei care au meritul ~i respectul de a 0 incerca, multa concentrare, atentie fata de celaIalt ~i dragoste fata de fiinta omeneasca; chiar daca asemenea eforturi nu sunt totdeauna incununate de succes, conteaza in primul rand parcurgerea drumului, con~tiinta actului dragostei glorificat astfe!. Revelatiile vor aparea pas cu pas, ~i fiecare gest erotic va capata un inteles nou, 0 bogatie nemaiintaInita.

'_,I

,;..o, ~ .

!, I,
II

MARC DE SMEDT
~:,

108

109

TEHNICI

DE MEDIT A TIE

II' Puterea lui Kundalini
;\1

':: il
I

I

,~ n

t' l
-, I
j,

Multe ritori insotesc aceste practici, dintre care unele surprinzatoare, cum ar fi inghitirea amestecului de sperma ~isange menstrual cules din "foeul vulvei", ceea ce inseamna "sa bei esenta (sucul) perechii Shiva-Shakti". tn caz de ejaculare, trebuia de asemenea ca partenerii sa culeaga sperma amestecata cu secretiile vaginale ~isa-~iimbibe reciproc cu ea, folosindu-se de degete, fruntea ~i alte P11rti le corpului (in special cele ale chakrelor), a rostind rugaciuni la adresa divinitatilor (energii-forte) ce saJa~luiesc aici. Conteaza in toate acestea intotdeauna spiritol actolui, care este cucemicia. Kundalini, ~arpele de energie ce se ridica prin chakre, nu ar fi altceva dedit armonizarea progresiva, intre acestea, a tuturor centrilor, pomindu-se de la trezirea chakrei-r11dacina~i de la progresia caldurii ei nu doar catre exterior, ca in cazul incingerii produse de coitul urmat de ejaculare, ci ~i in interior (prin tentativa de neejaculare), iradiindastfel toti centrii motori, senzitivi, emotivi, cognitivi ~ispirituali. Panditul R. Ananta Shastri I traduce astfel faptul acesta: "Cand spun ca volumul sau intensitatea puterii repliate pot fi afectate (dar nu ~i structura ~iechilibrullor relativ), nu inteleg negarea principiului conservarli energiei in ceea ce il prive~te pe Kundalini, care e personificarea oricarei energii. Este vorba pur ~i simplu de conversia energiei statice (potentiale) in energie dinarnica (cinetica), 0 conversie Partiala, suma ram1in1indconstanta. tntruc1it luam aici in considerare cantitati infinite, nu se poate a~tepta 0 expresie fizica exact11a acestoi principiu. De aceea yoghinul nu face dec1itsa 0 trezeasca, niciodata el nu creeaza shakti." Sa treze~tienergia cosrnica in tine ~iin celaJaltar trebui sa fie intotdeauna telul actolui de dragoste, aI acestei fericiri.

Aceste trei c11icomplementare ii permit fiecaruia sa aleaga, conform propriilor caracteristici, drumul care in profunzime ii convine mai mult. Dar, de exemplu, Bhagavad-Gita considera Yoga ca fiind unirea de nedesp11I1it a acestor cai care nu sunt dec1itaspecte ale intregului. Aspecte asupra carora fiinta pune accentul in conformitate cu psihologia ei ~itendintele ei proprii, dar care toate trebuie sa conduca la eliberare. la purificare, la contopire. 1. Cei ce sunt calauziri de sentiment pot alege Bhakti-yoga, cale a dragostei pentru Dumnezeu, intr-o dorinta pe care 0 proiectezi asupra intregului Univers, in toate manifestarlle lui. Adori persoana divina sub unul dintre aspectele ei (Vishnu, Shiva, Krishna, Devi...) fiindca "Fiinta este Unul, dar Numele lui diferL... "La fel cum popoare diferite dau nume diferite aceleia~i ape (apa,water, vari, acqua,pani), tot astfelunicaSatchitananda(Fiinta, Con~tiint11, Beatitudine) este invocat11 catre unii sub numele de Dumnezeu, de de catre altii sub numele de Allah, de Hari sau de Brahman , spunea Ramakrishna, sfantul din Dakshineswar, care el insu~i era un cucemic al marii zeite Kali, Mama divina, unul dintre aspectele lui Brahman cel Absolut. lata mesajul de iubire aI acestei bhakti, a~a c,umIi-I propunea el discipolilor: "Vrei sa fii ingust ~i partial?... Eu am dorinta arzatoare de a-I adora pe St11panin at1iteafeluri in c1itepot; ~i totu~i dorinta din inima mea nu esle niciodat11domolita. Simt dorinta sa-I ador cu ofrande de flori ~i de fructe, sa-i repel in singuratate numele cel sf1int,sa meditez asupra lui, sa-i c1int imnurile, sa dansez bucuria Stapanului... Aceia care cred dl Dumnezeu nu are nici 0 forma vor ajunge la ella fel de bine ca ~i aceia care cred ca el are forma. Singurele doua lucruri necesare sunt credinta ~ilep11darea sine. de Nu sav1ir~itidec1itfapte aflate in limitele gandurilor ~i visurilor voastre purificate. Nu cautati sa va maguliti cu lucr11ri igantice, indepliniti indatoriri g la fel de marunte ca ~i abandonul vostru de sine catre Dumnezeu. Dar pe masura ce renuntarea ~ipuritatea voastra vor cre~te - ~ilucrurile sufletului
cresc foarte repede

-

ele i~i vor croi drum prin lumea materiala ~i-~i vor

SA iube~ti, sa cuno~ti, sA actionezi In afar11 yoga fizica (Hatha- ~iRaja-yoga), deosebim ~ialte trei cm: de

- Bhakti
-

(Devotiune,

dragoste)

yoga;

Jnana (Cunoa~tere, intelect) yoga;

- Karma(Actiune,destin) yoga.
I Citat de A. Avalon. op. dt.

iradia binele asupra altor oameni, tot astfel cum Gangele care ~i-a sapat albia prin stancile tari ale mun~lor Himalaya uda cu binefacerea lui rnii de leghe."l Bhakti-yoga Ie este deschisa tuturor, nu are nevoie de alt11 calificare decal legea ce incearca sa se uneasca cu Principiul: ,,0, Doamne, Tu e~tieu insurni, spiritul meu e mireasma Ta, suflurile mele vitale slujitorii Tai, corpul meu templu pentru Tine", canta Shankara.
I Vezi L'enseignement de Ramakri~'hnu. Albin Michel.

"

,",,!

'i
MARC DE SMEDT
TEHNICI DE MEDIT A TIE

j. Ii
:1 J

2. Aceia care sunt calauzi(i de intelect pomesc pe calea cunoa~terii: Jnana-yoga. Este drumul diferentierii prin spirit, care trebuie sa deosebeasca cele trei grade ale realitatii: - realitate a aparentei; - realitate empirica;

- realitate

absoluta.

Practicantulde Jnana-yogatrebuie sa duca pentru asta 0 viata in care predomina: - deta~area;

I
I 1"

- calmul spiritului; - stapanirea de sine; - puterea de rezistenta;
- concentrarea stabila a spiritului; - credinta in Eliberarea finala.
Aceste ,,~ase comori" ii sunt calauze pe drumul cunoa~terii ~i Ii vor ingiidui sa anihileze faIsa perceptie pe care 0 poate avea despre el insu~i, sa faca diferenta intre spectator ~i spectacol ~i, incetul cu incetul, sa vada dezvaluindu-i-se adevarataidentitate:"Tat /warnAsi: tue~tiAsta."Obiectul - subiectul - cautani tale se gase~te in tine insuti. Vivekananda I, care a tacut cunoscute in Occident conceptiile filosofice ale Indiei la sfar~itul secolului trecut, era jnanin: "Vedanta nu recunoa~te pacatul, nu recunoa~te dedit eroarea. Cea mai mare gre~eala, ne spune ea, este sa decIari ca suntem ni~tecreaturi vrednice de mila, ca suntem lipsiti de putere, ca nu putem face cutare sau cutare lucru. De fiece datiicand gande~ti astfel mai ~ntuie~ti,ca sa spun a~a,dite 0 ghiulea de lantul cu care e~ti legat, iti acoperi sufIetul cu un nou strat de hipnoza. Prin urmare, oricine crede ca e slab se in~ala, oricine crede ca e impur se in~ala ~i arunca in lume un gand rau. Totdeauna trebuie sa-ti aminte$ti de urmatoarele: Vedanta nu incearca in nici un fel sa impace viata actuala, viata asta hipnotizata, viata asta falsa pe care ne-am asu~at-o cu idealul; viata falsa trebuie sa dispara, iar viata reala care continua sa existe trebuie sa se manifeste, trebuie sa apara ~i sa stri1luceasca.Nici un om nu devine din ce in ce mai pur; este vorba doar de 0 manifestare mai mult sau mai putin completii. Vi1lul ade ~ipuritatea originara a sufIetului incepe sa se manifeste. c Totul se gase~te deja in noi: puritate nesfar~ita, libertate, dragoste ~i puteri tara margini."

:t~t

n

.i ;t

11'

f
.

3. Aceia care .sunt calauzi(i de ac(iune pomesc pe drumul doctrinei Karma-yoga, yoga a lucrarilor. Jean Herbert, care 0 practica de zeci de ani ",i difuza in Occident, cu mult inainte de razboi, texte fundamentale ~icarti tale marilor mae~tri, in chiar aceasta colectie "Spiritualites vivantes", ~i totodatii ne-a imparta~it profunda sa experienta prin intermediul propriilor lui ciirti, ne aminte~te invatatura din Bhagavad-Gita: I. Ii este cu neputinta omului sa stea fara sa aqioneze. 2. Deci omul nu trebuie sa-~i propuna drept scop lipsa de aqiune. 3. Anumite actiuni au un caracter obligatoriu. 4. Nu trebuie sa dore~ti fructele actiunii. 5. Nu trebuie sa manife~ti ata~ament fata de actiune. 6. Nu trebuie sa te consideri autorul aqiunii. 7. Actiunea astfel savarsita nu-si inlantuie autorul. 8. In ~ecundar, Karma-yoga ins~amna ~bilitate in lucrari. Intr-adevar, "in aceastiilume este imposibil sa nu actionezi fie ~i0 singura clipa" (Krishna). "Nimeni nu poate evita munca" (Ramakrishna), "chiar daca omul este nemi~cat ~iin aparenta inactiv, organele lui interne, mentalul ~i intelectul sunt totdeauna active; incetarea completa a oricarei aqiuni este un lucru imposibil" (Swami Ramdas). "Munca tacutii ca 0 sadhana (Practica SpirituaIa) este un mijloc putemic" (Sri Aurobindo). "Nu ab~nandu-se de la munca se bucura omul de inactivitate, nici renuntftnd la ea nu ajunge la perfectiune... actiunea este superioara inactiunii" (Krishna). Karma-yoga, aceasta Yoga a vietii de zi cu zi, respecta in fiecare fiinta natura acesteia: trebuie sa fii in conformitate cu natura ta ~i sa urmezi propria ta lege de actiune "care valoreaza mai mult dedit legea altcuiva" (Bhagavad-Gita). Fiecare fiintii este diferita ~i, conform expresiei lui Victor Hugo, "solitara dar solidara". Karma-yoga ii ofera actiunii personale locul ce i se cuvine in lume. Dar scopul sau fiind eliberarea, aceasta Yoga preconizeaza neata~amentul fata de roadele aqiunii, care trebuie tacut~ in deplina con~tiinta, tara a depinde de nimic ~i de nimeni, avand "ca singur mobil apararea lumilor". Disparitia Eului se regase~te deci in egalitate ~iin mannimie, in libertate ~i daruirea actiunii tale catre lume, catre omenire, catre Dumnezeu. Practicantul de Karma-yoga, aidoma unui cavaler at sufIetului, "nu are sperante personale, i~i tine spiritul ~i fiinta perfect sub control, s-a lepactatde orice sim! al posesivitiitii...,satistacut cu ce se nimere~te , trecand dincolo de dualitati, nu mai este inlantuit nici macar atunci cand ac~oneaza" (Bhagavad-Gita). landulRamdasspuneachiar:"FaraKarma-yoga, nanaB J

~.

1 Diseipol

al lui Ramakrishna.

autor printre

allele al eArtii Jnana- Yoga, Albin

Michel.

~i Bhakti-yoga, nu sunt decat egoism glorificat spiritual". Glasul lui Karma-yogapome~tedinauntru~iduce spre in afara.

MARC DE SMEDT

112

113

TEHNICI

DE MEDIT ATIE

Puterile fara putere in afara de Hatha-yoga pe care 0 cunoa~tem in Occident, acea gimnastica extraordinara, ~ide ni~te exercitii despre care am vorbit, Yoga a~a cum a fonnulat-o Patanjali, cu multiplele fonne de posturi, de asane complicate, de purifican, de mortifican ale c1irnii,Ie este oarecum accesibila doar acelora, putini, ce vor sa-~i dedice viata unei dezlantuite cautan in sine a divinului. Dar, a~a cum am vazut, ni~te metode mai simple, precum aceea practicata de Ramdas, pot absolut la fel de bine sa Ie slujeasca celor ce vor sa se de~eze de bunurile vietii. lar Jnana-, Karma-yoga dau un sens vi~tii cotidiene. Simplitatea este regula oricarei meditatii corecte asupra ta insuti. Vivekananda spunea: "Luati seama! Dintre aceia care cultiva religia ca emotie ostentativa, 80% devin netrebnici ~i 15% nebuni." lar in India ca ~iaiurea, pentru cativa adevarati religio~i care renunta la viata mireana, cati oameni slabi nu sunt, cati lene~i, cati dezaxati, pentru care lipsa responsabilitatii sociale ~i a farniliei insearnna libertate! 0 libertate egoista: "Ideea unui Ego individual este ca ~i cum, dupa ce ai pus deoparte putina apa din Gange, ai numi acea cantitate separata propriul tau Gange" (Ramakrishna). Medita~a nu este cautarea, cum s-a crezut prea adeseori, de puteri, de stan supranonnale ~i extraordinare. Sau, atunci, devine ~amanism, magie, fachirism. Nu ca prin medita~e nu soardezvolta toate puterile latente in om. Dimpotriva, vointa, memoria, concenlrilrea, telepatia, rapiditatea de ac~une, intui~a, plus poten~alita~le noastre particulare se ascut ~icresc. Faptul ca fiinta omeneasca se afla abia la inceputul evolu~ei sale posibile este un lucru sigur, daca specia ei nu va fi distrusa ori redusa numeric in unnatoarele decenii. Dar natura

,.J.

1,1 it

!

.

i:

incapabil sa obtii ceea ce dore~ti, negasindu-ti locul sub soare. plin de insatisfactii, nefericit in dragoste, ~i pot adauga aici tot ce mai vrei, visezi sa capeti cat ai bate din palme 0 putere care ~-ar ingadui sa devii un barbat ~a cum ne-o promit anumite sloganuri publicitare, sau 0 femeie foarte admimta, cu un magnetism personal: cineva care reu~e~te,caruia ii reu~e~te totu!. Amagire ~i minciuna pe de-a-ntregul, fiindc1ide fiece data cand am reu~itcu anumite exerci~i sa dobandim anumite puteri, ajungem, dupa catva timp, intr-o noua situatie, mai grea, care pune toate puterile cu pricina sub semnul intrebani ~i care ne arata ca ramane intotdeauna un teren sau un plan unde nu avem nici 0 putere, de nici un fel; ~i atunci ne gasirn iara~i, sufocandu-ne, intr-o noua situatie dificila a existentei. A fi mort sau a fi viu. A fi orb sau a vedea, a dormi sau a fi treaz. Pentru acela care vede, lumea nu mai e incoerenta, oricum ar fi ea; iar pentru acela care nu vede, pana ~i lumea cel mai bine organizata ramane expresia unui somn, a unei orbiri. ~i trecem pe langa esenta existentei. Dar pana la urma am vazut stand pe langa anumiti intelepti hindu~i, tibetani ~i chiar musulmani, mai ales in Afganistan, nu dupa 0 singura calatorie de cateva saptamani, ci dupa mai multe cali!:toriide mai multe luni, uneari de cate un an, cand am trait seara ~i dimineata in atmosfera acelor ashram-uri sau a acelor manastiri

-

tibetane

-

in spatele formelor lesne accesibile noua ~i care ne emo~oneaza

imediat, 0 seninatate, 0 armonie, 0 frumusete, 0 muzica, ni~te gesturi, un calm, ceva ce nicicand nu mi-am putut imagina sau n-am putut banui altadata, fiindca nimic nu ma pregatise pentru asta; deci nimic nu i-a pregatit nici pe toti ceilal~, care sunt ca ~i mine aici in Franta."

~~ I II, !!;

t
~I

evolueaza in ritrnul ei, nu sluje~tela nimic sa vrei s-o fortezi. Buddha, despre care vom vorbi mai departe, intelesese bine acest lucru, ~i~i-atrait iIuminarea folosind 0 postura simpla, ajutat numai de rabdare. Pe cand cautarea puterii nu aduce decat nefericire ~i deziluzie: atunci ne visam viata, in loc sa 0 realizam. ~i, asupra acestui subiect, doresc tare mult sa inchei capitolul de fatliprin cateva extrase dintr-o lungi!: onversa~e pe care am avut-o cu Arnaud c Desjardins - dupa opinia mea unul dintre occidentalii care au inteles cel mai bine traditia orientala, indiani!:indeosebi. Astazi, la randul sau, el preda ceea ce i-a fost transmis. Sa dobande~ti noi puteri? 0 amagire. "Sunt puteri la care foarte repede, indata ce ai pornit pe 0 cale veritabila, renunti fiindca iti dai seama ca reprezinti!:obstacole in~irate pe drum ~i in~eli!:torii. ar inteleg la fel de bine ca, atunci cand te sim~ pierdut, suferind D mai mult sau mai putin de un complex de inferioritate, palmuit de viata,

Aceasta fericire la care aspiram "Un adevar, 0 realitate, atat de diferite de tot ceea ce ~tim, de tot ceea ce cunoa~tem, de tot ceea ce credem, incat mereu ne vine sa Ie punem la indoiala. Trebuie sa ne varam nasul in toate astea la nesf~it pentru ca falsa noastra viziune asupra lucruril<5r,agitatia mentalului nostru sa nu ne mai acopere experientele ~isa nu ne mai adanceasca din nou in somn dupa cateva clipe de trezire. Exista cu adevarat 0 intelepciune, exista cu adevarat 0 cale ce duce la intelepciunea aceasta. Cuvintele «Eliberare», «Nirvana», acel cuvant «guru», toate cuvintele astea au un inteles, dar atat de indepartat de noi! insa noi Ie folosim, Ie coboram la nivelul nostru, ca fetitele de zece sau unsprezece ani care ar discuta intre ele de sexualitate, de orgasm, de «a face dragoste», fiira sa aiba nici cea mai mica idee despre ce este vorba

MARC DE SMEDT

.

114

115
este

TEHNICI DE MEDlT ATIE

,
~

~,

l l
"
" I

~~

I I

"

," !~:
:1

I,

~i fiind convinse, cu bunikredinta, cil ~tiu ce spun. ~i noi ne atlilm intr-o situatie la fel de falsil ~i de infantilil. Atunci care este rilspunsul: mil aflu aici doar ca sil decepponez ~isil spun cil e cu neputintil? Nu _ ca sil exprim anumite adevllruri ce nu depind de mine ~ipe care nu fac decat sille constat. Ce este posibil pentru noi? Sil fim adevilrati. In primul rand sil vrem, mai mult decat orice, adevllrul. Nu «am gilsit un guru», dacil n-am gilsit un guru. «Mil atlu pe Cale», dacil nu ne atlilrn pe Cale. «Sunt un discipol», dacil nu suntem incil discipoli. Numai minciuna sau somnul par mai u~oare. Cand de fapt este 0 in~eliltorie fiindcil in asta constil faptul cil trilim, ve~nic, in pierdere de echilibru. Filril incetare, echilibru pierdut, echilibru regilsit, echilibru pierdut, echilibru regilsit. Pentru a incerca orbe~te sil fim fericiti. Dar dad am dori sil ~tim adevllruI, acest adevilr este aici, in noi, fie d vrem sau nu; insil pe primul plan e minciuna, contradictia, necunoa~terea de sine. Opozitia dintre suprafatil ~iadancime. Omul nu se cUnoa~te,nu ~tie nici milcar cat de tare nu se cunoa~te. E ceva fantastic ~i infrico~iltor. ~i dacil vrem acest adevilr, dacil vedem Iegile, dacil ne dilrn seama cil nu putem nega legile respective, Ie putem face sil actioneze in folosul nostru ca in cazul ~tiintei, atunci Yomajunge ~i noi, nu ezit s-o spun,la ni~te rezultate; adicil: mai multil unire, mai muM con~tiintil in sensul de «con~tient» ~i nu de con~tiinciozitate, dar ~i, indirect, in sensul de con~tiinciozitate; mai muItii pace, seniniltate, mai muItii annonie intre viata noastril interioaril ~i via!a noastrn exterioarn, fiindcilIa suprafata am vrea un Iucru, in vreme ce incon~tient vrem un altu!. Ceea ce ne condamnil Ia suferin!iI. ~i rezultatul acestei ~tiin!e a adevllrului este intotdeauna acea pace sau acea seniniltate sau acea fericire la care toatillumea aspiril."

I
,,

F

~tiinfa infeIepciunii ..Oare tradi!ia indianil este 0 ~tiin!iI?"

..Eu Spun cil da, este 0 ~tiin!iI, fiindcil se intemeiazil pe cUnoa~terea faptelor reale ~i nu imaginare, a~ spune ch1ar cil este ~tiinta cea mai inaltil, fiindcil ne prive~te in modul cel mai direct. Orice ~tiin!iIa fost flicutil de om; in principiu ea este flicutilpentru om; ei bine, ~tiinta cea mai importantil pentru om rilrnane ~tiinta care duce la cUnoa~tereade sine ~i la prefacerea de sine. Este 0 ~tiinta Particularil, fiindcil noi ii suntem in acela~i timp subiectul ~i obiectul ~i pe de altil parte ea ne transfonnil pe milsuril ce 0 dobandim. Se poate perfect de bine imagina cil persoana rilspunziltoare in
primul rand de succesul experientelor americane pe Lunil

_

nu ~tiu cine

- in ciuda intregii sale ~tiinte nu s-a schimbat absolut deloc, adidi se supune acelora~i spaime, acelora~i egoisme, acelora~i obsesii. acelora~i anxietilti, acelora~i agresivitilti, in timp ce acela care a dobandit aceastil cunoa~tere, nu numai cunoa~tere a omului in general, ci cunoa~tere de sine insu~i, a fost prin forta imprejurilrilor schimbat ~i transformat de aceastil cunoa~tere. To!i hindu~iii!i vor spune: «Cunoa~tem ceea ce suntem». Acela care il cunoa~te pe Brahman poate totul, acela care cunoa~te cuvantul Brahman poate totul in domeniul cuvintelor. Cunoa~tem ceea ce suntem. A~adar, spun cil este vorba de 0 ~tiinta fiindca ea se bazeaz~ pe fapte, pe legile creatiei sau ale manifestilrii. Nu Ie intoarce spatele niciodata, tine seama de tot, tot ceea ce constituie Universul ~i ceea ce'se aflii inauntrul fiintei omene~ti. Dar este 0 ~tiintilce are 0 particularitate, ~i anume cil nu progreseazil pentru ca nu trebuie sil progreseze. Clirtile ~tiintifice apiirute cu abia douiizeci de ani in urmli sunt azi in intregime demodate iar noi suntem tot timpul obligati sil facem recicIari. Aici insli nu existli nici 0 recicIare necesarli. Este vorba de cunoa~terea a ceea ce nu se schimbil, a ceea ce este ve~nic in om; esenta Universului nu s-a schimbat niciodatli. Energia fundamentalli care aIcIItuie~teUniversul continuil sil fie aceea~i. Omul nu vede infraro~iile, nici ultravioletele ~i nu aude dedit anumite sunete. Noi nu trliim, nu percepem, sub forma noastrli omeneasci1, decat 0 foarte mid parte din realitatea totalil, cu exceptia cazului cli suntem profund transformati prin diversele forme ale sistemului Yoga. Aceastil ~tiintil era adevilratil acum 0 mie de ani, douil mii de ani, trei mii de ani; nu se demodeazli. Ceea ce un maestru, un intelept din Upani~ade Ie preda discipolilor lui acum trei mii de ani ~iceea ce un maestru veritabille predil veritabililor lui discipoli astiizi este exact acela~i lucru. Pe acest plan nu s-a prod us nid o schimbare. ~tiinta e totalil, completli, duce la un drum al cunoa~terii de sine, cunoa~terea de sine prin cercetare de sine. Aceastli cunoa~tere de sine este 0 cunoa~tere din ce in ce mai profundli, panlila atingerea unor niveluri.ale noastre in~ine pe care nici mlicar nu Ie biinuim. Trecem de la aparente sau de la suprafatilla adancime. Intelegem unica viatil universalil ce se exprimli prin intermediul nostru ~iunde teritorii imense se deschid inaintea omului, teritorii de care e inutil slile vorbe~ti celor care incil nu au flicut experienta, fiindcil panil intr-atat a~a ceva nu corespunde cu ceea ce cunoa~tem, inc~t tot ce putem face e sil-i aducem la nivelul experientelor noastre deja cunoscute. In consecintli, sille deformilm. A~adar orice om are nostalgia acestui punct de s6sire, adicli a acestei perfectiuni. Speril sil 0 gilseasdi prin orice mijloace. Arta, dragostea, violen!a. Totu!. Ceva care i-ar da impresia cil-~i rupe legilturile, cli trilie~tein largul
'

I'
<-~

~! I'

I' II'

117

TEHNICI DE MEDITATIE

" r\!,

.
.

lui, ell traie~te mai bine, ca duce 0 viata din ce in ce mai bogata. din ce in ce mai infloritoare... Dar ceea ce ii poate cu adevarat satisface nevoile, presentimentul ca exista in noi 0 perfectiune, este chiar acellucro deja cunoscut odinioara din diferite 'invataturi ~i din diferite traditii ~i care azi este, dimpotriva, pierdut. Deci orice om are cu adevarat in el impresia confuza a scopului final, de~i eu spun ca nu ~i-Ipoate reprezenta absolut deloc; aspir1linsa la el, fiindc1lorice om refuza aceasta condipe limitata, supusa suferintei ~iindoielii, ~i inc6arca stfutgaci sa-i scape. ~i in acel~i timp scopul final este la inceput foarte departe, pentru ca e foarte aproape... EI exista de pe acum, dadi vrei, dar suntem desp1irtipde tot soiul de emotii, de conceppi, idei, certitudini, spaime, dorinte,lacomii stocate in noi sau in incon~tientul nostru; ~iavem impresia ca toata aceasta ingrmnadire e inepuizabila, asemeni faimoaselor grajduri ale lui Augias. ~i totu~i se dovede~te posibil sa 0 strapungem, sa ne lepadam de ea, sa ne dezgolim ~isa ajungem la adevarol unic, universal ~i etem din adancurile noastre cele mai ascunse... Sa ne realizmn in timpul vietii. Intr-o buna zi, in India, un intelept ce ya fi numit Buddha ~ia caroi fata plina de seninatate va deveni un exemplu universal, va face sa creasca pe pamantul invat1lturilor Yoga floarea intelepciunii.

.

L_
t.
-= .

---

118

119

~] Ii' :.

I,. 'I'
1

DE MEDITAT Ideea de superioritate $i de inferioritate vine din ignorantil, ~i asta in indiferent ce domeniu... Annonia, pacea ~ilibertatea nu pot lua na~tere dedit din realizarea unitiltii interioare a oriciirei vieti, ca ~i din expresia exterioaril a insil~i acestei vieti. Swami Ramdas

Prostulcarerepeta fara fncetare..Sunt inrobit", pana la unna ~a va ~iajunge intr-o buna zi. ~i nefericitul care spune intr-una ..Sunt un pacatos, sunt un pacatos", pana la unna asta va ~i deveni. Ramakrishna

r" I~

r

Viziuneaasupra lui Dumnezeunu lnseamnanimic altceva decat sil-i realizilm ~isil-i simtim prezenfa in noi in~ine ~i pretutindeni in jurul nostru, tiindcil Dumnezeu este intreg penetrand Spiritul, impregnand tot Universul. Lumile manifestate nu sunt diferite de el, tiindcil sunt doar proprla sa expresie, in tenneni de nUme ~ide fonnil.
Swami Ramdas Sa-ri ridici mi~carile inferioare pana aju~gin plina luminil a con~tiinfei, pentru a Ie cunoa~te ~i a te ocupa de ele, este un procedeu inevitabil; cilci faril a~aceva nici o schimbare nu poate fi facuta. Oar asta nu poate reu~i cu adeviirat decat dacil 0 lumina ~i 0 fOrfa superioara ii sunt suficiente lucriirii pentru a dep~i, mai mult sau mai pUfin repede, forma tendinfei oferite prefacerii. Sri Aurobindo

Riturileaducpurificarea spiritului~inu perceperea Realitiltii. Manifestarea adeviirului este pricinuita de diferentiere ~i absolut deloc de ditre zece milioane de rituri. Shankara
Fara ata~amentara de ea, savdr~e~te f fntotdeauna lucrarea ce trebuie facuta; fiindca omul ajunge la Cel Preainaltsav~ind lucrareafiirasa se lege de ea. Bhagavad-Gita Lumina a luminilor Nu ~tim decat ca Aceasta este dincolo de tenebre Fiind in acela~i timp Cunoa~terea, Obiectul cunoa~terii ~i drumul ce duce intr-acolo: Aceasta saJli~luie~tein inima Universului. Bhagavad-Gita

t. I

I
I

Adoptamijloacele convenabi/e scopului e careincerci p
sil-I atingi. Nu vei obfine unt 4aca vei rilgu~i strigand: ..Existil unt in lapte." Dacil vrei sil faci unt, trebuie mai intai sil culegi smantana de pe lapte ~i sil 0 bafi bine. Numaiin felul acesta vei obfine unt. Ramakrishna Daca m(J fntrebarisubceformtJa Stapanului amedis tati, va voi spune sa 0 adoptati pe aceea pe care 0 yeti vrea, dar sli ~titi ca aceste fonne nu sunt decat Unu!. Ramakrishna

~.

,.--.-...-

I,

-;

BUDDHA $1 PRECEPTELELUI
"I'

~1' (i'

fr'

111:1

~l ~,
:,1

.,~

In secolul al VI-lea i.H., un intelept, c;akyamuni, mai cunoscut sub numele de Buddha, Cel Trezit1, a ctitorit pe baza experientei sale mistice una dintre cele mai putemice religii ale lumii. Legenda spune ca, nascut dintr-un clan aristocratic, a trait, pana la varsta de douazeci ~inou1ide ani, o viata lipsita de griji; dar intr-o zi a avut revelatia suferintei de pe lume ~i ~i-a dat seama ca tristetea, bolile, batranetea, moartea sunt soarta comuna a omenirii. intaJnirea cu un ascet, un brahman, i-a adus revelatia asupra posibilitatii unei cautari interioare care deschide, poate, 0 poarta ditre dezrobirea de sub orice durere. In timpul nOPtii,~i-a parasit palatul, "abandon and domiciliul pentru 0 viata tara domiciliu", ~i-a schimbat ve~mintele cu ni~te zdrente cusute laolalta ~i vopsite in ocru, ~i-a taiat parul ~ia luat toiagul de pelerin. Ani in ~ir~i-apetrecut ascultand mai multi mae~tri, a invatat diverse tehnici yoghine, saptamani intregi ~i-amortificat trupul ~ia postit. Dar nimic din toate acestea nu i-a adus eliberarea scontata. Cu trupul epuizat de supliciile pe care ~iIe impune, hotara~tesa se a~ezesub un smochin, in pozitia de lotus, pe 0 perna din frunze, ~isa nu se mai mi~tedin acelloc pana nu ajunge la iluminare, chiar de-ar fi sa moara. intr-o noapte, sub acel copac numit dupa aceea "allui Bodhi" (~tiinta-radacina), spiritullui ~i corpul au cunoscut, intr-o sublima intuitie, alfa ~i omega ale Universului, ciclul na~teriIor ~ial
I Va Ii numit ~i Siddharta (Cel care ~i-a atins scopul) ~i Gautama (Cel mai bun dintre bovidee, cu referire la vadl, sacr~ in India). Despre via!a lui ~ilocurile unde a tr~it,vezi Randonee sur les pas du Bouddhala EdituraRetz.

~--

MARC DE SMEDT

.
122 123
TEHNICI DE MEDITATIE

11:

"

!
:i.

mOI1ilor,existentele sale trecute, complexitatea Misterului cosmic, crearea lumilor; el descoperii cii materia este alciituitii din vid, cii timpul este infinit dar ciclurile existii; vede moartea ziimislind viata la fel cum intunericul ziimisle~te lumina ~iviceversa. Ii apar domnia naturii ~ilegile ei, ca ~i fuga omului de fiinta lui adeviiratii: ciiutand onoruri ~i..pliiceri,el nu face decat sii se niipusteascii spre suferinte ~i creeazii karma, destin care II inliintuie. Timp de ~aptesiiptiimani,se scrie, eel ce tocmai devenise Buddha a riimas astfel in meditatie, cu trupul ~imentalul domolite, perfect fixate. La capiitul celor patruzeci ~i nouii de zile, hotiirii~te sii transmitii omenirii ceea ce descoperise. Va incepe sii-~i propoviiduiasci1 extraordinara inviitiiturii in Parcul Gazelelor, aproape de Benares, unde discipolii dau niivalii, din ce in ce mai numero~i. Mai multe zeci de ani de peregriniiri ~ide instruiri vor conduce la constituirea unei putemice comunitii~ religioase (sangha) in jurul siiu, al acestui exemplu viu ~i al acestui mesaj de libertate care inci1~i azi i~i piistreazii prospetimea originarii. Medicina aceasta a fiintei se intemeiazii pe 0 doctrinii ~i pe 0 practicii al ciiror prim enunt este Sarvam durkham, care de obicei se traduce prin "Totul este durere", dar care inseamnii mai exact cii in adancul a toate domnesc nelini~tea ~i instabilitatea, deceptia ~i iluzia. In cele din urmii, dorinta este totdeauna dezamiigitii, chiar cand se poate indeplini, fericirea ca ~i pliicerea nu dureazii decat 0 clipii, totul trece, totul se schimbii, nu te poti bizui pe nici 0 permanentii, pe nimic. Fiintele omene~ti viseazii intotdeauna sii-~i fixeze viata intr-un cocon iluzoriu de sigurantii ~i de egoism, dar de fapt fantasmele lor a~aziiun viii in fata realitiitii. De la na~tere ~ipanii la moarte, existenta trece ca un vis, din nevoie in nevoie, in ciiutarea unei fericiri absolute care se sustrage intotdeauna; setea de a diiinui este de nepotolit ~i inutilii, fiindcii moartea se aflii totdeauna la capiitul drumului. Dar atunci Buddha ne invatii cii putem rupe cercul vicios al alieniirii ~i al orbirii. ~i pentru asta mai illtai trebuie sii ne schimbiimconduita prin echitatea ac~unilor noastre; aceasta prin discemiimant (prajna), ce duce la rectificarea punctelor noastre de vedere egoiste ~i a conceptiilor noastre limitate; de asemenea prin moralitate, care cere cuvinte, actiuni ~imijloace de existentii corecte; in sfar~it, prin concentrare sau disciplinii mentalii ce presupune eforturi, atentie ~i memorie adecvate ~i putere de reculegere. Prin aceste opt reguli de viatii, putem sii terminiim cu inliintuirea tarii capiit a cauzelor ~iefectelor, sii intrerupem karma nefasta, sii ne eliberiim de lanturile destinului egoist. Aceastii intelepciune, la indemana absolut oricui, intemeiaza doctrina budistii. Fiira vreo cosmologie la origine, tara vreun zeu indepartat care trebuie venerat: natura lui Buddha se giise~tein fiecine, nouii ne revine

811 realiziim. Aici ~iacum, fiindcii orice clipa, daca e triiiti'i in plin, inchide 0 d ill sine eternitatea. "Cand aceasta este, aceea este; Aceasta apiirand, aceea apare; Cand aceasta nu este, aceea nu este; Aceasta incetand, aceea inceteaza". Dar fiinta omeneasca se lasa inlantuiti'i de 0 serie de factori succesivi, fiecare conditionandu-l pe celiilalt: ignoranta na~te tendintele care due la conceptia asupra con~tiintei ce sfredele~te 0 entitate psihosomaticii, mentalul ei ~i cele cinci simturi; compus ce face posibil contactul cu lumea ~i obiectele acesteia, cu afectivitatea ~i deci setea de obiecte, de simturi ~i de idei; sete care ea insa~i duce la dorinta de dobandire ~ila alcatuirea Ego-ului. Toate acestea creeazii devenirea, na~terea, varstele ~i moartea. Ca siilimpezim viziunea asupra acestei realiti'iti ~i sa ~tim sii mergem pe calea abolirii egoismului ~ia suferintei,nu sunt de ajuns legamintelepioase: trebuie siile adaugiim fapte, practici. Buddha a elaborat deci un sistem precis ~istrict de respectare a normelor religioase, conducand la purificareacorpului , a impresiilor ~i a ata~amentelor, a mentalului, acest cal nebun, ~i la descoperirea Ego-ului nostru, acest Eu iluzoriu fabricat din tot felul de budti, sursa a tuturor nefericirilor ~icare ascunde claritatea Eului nostru profund.

i~'

fi

~.

Postura Celui Trezit Buddha ~i-agasit revelatia cu ajutorul unei posturi care de fapt este aceea a sistemului Raja-yoga: picioarele incruci~atein formii de lotus, spatele drept, intr-o nemi~careindelung sustinutii;atunci se debarasa, cu vigilenta, de ideile de dorinti'i, de relele inclinatii ale mentalului, de bucurie, de tristete. Astfel spiritul devenea "concentrat, purificat, reformat, liber de impuritati, liber de pacate, maleabil ~i potrivit pentru a fi lucrat, ferm ~i fara nehotariiri". "Ce este, 0, ciilugi'iri,calugiirul care, examinand corpul, in corpul sau sIUii~luie~te?n lumea piimanteanii, 0, ciilugiiri, un ciilugiiraju~s in pMure, I la poalele unui copac sau intr-un loc pustiu, se a~azii jos indoindu-~i ~i incruci~andu-~i picioarele, tinandu-~i corpul foarte drept, fixandu-~iaten~a asupra a ceea ce se giise~te in fata lui. Cu atentie, el expirii; cu atentie, el inspirii. Cand expiriilung, el cunoa~teastfel: «Expir lung»; cand inspiriilung el cunoa~te astfel: «Inspir lung»; cand expirii scurt, el cunoa~teastfel: «Expir

I

I ii". I

MARC DE SMEDT

TEHNICI

DE MEDIT A TIE

I

In plus, dupa asta, 0, calugan, acest caJugar examineaza acest corp
.
I

marginitde piele de la taJpi~ipana la varful parului~iplin de ingrediente

,.

,il1itl

'1.

,.~ 11

t~ ."

t I~~

ie' ! ,'~
~

scurt»; cand inspira scurt, el cunoa~te astfel: «Inspir scurt»l. Simtindu-~i astfel intregul corp,el se exerseaza gandind: «Yoi expira» sau: «Yoi inspira», lini~tindu-~ialcatuirea corporala. Astfel, examinandu-~i corpul pe dinauntru, el sa]~]uie~te; examinandu-~i corpul pe dinafara, el saJ~luie~te; examinand legea originii, in corpul sau el saJa~luie~te;examinand legea declinului, in corpul sau el saJa~luie~te;examinand legea originii declinului, in corpul sau el saJa~luie~te.In plus, atenpe la acest gand: «Exista un corp» i se prezintii ca 0 simpla notiune, ca 0 simpla reminiscenta; nesprijinindu-se de nimic, el saJa~luie~te~inu se ata~eaza de nimic din aceastii lume. Acesta e, 0, caJugan, calugarul care, examinand corpul, in corpul sau saJa~luie~te..."

'II I'

{diverse ~i impure, gandind acestea: «Exista in acest corp plete, fire de par, ~unghii, dinti, 0 piele, carne, tendoane, oase, maduva osoasa, doi rinichi, 0 Finim1i,un ficat, doi plamani, 0 splina, 0 pleura, intestine, un stomac, excre' "mente, fiere, flegma, puroi, sange, sudoare, grasime, lacrimi, saliva, mucus "nazal, sinovie, urina.» La fel, 0, calugan, precum un om perspicace, desfarcAnd un sac plin cu graunte diferite, adica de orez, de bob, de linte, de susan fi varsandu-Ie pe acestea Ie examineaza gandind: «lata orez, iata bob, iata linte, iata susan», tot astfel, intr-adevar, 0, calugan, acest caJugar exami:neaza corpul marginit de piele... Astfel, examinand corpul pe dinauntru... (ca mai sus)...,el nu se ata~eazade nimicdin aceastalume.Acesta este,0, caJugan, calugarul care, examinand corpul, in corpul sau sala~luie~te. In plus, dupa aceasta, 0, caJugan, acest calugar examineaza corpul a~a cum se gase~te, a~a cum se aranjeaza, confonn elementelor lui, gandind: «Exista intr-un corp un element teluric, un element apos, un element foe, un element aerian.». La fel, 0, calugan, precum un macelar indemanatic sau un indemanatic ucenic de macelar, taind 0 vaca ~iimpiirtind-o in bucati, lntr-o mare raspantie se ~aza, tot astfel, intr-adevar, 0, caJugan, acest calugar examineaza acest corp a~a cum se gase~te, a~a cum se aranjeaz~, confonn elementelor lui, gandind: «Existiiin acest corp un element teluric, un element apos, un element foe, un element aerian.» Astfel, examinand corpul pe dinauntru...(ca mai sus)..., el nu se ata~eazade nimic din aceasta lume. Acesta este, 0, calugari, calugarul care, examinand corpul, in corpul sau saJa~luie~te."

Exercifiu de aplicare a atenfiei la corp
i-' ~ ,:
f.1 ~:R ~,'.f '"

~

"tn plus, dupa aceasta, 0, caJugan, acest caJugar actioneaza cu deplina con~tiinta, fie ca inainteaza sau da inapoi, fie ca prive~te inaintea lui sau in unna lui, ca-~i intinde sau i~i strange membrele, ca-~i poarta toga, bolul sau mantia, ca mananca sau bea, ca mesteca sau gusta, ca merge, sta in picioare sau ~ade, ca doarme sau vegheaza, ca vorbe~te sau e tacut. Astfel, examinandu-~i orpul pe dinauntru... (ca mai sus)..., el nu se ata~eazade c nimic din aceasta lume. Acesta este, 0, caJugan, caJugarul care, examinandu-~i corpul, in corpul sau saJa~luie~te.

Meditafie asupra carcasei ..tn plus, dupa aceasta, 0, calugan, acest calugar, ca ~icum ar vedea un cadavru aruncat Intr-o groapa comuna, mort de 0 zi sau mort de doua zile sau mort de trei zile, umflat, Invinetit, Incepand sa se descompuna, vorbe~te astfel despre corpul sau: «Intr-adevar, acest corp este supus aceleia~i legi, acelui~i destin,nuIIva ocoli.»Astfel,examinand...ca mai sus)...,incorpul ( sau sala~luie~te. In plus, dupa aceasta, 0 calugari, acest caJugar, ca ~icum ar vedea un cadavru aruncat intr-o groapa comuna, mancat de corbi, de ~oimi, de vulturi, de caini, de ~acali,de tot felul de animale, va vorbi astfel de corpul sau: «Intr-adevar, acest corp este supus aceleia~i legi, aceluia~i destin, nu iI va ocoli:»Astfel,examinand...(ca mai sus)...,in corpulsau slUa~luie~te.

I De fapt, inspiraliilor" .

este yorba despre exerciliu]

pregAtitor

nurnit "Atenlie

asupra expiraliilor

~i a

'.c\OO..._

II,

~:

MARC DE SMEDT
i~11

126

127

TEHNICI DE MEDlT ATIE

m
11,

II

)"

,I"

i

In plus. dupa aceasta. o. dUug1iri.acest dUug!1r. a ~icum ar vedea un cadavru c aruncat intr-o groapa comuna, scheletul sau, de care atama inca ni~tec1imuri insangerate. fiind legat de tendoane..., oasele lui. ale caror legaturi au disp1irut. risipite in toate directiile. oasele mainilor intr-una, oasele talpilor intr-alta, oasele gambelor iar~i intr-alta. oasele coapselor de 0 parte. oasele bazinului de alta, oasele spatelui iara~i de alta, cutia cranfana mai incolo. acest calug!1r vorbe~te astfel de corpullui: «Intr-adevar. acest corp este supus acelei~i

loeul acela. se ducea in chilia lui ~i-~i continua contemplarea. In locul reflexului originar ce reproducea fidel obiectul, cu toate imperfectiunile lui intiimplatoare, intra atunci in scena copia reflexului comparabil eu impresiunea produsa. peste un sidef lustruit sau 0 oglinda. de discullunii ie~ind din nori sau ni~te pasari albe taind noaptea intunecata. ~itotu~i tara culori. nid forma. In starea aceasta - care trecea drept accesibila unui numar
restrans de adepti

-,

spiritul se simtea debarasat

de toate obstacolele

~i

legi,aceluia~i estin,nu il va oeoli.»Astfel,exarninand... (ca mai sus) d
il

in

capabil sa se ridice pana la un grad superior al meditatiei."1

:Ii

corpul sau sala~luie~te. In plus. dupa aceasta. o. calug1iri,acest calugar. ca ~icum ar vedea un cadavru aruncat intr-o groapa comuna, oasele lui albe ca o coehilie:... oasele lui ingr!1rnadite dupa mai bine de un an..., oasele lui putrezite ~iajunse pulbere. acest dHug!1rvorbe~te astfel de corpullui: «Intr-adevar. acest corp este supus aceleia~i legi, aceluia~i destin, nu il va ocoli.» Astfel. examinand corpul pe dinauntru, in corpul sau el sala~luie~te; exarninand corpul pe dinafar1i.in corpul sau el sal~luie~te; exarninand corpul pe dinauntru ~i pe dinafara, in corpul sau el sala~luie~te; examinand legea originii. in corpul sau el sala~luie~te;examinand legea declinului, in corpul sau el sala~luie~te; examinand legea originii declinului, in corpul sau el sala~luie~te. In plus, atentie la acest gand: «Exista un corp» i se prezinta ca 0 simpla notiune. ca 0 simpla reminiscenta; nesprijinindu-se de nimic, el nu se at~eaza de nimic din aceast1ilume. Acesta este. o. calug1iri,calug1irul care, examinand corpul. in corpul sau sala~luie~te" (Majjhimanikaya,
Satipatthanasutta) .

Singur in grota Traind inconjurati de 0 natura luxurianta. calugarii. in afara ~edintelor colective de meditatie. dintre care cea mai importanta avea loe vara. gaseau o placere in a se reculege. intr-o postura stricta. in singuratatea padurilor ~i a muntilor, cum atesta textul acesta: "Cand in fata mea, cand in spatele meu. privirea mea nu mai z!1re~tepe nimeni. fire~te ca este agreabil sa raman singur in padure. Haidem! Vreau sa ma due in singuratate, in padurea pe care 0 lauda Buddha: acolo ii e bine sa fie calugarului solitar care aspira la perfectiune. Singuratic. sigur de scopul meu. grabnic vreau sa intru in padurea incantatoare, deliciu al cucemicilor luptatori. loc de popas al elefantilor plini de ravna. In Padurea Sita. cea inflorita. intr-o racoroasa pe~tera din munti. vreau sa-mi imbaiez corpul ~i sa umblu singur. Singur. rara insotitor. in padurea intinsa ~ifermecatoare... Cand imi voi fi atins scopul? Cand voi fi tiber de pacate?.. AtUncicand pe cer norii de furtuna bat tobele. ciind torentele ploii umplu drumurile de aer
I Vezi Le BOllddha. de Odenbourg. Alcan.

Reflexul imaginii vizualizare:

Calugarii in comunitate d utilizau formade meditatie bazade ~i0 pe

I
~ I' (..

.

"Se construia intr-un ungher solitar, la adapost de orice eventuala incomodare. 0 platforma circulara de argila perfect netezita. cel mai bine de culoare ro~u-deschis. In lipsa de a~a ceva, se putea folosi 0 b1iltoadi de
apa. un cerc de foc

I::. ~.~

-

poate un rug privit printr-o deschizatura

rotunda

-

sau orice alt obiect analog. Unii indivizi. exceptional dotati. nu aveau nevoie de asemenea pregatiri: de exemplu. in locul rotundului de argila, un camp obi~nuit Ie era de ajuns. Te a~ezai deci in fata obiectului in cauza ~i il examinai cand cu ochii deschi~i. cand cu ei inchi~i, pana ce vedeai in fata ta 0 imagine la fel de clara. indiferent daca ochii erau deschi~i sau inchi~i. Cand cel ce mediteaza devenea astfel st1ipiinpe reflexul interio~. pleca din

l'

p' , ~

MARC DE SMEDT

128

129

TEHNICI

DE MEDIT A TIE

Clilug11ru1 care nu ajunge la aceste trei concentrliri rlimane mult timp in lumea transmigratiilor, nu se poate trezi de unul singur. latli de ce, 0 dIugliri, cliutati mijloacele care vii vor inglidui sli dobanditi cele trei concentr1iri;astfel, 0, clilugliri,exersati" (Ekottaraagama, editia lui Taisho Issaikyo,

,!' (

nr. 125).

l

. "

;~ r

~

,.~~ .

J ,

~i cand dHug11ruI,intr-o v"ligliunli muntelui, se abandoneazli meditatiei, a nu, nu poate exista bucurie mai inaltli. Pe malul raurilor impodobite cu fiori ~i pe care Ie incununeazli ghirlanda pestritli a pMurilor, el ~adejos, vesel, cufundat in meditatie; nu poate exista bucurie mai inaltli." I

,,

Cele trei concentrari
Se recurgea ~i la multe alte meditatii; Ie yom glisi in diversele forme de budism. Numitorullor comun rlimiine meditatia. ..Preafericitulle spuse cliluglirilor: «Sunt trei concentrliri. Care sunt cele trei concentrliri? Concentrarea vacuitlitii, concentrarea lui tarli-semn, concentrarea lui tarli-scop.» Ce numim concentrare a vacuitlitii? Aceea in care examinlim vacuitatea, vedem toate lucrurile ca fiind in intregime vide, aceasta este ceea ce numim concentrarea vacuitlitii. Ce numim concentrarea lui tarn-semn? Aceea in care examinlim tarli-semnul, vedem toate lucrurile ca fiind in intregime lipsite de aparente ~i invizibile, aceasta este ceea ce nimim concentrarea lui tarli-semn. Ce nimim concentrarea lui tarn-seop? Aceea in care examinlimtarn-seopul, vedem toate lucrurile ca fiind in intregime nedemne de a fi avute in vedere ~i cercetate, aceasta este ceea ce numim concentrarea lui tarli-scop.
; (

t

';t-. L: ,. ~:

Buddha a murit la varsta de optzeci de ani, mereu pe drumuri; acest rlitlicitor divin a llisat un mesaj de compasiune ~i de intelepciune neegalat de nici un altul; postura sa tarn cusur, chipul sliu senin, reprodus de mii de sculptori ~ide ilustratori, plistreazli imaginea unui om exemplar, pe deplin realizat. C1iluglirilorlui, sli amintim asta,le mai spune, cu cateva luni inainte de a intra in Nirvana ~ide a aboliin el vointa care il inllintuia de viat1i:,,Fiti-vli vouli in~ivli propria fliclie ~i propria salvare..."

r'

,
:,'

I Theragalha,

51. 522 ~i urm., 537 ~i urm.

!

f~, , I
'-""'-"'--'

---

130

MEDITATII TAOISTE
DE MEDITAT - CUVINTE ALE LUI BUDDHA

I!I~ IiI

Prin tine insu(i. intr-adevar. este facut raul. Prin tine insu!i e~ti dezonorat. Prin tine insu!i este evitat r1lul.Prin tine insu\i, intr-adev11r, ~ti purificat. Puritatea e ~i impuritatea sunt personale, nimeni nu-I poate purifica pe altul. Lucrurile sunt precedatede spirit,dominatede spirit,constituitede spirit. Dac1lvorbim sau aqion1lm cu un spirit corupt, atunci durerea ne urmeaz1lcum. urmeaz1l roata copita unui bou de povar1l. Dac1lvorbim ~iac\ion1imcu un spirit senin, atunci fericirea ne urmeaz1l ca umbra care nu ne p1lr1lse~te. Nici respectarea nudita(ii, nici ~uvi\ele de p1ir,nici noroiul cu care i~i unge corpul, nici postul, nici cu1carea pe p1imdntul gol, nici praful ~i murd1lria ce-I acoper1l, nici prosternarea nu-I purific1l pe un muritor care nu ~i-a dep1l~it indoielile.

:~

Prin efort. prin vigilen(a, prin disciplin1l,prin st1lpanirede sine eel inlelept i~i creeaz1l 0 insul1l pe care inunda\iile nu 0 acoper1i.

I.

"~.. 'I

Dintre acela care in Mralie a invins 0 mie de mii de oameni ~i acela care s-a invins pe sine insu~i, eel din urm1l este inving1ltorul eel mai mare. aidoma bijutierului

Treptat, putin cate pu!in, in fiecare clip1l, eel intelept, cu cele ale argintului,
!~ . ~l

face s1l dispar1l propriile-i

pete.

Purtat de dorin(a sdvd~e~ti r1lul Purtat de manie s1lvar~e~ti rdul Purtat de ignorantd sdvar~e~ti r1lul

Purtat de fric1ls1lvar~e~ti du\. r Mai bun dedit 0 mie de euvinte lipsite de in(eles este un singur cuvant chibzuit, ce poate aduce lini~tea in acela care il ascultd.
I

Acela care, dupa ce afost delasator, devine vigilentlumineazdpdmantul precum luna ie~ind din nori.

Lumea esteoarM. Rarisunt aceiacare v1id. piritule anevoiede stdpanit S ~i nestatornic. EI fuge incotro vrea. Este bine s1l-1domini. Spiritul imblanzit asigur1l fericirea.
Pe eel ale carui sim(uri sunt in repaus,ca ni~tecai bine strunitide acela ce-i mand, pe eel ce s-a lep1ldat de orice orgoliu, pe eel eliberat de orice impuritate, pe eel ce astfel este implinit zeii in~i~iil pizmlliesc.

Catre secolul al VI-lea LH., a aparut in China 0 opera de cinci mii de ideograme: "Invatatura Caii ~i a Virtutii sale"~ Tao te King, care avea sa marcheze profund spiritualitatea chineza ~i sa devina una dintre cele mai marl c1irtide invatatur1iale literaturii mondiale, asemeni Bibliei sau Coranului. Nu se ~tie aproape nimic despre autorul ei, Lao zi, Batriinul maestru; acest personaj legendar n-a lasat dupa sine dedit cuvinte scanteietoare de intelepciune ~i mentionarea de catre altii a situatiilor in care ar fi fost amestecat. Contemporanii lui Confucius ~i mai cu seama Zhuang zi, care imparta~esc cu el cinstea de a fi cei mai mari filosofi chinezi, il aduc adesea in scena sub numele de Lao tan, in mici fabule unde replicile lui biciuitoare sunt tot atatea sfaturi pentru trezirea la viata, la viata adevarata. Calea. Intreaga lucrarea sa intemeiaza pe conceptul de Tao, neformatul, nenumituI, constanta ve~nica, indistincta, care ar fi energia fundamental a subilltinzand Universul ~i mi~carea lui: "Tao nu intervine, nu face nimic, dar nu exista nimic pe care el sa nu-l faca," Un alt mod de a defini necunoscutul care se afla in noi ~imisterul vietii ~i al mortii. Este "Stramo~ul a zece mii de fiinte" ~i a orice: "La un mister se adauga un alt mister ~i aceasta este poarta minunilor," Tao, inaccesibil, necunoscut ~i totu~i atat apropiat, este radacina lumii, radacina cerului ~i a p1imantului: "Indicibil! Neobosit! in el se afla imagini...

~. . ,...

,-~"

t,

TEHNICI DE MEDITATIE

in el se afla fiinte... in el seafla esente..."

i
i

I
'

!
V ,
~,

Tao esteoriginea etema,izvorul constantal oricareicreatii, al oricarui fenomen.Este cuiul care fixeaza roata, suflul foalelor la fierane, golul dintr-un vasori dintr-o casa,careIe ingaduie saexiste~i safie folosite ca atare.mperceptibil~iuniversal rezent, aonu este"nici cuvant,nici Uicere". I p T fin ~iyang, aspectele feminin ~i masculin,noctum~i luminos,greu1jiu~or, umed~i uscat,toatelucrurile vin de la el ~i suntintim amestecateu dansul. c Noptile ~izilele sesucced~ialcatuiesc timpul. Pamantul~icerulseamesteca ~i alcatuiescspatiul. Aceast1i o~unea lui Taoexprima,intr-adevar,suflul carepermite viata n ~i totodataechilibrul cibemetic careintemeiazaexistentamateriei. Dar ~i legeacontrariilor, vremelnicia universala,irealitateacarescaldarealitatea insa~i~i dezordineainerentaoricarei ordini. Tao esteansamblulmi~carii cosmice,0 unitatecenu poatefi perceputa modcon~tientdecatre0 fiinta in obi~nuita. "Totul esteparadox.Realuleste0 tepu~a careil stimuleaza taraincetare pe om, fiindca raspundeexigentei lui absolut fundamentale.intre om ~i Univers exist1i0 coniventa,0 intelegeresecreta,ca intre Tao ~i cele zece mii defiinte. Astfel incatomulinsu~iesteun paradox:«Fiecare areconceptia lui desprefrumos, ~i pe astase sprijina uratenia.Fiecareare conceptia lui desprebine, ~i pe astase sprijina raul. feu (exista)~i vu (nu exista)segenereaza mutual.Anevoiosul ~i lesniciosul serealizeazareciproc. Lungul ~i scurtul semasoara unul pe altul...» Tot astfel,continuaZhuangzi, «aceasta estetotodataaceeasauacela~i estetotodatacelalalt... Fiecareare da-ul ~i nu-ullui; poartaopozitiile lui, propriile-i aspectecontrareale realitatii». Cum saIe reduci?inteleptul izbute~te«ramanand axalui Tao», deci in devenindel insu~ipivotul,radacina, rigineacomunaatuturorevenimentelor. o Fiind el insu~i in acela~itimp actor ~i oglinda a tot ceeace se petrecein jurull ui." 1 Vorbind deinteleptul careajungela realizareaintima a lui Tao, Lie zi2 spune:"Formele ~i lucrurile se manifestafata de acelacarenu estelegat de fiinta lui proprie.in mi~canlelui, el esteca apa;in odihnalui, el esteca

.

I M. Bergeron, in Encyclopediedes my~'tiques orientales, Seghers. 2

Le Vrai Classiquedu vide parfait, Gallimard.

~,~,

~r ,t

MARC DE SMEDT

134

135

TEHNICI

DE MEDIT A TIE

,

r
!r

! j

t

lit.

Cfl' "' .\

:1

,

o oglind1i~i in rl1spunsurile lui este ca ecouI. Iatl1de ce Tao este imaginea fidel1ia lucrurilor: lucrurile i se opun lui Tao, Tao nu Ii se opune lucrurilor." Religie a spontaneit1itii, taoismul primitiv lupt1iimpotriva tuturor simul1irilor,iIuziilor create de societate, artificiilor care impodobesc Ego-ul ~i-I impiedic1i s1idescopere veritabilul Eu; ins1irespingandu-Ie, arl1tand vanitatea majorit1itiicO!I1portamenteloromene~ti, intelepciunea taoist1iaccept1i aceste fenomene care tin de lume ~i deci de realitate. Ea propov1iduie~te echilibrul in purtarea oamenilor ~i in cea social1i,justa cale de mijloc care ~ties1iurmeze cursul firesc allucrurilor. Fiindc1idac1inu urmlirncursul firesc, mai devreme sau mai tmiu apar accidentul, ruptura. Unui monarh care 11 intreba cum s1i-~i onduc1iregatul, Zhuang zi i-a r1ispunsc1imai intai trebuie c s1iinvete s1ise conduc1i pe sine insu~i ~i c1irestul va curge mai apoi din abundent1i: iat1iin esent1i continutul mesajului taoist c1itre fiecare fiint1i omeneasc1i. Fiindc1itotul ar fi perfect in Univers dac1iomul nu ar arunca dezordine in bunul mers allucrurilor, stfutjenindciclurile naturale ~iritmurile creatiei Cerului ~i Plirnantului. El, cea de-a treia Putere, singura fiint1i con~tient1i,este investit cu 0 responsabilitate tar1iseamfu, pe care ~i-oasurp1iprost: in loe s1iurmeze calea cosmic1i a lui Tao, se perverte~te ~i creeazl1nenorocire in el ~i in jurullui. Aceast1ifilosofie nu putea decat s1i-iseduc1ipe chinezi, a c1irorviat1ia fost totdeauna pus1iin pericol, supus1icapriciilor unei naturi imprevizibile, unde foametea ~iinundatiile abundau, ~iacelora ale unor printi importanti ~iliterati care ii guvemau ~inu vedeau in ei decat "poporul" bun oricand de corvoad1i ~i nu indivizii. Taoismul, in ceea ce-l prive~te, propunea 0 consolare personal1i ~i s-a instalat repede ca 0 religie a mantuirii: scrierile lui Lao zi ~iale lui Zhuang zi ~i-aup1istratstr1ilucireametafizic1i~ivaloarea de exemplu dar, din secolul al II-lea tH., s-a elaborat, pomindu-se de la aceste r1idl1cini, o misticl1 popular1i. 0 cosmogonie intreagl1 s-a stabilit in jurul miturilor privindu-i pe Nemuritori, ~ederea lor paradisiac1i, b1iuturile~i tehnicile de Viat1iLung1i.Pentru discipoIii lui Lao zi nu exista nici 0 indoial1ic1iacela care izbutea s1idevin1iuna cu Tao, dup1ice armonizase toate energiile ~i toate suflurile din el, nu mai putea muri, devenea aerian ~imergea sl1-iintalneasc1i,intr-o ~ederepreafericiUi,pe aceia care, inaintea lui, ~tiusems1izburde pe la originea lucrurilor ~i a fiintelor. Prin alchimia spiritual1i, corpul se transmuta in spirit pur. Din corpul muritor n1iv1ilea n germene de nemurire, u un fetus divin, eterat. Zhuang Tao Ling, in secolul al II-lea d.H., a devenit adev1iratulfondator al religiei taoiste cu riturile ei, cu tehnieile, retetele, ceremoniile ei. Multiple secte s-au grefat la acest trunchi: atunci taoismul a inceput s1i-~ipiard1i

prospetimea, a intrat in rolul de opiu pentru popor, urmand in asta procesul oric1ireireligii instituite, ~ia ajuns adesea in contradietie cu mesajul originar al intemeietorilor, a~acum s-au petrecut totdeauna lucrurile in istorie. Pentru a oferi un exemplu, s1icit1imdin Ling Piao, Giuvaerul Magic, text sacru din secolul al II-lea dR, unde se spune: "Unul este Tao... Unul nu rezid1iin corpul omului," Formul1icare merge in contracurent fat1ide opinia lui Zhuang zi, care afirma c1i-1 vede pe Tao pretutindeni, in naturl1,in cer, in toate fenomenele, in "fumie1i, bucata de olan, gunoiul de grajd Religia oficial1icreeaz1i 0 indep1irtat1ilume de dincolo, pe care trebuie s1i0 respecti asemeni puterii plirnante~ti.tn vreme ce veritabilii intelepti g1isescadevl1rulin viata ins1i~i; m1irturiest1iacest dialog intre Jo al M1iriide Nord ~i Patriarhul Fluviului: ,,- Cerul se afl1iin interior. Omul in exterior. Virtutea lui Tao locuie~te in cer. Cine cunoa~te actiunea unui «om ceresc» ~tie c1iea se inr1id1icineaz1i cer... in Poate atunci s1iinainteze, s1ise retrag1iori s1ise desrn~oare.. El «se intoarce» intotdeauna la realitatea ultim1i.

-

Ce este cerul? Ce este omul? intreab1i atunci Patriarhul

Fluviului.

- Boii, caii au copite, acesta este «cerul», r1ispunseJo al M1iriide Nord. o z1ibal1in gura cailor, un inel in nasul boilor, acesta este omuI." i ~i convorbirea se incheie cu fraza, mai mult dedit oricand actuall1,a lui Jo: "Nu distrugeti cerul prin om," S1ine oprim acum asupra catorva tehnici l1isatemo~tenire de c1itretaoi~ti cu scopul de a "hrfui principiul vital, Corpul", yangxing, ~ia "hrl1niSpiritul",

yangshen.
"Tratatul asupra extazului care const1iin a te a~eza"(Zuowang lun) spune: "Tao avandu-~iforta perfect1i,schimba corpul ~ispiritul. Corpul este p1itruns de Tao ~i devine una cu spiritul; acela ale c1iruicorp ~i spirit nu fac dedit una este numit «om divin». A~adar, natura spiritului este vid1i~isublimata; substanta lui nu se distruge prin transformare, adicl1nu moare. Corpul fiind intru totul aseml1nl1tor piritului, nu existl1nici viatl1,nici moarte; in tainii, s corpul este aidoma spiritului. In aparentii, spiritul este aidoma corpului. Corpul unic se risipe~te ~i devine toate fenomenele; fenomenele se confund1i ~i devin corpul unie.

.

I~\
, .;,:..".";'-'~~.:~~.":;"J.:.~,\~~

MARC DE SMEDT

TEHNICI

DE MEDIT A TIE

'.
Adeptul a devenit atunci una cu Tao, poate functiona in toate lucrurile." W .i!' l'
III

I

"j I

Practica taoistll comporta un ansamblu de actiuni pennitand buna circulatie a Suflului ~i a Esentei: regimuri dietetice (in care trebuia sll te abpi de la cereale), opt fonne de respiratie, girnnasticll, masaje diferite ce se amestecau cu rugllciuni, meditatii, ceremonii, rituri magice ~i tehnici sexuale. Yom vorbi aici despre exercitiile de punere in ordine a corpului, despre respiratie ~i despre actiunea sexului.

Un exercitiu de gimnasticl1 taoistl1 Pentru a desface nodurile corpului ~ia inllltura obstructiile in calea bunei circulapi a rllsuflarii, taoi~tii foloseau diverse metode de girnnastic1l,dintre care Ie-am ales pe acelea ale lui Zhoughi, practicabile ~iastiizi,chiar ~inumai cu scopul de a ne pllstra sllnlltatea: I) Pentru a aduna zeii (energiile), striingedin dinp ~ifreacll-iintre ei de 36 de ori. Cuprinde-ti capul cu ambele miiini, cu palmele a~ezate pe urechi ~i bate darabana pe partea din spate a craniului, cu toate degetele, de 24 de ori. 2) Mi~cll-tivertebrele cervicale (Coloana cereascll) la dreapta ~ila stanga, evident, intorcandu-p capul ~i ceafa. de cate 24 de ori in fiecare sens 3) Culege-ti saliva din stanga ~i din dreapta gurii cu ajutorul limbii. Simte-ti gura plinll de salivll. Apoi bate darabana cu degetele pe toatll partea din spate a craniului. Inghite saliva. Adunll din nou salivll. Bate darabana pe craniu. Inghite. Repetil totul de 36 de ori. 4) Maseazll-ti putemic rinichii cu amandoull miiinile, de sus in jos ~i de jos in sus, de 36 de ori. Dar 0 poti face ~i mult mai mult, f1Irllnici 0 contraindicatie, pentru a obtine rninunate efecte energetice. 5) Rote~te succesiv fiecare brat, ca pe 0 manivelll de troliu in jurul axului sllu, de cate 36 de ori. 6) Rote~te-ti amandoull bratele impreunll, de 36 de ori. 7) Cu ambele maini unite deasupra capului, ca ~icum ai vrea sll sprijini cerul, expirll Suflul (he) de cinci ori, cat mai adanc posibil. Freac1l-tiapoi cre~tetul capuluide 3 ori sau de 9 ori. 8) Cu ambele palme indoite ca ni~teciirlige, prinde-ti tlllpile picioarelor de 12 ori la rand. Apoi odibne~te-ti tlllpile ~i~azll-te in postura de meditatie. Aceste exercitii trebuie efectuate zilnic, la miezul noptii sau mllcar 0 datil intre rniezul noppi ~iamiaz1l.In tot intervalul se respirn pe nas. Traditia taoistil spune cll dacll sunt bine executate pot sll indepllrteze boala, demonii rlli ~i sll-ti ingMuie a lupta impotriva frigului ~ia cllldurii. Ideal este sll Ie executi inainte de practicarea meditatiei. Aceasta trebuie sll aibll loc mai inainte ca

'. ,;

. t.

,~

c

-

Ii

.~ i '. I
I;.~

'
"

"

".

I~ ~; "

f
!'

i,
!

;..-;.til~,~.: .-~t~\,;..;'-~~~i~''''

MARC DE SMEDT I'

--,,'

-

TEHNICI DE MEDIT A TIE

I
I

ziua sllinceapll cu adev1irat,adicllintre ridicarea din pat ~imicul dejun. Pentnl acestepracticiestenecesam camem bine aerisit1l idit se poate de silenpoasll. 0 ~ Exercitiul menponat aici este de fapt unul destul de simplu, dar mae~trii taoi~ti aveau multe altele, dintre care unele, spuneau ei, iti ingMuie sll intri in foc tarll sll te arzi ori sl1mergi pe apl1tam sllte ineci. Aceste metode ce comportll multe tehnici ale respiratiei sunt, evident, periculos de practicat tarll un maestru ~i nici nu se pune problema sll vorbim despre ele aici.

Pozitia de meditaUe Pentru meditatie, taoi~tii foloseau fie postura in lotus ori semilotus, fie postura cu1cat. Pentru a 0 adopta pe cea din urmll, adeptul taoist se cu1ca pe rogojinll, pe partea dreaptll, cu picioarele indoite ~i corpul in1lltatpe 0 pemll rotund1l~zat1lla subsuoam, pe care se sprijinea bra\UIpentru a suspne capul. Bra\UI stang se odihnea pe coapsll, cu palma stransll in jurul genunchiului. Aceastll pozitie este tradiponal chinezeascll. Oricare ar fi pozipa folositll,este recomandabil sll contempli extremitatea nasului sau un punct aflat in fata ta, pe sol,la circa un metru, ca sl1-tifixezi atenpa ~i sll eviti orice reverie cu ochii inchi~i. Spiritul e fixat pe ceea ce taoi~tiinumeau "centrul galben", adicll punctul situat intre sprancene asta ca sll-iingMui luminii sll se difuzeze inlluntrul corpului ~i sll-1purifice, spuneau ei. Buzele lrebuie sll fie lipite, gura nu trebuie sll vorbeascl1,nici sll radII; respiratia sll fie lini~titll ~iaqancll. Nasul sl1nu mai simt1lnici un miros, urechea sllnu dea atenpe lucrurilor exterioare. concentratia trebuie indreptat1lin intregime spre interior. Gandurile sl1nu mai alerge spre afarll. "Adevllratele ganduri sunt durabile, spune Lao zi in SecretulFlorii deAur. Dacllgandurilesuntdurabile,s1lmanta stedurabilll; e dacll s1lmantaeste durabiHi,energia este durabilll; dacll energia este durabilll, spiritul este durabil. Spiritul este gandirea, gandirea este inima, inima este focul, focul este pilula de aur. Cand contemplllm astfel interiorul, minunile deschiderii ~i inchiderii portilor cerului sunt inepuizabile. Dar dacll nu ne ritrnllm respiratia, nu putem realiza ritmurile cele mai profunde."

:;r~t:f
J"

-

care au z1lmislitalte forte; luminosul ~iintunecatul s-au despllrtit atunci iar 'pulsatia lui yin-yang a inceput sllritmeze noua realitate. Aceste noull sufluri Ie reg;tsimin insu~i corpul nostru',ca ~ipretutindeni in natum. ~i armonizarea lor in noi ne poate inglldui sll ducem 0 viatlllungll ~i s1inlltoasl1 mai ales ~i d ne deschidem la Tao allucrurilor, ' Cei 36 000 de zei sau energii ale corpului sunt, astfel, tarll incetare treziti prin energia r1lsufl1lrii, nergie pe care cel ce mediteazll 0 poate conduce e in orice ungher al corpului dacll e nevoie, de pildll, in cazul vreunei boli. Inspiratiaeste yin, expiratiayang; amandoulltrebuiesl1 lente,subtile fie (nezgomotoase) ~i adanci. Aerul sll fie trimis panll in abdomen, sub buric, in "Oceanul Suflului". Taoi~tii divizau corpul in trei sectiuni, in care situau trei regiuni capitale: capul, pieptul, pantecele. Aceste zone erau numite "Campuri de Cinabru" (Tantien), cu referire la un mitic elixir al nemuririi,al c1lruicomponent esential era cinabrul. Prima regiune, superioarll, Palatul Nirvanei, se aflll iI:} creier. Cea de-a doua, Palatul Purpuriu, se ,afllllangll inima (plex solar) iar cea de-a treia, Campul inferior de Cinabru, se aflllla trei degete deasupra buricului; este esential ca respirapa sll se roteasc1l prin aceste trei zone ~i mai ales sllajungllla campulinferior,acel Oceanal Suflului (gihai), unde se metamorfozeazll in energie purll. Dar pentru asta trebuie, dupll 0 practicll indelungat1l, trecut un "prag". Adeptii taoi~ti ~tiau sll facll atunci ceea ce ei numeau "suflul embrionar": i~i tineau respiratia vreme de trei, cinci, ~aptc. noull, doullsprezece respiratii normale ~idirijau mental energia prin diverse

,II~I\ j 1:1"

. .,

Tantien-ul superior,

-Poarta de jad

f.
~ 'I'.

B I ~I
~

Foeul ceresc al inimii

-

-Tantien-ul median I Ki

Poana medianA

-Poarta inferioarA

RespiraUa ritmaUl

Tantien-ul ceaunul

inferior

I

sau cuptorul

r.

Duplltaoi~ti,Universulinsu~ia ie~itdin hao& atunci cand noullsufluri distinctes-au diferentiat,au alclltuitnoullfortecreatoare,noull"divinit1l{i"

I

.;

MARC DE SMEDT

-----

140

141

TEHNICI

DE MEDlT A TIE

'I~"

,.Ii,

'I

I

I

jl

f

~,

~' \'1: , . j~ '"

.
,-

t

pasaje in interiorul corpului intreg, pan!i la varful degetelor. Puteau astfel s!ise vindeee, s!idobandeasc!iunele puteri ori s!icunoasc!iexperien~ mistice. Dar nu yom sf!itui pe nimeni s!i incerce aSemenea exercitii secrete, bazate odinioarn pe 0 simbolistic!i~i0 ~tiint1i crupuloase ale fiintei ~icare, practicate s f!ir!imetod!i, ar risca ast!izi s!ideelan~eze doar asfixie ~ile~inuri. Exist!i alte mijloace, mai simple, pentru a ajunge la aceste'rezultate. Iat!ide exemplu 0 metod!imenponat!i de marele sinolog Henri Masperol ~iextras!idintr-o carte din secolulal VIII-lead.H., Culegeredin carli noi ~i vechi despreabsorbtia suflului. Dup!iel, este vorba de formulareacea mai exact!i pe care a intaInit-o in cursul cercet!irilor sale. in toate retetele de folosire a suflului trebuie mai intai s!i facem gimnastica la dreapta ~ila stanga, pentru ca oasele ~iarticulatiile s!ise deschid!i ~is!icomunice, pentru ca nerviijin s!ifie moi iar corpul relaxat. Dup!i aceea te a~ezi, cu trupul in pozitia corect!i, ~iexpiri ~iinspiri de trei ori, ca s!i nu existe noduri de obstructie; iti lini~te~ti gandirea ~i uiti de corp pentru ca suflul s!i fie inspirat calm. Dup!i un timp, scuipi mai intai, foarte inceti~or, pe gur!i, Suflul Impur duqi ~iaspiri pe nas Suflul Pur qingqi. Toate acestea de ~asesau ~apteori. Este ceea ce se cheam1i,.Armonizareasuflurilor" (tiaoql). o dat1i armonizarea suflurilor realizat1i, gura ~i nasul fiind amandoul1 inchise ~iabsolut goale, r1isuflareas!iumple atunci gura; bate apoi toba2 in gur11de cincisprezece ori; dac1i0 faci mai mult, va fi ~i mai bine; inghite suflul ca ~i cum ai inghiti 0 mare gur1ide ap!i ~i f!i-l s!i intre in panteee; concentreaz!i-ti din toat!i inima atenpa (asupra suflului care circul!i) pan!i in Oceanul Suflului ~i r1imaiacolo muM vreme. Dup!i catva timp, inghite din nou conform procedeului de mai sus ~i luand doar m!isura (de cate ori o vei face) ca pantecul s!i fie s!iturat, dar f!ir!is!i-ti fixezi un num1irlimitat de ori. Dup!i asta gole~te inima3 ~iumple pantecul. inchide gura, maseaz!i-ti cu mana cele dou!i laturi ale pantecului pentru ca suflul s!i se scurg!i ~i s!i treac1i;~ilas1ica respiratia s!i-pp!itrund!iinceti~or de tot in nas, f!ir1i respira a grosolan, de team!i s1inu pierzi armonia. Dup1iaceasta, corpul fiind cuIcat, intr-o pozitie corect!i, a~az!i-tepe un pat cu 0 pern!i; perna trebuie s1ifie pus!i in a~a fel, incat capul s!i stea la in!i1timeacorpului; tine ambele palme inchise strans. intinde palmele deschise,la patru sau cinci degete dep!irtare
J Vezi Le Tuo!'sme elles Religions chinoi:.'es, Gallimard. aCIUI"scr~nitului

'-,

,
I

2 "A bate toba (cereasci!)" este termenul tehnic folosit pentru a desemna din dinli". de fapt freaci! dinlii. strAngAnd maxilarele. 3 "A goli inima (xuxin) nu reprezinti! gAnd referitor la «Iucruri». adici!la un act fiziologic

a 0 goli insearnni! a alunga orice ~i con~tiinla. spiritul.

lumea exterioari!."

Inima semnifici!

de corp; ~i ambele picioare de asemenea la 0 distant!i de patru sau cinci degete unul de altul. Dup!i aceea respir!i pe nas; cu gura ~i nasul inchise amandou!i, pentru ca inima s!i se concentreze asupra suflului ~is!i-I fac11 s!i circule prin tot corpul. Este ceea ce se cheam!i "A face suflul s!i circule" (yunql). Dac1ie~ti bolnav, inima concentrandu-se asupra suflului, aplic-o la locul bolnav. Dac!isuflul este rapid (GMaial!i),ji, s!ifie slobozit pe nas intr-un curent de aer foarte fin pentru a face s!i comunice respiratia, f!ir!ica gura s!ise deschid!i, ~is!i se a~tepte ca respiratia suflului s!i fie egal!i; apoi s!i se tin1idin nou inchis, conform procedeului de mai sus. Mi~c!i-tidegetele de la picioare, degetele de la maini, oasele ~iarticulapile; ia ca m!isummomentul candiese transpiratia.Este ceeace se cheam!iPenetratiaSuflului (qitong). Atunci, inceti~or, corpul fiind cuIcat, indoaie-ti amandou!i picioarele ~i coboar!i-Iepe p1imantpe partea stang!i timp de zeee respirapi, apoi pe partea dreapt1i, tot timp de zece respiratii. Este ceea ce se cheam!i "Repararea Diminu!irii" sun). (bu Conformandu-te acestor procedee, dup1i0 lun1i,in timp ce mergi sau stai in picioare (nemi~cat), ~ezi ori stai cuIcat, cand pantecul este gol, bate toba ~i inghite suflul f!ir1ilimit!i de timp, ca ~i cum ai manca. Dup1i ce ai servit 0 Mas1ide Vid kongfan dintr-una sau dou!i inghitituri, adaugi1-i ap!i, pe care 0 inghiti ~i0 faci s!icoboare; este ceea ce se cheam!i "A sp~la cele cinci viscere" (xiwuzang). Apoi inc!i1ze~te-p ~icI!ite~te-ti ura cu ap!ilimpede, g gole~te-ti inima ~iumple pantecul, astfel incat viscerele ~ireceptaculii sa-~i aiM frunzulitele dilatate, inghite suflul pentru ca toate cele cinci viscere s!i nu opreasc!i suflul celor cinci arome. Acestea fiind realizate, trebuie pe urm!i s!i scuipi pe gur!i suflul impur ~i s1iaspiri pe nas suflul pur, f!ir!ia num1irade cate ori; trebuie s!i-I arunci in intregime. Dac1i la~i s1i-tiscape pe dinapoi un suflu murdar, incepe s!i bap toba ~is1iamesteei 0 gum de saliv!i,adaug-o suflului pentru a-I completa. Dac1im1inancisau dad bei ceai in felul obi~nuit, apar sufluri exterioare care intr1i;cand au r1imas0 cIip!iin gur!i,inchide gura; ~icand gura este inchis!i, suflurile exterioare care au intrat aici ies prin nas. Or, suflul care intr1iin nas este suflu pur; trebuie ~adar s!im1inancitotdeauna cu gura inchis!i,pentru a nu exista suflu care s1iintre in gur!i, fiindc1idac1iintr!i este suflu mortal. De fiece dat!icand oamenii vorbesc, suflul din!iuntrulgurii iese ~itrebuie s!iintre prin nas; este expiratia ~i inspiratia a~a cum Ie practic!im de obicei. Dac1imergand, fiind oprit pe loc, fiind ~ezat sau fiind culcat, mi~tiintr-una degetele de la picioare, aceasta se cheam1ic!ifaci mereu ca sufluls1ireu~easc!i a cobon. Este un lucru ce trebuie practicat mereu,la care trebuie s!ite gande~ti ~icand e~ti in repaus, ~icand e~ti in mi~care. Dac1inu e~ti atent din vreme, ~ipe ne~teptate suflul exterior p!itrundein panteee, simti 0 umfl!itumu~oarn

.. ~.~

,
MARC DE SMEDT

, J

142

143

TEHNICI

DE MEDIT A TIE

~!,

it r

~i trebuie sa-ti masezipanteculde 0 sutade ori: suflul va scapaprin partea dejos. Oacasuflul urea~inu poateie~i,fa-I sacoboareapasandu-I mana: cu aceastase cheam!!"A punein ordine" (lishun). Abtine-tedela lucrurilecarerup suflul ~idela lucrurilegrase carecurg ori ori careproducfrig; nu trebuies!!manancinici lucruri recicareagit!!sufluI. Oacateconformezitaragre~eal!! acestuiproeedeu practicicu stator~iil nicie timp de nou!!ani, vei obtine rezultatul: vei mergepe gol ca ~i cum ai mergepeplin, vei mergepeap!!ca~icumai mergepepamant,spune tradipa!

sale taoiste, i~i da seama ca a se ocupa de fiinta sa tara a se ocupa de con~tiintasa nu-I face sa se deta~ezede pasiuni~inici de suferintli.Cine
uitii de sine risca sa se piarda, ~i~tiinta fara con~tiinta nu aduce decat ruina. Cand Zhuang Zhi se plimba prin parcul din Diaoling, vazu 0 pasare ciudatii venita din sud, ale carei aripi aveau 0 anvergura de ~apte picioare iar ochii ii erau marl de un deget. Trecand, ea atinse fruntea lui Zhuang Zhi ~i poposi intr-un crang de castani. Zhuang Zhi spuse: "Ce pasare e asta? Cu ni~te aripi atat de mari ~i sa nu-~icontinue zborul! Cu ni~teoehi amt de marl ~isanu mavada!"r~jridica roba ~i fugi dupa ea. Or, pe cand, cu arbaleta in mana, statea la panda, vazu un greiere care, intrucat gasise un ungher umbrit ~i fermecator, uitase de persoana lui; 0 caIuga:ritai~i inaItii cle~tii ~i il ataca, vederea acestei prazi facand-o sa-~i uite propriulcorp. Atunci ciudatapasareprofitiide ocaziepentrua prinde amandoua insectele ~icu acest prilej uit!! de natura ei, astfel incat Zhuang Zhi 0 dobon. Zhuang Zhi oftii: "Vai, fiintele i~i pricinuiesc neajunsuri unele altora; ele singure ~i-au atras nenorocirea!" ~i, aruncandu-~i arbaleta, s-a intors. Padurarul il urma:riinsultandu-I. Ajuns acasa, Zhuang Zhi stiitu vreme de trei h,mitara sa coboarein curte.AtunciLanJiu il intreba:"Maestre,de ce ati stat atat de mult fara sa coborati in curtea dumneavoastra?" Zhuang Zhi raspunse: "Pana in ziua aceea, imi pazeam corpul uitand de persoana mea; contemplam 0 apa tulbure luand-o drept un izvor limpede..."

f

f'
Orele yang Unii taoi~ti preconizau s!! faea exercitii de respiratie in orele yang ale zilei (pe care, de altfel, Ie intalnim in acupunctura chineza). Ei concepuser!! urm!!toarea metoda, unde termenul "A absorbi suflul" marcheaz!! 0 respiratie completa, expiratia trebuind evident s!!coboare in Campul inferior de Cinabru, pretiosul Ocean al Suflului, reprezentat adesea printr-un ceaun tripod unde c1ocote~te foeul interior.
"La miezul noptii (de la orele 11 seara la 1 diminea{a),

:ij ~I I

9x9

=81 de ori.

absoarbe (suflul).

,,:'

La ri1saritul soarelui

(de la 3la 5 diminea{a),

absoarbe (suflul). 8 x 8

= 64

"
/I

de ori. ori.
La ora mesei (de la tla 9 diminea{a), absoarbe (suflul). 7 x 7 =49 de
La amiaza (de la orele 11 diminea{a pana la 1 dupa-amiaza), absoarbe

.\,.

a

(suflul). 6 x 6

=36 de ori.

Tao al dragostei

La apusul soarelui (de la 3 la 5 dupa-amiaza),

absoarbe (suflul). 5 x 5

de ori.
.>

=25

'c_

La crepuscul (de la tla 9 seara), absoarbe(suflul).4 x 4 = 16 ori. S!!reamintim c!!toate aceste practici trebuia s!!fie urmate de post, dupa ie~ireala toaleta,cu corpulcurat, cu un beti~orde tiimaiearzandin camera pentru a 0 purifica; in plus, autorii antici recomandau sa stai mai degrab!! pe scaun decat culcat.

Nu uita de tine
~.

Oar "a-ti hrani corpul tar!!a-ti hrani spiritul" este nebunie curata, dupa cum 0 atest!! aceast!! frumoas!! poveste unde Zhuang Zhi, in ciuda practicii

Spremareaindignarea du~manilorlor,taoi~tiiau amestecatin tehnicile de meditape practici sexuale. Nu e aici nimic care sa ne surprinda, fiindca Tao reprezintiiun val imens ~icontinuude energiia caror mi~carereflecta totalitatea Cosmosului; energia yin-yang lucreaza pretutindeni, iar fiinta umana insa~i este dubla, masculina ~ifeminina; unirea celor doua principii creeaza viats, iar Tao se continua asttel fara incetare. Energia sexuala ramane cea mai mare forta de transformare, fiindca e direct implicata in grandiosul joc dinarnic care intemeiaza universul sensibil ~iritmurile naturii. Chineziiacordatotdeaunamulta importantasexuluiin viata lor, asta pana la epoca recenta cand Mao a stabilit un puritanism strict ~icelibatul tfu'ziu, pentru a evita ca tineretul sa-~i cheltuiasca in dragoste fortele vii ~isa ~iIe pastreze active pentru construirea noii societati. Oar odinioara raporturile sexualeerau considerateceva absolutfiresc, ele re-creauraportulfecund

I! I

MARC DE

-

TEHNICI DE MEDIT A TIE

,

SMEDT

144

145

r
.II

n " I

desigur, dar ~ipentru a-~iechilibra tensiunile ~ia se putea topi in creuzetul orgasmului comun. Unul dintretratatelefundamentaleale dragosteitaoiste,SouNu KingI, unde il vedem pe impliratul Huang Ti (tmpliratul Galben, care i-a invlitat pe oameni) tacandu-~i educatia sexualIi in compania unor tinere experte, spune: Pengzu: "Dupliejaculare,subiectuli~i simte corpul plin de obosealli, auzul deranjat, nevoie de somn, gatlejul useat, articulatiile pardi desprinse. Bineinteles, subiectul a simtit pllicere, dar numai timp de 0 clipli; astfel incat nu are 0 pllicere adevliratli. Dacli nu ejaculeazli, forta ii cre~te, urechite lui percep mai bine sunetele, ochii disting inai clar obiectele. Gratie unui efort de vointli, de control, corpul se simte mai bine; cum oare sli se poatli socoti cli nu existli pllicere?" Huang Ti: "A~ vrea tare mult sli aflu efectelecoituluitarliejaculare." Sun;;: "Uncoit flirliejaculareintlire~te energiile;duplidoulicoituri tara ejaculare, auzul ~i vederea se amelioreazli; dupli trei coituri flira ejaculare, toateboliledispar;dupapatrucoiturifull ejaculare,WuShen(CinciSpirite) este in pace; dupli cinci coituri flira ejaculare, sangele ~ivasele se imbunlltlitesc; dupli ~ase coituri tarli ejaculare, corpul este strlilucitor; dupli nouli coituri flirliejaculare, subiectul va avea 0 viatli ve~nicli;dupa zece coituri tarli ejaculare,el va puteaintrain comunicare ShenMing (CeruVspiritul pur)." cu HuangTi: "Principiulcoituluieste slinu ejaculezisau,eel putin,slieconomise~ti chintesenta; dar dacli vrei sli ai copii, ce-i de tacut?" Sunil: "Asta diferliduplivarsta ~islinlitateasubiectului;totu~i,oricum ar fi, el nu trebuie sli se forteze. Un blirbat de cincisprezece ani ~iin bunli stare a slinlitlitiipoate ejacula de mai multe ori pe zi; cu 0 stare mijlocie a slinlitlitii,0 datli pe zi; un blirbat de doulizeci de ani ~icu slinlitate bunli, de mai multe ori pe zi, cu sanlitate mijlocie, 0 datli pe zi; un blirbat de treizeci de ani cu slinlitate bunli, 0 datli pe zi, cu slinlitate mijlocie, 0 datli la douli zile; de patruzeci de ani, cu slinlitate bunli, 0 datli la trei zite, cu slinlitate mijlocie, 0 datli la patru zite; de cincizeci de ani, cu slinlitate bunli, 0 datli la cinci zite, cu slinlitate mijlocie,la zece zite 0 data; de ~aizeci de ani, cu slinlitate bunli, 0 datli la zece zile, cu slinlitate mijlocie, 0 datli la doulizeci de zite; de ~aptezeci de ani, cu slinlitate bunli, 0 datli la treizeci de zite, cu slinlitate mijlocie trebuie sli nu mai ejaculeze."
1 Seghers.

i
:1 ~

,

I
J

I

Toamna e r!icoroasll, fereastra deschisL luna revarsll 0 vie lucire
: I~

E miezul noptii; nici un cuvmt, nici 0 vorM. Doull r4sete doar sub draperia de mlltase a patului.

I

.

,;} :r'

j "

I'

J;'

al Cerului cu Plimantul, ~i poligamia sub fonna aducerii in familie a unor concubine era 0 regulli. Deci foarte de timpuriu s-au elaborat tratate unde posturile ~i tehnicile sexuale erau descrise practic, cu lux de amlinunte. De aici rezultli un fapt esential: necesitatea pentru blirbat de a nu-~i risipi energia ~i de a putea satisface mai multe femei, pentru marea lini~te a menajului.
Trebuia deci cu orice pret sli evite ejacularea care obose~te corpul

-

~i prin

:,.

unnare,in mlisuraposibilului, lijuisezerareori.0 pH1cere s deplinliera cliutatli
in voluptatea contactelor, a pozitiilor ~i a generozitlitii schimbului. Taoi~tii ~i-au dat repede seama cli tehnicile de retentie a spennei erau de 0 eficientli flirliseamlin: nu numai cIi blirbatul nu-~i dispersa energia iar femeia era satistacutli, dar ~i 0 alchimie subtilli avea loc intre ei. Masculul lua atunci yin-ul de la femeie, ~i aceasta profita de pura esentli yang a partenerului ei. EI este yang, ea yin; yang-ul pune in mi~care yin-ul, care atunci degajli yang. ~i invers,yin-ul femeii st1irne~te yang-ul blirbatului, care degajli yin. Cei doi parteneri se pot hrlini din acest schimb. Femeia trebuie sli aiblicat mai multe orgasme cu putintli, pentru ca, in conformitate cu legile cere~ti, productia de yang sli fie cea mai puternicli. Blirbatul, in schimb, trebuie sli-~i economiseascli spenna cat mai mult cu putintli, pentru ca ancestrala sa energie yang slinu se risipeascli,iar energia vitalIisli-~iplistreze fofta ~i longevitatea. Ceea ce nu-i impiedicli pe autorii antici sli scrie di blirbatul trebuie sli juiseze din cand in cand, pentru a concepe copii,

I, i. ~" "',
;

"

.

MARC DE SMEDT

I
f

146

147
'

---

TEHNICIDE MEDITATIE

Conformtuturortratatelor, binesa facidragostecat maimultcu putinta e

r
11

~i pan a la 0 varsta cat mai inaintata: "Biirbatul, chiar in varsta, nu vrea sa fie fara femeie; daca este fara femeie, Atentia lui, yi, se agita; daca atentia lui se agita, Spiritele lui, shen, se obosesc; daca spiritele lui se obosesc, longevitatea lui diminueaza"... ~i este scris astfel: "Scopul coitului este sa echilibreze energiile, sa domoleasca inima ~isa intiireasca vointa. Urmeaza Limpezimeade Spirit (Shen Ming); subiectulsimte 0 profunda stare de confort, nici frig nici cald, nici foame nici satietate, corpullini~tit. luisarea femeii, nevlaguirea barbatului, iata bunul rezultat." Taoi~tii ~tiu bine ca femeia e mai viguroasa din punct de vedere sexual decat biirbatul, la fel cum apa poateii mai putemica decat foeu!. Unele texte spun chiar ca ea poate primi de opt ori mai mull. Deci un biirbat se poate epuiza intr-insa. Ynvreme ce el i~iaplica tehnicile de retenpe, amiindoi ~i-ar putea armoniza yin-ul ~i yang-ul ~i ar putea cUnoa~te "cele cinci placeri cere~ti". Daca nu, el i~i va risipi potentialitatile ~iva muri inainte de soroe. La inceputul raportului amoros, cei doi trebuie sa se joace cu bliindete impreuna, pentru a armoniza energiile ~i pentru ca "spiritele sa se puna de acord". Ciind sunt perfect emoponap, atunci se pot uni: Tigrul de lad, Pasiirea Ro~ie, Stalpul Dragonului Ceresc, intr-un cuvant falusul, intra in Floarea de Bujor deschisa, in Poam Ro~u-Aprins,Lotusul de Aur, Recipientul Secret al femeii. Mi~carile lente de penetrare alterneaza cu impingeri bru~te, in ritmul crescator 3-5-7-9.Pozipile vanazii; treizeci dintre ele sUntrecomandate acelea~i pe care Ie regasim in toate traditiile, cu unele variante. Falusul poate penetra ~i se poate mi~ca in noua feluri diferite, descrise poetic: I. Tija de lad love~te de la stiinga la dreapta: curajoasa ca un general. prapastii. sare ~i coboara, precum un cal salbatic sare pe deasupra unei 2. Ea

"
I

1

I
, t
I

I

t:
f"

IS
, ., I .,

\l

-

'~

,~ ~, urmeaza valurile. 3. Se deplaseaza urmiirind curbele line ~i regulate, cum pesciiru~ii 4. Patrunde ~i se retrage, asemeni corbului care ciugule~te. 5. Patrunde adanc ~i love~te la suprafa~, ca 0 piatra aruncata in apa. lui. 6. Patrunde inceti~or ~i se retrage la fel, ca un ~arpe revenind la cuibul gaura lui. 7. Patrunde ~i se retrage repede, ca un ~oarece speriat intorciindu-se in 8. Urca ~icoboara, ca 0 corabie cu panze luptiind impotriva unui taifun. 9. Se ridica, asemeni unui vultur dupa ce a prins un iepure. Chiar daca biirbatul vrea sa juiseze, trebuie sit a~tepte juisarea partenerei, apoi, scotiindu-~i falusul cu circa doua treimi, sit mchida ochii, sa se

concentreze dedesubtullimbii, sa-~i umfle narile, sa Inchida gura, sa inspire lungindu-~i gatul ~i strangandu-~i umerii: tehnica aceasta va limita cantitatea de sperma ejaculata. Cat despre metoda de retentie totalil, iatil reteta cel mai des aplicatil: cand esenta va ie~i, se prinde repede penisul cu doua degete mediane ale mainii stangi, In spatele scrotului ~i inainte de anus, se strange putemic ~ise inspira viguros, in acela~itimp cu incle~tarea~i frecarea intre ei a dintilor, de mai multe zeci de ori daca e nevoie. Atunci esenta nu poate ie~i ~i urea prin coloana vertebrala in creier. Tehnica aceasta secreta trebuia sa fie utilizata destul de rar ~i pregatita; sa fii curat, sa nu fii baut, nici ghiftuit, sa fi meditat ~i sa copulezi dupa miezul noptii. Dar cu ajutorul vointei, al atentiei ~i cu 0 buna respiratie, orice biirbat poate ajunge sa faca dragoste restrangiind frecventa ejaculiirilor ~iprofitand astfel de binefacerile descrise de vechii chinezi. Pentru a arata cu cata minutie studiasera ei reactiile corpului (dar cat de uimitor poate fi acest lucru, de vreme ce au descoperit mirnculoasa ~tiinta naturala: acupunctura?), sa citam din Sou Nu King: Xuannii: "Calea coitului pentru barbati necesita «patru sosiri»; pentru femei, «noua sosiri», noua energii." . Huang Ti: "Care sunt cele patru sosiri?" Xuannii: "Dadi Tija de lad nu se ridica, Inseamna ca energia armonizilrii nu a sosit; dad se ridica dar nu destul de groasa, inseamna di energia mu~chiului este absenta; daca este groasa dar nu destul de tare, lipse~te energia osului; daca este tare dar nu destul de cald11,inseamna c~ energia Shenn-asosit.Celepatrusosirialeacestorenergiisuntdeterminatede Dao (Tao, cale, drum, ratiune...). Trebuie sa actionezi in deplina con~tiinta ~isil nu ejaculezi in timpul coitului." Huang Ti: "Foarte bine. Dar care sunt cele noua energii?" Xuannii: "Ciind 0 femeie respiril greu ~isimte nevoia sil-~iinghit11saliva, sose~te energia plamanului; daca I~istrange partenerul, asta anuntil sosirea energiei din splinil; vaginul alunecos arata energia rinichiului; daca face mofturi, e semn al venirii energiei osului; picioarele ei se agata de picioarele
partenerului, a sosit energia muscularil; miingaie Tija de lad

sosirea energiei cilmii. Pentru un coit indelungat, trebuie sa simti aceste nouil energii; dad nu, pot apiirea boli." Urmeaza multiple tehnici ale coitului, precum cele de mai jos, pentru pil~trarea sanatatii ~i alungarea bolii: Tigru/ merge: femeia se ghemuie cu capulln jos ~ifesele in sus. Barbatul o penetreaza de opt ori cu Tija lui de lad, inconjurand cu bratele pantecul .
energiei siingelui; miingaie mamelonul partenerului

-

-

semnul

venirii

MARC DE SMEDT

" ~"
,~ n f!~

femeii; va trebui sii penetreze cat mai adanc posibil ~i sii reia operatia de cinci ori. Yin-ul femeii se inchide, apoi se deschide, lichidul curge. Dupii act, odihnip-vii putin; femeia nu va fi niciodatii bolnavii iar biirbatul va fi mai tare decat oricand. Pe~tii.solzi tangasohi: biirbatul se culcii pe spate iar femeiase ghemuie deasupra, cu fata spre eI. Tija de Jad piitrunde inceti~or dar putin adanc, ca un sugar sugand mamelonul; femeia doar i~i suce~te fesele. Piistrati pozitia cat mai mult timp cu putintii; cand femeia juiseazii, biirbatul i~i retrage Tija de Jad. Aceastii metodii poate trata toate bolile Jie Ju (de acumulare). Tonifierea viscerelor: femeia se culcii pe 0 parte ~i-~iindoaie picioarele; biirbatul, culcat ~iel pe 0 parte, 0 piitrunde de patru ori cate nouii ori. Pozipa aceasta permite ~iarmonizarea energiilor. Pentru a trata senzatia de frig in sexul femeii, trebuie sii practicap cate patru ~edintepe zi, vreme de dou1izeci de zile. Tonifierea~angelui: biirbatulse'culcii pe spate; femeia, in genunchi deasupra lui, se intoarce cu spatele; el 0 piitrunde cat mai adanc posibil, de ~apte ori cate nouii ori. Aceasta are ca rezultat cii biirbatul capiitii 0 nouii fortii. E nevoie de ~apte ~edinte pe zi, vreme de zece zile, pentru a trata neregularitatea cicIului. tn toate aceste tehnici, respiratia abdominalii (cu expiratie profundii in pantec) joacii un rol major; ea ing!duie sii-ti piistrezi controlul ~i calmuI. Mai era valorificat ~iprincipiul desti,nderii inaintea actului, ~itoate tratatele insistii asupra importantei de a vii armoniza pe deplin, de a descoperi corpul celuilalt ~i zonele lui sensibile, de a-I mangaia, de a inviita sii-ti placii ~i sii bei din "Izvorul de Jad". Dar aceste sfaturi privitoare la dragoste sl1nu ne facl1sii uitiim scopul ultim al unirii: "Perla de foc", reprezentatl1 aliituri de dragon in toatii arta chinez11; ceastiigeml1misterioasii este simbolul perfect al energiei yin-yang a devenitii una, puriienergie vita1ii,condensat de energie cosmicii primordialii. ~i atunci poate cii p11rtile secrete ale fiintei se deschid, ~iea are posibilitatea sii-~i "contemple chipul, cum era el inaintea na~terii sale". Perla de foc. Tao.

DE MEDlT AT
Bdrbatul realizat i~i exercitA inteligen\!lin

felul unei oglinzi. EI ~tie ~i CUl1o~te,

ftr!i ca din aceasta s!i rezulte nici atrac\ie, nici repulsie, ftr!i ca nici 0 urmll sll persiste. Fiind astfel,el este superiortuturor lucrurilor ~i neutrU in privin\a lor. Zhuang zi

:r,

l
ir
.11

Modeldm argila pentru a face vase $i acolo u~de nu este decat gol Se aflll eficien\a vasului! Liezi La inceput omul nu ~tie, Pe urmll ~tie Cliutarea lui nu poate avea margini! tn aceastll ambiguitate este realitatea! Zhuang zi I I I I

..: ~r.

\

Sd rupi cu orice activitate. sd te retragi din lume,
SIInu dovede~ti nici mare in\elepciune, nici mare virtute... Omul perfect trebuie sll fie in stare s!ipIece ~i sll vinll ca ~i Muritorul de rand. Zhuang zi \ \ I I

d conformunorlegiprecise.latA Fiecelucru are natura lui specified, ezvoltatA
de ce nu trebuie niciodatll sll fOf\ezi ie~irea dintr-o situa\ie, oricare ar fi aceea. Kang Pi, Comentarii Cerul, Pdmantul~i Omuljoacdjiecare un rol in crearie: CerulzWnisle~te, plimantul hr1lne~te~i Omul indepline~te.

Zhong Yong, Cartea riturilor

mul\umit e soartalui. d Cdndva,intr-o noapte,amfost unfluture zbur1ltAcind
Apoi m-am trezit tiind Zhuang zi. Cine sunt eu in realitate'? Un fluture care viseazll ell e Zhuang zi sau Zhuang zi care i~i inchipuie ell a fost un fluture? Zhuang zi

,

' "

i: ~
f'f ~

Norocul ~i nenorocul nu sunt 0fatalitate; ele suntcrea\iaomului.tn c1lreia rezultatul

virtutea

oric11rui bine ~i al oricllrui rllu il urm1lre~te ca 0 umbrA. Kan Ying Pien, Tratatul despre acriune

'j 1; I

,

.

.-i~~~":=~~'

~,

l

II

.....

---CALEA RAMURII HINAYANA
,.1 I i

t'

t ~
II .1'

Pe parcursul indelungatei sale existente. B~ddha ~i-apredat discipolilor invlltllturile. conform cuvintelor: "Povara. purtlltorul poverii, luarea poverii. depozitul poverii." Dllpll moartea lui. continuitatea mesajului a fost asiguratll de comunitatea c!ilugllrilor ~ia laicilor (sangha) ~iprin succesiunea patriarhilor. dintre care primul a fost Mahaka~yapa, cel care a zambit atunci cand Buddha, clltre sfar~itul vie~i, in plinll reuniune a discipolilor apropiati, a invfu'tit intre varfurile degetelor sale lungi 0 floare. Acela singur a avut atunci revelatia intelesului ultim al invlltllturii: totul este energie pura, totul este in cele din urmll unitate. Vidul zllrnisle~te fenomenul. fenomenul zarnisle~te vidul. De-a lungul anilor. au aparut diferite secte ~i grupari. dupll tinuturi ~i mae~tri. Nici un fanatism nu s-a manifestat intre ele; Buddha precizase foarte elar c!i transmiterea operei sale trebuia sll se fac!i "in insll~i limba t!irii cu pricina". Nu adeptii noi trebuia sll invete un limbaj strllin, ci c!ilug!irii rnisionari sll-~itraduc!i mesajul. In cele din urmll, dupll conciliul tinut in anul 380 d.H.. se poate spune c!i budismul s-a despartit in doull ramuri: Micul Vehicul (Hinayana sau Theravada) ~iMarele Vehicul (Mahayana). Cea dintai, sau doctrina Celor Vechi, ajunge mai ales in sudul Indiei ~i al Asiei de Sud-Est; Ceylon. Birmania, Thailanda in vreme ce a doua se va raspandi. prin Himalaya, pana in China ~iJaponia. apoi. incepand cu secolul nostru. in Europa ~iin America. Yom arllta mai jos tehnicile Vipasana (viziune intemll a lucrurilor a~a cum sunt ele) ~iAnapana (atenpe indreptata asupra respirapei ~ia concentrarii

Ii'

;,
" \")~~;~"i;;;;:':::l~z:it:

l

-

..

TEHNICI MARC DE SMEDT

DE MEDIT ATIE

152

11S3

spiritului) a~a cum au fost ele trnite de Dominique Godreche I in cursul numeroaselor ~edinle in India cu maestrul binnanez Goenka. Aceste tehnici se aflii la baza tuturor practicilor aplicate inc1iin m1iniistirile~i la ~edinlele Hinayana.

'~~

poate ajuta pe acest drum, cu dragoste ~i compasiune.

Folosili-v1i timpul

,in felul cel mai util ~i munci~ cu insistentii ~i r11bdare. Procesul purific11riieste dureros. Suf11r 0 ulceralie ~itrebuie s-o ap11s sl1iasl1puroiul, ~i asta e greu de ca ;~idureros; dar trebuie sl1str11bat ntreg procesul ace~ta. i
,

Tehnica Anapana A~azii-te in a~a fel incat sii ai coloana vertebralii dreaptii. tnchide ochii. Asigurii-li echilibrul corpului, oricare ar fi pozilia aleasl1. Unn11re~tefiecare inspirape ~ifiecare expiralie, fiecare suflu care intrn, fiecare suflu care iese, suflu cu suflu. Nu Ie num11ra.Nu interveni asupra lor. Nu Ie impiedica sl1fie a~a cum sunt. Lasl1-te sl1respiri ca de obicei. o respira~e lungii r11manelungl1,0 respiratie scurtii riimane scurtl1. LasI1respira~a sl1fie ~ cum este, dar manifestii0 foarte mare vigilent11 in observarea a ceea ce se duce ~ivinein tine:eu inspir / expir / inspir/ expir..J etc. Fii ca un paznic al intr11rii n casl1pentru fiecare persoanl1care intrii ~iiese. i Fii pe deplin concentrat, in dreptul n11rilor,laie~irea aerului, apoi simte incet-incet contactul respiratiei in punctul situat deasupra buzei superioare, dedesubtul n11rilor~i in mijlocul acestora. Orice se inmmpll1,intoarce-te statomic la senzatia suflului in acest loc ~i la con~tiinla acelui du-te-vino alfiectJrei respiratii. "Meditatia nu este nici 0 reverie tiicutii, nici vreun fel de a-Ii piistra gol spiritul. Este 0 luptl1activl1. Este un tonic pentru iniml1~i totodatl1pentru spirit. Un budist nu se roagl1pentru a fi salvat, nu se increde decat in el insu~i ~i i~i ca~tigI11ibertatea" (Narada).

,

mine.

Nu m11pot elibera de suferinll1 f11r11l1apl1s ca sl1dau puroiul afarl1 din s

~~ II!
J

~

)..

Procesul acestei tehnici: un proces de cur11lire, o cale de purificare. Nu trebuie sl1fugim de ticl110~ia noastrl1; trebuie sl1-ifacem fall1. SI1 examinl1mspiritul echilibrat. ~i puroiul se duce. tn timp ce lucrl1mla aceasta, avem impresia eli astfel problemele ni se agraveazl1~i mai mult. Exemplu: Un put cu ap11 limpede. Fundul putului e plin de murd11rii. Vreau s11-1 ur11t~i trebuie sl1cobor in fundul pu\Ului, ~i intrucat agit c mizeriile,eLefactoattJapa murdartJ,fiindcl1 incerc stJelimin murdtJria de La fund.

I I I I

~i atunci ~iapare

ce fac? Scot murd11ria la suprafat11. Tot ceea ce este adunat in subcon~tientul nostru urc111asuprafalii ~i iese

~i pleacl1. Dacl10 murdiirie pleac11, -am eliberat de ea. Chiar dacl1se duce doar m
'

-

" I,

Vipasana latl1 cum explicl1 maestrul Goenka atitudinea spiritului de a observa in cursul medita~ei: Dacl1 mi-e sete, trebuie sii beau eu insumi, nimeni altcineva nu poate bea in locul meu. Trebuie eu insumi SI1 intreprind c11111toria. Oricine

In parte, m-am eliberat de aceea care s-a dus. Las11 s11urce la suprafat11impuritlllile. Asta vine ~i pleacl1. Oricare ar fi chinul pe care trebuie sl1-1 indur11mla inceput tncetul cu incetul ea se duce ~i noi trllim Bucuria. Eu nu fug nici de chin nici de bucurie. Mil bucur de bucurie, dar f11r11 ata~ament fatl1de ea: starea de Nibbana. Prin observarea corect11 fiec11rei 11rti corpului, vedem senzatiile luand a p a na~tere ~i plecand. tn starea de Nibbana nimic nu ia na~tere ~i nici nu se duce. Pentru moment trebuie sl1eliminl1m la maximum foeul care este in noi

l
"

I Vezi San/ana,

"Spiritualites

vivantes".

Albin Michel.

- mania.

',~ ..~,.

~
:i ,;r

!i

.l 11.,

.

MARC DE SMEDT

154

155 Oare asta ma ajuta in viafa de zi cu zi? Aici e intrebarea.

TEHNICI

DE MEDIT A TIE

Fiecare pas in plus in practidi face teoria mai limpede. Practica imi cunlt4 mentalul condi~ionat, plin de prejudedi~i. ~i aceasta practica elimina toate astea. ~i vederea limpede este eliberarea. Aducem argumente, fiindca toata viafa am tacut asta pentru a dovedi ca inteligenfa noastd este superioara celei a~altuia. Pentru mine, totul este optimist. Am un .remediu pentru a ie~i din suferinfa. Am un sapun pentru a-mi spala murdana. II folosesc ~i vindec murdana asta in mine. Optimism ~i munca!

Trebuie sa tai vechile noduri ~i sa impiedic crearea altora noi. Exemplu: Focul arde ~inoi iI ataf1imdin ignoranfa, ~iel arde ~i mai tare. Daca, printr-o anume tehnica, incetez sa-I mai ataf, se stinge. o aCfiune aduce 0 reacfiune etc. Exemplu: Seman boabele unui banian. Banianul da roade gratie boabelor. Un bob da mai multe roade. Fructe cu boabe, egale, identice celorlalte in calitate, ~i din nou rasar ~i din nou un hanian cre~te; ~i tot a~a la nesfiir~it. Este legea Naturii. ~i procesul invers este 0 lege a Naturii: impiedicarea multiplicarii. Le oferim totdeauna demonilor no~tri un pamant roditor; ~iinmulfirea Ie reu~e~te. Contin in mine un put de petrol; acest lucru da na~tere unor explozii incredibile ~icare se intensifica tot mai J'!1UIt.

Cele doua aspecte ale tehnicii I. Spiritul nostru sensibil ~i ascufit, subtil. 2. Echianimitatea. Sa observam lucrurile in ADEVARATALOR NATURA,ne va ajuta in viafa nimic.de zi cu zi. Daca nu ne ajuta, atunci este zero, nu inseamna absolut Daca este numai 0 experienfa de zece zile? Atunci? Intreaga viafa este tacuta din experienfa. ~i pe urma? Daca sluje~te la a-mi intari Ego-ul zicandu-mi: ..Am tacut asta, am tacut cealalta..... Nu. De fiece data cand spiritul meu i~ipierde echilibrul, mizeriile se creeaza. In ce fel trebuie aplicata aceasta tehnica in viafa noastra cotidiana? De ce in primul rand SENZA TIA? Ea are 0 relafie directa cu impuritafile noastre mentale. In din cotidiana, ciclu. mania: viafanou intru inma aflu intr-o anume situafie in care ma cuprinde Oar daca utilizez aceasta tehnica sunt mereu con~tient de ceea ce se intiimpla In mine; ~i ies din problema mea ~i 0 impiedic sa se multiplice. Am monedei. o jata a luat obiceiul sa observ lucrurile pe dinafar1i;nu viidintotdeauna decat

Fiecare vibratie are 0 antivibratie Daca dezvolt in mine puritatea, acest fapt distruge impuritatile. Exemplu: Daca un metal con~ine0 singura molecula straina de eI insu~i. nu are f0rta ~i puritatea pe care ar trebui sa Ie aiba. Pentru a obfine aceasta puritate, trebuie sa-I punem in contact cu 0 anumita vibratie, pentru a scoate molecule Ie straine. Vibrafia spiritului pur se mi~ca in spirit ~i impinge vibratiile rele afara din noi. Daca fac Vipasana doua ore pe zi ~i pe urma ma infurii? Ei bine? Vipasana este 0 munca pentru intreaga viafa. Oar viata trebuie sa ne-o traim. Altfel Vipasana devine un rit, ca ~irestul, ~i a~a ceva nu are trecere in viata. Este 0 arta de a trai. Daca nu 0 aplic, imi impart raulla ceilalfi. Jar ceea ce trebuie sa Ie dau celorlalfi este armonia ~i pacea. Dadi in viata nu intra a~a ceva, atunci toata practica este ira~ionala. Nu-mi pot dori decat ca totul sa fie bun in viafa mea. Oar cum sa fac fata situatiilor asta inseamnii practica.

Ceea ce ma stapanea inainte vreme de patru zile, acum ma stapane~te doar zece minute (manie etc.).

-

OL

~j?' .1: /,

MARC DE SMEDT

~

156

157

TEHNICI DE MEDITATIE

J'.

Fiindd1 orice situatie provoad1 senzatii, ~i acum am mvatat sa fiu con~tient de senzatiile mele ~i Sa fiu echianim. Exemplu: Buddha. intr-o zi lumea I-a intrebat: "Care este fericirea noastra?" Pentru fiecare este ceva diferit. Poate fi aceasta sau cealaM. " Care este fericirea noastra?" Propriile mele karme bune sunt raspunzatoare de fericirea mea. Toate cele rele sUntimpotriva fericirii mele. SA TE SIMTI SIGUR, sa-ti pastrezi echilibrul spiritului. Cand cineva tipa, eu trebuie sa ziimbesc. Cand nimic nu mai merge, eu trebuie sa zambesc. Cand ajung sa ma intind la pamant, trebuie sa zambesc ~i 0 fac. Cand totul e confortabil, ziimbesc, sunt fericit. ~i cand mananc legume vechi ~i uscate - ziimbesc. Fii fericit in toate situapile. Nu este 0 Predictl, este 0 Experien(d. Magia nu functioneaza. Nici miracolele. Numai practica funcponeaza. Totdeauna urasc ceea ce este aici ~i ador ceea ce nu este aiei. Ei bine? Sa fae invers: sa fiu fericit cu ceea ce ESTE. Fiindca este ACUM.

_ veneratia totall1fatl1de maestro, de Buddha, de invl1t11turl1, creeazl1 care nevoia unui prozelitism necontrolat ~i 0 mare incredere in sine; 0 meditatie energica, dand un sentiment de putere;

-

beatitudinea,

sublima fericire invadand intreaga fiintl1;

_ vederea unor licariri sau a unor forme ~i puncte luminoase; - egalitatea spiritului, deta~area neutrl1; _ perceperea acuta a fiecarei mi~cari a con~tiintei in intelegerea vremelniciei tuturor lucrurilor; atentia asupra acestei forme de perceptie; _ ata~amentul fatl1de toate fenomenele descrise mai sus. Mae~trii sistemului Visaddhimaga spun cl1nu sunt stari rele, ba dim'potriva, dar d1 trebuie indeosebi sa nu Ie acorzi 0 importantl1fundamentall1 ~i sl1 nu te opre~ti la ele. Sunt etape de care trebuie sl1 treci. Lunecari progresive ale trezirii de sine insu~i.

-

Cele zeee eoneeptii asupra introspeetiei Cand meditapa a reu~itsa impiedice imp~tierea spiritului, pot interveni un anumit numar de fenomene psihofiziologice pe care ar fi tentant sa Ie asimilam iluminarii ~i termenului de meditape. Este de fapt vorba de ni~te "pseudonirvane" care miirturisesc anumite schimbari de con~tiinta dar. nu trebuie in nici un caz sa-l instaleze confortabil pe subiect in acest sentiment de superioritate spirituala, nici sa-i opreasca progresia. Asemenea stan, aduse de "cunoa~terea Manifestarii ~j" Disparitiei" sunt: a - senzatii extatice, ei1ldurain membre ~iin organe, frisoane voluptuoase,

incanti1ri;

- seninatatea spiritului ~i a corpului, calmul interior;

.. -----

158

TEHNICI TIBETANE
DE MEDITAT In bucurie perfecta, traim SID1lito~i printre bolnavi. tn bucurie perfectli, traim flir1i u~maniin lumea du~d mliniei;printre oameni plini de dU~m&Ue, rnmanem lipsiti de dusmlinie. tn' perfectli bucurie, traim slinlito~iprintre bolnavi; printre oameni bolnavi, r1imanem feriti de boalli. In perfectli bucurie, traim neobositi printre aceia ce se obosesc. Printre oamenii care se obosesc, rlimanem feriti de obosealli. tn perfectli bucurie traim noi, clirora nimic nu ne apartine. Veselia este hrana noastrli, ca ~ia zeilor strlilucitori. Calugarul care sala~luie~teintr-un ungher solitar ~i cliruia inima ii este plinli de pace gustli 0 fericire supraomeneascli; el contempI1ifatli in fatli adevlirul. Ce se intiimpla, Sona? Erai tu, mai inainte, inainte
sli pleci de acasli, indemanatic in atingerea lliutei?

- Da,

Doamne. - Atunci ce crezi despre asta, Sona? Dad1 pe lliuta ta corzile sunt prea intinse, va da atunci lliuta tonul potrivit ~i va fi gata sli fie atinsli? Nu va fi nimic din acestea, Doamne. - ~i ce crezi tu despre asta, Sona? Dacli pe lliuta ta corzile sunt prea destinse, va da atunci lliuta

-

tonu] potrivit ~i va fi gata sli fie atinsli?

- Nu

va fi nimic

Introdus in Tibet in secolul al IV-lea d.H., budismul Searlispandit mai intiii la curtea regalli, apoi in tara intreagli, unde s--a amestecat cu ~i apoi a inlocuit religia ~amanicli Bon-po, bazatli pe magie ~i vrlijitorie. Marea fortli a misticii budiste a fost cli a ~tiutmereu sli se adapteze conditiilor particulare din jur, asimiland practica religioasli anterioarli ~istarea de spirit a autohtonilor. Este sigur cli Hinayana, care Searlispandit in tlirile calde, tropicale, a dat na~tere unor comportamente, unor practici ~i unei arte de a trlii budice foarte diferite de acelea dezvoltate in Tibet, unde crestele munti10rse ridid la inliltimi inegalate ~i alclituiesc ceea ce poetic a fost numit "Acoperi~ul lumii", unde cIimatul este aspru ~i conditiile de viatli dificile. Acest popor de munteni, plitruns de puterea unei naturi slilbatice ~i grandioase, avea sli dezvolte, sub influenta unor foarte mari mae~tri, 0 misticli slilbaticli ~i ea. tn secolul al VIII-lea d.H. a sosit in Tibet un maestru venit probabil din Afganistan, Padmasambhava (cel nascut dintr-o floare de lotus), Marele Guru, care va fi ctitorul primului ordin monastic national, Nyingma-pa. Cu el a fost trezitli acea formli particularli de budism numitli Vajrayana, Calea Fulgerului, Calea Diamantului, definitli~idrept Calea Mantrei (Mantrayana)

din acestea, Doamne. - ~i atunci cum e, Sona? Dacli pe lliutata corzile nu sunt nici prea intinse, nici prea destinse, dacli p11streazli justa m11surn, a da lliuta tonul potrivit ele v ~i va fi gata sli fie atinsli? - Da, Doamne. - Ei bine, tot
astfel, 0, Sona, fortele fiintei prea tare intinse duc la exces, prea destinse duc la moliciune. Astfel incat, 0, Sona, realizeazli in tine echilibrul fortelor tale, tinde f1ir1iincetare d1tre echilibrul facult1iplor tale spirituale ~i propune-p aceasta ca scop.

~i Calea Tantrei (Tantrayana).Acest budism tantric privilegiazlirolul
guru-ului care singur poate clilliuzipe novice pe calea periculoasli ~isemeatli a Vajrei, unde capcanele nu lipsesc; fiindc~ el, maestrul, a parcurs de-acum drumul ~iil poate arlita ~i altora. tn secolul al XI-lea, Milarepa ("Mila cel cu roba de bumbac", nurnit astfel fiindcli practica yoga clildurii interne in sihlistria lui himalayanli, f11ra

;.r:;""C;"2'~';':"',;~:.~~,;~~S;'~'."

L

I
TEHNICI DE MEDIT A TIE

MARC DE SMEDT

161

a purta alte ve~minte) va fi modelul generatiilor de pustnici ~i de d!lugm ~i patronul putemicei ramuri de Kargyud-pa, ~coala Inv1lt1lturii ransmise. t Ascet capabil de cele mai aspre mortific1lriale trupului, magician cu puteri miraculoase, maestru a sute de discipoli, foarte mare poet ~iIntelept - viata lui Milarepa este povestit1lIn ceea ce a devenit 0 lucrare c1asic1l literaturii a universalel; ellnsu~i ~i-a narat viata In fafa discipolului s1luRetchung: portretul acestei fiinte omene~ti hot1lrate s1l inving1l puterile demonilor interiori ~i s1lmearg1l dincolo de dincolo r1lmane un exemplu deosebit ce dovede~te inc1l 0 dat1\c1l aventura interioar1l nu se desparte cu nimic de existent1l ~i reprezint1l suprema aventur1lde tr1lit,aici ~i acum. Cartea de fat1l nefiind consacrat1\ decat tehnicilor de meditatie, iat1l primele randuri ale povestirii lui Milarepa despre cea dintai experient1la sa de pustnic Intr-o pe~ter1l: "... am c1lutatconfortul corpului In pozitia ghemuit, care adun1lcele cinci vetre interioare. Am c1lutatsenin1ltateaspiritului prin condipa propriei mele eliber1lrice pune st1lpanirepe imaginatie. Dup1lcare am intrat In meditatie. tndat1l c1lldura interioar1l a inceput s1lm1linvadeze. Apoi a trecut un an. Am avut atunci dorinta sil merg s1lrecunosc tinutul ~i s1liau aer. M.am preg1ltits1lies. Dar mi-am amintit leg1lmantulde odinioar1l~imi-am adresat mie Insumi loviturile de bici ale acestui cant: 0, incarcane a lui Marpa Port-Sceptru. Binecuvanteaz1l cer~etorul, pentru ca el s1l-~is1lvfir~easc1l retragerea In pustie. Milarepa, 0, superbule, nu ai decat propriile tale sfaturi. ~i nu ai pe nimeni care s1l-tivorbeasc1lprietene~te. Prive~te. Valea dorintelor este 0 vale de~art1l. Alung1l-timahnirea. Obiectul dorintelor tale e n1l1ucire. Nu-ti distrage spiritul, nu-l distrage, ci r1lmaiunde e~ti. Dac1lII distragi, iti vei aminti toate chinurile. Nu-l c111tina, u-I c111tina, int1lre~te-tispiritul. n ~i Dad! ~ov1li,meditapa ta va fi luat1lde vant. Nu pleca, nu pleca; ci nesocote~te-ti patul de odihn1l. Dad! pleci, piciorul ti se va poticni de 0 piatr1l.

Biciuindu-m1l astfel, am meditat f!ir1ls1lmai deosebesc ziua de noapte. Cre~team in sfintenie ~i astfel trecur1lInc1ltrei ani." Cu multi ani mai tarziu ~i la cap1ltulunui drum lung, iat1ltestamentul silu, pe care I-a cantat inainte de a muri: "SaIut tillmaciului Marpa. Sil m1lbinecuvanteze ca s1levit controversa. Meditand blandetea ~i mila, Am uitat deosebirea dintre mine ~i ceilalti. Meditand lama al meu pe culmea sufletului meu, Am uitat de aceia care comand1lprin influent1l. Meditand Ydamul meu In acela~i timp, Am uitat lumea grosolanil a simturilor. Meditand formulele traditiei orale, Am uitat cilrtile de dialectid!. Pilstrand ~tiinta celui de rand, Am uitat iIuziile ignorantei. Meditand a1ciltuireacelor Trei Corpuri in Sine, Am uitat s1lvisez la sperant1l~i la team1l. Meditand viata aceasta ~i lumea de dincolo, Am uitat spaima na~terii ~i a mortH. Gustand bucuriile singurilt1ltii, Am uitat p1lrereafratilor ~i prietenilor mei. Compunand versuri pentru descendent1l, Am uitat s1liau parte la polemicile de doctrin1l. Meditand ceea ce nu are nici Inceput, nici negatie, nici loc, Am neglijat toate formele de conventii. Examinand corpul nirvanic al aparentelor, Am omis s1lmeditez creatiile spiritului. Dispretuind flir1lpref!iditorie discursul, Am uitat folosinta ipocriziei. Alegand corpul ~i limbajul celor umili, Am uitat dispretu1 ~i aroganta personajelor importante. F1Icanddin corpul meu propria mea m!in1lstire, Am uitat m1ln1lstirea ora~ului. Adoptand spiritul flir1lIiter1l, Am uitat s1ldisec cuvintele."

I

I I I I

I
I I I I I I

Nu adormi,nu adormi;ci mediteaz1l.

.

Dac1ladormi, cele cinci otr1lvuriale coruptiei te vor cople~i.
I Milarepa.ses me/ails.ses epreuves.son iIluminalion. ayard. F

MARC DE SMEDT

162

163

TEHNICI DE MEDlTATIE

Fiindd1 nu putem intra aici in subtilitaple ~i profunzimile budismului tantric tibetan, se cuvine sa precizam inca 0 data importanta maestrului in aceasta Cale, ~i ne yom margini sa precizam unele indicatii practice utile pentru intelegerea spiritului de meditatie. Indicatii ce merg in direcpa efortului facut de unii lama exilap pentru a adapta mesajullor catre Occident, precum Sogyal Rinpoche care, vorbindu-ne despre anumite efecte ale meditatiei tibetane, a spus: "Inima nu se poate schimba decat prin sentimentul intens al precaritatii conditiei noastre. Nu este vorba aici de a adopta 0 experienta «tibetana», ci de a 0 realiza pe a ta proprie. Dupa noaptea intunecatii vin zorile. Atunci cand totul se tope~te~idevine ireal, trebuie numai shccepp ~isa I~i lucrurile in voia lor. Toate problemele noastre vin din dorinta de a apuca; meditatia este mijlocul de a ne dezvata de tendintele de a voi sa prindem. Lasandu-ne in voia lucrurilor, 0 fireasca senzape de spapu urca in noi;' asta inseamna meditapa. A lasa din mana, a vrea sa apuci sunt doua atitudini ale mentalului; acest mental care, atunci cand 11uitam, este In chip atat de stralucit, in chip atat de savant artificial ~i in~elator. Meditatia este calea simplitatii, a deschiderii, ajustetei, pe care 0 intalne~te mentalul. Ea se serve~tede mental ca sa domoleasca mentalul. Baza practic!irii meditatiei este relaxarea. in primul rand este important sa ne instalam confortabil, pentru ca gandurile ~i sentimentele sa se lini~teasca. Nu trebuie sa ajungi nicaieri, nu trebuie sa indepline~ti nimic, a~a ca lasa-te in voia lucrurilor. Vita orice idee primita, uita chiar ca e~ti pe cale de a medita. Ramai nemi~cat ~i respira cum se nimere~te, in chip firesc. Cat despre mental, nu e vorba s11-tisuprimi gandurile ori sa Ie retii, ci dimpotriva, sa Ie la~i sa treac11,fara a te lasa pe tine distras ori sedus de ele. Nu incerca sa Ie influentezi. Dac11 pe cale de a visa ori a te gandi... e~ti ei bine, viseaza, gande~te-te, pur ~i simplu. Daca nu adaugi altele noi, gandurile vor trece de la sine."

-

sa nu' gande~ti;

- sa nu analizezi;
- s11 reflectezi; nu _ sa-ti pastrezi spiritul in starea lui fireasca. Concentrarea asupra unui obiect unic este metoda care permite aceasta realizare. Respectiva concentrare unica este impartita, in general, in doua tipuri de practid: acelea care nu implica respiratia ritmata ~i acelea care 0 implica. 1. Concentrareacu respira(ielibera Pentru aceastiiprima etapa a practic11rii concentrapei, mae~triirecomanda in general sa se foloseasca un obiect simplu, 0 pietricica, flacara unei luman11ri, extremitatearo~iaticaa umlibeti~orde tamaie care arde sau orice alt obiect de mici dimensiuni, cu conditia sa se distinga lesne in mediul din jur. Dupa ce ii adreseaza 0 rugaciune maestrului sau ~i ii implor11afluxul de harori, discipolul i~i concentreaza spiritul as~pra obiectului ~iI~i fixeaza gandirea, impiedicand-o sa vagabondeze. Nu se identifica cu obiectul ei, adoptdnd postura corectii, 11prive~te ~ilasa deoparte orice activitate fizica ~i mentala. Cand spiritul este agitat de navala gandurilor, se recomand11s11 practice meditatia intr-un loe inchis, sihastrie sau chilie. Daca, dimpotriva, spiritul este indolent, atUnci e mai bine sa mediteze in aer liber, pe un loe ridicat de pe care sa poata vede\i departe ca sa stimuleze energia. . Dupa ce a experimentat cu succes aceast11 prima metoda de concentrare, discipolul abordeaz!ltripla contemplatie a corpului, a cuvantului ~ia spiritului lui Buddha, simbolizate de 0 imagine a lui Buddha, de 0 mantra ~iun punct luminos. 2. Concentrareacu respira(ieritmata Aceste tehnici au 0 importanta capitala fiindca deschid poarta stapanirii perfecte a respiratiei, care doar ea Ii ing!iduie ascetului sa atinga cele mai inalte stan extatice. Stiipanirea suflului se dezvoltii in paralel cu stiipanirea gandirii, fiindca existii 0 legatura profunda intre cele doua functii. Qricine i~i poate da seama; este de ajuns sa schimbi ritmul respirator, pentru a schimba ~i regiunea mentala. Reprezinta una dintre tehnicile practicate in cursul meditapei pentrU a alunga formarea gandurilor ~i a amintirilQr care impiedica concentrarea.

Regulile meditatiei Sa ajungi la tranchilitatea corpului ~ia spiritului, in tacere ~isinguratate, acesta este scopul primordial al discipolului 1care se conformeaza mai intai regulilor unui mare maestru al traditiei tibetane, Tilopa:
I Vezi Nirvana-Tao, de Daniel Odier, Laffont.

'~)...,..,...~.;,,,,,:, "'J,;..~:;",-).,

MARC DE SMEDT

164

165

TEHNICI

DE MEDITATIE

Dupa ce ~i-aaranjat postura, meditantul se concentreaza asupra inspiratiei ~iexpiratiei suflului, ritmandu-Ie. Mi~carea se poate efectua in doi timpi: inspiratie-expiratie, sau in patru timpi: inspiratie-respiratie-expiratie-vid. Metoda cea mai simpla consta in a numara ritmic, lasandu-te absorbit cu totul de ritm. Trebuie de asemenea sa urmare~ti aerul in calatoria lui prin corp. Fiece rni~care sa fie lenta ~i imperceptibila.. Practicand aceste tehnici, discipolul capata con~tiinta ~itotodata stapanirea corpului ~ia spiritului. EI se pregate~te pentru practicarea concentrarii a~a cum 0 definea Tilopa.

deoparte, ramane pur ~i simplu in starea de concentrare, fara sa se ata~eze in nici un fel de fenomenele ce se produc.

lata acum reguliIe tradition privind meditatia, a~a cum Ie pred1i ale Sanctitateasa al XIV-leaDalai-Lama.

Cele cinci obstacole 1. Lenea care te descurajeaza de practicarea meditatiei. 2. Uitarea obiectului meditatiei prin slabiciunea memoriei. 3. Delasarea. De~i nu uiti obiectul, spiritUl e dominat de delasare ~i impra~tiere. 4. Asociere a celor doua obstacole precedente, cel de-al patrulea obstacol este cazul meditantului care ~tie eli mentalul sau este dominat de deUisare ~iimpra~tiere, dar nu face nici un efort pentru a dezvolta factorii opu~i ~i a suprima obstacolul. 5. Se intampla uneori ca, dupa ce ai tacut efortul necesar pentru combaterea obstacolului ~iai izbutit sa produci factorii opu~i, sa continui efortul atunci cand nu mai e nevoie. Cata vreme cele cinci obstacole nu sunt suprimate, nu poti obtine concentrarea. Pentru a antrena mentalul ~i a-i ingadui sa-~i atinga scopul, se folosesc cele opt dharme care se opun obstacolelor ~i Ie neutralizeaza. Cele opt dharme sunt:

Concentrarea

Cllrllobiect

Cele trei metode care urmeaza iti permit sa stapane~ti fluxul gandirii automate ~i sa te desprinzi de ea pentru a cunoa~te extazul. 1. Sa tai radacinagandirii inainte de toate, se cuvine sa ai con~tiinta ritmului gandirii ce ne strabate intr-o infinita succesiune de elanuri ~i ne impiedica sa realizam vacuitatea fundamental a a propriului nostru spirit. 0 data ce con~tiinta aceasta e clara, trebuie, inca de la inceputul meditatiei, sa intrerupi orice gand, imediat ce a dat navala. Metoda se nume~te "metoda de taiere a radacinii".

2.Sanu reacfionezila ganduri
Metoda aceasta nu incearca sa suprime obiectul, ci pur ~i simplu sa te faca indiferent ~i neutru la derularea gandirii. Meditantul nu alimenteaza gandurile ce se produc in el, Ie lasa cu indiferenta sa curga, de pard ar fi vorba de lucruri straine lui insu~i. Fara sa faca efortul de a Ie opri, meditantul se disociaza de fluxullqr continuu ~i nu Ie mai acorda nici 0 atentie. 3. Sa ajungi la stareafireasca a spiritului Aceasta metoda este a echilibrului perfect, care ii ingaduie spiritului sa-~i regaseasca starea nemurdarita. Meditantul nu trebuie nici sa-~i incordeze, nici sa-~i relaxeze spiritul. in starea aceasta care evita orice extrema, deci oboseala, incordarea ~irelaxarea, meditantul i~i pastreaza spiritul desprins de ide!, in perfecta contemplatie. Atitudinea lui fata de viziunile ce se produc atunci este aceea~i, ~i el nu se fixeaza asupra lor. nu incearca' sa Ie dea

Credinta

Hotararea Energia
Vointa

se impotrivesclenei mentale

I

.

Amintirea obiectului

lnteligenta vigilenta se impotrive~te delasarii ~iimpra~tieriimentale. Reactia imediata de cum apare distragerea. Destinderea ~i echianimitatea.

-

se impotrive~te uitarii.

~n,.. I'~...,i'

MARC DE SMEDT

166

167
2. Concentrarea

TEHNICI DE MEDITATIE

Cele noua etape ale meditatiei 1. In primul stadiu, mentalul inceteaz1i s1imai fie afectat de obiectele exterioare. Se stabile~te asupra obiectului meditatiei. 2. Curentul fortei mentaIe se ingmde~te ~i se regularizeaz1i. Mentalul este constrans s1irevin1iasupra obiectului, se fixeaz1, dar pentru scurt timp. 3. Dobande~te capacitatea de a readuce mentaIul asupra obiectului indat1i ce intervine 0 distragere. 4. Mentalul se dezvolt1i ~i in acela~i timp se limitew obiectului. exact la forma

discontinu1i. Aceast1i activitate readuce mentalul asupra

obiectului. 3. Concentrarea regulat1igrape efortului. 4. Concentrarea 'spontan1i.Mentalul r1imanefixat asupra obiectului. f1[r1i nici un efort.

Cele zece etape succesive ale concentrarii Dup1i cum am spus, prima fort1irezult1i din audierea cuvintelor unui maestru, ea orienteaz1imentalul spre studiul concentr1irii;impiedic1imentalul s1ise indep1irteze ~iil readuce asupra obiectului. Indat1ice mentalul incepe ,s1ise stabileasc1i asupra obiectului, ajungi la prima etaptl. 1. Mentalul nu mmane mult timp asupra obiectului. Gandurile n1iv~lesc ~ise revars1ica apa unei cascade. Pare c1iun adev1iratval de ganduri ~ne~te pe ne~teptate. In realitate, totdeauna a fost vorba despre a~aceva, dar acest val de ganduri nu ap1iruseniciodat1iin con~tiint1i,tiindc1ipan1iacum privirea nu se intorsese spre in1iuntru.Acum, folosind memoria ~iinteligenta vigilent1i, mentalul se intoarce ~i-~iarunc1iprofund privirea in el insu~i, de aceea apar toate aceste ganduri. Experienta este comparabiUl. u aceea a unui om distrat, c inecat intr-o multime ~i care, deodat1i, cap1it1icon~tiinta a tot ceea ce il inconjoar1L Mentalul incepe si!.priveasc1i, s1icunoasc1i ~i s1ic1aseze diversitatea de ganduri pe care Ie arbitreazi!..Descoperirea aceasta nu e 0 gre~eali!., ci 0 experienti!.fireasc1i. Pe intreaga durat1ia respectivei etape se folose~te cea de-a doua forti!., reflectia, pentru a readuce ~ia restabili fl1ri!. incetare mentalul asupra obiectului meditapei. Atunci cand mentalul este mentinut astfel un timp, se ajunge la a doua etaptl. 2. Gandurile care apar din cand in cand pricinuiesc un deranjament, dar incetul cu incetul dispar ~iinceplltoruli~irealizeaz1[pentru prima oam oprirea gandurilor. Aici apar doull gre~eli: del1isarea~iimpm~tierea. Cu toat1ihoti!.rarea trebuie s1ireaduci mentalul ~i s1i-1fixezi din nou asupra obiectului. Imediat ce ai reu~it, obtii prima activitate mentalll: intensitatea ~i convergenta. Totu~i mentalul continui!.sll se lase distras, a~aincat trebuie si!.reintri in posesia lui ~i sll-1fixezi din nou asupra obiectului; folose~ti pentru asta cea de-a treia fort1i,amintirea, ~i abordezi astfel a treia etaptl. 3. In cursul acestei a treia etape, mentalul incll intampinll delllsarea ~i imprll~tierea. Uneori, energia ii lipse~te ~i el se descurajeazi!.;folosind cea de a treia fortll, memoria, il obligi sl1se intoarc1i la obiectul concentr1irii.

5. Mentalul constat1irezultatele proaste ale distragerilor ~iale pasiunilor. EI i~i d1iseama de avantajele concentr1irii ~i se disciplineaz1i. 6. Mentalul se lini~te~te.Sentimentele opuse concentr1irii se atenueaz1i. MentaIul manifest1iinc1iatrac~e pentru obiectele simturilor, dar cand se ive~te o dificultate meditantul este capabil s1i0 dep~easc1i. 7. Pacificafea ~i purificarea subtile ale mentalului.
. 8. Auxul mentaluluicurge in mod regulat, din ce in ce mai dens ~i unificat, c1itreobiect.

Cele ~ase forte 1. S1iasculti inv1it1ituraunui maestru. S1icite~ti textele despre metoda de urmat pentru a fixa mentaIul. Astfel se dezvolt1iprima fort1i. 2. Forta unui gand repetat stabile~te mentaIul asupra c1iiide concentrare. 3. Forta amintirii aduce inapoi mentaIul distras ~iIIfixew din nou asupra obiectului meditatiei. 4. Inteligenta vigilent1iing1iduies1ise vad1iprostul rezultat al pasiunilor ~i excelentele roade ale meditatiei. Aceasta suscit1ibucuria de a medita. 5. Puritatea energiei prezerv1i de pasiuni mentalul. . 6. "Forta obi~nuintei" este relatia fireasc1i~icomplet1idintre mental ~i concentrare. Efortul atentiei mentaIului a devenit inutiI.

Cele patru activitati mentaIe
1. Intensitatea ~iconvergenta. Prin intermediul acestei activit1i~,mentaIul p1itrunde in obiect.

~

-

-.....

-

- - - 168
169

-----

-

-TEHNICI

.DE MEDIT A TIE

~

MARC DE SMEDT

Cea de a treia fOI1aingaduie ~i delimitarea exacta a campului mentalului cand el cauta sa se rataceasca asupra altor obiecte. Accezi la a patra etapd. 4. In timpul concentrani, gandurile ~i pasiunile apar in mod repetat, fiindca meditantul nu cUnoa~teinca prostul rezultat produsde aceste perturban; el ignora pana ~i roadele pure ale concentrani. InteJigenta vigilenta, care este cea de a patra fo~, Ii permite meditantului sa remarce aceste gre~eli, sa Ie recunoasca ~i sa Ie inlature. Daca de fiece data cand se mai ridica un gand II intrerupem imediat, mentalul se stabile~te, in sfiir~it, cu fermitate asupra obiectului sau. Ajungi la a cincea etapd. 5. Uneori m.entalul incearca un sentiment de insatisfactiecu privire la concentrare, iar acest sentiment declan~eaza impra~tierea, dar obligand mentalul sa treaca de respectivul obstacol ajungem la a $asea etapd. 6. Acum gre~elile ~ipasiunile au disparut, dar trebuie sa ramai la panda, fiindca ele pot reaparea. Daca se manifesta vreo gre~eala sau vreo pasiune, apare pentru meditant prilejul de a-~i evalua fOI1atrezirii con~tiintei pe care inteligenta vigilenta a suscitat"o in el; oricare ar fi pasiunea ce se manifesta, cupiditate sau desfrau, gratie trezirii con~tiintei va putea sa se debaraseze de respectiva pasiune ~i totodata energia lui devine destul de sustinuta. Aceasta e clipa ajungerii la a $aptea etapd. 7. De la a doua ~ipana la a ~aptea etapa, de~i a obtinut cel putin intr-o anumita masura concentrarea iar mentalul Ii este stabilit asupra proiectului sau, meditantul nu se afla la adapost de delasare ~i,de impra~tiere. Chiar dupa lungi intervale, aceste distrageri se pot inca produce ~i pot intrerupe meditatia. Concentrarea se reinstaleaza cu ajutorul celei de a treia forte, amintirea. FOI1ain cauza se aplica de la a treia ~i pana la a ~aptea etapa. A treia ~ia patra fOI1a,inteligenta vigilenta, neutralizeaza impra~tierea. Cea de a cincea fOI1a,energia mentala, neutralizeaza delasarea. 0 data cele doua obstacole suprimate, concentrarea devine aidoma unui curent regulat neintrerupt ~i se ajunge la a opta etapd. 8. In cursul acestei a opta etape, trebuie totdeauna sa-~ continui efortul, .cugrija ~iperseverenta, ceea ce va permite distrugerea definitiva a delasani ~iimpr~tierii, care nu mai pot intrerupe meditatia. Acum concentrarea nu mai este supusa nici unei perturban ~iobtii cea de a treia activitate mentala, concentrarea regulata; totu~i efortul este inca necesar ~i va ramane astfel pana]a aparipa celei de a ~aseaforte, puterea obi~nuintei. Incepand din acest moment, cand puterea obi~nuintei a intrat in joc"obiectu] meditatiei este foarte limpede, mentalu] se concentreaza tara efort, e] ramane stabi] tara a mai fi nevoie sa utilizezi amintirea ~i nici inteligenta vigilenta. Ai ajuns la a noua etapd.

9. Mentalul ramane atunci intr-o stare de egalitate stabila, tara efort, comparabila cu starea de spirit a cuiva care, hotarand sa recite un text religios pe care il cunoa~te bine, i~iincepe recitarea dar la mijlocul textului intervine ceva ce ii distrage spiritul. Totu~i,prin puterea obi~nuintei, recitarea continua de la sine, tara gre~eala, nici intrerupere. 10. La fel se intampla atunci cand mentalul este ferm fixat asupra obiectului meditatiei; el ramane imobil, tara a fi necesar sa folose~tiamintirea, nici inteligenta vigilenta; samadhi-ul continua de ]a sine, prin propria lui
fOI1a~i poate continua timp foarte indelungat

-

este cea de a patra activitate
I II

menta]a: concentrarea spontana. Aceasta ultima etapa deschide adevarate]e pOI1iale misticii tibetane ~i poarta meditatia spre vacuitate ~i Universul infinit pe care ea Ie cuprinde. Guru-ul Chogyam Trungpa, care preda in Statele Unite, aminte~te1 ca nu trebuie sa presupui "ca exista vreo doctrina secreta... In tot ceea ce se refera la invatatura nu exista nimic ascuns; ea e totdeauna deschisa. In realitate este chiar pan a intr-atata deschisa, simpla, obi~nuita, incat, oricare ar fi caracterul personal al unui individ, el e continut in ea Prin ]ucrurile simple ~i directe, prin lucrurile obi~nuite din conduita ~i mentalitatea I~i, ajunge oricine la realiiarea starii de trezire".

Ii

Calea Diamantului: Vajrayana D~r aceasta asertiune privind "nesecretul" doctrine lor tibetane trebuie modulata in privinta practicilor tantrice ale Vajrayanei (Calea Diamantului), fiindca tara supravegherea unui adevarat maestru ele pun in mi~careenergii incontrolabile. Nu yom spune deci aici decat ciiteva cuvinte despre asta. Termenul vajra ar reprezenta 0 substanta atiltde tare, incat nimic n-ar putea-o taia; discipolul care a ajuns la 0 realizare pe care nimic nu 0 poate afecta a devenit 0 fiinta de vajra ~i a realizat un corp de vajra. Toti Buddha ~i Bodhisattva sunt numiti Vajra-Dhamas, Detinatori ai Vajrei. Totdeauna este necesara 0 initiere ~iea se practica in toate ~coliletibetane de fiece data cand un lama trebuie sa Ie comunice discipolilor lui 0 noua tehnica ~i sa-i faca sa acceada la un nou nivel de con~tiinta. John Blofeld2 vorbe~te de patru initieri majore:
I Meditation et Action. Fayard. 2 Le Bouddhisme tan/rique du Tibet, ..Points Sagesse".Seuil.

Ii

~:-'I;~./ .

..)

MARC DE SMEDT

TEHNICI

DE MEDIT A TIE

"I. Transmiterea Puterii Vasului, care purifici1 trupul de obstacolele kannice ~ide obstructiile canalelor psihice, autorizeaza vizualizarea zeit!plor ~i, asemeni celorlalte trei niveluri, duce la anumite rezultate ce nu pot fi dezvaluite. 2. Transmiterea secret! a Puterii, care purifica cuvantul, pennite circulapa suflului vital (cf. Chi sau Ki din chineza), cre~te'puterile cuvantului astfel incat mantrele pot fi folosite eficient ~i duce la anumite alte rezultate. 3.Transmiterea Puterii Divinei Cunoa~teri, care purifica spiritul, pennite practici speciale (inclusiv cele de tip Hatha-yoga) ~i duce la anumite alte rezultate. 4. Transmiterea Puterii Ultime, care duce la recunoa~terea esentei veritabile a spiritului; de acum inainte, simbolurile pot fi transcense iar identitatea dintre subiect ~i obiect resimtita prin experienta directa. Ea autorizeaza practicarea de Ati-yoga ~i are rezultate mistice profunde." Primele trei desfac nodurile relativitatii, in timp ce a patra pne de domeniul metafizicii absolute. "Putem considera ca fiecare inipere aduce patru tipuri de beneficii: 1. purificarea intunecimilor; 2. conferirea puterii; 3. permiterea accesului la un corpus de invatatura~i de practica; 4. autorizarea data adeptului de a se adresa in particular anumitor zeitati ale mandalei. Riturile de initiere prezinta unele diferente minore in conformitate cu ramurile Vajrayanei; zeitatile personificand fortele Universului pot avea forme ~inume diferite, dar toti initiatii au con~t.iintaidentitatii lor reale." Ce este insa mandala?

ifi va fi fost astfel ales. Procesul vizualizarii acestei structuri, a~a cum ne teste descris de Daniel Odier, care a fost initiat de marele intelept Khempo [Kalo Rinpoche1, este urmatorul: Orice creare de mandala de catre meditant incepe cu realizarea vidului. tfVidul este matricea mandalei, si in el se intoarce meditantul atupci cand Jopereaza in sine disolutia orica;ei imagini. Structurile mandalei ~i divinititile ce locuiesc in ea nu au deci existenta proprie. Ie~ite din vid, ele se :.:intorcintotdeauna acolo. ". Procesul crearii ~ial iluminarii mandalei, care culmineaza in clara lumina, . este descris in meditatia consacrata lui Chenrezig. Mandala este loeul privilegiat, axa universului mental ~ifizic unde discir.polulrealizeaza vidul. Creand iconografia proprie fiecarei mandale, medi..itantulexperimenteaza vacuitatea oricarei creatii ~idevine la riindu-i creator : al oricarui lucru. Daca mandala este un loc privilegiat, acest lucru se dato..reazJ1aptului cJ1structura ei este 0 dublJ1 f frontiera. Ea iI izoleazJ1 discipol pe ifde orice intruziune~iil purificJ1 rin foe de orice legJ1rurnu lumea fenomenelor. p c
~

:.

.

Structura unei mandale
Pomind din afarJi dtre centru, mandala este construit! dupa cum urmeaza:

1. Primul cerc simbolizeaza flacarile a cinci culori diferite. Aceasta bariera de foc interzice patrunderea neinitiatului inauntrul mandalei, insa arde ~i toate impuritatile, toate formatiunile mentale ~i fizice ale celui care tnainteaz3 sprc inima maltdalei unde ~~iau rc~cdin\a divinha\i\c. , 2. Al doilea cerc simbolizeaza, prin prezenta vajrei, instrumentul ritual care alcatuie~te, alJituri de clopot, universul iluminarii, centura de diamant ce-i da discipolului puterea iluminatoare care il va putea conduce la vacLJitate atunci cand va fi patruns in inima ~i va fi devenit 0 divinitate el insu~i. 3. Al treilea cerc, propriu mandalei reprezentand divinitatile miiniate, este acel~ al celor opt cimitire care simbolizeaza cele opt forme de con~tiinta: mirosul, vazul, pipaitul, auzul, gustul, inteligenta, con~tiinta individuala, ato~tiin!a. Trecand de al treilea cerc, meditantul abandoneaza toate perceppile, in general orice con~tiinta legata de lumea fenomenelor. 4. Al patrulea cerc, acela al coroanei de lotus, simbolizeaza armonioasa dezvoltare a tuturor fortelor iluminatorii ce ing1\duierealizarea vacuitatii.
I Vezi Nirvana-Taa, Laffont.

Mandala
Fiecare adept prime~te de la guru-ul sau 0 divinitate tutelara; 0 initiere ii dezvaluie universul simbolurilor divinitatii sau ale formei alese, asupra carora discipolul va trebui sa mediteze. Acest univers este reprezentat intr-o mandala, pictata pe 0 tanka sau rulou de panza. Tankas tibetane sunt celebre prin bogatia iconografiei lor care dezvaluieproiectia omeneasca a nenumarate universuri cosmice unde se amesteca zeitati pa~nice sau iritate ~itoate clasele de Buddha. 0 data cu mandala. maestrul transmite ~iun text sacru, suport de meditatie, mantra corespunzand divinit!tii, ~icare va trebui sa fie repetata (numarandu-se cu ajutorul unui ~iragde 108 bile), ~imudrele (gesturi simbolice ale mainilor) utile; printr-o lunga contemplare a figurilor, formelor ~iculorilor mandalei, discipolul se va putea topi in arhetipul care

MARC DE SMEDT

172

El simbolizeazl1 puritatea absolut11a con~tiintei. ° datl1cele patru barlere dep~ite, discipolul ajunge in prezenta mandalei propriu-zise, care plute~te in mijlocul unui spatiu pur. 5. Palatul unde i~i au re~edinta divinit11tileeste simbolizat de construetia rectangularl1, pl1trat11, patru porti pl1zite de patru dragoni. tn jurul cu peretilor figureazl1 adesea reprezent11riale celor opt semne benefice care garanteazl1 succesul spiritului ce pl1trundein inima edificiului. 6. Inima propriu-zisl1a mandalei unde apare divinitatea tutelarl1a discipolului aleasl1 de cl1treguru in cursul initierii. tn Tibet, 0 asemenea forml1de meditatie este cunoscutl1sub numele de "Eliberare prin vl1z".Conform teoriilor lui C.G. Jung, am putea considera mandala drept 0 reprezentare a psihismului in totalitatea lui, unificand in desenul ~i coloritul lui fortele ascendente ~i contrare, creatoare ~i distrugiitoare ale personalitl1tii. Se mai spune cl1trupul omenesc contine 0 mandald, este chiar a~aceva: ,,0 fiint11 necorporall1este ascunsl1in corp; acela care are con~tiinta prezentei ei este eliberat" (Doha de Saraha). Corpul este "suportul fizic al fulguratiei divine" (Tucci), receptaculul fortelor cosmice particulare ce-llocuiesc. Viata psihicl1 ~i fizicl1a individului 0 reflectl1pe aceea a Universului. In timpul meditatiei, mandala exterioarl1 se transferl1 la mandala interioarl1 a corpului ~iaici ~i-arg11si orespondente, mai ales la nivelul chakrelor Tantrei. c De altfel tibetanii a~azl1pe primul plan chakrele superioare pomind de la pantec ~inu insistii asupra lui Kundalini. Lotusul de foe al buricului este considerat, ca ~iin tantrismul hindus, drept locul fazei cruciale a transform11rii energiilor. Cinci Buddha senini, uniti cu partenera lor tntelepciunea, sunt

Doua chel pentru a cltIlnima unel mandale tIbetane

MARC DE SMEDT

174

175

TEHNICI DE MEDITATIE

reprezentati ocupand ciimpul de energie al inimii; sunt cei cinci Jinas
(Cuceritori) ei simbolizeaza intelegerea emopilor noastre aberante. Astfel, mania este 0 emotie putemica, Vajrapani, care personifica Energia puternica ce trebuie sa 0 consumam in practicarea meditatiei; in starea de manie, energia aceasta este detumata de la scopul sau~rasucita. Cele cinci otravuri: ignoranta, mania, orgoliul, pasiunea ~i ravnirea i~i gasesc deci contrariile in: cunoa~tere, energia pozitiva, simplitate, seninatate ~i compasiune. Pe parcursullucrului cu mandala, discipolul trece prin diferite etape:

-

-

vizualizarea

zeitatilor in afara lui insu~i;

nedualitate;

-

vizualizarea zeitaplor ca fiind identice lui insu~i; recunoa~terea puterii arhetipale a imaginilor, care se ridica din realizarea unicei realitap innascute; intrarea in Sunyata, Vacuitatea care subintinde toate fonnele; intoarcerea la compasiunea universala.
.

-

-

Exista ~i alte grade, care sunt roadele (Ati-yoga) acestor practici ~i Ie

esentiala, tara ca pentru asta sa diferentieze ~inici sa individualizeze ltlcrurile sau sa pretinda ca exista diferente de eliminat. Sambhoga-kaya nu este un mediu subtil unde toate entitatile ar fi in suspensie. Sunt mai degraba entitatile insele, care se ofera ~i se dezvaluie pe deplin unei fiinte con~tiente de caracterullor comun, acela de Sunya"l. Sunyata2 este 0 sfidare aruncata dorintei pennanente a fiintei de a conceptualiza, a cIasa, a discrimina. Ea Ii refuza scuza ca e pierduta intr-un somn de fascinatie sau de con~tiinta limitata. Ea ii anuleaza fiintei orice baza a pasiunilor sale cele mai constrangatoare ~i a temerilor sale cele mai poruncitoare. Ego-ul omului intra in alerta in fata unui adversar atat de nemilos ~i declara ca nu e vorba decat de 0 legitima "teama de vid". Dar Sunyata nu se poate confunda cu altceva, cu "un vid", Sunyata nu este nimic. Nimic care sa aiba proprietati precise, care sa poata fi posedat, sa se inteleaga ori sa se realizeze. ~i cea mai mare imprudenta a ei este sa-i spuna fiintei ca nici aceasta din unna nu e nimic. Totu~i doctrina Sunyatei nu trebuie considerata ca 0 insulta adresata fiintei sau 0 sinistra tendinta de a 0 impupna, pe ea .saulumea ei. Rezulta din respectiva doctrina di fiinta, spiritul sau ~i obiectele carora ea Ie acorda atentie sunt tot atatea expresii aJe unui camp de posibilitati de 0 bogatie nemiirginita. Sa afirmi dl anumite lucruri exista sau ca poseda un Sine unic ~i independent sau 0 esenta care fac din ele exclusiv ceea ce se pretinde ca sunt inseamna doar sa te lansezi intr-un proces de selectie ori de stipulare. Prin opozitie cu acest demers este posibil sa specifici un nivel de con~tiint1i oarte exact ce trebuie atins; ca ~ilumea ciireia fiinta trebuie sa-i simta f natura ~i intinderea. 0 data ce fiinta a realizat aceasta lucrare, ~i lumea aparenta devine pentru ea "realitatea ultima" ~i nu mai exista potentialitati ascunse sau inca nerealizate. Daca nu, lumea nu este altceva decat un infem in mijlocul Paradisului. Din nefericire, nici 0 explicatie nu poate face ca ~a ceva sa se simta. fnsa arta tibetana, expresie a Sambhoga-kaya, nu spune nimic; ea dovede~te. Doctrina Sunyatei implora fiinta sa nu-~i reduca lumea la un ansamblu de elemente solide sau fragile. Sambhoga-kaya. mi~carecorecta, e perfect fluida. Sunyata incita fiinta sa aleaga libertatea mai curand decat sa cad11intr-o capcana.
I Yacuitate. 2 Starea de vacuitate.

I I

ramanmisterioase einipatilor. n

Confonn calugarului T. Y. Dokan, "gratie exercitiilor psihozifiologice ale sistemului Yoga tantric, inipatul va ajunge la 0 con~tiinta experimentala a tuturor potentialitatilor corpului sau propriu, se va percepe pe sine insu~i ca fiind constituit din cinci Seminte suprapuse sau intrepatrunzandu-se, fecundandu-se unele pe aItele, de 0 concentrare ~i0 intensitate ~iin acela~i timp de 0 subtilitate crescand pana in punctul central al fiintei, care este vid, adica necondiponat. Aceste seminte sau kosas sunt urmatoarele, dinspre afara spre inauntru: anna-maya-kosa, cea mai din afara ~i material mente cea mai densa, aIcatuiradin hrana; prana-maya-kosa, corpul hranit prin suflu (prana); mano-maya-kosa, corpul ganditor ~iaIcatuit din gandire; in sfiir~it vijnana-maya-kosa, inveli~ul cel mai dinauntru ~i cel mai subtil, singurul pe care II treze~te ~iII face con~tient meditatia, ce ii pennite sa Ie iradieze, sa Ie purifice ~isa Ie insufleteasca pe toate celelalte; el devine atunci Corpul supremei beatitudini cosmice, aI con~tiintei universale; ananda-maya-kosa, care nu este cu adevarat cunoscut decat cand atingem cele mai inalte culmi ale meditapei ~i nu e aItul decat Sambhoga-kaya, Corpul de Extaz aJ budismului." Venerabilullama Kunzang Dorje ne spune ca "Sambhoga-kaya acopera distanta care desparte numeroasele stan aparent contradictorii, diferitele niveluri de con~tiinta ~i fonnele de existenta, ultimul ~i cel conventional. Este un punct absolut unic, care une~tedar nu desparte. EI exprima 0 legatura

I

II

.

MARC DE SMEDT

176

177
DE MEDIT AT Astfel trebuie sd inaintati, cu un mers foarte incet ~i impasibil, dar care se continull pas cu pas, demn, cum inainteazll in elefant in junglil. Chogyam Trungpa Un om bogat care i$if%se$te bogdtiile fllriia fi legat de ele, care rllmane departe de pasiuni, acest om este cu adev1lratdemn sii posede bogiitii ~irenume. Dar un ciilug1lrcare nu are decat trei robe, fileute din carpe cusute una de aha, dad acest ci1lug1lr e ata~eaziide robele lui este impur, ~iBuddha nu-i va acorda s nici 0 ingMuintii. AI XIV-lea Dalai-Lama

Dadi toate frontierele ~i distantele sunt Sunya, rezulta pentru fiinta ca Unitatea se afla la indemana ei ~ica nu mai trebuie sa accepte 0 despartire ce-i este impusa. Oratie actiunii ei pline de compasiune, Sambhoga-kaya reconforteaza fiinta izolata intr-insa, dezvaluindu-i unitatea Universului. Sunyata neaga nevoia de a face, de a realiza sau existenta unei fiinte independente care actioneaza in interesul ei. Fiira a face~i nici a schimba indiferent ce,lumina lui Sambhoga-kaya reveleaza ca ultimul ~iobi~nuitulsunt doar una. Dar ce mult drum de strabatut pentru a ajunge la 0 viziune clara! "La fel cum de pe suprafata unei man limpezi Se avanta deodatii un pe~te, Tot a~a din Vidul absolut ~i din Claritate lese panza Iluziei miraculoase. Sa ai puterea de intelegere, asta inseamna Nirvana; ~i ca sa ajunga la aceasta putere de intelegere Discipolul a luptat."

,

Ctindspiritul este /dsat in condi(iasa primordia/dnemodificatii,~tiinta strllluce~te. Candaceastllconditieestementinutii, omparabiliin calmulei cu apa egaHI c i a unui rau pa~nic,~tiintaeste atinsiiin plenitudineaei.
Milarepa Cdrarea este unicd pentru toti, mijlocul de atingere a scopului se schimbll cu fiecare pelerin. Nu-ti liisa simturile sii facii din tine un teren de joc. Ti-ai acordat oare fiinta la diapazonul marii suferinte a omenirii, 0, candidat la luminii? TezaurPretios
Cel care merge incet va ajunge repede.

Milarepa
Ceamai mare gre$ealdde evitat este ignoranta. Pentru a domina acest du~man este necesarll inte1epciunea. Cea mai bud metodii pentru a 0 dobandi rllmane efortul full sliibiciune. Tezaur Pre(ios
Pentru 0 inteligentd micd,

meditatiacea mai buniieste concentrareatotalii

a spiritului asupra unui obiect unic. Pentru 0 inteligentii obi~nuitii, cea mai bunii meditatie este 0 concentrare a spiritului sustinutii de unul dintre cele doull concepte dualiste (al fenomenului ~i aI numelui, al con~tiintei ~i al spiritului).
Perceptele invdtdtorilor Trebuie sd intelegem cii, la fel ca in cazul unui om riinit in mod periculos de 0 siigeatll, nu trebuie sll pierdem nici 0 clipii din timpul care trece. tnteleptul care posed1l memoria perfecti1, sarguinta, discerni1mantul ~i puterea de inte1egere, prin mijlocirea intelepciunii lori~i elibereIiU spiritul de orice ~ealii.

Udanavarga

.

179

TEHNICI

DE MEDIT A TIE

PRACTICA ZEN

,,- Dupa opinia mea, a spus Tao-fu, adeviirul este mai presus de afirmare ~i de negare, fiinddi acesta este modul in care el se mi~ca. Dharma i-a raspuns: - Mi-ai luat pielea! Atunci calugarita Tsung-t'shish a spus: - Dupa intelegerea mea, este ca Ananda contempland regiunea lui Buddha din Aksobhya; acea viziune care se produce 0 data ~i nu se reproduce niciodata. Dharma i-axaspuns: - Mi-ai luat camea. Atunci a venit ~iTao-iu sa-~i spuna parerea: - Vide sunt cele patru elemente ~ineexistente cele cinci agregate. Dupa parerea mea, nu este nici un lucru pe care sa-I poti prinde ca real. Dharma i-a raspuns: - Mi-a luat oasele. In cele din urma Huei-ko (Eka) ,incIinandu-se cu respect in fata maestrului sau, a ramas pe scaun ~i nu a spus nimic. Atunci Dharma i sMaadresat:

Din India, budismul a trecut in China, 0 da~ cu Bodhidhanna, in secolul al VI-lea d.H. Acest patriarh, obosit de degenerescenta scolastica a budismului din India, a venit in Ceylon sa gaseasca un pamant nou unde sa-~i a~eze samanta, floarea intelepciunii. Mesajul sau: ,,0 transmitere speciala, in afara Scripturilor; Nici 0 dependenta in privinta cuvintelor ~i a literelor; Sa prinzi direct spiritul omului; Sa-ti contempli propria natura ~i sa realizezi starea lui Buddha." Bodhidhanna a petrecut mai multi ani in China unde, gratie exemplului ~i fortei lui, budismul sMa dezvoltat ~i a devenit Chan. Acest mare maestru considera drept esential sa adopti postura lui Buddha ca baza a meditatiei. Analele mentioneaza ca a petrecut noua ani in meditatie neintrerupta, pana ce spiritul sa-i devina ca un "zid drept". Raspunsul sau catre discipolul ~i viitorul succesor Huei-ko (Eka in japoneza) este celebru: ,,- Va rog, maestre, sa-mi lini~titi spirituI. - Adu-mi aici spiritul dumitale, il voi lini~ti. Eka a ezitat ~i a spus: - L-am cautat timp de ani in ~ir ~i nu-I pot gasi, nici prinde. - Iata-I deci lini~tit, i-a replicat maestruI." Inainte sa moara, Bodhidharma a dorit sa se intoarca in tara lui si siMa . , . convocat discipolii apropiati pentru a Ie pune la incercare 0 ultima oara puterea de intelegere ~i a Ie transmite invatatura:

- Dumneataimi iei maduva."

.

Acest adevarat spirit al trezirii, bazat pe ~cere ~ipostura, va fi dus de catre Maestrul Dogen, in secolul al XII-lea d.H., in Japonia, unde a devenit Zen.

"Ce este Zen? - Un bat pentru excremente." Acest /wan cu formulare grosolana a ramas mul~ vreme 0 enigma pentru mine. Oare ce putea avea el in comun cu subtilul traseual gradinilor Zen, cu delicatetea ceremoniei ceaiului, cu mi~carea caligrafiilor ~i cu sumi-e, demnitatea posturii, eleganta gesturilor ~i a manierelor: ma intrebam, cunoscand Zen-ul doar din clirti. Dupa cateva luni de practicare a meditatiei ~ezand, zazen, am inte!es: odinioara, pentru a se curata, la toaleta, oamenii foloseau un beti~or plat, neexistandhartia igienica.~i prin postura zazense curata impuritatiledin spiritul ~idin corpul nostru. Zen-ul este intr-adevar un bat pentru excremente. Cand stai a~ezat, in postura, imaginile-ganduri se ridica precum baloanele, apar la suprafata con~tiintei.Daca te concentrezi asupra posturii, asupra expiratiei, incet-incet aceste forme dispar, problemele sunt aduse la expresia lor cea mai simpla, ajungi la un mare calm, murdariile vietii noastre apar ~i se due, ca ~i cand ne-am scaJda intr-o apa vie care spala ~i duce cu ea

MARC DE SMEDT 180 181 TEHNICI DE MEDITATIE

murdariile. Te regase~ti, te descoperi, inveti ~i veii reactiile puerile ale Ego-ului ~i spectacolul pe care il joci in viata, Ii-I joci ~i celorla1ti, devii mai profund, mai limpede, mai curat. 0 armonie se creeaza in tine. ~ti singur ~itotodata cu ceilalti. Poate redevii, in primul rand, pur ~isimplu omenesc? Maestrul Deshimaru spunea totdeauna: ,.~sen~alul este sa revii la conditia normal a a fiintei." Cea mai mare parte a oamenilor traiesc in ceea ce Zen nume~te ..Grota demonului de pe muntele negru"; de fapt, insu~i creierullor e aceast1igrota in care se zbat in mijlocul contradic~iIor sperante, visuri\ viziuni, iIuzii... Infernul nu sunt ceilalti, dupa expresia lui Sartre, ci suntem mai intai noi in~ine.Totu~i Maestrul Dogen spune: ..Caverna demonului de pe Muntele negru poate fi ~i 0 perla straIucitoare." Cum? Schimbandu-ti con~tiinta, pacificandu-ti spiritul, intrerupand karma rea, discriminand ~itranscendand discriminarea. Doctrina Zen nu vrea sa desparta fiintele omene~ti de social, ci dimpotriva; dar tinde sa Ie epureze comportamentul, sa Ie dezvolte calit1iple pozitive, sa canalizeze ~i sa sublimeze tendintele negative ale fiintei. in aceasta simpla postura in care Buddha a inteles mersul Cosmosului const1i totul. A~ezatcu fata spre tine insup, Universul se descopem in corp, Cosmosul ~i intreaga Iui realitate i~i capataintelesul. Zazenl ramane, tara contestatie posibila, cea mai inalta tehnica de meditatie, in care simplitatea se imbina cu imensitatea. ..0 perla stralucitoare; exprima realitatea fliraa 0 numi realmente; este numele Universului. Contine trecutul inepuizabil, existent in timp ~iajungand pana in prezent" (Dogen). Toata experienta lumii. o intelepciune infinita. Printul Fuse Daishi (unul dintre discipolii lui Buddha) s-a retras intr-o zi in mun~, abandonandu-~i sotia, fiii, rangul ~i bogatiile. ~i toate acestea cu un singur scop, ..pur ~i simplu ca sa descopere ceea ce era in adancul lui insu~i, fiindca pana atunci nu se cunoscuse cu adev1irat"(Kodo Sawaki). Dareste inutil~ateretragiin munti.Posturazazenestein ea ins~i muntele.

Cambreaza-ti coloana vertebrala la nivelul celei de-a cincea lombare. Spatele drept, ceafa dreapta, barbia in piept. Nasulla verticala buricului. Mana stanga in mana dreapta, cu palmele spre cer,lipite de abdomen, cu degetele mari atingandu-se la varf ~i tinute orizontal. Daca fac ..vale", te lini~te~ti, dadi fac ..munte", te infHic1irezi. Umerii cad in mod firesc. Varfullimbii in cerul gurii. Ochii pe jumatate inchi~i, indreptati (nu fixati) la un metru distanta. Respiratia trebuie sa fie calma, flira zgomot, expiratia cat mai indelungata cu putinta, puternic impinsa dedesubtul buricului, in zona Hara Oceanul de Energie (Kikai Tanden), centrul de gravitatie al fiintei omene~ti. Inspiratia se face firesc. Concentrare totala asupra posturii, respiratiei.
Nu alimenta, nici nu goni gandurile, imaginile, formatiunile mentale

-

lasa-Ie sa treaca precum norii pe cer; gande~te flira sa gande~ti, dincolo de orice gand, hishiryo, Oglinda vida a spiritului; din lini~te se ridic11spiritul nemuritor. Maestrul Deshimaru scrie cu privire la postura: "tn timpul zazen-ului: Pune energie in postura ta, altfel ea este ca berea trezita, dintr-o sticIa deschisa in ajun... Sa fii ca un general calare in fata armatei sale... Postura trebuie sa fie ca aceea a unui leu ori a unui tigru ~i nu ca aceea a unui pore adormit...

Zazen: meditatia ~ezat A~aza-te in mijlocul zajU-Iui (perna rotunda). Cu picioarele incruci~ate in lotus sau semilotus. Apasa-ti puternic genunchii la pamant.
I Dupl expresia indreptllitl a lui Jacques Brosse, in ltIlen ..postura exclude impostura".

,,,.,..,,t..,y,.

MARC DE SMEDT

TEHNICI

DB MBDITATIB

Dad! postura ta este corecta, ea itf influenteaza nervii autonomi ~icreierul profund. Creierul extern devine calm ~i lini~tit. Intuitia devine putemid. Prin zazen~inumaiprin zazen mu~chii~itendoaneletale, in tensiune corecta, iti influenteaza parasimpaticul ~i ortosimpaticul. Functiile lor sunt opuse ~i complementare, ~i daca tensiunea ta e buna ea echilibreaza cele doua forte." Bratele sa fie u~or departate de corp. Trebuie sa ai 0 incordare in maini ~iin special in degete. Degetele marl trebuie sa se atinga ~isa fie orizontale

-

fara munte ~i fara vale..."

tnainte de a te a~eza in postura, trebuie sa executi gassho: sa saluti cu mainile impreunate; inainte sa ie~i din ea, la fel. Un gest de concentrare ~i de respect.

Kin kin: mersul Postura stand in picioare. Coloana vertebral a dreapta, barbia in piept, ceafa incordata, privirea indreptata inainte. Degetul mare stang strans in pumnul stang ~ezat perpendicular pe plexul solar. Mana dreapta invaluie pumnul stang, antebratele sunt intinse la orizontala. Pe timpul expiratiei, se apasa putemic mainile una de alta ~iambele pe plex. La sfar~itulexpiratiei, relaxezi corpul ~iinaintezi cu 0 jumatate de talpa, cu piciorul drept, inspirand. A~ezi energic piciorul acesta pe pamant cu radacina degetelor, incordand genunchiul, ~i reincepi expiratia pe nas, apasand in abdomen, strangand mainile una in alta ~iin plex. Mersulacesta se bazeazape zazen~itrebuie sa se executein acela~i spirit ca ~i el. Daca posturile ~i respiratia sunt corecte, spiritul i~i regase~te conditia naturala, aici ~iacum, prezent in corp: "Sa regase~ti acordul dintre suflu ~i clipa prezenta: totul devine just" (Deshimaru). ~i in tacere iese la iveala realitatea fiintei noastre. Cele doua posturi reprezinta fundamentul practicarii Zen-ului. Ele dezvolta diferentieri, intuitie ~i Ki, energie: "Ce este Ki-ul? Nu e numai vitalitate, in acceptia comuna a termenului, nici energie in sens strict; este activitatea care in ultima instanta devine spirituala. Ki se caracterizeaza prin mi~care, concentrare ~istimulent. Atunci cand cele trei calitati sunt reunite, fiinta devine creativa. Ki vreamereusa ~neasca, sa propulseze, sa puna in mi~care. Este actiunea spiritului insu~i. Se manifesta in acela~i timp ca forta interioara ~i ca putere de reactie la stimulii exteriori. EI conditioneaza adaptarea la mediu prin dobandirea de obi~nuinte. Occidentalilor nu Ie place deloc ceea ce se repeta, cand de fapt tocmai repetitia mobilizeaza incon~tientul profund. Cand Ki-ul nostru e putemic, viata ne este lunga, intensa, energid. Ne putem dezvolta Ki-ul prin practicarea zazen-ului - sa aband6nezi Ego-ul, sa te abandonezi inseamna sa gase~ti veritabila forta a Universului. tn zilele lIoastre, civilizatia face sa descreasca energia pe care 0 poseda orice corp, propunand un mod de viata artificial, alimente chimice ~ichiar mijloace de deplasare ce nu mai solicita nici un efort. Exista aiel un foarte mare pericol, fiindca toate aceste artificii impiedica evolutia omului ~i il fac sa regreseze de la activitate la pasivitate. Adeviiratul ajutor spiritual inseamna sa Ie dai energie altora. Bineinteles, pare ceva dificil ca un singur om sa le-o poata de tuturor celorlalti. De fapt, <;:osmosul ntreg este plin de aceasta forta, ~ipropria noastra viata nu e decat i un val in viata cosmica nemarginita. 0 mi~carede viata. Spirituleste schimbator, creeaza el insu~itimpul ~ispatiul. Spiritul nostru este principiulcrea~ei.

MARC DE SMEDT

TEHNICI DE MEDITATIE

el ne face existenta sa evolueze spre ve~nic ~inemarginit. Fiindca omenirea nu se poate satisface cu placerile pamante~ti, ea vrea funciarmente sa-~i indeplineasca functia cosmica", ne spune Maestrul Deshimaru. Rabdarea ~i anduranta, respiratia ~i postura corecte aduc marea compasiune ~i veritabila intelepciune.
~

"Este un pustnic batran cu parol alb Sihastria lui se afla intr-o vale adanca. EI iese, se duce la piata din ora~el, ~i se amesteca indeaproape in mul~me." Practicarea zazen-ului ~i a spiritului doctrinei Zen nu te desparte del~ de lume; dimpotriva. Fiindca meditatia te face sa intelegi ea Universul este un corp, ca totul este condus de legea interdependentei ~ica atitudinea corect1i in plan social consta in a-i ajuta pe ceilalti, a Ie intelege fiinta, a abandona ochelarii de cal care te silesc sa te invarte~ti pe loc in suferinta ~i cautand o fericire iluzorie. Adevarata fericire, adevarata Jibertate sunt con~tiinta vremelniciei, respectul, intelegerea vietii ~ia ta insuti. Sa te treze~ti din vis pentru a trai aici ~i acum. Fiece zi este 0 noua zi; zazen-ul iti permite sa capeti cu acuitate con~tiinta acestui fapt; este deci inutil sa te legi prea mult de evenimente, de fenomene. Ele sunt aici, vin ~i tree. Eu sunt in postura, acela~i, ~i niciodata acela~i. Ma vad traind, ma simt existand. ?Gzen dezvolta simtul gestului potrivit, al concentriirii asupra fiecarei mi~can, concentrare ce devine incetul cu incetul fireasca precum.zborul unei pasari pe cer.

seninatate, de calm, apropiata de somnul adanc, dar in plina stare de veghe. Sistemul nervos este destins, creierul "primitiv" in plina activitate. E~ti receptiv ~i atent in eel mai inalt grad, prin fiecare dintre celulele corpului. Gande~ti cu corpul, incon~tient, orice dualitate, orice contradictie fiind depa~ite, fara a uzita de energie. Popoarele a~a-zis primitive au pastrat un creier profund foarte activo Dezvoltand tipul nostru de civilizatie, ne-am educat, ascutit, dezvoltat intelectul ~iam pierdut forta, intuitia, intelepciunea legate de nudeul intern al creierului. Tocmai de aceea doctrina Zen este un tezaur inestimabil pentru omul de azi, eel pu~n pentru acela ce are ochi pentru a vedea ~i urechi pentru a auzi. Prin practicarea regulata a zazen-ului, i se da ~ansa de a deveni un om nou, intorcandu-se la originea vietii. Poate accede la condi~a normala a corpului ~ia spiritului (care sunt una) luand in posesie existenta la radacina ei.

Koan-urile ~i Satori-ul Zen-ul Rinzai acorda in cele din urma priori tate intelegerii prin intelect mai degraba decat intelegerii prin intuitia dezvoltata numai prin practicarea zazen-ului ~i preconizatade ramura Soto. Mae~triiRinzai Ie dau adesea discipolilor lor koan-uri, scurte formule ce devin puncte focale ale concentrarii in timpul meditatiei ~i a caror dezlegare ar aduce Trezirea, Satari-ul. S-a glosat mult cu privire la aceasta poveste a Satori-ului, care ar fi iluminarea ultima, pragul, valul ce se sfa~ie, pacea ce vine cu de la sine putere, intelegerea totala, revelatia. Aceste no~uni nu sunt false, ci incomplete. Nu exista Satori (~iexista Satori). Fiece zi care trece este diferita, imprevizibila; viata rezerva fara incetare multiple invataminte, in conformitate cu situatiile, evenimentele ~i reactiile noastre la acestea. Atunci, bineinteles, trebuie ca aspirantul Caii sa cunoasca intr-o buna zi ceva diferit de inchisoarea lui mentala ~i sa se trezeasca la 0 alta forma de realitate decat aceea reflectata de cu~ca lui: Satari. Dar dupa aceea, toate invatiiturile, toate starile de intele-

Nu amintalnitniciodatavreopersoanacare sa fi incercatposturazazen intr-un dojo, timp de 0 ora, ~isa nu fi pastrat despre ea 0 impresie de neuitat. Sa te gase~ti astfel, in fata ta insuti, ce cufundare, ce aventura! Ea ii sperie pe multi. Fiindea tu insuti e~ti, poate, inamicul eel mai dificil de infruntat, de privit in fata, de dezvaluit.

EFECTEPSIHOFIZIOLOGICE ALEZAZEN-ULUI
Circulatia cerebral a este in mod notabil ameliorata. Cortexul se odihne~te, ~ifluxul con~tient al gandurilor este oprit, in timp ce sangele aflueaza spre straturile profunde: Mai bine irigate., acestea se trezesc dintr-un semisomn, ~i activitatea lor da 0 impresie de confort, de

gere pe care viata Ie aduce cu ea vor fi ~i ele Satori. De mici sau mari dimensiuni,cu toate ca notiuneade mic ~imare nu functioneazadelocla
respectivul nivel. Pentru maestrul Soto Deshimaru: "Fiecare zazen este Sator"'.
. Pentru maestrul Rinzai, koan-ul este un suport al meditatiei discipolului asupra lui insu~i, 0 fixare mentala. ~i numeroase pove~tiZen narem despre formidabilele palme ~i lovituri de baston care potopeau raspunsurile discipolilor aflati in cautarea disperata a dezlegani koan-ului lor. Dar dupa un timp, mai mult sau mai putin indelungat, de medita~e ~ide relatiicu maestrul,

MARC DE SMEDT

187

TEHNICI

DE MEDITATIE

o lumin!1a adev!1rului se arat!1intr-o zi in spiritul discipolului, ~i acesta realizeaz!10 stare unde contrariile sunt rezolvate ~iconciliate ~iunde ii apare. sensul c!1ut!1rii ale. Mae~trii Solo dau ~i ei koan-uri, dar nu forteaz!1 s reflectarea asupra lor; ei arunc!1pur ~i simplu in spirit 0 s!1m§nt!1 se ce dezvoIt!1in chip firesc, tar!1efort. in timp ce la Rinzai exist!1reflec~e, mundl mental!1,chiar ~i numai pentru a epuiza mentaluI. Ast!1zi,in Occident, noi suntem prea mult bran~ati la intelect ~inu indeajuns la corp ~iposibilit!1~le lui; zazen-ul mushokolu (tar!1scop, nici spirit al profitului) pare mai necesar dec§t acela unde se face scrim!1cu 0 notiune. Oar fiec!1ruiadrumullui.

Maestrul Tao-u ~i cu Kien-juan ies impreun!1 ca s!1viziteze familia unui mort ~i s!1-iaduc!1 un ultim omagiu r!1posatului. Kien-juan,lovind in peretele
.

sicriului,spune:"Viu? Sau mort?"
Tao-u r!1spunde: "Viu? Nu v!1 spun. Mort? Nu v!1 spun."

Maestrul Unmon spuse: "Nu v!1intreb nimic despre cele cincisprezeze zile trecute. Oar ce se poate spune despre cele cincisprezece zile viitoare? Spuneti-mi ceva des pre asta." Nici un dilug!1r ner!1spunzand, el spuse: "Fiecare zi e 0 zi bun!1." Un c!1lug!1r intreb!1pe Maestrul Kegon: "Cum revine la lumea de rand 11 un iluminat?" Kegon ii replic!1: "Fiorile ~ifrunzele c!1zutenu se mai intorc niciodat!1la vechile crengi". Care iti era chipul inainte de na~terea p!1rintilort!1i? Oup!1conferinta tinut!1dimineata, Maestrul Yakusan fu abordat de un c!1lug!1r are spuse: "Am 0 problem!1. Puteti s!1mi-o rezolvati?" ,,0 voi c rezolva disear!1",r!1spunseeI. in seara aceea, cand toti c!1lug!1rii erau reuni~, Yakusan strig!1:"C!1lug!1ru1 azi dimineat!1mi-a spus c!1are 0 problem!1, care ridic!1-te imediat!" Acesta se ridic!1~iinaint!1anevoie. "Privi~, c!1lug!1ri, spuse cu asprime Yakusan. B!1iatulacesta are 0 problem!1. Ar fi putut r!1mane intreaga zi cu capul sub ap!1?"Se ridic!1,11tr§nti pe c!1lug!1r i ie~i. ~ intr-o zi, cand Hyakujo 11vizita pe Maestrul Baso, un stol de ga~te s!1lbatice trecu pe deasupra lor. - Ce-i asta? intreb1iBaso. - Un stol de ga~te s!1lbatice,maestre. - Unde se duc? - incotrova, maestre. Atunci Baso prinse pe nea~teptatenasullui Hyakujo ~i-Ir!1suci. yakujo H url!1de durere. Baso spuse: _ Spui c!1merg incotrova, dar ele au fost totdeauna acolo, de la origine. Hyakujo avu Satori-u!. Spiritul trecutului nu poate fi prins, spiritul prezentului nici ai§t, nici spiritul viitorului. Cand m!1nanci,cu care spirit 0 faci?
Ooi c!1lug!1rivorbeau despre un drape!. Unul spuse: "Orapelul se mi~c!1."

lata 0 multime de koan-uri istoricel Suei Lao, aranjandu-~i glicinele, I-a intrebat pe maestrul s!1uMa zi: "Ce inseamn!1venirea pan!1aici a Patriarhului Apusului?" Ma zi r!1spunse: "Vino putin mai aproape ~i am s!1-tispun." Cand Suei Lao se apropie, maestrul ii trase 0 10vitur!1 picior care 11tranti la p!1mant.Oar aceast!1 de c!1dereii deschise brusc mintea la 0 stare de Salori, tiindc!1se ridic!1razand vesel, ca ~i c§nd soar fi produs absolut pe nea~teptate un eveniment foarte mult dorit. Maestrul intreb!1:"Care este intelesul a toate astea?" Lao strig!1: "Nenum!1rate,desigur, sunt adev!1rurilepropov!1duitede Buddha, ~ipe toate, chiar ~a cum sunt ele la izvorullor ,Ie percep acum in vfuful unui fir de p!1r." Corpul este copacullui Bodhi, Sufletul este ca 0 oglind!1str!1lucitoare; Vegheaz!1s!1-1 p!1strezimereu curat ~i nu l!1sapraful s!1-iintunece str!1lucirea. Bodhi nu este precum copacul, Oglinda str!1lucitoare nu luce~te nic!1ieri; Cum oare la inceput nu exist!1nimic Unde soar putea aduna praful? "Ce-i asta?" te intreab!1lun Hin; la aceast!1intrebare r!1maistupefiat. Oar dac1ir!1spunziindat!1:"E acest lucru", nu poti evita s!1fii ingropat de viu.

I Praetiearea koan-ului se situeazA, ea institu!ie, ineepiind doar din seeolul allX-lea dR, postura zazen ineepiind de la postura lui Buddha.

MARC DE SMEDT

188

189

TEHNICI

DE MEDIT A TIE

Cemalt spuse: "Vantul se mi~dL" Cel de-al ~aselea patriarh, Eno (Huei Neng), ascultandu-i, zise: "Spiritul vostru se mi~dL" Likudo ii spuse Maestrului Nansen: "La mine acas1iam 0 piatr1ipe care 0 poti ridica s[u cuIca. 0 consider drept un Buddha. Pot s-o fac?" Nansen r1ispunse: "Da, poti." Likudo insista: "Pot cu adevarat?" Nansen r1ispunse: "Nu, nu poti." Calea este ca 0 oglind1i.Nu se mi~ca ea ins1i~i,dar reflecteaz1itot ce se petrece. Cele dou1ipalme lovite una de aIta produc un sunet. Care este sunetul unei palme? Ochii orizontali, nasul vertical. M1igarul prive~te putul, putul prive~te m1igarul.Sa nu fug1i. Pinii nu au culoare nici veche, nici modema. Nu anxios aici ~i acum. Nu anxios toat1iviata. La spirit liber, mediu inconjur1itor liber. Multele discutii in contradictoriu dizolv1ipana ~i aurul. Un clilugar il intreba pe Mu Cheu: "Cum sa m1ieliberez de nevoia de a manca in toate zilele ~i de a m1iimbr1ica"? Maestrul raspunse: "Ne imbr1ic1im, anc1im". m "Nu inteleg", raspunse dHugarul. "Dac1inu intelegi, relua maestrul,imbraca-ti hainele ~im1inanc1i-ti hrana." Tuei in dadu zece precepte asupra felului de a considera koan-ul: I. Nu caIcula conform imaginatiei tale. 2. Nu-ti l1isaatentia distras1iatunci cand maestrul i~i ridic1isprancenele sau clipe~te.

3. Nu incerca sa scoti un inteles din felul cum e formulat koan-uJ. 4. Nu incerca sa faci 0 demonstratie asupra cuvintelor. . 5. Nu crede ca intelesul koan-ului trebuie s1ifie gasit acolo unde acesta e propus ca obiect al gandirii. 6. Nu lua Zen-ul ca pe 0 stare de simpla pasivitate. 7. Nu judeca un koan conform legii dualiste a lui "este" ~i "nu este". 8. Nu interpreta koan-ul ca desemnand vidul absolut. 9. Nu rationaliza asupra koan-ului 10. Nu-ti l1isaspiritul in atitudinea de a a~tepta s1iapar1iSatori. De fapt, nu conteaza decat "sa te desprinzi"; corpul, spiritul ~i koan-ul ',' fiind maturate in acela~i timp de vantul Trezirii. Yntr-ozi, maestrul Zen Pao Zhe i~i f1iceavant cu eventaiul. Un calugar se apropie de el ~i tacu urm1itoarea remarca: "Natura aerului exist1ipeste tot ~i vantul sufla in tot locul. De ce folositi un eventai, maestre? De ce creati vant?" Maestrul raspunse: "Tu singur ~tiica natura aerului exist1ipeste tot. Totu~i ignori de ce vantul sufl1iin tot locu"" Atunci calugarul intreba: "Ceea ce vrea s1i spuna: nu exista nici un loc unde vantul nu sum?" Maestrul continu1is1i-~i ac1ivant, in tacere. Discipolul se inclina adanc. f

Spiritul artelor martiale Cine nu a auzit vorbindu-se de karate, de judo ~i de performantele incredibile imortalizate pe ecran de Bruce Lee? Artele martiale japoneze sunt la mod1LJar in dojo-uri, locurile unde ele sunt predate, se v!id din ce in ce mai multe femei interesandu-se de aceste sporturi cunoscute ca violente ~i virile. Din grija de a ~ti sa se apere intr-o lume agresiva? Da, desigur, dar mai intai din nevoia de a se deda unor exercitii de st1ipanirea Sinelui ~i a situatiei din exterior. Artele martiale grupeaz1iarte absolut diferite, precumjudo (Calea blandetii), karate (Arta mainilor goale), kendo (Calea sabiei), kyudo (Tragerea cu arcul) , aikido (Calea armoniei cu energia universal1i),naginata-do (Calea lancii)... Toate aceste mijloace de lupt1ifac parte din budo, Calea Razboinicului, Calea Samuraiului, unde nu este vorba doar de a concura ~ia ~tisa te bati, ci ~ide a g1isiin tine pacea, echilibrul ~ilibertatea. Calea Samuraiului

'~:;, " 1

""

-I

MARC DE SMEDT

190

191

TEHNICI

DE MEDITATIE

este bazata pe un cod in ~apte puncte: atitudine corecta, vitejie, bunavoin~ fata de omenire, comportament corect, sinceritate totala, simt al onoarei ~i al cuvantului, loialitate. $i razboinicul traditional canta: "Nu am talent, fac din spiritul prompt talentul meu, 'nu am du~man, fac din lips a de raspundere du~manul meu..... Do, Calea, este in primul rand 0 metoda pentru intelegerea naturii propriului tau spirit ~ia Eului tau. lar secretul artelor martiale tine de 0 fonnu!li: Ryu Gi, "A invata sa ci1lauze~ti piritul". Nopune pe care se intemeiaza toate s aceste tehnici corporale, spiritul (a nu se confunda cu gandirea), este acela care hot~te in ultima instanta soarta luptei. 0 poveste tradiponala japoneza ne va ajuta mai bine sa intelegem: Un samurai a venit sa-I vada pe marele maestru Miyamoto Musachi ~i sa-i ceara sa-I invete adevarata Cale a sabiei. Acesta din unna a acceptat. Devenit discipolul sau, samuraiul i~ipetrecea timpul, la porunca maestrului, carand ~i taind lemne ~i mergand la un izvor indep1irtatca ~a aduca apa. ~i asta in fiecare zi, vreme de 0 luna, doua luni, un an, trei ani. In zilele noastre, oricare discipol ar fi fugit dupa numai cateva zile, cateva ore chiaroSamuraiul insa continua sa indeplineasca poruncile ~i, de fapt, i~i antrena corpul. La capatul celor trei ani, n-a mai rezistat totu~i, ~ii-a spus maestrului: "Dar la ce fel de antrenament ma faceti sa ma supun aici? Nu m-am mai atins de sabie de cand am venit. fmi petrec timpul taind lemne cat e ziua de lunga ~i aducand apa. Cand ma initiati?" "Bine, bine, raspunse maestrul. Am sa te invapehnica, daca asta vrei." fl puse sa intre in dojo ~i in fiecare zi, de dimineata pana seara, ii poruncea sa mearga pe marginea tatami-ului ~i sa faca, pas cu pas, fara a calca alaturi, inconjurul salii. Maestrul iI invata astfel concentrarea asupra mersului. Sa se concentreze asupra actului, sa-I execute perfect. Fiindca detaJiiletehnicii, trucurile, pasele sunt de fapt secundare in raport cu concentrarea. Daca e~ti suficient de concentrat, un gest, unul singur este de ajuns. A~adar discipolul a mers astfel un an intreg de-a lungul marginii tatami-ului. La capatul acestui interval de timp, i-a spus maestrului: "Sunt samurai, am practicat mult scrima ~i am intijnit ~i alp mae~tri in kendo. Nici unul nu m-a invatat a~a cum 0 faceti dumneavoastra. fnvatati-ma, in sf~it, va rog, adevarataCale a sabiei."] "Bine, a spus maestrul,unneaza-ma."
] Citat de Maestrul Deshimaru, ~i Albin Michel. Vezi ~i remarcabila Zen et Arts martiaux, "SpirituaIites lucrare, ilustratA cu 250 de fotografii vivantes", Seghers inedite, de Michel practici ~i

11duse departe in munti, unde se afla un trunchi de lemn aruncat peste 0 prapastie de 0 adancime nemaiv1izuta,infrico~atoare. '"lata, a spus maestrul, trebuie sa treci pe aceasta punte." Samuraiul discipol nu mai intelegea nimic ~i, in fata prapastiei, ezita, ne~tiind ce sa faca. Deodata cei doi au auzit in spatele lor: "toc-toe-toc", zgomotul bastonului unui orb. Fara a lua in seama prezenta lor, orbul.a trecut pe langa ei ~i a traversat fara ezitare prapastia, lovind mereu podetul cu batullui. "Ah, ~i-aspus samuraiul, incep sa inteleg. Daca orbul traverseaza astfel, trebuie sa 0 fac ~ieu". $i in clipa aceea maestrul i-a zis: "Timp de un an intreg ai mers pe marginea tatami-ului, care e mai ingust decat acest trunchi de copac; a~a ca poti sa treci". EI a inteles ~i a strabatut puntea cat ai clipi. lata, antrenamentul era comple't:acela al corpului vreme de trei ani; acela al concentrarii asupra unei tehnici (mersul) vreme de un an ~i acela al

spirituluin fataprapastiei, fatamortii. i in

.

Aceasta ucenicie a corpului ~i a con~tiintei, a incordarii potrivite ~i a vigilentei, a reactiei oportune ~i a adevaratei concentrari se dovede~te, evident,o arma extraordinara pentru a-ti asuma viata cotidiana. Fiindca un alt secret al artelor martiale consta in a ~ti sa eviti lupta, sau mai degraba sa invingi fara lupta. Este ceva posibil printr-un antrenament care dezvolta in acela~i timp puterea corpului ~icunoa~terea de sine insu~i. 0 alta poveste ~aditionala explica acest lucru intr-un fel minunat: Un rege dorea sa aiba un coco~ de lupta foarte putemic ~iii ceru unuia dintre supu~iilui sa-i invete unul. La inceput, acesta il invata pe coeo~ tehnica luptei. Dupa zece zile, regeleintreba: ~,Putem organiza 0 lupta eu acest coco~?" Dar instructorul zise: "Nu! Nu! Nu! E putemic, dar forta lui e goala, el vrea mereu sa se bata; este excitat, ~i forta ii este efemera." Dupa alte zece zile, regele iI intreb1ipe instructor: "Ei bine, acum putem organiza lupta? "Nu! Nu! Nu inca. fnca este patima~, vrea mereu sa se batao Cand aude glasul unui alt coco~, chiar din satul veci~, se infurie ~ivrea sa se bata" Dupa inca zece zile de antrenament, regele intreba din nou: "Acum este posibil?" Edueatorul raspunse: "Acum nu se mai pasioneaza, dad\ aude sau vede vreun alt coeo~,ramane calm. Postura ii e corecta, dar ineordarea mare. Nu se mai infurie. Energia ~i forta lui nu se manifesta la suprafata:' "Atunci convenim asupra unei lupte?" intreba regele. Edueatorul raspunse: "Poate". Fura adu~inumero~i coeo~i de lupta ~ise organiza un tumir. Dar coco~ii de lupta nu se puteau apropia de coco~ul cu pricina. Fugeau, inspaimantati! A~aca el nu mai fu nevoit sa lupte. Coco~ulde lupta devenise un coeo~de lemn. Dep~ise antrenamentul de wasa. Ayea 0 putemica energie

Random; us Arts martiaux, F. Nathan, care este 0 iniliere completA in invAIAturiJe celor mai mari mae~tri japonezi.

in diferitele

MARC DE SMEDT

192

193

TEHNICI DE MEDITATIE

Hluntrid1,nemanifestatll In afarll. Puterea se afla acum In el, ~i ceilalti nu puteau decat sll se Incline In fata sigurantei lui lini~tite ~i a adevllratei lui forte ascunse. ~i nu se gllse~te In fiece cliplllupta In Sine, in fata ta? SlI ~tiisll te concentrezi Inseamnll sll-tipui pe deplin Ki-ul, energia vitalll. numai Intr-o singurll acpune, in fiecare gest, acum ~i aiei. Un aforism Zen te Invatil: "Calea e sub picioarele tale." Ceea ce vrea sll'spunllcll in realitatea ins~i, intr-o totalll adecvare la realitate, la realitatea noastrll, se g!lse~te drumul nostru adevilrat. in aceastll privintll, artele martiale, prin antrenamentullor fatil de gesturile potrivite, fatllde respirapa corectill , fatllde justa atitudine a spiritului se dovedesc 0 terapie eficientl1a fiintei, foarte utill1in zilele noastre. Cum sll te mai miri cl1in Japonia se zice cl1spiritul Zen"ului ~icel al Budo-ului au aceea~i savoare: cele doul1C11i econciliazl1 meditapa r ~iacpunea, eficienta ~iintelepciunea; ele te ajutil sl1te cuno~ti pe tine insup, ceea ce, dupl1cum au spus-o multi intelepp. permite cunoa~terea celorlalp ~ia Universului. SI1regretilm doar cl1in Franta prea multe dojo (locuri unde se practicl1 Drumul) nu vl1ddecat aspectul sportiv al actelor martiale; aici Jti defulezi agresivitatea, devii mai putemic deci Jti poti umfla umerii ~i Ego-ul. Dar unde se g!lse~tecon~tiinta dreaptl1,~i abandonarea Ego-ului, ~i Trezirea?

meditatiei. Discipolii salutll (gassho), se ridicll pentru prostem11ri atunci cand sunt clllug11ri, iar laicii se intorc la pemele lor ~i ceremonia incepe: este intonatil Maka Hannya Haramita Shingyo, cantatil In chineza arhaicll, ritmatll de clopotei, gongul mare, mokubio (instrument special, un soi de clopot din lemn, care dl1un sunet surd) ~i uneori 0 tobl1 mare. Sutra lntelepciunii Infinite

este nu numai un text de 0 mare profunzime metafizicll; ea e consideratl1

In acela~itimp 0
Gya tei, Gya tei

mantra

putemicll,mai cu seaml1in ultimeleversuri:

-

- Hara

Gya tei

- Hara

so Gya tei. SlI mergem,

sll mergem,

sl1mergem Impreunll dincolo de dincolo.... in Occident, noii discipoli 0 cantll mai intai ca antrenament al suflului, al expiratiei prelungite. Apoi I~i dau seama de virtuple ei psihosomatice ~i de binefacerile cant11riiIn comun dupll ora de meditape tilcutl1l. Vom reproduce mai jos In Intregimeaceastil sutra, in original ~i in traducere (vezi p. 194): ... Maka hannya
ku
ku

haramita

shingyo

Kan ji zai' bo satsu

.do
. ku

i ssai' ku yaku
soku ze shiki

.sha
.ju

.gyo jin
ri shi
so gyo

han nya hara mita ji sho ken go on lCLli . shikifu i ku kufu i shiki shiki soko ze

.

.

.

shiki

. yaku
.fu

bu nyo

ze

. sha

ri shi

ho ku so .fu sho fu metsu

.fu

ku fu jo

so fu gen

. ze ko

ku chu

. ze sho .mu shiki

mu ju so gyo shiki.

Mu genni bi zeshin i . mu shiki shoko mi sokuho .mu gen kai nai shi

Cantarea suire/or
Viata intr-un templu sau mtr-un dojo Zen este ritmatil prin diferite sunete, fiecare cu semnificatia lui: clopote, clopotei, tobll, lemn, metal. Cantarea sutrelor ocupll ~iea un loc important; astfel, dupl1primul zazen al dirninepi, maestro I sau unul dintre discipoli organizeazl10 ceremonie in timpul c11reia este cantatil Sutra lntelepciunii Infinite, rezumat al textului sacru fundamental la budi~tiitibetani~iZen: Prajnaparamita, intelepciunea perfectl1. Orele sunt marcate prin tot arntea lovituri intr-o tobl1 mare, apoi un cioc11nellovind un pe~te de lemn anuntl1sfar~itul zazen-ului la bucllt11rie. iar acestuia Ii rllspunde sunetul metalului indicand c11 rnicul dejun este gata. Se c§ntl1atunciSutra Kesei. Apoi 0 loviturl1de gong marcheazll sf~itul
I BazalA pc expiralie Atenlia ~i destinderea prin actiunea ca in timpul meditatiei in ltlzen ~i totodatA ca in n~terea flrA dureri.

mu i shiki kai

. mu

mu myo yaku mu

mu myo jin

. nai

shi mu ro shi yaku

mu ro schi jin mu ku shu metsu do mu chi yaku mu toku . mu sho toku ko bo dai sat ta e han nya harami ta ko . shin mukei'gei'mukel' el'ko . g

.

.

.

.

mu u ku fu . on ri issai ten do mu so. Ku gyo ne han . san ze sho butsu . e hannya yaramita ko . (Okua nokuta ra san myaku san bodai' ko chi han nya ha ra mita zedaijin shu .zedai

.

.

myo shu
ko setsu

. zemu
han nya

jo shu

. ze mu

to do shu

. no jo
setsu

issai' ku . shin jitsu fu . ko
watsu.

ha ra mi ta shu

. soku

shu

Gya tei gya tei . ha ra gya tei . hara so gya tei . bo ji

sowaka .
HAN NYA SHIN GYO

sunt atunci imbinate

strAns. In plus. expiralia

profundA dezvoltA Ki-ul

I Ascultati

discul Chants

et Poemes

zen. inregistrat

in dojo din Paris de cAtre Maesuul

&Supra harei.

Deshimaru. .,Zeneditions".

.

MARC DE SMEDT

194

195 Uniunea dintre esen(e $ifenomene

TEHNICI

DE MEDIT A TIE

Esenta Sutrei lntelepciunii Infinite care permite ajungerea dincolo Bodhisattva al Adevacatei Libe~ti, prin practicarea profunda a Marii Intelepciuni, intelege ca trupul ~i cele cinci skan4e (senzatie, perceptie, gandire, activitate, con~tiinta) nu sunt decat vacuit;te, Ku, ~i prin aceasta intelegere ii ajuta pe toti aceia care sufera. 0, Sariputra, fenomenele nu sunt diferite de Ku, Ku nu este diferit de fenomene. Fenomenele devin Ku, Ku devine fenomen (forma este vidul, vidul este forma...), cele cinci skande sunt fenomene de asemenea. 0, Sariputra, intreaga existenta are caracterullui Ku, el nu are nid n~tere, nici incepatura, nici puritate, nid murdane, nid cre~tere, nici descre~tere. De aceea, in Ku nu exista nid forma, nici skande, nid ochi, nid urechi, nici nas, nid limba, nici corp, nid con~tiinta;nu exista nici culori, nici sunete, nici miros, nici gust, nici pipait, nid obiect al gandirii; nu exista nici ~tiinta, nid ignoranta, nid iluzie, nici incetarea iluziei; nici declin, Dicimoarte, nici sf~itul declinului ~ial mortii, nu exista nici origine a suferintei, nici incetare a suferintei; nu exista cunoa~tere, nici ca~tig, nici neca~tig. Pentru Bodhisattva, gratie acestei Intelepciuni care duce dincolo, nu exista nici frica, nici temere. Orice iluzie ~i ata~ament sunt indep1irtate ~i el poate intelege sfar~itul ultim al vietii, Nirvana. Toti Buddha din trecut, din prezent ~idin viitor pot ajunge la intelegerea acestei Intelepciuni Supreme care te elibereaza de suferinta, Satori-ul, prin aceasta incantatie (mantra) incomparabila ~i fara seaman, autentica; ea suprima orice suferinta ~i iti permite sa gase~ti Realitatea, adevacatul Ku:
GY A TEL GY A TEL HARA GY A TEl HARA SO GYA TEl BO II SO WA KA ("Sa mergem, sa mergem, sa mergem impreuna dincolo de dincolo, pe tarmul Satori-ului").

San Do Kai: Uniunea dintre esente ~i fenomene Maestrul, insopt sau nu de catre unul dintre discipolii sai, canta uneori in timpul zazen-ului alte sutre, printre care ~i San Do Kai, extraordinarul text ce rezuma filosofia vie a budismului Zen:

Spiritul Marelui Maestru al Indiei 1Seatransmis cu fidelitate de la rasmit la apus. Exista deosebiri in personalitatea omeneasca. Unele sunt inteligente, altele mai pupn. Pe Cale nu exista nici Maestru al Nordului, nici Maestru al Sudului. Izvorul Caii Spirituale este limpede ~ipur, numai afluentii lui sunt noroio~i. Sa te legi de fenomene este pricina a iluziilor, dar sa te legi de Adevac nu este Satori. Fiindca sunt interdependente, fenomenele se intrepatrund. Percepute de simturi, par fara legatura intre ele. Daca nu ar fi ~a, nu ar exista posibilitatea sa se scape de diferentiere. Fiecare forma se deosebe~te prin caracteristicile ei. Placerea ~i suferinta par despiiftite. In intuneric, nu exista nici sus nici jos, la lumina se deosebe~te ce e pur ~i ce e murdar. Cele patru elemente ale corpului se intorc cu de la ele putere la izvorul lor, cum se intoarce copilulla mama lui. Focul arde, aerul se mi~ca, apa uda, pamantul sustine. Pentru ochi exista forma, pentru urechi exista sunetul, pentru nas rnirosurile, pentru limba gustul. Pentru fenomene e ceva ca frunzele unui copac: ele sunt ie~ite din aceea~i radacina. Inceputul ~i sfar~itul au aceea~i origine. Nobil sau de rand; cum dore~ti! Intunericul exista in lumina, nu-i vezi dedit partea intunecata. Lumina exista in intuneric, nu-i vezi dedit partea luminoasa. Lumina ~iintunericul par opuse, ele depind una de altulla fel cum un pas inainte depinde de un pasinapoi. Fiecare existenta are utilitatea ei, folose~te-o oricare i-ar fi pozitia. Fenomen ~i Esenta se imbuca perfect. Acest adevac este ca 0 lance oprind o sageata in plin zbor. Cuvantul primit trebuie inteles la izvorullui. Nu-ti construi propriile tale categorii. Picioarele tale merg pe Cale. Intelege-o daca vrei sa te realizezi. Inaintand, in cIipa ins~i nu exista nici apropiat, niei dep1irtat. Exista despartire, ca un munte de un rau, daca ai iluzii. CU UMILINTAII SPUN CELUI CARE CAUTADRUMULSA NU IROSEASCACLIPA DE FATA.
I Bodhidharma.

MARC DE SMEDT

196

197

TEHNICI

DE MEDITATIE

Alte texte fundamentale

10 Daca spiritulne ramanecalm,lini~tit,in conditialui originara, se estompeazain chip firesc,spontan,ca in somn.
II. Extrase din Fukanzazenji Calea este in mod fundamental perfecta. Ea patrunde totul. Cum ar putea depinde de practica ~ide realizare? Vehiculul Dharmei este liber ~idegajat de orice legatura. In ce feI efortul concentrat al omului este necesar? Intr-adevm-Marele Corp se afU mult dincolo de pulberea lumii. Cine ar putea crede ca exista vreun mijloc de a-I ~terge de praf? Nu este niciodata distinct de oricare, mereu exact acolo unde suntem noi. La ce bun sa mergem aici pentru a-I practica? Totu~i, daca exista vreun ~ant, oricat de ingust, Calea ramane la fel de indepm-tata ca ~i cerul fata de pamant. Daca manifestam chiar ~i cea roai mica preferintii sau cea mai mica antipatie, spiritul se pierde in confuzie. Inchipuiti-va 0 persoana care se flateaza ca intel~ge ~ii~i face iluzii asupra propriei Treziri; intrevazand intelepciunea ce patrunde toate lucrurile, int1ilne~te Calea ~ii~i lirnpeze~tesufletul ~iface sa apara dorinta de a escalada el insu~i cerul. Acesta a intreprins explorarea initiala ~i limitata a zonelor de granitii, dar ea e inca insuficienta pe Calea vitala a emancipani absolute. Am nevoie sa vorbesc de Buddha, care se afla in posesia cuno~tintei innascute? Simpm inca influenta celor ~ase ani pe care i-a petrecut, a~ezat in pozitia de lotus, intr-o nemi~care totala. ~i Bodhidharma, transmiterea Pecetii pana in zilele noastre, pastreaza amintirea celor noua ani ai lui de meditatie in fata unui zid. Fiindca a~a se intampla cu sfinpi de odinioara, cum pot oamenii de azi sa se dispenseze de negocierea Caii? Trebuie, in consecinta, sa abandonati 0 practica bazala pe intelegerea intelectuala, alergand dupa cuvinte ~ipnandu-va de litera. Trebuie sa inv1itaP intoarcerea cu 0 sUlaoptzeci de grade, care calauze~te lumina voastra spre interior, pentru a va scoate din intuneric adevm-atanatura. Corpul ~isufletul va vor disparea de la sine ~i va apm-eafata voastra originara. Pentru zazen se cuvine 0 camera silenpoasa. Mancap ~ibep cu sobrietate.
Respingeti orice angajament ~i abandonap orice afacere. Nu va gandip: ,,Acest lucru e bun, celaJalt e rau." Nu luati partea nici lui pentru, nici lui impotriva. Oprip mi~canle spiritului con~tient. Nu apreciati ganduri ~i perspective. Nu simtiti nici 0 dorintii de a deveni un Buddha. [...]

I. Shin Jin Mei, poemul credintei in zazen

I Adevm-ataCale, esenta Clui, nu este dificiHi,dar nu trebuie sa nu iubim sau sa alegem.

2
Daca nu uram nici nu iubim, ea [Calea] apar limpede, distinct, precum intrarea unei pe~teri pe povami~ul muntelui. 3 Daca se creeaza 0 diferenta de manmea unui atom, indata 0 distantii infinita desparte cerul ~i pamantul. 4 Ca sa realizam trezirea aici ~i acum, trebuie sa fim eliberap de ideea de just ~i de fals. 5 Cand just ~i fals pomesc batalia,

spiritul estebolnav. 6

-

Daca nu cunoa~tem profunzimea originii, con~tiinta ni se epuizeaza. 7 Adevm-ataCale este precum Cosmosul infinit, nimic nu-i lipse~te, nimic nu e lipsit de importanta. 8 Dependenp de c~tig sau de pierdere, noi nu suntem liberi.

9 Sa nu alergamdupa fenomene, sa nu intiirziemasupravidului.

MARC DE SMEDT

198

199

TEHNICI DE MEDITATIE

In plus, deschiderea spre iluminare cu prilejul oferit de un deget, 0 flamurii, un ac, un cioean de lemn, indeplinirea realiz11rii ratie unei ap11riitor g de mu~te, unui pumn, unui baston, unui strigiit, toate acestea nu pot fi prinse in intregime de gandirea dualistii a omului. Intr-adev11r,ele nu pot fi niei cunoscute mai bine prin excitatea puterilor supranatupiJe. Toate acestea sunt dincolo de ceea ce omul aude ~ivede anterior cuno~tintelor ~i perceptiilor?

Maestrul Daichi a spus: "Daca e~ticu adeviirat Mushin, Negandit, aeesta

estemunteleadanc."Astfelindit in zazen,ace~timuntise aflapretutindeni:
in spiritul nostru. Sa faci zazen in acest peisaj de munti inalti ~ide vai adanci, ~ezand sub un pin mare, langa sal~ul unui calug11r-ermit:0 viziune care devine mai mult decat un peisaj, ea trebuie sa traiasca in spiritul nostru, astfel yom putea sa ne a~ezam acolo intreaga existenta. Spiritul nostru trebuie sa fie ca ace~timunti, mereu mai inalt ~imai adane in el insu~i. F11ra radacini. Zazen-ul este educarea tara radacini, dincolo de radacini ~i de personalitate. Viata aceasta simpla ~i pa~nica simbolizeaza totodata conditiile spiritului. Oamenii sunt cel mai adesea ca ni~te gaini care ciugulesc tara incetare, niciodata lini~tite, niciodata pa~nice. Spiritulle e plin de contradictii pe care nu Ie pot rezolva ~i care cresc zi de zi. Viata sociala ne face spiritul complicat ~i trebuie sii cautiim veritabila simplitate, sinceritate, putemica ~i pa~nica. Daca intrebiim: "De ce mancati, de ce beti?:' ni se raspunde: "Pentru ca vreau sa mananc, pentru ca vreau sa beau." Tr1iimca ni~te animale. Dar a urma in acest fel viata cosmica nu insearnna adev11rataabandonare a Ego-ului, adev11ratalibertate. Animalele triiiesc a~a pentru ca sunt animale, dar oamenii ar trebui sa-~i inteleaga motivatia. Pentru asta nu sluje~te la nimic sa alergiimin toate p11rtile ni~tenebuni, ca ca sa sfar~im in disperare. Trebuie sa ne regasim peisajul de calm ~i lini~te, un loc al frumusetii simple, in noi, in viata noastra. Sa traim intr-o speranta simpla, aici ~iacum. Aici ~i acum sa ne hot11ramviata; astfel ~i moartea devine simpla ~i lipsita de spaima. Aceasta este adev11rata religie.ln chineza ~iin japoneza, cuvantul "religie" insearnna: "invat1ituriide la izvor, de la origine". Adeviirul originar al vietii omului. Prin zazen, reiim tara incetare aeeasta c veritabila simplitate, izvorul ta~ne~te mereu. Sa nu caut adevarul, sa nu intrerup Huziile. Fiindea inteleg limpede ca aceste doua elemente sunt KU, tarii formii. G1isimac~i fraU la inceputul cantului Shodoka, in primul poem.Vrem mereu sa giisim adeviirul, sii ne debarasiim de.iluzii. Cele mai multe dintre

- nu este oare vorba de un principiu

Asta fiind spus, are prea putinii important1idaciie~ti inteligent sau nu. Nu existii deosebire intre prost ~i omul avizat. Cand iti concentrezi efortul cu un singur spirit, ~iasta in tine insuti, insearnnii cii negoeiezi Calea in acela~i fel practicand zazen-ul. De ce sii abandonezi scaunul care-ti este rezervat in casii, pentru a riitiici pe piimanturile priifuite ale altor regate? Un singur pas gre~it, ~i te indepiirtezi de drumul trasat absolut drept in fata ta. Ai avut ~ansa unict1de a ct1pt1taformi1omeneasct1.Nu-ti pierde timpuJ. Adu-ti contributia la opera esentialii a Ciiii lui Buddha. Cine s-ar bucura in van de flac11raie~itii din silex? Forma ~i substanta sunt ca roua pe iarl:iii, destinul aidoma unei lic11riridispiirute in acee~i clipii.
III. Trei poeme'din Shodoka, Cantecul Satori.ului imediat, comentate de Maestrul Deshimaru

Sii te retragi in muntii adanci, sii triiie~ti intr-o micii sihiistrie, a~ezat sub un mare pin, calm ~i lini~tit, sii practici zazen-ul, pa~nic ~i fericit in siila~ul ciilugiirului-pustnic, viatii simplii ~i senina, veritabila frumusete. Muntii adanci nu sunt numai un peisaj, ei exista in spiritul nostru, ca ~i mica sihastrie. Nu este nevoie sa fugi din marele ora~ pentru a te retrage in ace~ti munti. In poem, cuvantul "sih1istrie"insearnna exact: "Loc de unde nu poti auzi zgomotul vacilor." Muntele, loe privilegiat al singuratatii ~i calmului: zazen este muntele adanc, tacerea ~isinguratatea, numai cu tine insuti. Poti sa-i minti pe ceilalti, dar aici nu te poti minti pe tine insuti.

MARC DE SMEDT

200

201

TEHNICI DE MEDlTATlE

religii ne invatll asta. Uneori, debutantii in zazenimi spun: "Nu reu~esc sl[ intrerup iluziile ~i sl[ gllsesc Satori-ul." Dar cei doi termeni sunt identici, iluzia ~i adevllrul sunt una, acela~i cere. Existll persoane inteligente, care au memorie bunll,dar sunt incapabile sllcreeze, sll manifeste 0 individuaIitate proprie. Ele nu pot sll aprofundeze. Receptive la intelepciunea celorlaIp, se lasll influentate de discursul fiec1iruiaca ~i cand'le-ar lipsi inteligenta. Nu sunt in stare sll-~icreeze propria intelepciune ~icontinull sllcaute mereu in dreapta ~i-n stanga. Trebuie sllintelegem clle inutil sllmergem sllcllut1im aiurea. Adev1iru1ste e aici, aici ~i acum, in noi in~ine. Dacll nu, yom r1imaneca ni~te copii doritori de 0 ciocolatll ~i care, atunci cand vlld 0 pllpu~lIin bratele altui copil, vor pllpu~aaceea..., apoi 0 bomboanL, apoi aItceva, schimbandu-se intr-una. Societatea noastr1ide consum declan~eazllaceea~i mi~care: vrem 0 casll fromoasll,0 m~inll frumoasll,0 femeie frumoasL Apoi, schimbareanecontenitii. tn Sutra Lotusu/ui se scrie: "Adevllrul este foarte aproape, adev1irata comoarn este foarte aproape, nu e nici complicatll, nici departe... Dar suntem incapabili s-o vedem." Dumnezeu. eel adev1irat, autenticul Buddha existii in spiritul nostru, dar il cllut1imfoarte departe. Vrem sll definim Satori-ul, f,acem categorii ~i in cele din urmll c1idemin Naraka, inferno De ce e~u1im in Naraka? Fiindcll ne imaginllm 0 lume utopic1i~i indepllrtatll ca mirajul din de~ert al unui insetat. Ne apropiem, ~i acolo nu mai existll nimic, doar vant ~inisip: acesta este infernul. ~i extazul se dovede~te asemllnlltor st1irii acesteia. Vrem sll scllpllm de acolo unde suntem, nu vrem sll rllmanem aici ~i acum. Dar cand ne-am schimbat, regretllm ceea ce aveam mai inainte ~i acellucru ne apare atunci ca un Paradis pierdut. tntotdeauna c1iutareacreeaz1i o foarte mare suferintll. Adev1iratapace,lini~tea spiritului lipsesc din dorinta aceasta, dorintll de schimbare..., de a ca~tiga din ce in ce mai mult, in dragoste, in afaceri de a obtine Satori-ul. Evident. banii sunt necesari. practici. Dar a te elibera de ei, in insu~iadancui spiritului tiiu.aduce adev1irata pace. Adev1iru1 e 0 categorie.Cu cat vrem nu mai mult sll-1facem sll intre intr-o categorie. cu amt el se indepllrteazll. Sunt pro~ti ~icopil1iro~i cei ce creeazll 0 falsll realitate in pumnullor gol sau in vart'ul degetelor lor. Ce e prostia? Faptul de a nu putea schimba din proprie vointll ni~tefenomene, nici a te adapta la schimbllrile lor. Trebuie sll intelegem. SlIgllsim adev1iru1 etern, sll-1asimil1im,sll-1diger1im.Maniera de a-I g1isinu e nici una singur1i,nici simplll.

Prostia: sl[nu vezi decat 0 laturlla lucrurilor, asemeni unui cal care merge cu ochelarii lui. Prostia: sll nu poti sll creezi ~i nici sll fii proaspllt ca un izvor in lumea infinitului. SlIpop crea fat1ide mobilitatea fenomenelor dovede~te intuitie.libertate adevllratll, intelepciune. tntelepciune creatoare. Secretul ultim aI artelor marpaIe. care nu se limiteazll la 0 tehniclla luptei. Adevllrata practicare a Zen-ului te face sll trllie~ti 0 viatll creatoare in lumea infinitului. a absolutului. Ce este infantilismul? Copiii nu pot avea 0 vedere largll ~iintinsll asupra lucrurilor, nici 0 intelegere adancl[a viitorului. Ei nu vi1ddecat 0 micll parte. Astfel incat inteleg numai la nivelul cllu~uluipaImelor sau la vfufuldegetelor. Putrem admira oglindirea lunii pe apele raului, dar nu 0 putem prinde

cu mana.
o femeie frumoasll in pielea ei este ca un iepure jupuit. Viata noastrl1,dupl1expresia chinezll ~ijaponezll, este ca un r1izboiintre liliputani sau ca 0 luptll pe coltii unui ~arpe. Profitul, pierderea, norocul, ghinionul, puritatea, impuritatea... toate acestea sunt ca un pumn gal. .

., ""., ~. ~.iti "~ :..cr. :~' . ~'f.(.il'f"~:t "_~~, , ,
>t. ..) ,~..,...~~._

~
.

" . ~~,\

202

DE MEDITAT Un razboinic numit Nobushige a venit in vizitli la Hakuin, celebru maestro Zen, ~i i-a pus intrebarea: ..Existli cu adev1irat un paradis ~i un infem?" ..Cine e~ti dumneata?" s-a interesat Hakuin. ..Un samurai." ,,Durnneata, un samurai! a exclamat Hakuin. ~i a inceput sA-Iinsulte violent: Nimeni nu Ie-ar vrea ca pAzitor, 00infllti~area unui ce~etor pAduchios..... Nobushige s-a infuriat alAtde rAu,inc§t a inceput sA-~iscoatli sabia, in vreme ce Hakuin continua ~i mai ~i: ..A, va sAzicAai 0 sabie, dar pe sernne cAe~ti prea prost ca sAreu~e~tisA-mi tai capul." Atunci Nobushige ~i-a fluturat anna. lar Hakuin a remarcat: ..latA cAse deschid portite infemului." La aceste cuvinte, samuraiul a inteles ~i s-a inclinat. ..~i iatli cAse deschid portite Paradisului", a spus Hakuin. Cdnd ce este drept $i ce este piezi$ Se inlAlnesc ~i se incruci~eazll (ca picioarele in pozipa Lotus), ExistA ceva minunat, tntrebare ~i rAspuns amestecate. Hokyo Zan Mai Fii atent la comportarea corpului tliu! Postura ta, spiritul ~i corpul tAusunt una. DacA postura este corectA, ~i spiritul tAu devine drept. Dad! postura este nemi~catli, ~i spiritul devine nemi~cat. DacApostura e lini~titA,~i spiritul devine lini~tit. Postura, atitudinea, comportamentul influenteazA spiritul. Taisen Deshimaru Demonii $i fngerii au aceea$i origine. Copacii, fiorile, r§urile ~i muntii de asemenea. Sfantul este lipsit de Ego, dar in acel~i timp nu ~ide personalitate. Cerul ~ip1!m§ntulsunt una ~iinfinite, nimeni nu existAin afara lui insu~i ~iEul nu existli in afara celorlalte. Kodo Sawaki

RELATlA CU REALUL
Omu/ poartd misteru/ vierii. care poartd misteru(/umii. EDGAR MORIN

{ ,I

I

In cele din unn1i, corpurile omene~ti actual mente in via~ pot fi considerate drept cap1itul de sus al unei nasc, de sute de mii de ani, confonn Omenirea ca un singur corp! ori s1izfunbe~ti, dar nu e mai putin ~i de aceast1i con~tientizare. spirale genetice ale c1irei celule mor ~i se function1irii biologice a oric1irui organism. Un concept care te poate face s1i visezi adev1irat c1isupravie\Uirea speciei depinde

Secretul Caii sabiei$ial artelarmarlialeeste sAnu scoti sabia din teacA;
nu trebuie sAscoti sabia. fiindcAdacA vrei sAucizi pe cineva va trebui sAmori din asta. tn acel moment, ceitalti se sperie ~ifug sau nu se apropie de tine. Deci nu mooeste nevoie sll invingi. Taisen Deshimaru

Vorbind despre puterea in gennene din creier,l. J. Walter) spune: "Interfata pe care se dezvolt1iEul este preg1itit1i trei miliarde de ani de evolutie, de care au ameliorat in mod constant conexiunea. Sub rapor! f1logenetic, principiul realit1itii,care vizeaz1iconectarea la lume, este mo~tenitorul acestei munci uri~e, Enormitatea r1id1icinii rat1ic1ia face din ea un simplu slujba~ a al principiului pl1iceriieste cam prea putin, De altfel, cre~terea Eului, care este identic1iamelior1iriiconexiunii la real, se opune direct actiunii impulsiei spre moarte," Se ~tiec1itoate psihozele ~i. evrozele, din ce in ce mai numeroase, indic1i n o desprindere de real ~i0 incarcerare in universul fantasmelor. Chiar ~ipentru copilul mic conexiunea la realitate r1imane cea mai bun1iarm1iimpotriva angoasei ~iobsesiei.lar aceast1ileg1itur1i realul implic1i0 leg1itur1i trupul, cu cu tr1iit1intr-o prezen~ constant1i, in reintegrarea pennanent1i in sine insu~i. i tntr-o intoarcere la r1id1icinilefiintei ~i ale vietii,
I Psychanalyse des riles. Denoi!\.

\ I I I I I I

J

MARC DE SMEDT

204

205

TEHNICI

DE MEDIT A TIE

A desface nodurile corpului In zilele noastre, sectele ~igrupusculele mi~unli, apostolii ~ialti profep inspirati se ridicli fluturandu-~i mesajul care este MESAJUL~i fac, cu roai mult sau mai putin succes, credincio~i, adepti ~i misionari. Fenomenul nu este nou ~i apare ciclic in istorie. lar religia in papuci s-a rlispandit putemic din vremea cand Romain Rolland Ii descoperea pe inteleptii din India, cand Lanza del Vasto i~i flicea, pe jos, "pelerinajulla izvoare", cand Daumal ~i Katherine Mansfield se conformau preceptelor lui Gurdjieff, care i~iintemeia invlit/itura pe faptul cli "Trezirea unui om incepe din clipa cand el i~i dil. seama cli nu merge nicliieri ~inu ~tieincotro sli meargli". Din acele timpuri, "noua gnozli" (Morin) vehiculatil. de revista Planete, apoi de fenomenul hippie, drumul halucinat spre Katmandu ~ispre alte locuri, yoga charterelor ~i a convertirii BeatIes-ilor ~i a altor grupuri de muzicli pop (Santana, Mahavishnu, Terry Riley...) la invil.til.tura mae~trilor orientali au ril.spandit o veritabilil.modli care acum a devenit un fapt de civilizatie. Avem de ales intre sectele spirituale, penticostali, Copiii Domnului, credincio~i ai lui Krishna, fideli ai lui Maharaj Ji sau ai unor Hristo~i de tarIi, adepp ai lui Sokka Gakai, martori ai lui lehova sau ai lui Moon, grupuri celtice ori scientiste lista se poate intinde pe pagini intregi. Unele dau na~tere escrocheriilor, dar [oate vorbesc de sperantli: "Pentru a te implica mai mult, trebuie sli cuno~ti renuntarea. Oamenii nu ~tiu ce inseamnli asta... Survine un punct unde, dupli ce ai vrut a~a ceva; nu-ti mai pasli de marea Eliberare ~iintelegi cli aici ~iacum trebuie sli fii disponibil" (Jean-Fran~ois, Krishna). "Putem simti aceast!1energie pe care ne intemeiem, care ne face sil.trllim, tine in mi~care atomii Universului (Agnes, discipolli a guru-ului Maharaj Ji). Ele propun un sistem al omului: cosmologie, rituri de trecere, simbolism, initiere, meditatie filosofic!1,unde alfa, comunitate...; este ceea ce vin sli caute adeptii lor.

-

~i a-i ingMui sli-~iregliseascli adevlirata naturli, care cu sigurantli di nu se limiteazli la imaginea ei trimisli inapoi de clitre societate. Exist!1deci 0 cliutare a adev!1ratelor tehnici de Trezire. ~i imi vin in minte douli convorbiri, una cu fIlosofulHenri Lefebvre, alta cu antropologulFrancis Huxley. H. Lefebvre, in timpul unei intrevederi la el acasli,imi spunea: "Ceea ce Ii repro~ezlumii contemporane este faptul cli se inve~uneazil.asupra corpului, pentru a-I reduce, pentru a-I suprima, pentru a face din el doar 0 imagine...; nu e vorba numai de societatea spectacolului, ci de societatea unde corpul e dezintegrat, unde revolta corpului riscil.sli punil.sub semnul intreb!1rii ansamblul societlitii ~i poate trecerea pragului ~i continua cu privire la acea "Pori a viitorului" pe care omenirea trebuie sl10 gl1seascli isl1treacil. ~ prin ea, dacli nu vrea sli moarl1."Unii cred in moartea corpului.Duplimoartea lui Dumnezeu, dupli moartea omului, dupli moartea istoriei, dupil.moartea artei, yom avea moartea corpului. Trebuie sl1cl1demde acord cli nu ar fi deloc veseL," Ca un ecou, Ii rlispunde vocea gravli a lui Francis Huxley care, dupli ani de muncl1asupra nebuniei, a tribunalelor ~amanice(~a-zis primitive), a halucinogenelor ~ia tehnicilor arhaice de extaz, ajunsese la ideea esentiall1,care se int1ilne~tecu propunerea noastr!1:"Am glisitcil.localizarea tensiunilor musculare conduce la noduri care paralizeazl1viziunea fiintelor ~i cl1manipularea corpurilor, dacli este insotitl1de concentrarea necesar!1~i senzatia a ceea ce este blocat, poate duce la eliberarea tensiunilor... Cl1utarea intelectuall1 este prea simplli, fiindcli implicl10 neparticipare la experiente pe care incerclim slile incercuim prin limbaj; e ceva foarte nes11nil.toS. Ii revine fiecliruia sl1gl1seascli n corpul sl1ucliile ce-i ingMuie sl1ajungl1larealitate," i Sli inveti sli-ti desfaci nodurile corpului tau. "Noi cu totii participl1m la creatie; noi cu totii suntem regi, poeti, muzicieni; nu trebuie decat sl1 ne deschidem, ca ni~te lotu~i, pentru a descoperi ceea ce se afla in noi", scrie undeva Henry MilIer. Dar in alt!1 parte, tot el aminte~te acest adagiu hindus: "Dacl1 Dumnezeu voia sl!.se ascundl1,I-ar fi ales ca ascunzl1toare pe om," In aceastl1ambiguitate se gl1se~terealitatea; fiinta omeneasc!!. oart!1in p ea binele ~irl1ul,cele "doul1fete ale aceleia~i medalii", spune doctrina Zen. Cum sl1 impaci aceste contrarii, sl1letransmuti in energie creatoare,evolutivl1, iat!!.numitorul comun al tuturor tehnicilor de meditatie, scopul a ceca ce Gurdjieff numea "lucrarea". Lucrare in tine insuti: sl1te treze~ti,sl1te cuno~ti. SI1-tidescoperi Eu]' "Luati bine seama la asta, spune Gurdjieff in legl1tur11u cele de mai c sus: fiecare om are un repertoriu definit de roluri, pe care Ie joacil in

Piinli la urmli, sectele cristalizeazli atentia asupra unei forme de credintli religioasli care i~i poate avea eficienta ei, insil.defectullor major e cli nu se pot adresa tuturor. Portile templelor stau deschise ~i, intr-un limbaj de fiece datil.diferit, ne a~teapt!1acelea~i mspunsuri: sil.imbrliti~l1m0 religie solutiile propuse tree prin aceastli prismli. Vechiul adagiu spune cIi prin credintli poti mi~camunpi din loc, ~ieste adev!1rat.Sunt sigur cli astfel putem glisi inceputul unei salv!1risau al unei deschideri interioare, dar panli unde? ~i sunt convins cli frenezia ~i complexitatea civilizatiei noastre presupun mijloace elaborate pentru a ajuta la reintegrarea fiintei omene~ti "flir1imitate"

-

MARC DE SMEDT

206

207

TEHNICI DE MEDITATIE

imprejurllrile obi~nuite. Are cate un rol pentru fiece soi de imprejurare in care se gllse~te in mod obi~nuit; dar puneti-I in situatii doar putin diferite; va fi incapabil sll descopere rolul in concordantll cu ele ~i,pentru 0 scurld clipd, V4 deveni el insu#. Studiul ro!urilor pe care Ie joacll fiecare este 0 parte indispensabilll a cunoa~terii de sine.I" Lucrare asupra corpului: "Anumite teorii, spune unul dintre noi, afirmll cll trebuie sll dezvolp latura moralll ~ispiritualll a naturii tale ~icll, dacllobtii rezultate in aceastll direcpe, nu vei intampina obstacole din partea corpului. Este cu putintll a~a ceva sau nu?" ,,~i da, ~i nu, rMpunde Gurdjieff. Totu! rezidl1in «dacl1».Dacd un om ajunge la perfectiunea naturii morale ~i spirituale fl1r11iedici din partea p corpului, corpul nu se va opune nici la implinirile ulterioare. tnsl1, din nefericire, a~a ceva nu se intampll1niciodat1i,deoarece corpul intervine prin automatismul sl1u,prin ata~amentul fatl1de obi~nuinte ~i inainte de toate prin proasta lui functionare. Dezvoltarea naturii morale ~i spirituale flIr1i opozitie din partea corpului e teoretic posibill1, dar numai in cazul unei funcpon1iri ideale a corpului. $i cine este in mMurl1sl1spunl1cl1trupullui fun<;poneazl1in mod ideal?" Numai concentrarea asupra unei practicii corporale corecte poate epura portile perceptiei. Un discipol iI intreabl1 pe un maestru bl1tran:

~i don Juan, acest mistic din pustie, la Castaneda: "Lucrurile nu sunt reale decat cand invl1~m sll Ie acceptllm realitatea." Ego-ul fiintei omene~ti i~i petrece timpul complicand lucrurile. Noull ne revine sll ~tim cum 811 ne intoarcem la simplitate. Aici, in aici-acum. Panll la unnll orice adev1iratlltehnic1ide meditatie incearcl1sll aduc1iin noi 0 tllcere, sll reduc1i la tllcere sporovlliala interioarll, pentru ca, absolut simplu, sll se deschidl1in aceea~i c1ipl1 portile acestui infinit: realul. tncheind cartea de fatll, rod al unei anumite experiente, el unei clut1iri de circa doisprezece ani ~ioglindll a invlltllturii autentice din partea fiintelor pe care Ie putem numi, pe bunl1dreptate, intelepp sau treziti, am impresia cl1am spus putine lucruri. Este dificil sl1exprimi in cuvinte complexitatea unei realitl1tiunde fizica ~i metafizica se amestecl1.Sl1spunem totu~id in acest domeniu aI meditapei experienta trebuie sll se dovedeascll noull,intotdeauna noull, drumul nu se terminll niciodatll, nu trebuie sll stagnezi ~i nici sll te impotmole~ti; descoperirea de sine, cufundarea in Eul care tr1iie~te Universul ~ieste.trllit de eel din urmll, con~tiinta a ceea ce creeazll ~ia ceea ce este creat nu cunoa~te margini, cu exceptia acelora pe care i Ie aplic1imnoi, Drumurile, de~i diverse, sunt toate respectabile. Dar nu trebuie sll ne pierdem timpul suscitftnd noi iluzii; iatll motivul pentru care, personal, am hot1irat,incll de acum ~ase ani, sllurmez calea abrupt1ia Zen-ului, acea cale despre care Jacques Masui spunea, pe dreptl ,cll "este mo~tenitoarea,in egalii

-

Ce este Calea (Tao)?

Spiritul de fiece zi, rl1spunde maestru!. Cand mi-e foame, ml1nanc; cand sunt obosit, donn.

-

miisurll,a Indiei ~i a Chinei, a sistemuluiYoga budist ~i a lui Tao, cii
sintetizeazll" . Aceastll "filosofie a crizei", care trimite la r1idl1cinileiintei ~iale vietii f ~i ilumineazl1 existenta reveland-o, se dovede~te actualii mai mult decat oricand. Cale de mijloc, ea ne ing1iduiesl1cuprindem ve~nicele contradictii ale horei fenomenelor ~i situapilor tr1iitede fiintele omene~ti, arl1tftndu-Ie ve~nica interdependentll ~itotodatll vacuitatea, indicand flIr1incetare atitui dinea de adoptat, intregul echilibru, con~tiinta, compasiunea, libertatea, energia, bunul-simt ~i concentrarea asupra lui aici ~i acum. tntemeiat pe postura esenpall1a lui Buddha, in care simplitatea, rigoarea ~icalmul se aiiazii cu t1icerea,Zen-ul mi se pare din ce in ce mai mult 0 nonreligie ce inglobeaz1i orice religie, Cale dreapt1ia Trezirii. tn aceste vremuri de confuzie este, intr-adev1ir, ~i mai necesar sa vezi /impede.
I Cheminments, Fayard.

-

Surprins, discipolul a intrebat iarl1~i: Dar nu a~a ceva face fiecare?
fiintelor nu soot niciodat1i prezente in ceea ce fac. Omul

- Nu; majoritatea

cu adev1irat implinit se recunoa~te prin aceea cl1 nu are spiritul impiirtit. o datil ~i numai 0 datil in cursul existenlei sale planetare Terra s-a putut inve~mfu1tain Vialil. Tot astfel 0 datil ~inumai 0 dati! Viata a fost capabilil sil decidil
Reflectia. Un singur anotimp pentru Gfu1dire,ca ~iun singur anotimp pentru Vialil. Din acel moment, Omul ajunge sil fie silgeata Copacului, sil nu uitilm asta. Intr-insul, ca atare, fiiril nimic altceva, sunt concentrate de acum speranlele de viitor ale Noosferei, adicil ale biogenezei, adicil in cele din urmil ale Cosmogenezei. Teilhard de Chardin

I Fragments

d'un enseignement

inconnu,

Ouspensky,

Stock.

BIBLIOGRAFIE

Traditi~ evreiasca
Celebration Hassidique, Elie Wiesel, SeuiJ. Rabbi Simeon Bar Yochai, G. Casaril, ..Maitres Spirituels", SeuiJ. L' Arbre de vie, Z' ev ben ShimanHalevi, ..Spiritualitesviventes", AlbinMichel. La Cabbale, R. de Tryon Montalembert ~i K. Hruby, Retz. TEXTEFUNDAMENTALE Ancien Testament,la PI6iade, N.R.F. Le Zohar, Maisonneuve et Larose. Lettres aux Hassidims sur l'extase, doc. Baer de Loubavitch, Fayard.

Devenirea meditatiei crelitine
La Bible, trad. J. Grosjean ~i M. L6turmy, Pl6iade. Maitre Eckhart, ffiuvres, Gallimard. Le nuage d'inconnaisance, ..Points Sagesse", SeuiJ. Histoire de la mystique, Hilda Graef, ..Points Sagesse", SeuiJ. Pentecotisme chez les catholiques, Ren6 Laurentin Beauchesne. Opera lui Pierre Teilhard de Chardin ~i indeosebi Phinomene humain ~i Mon Univers.

MARC DE SMEDT

210

211

TEHNICI

DE MEDITATIE

Metode ale Caii in Islam
Islam, Ie combat mystique, Jean During, Laffont. Introduction aux doctrines esoteriques de I'Islam, T. Burchardt, Dervy-Livres. . Terre celeste et Corps de resurrection, Buchet-ChasteI; ~i Histoire de la philosophie islamique, Henry Corbin, GaIlimard. Rumi et Iesoufisme,E. de VittrayMeyerovitch,Seuil. TEXTEFUNDAMENTALE Le Coran, trad. Regis Blachere, Maisonneuve et Larose. La Sagesse des prophetes, Muyi-d-din Arabi, Albin Michel. La Voie de la perfection, Bahram Elahi, Seghers. Le Memorial des saints, Farid-ad-Dim'Attar, Seuil. Le livre divin, acela~i autor, Albin Michel. L'Archange empourpre, Sohravardi, Fayard. Ecrits, Abd'el Kader, Seuil.

Le Guide du yoga, Sri Aurobindo, Albin Michel. Les Vedas (2 voL), Marabout. Upanishads du yoga, Gallimard.

Buddha ~i preceptele lui Itineraire'Sur les pas du Bouddha, M.de Smedt, Retz. Le Bouddhisme tantrique du Tibet, John Blofeld, "Point Sagesse", Seuil. Pratique de la voie tibetaine, Chogyam Trungpa, "Points Sagesse", Seuil. Nirvana-Tao, Daniel Odier, "Aux origines du sacre", Laffont. Bouddha, J. L. Nou ~i J. Auboyer, Seuil. Lesfondements de la mystique tibetaine, Lama A. Govinda, "SpirituaIites vivantes", Albin Michel.
TEXTE FUNDAMENT ALE

Practicile Yoga ale traditiei indiene L'Hindouisme vivant, Jean Herbert, Laffont. La Voie du Tantra. Art, science, rituel, Ajit Mookerjee ~iMadhu Kanna, Seuil. Le chemin de l'extrase, Tantra, vers une nouvelle sexualire. Naslednikov, Albin Michel. Le Yoga et la tradition hindoue, Jean Varenne, Retz. J'apprends Ie yoga, je perfectionne mon yoga, Pranayama la dynamique du souffle (3 voL), A. van Lysebeth, Flammarion. Yoga, harmonie du corps et de l'esprit, Sri Ananda, Seghers. Clefs pour Ie yoga, Tara Michael, Seghers. Toate titlurile din colectia "Spiritualites vivantes" a Editurii Albin Michel aduc marturii pasionante. A se citi indeosebi remarcabila Yoga, de Mircea Eliade, care a trait in India ~i a fost initiat acolo, aparuta la Editura Payot.
TEXTE FUNDAMENT ALE

Milarepa.ses mefaitsses epreuves,son illumination,trad.J. Bacot,,,Documents spirituels", Fayard. L'Enseignement du Bouddha, W. Rahula, Seuil. Le Yoga tibetain et les Doctrines secretes ou les Sept Livres de la Sagesse du Grand Sentier, editata de W. Y. Evans Wentz, Maisonneuve.

l\feditaJji taoiste Le Taoi'sme et les religions chinoises, Henri Maspero, GaIlimard. Le Tao, P. Rawson ~i L. Legeza, Seuil. Le corps taoi'ste, K. Schipper, "Documents spirituels", Fayard. Lao Tseu et Ie Taoi'sme, M. Kaltenmark, Seuil. TEXTEFUNDAMENTALE Le Tao te King, Lao Tseu, Gallimard. (Euvres completes, Tchouang Tseu, GaIlimard. Le traite du vide parfait, Lie Tseu, Gallimard. Lu Su Na King, Seghers, ~i L'Exostisme chinois, Solar.

La Bhagavad-Gita, Adyar sau Albin Michel L'Enseignement de Ramakrishna, Albin Michel. La pratique de la meditation, Swami Sivananda, Albin Michel. lnana Yoga, Swami Vivekananda, Albin Michel

Tehnici tibetane La Lumiere du Dharma, de eel de-al XIV-lea Dalai' Lama, "Maitres et mystiques vivants", Seghers.

MARC DE SMEDT

212

Practica Zen
La Pratique du Zen, Maitre Taisen Deshimaru, ,,spiritualites vivantes", Albin

LAEDITURJLE ~I U@VBRS NCICLOPEDIC IRI E AU APARUT:
Bujor . Ripeanu,CristinaCorciovescu Dictionarde cinema T tndreptar ortografic, ortoepic idepunctuatie ~
Larousse Dictionar depsihiatrie 47.500lei 16.000 lei 46.900lei 24.900lei 22.500lei 24.900lei 32.000lei 26.900lei .19.900 lei 14.900 lei 27.900lei 17.900lei 16.900 lei 26.900lei 24.900lei 14.900lei 16.900 lei

Michel. Cent vingt contes Zen, Maitre Taisen Deshimaru, Cesare Rancilio. Zen et Arts martiaux, Maitre Taisen Deshimaru, Seghers ~i Albin Michel. La Pratique de la concentration, Taisen Deshimaru, Retz. Esprit Zen, esprit neuf, Shunryu Suzuki, "Points Sagesse", Seuil. Le Zent et l'Art chevaleresque du tir a l'arc, E. Herrigel, Dervy-Livres. Hara, par K. yon Diirkheim, Le Courrier du livre.
TEXTE FUNDAMENT ALE

-

LarousscDictionar ecivilizatie d musulmana
Larousse Dictionarde civilizatie egipteana

-

Textele urml1toare sunt traduse ~i comentate de Maestrul Deshimaru: Le Chant de l'immediat Satori, Shodoka, Retz. Shin Jin Mer, Cesare Rancilio. Hokyo Zan Mai et San Do Kai, in La pratique du Zen, Albin Michel. Poemes du Maitre Zen Dai"chi,Cesare Rancilio.

LarousseDictionar epsihanaliza d spatiului LarousseDictionarul
Jacques errida Diseminarea D Brice Parain Logosulplatonician

-

-

cerebral MarcelGauchet Incon~tientul Matila Ghyka Filosofia~i misticanumarului

-

-

Jeannencelet-Hustache A - Meister ckhart E ~imistica renana Patricia Hidiroglu Apadivina omului ionoareaeilor ~ z Georges Dumezil Uitarea G.Dumezil Zeiisuverani aiindo-europenilor

-

RudolfSteiner Mistica.Ganduman,gandcosmic
Rudolf Steiner - Evanghelia dupa Luca

-

RudolfSteiner Omulsuprasensibil conceptia in antroposofic1i 18.900 lei 18.900 lei Jeanne Guesne Corpulspiritual 16.900 lei W. ShakespeareRegele Lear Platon- Dialoguri(tiraj nou) Aristotel - ~rganon(vol. II) Alfred Binet Sufletul ~i corpul 32.900lei 43.000lei 7.000lei 11.900lei 7.000lei 22.900lei 19.900lei 14.900 lei 11.900 lei 15.900 lei

-

-

Th. Ribot Vointa~i patologiaei

-

Th.Ribot Logica sentimentelor
Karen Horney Personalitatea nevrotica epocii oastre a n
FriedaFordham Introducere psihologialui e.G. Jung in LeonardGavriliu Incon~tientul viziunealui LucianBlaga in VasileTonoiu- tn cautarea uneiparadigme complexitatii a William Golding Oamenide hartie

-

Iris Murdoch- Dilemalui Jackson
EugenSimion- Dimineata poetilor Tudor Opri~- Zoologia Copaculfermecat- Pove~ti . Mihai Retegan, ornelLungu- 1956- Explozia C AndreiAvram- Contributiietimologice

24.900lei 30.000lei 14.900 lei 3.500lei 13.900 lei 10.000 lei

LA EDITURILE ~I UNIVERSNCICLOPEDIC IRI E
VORAPAREA.:
Alfred Binet- Dedublarea personalitiitii~i incon~tientul Marcde Smedt- Tehnicide meditatie RudolfSteiner- Cre~tinismul soteric e Wil1iamShakespeareMacbeth Kazuo Ishiguro

24.900lei 22.900lei 19.900 lei 16.830 lei 22.900lei 32.000lei

- Amintirea

palidii a muntilor

Aristotel - Poetica

Comandand rinpo~ta carteaparut11 u.na editurile p 0 la din IRI sauUNIVERSENCICLOPEDIC obtineti0 reducere de:

15%
Pentru comenzi valoare cu0 maimarede60000lei obtineti reduceree: 0 d

20%
Costulexpedieriiprin po~ta suportat eedituri. e d Adresa: CP 33-2, Bucure~ti, Romania TelJfax:(401)22262 86,2225352,2225420 ~ ==

~ ..a

computerizat1l == Tehnoredactare
EDiTURA UNIVERS ENCICLOPEDIC

Tiparul executat la Regia Autonoma ,Monitorul Oficial"

.

)

.

.
India, 'ribet, Islam, iudaism, c~tinism, Zen

~""

.

- 0 fascinan~ 'c!Hito~eprintre ~tiil.e: ~1Jpn1ea intreag! ale meditatiei, de unde Marc de ~t:~i':acules tehnicile personale de medita(ie,cele n~~ oricMuiom liber de azi. Cititorul din vremea noastm va fi surprins s! 'afle cate meditatii adev!rate i~i au dd!cinile in lumea reala. Bine folosite, aceste exercitii pot s! nepun! in ordine fiinta, sa ne stimuleze energia, s! ne ~pn~ntr.eze facultatile de obicei risipite. Ele aduc lini~tea ~ ceea ce Marc de Smedt nume~te excrescentele Ego-ului nostru, acest mic Eu superficial, vanitos, egocentric, insetat;de' putere ~i care pricinuie~teatat de mult r!u.

budistp,taPWn. ~:~ \\

ISBN 973-9243-61-4

.,

"..

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful